CUPRINS:

- Originea lui Stefan cel Mare;

- Locul si perioada in care a
domnit;
- Strategia de a face din
Moldova o tara independenta si
de a-i patra acest statut;
- Luptele pe care le poarta cu
dusmanii, dintre care cei mai de
temut au fost turcii;
- Personalitatea domnitorului;
- Insemnatatea domniei lui
Stefan cel Mare atat pentru
Moldova cat si pentru intregul
popor roman;
- Legende si marturii
istorice;
- Stefan cel Mare si Sfant
pastrat ca o icoana viein
inimile romanilor;

* Stefan cel Mare era fiul lui

Bogdan al-lI-lea si nepotul unui
alt mare si luminat voievod al
neamului, zis Alexandru cel Bun
si Drept care a domnit in Moldova
intre anii 1400 -1432.
* Dup uciderea tatlui
su,tefan vine cu oaste, ajutat
de Vlad epe, domnul rii
Romneti i, dup nfrngerea
lui Petru Aron (ucigasul tatalui
sau) in aprilie 1457 - merge la
Suceava i pe locul ce se chema
Cmpia Dreptii, lng Cetatea
de scaun, ntreab pe toi de
fa, dac le este cu voie s le fie
domn. ntreaga adunare: boieri,
trgovei, ostai i "toat ara" n
frunte cu mitropolitul Teoctist, i-a
rspuns ntr-un glas: ntru muli
ani,de la Dumnezeu,s
domneti.
* La 14 aprilie 1457, tefan

In perioada domniei
lui, Moldova a cunoscut o
dezvoltare fara precedent si
s-a facut respectata de toate
marile puteri din jur:
Ungaria, Polonia si Imperiul
Otoman.
Negustorii italieni,
polonezi sau armeni, care
treceau prin Moldova dinspre
Marea Neagr, aduceau
mirodenii, covoare, metale i
pietre preioase, postavuri i
arme,contribuind la
imbogatirea tarii. Astfel se
explic cum a avut tefan
mijloace materiale ca s
lupte fr ncetare n lunga
lui domnie.
Avand bani din sursele
amintite si fiind un
conducator iscusit, calitate
ce o avea inca din copilarie

Ni
u
st r

ii
at
rp
Ca
ie
Or
al
nt
i

Marea
Neagra

In epoca sa, Moldova a cunoscut cea mai mare intindere,

intre Carpatii Orientali, Nistru si Marea Neagra.Capitala era in
Cetatea Sucevei, pe care domnitorul a intarit-o cu ziduri
puternice din piatra, pentru a rezista oricarui atac.

* Cronicarul Grigore Ureche in

Letopisetul Moldovei
consemneaza despre Stefan
... om intreg la fire, nelenes.
Si lucrul sau il stia a-l acoperi
si unde nu gandeai acolo il
aflai. La lucru de razboaie
mester, unde era nevoie,insusi
se vara, ca vazandu-l ai sai sa
nu se indeparteze, si pentru
aceia rar razboiu de nu biruia
si unde-l biruia altii, nu
pierdea nadejdea, ci stiindu-se
zut jos, se ridica deasupra
biruitorilor".
* Ca sa poata sa-si
indeplineasca visul de a face
din Moldova o tara
independenta si a nu mai plati
tribut turcilor a inaltat
numeroase fortificatii de
aparare la hotarele Moldovei,

Ca un vrednic si iscusit comandant de armata, s-a razboit

cu pricepere, cu toti cei ce au ravnit la Moldova, dar cei mai
inversunati dusmani au fost turcii care erau cata frunza si
iarba(izvoare istorice) si care se napustira in repetate randuri
ca lacustele asupra acestui colt de rai(izv.istorice).
Intr-adevar in paginile de aur ale istoriei noastre de
veacuri sint inscrise victorii de mare rasunet ca cele de la Baia
din 1467, de la Lipnic din 1470, din Codrul Cosminului de la 1497
etc., care au punctat domnia plina de izbinzi a acestui mare
Voievod al Moldovei.
Insa cele mai crunte au fost razboaiele purtate cu ostile otomane
cita frunza si iarba, care se napustira in repetate riduri ca
lacustele asupra acestui colt de rai, asezat in calea marilor
furtuni ale vremii. Pentru inceput Stefan cel Mare, ca domn
vrednic si mindru de trecutul glorios al inaintasilor sai, a refuzat
sa se infatiseze la Poarta si sa plateasca traditionalul tribut
falosului si necrutatorului sultan Mohamed al II-lea, care la 1453
cucerise faimosul si invicibilul pina atunci Constantinopol.

