ANALIZA CONSTRUCTIV-FUNCTIONALA A PRINCIPALELOR TIPURI DE

REZERVOARE ATMOSFERICE UTILIZATE LA DEPOZITAREA PRODUSELOR

PETROLIERE

1.1.Tipuri de rezervoare atmosferice

Prin rezervoarese se neleg recipientele avnd capaciti de depozitare mai mari de 3m 3,
forme i dimensiuni variate i diferite, executate din diverse materiale i destinate recepionrii,
depozitrii, desfacerii i prelucrrii tehnologice a diferitelor produse n stare lichid sau semilichid.
Recipientele cu capaciti reduse (de obicei, ntre 3m3 i 100m3), destinate transportului
diferitelor medii aflate n stare lichid sau semilichid, se numesc cisterne.
In cadrul unei anumite variante de depozitare, alegerea tipului corespunztor de rezervor se
face n funcie de mai muli factori, dintre care cei mai importani sunt urmtorii:
condiiile de lucru impuse i condiiile climatice;
caracteristicile constructive ale rezervoarelor de diferite tipuri;
indicatorii tehnico-economici ai proiectrii, construciei, montajului i exploatrii
(ntreinerii) rezervoarelor.
Din punctul de vedere al condiiilor de lucru, rezervoarele trebuie s corespunda
urmtoarelor cerine:
s fie impermeabile i etane n raport cu produsul depozitat;
s nu se aprind, s fie durabile i puin sau de loc sensibile la aciunea chimic,
electrochimic sau mecanic a produsului depozitat;
s permit o uoar curare de depuneri, precipitri sau decantri;
s fie prevzute cu echipamentul necesar, corespunztor att umplerii (ncrcrii), cat
i golirii (descrcrii) lor;
s asigure o perfect securitate a depozitrii produsului;
s fie economice n exploatare i uor de deservit, supravegheat, controlat;
Avnd n vedere caracteristicile constructive, rezervoarele trebuie s corespund
urmtoarelor cerine:
soluiile constructive adoptate i formele rezervoarelor s fie simple, iar n cazul
rezervoarelor cilindrice verticale, s asigure posibilitatea montrii i funcionrii
corecte a capacelor plutitoare, ecranelor plutitoare etc.;
capacitatea lor de depozitare s fie optim;
construcia rezervoarelor s permit executarea i montarea rapid a tuturor
elementelor lor componente, iar dimensiunile semifabricatelor s se nscrie n
limitele gabaritelor transportabile pe drumuri, osele auto, autostrzi, calea ferat
etc.;
dimensiunile rezervoarelor si ale elementelor lor componente s fie tipizate;
s fie folosite, la maximum si n mod efectiv, caracteristicile mecanice ale
materialelor de construcie, fr a diminua capacitatea portant a rezervorului,
asigurndu-se, astfel, un consum specific de metal minim.
Indicatorii tehnico-economici ce se pot meniona, n cazul rezervoarelor, sunt:
costul rezervorului propriu-zis;
costul instalaiilor anexe ale parcului de rezervoare (instalaii de protecie, prevenire
i combatere a incendiilor; conducte tehnologice; conducte de ap i canalizare;
conducte de nclzire etc.), bineneles, raportat la fiecare rezervor n parte;
consumul de metal (n special sub form de tabl i profiluri);
consumul de beton i de beton armat;
volumul lucrrilor de construcie etc.
1

Construcia de rezervoare, de diferite tipuri, forme i dimensiuni, s-a dezvoltat, pe plan

mondial, n concordan cu cerinele activitii industriale n diferite domenii, n pas cu tehnica
modern.
S-a ajuns, astfel, s se dispun de o mare varietate de soluii constructive de rezervoare.
Clasificarea lor se poate face dup numeroase criterii, urmnd a se trata numai criteriile de
clasificare determinante.
Clasificarea rezervoarelor se poate face:
a) Dup poziia fa de suprafaa solului, rezervoarele pot fi:
- rezervoare de suprafa, din care fac parte i rezervoarele montate direct pe sol sau
deasupra solului, precum i rezervoarele ngropate pe mai puin de jumtate din nlimea lor
(Fig.1.1a)
- rezervoare semi ngropate - n categoria crora intr rezervoarele ngropate pe mai mult de
jumtate din nlimea lor (Fig. 1.1 b);
- rezervoare ngropate - la care nlimea maxim a nivelului fluidului depozitat se afl cu
0,2 m sub nivelul solului (Fig. 1.1 c).

Fig.8.1. Rezervoare cilindrice verticale.

Fig.1.1.
a. supraterane

b. semi ngropate

c. ngropate

Fig.1.1. Rezervoare cilindrice verticale.

b) Dup forma geometric:
- rezervoare cilindrice verticale (fig. 1.1.), sau orizontale (fig. 1.2.);
- rezervoare sferice (fig. 1.3.);
- rezervoare sferoidale (fig. 1.4.);
- rezervoare torosferoidale (fig. 1.5.);
- rezervoare paralelipipedice;
- rezervoare de form special (fig. 1.6.).

a. supraterane

b. semi ngropate

c. ingropate

Fig. 1.2. Rezervoare cilindrice orizontale

Fig. 1.3. Rezervorul sferic

Fig. 1.4. Rezervorul sferoidal axial simetric

Fig. 1.5.Rezervorul torosferoidal

Fig. 1.6.Rezervorul de tip tranee

c) Dup capacitatea de depozitare:

- rezervoare de mic capacitate - cu capacitate pn la 100 m3, cu capac conic
susinut de construcie metalic uoar;
- rezervoare de mijlocie i mare capacitate - cu capaciti de depozitare ntre 100
50.000 m3:
cu capac plat pe construcie metalic pe ferme, pentru capaciti de
depozitare ntre 100 l.000 m3;
cu capac conic pe grinzi i stlpi de susinere, pentru capaciti de
depozitare ntre 1.000 5.000 m3;
cu capac bombat sau cu capac plat pe stlpi, pentru capaciti de
depozitare ntre 10.000 50.000 m3
- rezervoare de foarte mare capacitate - de peste 50.000 m3;
d) Dup natura materialelor din care se execut:
- rezervoare metalice - care cuprind rezervoarele sudate i nituite, cilindrice
verticale sau orizontale, sferice, sferoidale i de forme i construcii speciale;
- rezervoare nemetalice, cuprinznd rezervoarele din beton, beton armat, piatr,
crmid, pmnt, materiale plastice obinuite sau armate.

e) Dup presiunea interioar maxim de depozitare:

- rezervoare de joas presiune, denumite i rezervoare atmosferice, care sunt n
general, rezervoare cilindrice verticale;
- rezervoare de medie presiune, din categoria crora fac parte, n general,
rezervoarele cilindrice orizontale, rezervoarele sferoidale, rezervoarele cilindrice
verticale cu capac bombat;
- rezervoare de presiune ridicat, din categoria crora fac parte rezervoarele
cilindrice orizontale de construcie special, rezervoarele sferice i alte
rezervoare de construcie special.

1.2. Rezervoare cilindrice verticale

Rezervoarele de depozitare sunt recipiente cilindrice cu funduri plate, montate vertical,
folosite pentru stocarea lichidelor volatile la suprapresiuni de pan la 5000 mm H2O 50 kN/m2.
Urmrindu-se formele constructive de rezervoare atmosferice cilindrice verticale, se poate
constata o mare varietate a acestora, dintre care cele mai importante sunt:
rezervoarele atmosferice cu capac fix (forma capacului fiind plat,
conic sau bombat), denumite i rezervoare de tip standard;
rezervoarele atmosferice cu capac plutitor, de mare i foarte mare
capacitate;
rezervoarele atmosferice cu capac respirator (rezervoarele cu capac
autoportant fr moment).
Din punct de vedere constructiv, mantaua i fundul acestor rezervoare se soluioneaz n
mod identic, de la caz la caz diferind doar construcia capacului.
Avnd n vedere factorii pe care trebuie s-i ndeplineasc rezervoarele atmosferice
cilindrice verticale, varietatea constructiv i dimensional a acestora, n continuare, se va prezenta
n ordinea gradului de utilizare practic.
Rezervoarele cilindrice verticale cu capac fix sunt rezervoare mult utilizate n practica
curent, datorit simplitii construciei i problemelor de montaj uor rezolvabile. Aceste
rezervoare sunt echipate cu dispozitive de deservire i exploatare comune echipamentului
obligatoriu al rezervoarelor atmosferice. n figura 1.7. se prezint, schematic, structurarea
constructiv a unui rezervor atmosferic cu capac fix.
n general, aceste rezervoare se compun din fund, manta, construcie metalic de susinere i
capac.

Fig. 1.7. Vedere de ansamblu a rezervorului atmosferic cu capac fix:

1 mantaua; 2 fundul; 3 constructia de sustinere a capacului; 4 invelitoarea capacului; 5
fundatia; 6 gura de vizitare; 7 racordul de ventilatie; 8 racordul pentru luat probe; 9 racordul
echipamentului respirator; 10 racordul de tragere (descarcare, golire); 11 racordul de impingere
(incarcare, umplere); 12 racorduri pentru intrare abur; 13 racorduri pentru iesire condens; 14
racordul incarcator de spuma.

Clasificarea acestor rezervoare se face dup mai multe criterii:

a) Dup forma capacului:
- rezervoare atmosferice cu capac plat, la care unghiul fcut de capac i
orizontal () este mai mic de 3;
- rezervoare cu capac conic, la care = 7...15;
- rezervoare cu capac autoportant, fr moment (fig. 1.8.);
- rezervoare cu capac fix i ecran plutitor rigid cu ponton inelar
(fig. 1.9.);
- rezervoare cu capac bombat (fig. 1.10.).

Fig. 1.8. Rezervorul cu capac autoportant fr moment:

1 - mantaua rezervorului; 2 - fundul;
3 - capacul autoportant; 4 - stalpul
central; 5 - carcasa de rigidizare.

Fig. 1.9. Rezervorul cu capac fix si ecran

plutitor rigid cu ponton inelar:
1 - mantaua rezervorului; 2 - capacul fix; 3 fundul; 4 - ecranul plutitor rigid cu ponton; 5 stalpul
de ghidare; 6 - sistemul de etanare; 7 5
reazemu1 de fund; 8 - pontoanele; 9 - gura de
luat probe; 10 - supapa de respiraie

Fig. 1.10. Rezervoarele cu capac bombat:

a -b)rezervorul
Dup modul
cu capac
de realizare
sferoidal;
constructiv
b - rezervorul
a mantalei:
cu capac i fund sferic;
1 - mantaua;
- rezervoare
2 fundul;
cu 3manta
capacul;
de construcie
4 - fundaia;
normal,
5 - sistemul
din virole
de ancorare
sudate, fie cap la cap, fie
telescopic, fie alternante;
- rezervoare cu manta executate prin sudare elicoidal;
- rezervoare cu manta realizat din rulouri prefabricate n uzin.
c) Dup modul de rezemare:
- rezervoare montate pe fundaie continu din beton cazul rezervoarelor de
mic capacitate;
- rezervoare montate pe fundaie de tip pat elastic;
- rezervoare montate pe fundaie elastic cu inel de beton.

1.3. Elementele constructive ale rezervoarelor

1.3.1. Fundaia rezervorului
Este elementul de rspundere care are menirea de a prelua solicitrile transmise att de
rezervor ct i de fluidul stocat n acesta i de care depinde n mare msur costul, comportarea n
exploatare i durata de serviciu a rezervorului.
De aceea, este necesar ca, la proiectarea rezervoarelor, s se acorde deosebit atenie alegerii
tipului de fundaie, mai ales c, n condiiile performanelor actuale n domeniul construciei de
rezervoare, n mod frecvent, suprafaa de rezemare a rezervoarelor depete 1 000 m2, iar presiunea
pe teren poate ajunge la valori de peste 12,6 10-6 N/m2 = 12,6 MPa.
Din punct de vedere constructiv, principalele tipuri de fundaii pot fi:
- fundaii pe pat elastic normal (fig. 1.11, a);
- fundaii pe pat elastic nalt (fig. 1.11, b);
- fundaii pe pat elastic cu inel de beton (fig. 1.12.).

Fig.1.11. Fundaiile pe pat elastic:

a normal; b - nalt; 1 - rezervorul; 2 - stratul hidroizolator; 3 - stratul de nisip; 4- terenul de
umplutur; 5 - rigola inelar; 6 - terenul de fundare.

Fig.1.12. Fundaia pe pat elastic cu inel de beton:

1 - rezervorul; 2 - stratul hidroizolator; 3 - stratul de nisip; 4 terenul de umplutur; 5 - stratul de argil compact; 6 - inel din
beton.
1.3.2. Fundul rezervorului
Construcia fundului rezervorului este strns legat de tehnologia de fabricaie aplicat.
Dac rezervorul se execut prin rulare, n funcie de mrimea rezervorului, fundul se confecioneaz
din unul sau din dou rulouri.
In acest caz, contraciile circumfereniare ale mbinrilor sudate sunt anulate de ctre nsi
tehnologia de montare aplicat.

Fig.1.13. Fundul rezervorului cilindric vertical executat prin metoda

clasic:
1 - zona central; 2 - inelul periferic
In varianta aplicrii tehnologiei de montare clasica a rezervorului, fundul se execut dintr-un
panou central, de form poligonal i dintr-un inel periferic (fig.1.13.).
mbinarea tablelor care formeaz fundul se face prin cordoane de sudur n col, executnduse nti sudurile transversale (dup direcie Y1 Y2) ale zonei centrale, alternativ de o parte i de
alta a fiei centrale, ctre periferie, apoi, cordoanele longitudinale (paralele cu direcia X1 -X2), In
7

cazul fundurilor structurate din zon central i inel periferic, dup efectuarea cordoanelor
longitudinale ale zonei centrale, se execut cordoanele radiale ale inelului periferic, sudarea inelului
periferic de zona central realizndu-se numai dup sudarea tablelor primei virole, att de inelul
periferic (simultan la interiorul i exteriorul virolei) cat i ntre ele (prin cordoane longitudinale).
Dac se noteaz cu Azc suprafaa zonei centrale i cu Aip suprafaa inelului periferic, atunci
se impune ca:
Azc = (0,80 ... 0,85) Af
deci, rezult:
Aip = (0,15 ... 0,20) Af
Af fiind suprafaa fundului rezervorului, in m2.

b.
c.
Fig. 1.14. Tipuri de mbinri fund-manta la rezervoarele cilindrice:
a - prin sudur de col direct; b,c,- prin intermediul unui inel din cornier

Grosimea tablelor, care constituie fundul rezervorului, trebuie s fie conform STAS 657971, pentru zona central se recomand [41] szc = (4 ... 9)mm;
Pentru inelul periferic, grosimea (sip) se adopt n funcie de grosimea sv1 a primei virole
(virola de baz), si anume:
a) sv1 7,0 mm sip = sv1
b) sv1> 7,0 mm si fundaie continua din beton sip = sv1
c) sv1> 7,0 mm si fundaie pe pat elastic sip> 7,0 mm.
1.3.3 Mantaua rezervorului
Tipul mantalei rezervorului este dat de tehnologia de montare adoptat. Mantaua
rezervorului se execut n construcie sudat, din table de dimensiuni standardizate. Sudarea tablelor
ntre ele, n vederea realizrii virolei, precum i a virolelor ntre ele n vederea realizrii mantalei, se
face fie manual, fie automat.

Dup poziia relativ a virolelor, se deosebesc:

- mantale cu virole sudate cap la cap (fig. 1.15, a);
- mantale cu virole telescopic (fig. 1.15, b);
- mantale cu virole montate alternant prin suprapunere (fig.1.15,c).
8

In cazul mantalelor realizate prin sudur elicoidal, mbinarea sudat circumfereniar este
nclinat, fa de planul orizontal, cu un unghi de pant de 6 ... 10, iar sudurile longitudinale sunt
nclinate, n raport cu verticala, cu acelai unghi, ns fa de axa verticala (fig. 1.16.).

Fig. 1. 15. Tipuri de mantale :

a cu virole sudate cap la cap ; b cu virole sudate telescopic ; c cu virole sudate
alternant prin suprapunere

Fig.1.16. Rezervor cu mantaua realizata prin sudura elicoidala

1.3.4.Capacul rezervorului
Capacul rezervorului poate fi realizat, n funcie de capacitatea de depozitare a rezervorului ,
n urmtoarele variante constructive:
a) Cu capacul fix, specific rezervoarelor de depozitare atmosferice, de construcie
normal, prevzute cu anumite amenajri, n scopul micorrii la minimum a spaiului de gard, n
condiiile umplerii totale. Capacele fixe ale rezervoarelor atmosferice verticale pot fi conice, sferice
sau plate.
Capacele conice se construiesc cu un unghi la vrf de 3...4, realiznd un spaiu de vapori
mare si sunt recomandate pentru rezervoarele care depoziteaz produse petroliere uoare.
Capacul poate fi realizat:
- cu sprijinire pe construcia metalic cu semiferme (fig. 1.17.);
- cu sprijinire pe construcia metalic din panouri.

Fig. 1.17. Construcia capacului:

1 - mantaua rezervorului; 2 - elemente de fixare la manta;
3 - nvelitoarea capacului; 4 - semiferme; 5 - penele;
6 - contravntuirile; 7 - cpriorii.

La rndul lor, semifermele de susinere ale capacului pot fi:

- semiferme triunghiulare, recomandate pentru rezervoarele cu capaciti de
depozitare mai mici de 700 m3;
- semiferme trapezoidale, recomandate pentru rezervoarele cu capaciti de
depozitare mai mari de 700 m3.
In figura 1.18. sunt prezentate, schematic, cele dou tipuri de semiferme, cu elementele
dimensionale corespunztoare.

Fig. 1.18. Tipurile constructive de semiferme:

a - trapezoidale; b - triunghiulare.

1.3.5.Echipamentul rezervoarelor cilindrice

Prin destinaia lor, componentele constituind echipamentul rezervorului asigur o exploatare
corect n condiii de securitate deplin a rezervoarelor, n principal permind efectuarea
urmtoarelor operaii:
10

- ncrcarea i descrcarea rezervoarelor;

- msurarea si indicarea temperaturii i a nivelului lichidelor depozitate in rezervoare
- luarea de probe din lichidele depozitate;
- curgerea (drenarea) rezervoarelor;
- meninerea suprapresiunii i a vacuumului din rezervoare n limitele admisibile;
- controlul, revizia, curarea si repararea rezervoarelor.
Necesarul de echipament obligatoriu pentru rezervoarele cilindrice verticale atmosferice,
modul de amplasare al acestuia i schema lui de montare sunt reglementate, prin STAS 6578-78.
Selecionarea echipamentului obligatoriu al rezervoarelor se face, n unele cazuri, n funcie
de caracteristicile produsului petrolier stocat. Astfel, din punctul de vedere al temperaturii de
inflamabilitate al produselor petroliere depozitate n rezervoare, acestea se clasific n trei categorii:
- categoria I - cuprinde rezervoarele pentru iei i produse petroliere cu temperatura de
inflamabilitate mai mic de +55C;
- categoria II - cuprinde rezervoarele pentru produse petroliere cu temperatura de
inflamabilitate peste +55C, depozitarea produselor petroliere fcndu-se n condiii de temperatur
egal sau superioar temperaturii de inflamabilitate;
- categoria III - cuprinde rezervoarele care depoziteaz produse petroliere cu temperatura de
inflamabilitate de peste +55C, n condiii de depozitare la temperatur inferioar temperaturii de
inflamabilitate.
Rezervoarele din categoriile I i II, destinate depozitrii ieiului, benzinei, petrolului,
produselor rezultate din prelucrarea ieiului (motorin, uleiuri uoare, combustibili speciali),
precum i a oricrui produs petrolier lichid cu corozivitate redus, care se ncadreaz n clasificarea
de mai sus, trebuie s fie dotate cu echipamentul obligatoriu indicat n tabelul 1.1. i n figura 1.28.
Rezervoarele cuprinse n categoria III, destinate depozitrii produselor rezultate din
prelucrarea ieiului, precum i a altor produse petroliere lichide cu corozivitate redus, care se
ncadreaz n clasificarea de mai sus, trebuie s fie dotate cu echipamentul obligatoriu specificat n
tabela 1.2. i n fig. 1.29.
Echipamentul obligatoriu al rezervoarelor atmosferice este standardizat sau tipizat din punct
de vedere al parametrilor funcionali i al elementelor dimensionale. Selecionarea tipului, din punct
de vedere dimensional i al numrului, se poate realiza n conformitate cu dimensiunile rezervorului
i debitele pomprii.
Gura de vizitare (poz. 1) se amplaseaz pe mantaua rezervorului, la o distan de la fundul
rezervorului de 700 mm, n scopul realizrii condiiilor de acces n vederea currii i reviziei
rezervorului, precum i n scopul ventilrii lui, n vederea accesului n rezervor. Se realizeaz n
construcie sudat, dintr-un tu Dn 500 i o flan plat PN 2,5 cu capac plat, prevzut cu mnere
de ridicare (fig. 1.30).
La rezervoarele cu capacitate mai mare sau egal cu 5 000 m 3, se prevd dou guri de
vizitare, amplasate diametral opus.
Gura de lumin (poz. 2) este amplasat pe capacul rezervorului, n perimetrul podeului de
acces la armturi i n dreptul scrii interioare. Gura de lumin este prevzut n scopul iluminrii i
ventilrii interiorului rezervorului, n timpul lucrrilor de revizii i reparaii. De aceea, este
amplasat, de regul, diametral opus cu gura de vizitare.
Constructiv, este realizat n construcie sudat, dintr-un tu Dn 500 prevzut cu o flan
plat PN 2,5 i un capac plat echipat cu mnere de ridicare (fig. 1.31.). La rezervoarele cu capacitate
mai mare sau egal cu 5 000 m3, se prevd dou guri de lumin, amplasate diametral opus.

