Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoria Românilor. Volumul 1
Istoria Românilor. Volumul 1
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
ISTORIA
ROMANILOR
DIN CELE MAI VECHI TIMPURI
BUCURE*TI
FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA
39, Bulcvardul Lascar Catargi, 39
1946
www.dacoromanica.ro
I ARTA
sil prezint rezultatele ultime ftiinlif ice intr'o formei &it mai putin
tehnicei, accesibilei deci ci nespecialiftilor, corespunde dorintei gene-
CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
(Tacit, Anale).
www.dacoromanica.ro
VIII
PREFATI
adeveirul dureaza, ca unul ce intrei in ordinea naturald fi permanentet a lucrurilor. Intr.' adevar, in istorie, eroarea e aproape inevitabila : din lipsa materialului documentar, din prezentarea imperfecta a celui cunoscut, din greutatea geisirii tuturor izvoarelor fi
studiilor fi mai ales a tuturor cauzelor, deseori nebeinuite, care stau
la baza actiunilor omenefti. Dar tocmai fiinda adevarul este atat
de greu de aflat in toatei intregimea lui, se impune istoricului cea
mai riguroasei nepartinire. El trebue sti judece dupiz' vechea fi vefnica
formula a lui Tacit : farei urei fi lard peirtinire . Sleibiciunile sau
Ce valoare ar mai avea o atare send*" ? Ce valoare ar avea o sentinta similara a unui istoric? i 'i ce sentiment poate inspira lumiil
acel istorie, daca nu al ridiculului sau al mili, veizeind disproportia
www.dacoromanica.ro
P REFATA
IX
de exaltare proprie
de denigrare a tuturor celorlalti. De altfel,
trecutul neamului nostru are ateitea peirti luminoase, cuprinde ateitea
elemente pozitive, Irict simpla expunere a faptelor constitue cea
mai bund recomandare. Suntem unul din cele mai vechi popoare
ale Europei i cel m,ai vechi din sud-estul european. Striimoyii
.noftri, Dacii sau Gerii, locuiau acest 'Ameba ca optsprezece veacuri
'Main& de Christos. Istoria nu le cunoayte altd patrie deceit aceea
In cart triliesc ci astai urmasii lor. Noi suntem, de aici , in timp
ce tori. vecinii noytri au venit mult mai tdrziu in tdrile pe care le
ocupd acuma. Dar nu-i numai vechimea. Dacii sau Getii au. fost
www.dacoromanica.ro
PREFATX
mai importante. Multe din ele sunt infdtifate pentru intdia datei
publicului romeinesc. Cd'teva, precum cazanul hunic, agrafa fi cerceii
dela Cofoveni, sunt inedite. 0 serie de clifee fi fotografii mi-au lost
puse la dispozitie in mod gratios de urmeitoarele institutiuni fi persoane : Serviciul Presei din Ministerul de Afaceri Strine (f ig.
1-4, 10, 16, 17, 29, 42, 49-51, 54, 63, 66, 69, 70, 72, 75, 7983, 85, 86, 104-107, 114, 115, 117, 132, 133) ; Muzeul National de Antichitti (fig. 37, 38, 57-60, 62, 64, 68, 84, 97); Muzeul
Municipiului Bucureti (fig. 6-9, 11, 12, 35, 36, 67, 71, 92);
Comisia Monumentelor Istorice (fig. 108, 112, 113, 118-120,
122-127, 134, 136) ; Muzeul Militar (fig. 48, 55, 56, 109-111) ;
Muzeul Regional Oltean (fig. 78, 95); Muzeul National din Budapesta (fig. 87-91, 98, 99, 101, 102) ; profesor universitar Scarlat
Lambrino (fig. 19, 20, 27, 61) ; profesor C. Moisil, directorul general al Arhivelor Statului (fig. 30-34, 52, 53, 94, 96, 100, 103,
116, 121, 131) ; V. Canarache (f 1g. 21-25, 65) Fii I. Nestor, doctor
In litere (fig. 14, 18). Rog pe conduc'dtorii institutiaor amintite,
pe colaboratorii acestora - fi nu poi sti nu pomenesc nuntele d-lor
www.dacoromanica.ro
P RE F AT A.
XI
CONSTANTIN C. GIURESCU
Bucuregti, 1 Mai 1935.
www.dacoromanica.ro
ABRE VIATIUNI
An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist. = Analele Academiei Romne. Memoriile
Sectiunii Istorice, Seria 2.