Infuriat la culme de
nesupunerea si cutezanta
domnului Moldovei, el trimise
porunca grabnica lui Soliman
pasa. unuia din demnitarii si
ostenii cei mai incercati ai sai, sa
se lase de toate, sa porneasca
neintirziat impotriva ghiaurului
Stefan si sa treaca prin foc si
sabie "vilaietul Bogdania",
precum era numita de turci
Moldova... Soliman Pasa renunta
la asediul unei cetati albaneze,
aduna in scurta vreme o armata
numeroasa de peste 120 de mii
de osteni bine pregatiti si
inarmati, setosi de singe si averi,
si porni infuriat asupra Moldovei,
al carei domnitor incercase a
El a dat porunca sa fie parasite toate asezarile
sfida Poarta.
omenesti care puteau nimeri in calea dusmanilor, sa fie
Stefan cel Mare,
tainuite proviziile. Astfel dusmanul
supus
foametei era
dispunind doar de 40 de mii de
hartuit neincetat, pilcuri de osteni
dincurajosi
cei maisiviteji
lovind
luptatori
iscusitii
si de
pe neasteptate, ca fulgerul naprasnic
vreo 9 miiin
deel.
secui, unguri si
poloni veniti in ajutor, a recurs la

Lupta cea mare, a avut

loc la 10 ianuarie anul 1475 pe
valea Birladului la miazazi de
Vaslui, intr-o asezare
mlastinoasa, care ingreuna
desfasurarea fortelor dusmane
si manevrarile de armata.
Anume aici isi puse de
gind Stefan cel Mare si ostenii
sai sa le intinda capcana
turcilor. Zorii zilei cufundata in
picla deasa au vestit prin
sunetele de alarma ale
trimbitelor si bubuitul tunurilor
inceputul marii batalii.
Clinchetele paloselor
incrucisate se pierdeau in
larma glasurilor celor raniti.
Indemnurile de lupta nu
conteneau nici pentru o clipa.

Stefan in lupt`
(piesa turnata in bronz)

Stema Moldovei

Dusmanii inraiti se napusteau cu ura si inversunare

asupra ostenilor lui Stefan, nadajduind sa-i inece in
singe si sa treaca prin foc si sabie frumoasa.
Incercat in batalii, iscusit si viteaz in
razboaie, Stefan Voievodul s-a aruncat in lupta cea
mare si grea, improspatind puterile ostenilor sai,
indemnindu-i prin pilda si curajul sau fara de
asemanare. Loviti prin surprindere, turcii au prins
a da indarat. Un atac si mai naprasnic, savirsit de
un pilc de moldoveni, tinuti pana la acea clipa in
rezerva, semana panica in tabara turcilor si puse
pe fuga trupele ..invicibile" ale falosului Soliman
pasa. Topoarele, securile, ghioagele loveau indesat
si fara pic de hodina in dusmani, ca in cele din
urma turcii sa nu mai reziste atacurilor. Ei parasira
lunca singeroasa, dind bir cu fugitii. Unii se inecara
in mlastina razbunatoare si ea, altii pilcuri-pilcuri
razlete se risipira in toate partile, spre a se
adaposti si a scapa de loviturile ostenilor temerari