Gura pentru luarea probelor (poz. 3) este amplasat pe gura de lumin sau n zona
podeului de acces de pe capac (fig. 1.32.). Ea trebuie s fie etan i prevzut cu cptueal din
material de protecie antiscntei (tabl de zinc, plumb, cupru sau bronz). Aa cum i spune i
numele, este amplasat pe rezervor n scopul colectrii probelor din produsul stocat n rezervor sau
a efecturii msurrilor asupra nivelului lichidului din rezervor, n condiiile cnd aparatul pentru
msurarea nivelului nu funcioneaz.
11

Fig. 1.28. Echipamentul obligatoriu pentru rezervoarele din categoriile I i

II i amplasarea lui pe rezervor.

Tabela 1.1.
Denumirea componentelor echipamentului obligatoriu al rezervoarelor
atmosferice din categoria I i II

12

Poz. n
Fig.1.28.

DENUMIREA

Nr. de
buci

A. ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC
1

Gur de vizitare

min. l

Gur de lumin

min. l

Gur pentru luarea probelor

Racord pentru mpingere (ncrcare, umplere)

Racord pentru tragere (descrcare, golire)

Racord pentru egalizarea presiunii in spaiul de vapori*

Aparat pentru msurarea nivelului

Racord blindat pentru aerisire

Racord i supap mecanic de respiraie, cu opritor de flcri

min. l

10

Racord i supap hidraulic de sigurana, cu opritor de flcri

min. l

11

Racord de scurgere (montat pe manta sau pe fundul rezervorului)

12

Racord pentru intrarea aburului n serpentin**

min. l

13

Racord pentru ieirea condensului din serpentin

min. l

14

Racord pentru spum de stins incendii

min. l

15

Teac pentru regulatorul de cldur**

16

Teac pentru termometrul bimetalic***

17

Dispozitiv automat pentru luarea probelor i msurarea temperaturii***

min. l
1

B. CONSTRUCIILE METALICE
18

Scar exterioar

19

Pode de acces la echipamentul de pe capac

20

Priz pentru legarea electric la pmnt

*Se prevd numai la rezervoarele la care se fac recuperri de vapori.

**Se prevd la rezervoarele pentru depozitat iei, prevzute cu serpentin de nclzire.
***Dotarea rezervoarelor cu aceste echipamente este facultativ.

13

Fig.1.29. Echipamentul obligatoriu pentru rezervoarele din categoria III i

amplasarea lui pe rezervor.

Fig. 1.30. Gura de vizitare

14

Fig. 1.31. Gura de lumina

Fig. 1.32. Gura pentru luarea probelor:

1 - capacul gurii pentru luat probe; 2 corpul; 3 - garnitura de
etangare; 4 - urubul de strngere; 5 rotia de strngere (cu
rol de piuli); 6 - pedala

Racordul de mpingere (poz. 4) si racordul de tragere (poz. 5) sunt armturi amplasate pe

manta, la partea inferioar a rezervorului, n scopul efecturii operaiilor de ncrcare i descrcare a
lichidului depozitat n rezervor.
Ele pot fi construite fie cu funcie separat (racord de mpingere i, separat, racord de
tragere), fie cu funcie unic (racord de tras - mpins). Dimensiunile racordurilor de tras - mpins
variaz, n funcie de debitele agregatelor de pompare i de viteza lichidului n conduct (fig. 1.35.).
La rezervoarele destinate depozitrii produselor negre (uleiuri grele, pcur etc.), racordul
de tras - mpins (ncrcare - descrcare) este prevzut cu un sorb basculant articulat (fig. 1.34.).
Folosirea sorbului basculant, prezint avantajele c previne eventualele pierderi de lichide prin
neetaneitile racordului de tras - mpins (ncrcare - descrcare) sau ale armturilor montate pe
conducta de ncrcare - descrcare i evit descrcarea accidental a rezervorului n cazul unor
manevre greite ale armturilor.

Fig. 1.34. Schema sorbului basculant:

1 sorbul; 2 rola; 3 cablul; 4 - indicatorul de poziie; 5 troliul de man; 6 - articulaia.
Fig.8.29. Echipamentul obligatoriu pentru rezervoarele din categoria III i
amplasarea lui pe rezervor.
15

Fig. 1.35. Graficul pentru alegerea

diametrului racordului de ncrcare i
descrcare al rezervoarelor petroliere.

La rezervoarele destinate depozitrii produselor negre (uleiuri grele, pcur etc.), racordul
de tras - mpins (ncrcare - descrcare) este prevzut cu un sorb basculant articulat (fig. 1.34.).
Folosirea sorbului basculant, prezint avantajele c previne eventualele pierderi de lichide prin
neetaneitile racordului de tras - mpins (ncrcare - descrcare) sau ale armturilor montate pe
conducta de ncrcare - descrcare i evit descrcarea accidental a rezervorului n cazul unor
manevre greite ale armturilor.
Aparat pentru msurarea nivelului este construit a funciona pe principiul lui Arhimede, n
diverse variante constructive: fie cu ntoarcerea cablului ce vine de la plutitor pe o rol i indicarea
nivelului prin indicator pe rigle gradate montate pe manta, fie cu band rulet ntoars pe dou role
i ataat unui plutitor ghidat pe cabluri, ntreaga band fiind protejat ntr-un sistem nchis.
Supapele mecanice de respiraie se folosesc pentru protecia rezervoarelor mpotriva
suprapresiunilor i vacuumurilor ale cror valori depesc limitele indicate de proiectantul
rezervorului. Supapele mecanice de respiraie asigur mica i marea respiraie a rezervoarelor,
funcionnd pe principiul nchiderii si deschiderii clapetelor, sub aciunea forei din presiune,
respectiv a greutii proprii.
Variaiile suprapresiunilor i vacuumrilor din spaiul de vapori al rezervorului, sunt produse
de variaiile temperaturii mediului nconjurtor i condiiile de ncrcare sau descrcare a produsului
petrolier din rezervor.
Constructiv, supapa mecanic de respiraie este compus dintr-un circuit de suprapunere,
prevzut cu o clapet de expiraie i unul sau dou circuite de vacuum, prevzute cu una sau dou
clapete de inspiraie.
Reglarea la parametrii funcionali a supapei mecanice de respiraie se realizeaz prin
aplicarea sau nlturarea de greuti adiionale pe clapeta de inspiraie sau expiraie.

Supapele hidraulice de respiraie(de siguran) pot funciona fie ca supape de respiraie, n

cazul n care capacitatea acesteia de evacuare este depit, fie ca supap de siguran, declannduse n momentul n care supapa mecanic de respiraie se blocheaz n poziia NCHIS. Funcionarea
lor se bazeaz pe nchiderea hidraulic a circuitelor de inspiraie sau de expiraie, fiind realizate n
construcie sudat, cu posibilitatea nlocuirii cu uurin a reperelor uzate. Componena supapei
hidraulice de respiraie este dat n fig1.36.
16

Fig. 1.36. Supapa hidraulic de respiraie:

1 racordul; 2 - corpul supapei; 3 - deversorul;
4 - sita;5 - capacul; 6 - icanele; 7 - indicatorul de
masurare a nivelului.

Opritorul de flcri este destinat prentmpinrii ptrunderii sau ieirii flcrilor n sau din
rezervor, n condiiile unui incendiu. Principiul de funcionare al acestuia const n aceea c flacra,
izbucnit n vecintatea opritorului de flcri, este obligat s treac printr-o gril cu orificii foarte
mici i confecionate dintr-un material cu o bun conductivitate termic, unde este stins. In figura
1.37., este redat componena unui opritor de flcri.
Opritoarele de flcri sunt montate n serie cu supapele mecanice de respiraie i cu supapele
hidraulice de siguran.
In totalitatea lor, supapele mecanice de respiraie, supapele hidraulice de siguran i
opritoarele de flcri formeaz echipamentul respirator al rezervorului. Montarea acestora se poate
realiza fie n amplasamentul individual, fie n amplasamentul de grup , n ambele cazuri
constatndu-se c, ntre supap i rezervor, este intercalat opritorul de flcri.

Fig.1.37. Opritorul de flcri:

1 - semicorpul inferior; 2 - semicorpul superior; 3 - grila; 4 - uruburile de
strangere.

ALEGEREA PE CRITERII TEHNICO-ECONOMICE A MATERIALELOR,

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR MECANICE, ELASTICE SI FIZICE ALE
ACESTORA, CALCULUL REZISTENTELOR ADMISIBILE SI STABILIREA
COEFICIENTULUI DE REZISTENTA A IMBINARII SUDATE
17

2.1. Alegerea pe criterii tehnico-economice a materialelor

Date initiale: Capacitatea nominala de depozitare: V=1000m3
Produsul depozitat: ulei
Viteza admisibila a lichidului prin conducta: w=1.5;
Diametrul nominal al robinetului de sifonare: Dn=80;
Temperatura de calcul: 200C
Temperatura de depozitare : 600C
Tipul capacului: fix
Materiale utilizate pentru constructia recipientelor sub presiune trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
tehnice rezistenta mecanica, rezistenta la coroziune;
tehnologice- deformabilitate, sudabilitate;
economice materialul sa nu fie scump.
Materialul cel mai des utilizat in constructia recipientelor sub presiune este tabla din otel
laminat. In functie de compozitia sa chimica tabla din otel poate fi din: otel carbon, otel slab aliat si
otel aliat. Otelul carbon, in afara de elementele de baza, mai contine o serie de elemente chimice
impuse de procesul tehnologic (Mn, Si, Al), precum si unele impuritati al caror continut este limitat.
Otelurile slab aliate contin elemente de aliere, cum ar fi : Cr, Ni, Mn, Si, Mo, Co, Al, CU, W, Ti,
etc., elemente chimice care imbunatatesc caracteristicile mecanice si tehnologice. Alegerea tipului
de otel cu o anumita compozitie, se face in functie de conditiile de functionare ale recipientului.
Materialele metalice care se utilizeaza in contructia recipientelor trebuie sa corespunda conditiilor
tehnice de receptie prevazute in standarde. Ele trebuie sa fie insotite de buletine de calitate emise de
producator. Tablele destinate executarii corpului recipientului (virole, funduri, capace, racorduri
etc.) trebuie verificate prin control nedisructiv. Pentru a fi utilizate, tablele trebuie sa aiba suprafete
netede, lipsite de defecte (exfolieri, fisuri, pelicule, incluziuni nemetalice etc.)
Se vor alege materiale pentru: table, racorduri, flanse.
a) Table
Din tabla se vor confectiona urmatoarele componente:
- funduri
- capace
- mantaua
- elementele constructiei metalice de sustinere.
Se utilizeaza oteluri carbon laminat conform STAS 500/2-78. Pentru table se utilizeaza
urmatoarele materiale: S235J2GHB,S275J2G3,S355J2G3;
Deoarece capacitatea nominala de depozitare V=500 m3, se alege otelul S235J2G3.
b) Materiale pentru stuturile racordurilor
Materialele folosite pentru
88:L210GA,L235GA
Se alege L210GA.
c) Materiale pentru flanse

stuturile

racordurilor

sunt

conform

Materialele pentru flanse sunt conform STAS 1097/2-91, urmatoarele :

P275NL1,P255NL1
Se alege P275NL1.
18

STAS

10382-

In Tabela 2.1. este aratata compozitia chimica a fiecarui otel ales.

Tabel 2.1.
Marca
otel
C
S235J2G3 0.17

Compozitia chimica a otelurilor

Caracteristici mecanice, fizice si elastice la 20C
Mn Si
Ni
Al
P
S
Cr
Mo
1.4
0.55 0.3
0.02 0,035 0,035 0.3
0.08

Cr+Mo+Ni<0.48

In Tabela 2.2. sunt prezentate caracteristicile mecanice, fizice si elastice la temperatura

standard de 200C, corespunzatoare celor trei oteluri.
Tabela 2.2.
Caracteristici mecanice, fizice i elastice la 20C
Marca
oelului

Rezistena la
traciune Rm
N/mm2

Limita de
curgere Rp0,2
N/mm2

Lungirea la
rupere A5 %

S235 J2 G3

340

235

24

Reziliena
KCU
HB KV
J/cm2
-

Definirea caracteristicilor mecanice, fizice, elastice

Limita de curgere convenional, c (Rp0,2), reprezint efortul unitar , corespunztor
seciunii iniiale a epruvetei, pentru care lungirea specific remanent plastic p atinge valoarea
prescris de 0,2%, care se menioneaz ca indice al efortului unitar . Aceast mrime se noteaz
prin simbolul 0,2 i se exprim n N/mm2.
Rezistena la rupere, r(Rm), reprezint raportul dintre sarcina maxim Fmax suportat de
Fmax
ctre epruvet i aria A0 a seciunii transversale iniiale a epruvetei: r Rm
Se exprim n
A0
N/mm2.
Alungirea la rupere, A, reprezint alungirea determinat la epruvetele ncercate pn la
l r l0
100 . Se exprim n %.
rupere An
l0
Gtuirea la rupere, Z, reprezint diferena dintre aria seciunii iniiale a epruvetei i aria
S0 Sr
100 . Se exprim n %.
seciunii ultime a epruvetei raportat la aria seciunii iniiale: Z
S0
Duritatea Brinell, HB, reprezint raportul dintre sarcina de ncercare aplicat F i aria urmei
sferice, lsat de bila (penetratorul) cu diametrul D, pe piesa de ncercat. Dac d este diametrul
amprentei, atunci:
HB =

D D

2F
D2

d2

) . Se exprim n uniti Brinell.

19

Reziliena, K, reprezint raportul dintre lucrul mecanic, L, necesar ruperii printr-o singur
lovitur a unei epruvete crestate n U (respectiv dintre energia, W, consumat la
ruperea aceleiai epruvete) i aria A0 a seciunii transversale iniiale a epruvetei date n dreptul
crestrii. Se prescrie n J/m2, simbolul fiind KCU (rezilient Charpy pe epruvet cu cresttur n U):
KCU

L
W

.
A0
A0

Caracteristica mecanic de ncovoiere prin oc, KV, reprezint energia W consumat la

ruperea epruvetelor cu cresttur n V; se prescrie n J, simbolul fiind KV.

Calculul rezistenei admisibile

Rezistena admisibil pentru solicitarea static de ntindere a materialului de baz se noteaz
cu simbolul general a, aceasta considerndu-se ca o mrime de baz pentru calculele de rezisten
privind elementele, sistemele i structurile solicitate static.
Rezistena admisibil, conform prescripiilor PT C4/2 - 2003, la temperatura normal, t n =
20C se calculeaz cu urmtoarea formul general:
r tc
N
t
a = min
;
cr cc mm 2
Rezistena admisibil se va calcula pentru fiecare tip de material ales, la temperatura
normal, tn = 20C.
r 20
N
20
=
min
; c
a
cr cc mm 2
unde: - r - rezistena la rupere a materialului;
20
- c - limita tehnic convenional de curgere la temperatura normal, tn = 20C;
- cr, cc - coeficieni globali de siguran fa de rezistena la rupere, respectiv fa de limita
tehnic convenional de curgere a materialului.

Pentru S235J2G3;

20
r =340

N
; cr =2,4 ;
mm 2

20
c =235

N
; cc =1,5 ;
mm 2

r 20
= min
; c
c r cc
20
a

20
a = min

N
mm 2

340 235
N
;
= min{141.66;156.66} 20
a =141.66
2,4 1,5
mm 2

20

Valorile rezistenelor admisibile calculate pentru fiecare material folosit pentru construcia
rezervorului sunt tabelate n Tabela 2.3.:
Tabela 2.3.
Valorile rezistenelor admisibile calculate
Otel
S235J2G3
Rezistenta
20
a

N
mm 2

183.33

2.4.Stabilirea coeficientului de rezistent al mbinrii sudate

Deoarece la nivelul mbinrilor sudate se produce o diminuare a capacitii portante (att la
nivelul CUS ct i la nivelul ZIT) se materializeaz defecte de material i de structur (incluziuni,
goluri, sulfuri, poroziti, microfisuri, neomogeniti chimice, etc). Zonele aferente acestor mbinri
sudate se caracterizeaz printr-o capacitate de ncrcare mai mici dect a materialului de baz, MB.
Se definete rezistena admisibil a unui material la nivelul a mbinrilor sudate sub
urmtoarea form:
ta ,s =

ta

N
mm 2

= 1, in condiii de uzinaj
unde: factor de corecie (1)
< 1 n condiii de antier

Acest factor de corecie se numete coeficient de rezisten a mbinrilor sudate (cifr de

calitate a mbinrilor sudate) i reflect diminuarea capacitii de rezisten a materialului la nivelul
CUS i ZIT.
Stabilirea acestui coeficient se face n funcie de:
- natura materialului de baz - sudabilitatea acestuia;
- tehnologia i procedeul de sudare utilizat;
- modul de efectuare al controlului defectoscopic nedistructiv;
- efectuarea ncercrilor mecanice distructive.
Coeficientul de rezisten al mbinrilor sudate se stabilete cu urmtoarea relaie:
= 0k1k2k3k4,
unde: 0 este cifra teoretic (sau maxim) de rezisten a mbinrilor sudate care este funcie de
procedeul de sudare i de modul de prelucrare a marginilor tablelor. Tipul sudurii (sudare automat
sub strat de flux) - suduri n V, sau cu completare la rdcin.
k1-coeficient de corecie ce ine seama de sudabilitatea materialului;
k2-coeficient de corecie ce ine seama de tratamentul termic de detensionare;
k3-coeficient de corecie ce ine seama de examinarea defectoscopic nedistructiv prin
gamagrafiere sau radiagrafiere;
21

k4-coeficient de corecie ce ine seama de examinarea aspectului exterior i de numrul

ncercrilor mecanice.
Conform tabelului 4.19 pagina 1431 coeficientul teoretic de rezisten a mbinrilor sudate,
0 = 0,9 .
Conform tabelului 4.18 pagina 142* se stabilete sudabilitatea oelurilor n funcie de
coninutul total n anumite elemente de aliere i de coninutul de carbon.
EA = %Mn + %Cr + %Ni + %Si
Conform tabelului 4.20, pag. 144* se vor determina valorile coeficienilor de corecie k 1, k2,
k3, k4.
S235J2G3
0 = 0,9
%C = 0,18
Se aleg urmtorii coeficieni de corecie: k1=l; k2=0,98; k3=0,95; k4=0,95.
= 0k1k2k3k4 = 0,91,000,980,950,95 = 0,796
20
a ,s =

20
a =0,796 141.66 =112 .76

N
mm 2

Determinarea dimensiunilor optim economice

ale rezervoarelor cilindrice de depozitare la
presiune atmosferice
Generaliti
Capacitatea total de depozitare, capacitile diferitelor parcuri, numrul de rezervoare, ca i
capacitile unitare ale rezervoarelor incluse n parcuri, sunt determinate att de ordinul de mrime
al capacitilor de prelucrare a instalaiilor, complexelor, rafinriilor i combinatelor deservite, ct i
de muli ali factori, printre care cei mai importani sunt: cerinele de flexibilitate i duratele de
flexibilitate.
Primul aspect, urmrind o selecionare a tipurilor, constituie o problem specific
tehnologico-economic.
Fixarea elementelor dimensionale (diametru, grosimi pentru fund, capac, manta), constituie
o problem specific cu caracter de construcie-proiectare pe criterii economice, cunoscute sub
denumirea de "calculul dimensiunilor optime".
n literatura de specialitate sunt cunoscute 2 metode de calcul i anume:
- calculul dup metoda costurilor unitare;
- calculul dup metoda consumurilor de metal minime (metoda Suhov).
Calcului dimensiunilor optim-economice, dup ipoteza consumului minim de metal
(Metoda Suhov).
Principii, ipoteze. Caracteristici proprii ale metodei.
Cu ajutorul acestei metode se determin dimensiunile optime, dup ipoteza fundamental a
realizrii unui consum minim de metal.
1

PT C4/2 Prescriptii tehnice privind proiectarea, executia, instalarea, exploatarea, repararea, verificarea recipientelor
metalice stabile sub presiune, ISCIR,
Bucuresti

22

Comparativ cu metoda costurilor unitare, se pot puncta urmtoarele aspecte:

a)
i n acest caz, dimensiunile optime se stabilesc fr s se in seama de influena
exercitat de factorii de exploatare costurile de montaj.
b)
n plus, aceast metod nu ine seama de costurile terenului i construciei fundaiei.
c)
din punct de vedere teoretic, se identific optimul economic, cu consumul minim de
metal.
d) la fel ca al metoda precedent, se deosebesc i aici dou cazuri tipice:
- cnd grosimea mantalei este constant (Teorema 1 a lui Suhov);
- cnd grosimea mantalei este variabil (Teorema 2 a lui Suhov);
e) n cazu dimensiunilor optim econpmice, se folosesc greutile convenionale, practic,
volumele fde metal folosite.
Determinarea parametrilor de calcul
A. Grosimea de calcul echivalent a capacului ( s c )
s c st s CM ; n care:
s t - grosimea tablei nvelitoare a capacului; st 3 mm;
s CM - grosimea echivalent de calcul a construciei metalice asimilnd-o pe aceasta cu un
disc de diametru egal cu diametrul rezervorului i o nlime egal cu sCM ;

V
sCM = CM
ACM
mCM GCM
VCM = =
0 0 g

sCM =

GCM
30000
mm;
=
2
2 =4,02
D
18,98
0 g
7850 10
4
4

ACM aria construciei metalice; ACM =

D2
[ mm 2 ];
4

0 densitatea oelului; 0 7850 [ kg / m 3 ];

G greutatea construciei metalice [N];

g acceleraia gravitaional; g=10 m / s 2 ;
GCM =(20...40) V =30 1000 =30000 N;
unde V [ m 3 ];
s c st sCM 3 4,25 8,25 mm; sC 9 mm.