Anuar. Com. Mon. 1st. Seq. p. Trans. = Anuarul Comisiunii Monumentelor
Istorice. Sectia pentru Transilvania.
www.dacoromanica.ro
ABBEVIATILNI
X1V
www.dacoromanica.ro
Istoria Romanilor din Dacia Traiand, ed. III-a, vol. IXIV, Bucuresti
<1925-1930>, in 8; 8. N. IORGA., Istoria Romanilor gi a civilisafiei lor, traducere din limba franceza de Al. Lascarov-Moldovanu, Bucuresti, 1930, 303 p.
www.dacoromanica.ro
j911
PAMANTUL ROMANESC
calen rclatelfitor *.
(Grigore Ureche),
www.dacoromanica.ro
PABIA.NTuL RoAtANEsc
carpatice. Aci a
BOGXTIA
PAMANTUL ROMA.NESC
Parerea care a fost exprimata de curand, inteo opera de sintea asupra istoriei Romanilor, cum ca Dunarea s'ar fi varsat in
mare altadata prin valea Cara-su (CernavodaMedgidia--Constamp.) este o gresala, dupa cum au dovedit-o cercetarile
tifice. Trebue pomenita in schimb marirea Deltei care creste
astazi in dreptul varsarii bratului Chiliei cu vreo 70 metri pe an.
Valcovul era odinioara chiar langa mare ; azi e la o distanta de
13 kilometri.
www.dacoromanica.ro
nostri. Jiul i Oltul si-au mutat gura In acelasi Bens, cel dintai
Cu 12 kilometri, cel de al doilea cu 3 kilometri, spre vest. Nu va
mai trece mult si Putna, in loe sa se verse in Siret la miazazi de
satul CAlieni, unde e azi confluenta ei, se va vArsa la miazanoapte,
In primul rand, prtdurile s'au trtiat pe un cap. Acolo unde odinioara erau codrii vestiti, azi e loe de arAturA. Stie toata lumea,
din auzite, dintr'o vorba de tristA reputatie, de codrul VlAsiei. El
se intindea pe o suprafata considerabil, intre Ploesti i Bucuresti.
Azi au mai ramas numai petece de pAdure i, ici i colo, in mijlocul
PAMANTUL ROMA.NE Sc
tarea s'a facut fara socoteala, ala ca astazi, dei aporte cantitativ, vinurile romaneti nu mai au vechile caracteristice. Soiurile
s'au amestecat. Azi, In podgoria romaneasca una din cele
clintAi bogatii ale tarii e o mixtura neinchipuita.
In ce privete fauna, treb.ue sa insemnam doua fapte: disparilia
anor soiuri de animale seilbatece fi degenerarea altora, domestice.
Amandoua faptele sunt In legatura cu Imputinarea padurilor i
www.dacoromanica.ro
lui Drago.
Castorul sau brebul a disprut 0 el. I-a rmas insa numele
legat de unele locuri i aq,ezari, ca de pilda satele Brebu din Buzau,
Prahova, Dambovita, Cara, Severin, Maramure, acesta din urma
amintit pe timpul lui Bogdan Descalecatorul, apoi Valea Brebului,
Brebii pomenill in Moldova: unul in Vaslui, pe timpul lui Alexandru
cel Bun, altul, in Neamt, pe timpul lui tefan cel Mare, satul
Brebi, in Salaj, etc. Niel magarul salbatec sau colunul nu mai
exista azi in padurile noastre. Doar ateva, numiri precum Colunul, poiana in judetul Dolj, Coluni, loe in judetul Buzau, Colun,
sat in Fagara, Coloneata in Ia0 i Vaslui i Colunita in Buzau,
ii mai pastreaza amintirea. Alte soiuri de animale salbatece, cum
e capra neagrd i cerbul, i un soi de pete din apele de munte,
de
www.dacoromanica.ro
PAMANTOL ROMANESC
mate, alte biserici modeste 0 alte bordeie. Era zadarnic 85 construe0i in mare 0 sZi faci planuri pe termen lung: a doua zi putea
sa vie iaragi prapadul. Carul cu doug o4ti, gata oricand sa porneasca pe aile bejeniei, ramane un simbol elocvent i. dureros al
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
lo
PAMANTUL ROMANESC
sunt una din pricinile pentru care neamul nostru a stat atata
vreme despartit in trei organizatii politice deosebite: Muntenia.,
Moldova, Ardealul. S presupunem un singur moment ca muntii
in loe s strilbatcl pmantul romanese, i-ar fi dat ocol, pe la apus
sau la rasarit, cuprinand inlduntrul lor intreg neamul. Evident,
alta ar fi fost istoria noastra politic. Aa cum Bunt aqezali In*
Cu forma 1 directia pe care o au, ei au contribuit in chip esential
11
permite atacul brusc. Atatea din marile noastre btlii s'au dat
12
PAMANTUL ROMANE SC
BIBLIOGRAFIE
PerLtru intreg pAmAntul romitnese: 1. G. VM.sAN, Mediul fizic extern gi
capitalul biologic national, Cluj, 1928, 26 p. in 8 (Extras din Buletinul eugenic
f i biopolitic, nr. 1-2, 1928); 2. S. MEHEDINTI, Le pays et le peuple roumain.