"A fost un groaznic macel si putin a lipsit sa nu fie cu totii taiati in bucati si numai cu mare greuta te Soliman pasa si-a scapat via ta cu fuga", fusese nevoit sa recunoasca un cronicar turc, martor ai acelei batalii.
Dupa biruinta de la Vaslui, constient de puterea si poftele hapsine ale turcilor, intr-o scrisoare adresata crestinatatii si tuturor cirmuitorilor din aceea vreme Stefan Voievodul ii avertiza de primejdia de moarte ce plutea asupra intregii Europe.
Si intr-adevar in curind temerile domnitorului moldovean s-au dovedit intemeiate. In vara anului 1476 Mohamed al II-lea purcese el insusi in fruntea unei armate uriase spre "Tara Moldovei. La Valea Alba si la Razboieni Stefan cel Mare, cu o armata de vreo 12 mii de osteni, nu a putut tine piept puhoiului de 200 de mii de turci.

Au rezistat insa cetatile Moldovei, pina la urma

sultanul vazindu-se nevoit sa se intoarca la Poarta fara asi realiza planurile sale de a supune Moldova, a-l izgoni
pe Stefan cel Mare si a cuceri noi pammturi pe malul
marii Negre. Luptele cu turcii au durat pina prin
1487,cind Stefan cel Mare, accepta platirea unui tribut
puternicei Porti Otomane, obtinind in schimb libertatea

Stefan cel Mare,

vrednicul domnitor al
Moldovei a izbindit in 34 din
cele 36 de,razboaie, purtate
de-a lungul glorioasei si
zbuciumatei sale domnii,
ajungind sa se, bucure de
faima de bun gospodar ai
tarii, iubitor si ocrotitor al
artelor si culturii. Intre anii
1466-1469 din indemnul
Domniei Sale au fost sa se
inalte manastirea Putna,
ajunsa mai apoi necropola
voievodala si loc de
pelerinaj pentru urmasii
porniti in lupta pentru
libertatea si independenta
"Tarii Moldovei. Alte
monumente de arta
medievala au fost zidite la
Voronet Patrauti, la

Cetatea Neamtului

tefan Vod pleaca de la

Cetatea Neamului abatut,
ingandurat si nestiind ce sa faca.
O legenda spune ca pasii l-au
purtat pana la casa batranei
Vrancioaia, care i-a adunat pe cei
sapte feciori in fata lui Stefan si ia zis:
-Aista-i Bodea, aista
Spirea, cellalt Negril, apoi
Brsan, Spulber, Pavel i cu
Nistor.Ei or sa te ajute sa strangi
oastea si sa nu lasi Moldova in
mainile turcilor.
Asa a si fost ,cei sapte
feciori l-au ajutat pe domnul lor
sa alunge turcii pan` la Dunare.
Ca rasplata le fcu ocolni pe
piele de viel, scris cu litere de
aur, pentru dania domneasc,
document n puterea cruia fiii

Sfntul Daniil Sihastru povuind pe tefan cel Mare,

tablou realizat de Pr. Mitrofan Ifrim, 1966

O alta legenda spune insa, ca pasii l-au purtat catre sfetnicul si

duhovnicul sau inca din copil`rie, Daniil Sihastru. Aici este sfatuit sa nu
inchine tara turcilor, ca victoria va fi a lui, numai ca dupa aceea, va trebui
sa ridice o manastire (in aceasta intamplare se afl` geneza legendei
Manastirea Putna. Daniil nu sta pe ganduri cand vede sl`biciunea
omeneasca a lui Stefan si il cearta aprig: Daca sceptrul greu, mana ti-o
apasa / Altuia, mai vrednic, locul tau il lasa! (poezia Daniil Sihastru).
Si acesta legend` spune ca tefan Vod a strns oaste,fel de fel de
oameni, i a purces n jos unde erau turcii si a nceput a-i goni din
urm i a-i bate, pn i-a trecut Dunrea.

Cetatea de scaun- Suceava

Cinci plachete care reprezint imagini din luptele lui tefan cel
Mare i Sfnt (BAIA -14/15 dec. 1457, LIPNIC - 20 aug. 1469,
VASLUI - 10 ianuarie 1475, CODRII COSMINULUI - 26oct. 1497) i
sabia lui .