B. Grosimea de calcul echivalent a fundului ( s f )

Fundul rezervorului se realizeaz, n general, din dou zone de grosimi diferite, zona
panoului central de grosime spc i zona inelului periferic de grosime sip.
ntotdeauna grosimea tablei din care se confecioneaz inelul periferic se ia egal cu
grosimea virolei de baz i, fiind o grosime natural, ea trebuie s aib o valoare standardizat:
sip=sVB;
p D
s =
+c +c
[mm];
2 p
unde:
p C presiunea de calcul a rezervorului ce ine seama doar de presiunea hidrostatic
exercitat la baza rezervorului i de suprapresiunea din spaiul gaze-vapori:
C

VB

t
a

r1

23

pC = p H +hg =gH +hg =0,088 +0,002 =0,09 N / mm 2 ;

densitatea lichidului depozitat; =750 kg / m 3 ;

H nlimea rezervorului; H=8,850 m;

h g supraresiunea din spaiul de gaze vapori a rezervorului;
hg =200 mm H2O;
D diametrul interior al rezervorului; D=12330 mm;
coeficient de rezisten sau cifra de calitate a mbinrii sudate; =0,69;
at tensiunea sau rezistena admisibil a materialului mantalei la temperatura de calcul de
200C; ta =141,66 N / mm 2 ;
c1 adaos de grosime pentru coroziune; c1=3 mm;
cr1 adaos de grosime ce ine cont de abaterea negativ de la grosimea tablelor;
pC D
0,09 12330
sr =
=
=3.9 sr =4 mm;
t
2 a pC 2 0,69 141,66 0,09
Limea tablei l=1500 mm rezult cr1=0,8;

sVB =

pC D
+c +c =4 +3 +0,8 =7.8 sVB =8 mm;
2 ta pC 1 r1

Volumul fundului rezervorului:

V f =V pc +Vip

unde: V pc este volumul panoului central;

Vip este volumul inelului periferic.
Volumul fundului se poate scrie considernd c acesta este un disc de diametrul egal cu
diametrul rezervorului i nlimea egal cu grosimea echivalent de calcul a fundului (sf).
A f s f = Apc s pc +Aip sip ;
A f s f = Apc s pc + A f Apc sip / : A f ;
Se observ din practic:

1
A
(0,8...0,85) pc ;
s f =(0,8...0,85) s pc +sip

(0,8...0,85)

s f = sip +(0,8...0,85)

sip

Af =

(s

pc

sip ;

n aceast relaie grosimea spc se adopt ca fiind: s pc =4....9 mm (grosime standardizat

dar ntotdeauna mai mic dect grosimea inelului periferic); s pc =6 mm
sip=8 mm;
s f =sip +(0,8...0,85) s pc sip =8 +0,83 (8 6) =5.34 mm; se adopt sf =6 mm.

C. Stabilirea grosimii de calcul cumulate a fundului i a capacului ()

=sc+sf=9+6=15 mm;
D. Expresia pentru calculul grosimii mantalei
Aceast metod are veridicitate n situaia cnd se consider grosimea mantalei constant pe
nlimea rezervorului:
sm =sVB =8 mm;
E. Calculul volumului total de material consumat
24

a) Calculul volumului de material consumat pentru realizarea fundului:

D2
V f +c =V f +Vc = 4 f =
V
1056
4

V
=

=
0
,
017
=2,02 m
f +c
2
2
H
8.850
D D V
V= H =
4
4 H

b) Calculul volumului de material consumat pentru confecionarea mantalei

V m = D H s m
D2
V Vm =2 sm V H =2 0,013 1056 8.850
V=
H D =2
4
H
Vm =6.02 m3

c) Volumul total de material consumat

Vtot =V f +c +Vm =2.52 +3.02 =5.54

m3;

V 2 (1+ 1 )
505.745 0,017 2 (1+0,075)
3
dVtot =0 H optim =
=
=12.556 m;
sm2 (1+ 2 )
0,0132 (1+0,05)
3

Doptim =2

V sm (1+ 2 )
=2
(1+ 1 )

505.745 0,013 (1+0,05)

=15.71 m.
0,017 (1+0,075)

unde: 1=0,075;
2=0,05;
1, 2 coeficieni ce in seama de suprapunerea tablelor la sudare;
HT = Hopt+0,06D=12.556 + 0,06 . 9.871=13.50 m.
Mrimea 0,06D ine seama de un grad de seismicitate.

Predimensionarea mantalei innd seama

de aciunea presiunii hidrostatice
Calculul de dimensionare a mantalei rezervorului cilindric vertical este independent de
soluiile constructive i de montaj adoptate. Aceasta ia n consideraie presiunea hidrostatic,
25

suprapresiunea din spaiul gaze-vapori i solicitrile hidrodinamice ce pot apare n prezena

micrilor seismice.

Fig.4.1 Schema de calcul a mantalei rezervorului ce ine

cont de aciunea presiunii hidrostatice
Grosimea virolelor se determin cu relaia:

snecVi =

pC i Di
+c +c
2 ta pC i 1 r1

unde: p C i presiunea de calcul la baza virolei i;

Di dimametrul interior al rezervorului; Di =12330 m;

cifra de caliate a mbinrii sudate; =0,69;

at tensiunea sau rezistena admisibil a materialului mantalei la temperatura de
calcul de 200C; ta =141,66 N / mm 2 ;
c1 adaos de grosime pentru coroziune; c1=3 mm;
cr1 adaos de grosime ce ine cont de abaterea negativ de la grosimea tablelor;

pC i =hg + ph i + pd i
unde: hg supraresiunea din spaiul de gaze vapori a rezervorului;
hg =200 mm H2O = 0,002 N / mm 2 ;

p h i presiunea hidrostatic exercitat de lichidul depozitat la baza virolei i:

ph i = l g (H u zi ) [ N / mm 2 ];

p d i presiunea hidrostatic exercitat n condiii seismice la baza virolei i:

pd i =

R l k k S k 3 g [ N / mm 2 ]
4

unde: R raza rezervoriului;

l densitatea produsului depozitat; l =750 kg / m 3 ;
k coeficient de corecie ce ine seama de influena stlpului central; k=1,07;
k S coeficient de seismicitate ce ine de seama de amplasarea teritorial a
rezervorului (pentru gradul 7de intensitate seismic); k S 0,05 ;
k 3 coeficient de corecie ce depinde de valoarea raportului:
k 3 = f ( zi / H u ; H / R ) ;
g acceleraia gravitaional; g = 10 m / s 2 .
Virola 1:
26

z1 =0 m;

H 8.850
= =1.435
R 6.165
k3 =1.2 conform monogramei;
z1
=0
Hu
pC 1 =hg + ph1 + pd 1 =0,002 +0,086 +0,00269 =0,0906 N / mm 2 ;

ph1 = l g (H u z1 ) =750 10 (11,53 0) =86400

H u =H

pd 1 =

0,3 =8.850

N / m 2 0,086 N / mm 2 ;

0,3 =8.530 m;

R l k k S k 3 g = 9,49 750 1,07 0,05 0,9 10 =2690 N / m 2 0,00269 N / mm 2

4
4

k=1,07;

k S 0,05 ;

snecV 1 =

pC 1 Di
0,0906 12330
+
c
+
c
=
+3 +0,8 =8 mm;
2 ta pC 1 1 r1 2 0,69 141,66 0,0906

c1=3 mm;
cr1=0,8;

snecV 1STAS =8 mm ;
n=

D
L

12330
=3.90 virole;
10

Alegem conform STAS 437-87 tabla pentru virola 1 astfel:

- 2 buci de tabl cu dimensiuni: s1=8 mm; l1=2200 mm; L1=10000 mm;
- 1 bucat de tabl cu dimensiuni: s 1=8 mm; l1=2200 mm; L1=10000 mm; din care se va decupa o
bucat de tabl de 400 mm.
Virola 2:
z 2 =2,2 m;

H 8.850
= =1,24
R 4.265
k3 =0,88 conform monogramei;
z2 2,2
= =0.249
H u 8.850
pC 2 =hg + ph 2 + pd 2 =0,002 +0,069 +0,0026 =0,073 N / mm 2 ;

ph 2 = l g (H u z2 ) =750 10 (11,53 2,2) =69000

H u =H

pd 2 =

N / m 2 0,069 N / mm 2 ;

0,3 =8.850

R l k k S k3
4

0,3 =8.530 m;

g = 9,49 750 1,07 0,05 0,88 10 =2600 N / m 2 0,0026 N / mm 2

4

k=1,07;
k S =0,05 ;

snecV 2 =

pC 2 Di
0,073 8530
+
c
+
c
=
+3 +0,8 =7 mm;
2 ta pC 2 1 r1 2 0,69 141,66 0,073

c1=3 mm;
cr1=0,8;
27

snecV 1STAS =7 mm ;
n=

D
L

8.530
=2.68 virole;
10

Alegem conform STAS 437-87 tabla pentru virola 1 astfel:

- 2 buci de tabl cu dimensiuni: s2=7 mm; l2=2200 mm; L2=10000 mm;
- 1 bucat de tabl cu dimensiuni: s 2=7 mm; l2=2200 mm; L2=10000 mm; din care se va decupa o
bucat de tabl de 400 mm.
Virola 3:
z3 =4,4 m;

H 8.850
= =1,24
R 4.265
k3 =0,83 conform monogramei;
z3 4,4
= =0,497
H u 8.850
pC 3 =hg + ph 3 + pd 3 =0,002 +0,053 +0,0024 =0,057 N / mm 2 ;

ph 3 = l g (H u z3 ) =750 10 (11,53 4,4) =53000

H u =H

pd 2 =

N / m 2 0,053 N / mm 2 ;

0,3 =8.850

R l k k S k3
4

0,3 =8.530 m;

g = 9,49 750 1,07 0,05 0,83 10 =2400 N / m 2 0,0024 N / mm 2

4

k=1,07;

k S 0,05 ;

snecV 3 =

pC 3 Di
0,057 8530
+
c
+
c
=
+3 +0,8 =6.28 mm;
2 ta pC 3 1 r1 2 0,69 141,66 0,057

c1=3 mm;
cr1=0,8;

snecV 1 STAS =10 mm ;

n=

D
L

8.530
=2.68 virole;
10

Alegem conform STAS 437-87 tabla pentru virola 1 astfel:

- 2 buci de tabl cu dimensiuni: s3=10 mm; l3=2200 mm; L3=10000 mm;
- 1 bucat de tabl cu dimensiuni: s3=10 mm; l3=2200 mm; L3=10000 mm; din care se va decupa o
bucat de tabl de 400 mm.

Calculul construciei metalice de susinere a capacului

28

Fig. 5.1 Schema de calcul a semifermelor

1. Determinarea numrului necesar de semiferme:
nS =

D
8.530
=
= 4.578 semiferme; n S =6 semiferme;
5 +0,1 D 5 +0,1 8.530

unde: D diametrul rezervorului;

2. Determinarea lungimii semifermei:
D DS 8.530 0,4
L=
=
=4.065 m;
2
2
unde: Ds diametrul stlpului central; Ds=400 mm;
3 Alegerea numrului de panouri a semifermei:
Numrul de panouri se alege astfel nct:
l 2 4 m se adopt l =2.1 m
Pentru L=4.065 m i l=2,1 m m=2 panouri.

Fig. 5.2 Reprezentarea schematic a numrului de panouri alese

pentru rezervorul proiectat
4. Determinarea nlimii h1 a semifermei:
h1 =K

D
m

2 m 1
8.530
=0,6
6
2

2 4 1
=2.968 m;
6

unde: K coeficient de corecie; K=0,6;

D diametrul rezervorului; D=8.530 m;
m numrul de panouri; m=2;
5. Determinarea nlimii h2 a semifermei:
h2 =(0,7 0,8) h1 =0,8 2.968 =2.389 m;
6. Determinarea solicitrilor pe capac:
a) Determinarea solicitrii pe capac pe timp de iarn
29

innd cont de condiiile atmosferice pe timp de iarn, solicitarea elementar pe capac are
urmtoarele componente:
solicitarea din greutatea total a capacului:
q1i =1 sC = 0 g sC =7850 10 0,009 =706,5 N / m 2 ;
solicitarea datorat solicitrii zpezii:
q2i = pZ =750 N / m 2 ;
solicitarea din vacuumul din spaiul gazevapori:
q3i = pV =hV =35mmH 2O =350 N / m 2 ;
solicitarea din greutatea proprie a construciei metalice de susinere a capacului:
q4i =5 +0,06 D
q1i +q2i +q3i =5 +0,06 8.530
706,5 +750 +350 = 26.753 N / m 2 ;
solicitarea total unitar pe capac pe timpul iernii:
qci =q1i +q2i +q3i +q4i =706,5 +750 +350 +53,4 =1833 N / m 2 ;
b) Determinarea solicitrii pe capac pe timp de var:
innd cont de condiiile atmosferice pe timp de var, solicitarea elementar pe capac are
urmtoarele componente:
solicitarea din greutatea tablei a capacului:
q1v =1 sC = 0 g sC =7850 10 0,009 =706,5 N / m 2 ;
solicitarea din vacuumul din spaiul gazevapori:
q2v = p g =hg =200mmH 2O =2000 N / m 2 ;
solicitarea din greutatea proprie a construciei metalice de susinere a capacului:
q3v =5 +0,06 D
q1v +q2v =5 +0,06 8.530
706,5 +2000 =31.626 N / m 2 ;
solicitarea total unitar pe capac pe timpul verii:
qcv = q1v q2v +q3v =706,5 2000 +31.626 = 1262 N / m 2 ;
Solicitarea de suprastructur a capacului este descrcat n infrastructur, adic n
elememtele componente ale construciei metalice, respectiv n semiferme, grinzi i cpriori. Se face
ipoteza c descrcarea solicitrii se face n nodurile grinzilor cu zbrele.
Modul de calcul este urmtorul:
a) Calculul suprafeelor aferente fiecrui nod al semifermei:

Fig. 5.3 Schema de calcul al forelor din nodurile semifermelor

30

l=2,1 m;
R1 = RS =

DS 0,4
=
=0,2 m;
2
2

l
2,1
R1' = R1 + =0,2 + =1,25 m;
2
2
R2 = R1 +l =0,2 +2,1 =2,3 m;
l
2,1
R2' = R2 + =2,5 + =3,55 m;
2
2
R3 = R3 +l =2,5 +2,1 =4.6

A1 =

A2 =

'2
1

m;

R
1,25
=
=0.491 m2;
nS
10

(R

'2
2

R1'

nS
2

R3 R2'
A3 =
nS

) =

(3.55

) =

(4,6

1.252 )

10
2

3,552

10

=3.468 m2;

) =2.688 m ;
2

b) Calculul forelor din nodurile fermelor

Considernd condiiile cele mai grele de lucru, pe timpul iernii, forele din nodurile fermelor
sunt:
F1 = A1 qc i =0,57 1833 =1045 N;

F2 = A2 qc i =3,61 1833 =6617 N;

F3 = A3 qc i =2,75 1833 =4.857 N;
c) Considernd grinda cu zbrele simplu rezemat la capete, reprezentat n figura 5.4, se determin
reaciunole n sistemul de reazeme:

Fig. 5.4 Schema de calcul a reaciunilor din reazeme

M A =0 V B

2l F1 2l F2 l =0
1
1
VB = F1 +F2
=1045 +6617
=4354 N;
2
2
M B =0 V A 2l F3 2l F2 l =0
1
1
V A = F3 +F2
=4857 +6617
=8165 N;
2
2

Combinnd metoda izolrii nodurilor cu metoda seciunilor, se determin reaciunile din

fiecare bar astfel: cunoscnd ncrcrile pe grinda cu zbrele, forele din bare se determin analitic
cu ajutorul figurii 5.5.
Se decompune structura de grinzi cu zbrele, izolnd fiecare nod se calculeaz fiecare
reaciune stabilindu-se astfel zona cea mai solicitat

31

Fig. 5.5 Schema de calcul a reaciunilor din

nodurile semifermelor
Structura din grinzi cu zbrele a semifermei a fost bine echilibrat, valorile acesteror
reaciuni din nodurile structurii sunt trecute n tabelul 9:
Tabelul 9
Nr.
Valori
Tip de solicitare
1.
N 1' 1 =N 1 1' =4354 N
Compresiune
N 1' 2 ' =N 2 ' 1' =0 N
2.
3.
N 1 2 =N 2 1 =2325,4 N
Compresiune
4.
ntindere
N 1 2 ' =N 2 ' 1 =4083,8 N
5.
N 2 2 ' =N 2 ' 2 =6714,2 N
Compresiune
N 2 3 =N 3 2 =2325,4 N
6.
Compresiune
N 2 ' 3' =N 3' 2 ' =0 N
7.
N 2 ' 3 =N 3 2 ' =4444,8 N
8.
ntindere
N 3' 3 =N 3 3' =8165 N
9.
Compresiune
d) Dimensionarea grinzii cu zbrele
- Dimensionarea la flambaj:

( )

N compresiune =max N ij N compresiune = N 3

cf

N compresiune

3'

=8165 N;

2
f

2,3 8165 2305,9 2

I =
=
=48180 mm 4 ;
2
2
5
E
2,1 10
c
c
unde: f coeficient de flambaj; f =2,3 ;
nec
min

lf

lungimea de flambaj; l f =

3,32 2,65
=4,12 0 ;
L
4.065
E modulul de elasticitate longitudinal; E =2,1 105 N / mm 2 ;
nec
I min
momentul de inerie minim necesar.
=arctg

h1

h2

l
2,1
=
=2,3059 m;
cos cos 4,12

=arctg

Se alege conform STAS 565-71 un profil I8, cu urmtoarele caracteristici:

h =80 mm nlimea profilului;
32

b =42 mm limea tlpilor;

t =5,9 mm grosimea medie a tlpilor;
d ' =R =3,9 mm grosimea inimii, respectiv raza de rotunjire interioar a tlpilor;
r =2,3 mm raza de rotunjire a tlpilor la vrf;
A =7,58 cm2 aria seciunii;

I Z =77,8 cm4 moment de inerie dup axa (x-x);

Wz =34,219,5 cm3 modulul de rezinsten dup axa (x-x);
iZ =3,2 cm raza de giraie dup axa (x-x);
I Y =6,29 cm4 moment de inerie dup axa (y-y);
W y =3,00

cm3 modulul de rezinsten dup axa (y-y);

i y =0,91 cm raza de giraie dup axa (y-y);
S x =11,1 cm3 momentul static al semiseciunii.