Considrationi de gographie physique et de gographie humaine, ed. 2, Bucureti, 1930, 136 p. in 8; 3. EL DE MA.RTONNE, Europe centrale, Suisse, Au-
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
13
11. C. BRATESCU, Delta Dunarii. Geneza gi evoluga sa morfologied gi cronologic& In Bul. Soc. Geogr., XLI (1922), p. 3-39; 12. V. MIEXILEsEu,
si Mostistea. Evoluga geograficcl a cloud regiuni din Cdmpia rorruind, In Bul.
Soc. Geogr., XLIII (1924), p. 1-200; 13. G. VALsAN, Carpatii En Romdnia
azi, In Cony. Lit., LVI (1924), p. 499-520; 14. G. NTILSAN, Dundrea de jos
in viala poporului romdn, Bueureti, 1927, 18 p. in 40 (Extras din Graiul Romdnesc, I, nr. 10) ; 15. C. BEATEscu, Pcimntul Dobrogei, in 1878-1928. Dobrogea
Cincizeci de ani de viard romdneascd. Publicage tipiritd cu prilejul semicen.tenarului reanexdrii Dobrogei, Bucureti, 1928, p. 3-65; 16. S. MEHEDINTI,
Cadrul antropogeografic. Observdri relative la Ardeal, In Transilvania, Banatul,
Crisana, Maramuresul, 1918-1928, t. I, Bueureti, 1929, p. 587-602.
17. S. MEHEDINTI, Ce este Transilvania? In Reo. Ist. Rom. X (1940), p. 1-79;
-18. S. MEHEDINTI, Siebenbargen der Kern des rumdnischen Bodens und Volkes
www.dacoromanica.ro
EPOCA PREISTORICA
Poate chiar la 3000, tn once caz la
1800 fnainte de Christos, Dacii locuiau.
faro dintre Tisa, Dundre si Nistru.
16
EPOCA PREISTORICA
17
Fig. 1.
vreme pana sa se poat4 ridica o hartii nu completa, dar cuprineand macar esentialul, a asezarilor preistorice de pe pamantul
romtmesc. Pang acum s'au facut sapaturi ili descoperiri in urmatoarele localitati (dau numai pe cele mai importante si le grupez
pe provincii):
Moldova. . ipinti i Cuciurul Mare (jud. Cernauti); Cdfla-Nedjimova tli DiriMani (jud. Hotin); Cuconefti (jud, Balti); Concefti
(jud. Dorohoi); Petreni (jud. Soroca); Cucuteni (jud. Iasi); Ripiceni
(jud. Botoani); Fr mufica, lzvoare 0 Calu (jud. Neamt) Poiana
3
www.dacoromanica.ro
18
EPOCA PREISTORICX
pe valea Mostistei
(judettil Ilfov); PMgura-Chiselet, Tartiifefti, Ceiscioarele,
Gumelnita, Tel, Sna-
Ilfov);
Beileinoaia,
Fig. 2. Vas de plimilnt dela Cucuteni, Impodobit cu desenuri In doll& colori; cafeniu litchis si clirilmisiu, pe fond
Zimnicea
0 Turna Meigurele
(jud. Teleorman);
Bogati 0 Gemenea
(jud. Darnbovita);
Stoenefti 0 Jidova
(jud. Muscel).
Oltenia. Roie.,sti
(judetul Valcea);
Baia de Fier (jud. Gorj); Celeiu (jud. Romanati); Acleincata de
Jos, Cotofeni, Maglavit, &limp (cate si patru in jud. Dolj) ;
Gelrla Mare, Gruja, Orevita, Poroina, Turnu-Severin, Grildetul
0 Ostrovul Corbului (toate in jud. Mehedinti) ; Veidastra (jud.
Romanati).
Dobrogea. Hagi-Ghiol (jud. Tulcea); Hamangia, Topalu .;; i
Cernavoda (jud. Constanta); Atmageaua nacireascei (jud. Durostor).