De-a lungul vremurilor,

multi carturari au incercat sa
zugraveasca un portret al
marelui domnitor moldav.
Totusi, intaiul cronicar al
Moldovei, Grigore Ureche,
pare sa fi realizat portretul de
capatai al ilustrului
conducator:
"Fost-au acestu Stefan
Voda om nu mare de statu,
voinic la trup si luminos la
chip ca ziua de vara. Fruntea-i
inalta si larga parea ca
rasfrange intreaga imensitate
a gandului omenesc, pe care
albastrul intens al ochilor il
daruia semenilor in priviri
calde si visatoare sau in
sclipiri taioase si iuti. {n
tinerete isi revarsa de sub

Vitejia sa pe cmpul de
lupt
a fost dublat permanent,
de rvna sa pentru
credina cretin. Aceast
rvn pentru ortodoxie i-a
fost insuflat marelui
voievod nc din perioada
copilriei sale, prin grija i
osteneala evlavioilor si
prini. n numele acestei
credine el ieea la rzboi,
i tot aceast credin va
fi cea care l va determina
s zideasc numeroase
locauri de cult (circa 44 la
numr). Printre ctitoriile
sale de referin se
numr mnstirile: Putna
(1470), Tazlu (1487),
Vorone (1488), Borzeti
(1494), Popui (1496),
Rzboieni (1496), Nema
(1497), Dobrov (1504),

Viaa de rugciune personal a lui tefan cel Mare ne este

artat i de cele trei icoane unite, numite triptic (sau Deisis) pe care
erau nfiai : Mntuitorul, Maica Domnului i Sfntul Ioan Boteztorul,
pstrate pn astzi n Mnstirea Putna (la muzeu), mpreun cu o
cruce, pe care slvitul Voievod le purta la el permanent n cltorii i mai
ales n btlii.
Poporul l-a numit bun, mare i sfnt.
* Bun - pentru faptele sale de milostenie i iertarea celor
greii;
* Mare - pentru iscusina si strategia cu care a condus Moldova:a
pus in slujba tarii si a credintei si mintea si bratul si inima ;

TRIPTIC - DEISIS Sec. XV.

Pictur n tempera, pe lemn.
Acest triptic i-a aparinut lui tefan cel Mare si se spune ca l-ar fi primit n dar de la
soia sa, Evdochia.
Reprezentarea lui Iisus alturi de Fecioara Maria i Ioan Boteztorul, ntr-o oper de
art religioas, se numete Deisis ( termen consacrat)

Dintre toate lacasurile sfinte ridicate sau refacute in timpul domniei lui
Stefan cel Mare, o insemnatate deosebita o are Manastirea Zografu, care se
afla pe Muntele Athos din nordul Greciei.

Manastirea Zografu

Muntele Athos (Sfntul Munte)

a fost rectitorita integral

de Sf. Stefan cel Mare
intre anii 1466-1502

este zona formata dintr-un munte

(2033 m) i o peninsul (cu lungimea
de 60 km) n nordul Greciei.

Domnitorul Stefan cel Mare a donat Manastirii Zografu, steagul sau de

lupta impreuna cu o icoana a Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Steagul purtat de el in
atatea lupte, steagul cu care a castigat atatea razboaie, se pastreaza de cinci sute de
ani in Sfantul Munte!
Este cel mai inalt act de recunostinta fata de Dumnezeu, al unui
mare aparator al crestinismului in Europa!

Aceast broderie a
fost fcut din
porunca lui Stefan
cel Mare, ntr-unul
din centrele de art
ale mnstirilor din
Moldova i apoi a
fost druit,
mpreun cu alte
odoare Mnstirii
Zografu, de la
Muntele Athos, al
crei hram era
nchinat sfntului
Gheorghe.

Steagul de lupta a lui

Stefan

t
i
s
r
a
f
S
at
z
i
l
ea

r
t
c
e
i
Pro
us
r
d
An
de:
iu
c
n
i
r
r
u
B
Fl o
e
h
c
a
l
n
a
a
i
n
r
a
D
Cip
na rate
a
d
Ist
Lore
dia