Fig. 5.6 Profil I pentru realizarea semifermelor

imin =32 mm;
lf
2305
=
=
=72,03 conform STAS 763/1-71 pentru OL52
imin
32
P

ef =

ac =
ef =

=0,677 ;

ac ;

c 300
=
=130,43 N / mm 2 ;
cf
2,3

8165
=15.911 ac =130,43 N / mm 2 ;
0,677 758

Verificarea la ntindere:

F
ac ;
S

F = N max int indere = N 3' 4 = N 4 3' =4444,8 N ;

ef =

4444,8
=5,86 <130,43 N / mm 2 ;
758

Calculul la stabilitate al mantalei cilindrice

pentru rezervorul proiectat
Pentru rezervorul cilindric vertical cu capac fix calculul la stabilitate const n :
-verificarea la stabilitate a virolei i a tronsonului de vrf:
-verificarea la stabilitate a ntregii mantale.
33

a) Verificarea la stabilitate a tronsonului de varf sau a virolei de varf, fig. 6.1

Fig. 6.1 Stabilitatea virolei de vrf

Virola de varf ii poate pierde stabilitatea datorit aciunii conjugate a urmtorilor factori:
-vacuumul din spaiul de vapori caracterizat prin presiunea vacuumetric, pv [Pa], respectiv
presurizarea exterioar uniform a virolei;
-compresiune axial uniform datorat greutii proprii a virolei i greutii cumulate a
capacului, constructiei metalice i zpezii depuse pe capac.

Fig. 6.2 Seciune prin virola de vrf

Rezistena la stabilitate a virolei de vrf este descris din punct de vedere cantitativ
prin:
- presiunea critic minim exterioar la care i poate pierde stabilitatea, pinf, min [Pa];
- sarcina axial critic inferioar la care i poate pierde stabilitatea, Pinf, min [N];
- presiunea critic minim exterioar, care depinde de mai multe elemente:
pinf,min = f (E , , sn , D, H T ) .

2 (sn c1 )
D HT

pinf,min =0,6 E

2 (sn c1 )
[Pa]
D

n care: E modulul de elasticitate transversal; E=2,1.105 N/mm2;

sn grosimea virolei de vrf; sn=6 mm;
c1 adaos de grosime pentru coroziune; c1=3 mm;
D diametrul rezervorului; D=8530 mm;
HT nlimea total a virolelor; HT=8850 mm;
pinf,min =0,6 2,1 10

2 (5 3)2
12330 8850

(5 3)

12330

=6,5172 10

MPa;

pinf,min =65,172 Pa;

Pinf min =[

(D +s

+c1 ) (sn c1 )] 2,35 E

(s

34

c1 )

1,5

[Pa];

Pinf min =[

(8530 +5+3) (5

3)] 2,35 2,1 105

(5

3)
12330

1,5

=180132 MPa;

Pinf min 180,132 10 9 Pa;

P =Gvirola +Gcapac +GCM +G zapada +FP

(D +Dn )

Gvirola =

[N];

sn hn OL [N]

n care: hn limea virolei de vrf; hn=1,5 m;

OL densitatea oelului; OL=7850 kg/m3;
Gvirola =

Gcapac =

(12330 +12330)

D
4

0,005 1,5 7850 =10021,1 N;

s c OL [N];

n care: sc grosimea capacului; sc=0,012 m;

8.530 2
0,009 7850 =19989 N;
4
=( 20...40) V =40 3150 =126000 N;

Gcapac =
GCM

G zapada =

D2
4

q z [N];

n care: qz solicitarea zpezii; qz=750 N/m2;

12330 2
750 =312,2 10 3 N;
4
D2
FP =
pV [N];
4

G zapada =

n care: FP fora de presiune datorat vacuumului din spaiul de gaze-vapori;

pV vacuumul din spaiul de gaze-vapori; pV=35 mm H2O=350 N/m2;
8.530 2
( 350) = 99026 N;
4
P =7021+19989 +126000 +212200 99026 =266148 N;

FP =

Condiia de rezisten la stabilitate se exprim prin relaia:

pV
P
+
<1 [N/N]
pinf min Pinf min
350
266148
+
= 5,37 <1
65,172 180,132 10 9

b) Verificarea la stabilitate a ntregii mantale a rezervorului

Pierderea stabilitii mantalei rezervorului se poate produce pe de o parte datorit
vacuumului incintei rezervorului, ndeosebi prin marea respiraie la golire sau/i datorit presurizrii
exterioare neuniforme n condiiile aciunii vntului.
Verificarea la stabilitate presupune determinarea unei presiuni exterioare de calcul
echivalente, pe [Pa]; i n comararea acesteia cu presiunea critic de calcul a rezervorului pcr [Pa].
Condiia de fiabilitate sau securitate tehnic este:
pe

pcr
[Pa]
1,5

35

p e = max( p e1 ; p e 2 ) ;
p e1 =1,5 max[ pV ;0,5 c a
ca =0,7 ;

HT
10

qV ( H T ) =qV (10)

qV ( H T )]

1
7

1
5

1
6

;= = ;

qV (10) =690 Pa;

8.850
10

qV ( H T ) =690

2/6

=688,8 Pa;

pe1 =1,5 max(350;0,5 0,7 688,8) =1,5 max(350;241,08) =1,5 350 =525 Pa;
pe 2 =1,25 [ pV +0,5 c a qV ( H T )] [Pa];
p e 2 =1,25 [350 +0,5 0,7 688,8] =738,85 Pa;
pcr = f ( E , , sm1 , sm 2 , D, H T ) ;

unde: sm1;sm2 grosimiile medii ale jumtii inferioare grosimilor medii ale mantalei rezervorului,
fig. 6.3
Fig. 6.3 Schema de calcul pentru determinarea grosimilor medii ale mantalei rezervorului
s m1 =

HT / 2
1
sm1 =
8850 / 2
1
sm 2 =
HT / 2
1
sm 2 =
8850 / 2

hi

si ;

(2200

13+2200 12 +1550 10) =11,84 ;

hi

si ;

jum . inf

jum. sup

(650

10 +2000 8 +1800 6 +1500 5) =6,85 ;

Dac: a) sm1>1.5.sm,2 atunci rezervoarele se consider rigide

b) sm1<1.5.sm,2 atunci rezervoarele se consider de mic rigiditate
11,84>1.56,85 11,84>10,27 rezervorul este de mare rigiditate
Se consider c avem un rezervor de mare rigiditate
pcr =6,75 02

unde: =

D
HT

sm1
sm 2

sm1 11,84
=
=1,72 =1,94 ;
sm 2
6,85
50 sm 2 50 6,85
0 =
=
=18,04
D
8.530
p cr =6,75 1,94 18,04 2

18,04

12330
=28870 Pa;
8850

pcr
1,5
pe =max( pe1 ; pe 2 ) =max(525;738,85) =738,85 ;

pe

738,85 <

28870
738,85 <19246 ;
1,5

Condiia de stabilitate este ndeplinit.

36

Obs: Dac condiia de stabilitate nu ar fi fost satisfcut se impunea rigidizarea mantalei

rezervorului cu inele de rigidizare exterioare.

PROCESAREA MECANOTEHNOLOGICA SI MENTENANTA REZERVOARELOR

PETROLIERE

Mentenana se definete prin ansamblul tuturor aciunilor tehnice, tehnologice i

manageriale asociate precedentelor, care se implementeaz faptic i la momentul oportun n scopul
conservrii, reabilitrii sau restabilirii strii unui obiect nominalizat (de ex. rezervorul petrolier
sau/i oricare dintre componentele sale structurale, funcionale, etc) cu scopul primordial de a-i
ndeplini funcia specificat; la nivelul percepiilor senzoriale de pionierat n domeniu, mentenana
se definea ca totalitatea operaiilor de ntreinere i de reparaie viznd un sistem tehnic la un
moment anumit.
Mentenana predictiv/previzional vizeaz virtualul, se presupune a putea fi stimulat
computerizat i furnizeaz soluii tehnice/tehnologice aa-zise de/pentru sertar, seif etc., cu
perspectiva de valorificare la momentul su inclusiv n ingineria rezervoarelor petroliere; se
exemplific predicii privind agresivitatea coroziunii, fenomenele de sloshing, ocurile, efectele
dilatometrice, riscurile de colaps mecanic, vibraiile, aciunile climatice, tectonice sau seismice.
Problemele mentenanei privind coroziunea i protecia anticoroziv la RCV petroliere
La nivelul virolelor inferioare ale mantalei cilindrice i fundului RCV petroliere din oeluri,
coroziunea este condiionat de existena umiditii, oxigenului i ionilor de hidrogen, este
accentuat intensificat pe seama prezenei n apa de fund a sulfurilor de fier i srurilor clorice, are
viteze medii de ordinul a 0,30,4 mm/an, uneori chiar de pn la 1mm/an (cazul petrolului
sufluros), iar evaluarea convenional a rezistenei la coroziune de interes aprioric pentru
proiectare i faptic pentru monitorizare + mentenan este la ndemn la baza indicatorului
cinetic de adncime penetrat cu zece trepte/grade.
Cu referire la indicaiile de defect exterioare privind RCV petroliere, deteriorrile i distrugerile
prin coroziunea aa-zis tehnologic se pot discrimina mai frecvent astfel:
- locale
survenite n anumite cmpuri ale suprafeelor expuse; de regul, sunt iniiate pe suprafeele tablelor
structurale cu neuniformiti locale metalografice, zgrieturi, amprente de lovituri i alte defecte;
- superficiale
cvasiuniforme sau/i uniforme materializate ca atare, cu agresiune primordial viznd
cvasiuniform sau/i uniform metalul de baz aflat pus n oper;
intercristalin/intergranular materializat prin distrugerile de metal pe/dup conturul
granulelor/graunilor structurale(li) metalografic; fiindc nu prezint indicaii de defect la suprafaa
expus la coroziune a metalului, este cea mai periculoas, adnc penetrant i, n mediul alcalin,
agreseaz sectoarele afectate de existena tensiunilor reziduale cu efecte de ntindere, respectiv
componentele rulate ale fundului, locurile sudrii la fund i/sau la manta a ataamentelor
montajului, componentelor sistemului de nclzire, capetelor de splare, racordurilor de orice fel,
etc.

Protecia anticoroziv

n prezent, protecia anticoroziv interioar a RCV petroliere supraterane, din oeluri, nu

exclude utilizarea inhibitorilor de coroziune i nici echiparea cu sisteme respiratorii care s fie
procesate n circuit nchis, ci primordializeaz implementarea straturilor acoperitoare, protectoare
anticorozive lcuite, grunduite, chituite, emailate, vopsite, polimerizate i chiar metalice (ca cele
pe baz de zinc) cu ntrire, uscare,etc.
Mentenana privind vopsire sau/i prin acoperire cu straturi protectoare
37

Anterior s-a evideniat c cea mai prezent cauz a cedrii, n decursul mai mult sau mai puin
ndelungat al timpului, privind RCV petroliere supraterane din oeluri, este coroziunea n general,
coroziunea exterioar n particular i mai ales, coroziunea interioar provocat, ntreinut i
intensificat de inevitabila implicare a hidrogenului sulfurat, vaporilor de ap i oxigenului gazos.
Ponderea deficitului datorat coroziunii, n bilanul de costuri al procesrilor tehnologice de RCV
petroliere se poate diminua prin MPMM (metodele, procedeele, mijoloacele, i/sau masurile)
manageriale care n prim urgen includ protecia catodic, protecia cu protectoare anticorosive,
protecia prin intermediul acoperirilor cu straturi protectoare, protecia prin vopsire/revopsire
periodic etc.
Protecia exclusiv catodic sau exclusiv
cu protectoare necesit costuri de procesare proprie i de mentenan mari, aproximativ inevitabile
n decursul timpului, condiionate de consumul enegiei electrice, nlocuirile de anozi i mentenan
de la caz la caz preventiv sau corectiv a sistemului de protecie, ceea ce i n majoritatea
cazurilor practice o poate face ntru totul nerentabil.
Protecia exclusiv prin vopsire, la rndul su, de
asemenea presupune costuri semnificativ de mari privindu-i refacerea sau renoirea periodic, iar
costurile respective devin din ce n ce mai mari n decursul timpului, fiindc nlocuirea de RCV are
fundamentare raional numai dup zeci de ani, de durat de serviciu. De altfel, muli ani la rnd s-a
cochetat cu ideea c perdanele de volatile prin vaporizare se pot diminua prin simpla vopsire a
suprafeei exterioare a RCV cu vopsea alb reflectorizant. Faptul este incontestabil, dar a nu se
omite c, n prezent, se dispune de vopsele albe reflectorizante cu durate de serviciu mai mari dect
10 ani, ns costul lor continu s se menin nu prea tentant.
Pentru mantalele RCV, acoperirile anticorosive cele mai compatibile
s-au dovedit a fi cele din silicat de zinc. Acoperirile din ciment, aplicate prin torcretare pe suprafaa
interioar a RCV, prezint durata de serviciu foarte mare, de 1520 ani. n schimb, acoperirile din
materiale plastice au durata de serviciu foarte scurt, de numai 25 ani, dar presupun aplicare cu
mult mai puin costisitoare.

Mentenana RCV petroliere, pozate n camp deschis, n prcatica internaional

RCV petroliere, metalice, sudate, nituite sau cu structur portant din componente demontabile
i pozate n cmp deschis, ci nu n incinte tehnologice sau terminale, prezint regimuri de procesare
a stocrii a hidrocarburi mai puin standardizate, ba chiar aleatorii uneori. Astfel se explic de ce, n
practica internaional consacrat, mentenanei lor i se confer atenie aparte pe considerente de
securitate tehnic/tehnologic, securitate i sanatate n munc, protecie i securiate a ambientului
etc.
Revizia
extern/exterioar (RE), generalizat. n scopul detectrii unor eventuale perdane de fluid
stocate, prin imbinri demontabile sau suduri, ca efect al unor coriziuni sau exfolieri de acoperiri
etc., LUNAR se procedeaz la RE pentru tot sistemul structural al RCV i cu mare atenie la nivelul
suprafeelor exterioare accesibile. Prin aciunile de mentenen preventiv i n decursul derulrii
RE, se elimin perdanele depistate i se revopsesc suprafeele scorojite, agresate, etc. Se
examineaz, cu insisten i precauie, poriunile nconjuratoare ale fundului RCV, spre detectarea
de eventuale perdane fie nemijlocit prin fund, fie la nivelul orului fundului sau al jonciunii fundmanta. Dac sunt constatate astfel de perdane, atunci se procedeaz la monitorizri diurne, inclusiv
la examinarea zilnic a msurrilor de nivel.
Capacul (fundul superior) al RCV. C este
fix (CF) sau plutitor (CP), capacul RCV se verific de cel puin dou ori ntr-un an, n integritatea
ansamblului su. n plus, la CP se examineaz ermeticitatea sistemului periferic inelar de etanare i
starea componentelor metalice i nemetalice ale acestuia. La RCV petroliere pozate n zone
geografice cu cantiti mari de precipitaii (indiferent de anotimp) i pentru ca la acestea nu se
exclude hazardul riscul de ngheare (iarna) a inelului de etanare viazavi de mantaua cilindric
CP se examineaz zilnic.
Dup fiecare drenare comandat a CP, se examineaz
elementele rotitoare ale tubulaturii articulate de scurgere a apei, se ndeprteaz murdaria
acumulat, se elimin gunoiul din decantor, etc.
Gurile de vizitare sau de msurare. n mod deosebit
intereseaz integritatea capacelor detaabile, pivotante sau basculante i a garniturilor de
38

etanare, verificrile i examinrile corespunztoare fiind periodice.

Podestele, platformele, scrile. Sub incidena prescripiilor
i restriciilor generale de fiabilitate i securitate (tehnic/tehnologic/uman), podestele,
platformele i scrile se examineaz i se verific periodic. Drept urmare i cnd este cazul, ele se
repar, se fixeaz n/cu cnsole sau li se schimb cnd sunt constatate abateri mari balustradele,
bordurile, treptele sau ataamentele suspendate.
mpmntarea. Verificarea mpmntrii RCV este aparte, implic toate
componentele din circuitul electic corespunztor i presupune asigurarea n sistem a absenei
ntreruperilor de continuitate.
Sudarea. Mentenana preventiv a RCV petroliere nu poate s nu includ
sudarea, n special pentru eliminarea discontinuitilor care fac posibile sau favorizeaz perdanele.
Orice aciune de mentenen care implic sudarea presupune, nainte de orice, golirea de fluid
stocat a RCV i ventilarea sigur a sa, obinerea permisului de lucru cu foc i practicarea sudrii de
ctre sudori experimentai, cu respectarea sever a regulilor i reglementrilor de securitate tehnic,
mecanotehnologic, uman, protecie a ambientului.

CAPITOLUL 9
STABILIREA CONSUMULUI DE METAL NECESAR PENTRU REALIZAREA
REZERVORULUI CILINDRIC VERTICAL (RCV)
9.1.Stabilirea cantitatii de material pentru constructia mantalei
Se stabilete cantitatea de material necesar pentru confecionarea mantalei:
m = V;
unde: m - masa de material;
- densitatea materialului; = 7850 kg/m3;
V - volumul materialului.
Cantitatea de material pentru manta se calculeaz pentru fiecare virol n parte:
Vi = Lc ,i

li

si

unde: Vi - volumul de material necesar pentru o virol;

Lc,i - lungimea cercului descris de virol;
Lc ,i =2 Rext =

(D +2

si )

li - limea virolei;
39

si - grosimea virolei;
Vi = (D +2 si ) li si [m3];
pentru fiecare virola in parte:
V1 = (8.530 + 20,008)2,60,008 = 0,558 [ m 3]
V2 = (8.530 + 20,008)2,60,008 = 0,558 [ m 3]
V3 = (8.530 + 20,008)0,720,008 = 0,343[ m 3]

V1 = 0.558 m3
V2 = 0.558 m3
V3 = 0.343 m3

Intrucat mi = Vi [kg], atunci masa pentru fiecare virola in parte va deveni:

m1 = 0.558 7850 = 1679,9 [kg]

m2 = 0.558 7850 = 1679,9 [kg]
m3 = 0,343 7850 = 1679,9 [kg]
mmanta = m1 + m2 + m3

m1 = 1515,05 [kg]
m 2 = 1515,05 [kg]
m3 = 416,05 [kg]

mmanta = 1515,05 +1515,05 +416,05 =3446,15 [kg]

mmanta = 3446,15 [kg]
9.2.Stabilirea cantitatii de material pentru constructia fundului
Calculul cantitii de material necesar confecionrii fundului:
A f = Apc + Aip ;

Apc =0,8
Aip =0,2

Af =

Af ;
Af ;

D2
[m2]
4

V pc = Apc
Vip = Aip

s pc [m3]
sip [m3]

V f =V pc +Vip [m3]
m f = V f [kg]

unde: Af- aria fundului, m2

Aip - aria inelului periferic, m2
Apc - aria panoului central, m2
Vpc - volumul de material necesar confecionrii panoului central;
Vip - volumul de material necesar confecionrii inelului periferic;
Vf - volumul de material necesar confecionrii fundului.
Af =

D2
8.532
Af =
=17,571 [m2]
4
4

Af = 17,571 m2

Aip =0,2

Af
Af

Apc = 0,8 17,571 = 14,056 [ m2] Apc = 14,056 m2

Aip = 0,2 17,571 = 3,514 [m2]
Aip = 3,514 m2

Vip = Aip

sip

Vip = 3,514 0,008 = 0,017 [m3] Vip = 0,017 m3

Vpc= 14,056 0,008 = 0,070 [m3] Vpc = 0,070 m3
Vf = 0,070 +0,017 = 0,087 [m3] Vf = 0,087 m3

Apc =0,8

V pc = Apc

s pc

V f =V pc +Vip
m f = V f

mf = 7850 0,087 = 682,95 [kg]

40

mf = 682,95 kg

9.3.Stabilirea cantitatii de material pentru constructia capacului

Calculul cantitii de material necesar confecionrii capacului:
Vc = Ac

Ac =

s c [m3]

D2
[m2]
4

mc = Vc [kg]

unde: Vc - volumul de material necesar confecionrii capacului, m3;

Ac - aria capacului, m2
mc - masa capacului, kg;
Ac =

D2
8.532
Ac =
=17,571 [m2]
4
4

Vc = Ac

sc

Ac = 17,571 m2

Vc = 17,571 0,015 = 0,263 [m3] Vc = 0,263 m3

mc = Vc

mc =7850 0,263 = 2064,55 [kg]

mc = 2064,55kg

9.4.Stabilirea cantitatii de material totale

m1 =mm +m f +mc

Pentru celelalte accesorii (racorduri, stlpi de susinere) se consider un consum de metal de

cca. 15% din materialul necesar pentru confecionarea mantalei, fundului i capacului.
m2 = 15% m1.
Masa total de material necesar: mt = m1 + m2
m1 =mm +m f +mc m1 = 3446,15 +682,95 +2064,55=6193,65 [kg]

m1 = 6193,65 kg
m2 = 15% m1 m2=0,15 6193,65=929,04 [kg]
mt = m1 + m2
mt = 7122,69 kg

m2 = 929,04 kg

mt = 6193,65 + 929,04 = 7122,69 [kg]

Tabela 6.5.
Centralizarea valorilor maselor componentelor RCV
41

Nr. Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Denumire parte
componenta
masa virola 1
masa virola 2
masa virola 3
masa manta
masa fund
masa capac
m1
m2
masa totala

U.M.