Transilvania. Ariufd, Dobolii de Jos si Tufalliu (jud. TreigAlbuiu-ros. (Ceramic& pictata). InAltimea 37 cm. Circa 2000
1800 Inainte de Christos. (Museul National, Bucuresti)
www.dacoromanica.ro
19
Muref, Susenii, Gornefti 0 Lechinfa de Muref (jud. Mure); Fizeful-Gherlei (jud. Some); Arcatia (jud. NAsaud); Guperita i
Cayo4 (jud. Sibiu); Codlea 0 Cristian (jud. Brasov).
Fig. 3. Vase de prtmint dela Cucuteni. Cele doult dela margini au desenuri In doul si tea
colori: alb, rosu-c5rAmiziu si negru; circa 2500-2000 Inainte de Christos. Cei dela:irlijloc (13
cm fraltinte) are desenuri cafenii pe fond cfirKmiziu deschis. Circa_ 2000-1800 Inainte
de Christos. (Muzeul National Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
V)
EPOCA PREISTORICA
PREISTORIA DACIEI
21
A, caracterizat adicli
prin descoperirile Mcute in cel mai vechi
strat de civilizatie
din aceast5 localitate.
Exemplare admirabile
fig. 5-6). Aria acestui tip in tara noastr este climpia 'nunteanil. 4. Tipul V ddastra cu ceramica sa specificg, avlind desenuri
excizate i vopsite in alb qi rou (vezi fig. 10, I). 5. Tipul sau
aspectul Gumelnita, unul din cele mai bine cunoscute i studiate
(vezi fig. 10, II qi fig. 7 i 9). 6. Tipul Coto! eni. 7. Tipul Glina
www.dacoromanica.ro
22
Fig. 6. Vase gi capac de vas de pAintint ars, de tipul sau aspectul Boian A. Impodobite cu o,
namente excizate si lncrustate cu alb. Gisite la Vidra In 1933 si 1934. Circa 2500-2300 inainte
de Christos (ituzeul Muncipiulu Bucuresti).
trei colori, cum sunt acelea dela Ariusd, dela Ruginoasa, dela
Cucuteni (grupa A), dela Fedeleseni i Frumusica ; altele mai
noi, numai In doll& colori, de pilda cele dela Cucuteni (grupa B)
i dela Petreni. In ultimul timp, s'au descoperit exemplare remarcabile de ceramica pictata cu grafit la Gume1n4a, langa Olten4a,
la Vidra, langa Bucuresti si la Cernavoda i Atmageaua nth.reasca, In Dobrogea. Aceasta ceramicd grafitata este contem-
PREISTORA DAUM
23
,,
'
...,, , _n.,.iir...,,:"!._,-_"..7, 6, .i. , ,
''
,k
1.*.:- .:--'7'.1
:-..*-;-:'
,..-:--..i.
-.5'
'
..
3.
.Or
'14)%1L15
rie A
'
Vase de lut pictate Cu gralit, de tip Gumelnita, faze mijlocie. Gasite la Vidra
In 1933. Circa 2200 Inainte de Christos. (Muzeul Municipiului Bucureoti).
Fig. 8.
de
24
EPOCA PREISTORICA
TV 'il
S:
t,*1^
0'
t.e461,4
_
.
't
c*
'
-o
o
4.5
e<
",-44.1000:ri"
r1,
,
7
:
Z,
"
,
a,.
I. -,'
.,
't
3rt,
77.;
.11'"
'
4,; -
ir
"
Fig. 9. Vas antropomorf, cunoscut sub numele de s Zeita dela Vieira e, tipul Gumelnitia.
InAltimea 43 cm. Pe piept, s reiits avea un pandantiv de sur, In form de cerc (reprod.
www.dacoromanica.ro
PREISTORIA DACIEI
25,
26
EPOCA PREISTORICA
_AM.4%".;',1.'244:1?,'
3.
,
'V
LL,
af-
411:
Fig. 11. Fragmente de ceramici, de tip Bucuresti. GAsite la Lacul Tei In-1929-30.
Circa 1600-1400 1nainte de Christos. Ornamental se gAsesc i azi In arta Dowel%
www.dacoromanica.ro
PEEISTORIA DACIEI
27
din partea oamenilor epocei de fier, cari au venit, unii din regiunea
M1,0
JI
Fig. 12.
Urn& funeraril de lut, eivilizatia tip Ducuresti, din faze mailtilrzie: circa
jierf
-V0111-1;;
Fig. 13. Vas de pAmint de tip Bucuresti, din faze mai Units: circa 1400-1300 tuainte de
Christ.. Glisit la 'acid Tei In 1830. (Muzeul Municipiului Bucuregti).
Alpilor, coborAnd spre sud-est i sud, altii din estul asiatic spre
www.dacoromanica.ro
28
EPOCA PREISTORICA.