Valoarea

Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg
Kg

1515,05
1515,05
416,05
3446,15
682,95
2064,55
6193,65
929,04
7122,69

Determinarea debitului de respiraie al rezervorului

Conform prescripiilor tehnice nord-americane API RP 2000, debitul de respiraie al
rezervoarelor petroliere atmosferice depinde de capacitatea lor de depozitare precum i de
productivitatea pomprii hidrocarburilor volatile la incrcarea (umplerea) i descrcarea (golirea)
rezervoarelor respective.
Aceast dependen este ilustrat dup cum urmeaz:
a) mica respiratie a rezervoarelor:
- faza de expiraie (suprapresiune), curba trasat corespunznd lichidelor volatile cu punct
de inflamabilitate peste 38C (produse grele);
- faza de inspiraie (vacuum), curba trasat corespunznd lichidelor cu punct de
inflamabilitate peste 38C (produse uoare);
b) marea respiratie a rezervoarelor:
- faza de expiraie (incrcare), curba trasat corespunznd lichidelor volatile cu punct de
inflamabilitate sub 38C;
- faza de inspiraie (descrcare), curba trasat corespunznd lichidelor volatile cu punct de
inflamabilitate peste 38C.
Din nomograma prezentat n fig.7.1 a,b, se vor extrage n funcie de tipul produsului
depozitat (uor sau greu), n funcie de capacitatea de depozitare i de productivitatea pomprii,
debitele de gaze ce urmeaz a fi vehiculate prin supap, dup cum urmeaz:
a) pentru produse uoare (benzin, ulei, petrol):
- din curba 2 rezult debitul Qv de gaze (aer) vehiculat n faza de inspiraie (vacuum);
- din curba 4 rezult debitul Qg de gaze (aer) vehiculat in faza de expiraie (umplere);
b) pentru produse grele (iei, pcur):
- de pe curba 1 rezult debitul Qv de gaze (aer) vehiculat n faza de inspiraie (golire);
- de pe curba 3 rezult debitul Qg de gaze (aer) vehiculat n faza de expiraie (suprapresiune).

42

Fig.7.1 a,b Monograma debitelor de respiraie ale rezervorului.

Avem : Qv =Qv (V , Q ) =20000 ftph =566 m

Q g =Q g Z , Q

unde:

) =8000 ftph =226,4

h
m3

debitul de respiraie al rezervorului n mii ft.p.h. (1 ft.p.h.=0.0283 m

);

Z productivitatea pomprii produsului depozitat la ncrcare-descrcare; Z=100 m

V capacitatea rezervorului, V=3150 m 3 .

Debitul de respiraie al rezervorului va fi: Q =max Qv ,Qg =max(566;226,4 ) =566 m

Dimensionarea din punct de vedere tehnologic al supapei (supapelor) mecanice

de respiraie
Alegerea tipului, numrului i a principalelor elemente dimensionale ale supapei
n vederea realizrii echipamentului respirator al rezervorului se poate alege o supap tip
S.M.R. U.P.G. produs i omologat n Universitatea Petrol-Gaze Ploieti.
Aceste supape sunt realizate ntr-o gam restrns de
tipodimensiuni: Dn 50; Dn 80; Dn 100; Dn 150; Dn 200; Dn 250; Dn 300.
n urma ncercrilor experimentale realizate n condiii de laborator n funcie de
dimensiunea (Dn) a fiecrei supape, s-au stabilit debitele maxime i minime ce pot fi vehiculate,
valori regasite in tabelul de mai jos.
Tabelul 10
Dn
50
80
100
150
200
250
300
43

Qmax

m3 / h
Qmin
m3 / h

25

50

100

250

380

600

900

25

50

100

250

380

600

n funcie de debitul de gaze Q [m3/h] stabilit anterior putem alege un anumit tip de supap
(cu un anumit Dn) astfel ncat acesta s aiba valori cuprinse ntre Qmin i Qmax de gaze ce pot fi
vehiculate cu acel tip de supap. Se alege o supap cu Dn =250 mm;
Pentru supapele asfel alese conform figurii 8 si a tabelului 10 se stabilesc principalele
elemente dimensionale ale supapei.

Mrimea
A
B
C

Tabelul 11
Dimensiuni cu rol funcional de
exploatare pentru Dn=250 mm
418
880
400

D
E
F
G

273
317
426
110

219

I
J

355
731

Dimensiunile cu rol funcional de exploatare ale supapelor sunt prezentate n figura 8.1:

Fig. 8.1 Dimensiunile cu rol funcional ale supapelor.

Verificarea alegerii supapelor mecanice de respiratie
44

Verificarea const n calculul diametrelor scaunelor de aezare ale clapetelor, att pe

circuitul de expiraie cat i pe cel pentru inspiraie. Deoarece supapa a fost aleas s poat funciona
la debitul Q = max (Qg; Qv) i pentru ca supapele S.M.R. - U.P.G. sunt concepute s permit
vehicularea unor debite mai mari prin circuitul de inspiraie dect pe circuitul de expiraie, este
suficient calculul diametrului scaunului circuitului de expiraie.
Relaia de calcul este urmatoarea:

1
dg =
60

8
4

Q
n
hg

(1

m ) p0

1
60

566
8
10 11
m
1
=0,260
2
10 [200 (1 0,73) 4]

n care: Q debitul de gaze vehiculat; Q=566 m 3 / h ;

n numr efectiv de supape; n=1;
rezistena specific ce ine de tipul armturii =8 10 =10 ;
g greutatea volumic a amestecului de gaze
g =8 12 daN/m3 g =11 daN/m3;
g acceleraia gravitational; g=10 m / s 2 ;
hg suprapresiunea gazelor din spaiul de vapori;
hg=200 mm H20=200 daN/m2;
m = coeficient de raportare; m =0,710,75 m =0,73 ;
p 0 cderea de presiune pe opritorul de flcri; p0 =2 6 daN/m2; p0 =4 daN/m2.
n cazul n care dg > Dn, supapa este bine aleas; n caz contrar, este necesar s se modifice
numrul de supape sau s se aleaga o supap de dimensiuni mai mari.
d g =0,260 >Dn =0,250

Dimensionarea din punct de vedere tehnological supapei (supapelor)

de securitate hidraulic
nchiderile de securitate hidraulice se folosesc pentru protejarea antiexploziv a
generatoarelor de acetilen, a rezervoarelor atmosferice, a conductelor tehnologice de gaze, a
colectoarelor tubulare de facl, a condensatoarelor barometrice, a gazometrelor umede i a altor
-utilaje tehnologice ce conin gaze explozive sau care sunt exploatate sub vacuum.
Din punct de vedere al criteriilor tehnologice nchiderile de securitate hidraulice sunt de
dou tipuri:
- nchideri deschise, la care spaiul de deasupra lichidului de reinere a flcrii se afl n
comunicaie direct cu atmosfera i din categoria crora fac parte nchiderile propriu-zise,
opritoarele de flcri umede i supapele de securitate hidraulice (fig. 11);
-nchideri aa-numite nchise, care funcioneaz sub presiune nefiind n comunicatie direct
cu atmosfera i din categoria carora fac parte nchiderile propriu-zise i dispozitivele hidraulice
(umede) de protecie antidetonant.
Cerintele fundamentale ce se impun oricrui tip de nchidere de securitate hidraulic sunt:
- s mpiedice, n mod cert, propagarea undei de explozie, asigurnd totodat blocarea prin
obturare a liniilor aductoare de gaze inflamabile
- s mpiedice o antrenare minim de lichid obturat, sub form de stropi, n condiiile
funcionrii normale;
- s prezinte rezisten hidraulic minim cu scopul final de a diminua ptrunderile
energetice privind vehicularea mediilor tehnologice gazoase prin sistemul dat.
Supapele de securitate hidraulice au funcia principal de a proteja rezervoarele
45

petroliere atmosferice cilindrice verticale n alternativa defectrii supapelor mecanice de respiraie

sau atunci cnd capacitatea de evacuare a supapelor de respiraie mecanice se dovedete a fi insufici
ent pentru echilibrarea presiunii n spaiul de gaze-vapori.
1. Calculul tehnologic de alimentare
Calculul tehnologic de dimensionare a supapelor de securitate hidraulice se rezum la
determinarea unei seciuni de trecere necesare, pentru un fluid dat, n condiii de lucru prestabilite.
Se impune s se cunoasc debitul de fluid care trebuie evacuat din sistemul aflat sub presiune, astfel
nct s nu se depaeasc o anumit suprapresiune n recipient.
Pentru acest calcul s-au utilizat a serie de ipoteze, verificate experimental, prezentate n
continuare, conform schiei din fig. 9.1.

Fig. 9.1 Date privind dimensionarea supapei de securitate.

Seciunile de trecere conform fig 10 sunt:
1 Seciune circular de diametru D1:
D12
[m2];
A1 =
4
2 Seciune inelar delimitat de diametrele D i D3, a carei arie este:

A3 =

(D

2
3

D2 )

[m2];

3 Seciune inelar delimitat de cercurile de diametru D1 i D2, a crei arie este:

A2 =

(D

2
2

D12

) [m ];
2

4 Seciune cilindric de diametru D2 i nlime h p , a crei arie este:

A4 = D2 h p [m2];
5 Seciune inelar delimitat de diametrele D3 i D2, a crei arie este:

A5 =

(D

2
3

D22 )

[m2].

2. Ipoteze de calcul
A. Raportul dintre viteza n faza gazoas n seciunea circular (1), ( w1 ) i viteza n faza
gazoas n seciunea inelar (2), ( w2 ) este constant i se determin cu relatia:
46

w1
=c2 =10,1906 ;
w2
Necesitatea ca w2 s fie de c2 mai mic dect w1 rezult din condiia de neantrenare a fluidului
hidraulic, sub form de stropi n condiii de inspiraie.

B. Viteza n seciunea inelar w (3) n faza gazoas s fie egal cu cea din seciunea
inelar (2) w2 , adic s avem ndeplinit relatia:
w2 =w

C. Volumul de lichid vehiculat n condiii de expiraie V3 este egal cu volumul de lichid

vehiculat n conditii de inspiraie V2 :

V3 =V2
V3 =V3cil +V3con

V2 =V3cil +V3con [m ];
3

D. Pentru a nu se ajunge la trangularea seciunii, la trecerea din seciunea circular (1) n

cea inelar (2) ntre ariile A2 i A5 trebuie s existe relatia:
A5
=c3 =0,0474
A2
unde: c3 =coeficient determinat experimental;
E. nlimea de prag ( h p ) se determin cu condiia ca ntre ariile seciunilor (3) i (4) s
existe relaia:
A4 = A3 =c3 A2 ;
F. Volumul de umplere, ( Vu ), n funcie de care se determin nlimea de umplere ( hu )
trebuie s fie egal cu volumul de lichid la prag ( V p ), sumat cu volumul n cilindrul (2) (n condiii
de inspiraie) sau cu volumul vehiculat n cilindrul (3) (n condiii de expiraie).
Exprimat mathematic, aceast ipotez este definit de urmatoarea relatie:
Vu =V p +V2 =V p +V3 [m3].
3. Calculul dimensiunilor cu rol funcional
a) Diametrul D1 se alege egal cu diametrul anterior al tuului supapei mecanice de
respiraie:
Dn D1 D 250 mm;
b) Calculul diametrului D2
Conform ipotezei A i innd cont de legea continuitii, se pot scrie relaiile:

w1
=c
w2 2

D2 =D1 1+c2 =250 1+10,1906 =836,3 mm;

Q = A1 w1 = A2 w2
c) Calculul diametrului D3
Conform ipotezei D, rezulta urrnatoarele:

47

A5 =c3 A2

(D

2
3

D22

) =c

(D

2
2

D12

) D =D
3

1+c2 +c2 +c3

D3 =250

1 +2 10,1906 +0,0474 =1157 ,2 mm;

d) Calculul diametrului D
Conform ipotezei C, avem:
V2 =V3cil +V3con [m3];
V2 = R22 R12 hv = hv c2 R12 [m3];

V3cil = (R32 R22 ) hv = hv R12 (1+c2 +c2 c3 1 c1 ) = hv c2 c3 R12 [m3];

Volumul V3con se determin innd seama de notaiile din fig.10 i de teorema PappusGuldin, conform dezvoltarilor:
baza seciunii conice (transversale), se determin cu relaia:
B
=
R
R [m];
2 (2.14
a)
- nlimea seciunii transversale conice este:
h =hg hv ;
aria seciunii transversale conice este:
B h (R2 R1 ) hg hv
[m2];
Atr con =
=
2
2
raza centrului de mas
B 2 R2 R
[m];
Rcg con 3 = R2
=
3
3
Conform relaiei Pappus-Guldin, volumul V3con se determin cu relatia:
V3con = Atr con 2 Rcg con 3

sau
V3con =

(R

(h

R )

hv

2 R2

2
3
Prelucrnd matematic relaiile de mai sus, se ajunge la urmtoarea ecuaie de unde poate fi
determinat valoarea lui R :
R2 +D R +E =0

unde: D = R1

1 +10,1906 =418,1 mm;

1 +c2 =125
2
1

E= 2 R

(1+c2 )

E = 2 1252

3 c2 R12
( hg c3 hv )
hg hv

(1+10,1906)

2
rezulta: R = D D

2
R =355,4 mm.

4E

3 10,1906 1252
200 35

418,1 418,12 +4
2

( 200 0,0474 35) = 0,275 m2;

275 10 3

e) Calculul unghiului i al diametrului D4

tg =

R2 R R2 R
=
hcon
h g hv

=arctg

R2 R
418,15 355,4
=arctg
=20,80
h g hv
200 35

Diametru1 D4 se alege constructiv pentru fiecare mrime de supap n parte, funcie de

diametrul D1, cu relaia:
48

D4

2,5 D1 =2,5 250 =625 mm;

Poriunea tronconic a deversorului se extinde la limita diametrelor D2 i D4.

f) Calculul nlimii de prag
Se determin innd cont de ipoteza E i relaia A4 =c3 A2 .
Exprimnd n funcie de raze se obine:
R c c 125 10,1906 0,0474
2 R2 h p = c3 (R22 R12 ) h p = 1 2 3 =
=9,02 mm H2O
2 1+c2
2 1+10,1906
-

4. Calculul mrimilor cu rol funcional

a) nlimea de umplere ( hu ), se determin conform ipotezei F i relaiei:

Vu =V p +V2 [m3].
Exprimnd volumele funcie de raze i n1imi relaia devine:
1
hu =h p +
1 +c3

1
hv =9,02 +
1 +0,0474

35 =42,4 mm H2O

b) Volumu1 de umplere se determin n funcie de hu cu relaia:

Vu = R32 R12 hu = 578,6 2 1252 42,4 =42,5 106 mm3

c) n1imile de gard au ca scop prentmpinarea pierderilor de lichid, de nchidere

hidraulic, care, n regimurile de funcionare de expiraie - inspiraie, este antrenat de ctre debitele
de faz gazoas sub form de stropi peste nivelul de lichid static.
nlimile de gard (Hg, respectiv Hv) se calcu1eaz cu metoda propus de
Constantinov, care determin aceste nlimi cu relaia genera1izat:
H i =hi

unde:

hi =

Qi
(1 )+c Ai 2 g dhi

1+
Qi

hg =0,2 pentru calculul lui H g

hv =0,035 pentru calculul lui H v

[m];

[m];

Ai seciunea de trecere:
- pentru calculul inaItimii Hg :
Ag =

(D

2
3

D22 ) =

(1157,2

836,32 ) =0,502 m2;

- pentru calculul inaltimii H v :

Av =

(D

2
2

D12 ) =

(836.3

250 2 ) =0,5 m2 ;

g acceleraia gravitaional, g 10 m / s 2 ;
dhi diametrul hidraulic determinat cu relaia:
- pentru calculul nlimii Hg :
D +D3 836,3 +1157,2
dhg = 2
=
=996,75mm =0,996m ;
2
2
pentru calculul nlimii H v :
D +D2 250 +836,3
dhv = 1
=
=543mm =0,543m ;
2
2

49

Qi =

Qg , pentru calculul lui H g

Qv , pentru calculul lui H v

[m 3 / s] ;

c i sunt coeficienii determinai cu relaiile:

c =0,182 +log Gai ;
=0,780 +log Gai

unde: Gai =

g dhi3
i2

dhi diametrul hydraulic calculate anterior;

g acceleraia gravitaional, g =10 m / s 2 ;
v vscozitatea dinamic determinat considernd, dupa fiecare caz, fie amestecul aer-gaze
(pentru calculullui Hg), fie aer pur (pentru calculullui Hv).
Se consider: g = v =31 m 2 / s .
g dhg3 10 0,9963
Gag =
=
=0,01 ;
2g
312

Gav =

g dhv3 10 0,5433
=
=0,0016 ;
2v
312

c g =0,182 +log Gag =0,182 +log 0,01 = 1,81 ;

cv =0,182 +log Gav =0,182 +log 0,0016 = 0,5 ;

g =0,780 +log Gag =0,780 +log 0,01 = 1,22 ;
v =0,780 +log Gav =,780 +log 0,0016 = 2 ;

H g =hg

1+
Qg

H g =0,2

H v =hv

1+

1+
Qv

H v =0,035

Qg g

(1 )+c
g

Ag

2 g dhg

226,4 ( 1,22 )
=0,089 m;
226,4 (1+1,22 ) 1,81 0,502
2 10 0,996

(1

Qv v

v )+cv Av

1+
566

(1+2)

2 g dhv

566 ( 2 )
=0,011 m.
0,5 0,5
2 10 0,543

50

Fig. 9.2 Supapa de secutitate hidraulic:

1- corp exterior; 2- corp interior; 3- capac; 4- record; 5- sistem de umplere;
6- flan disc; 7- garnitur; 8- urub cu cap necat; 9- piuli M6; 10- prezon M6;
11- sit de protecie; 12- urub M6/16; 13- garnitur; 14- piuli olandez; 15- niplu; 16eav; 17- teac; 18- tub de nivel; 19- siguran; 20- eav de retur; 21- urub M8/16; 22- garnitur;
23- capac; 24- lan; 25- garnitur.

Alegerea tipului i stabilirea principalelor elemente dimensionale ale

opritoarelor de flcri
Opritoarele de flcri sunt dispozitive ce au rolul de a mpiedica propagarea n interiorul
rezervoarelor a flcrii sau scnteilor, n cazul cand acestea ar ptrunde prin supape, racorduri de
ventilaie.
51

Principiul lor de funcionare avnd la baz mecanismul stingerii flcrii i scnteii la

ptrunderea n canale de laminare (canale nguste); flacra intrnd n opritor este obligat s treac
printr-un sistem de canale de seciune redus, divizndu-se i orientndu-se dup mai multe directii;
n acest mod suprafaa de contact cu elementele de rcire stindere crete, se intensific schimbul
de cldur cu pereii canalelor i flacra se stinge.
La dimensionarea opritoarelor de flcri se va ine seama de condiia ca, la o vitez a aerului
sau a amestecului de aer i gaze n seciunea sa de trecere de 14 m/s, pierderile de presiune n
opritor s nu depeasc 25 mm H20. Corpul opritoarelor de flcri trebuie s reziste la presiunea
ce ar apare n interiorul lui, la explozia amestecului de aer i gaze aflat sub o suprapresiune initial
de 600 mm H20.
Pentru buna funcionare a opritoarelor de flcri este foarte important ca icanele pentru
rcire - stingere s fie permanent curate, nenfundate i controlate frecvent.
Clasificarea opritoarelor de flcri se poate face dup mai mu1te criterii i anume:
criteriul naturii stratului, opritoarele pot fi: uscate sau umede;
criteriul plasrii opritoarelor de flacari: de descrcare; de comutaie; de blocare;
criteriu1 constructiv (al elementelor componente):
- cu umplutur din materiale granu1are: bile de porelan sau sticla, bile metalice, gruni de
cuar, alte materiale necombustibile;
- cu benzi casetate;
- cu plci casetate;
- cu site metalice;
- metaloceramice;
criteriul tehnologic, opritoarele pot fi:
- rezistente la explozii;
- rezistente la foc;
- rezistent la ocuri de presiune;
- rezistente la ocuri termice.
Construcie
Opritoarele de flcri se compun dintr-un corp, de obicei turnat din font, prevzut cu dou
racorduri flan i cu dou capace laterale ptrate sau dreptunghiulare, n interiorul cruia este
fixat o caset metalic detaabil care cuprinde elementele cu icane pentru stingerea flcrii.
Elementele cu icane se execut din benzi sau plci metalice subiri ondulate, alternnd cu benzi sau
plci metalice subiri plate, bune conductoare de cldur i rezistente la coroziunea mediului n
care se lucreaz. Grosimea plcilor sau benzilor este de 0.3 ... 0.5 mm, distana ntre ele de obicei
nu depete
1 mm, iar materialele folosite sunt: aluminiu, alam, cuprul .
Avantaje:
- construcie simpl;
- rezisten hidraulic mic;
- exploatare nepretenioas.
Alegerea
tipului i stabilirea principalelor elemente dimensionale ale opritorului de flcri
La rezervoarele petroliere, opritoarele de flcri se monteaz n serie cate unul cu supapa
mecanic de respiraie i cu supapa hidraulic de securitate n paralel.
Aceste opritoare de flcri sunt de tip uscat, cu discuri casetate. Caseta este o baterie de
elemente din Al, Cu executat sub forma nfurrii pe o inim (buc central) a unor benzi late i
profilate (ondulate) care au funcie de laminare a flcrii i de stingerea acesteia.
Eficacitatea tehnologic a opritoarelor de flcri depinde de dimensiunea canalelor de
stingere (de laminare), de limea lor i mai putin de lungimea lor.
Structura casetei, schema opritorului de flcri tip O.F.R.G.-U.P.G. Ploieti, precum i
prile componente sunt date n fig.10.1 i fig. 10.3.

52

Fig. 10.1 Caseta opritorului de flcri:

1-inelul superior al casetei; 2-gila superioar; 3-inelul inferior al casetei;
4-grila inferioar; 5-elementul distanier; 6-piulia; 7-prezonul.
Realizarea grilei pentru opritoarele de flcri de tip O.F.R.G.-U.P.G. Ploieti se face prin
rularea succesiv, fig 10.2, a benzilor netede (l) i a celor ondulate (2).

Fig. 10.2 Construcia benzilor casetate.

Fig. 10.3 Opritorul de flcri cu benzi casetate:

1-racordurile opritorului, de intrare i de ieire; 2-corpul port caset; 3,14-garniturile de
montare i de etanare; 4-inelul superior al casetei; 5-elementul distanier; 6-inelul inferior al
casetei; 7-grilele casetei; 8,9-uruburile i piuliele de strngere i de fixare ale casetei; 10-mnerul
corpului port-caset; 11,12,13-uruburile de montaj, cu guler i piuliele corespunztoare; 15balamaua de pivotare; 16- inelul de rezemare.

Alegerea tipului i stabilirea principalelor elemente dimensionale ale

instalaiei de ncrcare-descrcare
i ale robinetului de sifonare
53

1. Racordul de ncrcare-descrcare
Racordul de ncrcare-descrcare este elementul care face legtura ntre conducta de
ncrcare-descrcare i sorbul mobil montat n interiorul rezervorului.
Numrul de racorduri se stabilete n funcie de frecventa i productivitatea pomprii.
Racordurile se monteaz pe virola de baz (pe prima virol).
Diametrul racordului de ncrcare-descrcare se poate determina, n funcie de
productivitatea pomprii i de viteza admisibil a lichidului prin conduct, conform monogramei
din fig. 11.1. Asemenea grafice se pot construi pentru diferitele categorii de lichide volatile pentru
productiviti de pompare diferite ntlnite n practic.
Controlul racordurilor de ncrcare-descrcare se face la fiecare operaie de pompare, dar nu
mai rar dect de dou ori pe luna.
innd seama de datele iniiale w 1,25 m / s i Z=100 m 3 / s se alege conform
nomogramei racordul de ncrcare-descrcare Dn 200.

Fig. 11.1 Grafic pentru alegerea diametrului racordului

de ncrcare-descrcare al rezervorului.

Fig. 11.2 Racord de ncrcare-descrcare vedere

1-mantaua rezervorului; 2-inel de consolidare; 3-racord; 4-flane;
5-fundul rezervorului; 6-racord de ncrcare cu ajutaj.

54

Fig. 11.3 Racord de ncrcare-descrcare:

1-mantaua rezervorului; 2-inel de consolidare; 3-racord; 4-flane; 5-fundul rezervorului.
Principalele elemente dimensionare ale racordului de ncrcare-descrcare, fig.11.3, sunt:
Dic =350 mm; D f =320 mm; Dcs =280 mm;
L=350 mm; l=250 mm;
h=325 mm; h f =22 mm; hi =12 mm;
e=8 mm; s=6 mm.
2. Armturile de drenare (scurgere) a rezervoarelor
Pentru drenarea sau scurgerea din rezervoare a apei decantate se folosesc robinete de
sifonare, montate pe virola inferioar a mantalei clindrice.
Poziiile caracteristice ale robinetului de sifonare, care se pot stabili prin simpla rotire a
mnerului prevzut pentru aceasta, sunt urmatoarele:
- poziia A, de lucru, corespunde scurgerii din rezervor a apei decantate sub aciunea
presiunii hidrostatice, golirea din rezervor a apei se face pn cnd nivelul de separare ap-lichid
depozitat atinge nlimea de 3040 [mm] deasupra fundului, aceasta fiind considerat ca ntime
normal a pernei de ap;
- poziia B, de splare, corespunzatoare splrii robinetului de lichid depozitat, aceast
splare se face n scopul ndeprtrii apei, pentru a evita nghearea robinetului pe timp de iarn;
- poziia C, de repaus, cnd robinetul nu funcioneaz.

ANALIZA TEHNOLOGIEI DE MONTARE CU ALEGEREA VARIANTELOR OPTIME

55

Rezervoarele pentru diferite produse au in majoritatea cazurilor dimensiuni negabaritice. In

consecinta, montajul si asamblarea lor se executa in doua etape :
in uzina
la locul de functionare
Tinand seama ca montajul uzinei permite asigurarea unei calitati superioare si unei
productivitati sporite, la proiectarea procesului tehnologic se urmareste ca cele mai multe operatii sa
se execute in uzina, folosind SAF si dispozitive speciale.De asemenea, se proiecteaza detaliat toate
operatiile de transport, ridicare, montaj, sudare si control, pentru executie la locul de functionare ;
se tine seama ca trebuie folosite mijloace speciale de ridicat si montat.

Tehnologia executarii rezervoarelor cilindrice verticale

Principalele metode de executie a rezervoarelor cilindrice sunt :
Metoda de executare clasica
A -cu montajul de jos in sus, care se poate aplica la toate dimensiunile de rezervoare ;in prezent se
foloseste la montajul rezervoarelor mari, cu volume mai mari de 50000 m 3, avand grosimi de perete
mai mari de 16 mm.
B - cu montajul de sus in jos, ce prezinta avantajul ca toate operatiile se executa la sol, partile
asamblate si sudate (incepand cu capacul) fiind ridicate pe masura ce sunt executate ; in acest caz
sunt insa necesare mijloace speciale de ridicat.
C - cu montaj in spirala, la care primul rand de virole are rolul unui fel de sablon cu
marginile in spirala, montajul si sudarea virolelor de capac executandu-se intr-un singur loc, iar
ansamblul realizat rotindu-se pe masura asamblarii si sudarii unei noi virole ; metoda are
dezavantajul pierderii materialului rezultat din operatiile suplimentare de taiere ; metoda se aplica la
executia rezervoarelor cu V<30000m3.
Metoda de executare prin rulare, la care fundul si mantaua se executa in uzina, se ruleaza, se
tansporta la locul de montaj, se deruleaza si se monteaza.
Executarea rezervoarelor cilindrice verticale prin metoda clasica
In cazul montajului clasic se disting urmatoarele variante :
A - montarea tabla cu tabla de jos in sus, sistem de montare la care se utilizeaza macarale
Derick (fig. 3.1 ) sau macaralemobile. Elementele definitorii pentru aceasta varianta sunt in primul
rand asamblarea mantalei de jos in sus prin realizarea integrala si consecutiva din table a virolelor in
ordinea ; virola intai, virola a doua, pana la ultima virola si in al doilea rand, montarea capacului,
inclusiv instalatia mecanica de sustinere la pozitie. Este indicat ca acesta metoda sa fie aplicata la
mantalele montate telescopic si centrate in cazul rezervoarelor de medie si mare capacitate la limita
inferioara. Virolele se aseaza astfel incat imbinarile verticale sa fie decalate cu minim 300mm.
Sudarea imbinarilor se executa prin procedeul EM, care este neeconomic, de mica productivitate si
prezinta dificultati in privinta asigurarii unor tolerante mici.
B - montarea tabla cu tabla de sus in jos, este specifica rezervoarelor in constructie nituita, dar se
poate aplica si celor in constructie sudata. Elementele definitorii ale acestei variante, utilizata pentru
capacitati mici si medii fara stalp central, sub asamblarea integrala a mantalei din virole consecutive
incepand de la ultima catre prima virola si montarea integrala a capacului si a tuturor virolelor la
sol. Se utilizeaza pentru mantale realizate telescopic, cap la cap, a lternative. Sudura imbinarilor
este de tipul EM, ridicarea pe o inaltime corespunzatoare latimii unei virole se face cu ajutorul
verinelor.
C - montarea tabla cu tabla in spirala, este specifica rezervoarelor in constructie nituita, dar
se poate aplica si celor in constructie sudata. Elementele definitorii pentru aceasta metoda sunt :
imbinarea inelara urca in spirala, orientarea virolelor si sudurile meridionale oblice in raport cu
56

verticala, respectarea principiului de montaj de sus in jos in mod continuu si fara ridicari a portiunii
deja montata. Prima si ultima virola sunt confectionate din tabla in forma de paralelogram.
Executarea rezervoarelor cilindrice verticale prin rulare
Varianta constructiva de montaj consta in confectionarea in ateliere a mantalei, fundului si uneori a
tablei capacului sub forma de rulouri (suluri), care se deruleaza la montaj.
In functie de posibilitatile de rulare-transport si dimensiunile ruloului, rularea se desfasoara in
variantele :
Pentru rezervoarele de V<3000m3 toate tipurile , fundul si mantaua pe un rulou cu fretare si
chingiuire ( prindere cu un element derulant) separata ;
Pentru rezervoarele de V<5000m3 cu capac fix, fundul in doua rulouri cu fretare si chingiuire
separate, mantaua pe un rulou, virola superioara (ultima) livrata sub forma tablelor roluite,
separate, cu asamblarea pe santier ;
Pentru rezervoarele de V=5000m3 cu capac mobil, fundul din doua rulouri, mantaua pe doua
rulouri , virola superioara inclusiv inelul superior de rigidizare se livreaza sub forma de
elemente asamblabile pe santier ;
Pentru rezervoarele de V=10000m3 ambele tipuri, fundul din trei rulouri, (un rulou pentru
fiecare jumatate din circumferinta), virola superioara si inelul superiorantaua pe doua rulouri ,
virola superioara inclusiv inelul superior livrate sub forma elementelor asamblate pe santier . Se
formeaza astfel cea mai grea unitate de transport din rulouri de 600 KN pentru mantale de
rezervoare cu capac fix si de 100-500 KN pentru restul componentelor. Alternativ in unele
cazuri, capacul se realizeaza sub forma de semifabricate, rezervorul devine astfel un utilaj
negabaritic, dar transportabil.
Constructia rulata devine posibila datorita dezvoltarii tehnicii de rulare si asigura urmatoarele
avantaje :
- micsorarea volumului de lucru la montaj cu cca. 30% ;
- reducerea pretului de cost cu cca.25% ;
- scurtarea timpului de montaj de aproximativ 4 ori ;
- imbunatatirea calitatii montajului.
Tehnologia montajului este caracterizata printr-un inalt grad de mecanizare, tehnologia
incluzand urmatoarele operatii cu caracter general si specifice :
- transportul si operatiile de tachelaj ;
- derularea si montarea fundului ;
- ridicarea si desfasurarea ruloului mantalei ;
- montarea capacului rezervorului.
La executarea rezervoarelor prin rulare, fundul si corpul rezervorului, realizate in uzine folosind
SAF, se deruleaza, se monteaza si se sudeaza ; in acest fel se asigura cresterea productivitatii
muncii, reducerea greutatii si a costului.
Grosimea tablelor corpului cilindric al unui rezervor creste de la baza la varful rezervorului. La
rulare tablele subtiri sufera numai deformatii elastice iar la tablele groase, in fibra exterioara pot
aparea deformatii plastice .
Deformatiile plastice ce pot aparea la rulare nu conduc de obicei la degradarea materialului.
Astfel la un rezervor de 10000 m3 (grosimea maxima a tablelor s=14mm.) rulat dupa raza de
1330mm., fibrele exterioare ale tablelor sunt alungite co 0,5 % din care 0,14 % deformare elastica si
0,36 % deformare plastica, ceea ce este mult sub deformatia critica 53 % (corespunzatoare
otelului). Ruloul care este lasat liber are tendinta de a se derula complet in partea in care tablele
sunt subtiri si trebuie derulat fortat in partea cu tablele groase. Derularea pana la diametrul nominal
al rezervorului face ca momentele din sectiunile tablelor sa varieze de sus in jos, schimbadu-si
semnul. Experienta a dovedit insa ca tensiunile remanente generate de fenomenele mentionate,
peste care se suprapun cele de sudare nu reduce rezistenta constructiei, comparata cu cea a
rezervoarelorexecutate dupa metoda clasica.
57

Fundul si mantaua se executa in uzina folosind SAF. Rezervoarele mai mari nu se fac prin rulare
deoarece ar fi necesara rularea unor table cu grosimi mult prea mari.
Folosirea sudarii SAF si executarea intai a sudurilor transversale si apoi a celor longitudinale
permit realizarea sudurilor in cruce, fara ca aceasta sa afecteze rezistenta si siguranta in exploatare a
rezervorului.
In timpul executiei se aplica controlul dimensional si de etanseitate a sudurilor, probele cu vacuum,
si cu lichide penetrante intersectiile sudurilor se controleaza cu radiatii penetrante.
Dupa rulare, sudarea sigurantelor contra derularii si transportul pe santier, se trece la montarea
rezervorului.
Pentru asigurarea unei rigiditati si precizii diametrale mai mari a rezervoarelor realizate prin
rulare s-a experimentat, cu bune rezultate, constructia cu inele de rigidizare, realizate prin umflare .
Derularea si montarea fundului
Fundurile mari se fac de obicei dintr-un numar par de rulouri, pentru a avea o sudura diametrala ;
fundurile nerealizate astfel nu se aseaza bine pe fundatia care are o mica convexitate. Derularea
ruloului sau rulourilor se face automat datorita tensiunii elastice de roluire si dirijat prin intermediul
frecarii exercitate de cablul infasurat si fixat cu capetele la punctul fix si tractor.
Ridicarea si desfasurarea ruloului mantalei
Ridicarea ruloului mantalei este operatia cea mai importanta si se poate executa in variantele :
ridicarea cu stalp cazator (capra) care din punct de vedere al utilizariieste modul de
ridicare cel mai simplu, dard in cauza timpului mare de lucru este cea mai
neeconomica
ridicarea cu perechi de stalpi : este de asemenea o metoda rudimentara de ridicare, ea
realizandu-se in subvariantele :
- cu stalpi montati in afara fundatiei
- cu stalpi montati pe fundatiei
ridicarea cu doua lanstoare si un tractor auxiliar, constituie 9o metoda de ridicare
pentru santierele in cadrul carora se afla in dotare macarale pentru astfel de montaje ;
ridicarea cu macarale pe pneuri si senile, respectiv automacarale, constituie varianta
cea mai corespunzatoare din punct de vedere tehnico-economic, fiind indicata pentru
santiere mari.
Derularea (desfasurarea) ruloului mantalei se executa automat, ca si in cazul fundului, datorita
tensiunii elastice remanente de roluire. Desfacerea se face dirijat cu un cablu fretat de la un
cabeston. (fig. 7.1.)

Fig. 7.1. derularea ruloului mantalei

58

Fig. 7.2.schema derularii panoului mantalei rezervorului

1- fund rezervor ; 2- rulou ; 3-portiune derulata a mantalei ; 4-cablu de ancorare ; 5

cablu de tractiune ; 6-tractor

PRINCIPII ECONOMICE DE REALIZARE A MONTAJULUI. TIPURI SI METODE DE

PLANIFICARE A LUCRARILOR DE MONTAJ .APLICAREA DRUMULUI CRITIC

Generaliti
Complexitatea problemelor ridicate de dezvoltarea societii a fcut necesar cutarea unor
noi soluii pentru organizarea vieii economice, aprnd noi tiine ca cibernetica, cercetarea
operaional, etc.
Principiile programrii matematice sunt utilizate la planificarea i urmrirea executrii
lucrrilor de construcie - montaj, metodele de organizare-programare-conducere-verificare bazate
pe talent i intuiie organizatoric ncep s fie depite.
Au fost elaborate o serie de metode care au n comun noiunea de drum critic din teoria
grafurilor. Metodele cele mai cunoscute sunt:
CRITICAL PATE METHOD (CPM) - metoda drumului critic face analiza unui singur
parametru: timpul. Aceasta se aplic proiectelor cu activiti bine cunoscute, a cror durat se poate
aprecia cu suficient exactitate, ceea ce conduce la un model de tip determinist.
PROGRAM EVOLUTION AND REVIEW TEHNIQUES (PERT) -utilizeaz reele cu
activitile pe arce, durata activitii fiind variabil.
PROGRAM EVOLUTION PROCEDURE (PEP) - tehnica evalurii programului.
DIAGRAMELE GANTT - grafic calendaristic de urmrire a lucrrilor.
METRA POTENIAL METHOD (MPM) - care se difereniaz de CPM prin aceea c
activitile sunt reprezentate prin noduri i ine seama de suprapunerea unor activiti.

59

Consideraii privind programarea calendaristic a produciei

Activitatea de programare are ca punct de pornire cunoaterea produciei de baza, care este
determinat pe baza comenzilor curente i/sau proiectate pentru bunurile sau serviciile care urmeaz
s fie produse. Acest program asigur un cadru general care autorizeaz realizarea diferitelor
cantiti dintr-un produs sau serviciu, ntr-o anumit perioad de timp (de exemplu o perioad de o
lun). Prin urmare, programul principal iniiaz, n esen, ntregul proces de programare pentru
materiale, echipamente i personal, fiecare trebuind s fie organizat cu grij pentru a evita
ntrzierile sau aglomerrile. Aceasta necesit o comunicare pe scar larg ntre toi cei implicai n
realizarea produselor sau serviciilor livrate.
In spijinul acestei activiti au fost dezvoltate anumite tehnici de programare, care s-au
dovedit a fi foarte folositoare.
O asemenea tehnic o reprezint Metoda de evaluare i revizuire a programelor PERT
(Program Evaluation and Review Tehnique), care este un sistem foarte folositor atunci cnd sunt
planificate proiecte mari i complexe. Acest sistem a fost dezvoltat n anii 1958-1959 de Marina
american i de principalii ei furnizori atunci cnd au construit sistemul de rachete Polaris. De
atunci a fost folosit ntr-un numr mare de proiecte guvernamentale i industriale care aveau un
grad mare de incertitudine. Fiind conceput ndeosebi pentru planificarea i programarea operaiilor
de producie repetitive.

Metoda drumului critic

Metoda drumului critic a fost pusa la punct in anul 1956 si a fost folosita in anul 1958 la
programarea reparatiilor unei uzine chimice a firmei Du Pont, permitand reducerea duratelor acestei
lucrari cu 25%.
Este o metoda elementara de analiza intrucat celelalte metode nu fac altceva decat sa
dezvolte principiile acesteia. Metoda analizeaza parametrul timp.
Metoda porneste de la faptul ca o lucrare, oricat de complexa ar fi, poate fi descompusa in
lucrari (operatii) simple denumite activitati si in etape denumite evenimente care marcheaza
sfarsitul sau inceputul activitatilor.
Analiza drumului critic este o aplicatie majora a grafurilor. Analiza drumului critic este o
metoda de conducere stiintifica a realizarii proiectelor.
Un proiect este un proces complex sau o actiune de mare amploare orientata catre atingerea
unui scop bine precizat. Un proiect are un obiectiv, un ansamblu de activitati si o tehnologie.
Activitatile sunt parti determinante ale proiectului care consuma timp si de cele mai multe
ori resurse. Ea nu se refera numai la operatii propriu-zise, ci poate reprezenta studii, formalitati
administrative sau alte activitati necesare care conditioneaza efectuarea lucrarii.
Descompunerea unui proiect are un obiectiv care permite analiza amanuntita a desfasurarii
lui in conformitate cu tehnologia pe care el se bazeaza. A programa un proiect inseamna a stabili
termenele de incepere pentru fiecare activitate tinand seama de tehnologia proiectului. Din
multitudinea de programe admisibile este retinut programul optim. Un astfel de program asigura
optimizarea unui anumit criteriu de eficienta economica fara a viola conditiile tehnologice.
Avantajele utilizarii acestei metode:
- reteaua permite o vedere de ansabblu asupra desfasurarii lucrarii.
- scoate in evidenta activitatile de pe drumul critic asupra carora sa se indrepte toata
atentia, orice intarziere a acestor activitati avand repercursiuni asupra timpului de
realizare a intregului program.
- scoate in evidenta activitatile cu rezerve de timp astfel incat acestea pot fi incetinite
pentru reducerea cheltuielilor.