Rusia de miazazi. Dacii ar fi, in conceptia acestor invatati, tocmai populatia peste care au navalit oamenii epocei de fier.
once caz, chiar rti in aceasta ultima ipoteza, tot se admite ca.
Dacii sau Gelii au locuit in tinuturile noastre de pe la anul 1800
inainte de Christos. Pentru
imprejurarile de mai tarziu,
din epoca istorica, care incepe, repetam, in anul 514
inainte de Christos, aceasta
insearrma ca
gi cum ar
fi
la
Fig. 14. VArfuri de lance, topoare si un fragment de sabio, toate de broils. Toporul din mijloc
17).
In ce privete cera-
de bronz,
tipul
Bucurefti,
gasita
mai ales la lacul Tei i la Bucuretii Noi (vezi fig. 11, 12 i 13).
BIBLIOGRAFIE
Preistorie europeanii: 1. Reallexikon der Vorgeschichte unter Mitwirkung
zahlreicher Fachgelehrter, herausgegeben on MAX EBERT, Berlin, 1924-1932,
15 vol. in 8"; 2. J 0 SEP II DCRELETrE, Manuel d'archologie prhistorique
reltique et gallo-romaine, ed. 2, Paris, 1924-1927, 4 vol. in 8*; 3. V. GORDON
CHILDE, The Danube in Prehistory, Oxford, 1929, XX -I- 479 p. in 8'; 4. L.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
29
p. 123
www.dacoromanica.ro
30
EPOCA PREISTORICA.
estul Europei, In Bul. Com. Mon. 1st., XXIV (1931), p. 70-77; 29. HERMA.NN SCHROLLER, Die Stein- und Kupferzeit Siebenbrgens, Berlin, 1932,
VIII -1- 79 p. in 80; 30. HUBERT SCHMIDT, Cucuteni, in der oberen Moldau,
Rumeinien, die befestigte Siedlung mit bemalter Keramik von der Steinkupferzeit
bis in die vollentevickelte Bronzezeit, Berlin si Leipzig, 1932, 131 p. in 40;.
31. CESLAV AMBROJEVICI, L'poque nolithique de la Bessarabie du NordOuest, In Dacia, IIIIV (1933), p. 24-45; 32. VL. DUMITRESCU, La plastiqueantropomorphe en argile de la civilisation nolithique balcano-danubienne de-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
22
Dacii sau Gqii. Impartiti inteun mare numar de triburi, ei lo.cuiau tinutul cuprins intre Tisa, Dunare, Marea Neagra i Nistru,
trecAnd in unele
01.0 i peste aceste hotare. Astfel la sudul
NA.VALIREA SCITILOR
33
Intre Traci i aceste diferite popoare. Nici astazi nu exista asemenea limite etnice hotarite, regiunide de granita prezentand
peste tot interferente de populatie. Cu atat mai mult in vremea
aceea. Unele neamuri germanice sau ilirice, de pilda, intrau in
www.dacoromanica.ro
34
Marmara. Aceste directii nu sunt Insa cleat ipoteze. Certitudini nu vom avea deceit atunci cand se vor fi flout sapaturi
amanuatite pe Intreaga suprafata pe care credem ca au strabatut-o
Scitii. Ori pe unde ar fi venit lug, un lucru e sigur: ea ei au exer-
www.dacoromanica.ro
.7sTAVALIREA SCITILOR
35
Podia
Scitii au prezentat,
lizatiei. Inteadevar, se
Canarache, Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
36
,oameni i animale.
prezentative
ale artei scitice. Pomenim,
in primul
rand, coi/al de
aur Osit la
Poiana (jud.
Prabova), ac-
tualmente la
Muzeul National de Antichi-CA.i din Bu-
cureti
(vezi
de taur, de ar-
la un loc, tezaurul
dela
Craiova (vezi
18-19).
Un rhyton afig.
died' un vas de
Mat, in form6
de corn, din
argint aurit, a
fost g6sit in
satul Poroina
Fig. 10.
1
judetul
Mehedinti.
din
sele de argint
Fi de aur dela Hagighiol (jud. Tuleea), ele pot proveni dela Seiti,
www.dacoromanica.ro
EXPANSIUNEA DACILOR
37
dar si deis rudele de mai tarzin ale acestora, dela Sarmati (vezi
fig. 22). In ultimul timp s'a exprimat insa
si nu fara temeiu
parerea ca unele din obiectele zise #scitice ar putea proveni
si dela autohtonii daco-geti.