60

Aplicarea metodei drumului critic n planificarea execuiei

lucrrilor
Lucrarile de programare si urmarire a executiei prin metoda drumului critic cuprind
urmatoarele etape:
a)
studierea si stabilirea conditiilor de lucru (termene, durate estimative, posibilitati
de procurare a resurselor, aspecte organizatorice legate de numericul
intreprinderilor ce participa la executie, etc.);
b)
precizarea obiectivelor urmarite prin aplicarea metodei;
c)
precizarea nivelului de detaliere al graficului;
d)
identificarea activitatilor;
e)
stabilirea interconditionarii activitatilor;
f)
elaborarea graficului - retea pe baza listei activitatilor;
g)
stabilirea duratei activitatilor pe baza statistica;
h)
calculul termenelor si stabilirea drumului critic;
i)
depistarea si aplicarea eventualelor optimizari;
j)
efectuarea actualizarilor periodice.
8.4.1.Elaborarea graficului reea
Ordinea i condiionarea tehnologic a activitilor unui proiect se poate modela n mai
multe moduri. Cel mai utilizat model este graful. Astfel, activitile se reprezint prin sgei (arce),
iar nodurile (evenimentele) marcheaz ncheierea unor activiti i posibilitatea nceperii altora.
Activitile se reprezint n ordinea tehnologic sau logic. Ele pot fi succesive (Fig. 8.1.a) sau
simultane (Fig. 8.1.b)

Fig. 8.1. Graful activitatilor

A, B, C - activiti;
1, 2, 3 - evenimente;
t1, t2,...t6 - duratele activitilor.
61

Prin ACTIVITATE se defineste actiunea (activitatea) care necesita timp si resurse. Spre
deosebire de acest termen, in scopul impunerii in grafic a unei succesiuni logice sau al
introducerii unor conditii, se defineste prin ACTIVITATEA FICTIVA acea activitate care nu
necesita factorii timp si resurse. Ea are durata nula.
DRUMUL este o succesiune de activitati parcurse in sensul arcelor, astfel incat evenimentul
final al fiecarei activitati coincide cu evenimentul initial al activitatii urmatoare. Drumul
complet este drumul al carui inceput este nodul initial si are sfarsitul in nodul final al retelei. Se
mai definesc : drumul care precede nodul i ;
drumul care incepe in nodul initial si sfarseste in nodul i ; drumul care succede nodul i ; drumul
care incepe in nodul i si sfarseste in nodul final ;drumul intre nodurile i si j - drumul care incepe
in nodul i si sfarseste in nodul j.
Lungimea unui drum este reprezentata de suma duratelor activitatilor componente , DRUMUL
CRITIC fiind drumul complet cu durata maxima. Durata de executie unei lucrari corespunde
lungimii drumului critic.
Pentru fiecare eveniment i se calculeaza 2 termene :
Termenul minim (ti0) reprezentand termenul cel mai devreme de realizare a
evenimentului si fiind dat de lungimea celui mai lung drum dintre evenimentul initial
(zero) si evenimentul i .
Termenul maxim (ti1) reprezentand termenul cel mai tarziu admisibil de a se realiza
evenimentul, astfel ca durata totala a lucrarii, realizata prin drumul critic, sa nu fie
depasita si fiind obtinut prin scaderea din lungimea drumului critic a lungimii celui mai
lung drum dintre evenimentele i si final. In fig.8.2 este ilustrata reprezentarea celor
doua termene.

Fig. 8.2 reprezentarea grafica a celor doua termene

Termenul cel mai devrenme al evenimentului initial este zero , deci t i0=0 , iar cel mai tarziu
admisibil al evenimentului final coincide cu termenul cel mai devreme al acestui eveniment , adica :
tn1= tn0.
Pentru activitati termenul minim de incepere al activitatii ij (tijmi ) este termenul cel mai
devreme la care poate incepe activitatea ij fiind egal cu termenul minim al activitatii ij, adica
(tijmi )= ti0.
Temenul minim de terminare al activitatii ij (t ijmt ) este termenul cel mai devreme la care se
poate termina activitatea ij si este egal cu suma termenului minim de incepere si durata activitatii,
adica : (tijmt )= ti0 +dij
Temenul maxim de terminare al activitatii ij (t ijMt ) este cel mai intarziat termen la care se poate
termina activitatea ij fiind termenul maxim al evenimentului i , adica :
tijMt = tJ1
Termenul maxim de incepere a activitatii ij (t ijMt ) este cel mai intarziat termen la care se poate
incepe activitatea ij obtinandu-se prin scaderea duratei activitatii ij din termenul maxim al
evenimentului j, adica :
tijMi = tJ1 dij
Deci pentru fiecare activitate , termenele maxime si minime ale evenimentului sunt :
ti0 , ti1 tj0 , tj1 ; pe scara timpului, aceste termene definesc intervalele reprezentate in fig. 8.3
62

Fig. 8.3 reprezentarea grafica a intervalelor

Q(i) = ti0 * ti1 ; Q(j) = tj0 * tj1 ; Qt(ij) = ti0 * tj1 ; Qj(ij) = ti0 * tj0 ; Qi(ij) = ti1 * tj1 ; Qs(ij) = ti1 * tj0
In expresiile de mai sus :
- Q(i) , Q(j) indica liberatea de amplasare a evenimentului i respectiv j
- Qt(ij) reprezinta intervalul (durata ) maxim admisibil ;
- Qj(ij) reprezinta intervalul maxim care nu reduce Qt la nici o activitate urmatoare ;
- Qj(ij) reprezinta intervalul maxim care nu reduce Qt la nici o activitate precedenta ;
- Qs(ij) reprezinta intervalul maxim care nu reduce Qt la nici una din activitati ;

Intocmirea graficelor
Graficele retea trebuie sa aiba o astfel de topologie incat sa permita atat inscrierea datelor , cat
si urmarirea usoara a succesiunii activitatilor deci a desfasurarii proceselor tehnologice. Trebuie
asigurat ca reteaua sa nu includa cicluri inchise , adica sa nu aiba sageti care reprezinta activitati,
care se intorc de la faza de la care a plecat.
Nu se admit , cu exceptia ultimei sageti ( activitati) sageti cu capat liber.Fiecare eveniment se
numeroteaza cu numere distincte si fiecare activitate se simbolizeaza cu o notatie proprie ,
corespunzatoare cuplului distinct de evenimente care o definesc.
Este posibil ca un eveniment sa fie comun mai multor activitati , caz in care cel de al doilea
trebuie sa fie distinct, ceea ce se realizeaza prin introducerea activitatilor fictive.
In graficele retea activitatile reale se trasaza cu linii pline , iar cele fictive cu linii punctate .
Activitatile fictive pot fi de tipurile fara timpi ( cu timpi zero) , care nu conditioneaza sub nici o
forma executarea activitatilor ulterioare ( deci valorile termenelor maxime ale evenimentelor) si cu
timpi care impiedica efectuarea activitatii urmatoare cu termen determinat (deci afecteaza valorile
termenului maxim al evenimentului urmator).
Pentru activitatile reale in dreptul sagetii se trec valoric timpii aferenti ,exprimati in aceeasi
unitate( luna, saptamana, zi ,etc.) Acelasi mod de rezolvare se adopta si activitatie fictive fara timpi
cifra zero nu se trece.
Orientarea sagetilor este preferabil a se executa de la stanga la dreapta.
Drumul critic reprezinta durata maxima de timp obtinuta prin sumarea duratei tuturor
activitatilor consecutive , parcurgadu-se graficul retea retea de la evenimentul initial catre cel final
pe toate combinatiile consecutive posibile.
Elaborarea graficelor retea se efectueaza prin executarea lucrarilor indicate in cadrul urmatoarelor
etape :
ETAPA I Intocmirea graficului retea
1 stabilirea conditiilor generale de lucru
2- analiza obiectivelor principale din care se compune lucrarea si stabilirea legaturilor reciproce
dintre acestea ;
3- stabilirea listei activitatatilor si legaturilor tehnologice
4- stabilirea topologiei graficului retea.
ETAPA II - Calculul graficului retea
1- stabilirea termenelor minime si maxime de incepere si terminare ale activitatilor , dupa cum
urmeaza :
63

1.1 se calculeaza termenele minime ale evenimentelor (ti0) plecand de la evenimentul initial
care are ti0 =0, prin deplasarea in sensul sagetilor , in variantele :
a evenimentul respectiv este evenimentul urmator al unei singure activitati . In acest caz
termenul minim (ti0) se obtine prin insumarea duratei minime al activitatii la termenul minim al
evenimentului precedent, valoarea inscriindu-se in patratul din stanga evenimentului respectiv ;
b evenimentul respectiv este evenimentul urmator la doua sau mai multe activitati. In acest
caz termenul minim (ti0) se obtine prin insumarea duratei minime a activitatii cu valoarea maxim
aleasa dintre valorile temenelor minime ale evenimentelor precedente , inscrierea facandu-se in
acelasi mod.
1.2 se calculeaza termenele maxime ale fiecarui eveniment (ti1) plecand de la evenimentul final
(parcurgand graficul in sens invers ) in variantele :
a evenimentul respectiv este evenimentul precedent al unei singure activitati . In acest caz
termenul maxim (ti1) rezulta prin scaderea duratei activitatii din termenul maxim al evenimentului
urmator al activitatii, pentru care se calculeaza valoarea, inscriindu-se in patratul din dreapta de
deasupra evenimentului ;
b evenimentul respectiv este evenimentul precedent la doua sau mai multe activitati. In acest
caz termenul maxim (ti1) rezulta prin scaderea duratei activitatii din valoarea minima aleasa dintre
valorile maxime ale evenimentelor urmatoare.
1.3 se verifica corectitudinea intocmirii topologiei graficului si a efectuarii calculelor prin ;
- observarea existentei , in cazul evenimentului initial , a egalitatii t i0= ti1=0 pentru termenul
minim respectiv maxim ;
-constatarea ca pentru orice eveniment , valorile termenului maxim inscrise in patratul din
dreapta , trebuie sa fie acelasi indiferent de bucla parcursa considerata din configuratia graficului
retea ;
- constatarea ca pentru doua evenimente consecutive (i si j) care delimiteaza actiuni fictive fara
timpi ( cu timpi zero) , valoarea termenelor minime (ti0 si tj0) si maxime (ti1 si tj1) satisfac relatia
ti0= tj0= ti1= tj1
Prin indexuri se intelege sensul de parcurgere al retelei simbolizandu-se evenimentele care
delimiteaza actiunile . Tinand seama de codul operatiilor (A-M) , succesiunea actiunilor
(operatiilor) , indexarea evenimentelor (1-20) conditionata de interdependenta proceselor
tehnologice se stabileste topologia graficului.

8.5.Aplicarea metodei drumului critic n planificarea execuiei

lucrrilor de construcie-montaj ale unui RCV cu capacitatea de
1000 m3, cu capac fix
Exista o categorie de proiecte din domeniul cercetarii si dezvoltarii la care duratele
activitatilor nu sunt cunoscute decat cu un anumit grad de imprecizie sau chiar incerte. Pentru
aceasta se foloseste metoda Pert care abordeaza problema conducerii proiectelor din punct de
vedere probabilist, caracterizand activitatile prin media si dispersia lor.
Initial, metoda s-a ocupat numai de analiza parametrului timp, ulterior dezvoltandu-se si
metode PERT care analizeaza si parametrul timp.
Caracteristicile distinctive ale metodei sunt:
- durata unei activitati se evalueaza prin trei estimari: pesimist, cel mai probabil,
optimist.
- se pot evalua probabilitatile de evaluare a termenelor planificate.
Metoda PERT recurge la urmatoarele ipoteze simplificatoare:
- durata t(i,j) are o distributie beta;
- prin PERT se poate evalua probabilitatea de realizare a termenelor planificate.
Specialistii pot estima cu o precizie satisfacatoare duratele pentru fiecare activitate (i,j), care
pot fi:
64

- durata optimista, durata minima de executie a activitatii.

- durata cea mai probabila, estimarea cu cea mai mare sansa de realizare in conditii
normale.
- durata cea mai pesimista, intervalul maxim de realizare a activitatii (i,j) corespunzator
imprejurarilor celor mai favorabile.

Tabela 8.1.
Succesiunea operaiilor

Codul
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
R
S
T

Numar
zile
necesare

Operatia
precedenta

Operatii tehnologice
Denumirea
Verificarea si transportul ruloului pe
fundatie
Derulare rulou fund si sudare
Verificarea tolerantelor si centrarea
constructiei metalice
Ridicarea si ancorarea stalpului
central
Montarea si sudarea rozetei stalpului
Transportul si ridicarea ruloului
manta
Derularea mantalei
Fixarea mantalei de fund in
dispozitive
Sudarea mantalei la fund
Indepartarea capetelor mantalei si
prinderea in dispozitiv
Sudarea mantalei pe generatoare
Montarea semifermelor in
succesiunea semiferma-ferma
Montarea penelor, capriorilor si
contravanturilor
Sudarea tablei capacului
Montarea si sudarea echipamentului
Proba hidraulica si remediere
Sudarea constructiei metalice si a
tablelor invelitoare
Proba hidraulica finala
Vopsire

1-2

2-3

3-4

4-5

5-6

5-7

11

7-8

11

7-9

11

H-G

8-10

10-11

11-12

6-13

13-14

M
N-K
O

14-15
15-16
16-17

12
6
6

17-18

12

R
S

18-19
19-20

6
4

Termenele minime ;
t10= 0 ; t20= 8 ; t30= 14; t40= 17 ; t50= 18 ; t60= 23 ; t70= 29 ; t80= 40 ; t90= 40; t100= 48 ; t110= 56;
t120= 62; t130= 29 ; t140= 36 ; t150= 48 ; t160= 54 ; t170= 60; t180= 72 ; t190= 74 ;
t200=78
65

Termenele maxime ;
t11= 0 ; t21= 8 ; t31= 14 ; t41= 17 ; t51= 18 ; t61= 23 ; t71= 29 ; t81= 40 ; t91= 40 ; t101= 48 ; t111= 56 ;
t121= 62 ; t131= 29 ; t141= 36 ; t151= 48 ; t161= 54 ; t171= 60 ; t181= 72 ; t191= 74 ;
t200=78
Lungimea drumului critic ;
LCR=maxdij=(1-2)+(2-3)+(3-4)+(4-5)+(5-6)+(6-13)+(13-14)+(14-15)+(15-16)+(16-17)
+(17-18)+(18-19)+(19-20)=8+6+3+1+5+6+7+12+6+6+12+2+4=78 zile

PRESCRIPTII TEHNICE DE EXECUTIE, MONTARE SI PROBARE A REZERVORULUI

CILINDRIC VERTICAL
Condiia de baz pe care trebuie s o satisfac proiectarea, execuia, instalarea, repararea i
verificarea recipientelor stabile sub presiune este asigurarea funcionrii acestora fr defeciuni i
fr pericol, pe toat durata prevzut pentru utilizarea lor n condiiile tehnice prevzute de proiect.
Proiectele pentru construirea i repararea recipientelor sub presiune se vor elabora de uniti
de proiectare specializate mputernicite n acest scop de organele centrale tutelare i autorizate de
I.S.C.I.R. Proiectele recipientelor sub presiune pot fi elaborate i de ctre alte uniti de proiectare,
cu condiia ca proiectele respective s fie verificate de o unitate de proiectare autorizat.
Unitile de proiectare autorizate vor numi persoane de specialitate care s verifice
proiectele n ceeea ce privete concordana cu prevederile prescripiilor tehnice - Colecia I.S.C.I.R.
n vigoare i care s semneze n acest scop desenul tip de ansamblu, care se anexeaz la cartea
recipientului - partea de construcie.
Unitile de proiectare autorizate sunt obligate s prezinte proiectele elaborate, respectiv
desenele de ansamblu, pentru a fi avizate conform I.S.C.I.R. cu privire la respectarea prescripiilor
tehnice. Aceast avizare conform, poate fi fcut i de personalul propriu al unitilor de
proiectare, autorizat n acest scop de I.S.C.I.R.; unitile de proiectare care vor aviza conform
proiecte se stabilesc de I.S.C.I.R.
Unitatea de proiectare rspunde la concepia corect a soluiilor constructive, de alegerea
mrcilor de materiale, de calculul de rezisten al tuturor elementelor recipientului potrivit
condiiilor de funcionare n conformitate cu prezentele prescripii tehnice, cu standardele de stat n
vigoare, precum i cu alte norme tehnice n vigoare.
Condiiile privind autorizarea unitilor de proiectare, obligaiile i rspunderile care revin
acestor uniti sunt prevzute n prescripiile tehnice CR 1 i CR 2 - Colecia I.S.C.I.R.
Execuia, montarea i repararea recipientelor sub presiune poate fi facut numai de
ntreprinderi de specialitate care dispun de mijloace tehnice corespuztoare de execuie i verificare
i care sunt autorizate de I.S.C.I.R.
Autorizaia de a repara recipientele stabile este necesar numai n cazul reparaiilor
prevzute n prescripiile tehnice CR3 - Colecia I.S.C.I.R.
ntreprinderea constructoare, de montaj sau reparatoare, rspunde de alegera corect a
procedeelor tehnologice i de calitatea execuiei i a materialelor folosite, de corectitudinea
examinrilor i controalelor n conformitate cu prezentele prescripii tehnice, pentru utilizarea
recipientelor.
Condiiile privind autorizarea ntreprinderilor constructoare, de montaj i reparatoare,
obligaiile i rspunderile ce revin acestor ntreprinderi sunt cele prevzute n prescripiile tehnice
CR 2 - Colecia I.S.C.I.R.
Beneficiarul rspunde de instalarea recipientelor i de exploatarea acestora n conformitate
cu prevederile proiectelor de execuie i ale prezentelor prescripii tehnice. Recipientele nu pot fi
66

date n exploatare dect dup obinerea autorizaiilor de funcionare, conform prescripiilor tehnice
CR 1 - Colecia I.S.C.I.R. i a prezentelor prescripii.
Recipientele sub presiune trebuie s fie prevzute cu o plac de identificare care s conin:
denumirea fabricantului i localitatea (sediul);
anul fabricaiei;
presiunea maxim admisibil de lucru, n bar;
temperatura maxim admisibil de lucru, n C;
temperatura minim admisibil de lucru a pereilor metalici ai recipientului, n C;
fluidul de lucru;
capacitatea recipientului.
Dac placa de identificare nu se poate aplica, atunci datele respective se vor inscripiona pe
corpul recipientului prin turnare, poansonare sau prin alt metod care s nu permit tergerea
inscripiei.
Recipientele trebuie s fie nsoite de un certificat de calitate din care s rezulte cel puin:
caracteristicile recipientului, calitile materialelor utilizate (mrci i standarde) pentru elementele
sub presiune i verificrile efectuate.
Recipientele vor fi prevzute, dup caz, cu dispozitive de siguran i aparate de msur i
control, care s asigure funcionarea n limitele parametrilor admii.
Recipientele care lucreaz la presiuni cel mult egale cu 0,07 MPa (0,7 bar) i care conin
fluide netoxice trebuie s fie puse n comunicaie cu atmosfera printr-un dispozitiv de siguran (de
exemplu tub sifon), sau prin intermediul altui recipient care lucreaz la presiune atmosferic.
Forma i dimensiunile dispozitivului de siguran trebuie s mpiedice formarea unui surplus
de presiune n recipient. Nu se admite montarea de organe de nchidere pe circuitul de comunicaie
cu atmosfera dect dac sunt prevzute cu dizpozitive de blocare n poziia deschis. (Se pot admite
i supape de siguran).
Recipientele care lucreaz la presiuni sub sau cel mult egale cu 0,07 MPa (0,7 bar) i care
conin fluide toxice sau inflamabile trebuie s fie prevzute cu supape de siguran tip etan, gazele
scpate fiind conduse n locuri nepericuloase sau fcute inofensive la ieirea din conducta de
evacuare.
Prin substane toxice (letale) se neleg, n sensul prezentelor prescripii, acelea definite n
normele de protecia muncii n vigoare, cu concentraii maxime admise n aer mai mici dect 100
mg/m3 aer.
Conform STAS 11097/1-78, explozia (deflagraia) se nelege ca fiind un proces de
transformare brusc a unei substane (material), cu formare de gaze i cu dezvoltare de cldur.
Caracterul exploziv al substanelor se stabilete prin proiect, conform normativelor n vigoare.
Inainte de introducerea in fabricatie, toate materialele vor fi verificate in ceea ce priveste
aspectul,dimensiunile,marcajul si certificatele de calitate; materialele care nu corespund
prevederilor prezentelor prescriptii tehnice, standardelor de stat (STAS) sau documentatiei de
executie nu pot fi folosite.
Trasarea trebuie sa respecte intocmai documentatia de executie, tinandu-se seama ca
solicitarile maxime la care va fi supusa piesa sa fie pe cat posibil in sensul laminarii.
Taierea tablelor si semifabricatelor la forma si dimensiunile necesare se poate face prin
procedee mecanice sau termice. Dupa taierea termica, muchiile rezultate trebuie curatate pana la
metal curat, cu exceptia cazurilor in care prin tehnologia de sudare se prescrie prelucrarea prin
aschiere.
Intreprinderile constructoare, montaj sau reparatoare raspund pentru calitatea sudurilor
executate si sunt obligate ca la lucrarile de construire, montare si reparare sa foloseasca:
1. tehnologii de sudare elaborate pe baza procedeelor de sudare omologate in
conformitate cu prevederile prescriptiilor CR 2 - colectie I.S.C.I.R.;
2. sudori autorizati in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice C 9 - colectia
I.S.C.I.R.
67