Expansiunea Dacilor Intre 900 si 500 fnainte de Christos. In ce
priveste consecinta demografica pe care a avut-o navalirea Scitilor
spre vest si spre sud. Are loc un fel de roire a neamurilor dacice,
o expansiune a lor in directiile aratate; urmele acestei expansiuni
.88
In apropiere de rail' Warthe, afluentul Oderului, harta lui Ptolemeu ne arata localitatea Setidava, Cu nume specific dac, prin
termina0a bine cunoscuta -dam. Chiar pe Oder, spre sud de confluenta Warthei, gasim localitated Sasudata, In realitate Sasudava,
Aplica sau podoabe scitice de argint, frumos executate, care me puneau la cApesFig. 18.
trele, frAiele, hamurile cailor lor. Fac parte din tezaurul gisit ling& Craiova. Circa 000-500
Initiate de Christos. (Aluzeul National, Bucurmti).
39
Fig. 19. Ap1ic5 acitica de argint; face parte din teraurul Omit Magi, Craiova. Circa 600-500
Inainte de Christ. (duzeul National, Bucureeti).
40
i ca afluent al ei intalnim
Aravon, al carui nume nu poate
ambele spre vest de lacul Balaton, cat i numele neamului Colaetiani. Sigur getica e denumirea
Spre nord-vest, Tabula Peutingeriana araza. loca1itile Bersumno, Adzizio i Asamo, care
reproduc aproape aidoma pe
Berzobis i Azizis din Banat, i
pe Asamus, afluentul de pe tarmul drept al Dunarii (azi Osma).
Continuand cercetarea, mai
www.dacoromanica.ro
E X PA N SIUNEA DACILOR
41
Fig. 21.
Coati' de aur dele Poiana (Prahova); 775 gram aur de 20 carate. Circa 500 inaiute de
Chrio.os. (11tu7.cul National, IlucurcIti).
www.dacoromanica.ro
.42
i,41=1
..At
A
,
".
.'
ru
p.'
01.;_f
Fig. 22.
au trecut
43
44
In mare Istrul ... Dela Istru In sus, in directia interiorului continentului, (aceasta inseamnil: dela apus spre rasrit!), Scitia e
mArginita intAi de Agatirfi, pe urm5. de Neuri, pe urmd de Androfagi i in fine de Melanchleni. In ce priveste durile care stabat,
Scitia, mai intki vine Istrul care are cinci guri, apoi Tyras,
Hipanis, Geros i Tanais... Istrul, cel mai mare din toate apele
pe care le-am vilzut, curge totdeauna la acelasi nivel, atat vara.
iarna. El este primul dintre raurile Scitiei care curge dela_
apus i ajunge la o astfel de marime, fiindca se yard.' i alte duri
inteinsul. Murile care Il mgresc sunt urmlitoarele: mai inti
sunt cinci cari curg prin Ora Scitiei: Porata pe care Grecii 11
numesc Piretos (lItew i altul Tiarantos i Araros i Naparis
Ordessos. Primul rAu mentionat este mare si curgAnd in partea.
Identificarea unora dintre fluviile si ',Aurae pomenite de Herodot in acest important pasagiu este usoara. Astfel Istrul e
Duntirea, Tyras e Nistrul, Hipanis e Bugul, Geros e Niprul
Tanais e Donul. Apoi Piretos e Prutul. Mai departe 'ma lucrurile
se complid. Pentru Tiarantos i ceilalti patru afluenti s'au propus
o serie intreaga de identifidri. Alai probabile par acestea: Tiarantos
ar fi Oltul. Araros, Naparis i Ordessos care curg intre Piretos
www.dacoromanica.ro
EAUDILE DACTEI
45
i Argeul. Vasile
Parvan a propus chiar emendarea numirii de Ordessos, transmisa
greit lui Herodot sau diformat in manuscrisele operii acestuia,
Fig. 23.- 0 parte din cidul cetii Histria, construit din blocuri mari de piatra. In fund, lacul
Since, odinioara golf de mare. (CH'cut Profesor Lambrino, Bitcurevti).
46
cilor
inul, e Ina mult mai groasa i mai mare ca el. Crete i singura
qi semanata, i dintr'insa ii fac haine Tracii, foarte asemanatoare cu cele 'acute din in, aa ea' cine nu cunoate canepa cir
deamnuntul, nici nu poate deosebi daca-s de cnepa ori de in ;
:;
Fig. 24. Poarta cetlitii Histria. SA se observe urmele 'Agate In piatra ce pava strada de rotilA
cArutelor care au trecut sute de ani prin aceastA poartA. (Cliseul Museului National, Bucuresti).
A$EZARILE GRECESTI
Fig. 25.
Canarache,
Bucuresti).
Fig. 26. Monete ale orasului Tomi. I. Pe avers: capul lui Zeus; pe revers: tntr'o
ghirlandli de frunze de stejar o acvilA, inscriptia TOMI si numele SEMI al
magistratului orasului sub care s'a bAtut moneta. II. Pe avers: capul lui Hermes,
reul negotului; pe revers: caduceul, numele orasului TO-MI i numele emo al
magistratului. (Colectia Canarache, Bucuresti).
Fig. 27. Monete ale orasului Galatia. I. Pe avers: Caput reitei Demeter Cu 2 spice
Fig. 28. Monet ale orasului Dionysopolis. I. Pe avers: Zeita Demeter; pe revers:
bite ghirlandll de spice de grim, numele AIONY C0170AIT 17N . IL Pe
avers: Dionysos; pe revers: Intr'o ghirlandA de vita, mAciuca lui Hercule !litre 2 stele si
www.dacoromanica.ro
4%.
48
"
c1:'. a "j1
^
...
'
I'-'
'
.. ....
'
.'
..
' :: '
et,\
.,
.0
.. L
0.' ..
II -',
;--'
*44.
,,
..
;:egi
'%
::
' 4,
7
.
vt
'
"
rf...
-7. ,
:2'
";
"
1,
'
..,7,,
. e'
....:,,,,
.';:-.',
h
:,,
i3,
'
a '..
1,
; ..-.
..
'
'.,:,
t = ,'
,..
'
..
..,....
,..../
'.-
''
'A*
:.
,ot
7-7r
..
..,,,
-.
.;
,;;
-
'''
..
:1
'
"7
I
'
.,.
..t.:
`/'
,.s.int
":1,
,,,',,,: ,
.,,
e '70
'
...,
'
r '.
'',,,
..,--; = , :
'
.a
''', ..-V".7
+0,' .
"..*'
""^-^--
Fig. 29. Statuete de painant ara, gtisite la Histria, reprozentAnd pe Arrodita, zeita
iubirei, tiannd un porumbiel la piept. De remarcat surfisul chipului din stimga.
Secolul VI Inainte de Christos. (Muten' National, Bucuresti).
A$EZARILE GRECE$T1
49
rrk
Wt"
Fig. 30. Monete dace de argint, Wisite in judetul Bistrita-NAsIlud. Imitll staterii
macedoneni ai lui Filip. (Colectia Dan Romalo, Bucuresti).
Fig. 31. Monet dace de argint, din Muntenia, imitrInd drahmele lui Alexandru cal
Mare. Tezaurul dela Comana, jud. Vlasca. (Colec),ia Academiei Romine: cliseul C. Moisil).
,
Fig. 32. Monete dace de argint din Muntenia. Glsite In tezaurul deis Comana, jud.
Vlasca. (Colectia Academiei Romano; cliseul C. Moisil).
."
WS'
A'
.r6
Fig. 33. Monete dace de argint din Oltenia. I. Din tezanrul dela Aninoasa, jud. Gorj;
II. Din tezanrul deis Dobresti, incl. Dolj. (Colectia Acadenliei Romine; cliseul C. Moisil).
www.dacoromanica.ro
50
Fig. 34. Monetli daca de argint din Moldova. Tesaurul dele Hui. (Colectia Academiei Romano; cliseul C. Moisil).
puternice
intemeiat, pare-se,
un admirabil adpost corbillor, oricat de grozav ar bate crivlul, in acest loe ferit s'au intemeiat doif orme grecesti: Bizone
au patruns chiar
in
cnd cu coraiile lor fluviul, ei au intemeiat astfel o statiune sau un antrepozit la Barbosi, o alta
Fig. 35. Moneta dad( de argint din Transilvania. Gasita la Cugir, jud. Huniedoara.
A$EZAR1LE GRECE$T1
51
,
-
7,11444.
tri
,
re.
ret
+.4.4
Fig. :a - Monett+ dace de argint, eisite la Celeiu, jud. Romannti; MIRA tetradrahma din
Thassos: originalul grecesc, In coltul din stanga, jos, provIne din altlnarte.