Recipientele sau elementele acestora pot fi executate prin sudare numai pe baza unei
tehnologii de sudare si verificare elaborate de proiectant sau de intreprinderea constructoare, de
montaj sau reparatoare.
Lucrarile de sudare se vor executa numai la o temperatura a mediului ambiant de cel putin
o
0 C.
Sudarea in aer liber este admisa cu conditia ca locul de executie sa fie protejat contra
actiunii directe a precipitatiilor atmosferice sau a vantului.
Materialele de adaos folosite la sudare trebuie sa fie alese incat sa corespunda materialului
de baza, procedeului de sudare si sa asigure cusaturii proprietati cel putin egale cu ale materialului
de baza.
Fluxurile utilizate la sudare vor fi alese corespunzator materialelor de baza si de adaos,
astfel incat sa asigure obtinerea unei imbinari sudate cu proprietati cel putin egale cu ale
materialului de baza.
Capetele tevilor care urmeaza sa fie sudate electric prin presiune trebuie curatate la exterior
pe o lungime egala cu lungimea falcilor masinii de sudat plus o rezerva de cel putin 60mm, iar la
interior, pe o lungime de cel putin 10mm.
Capetele tevilor se vor taia perpendicular pe axa lor, abaterea de la perpendicularitate
maxima admisa nu va depasi:
0,4mm, in cazul sudarii prin presiune;
0,6mm, in cazul sudarii cu arc electric sau cu gaze.
Sudarea cap la cap a unor elemente care ulterior vor fi supuse unor operatii de formare la
cald este admisa cu conditia ca pentru otelurile de tipul II, III, IV si V, dupa formare, imbinarea
sudata sa fie verificata cu lichide penetrante sau pulberi magnetice in vederea detectarii unor
eventuale fisuri.
Tratamentul termic de sudare trebuie realizat prin incalzirea intregului recipient intr-un
cuptor inchis. In cazul executarii tratamentului termic in cuptoare inchise, trebuie sa se asigure o
repartitie uniforma a temperaturii pe vatra cuptorului si sa fie luate masuri de protejare a
recipientelor sau partilor recipientelor impotriva unor supraincalziri locale, trebuie sa se ia masuri
pentru evitarea deformarilor datorate incalzirii si greutatii proprii.
In vederea verificarii imbinarilor sudate cap la cap ale tablelor, epruvetelor si esantioanelor
se vor efectue urmatoarele incercari si analize:
incercarea la tractiune a imbinarii sudate;
incercarea la tractiune a materialului depus;
incercarea la indoire;
incercarea la incovoiere prin soc (rezilienta);
analiza metalografica;
masurarea duritatii
Incercarea la tractiune a imbinarii sudate se va executa pe o epruveta plata conform
STAS5540-77, prelevata cu axa longitudinala pe axa cusaturii sudate, tinand cont de urmatoarele:
a) daca grosimea s a tablei nu depaseste 30 mm, grosimea epruvetei trebuie sa fie egala cu
grosimea tablei;
b) daca grosimea s a tablei depaseste 30 mm capacitatea masinii de incercat nu permite
ruperea epruvetei cu grosimea egala cu a placii, incercarea de tractiune poate fi efectuata pe mai
multe epruvete plate, astfel prelevate incat incercarea sa cuprinda intrega grosime a imbinarii
sudate.
Incercarea
la
indoire
se
executa
pe
doua
epruvete
conform
STAS 5540-77, prelevate cu axa longitudinala perpendiculara pe axa cusaturii sudate; incercarea se
face astfel incat fiecare fata a cusaturii sudate sa fie supusa la intindere.
Recipientele stabile sub presiune trebuie instalate astfel incat sa se poata efectua in bune
conditii deservirea, curatenia partilor interioare si exterioare. In cazul instalarii in aer liber se vor
lua masuri ca aparatura de comanda, masura si control, precum si dispozitivele de siguranta ale
recipientului sa fie protejate contra intemperiilor, degradarilor si accesului persoanelor straine de
instalatie.
68

In raport cu necesitatile procesului tehnologic, justificate prin proiect, recipientele pot fi

ingropate partial sau total. Instalarea trebuie facuta astfel incat sa se asigure posibilitatea verificarii
interioare; prin proiect si in instructiunile de exploatare se vor preciza conditiile si periodicitatea
verificarii suprafetelor exterioare.
Recipientele sub presiune care fac obiectul prezentelor prescriptii tehnice vor putea fi puse
in functiune numai daca intreprinderea detinatoare a obtinut autorizatia de functionare eliberata in
conformitate cu prescriptiile tehnice CR 1-colectia I.S.C.I.R. si prezentele prescriptii tehnice.
In vederea eliberarii autorizatiei de functionare a recipientului, organul de verificare al
I.S.C.I.R. sau al intreprinderii detinatoare, va efectua urmatoarele:
a) verificarea existentei cartii recipientului - partea de constructie semnata de organul
I.S.C.I.R. sau organul autorizat de I.S.C.I.R. care a efectuat verificarile si incercarile
recipientului;
b) examinarea conditiilor de instalare;
c) verificarea exterioara;
d) incercarea de presiune;
e) reglarea dispozitivelor de siguranta.
Pe baza verificarilor efectuate cu rezultate corespunzatoare, se va acorda autorizatia de
functionare si se va stabili data la care urmeaza sa se execute urmatoarea verificare oficiala.
Prin verificare oficiala se intelege verificarea executata de organul I.S.C.I.R. la punerea in
functionare a recipientului si in timpul exploatarii, la scadenta sau dupa reparatii, conform
prescriptiilor tehnice.
In cazul recipientelor importante, verificarile in vederea autorizarii se executa la
intreprinderea detinatoare si trebuie sa cuprinda urmatoarele:
- verificarea recipientului - partea de constructie;
- verificarea calitatii materilelor;
- verificarea aspectului si dimensiunilor;
- verificarea marcarii;
- verificarea conditiilor de instalare;
- incercarea de presiune;
- reglarea dispozitivelor de siguranta;
- incercari speciale.
Verificarea conditiilor de instalare consta in echiparea cu aparatura de masura si control si cu
dispozitive de siguranta, conform prevederilor prezentelor prescriptii tehnice.
Incercarea de presiune se executa inainte de izolarea exterioara a recipientului sau aplicarea
captuselilor interioare, daca acestea se aplica la detinator.
Cu ocazia incercarii de presiune se vor regla dispozitivele de siguranta daca acestea sunt
montate pe recipient, in caz contrar sau daca incercarea de presiune nu se mai repeta, reglarea se
poate face pe un stand de incercare.
Recipientele sub presiune importante vor putea fi autorizate sa functioneze pe vaza
verificarilor si incercarilor efectuate de catre organizatiile de supraveghere tehnica din tarile
exportatoare cu care I.S.C.I.R. a incheiat conventii prin care se recunosc reciproc verificarile si
incercarile efectuate la instalatiile respective.
NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII SI P.S.I. CE TREBUIE RESPECTATE LA
EXECUTAREA SI EXPLOATAREA REZERVORULUI PROIECTAT

Securitatea tehnic se definete ca fiind starea raporturilor relative dintre diferite elemente
sau sisteme tehnice, n general, respectiv dintre un element sau sistem tehnic i mediul nconjurtor
ori factorul uman, n particular, starea respectiv fiind creat ca urmare a impunerii, aplicrii i
respectrii anumitor msuri tehnice, n scopul prevenirii i combaterii avariilor i/sau accidentelor.
Avariile majore pot avea consecine:
- economice, implicate de pierderile datorate lipsei de producie i degradrii
echipamentelor;
69

somatice, corespunztoare mbolnvirii personalului muncitor i/sau populaiei din

zonele adiacente obiectivului industrial dat;
letale, corespunztoare unor accidentri mortale survenite n efectivul personalului
muncitor, uneori mai putndu-se nregistra, n plus consecine ecologice i chiar
mutaii genetice.
n general, orice explozie, oc sau incendiu, constituie efectul nedorit, adeseori catastrofal,
al aciunii uneia sau mai multor cauze tehnice, favorizate de mprejurri sau condiii create de
neglijene, nerespectarea prescripiilor obligatorii de supraveghere i securitate tehnic, a
instruciunilor tehnice, nefacultative, de exploatare, a regulilor i normelor de prevenire a
incendiilor.
Aa cum a dovedit-o practica curent, in instalaiile tehnologice petrochimice moderne,
cauzele tehnice principale ale exploziilor sunt urmtoarele:
energia eliberat n urma unor oxidri rapide;
descompunerea rapid a unor compui chimici;
polimerizarea necontrolat, cu eliberarea rapid de energie.
Cauzele principale ale incendiilor sunt urmtoarele:
- de natur electric: scnteia i arcul electric, scurtcircuitul, electricitatea static,
descrcarea electric atmosferic;
- de natur termic: focurile deschise, corpurile nclzite, supranclzite sau incandescente,
radiaiile luminoase i cele solare, autoaprinderea.
- de natura mecanic: aciunile mecanice generatoare de scntei, exploziile de orice tip,
atacul hidrogenului, cedarea prin fluaj sau oboseal, distrugerea prin vibraii sau rezonan, cedarea,
pierderea de stabilitate.
- de natur chimic sau electrochimic: reaciile chimice exoterme, coroziunea i
electroeroziunea, cocsarea, oxidarea i arderea metalelor, carburarea i decarburarea metalelor
feroase, depunerea sau precipitarea anumitor substane, compuii chimici.
- de natur mixt: aciunea sulfurii de fier, aciunea acetilurii de cupru, executarea anumitor
lucrri de deschidere a incintelor tehnologice, de ntreinere.
Cauzele principale ale ocurilor, n afara celor menionate anterior mai pot fi:
*
presurizarea sau depresurizarea rapid;
*
nclzirea sau rcirea cu viteze mari, respectiv blocarea dilataiilor i, deci
mpiedicarea dilatrii libere;
*
acionarea brutal a elementelor i sistemelor de nchidere/deschidere a incintelor
tehnologice cu regim baric;
*
cuplarea n regim termic de funcionare, fr prenclzirea corespunztoare, anumitor
sisteme tehnologice simple sau complexe.
Prevenirea exploziilor presupune, printre altele, evitarea surselor termice, verificarea
instalaiilor electrice i asigurarea corespunztoare a ventilaiei. Limitarea efectelor propagrii unor
explozii se poate face fie prin intermediul unor dispozitive fixe, fie a unor dispozitive mobile.
n prezent, pe plan mondial, cercetarea i prognozarea alternativelor de survenire, pe
platformele instalaiilor tehnologice petrochimice, a evenimentelor de tipul exploziilor, incendiilor
i ocurilor constituie probleme cu grad ridicat de complexitate i dificultate deosebit, care se
abordeaz i deci se rezolv pornindu-se de ia conceptul de risc tehnic acceptabil din punct de
vedere al securitii tehnice, umane i sociale, uneori apelndu-se ia fundamentele teoriei hazardului
sau la cele ale teoriei catastrofelor.
Experiena activitii productive ndelungate a omului atest c, chiar n condiiile celor mai
severe i avansate msuri de securitate tehnic, respectiv de prevenire a avariilor majore, factorii de
risc i deci, nsui riscul tehnic, uman, nu se elimin i nu se poate elimina n accepiune absolut.
De aici, rezult marea actualitate a problemelor referitoare la evaluarea aprioric a nivelurilor de
risc nc suportabile la scara societii i apoi la determinarea riscului acceptabil n condiiile
particulare a unor utilaje, instalaii i chiar platforme tehnologice, ceea ce a stipulat
contemporaneitatea n mod creativ i a obligat la cercetare serioas a legilor i aa-ziselor certitudini
ale hazardului.
70

Cu privire la admisibilitatea riscului, se contureaz tendina de acceptare a unui nivel de

referina ce corespunde riscului letal, respectiv a riscului care nu prsete omul n viaa sa curent,
de toate zilele i pe care omul i accept contient sau incontient.
Pentru scopuri industriale, determinarea, precizarea i eventual, nominalizarea riscului
tehnic se mai fundamenteaz pe criteriul numrului de accidente letale care primejduiesc o
colectivitate, ntr-o durat total de activitate industrial.
La execuie, control, manipulare i transport, se vor respecta de ctre executant msurile de
protecia muncii i P.S.I specifice operaiilor executate n conformitate cu:
- Norme de protecia muncii;
- Norme departamentale de protecia muncii;
- Norme de protecia muncii pentru construcii de maini, utilaj greu i electrotehnic;
- Normativ departamental PIS, partea I.
n timpul montajului firma va lua toate msurile de protecia muncii conform NTS, legate de
lucrul la nlime, sudare n general i n spaii nchise, lucrul cu macaraua.
Pe baza legislaiei i normativelor n vigoare cu privire la protecia muncii i prevenirea
incendiilor executantul va elabora instruciuni proprii specifice pentru fiecare punct de lucru ce vor
fi aduse la cunotin prin instructaje periodice.
Intreprinderile detinatoare sunt obligate sa numeasca personal propriu de specialitate,
ingineri si tehnicieni de specialitate, in raport cu numarul si complexitatea instalatiilor, care va fi
autorizat de I.S.C.I.R. si care raspunde impreuna cu conducerea intreprinderii de luarea masurilor
pentru aplicarea prezentelor prescriptii tehnice. Personalul mentionat, denumit in continuare organ
propriu de supraveghere tehnica, ca fi numit prin decizie data de conducatorul intreprinderii.
Organele proprii de supraveghere tehnica au urmatoarele sarcini principale:
a) sa cunoasca legislatia si prescriptiile tehnice in vigoare, care reglementeaza
functionarea in conditii de siguranta a recipientelor sub presiune;
b) sa urmareasca elaborarea si dotarea fiecarui loc de munca cu instructiuni tehnice
specifice, privind exploatarea in conditii normale, precum si masurile ce trebuie luate
in caz de avarii, intreruperi si dereglari in functionarea recipientelor in care sunt
inglobate;
c) sa efectueze verificarile si incercarile in vederea autorizarii functionarii sau periodic
la scadenta, la recipientele pentru care, in conformitate cu prescriptiile tehnicecolectia I.S.C.I.R., aceasta sarcina revine intreprinderii detinatoare;
d) sa intocmeasca planul anual de verificari si incercari pentru autorizarea functionarii
recipientelor nou montate si periodic, la scadenta, a celor aflate in exploatare, care il
inainteaza la I.S.C.I.R.- unitatea teritoriala in raza careia se afla instalatiile, in
conformitate cu legislatia in vigoare;
e) sa urmareasca folosirea recipientelor in conditii de siguranta, executarea reviziilor
curente, reparatiilor si intretinerii lor permanente, conform normativelor legale si
prezentelor prescriptii tehnice;
f) sa urmareasca organizarea si sa participe, pe cat posibil, la instructajele profesionale
cu personalul de deservire a recipientelor;
g) sa urmareasca pregatirea recipientelor in vederea efectuari de catre organele
I.S.C.I.R. a verificarilor si incercarilor si sa comunice I.S.C.I.R.- unitatea teritoriala
datele de efectuare a acestora;
h) sa urmareasca anuntarea la I.S.C.I.R. - unitatea teritoriala a avariilor si accidentelor
produse la recipiente si sa participe la cercetarea acestora;
i) sa colaboreze cu celelalte compartimente din intreprindere in vederea aplicarii si
respectarii prevederilor prezentelor prescriptii tehnice;
j) sa tina evidenta recipientelor si sa urmareasca pastrarea corespunzatoare a
autorizatiilor de functionare.
Personalul insarcinat sa lucreze cu recipientele trebuie sa aiba varsta de cel putin 18 ani, sa
fie instruit de catre intreprindere corespunzator gradului de complexitate al instalatiilor si verificat
ca si-a insusit cunostintele teoretice si practice necesare cu privire la functionarea in conditii de
siguranta a recipientelor. Acest personal trebuie sa cunoasca bine dispozitivele de siguranta si
71

aparatele de masura si control, functionarea lor, precum si masurile necesare in caz de defectare a
acestora.
In timpul functionarii, personalul de deservire va supraveghea indeaproape dispozitivele de
siguranta, precum si aparatele de masura si control luand masuri pentru inlocuirea celor defecte. Se
interzice executarea oricaror lucrari la elementele recipientului in timpul cand acestea se afla sub
presiune.
Schimbarea sau modificarea reglarii dispozitivelor de siguranta se poate face numai cu
aprobarea si in prezenta organului de verificare I.S.C.I.R. sau al organelor proprii de supraveghere
tehnica.
La oprirea din functiune a unui recipient se va avea in vedere ca, in conditiile existentei unei
presiuni cel putin egale cu 20% din valoarea presiunii maxime admisibile de lucru, temperatura
metalului elementelor aflate sub presiune sa nu fie scazuta decat temperatura minima admisibila de
lucru a recipientului.
Inainte de punerea in functiune, interiorul recipientului se va goli de aer prin deschiderea
robinetelor de aerisire, aburire sau prin suflare cu gaz neutru.
La curatirea recipientelor se vor folosi metode adecvate. Pentru a nu produce crestaturi in
peretii metalici ai recipientului se vor evita sculele cu muchii ascutite si calite.
Produsele rezultate din curatire, lichide sau gaze trebuie facute inofensive daca sunt
periculoase (toxice, inflamabile). Pentru prevenirea unor eventuale accidente, curatirea va fi
incredintata la cel putin 2 muncitori echipati cu echipament de protectie corespunzator. Lucratorul
de afara va mentine legatura cu cel din interior.
Recipientele stabile sub presiune sunt supuse verificarilor oficiale periodice, care constau
din revizii interioare, incercari sub presiune si revizii exterioare.
La executie, control, manipulare si transport se vor respecta de catre executant masurile de
protectia muncii si PSI specifice operatiilor executate in conformitate cu:
- Norme republicane de protectia muncii;
- Norme de protectia muncii pentru constructii de masini, utilaj greu si electrotehnica,
MIChP cap 25-27, 29, 31, 34, 35
- Normativ departamental PSI, MIChP, 1979, partea I
In timpul montajului firma va lua toate masurile de protectia muncii conform NTS, legate de
lucrul la inaltime, sudare in general si in spatii inchise.
Pe baza legislatiei in vigoare si normativelor in vigoare cu privire la protectia muncii si
prevenirea incendiilor executantul va elabora instructiuni proprii specifice pentru fiecare punct de
lucru ce vor fi aduse la cunostinta prin instructaje periodice.

72

BIBLIOGRAFIE
1. PAVEL, ALEXANDRU s.a., Inginerie Mecanica in petrochimie, vol. 1 si 2,
Editura Universitatii din Ploiesti 2001.
2. PAVEL, ALEXANDRU Elemente de Inginerie Mecanica, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti 1981.
3. VOICU, ION Utilajul industriei Chimice si Petrochimice, vol.1 si 2, I.P.G., Ploiesti
1986.
4. IORDACHE, GHEORGHE, s.a., Utilaje pentru Industria Chimica si Petrochimica,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1982.
5. JINESCU, VALERIU Calculul si constructia utilajului chimic, petrochimic si de
rafinarie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983.
6. *** Prescriptii tehnice (P.T.), pentru proiectarea, instalarea, exploatarea, repararea si
verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune I.S.C.I.R., Bucuresti, 2003.
7. ***Prescriptii tehnice (P,T.), C4/1 si P.T. C4/2, 2003.
8. Memorator tehnic pentru montaj, vol.1, T.M.U.C.B., Bucuresti 1977

73