(Cliseul Societfitii Numismatice Roma.; indicat de C. Moisil).
www.dacoromanica.ro
62
iirana lor, ci spre a-1 vinde. La Atena, sclavii vanduti de Geti sau
baci unii din ei apartinand chiar acestui neam erau kip de
numeroi, !neat numele de Daos adica Dacul ajunsese nume specific. In piesele sale, Menandru numete pe sclavi mai intotdeauna
Daos sau Geta. In general, aa dar, Grecii cumparau dela autohtoni
materii prime, cu alte cuvinte marf multa cu bani putini. Vindeau In schimb produse fabricate ca, de pilda, obiecte de podoaba,
ceramica (vezi fig. 29), untdelemn i. vin grecesc, tesaturi
II
I
Fg. 37. Imitatli. dace de vase grecetti aise deliene. I. Wisitli In 1931 la Fundeni,
linga Bucuretti. Diametrul 12,5 cm. 0 alta asentiinittoare, tot la Fundeni, era 'AIM
vu monete dace. II. GUM la Snagov, In 1933. Ambele, din seeolul intAi 1nainte de
Christos
(Muzeul
Municipiului
Bueuretti).
la Crasani, la Poiana i chiar in muntii Fagarmului, la Stoeneti, amfore mari greceti din Thassos, din Rhodos i din Cnidos,
care servisera probabil la transportul vinului fill al untdelemnului.
ASEZARILE GRECESTI
63
sa se apere imoptriva acelorasi populatii din hinterland si a conducatorilor lor, cari voiau s puna mAna pe bogAtiile din launtrul
zidurilor. Spre a, fi feriti de asemenea atacuri, orasele incheiau
adesea o intelegere cu regele dac sau scit care, in schimbul unei
anumite sume, le garanta linistea.
Prin negotul pe care-1 faceau, aceste orase grecesti au ajuns la
o deosebit bogAtie si Inflorire. Ne-o dovedesc monumentele, inscriptiile si celelalte urme ale vietii lor de odinioara. Marea NeagrA
1'
II
Fig. 38. I. Fragment de vas dac irnitat dupl vasele grecesti sise deliene. Impodobit
Cu reproducen i de mollete dace imitlind staterii lui Filip. II. Doul reproduceni
mirite. Gisit la Snagov In 1933. Secolul tutti; Infante de Christos
(Muzeul )Zunicipinlui Bucuresti).
54
se va putea preciza Insg,numai dup ce se vor face sapturi i cercetri mai amnuntite. Deocamdat, influenta greac se vadeste
In imitarea banilor macedoneni (staterii lui Filip: vezi fig. 30, 31,
34 II) si a celor din Thassos (tetradrahnzele: vezi fig. 36), precum
si In ceramiccl (vezi fig. 37 i 38).
DIEM GRAFIE
Traeii: 1. W. TOMASCHEK, Die alten Thraker. Eine ethnologische UnterIn Sitzungsberichte phil.-hist. Cl., t. 128, 130, 131, Viena, 18934,
suchung,
303 p. in 8'; 2. GAWRIL I. KAZAROW, Beitrdge zur Kulturgeschichte der Thraker,
1st. Cluj, III (1926), p. 377-492; 5. GAWRIL I. KAZAROW, Thrace, in Cambridge Ancient History, vol. VIII, Cambridge, 1930, p. 534-560 si 781-786.
Daeil 81111 Getll: 6. I. ANDRIE*ESCU, Piscul Crtisani. Descoperirile arheo-
logice din vara anului .1923, In Mem. Seg. 1st. Acad. Rom., seria 3, t. III,
p. 1-111; 7. V. PARVAN, Getica. O protoistorie a Daciei, in Mem. Sect. Ist.
Acad. Rom., seria 3, t. III, p. 113-851; 8. R. VuLPE, Piroboridava. La station
protohistorique et daco-romaine de Poiana dans la Moldavie infrieure, Paris,
1932, 40 p. in 8.
MOL: 9. ELLis H. MINNS, Scythians and Greeks, Cambridge, 1913, 720 p.
in 4'; 10. M. SuTzU, Contributiunea nunzismaticei la istoria anticd a Roma' niei
Bucuresti, 1928, p. 145-175; 18. AL. RosErri, Resturi de limbd scito-sarmatd, Iasi, 1930, 16 p. in 8; 19. 0V. DENSUSIANU, Sciticul'E&tparaEog, In
Grai fi Suflet, IV (1930), p. 146-147; 20. M. ROSTOVTZEFF, The Bosporan
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
65
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
57
in anul 335 inainte de Clnistos. Regele Macedoniei venise impotriva Tribalillor, un neam tracio dela nord de Balcani, in dreptul
Olteniei, pentrucA aflase ca vor s se rascoale. Triballi s'au retras
In fata lui Alexandru i o parte s'au refugiat inteo insul a Dunarii..
Armata macedoneana ii urmarete i, Cu acest prilej, Alexandru
oranduite in careu o dadu lui Nicanor. Geii, cari adunaBera oarmata de vreo 4000 de calreti i mai bine de 10.000 de pedestrai,
nu au rezistat insa nici macar primului atac al calarimii pentruca nu se ateptasera' de fel la indrazneala lui Alexandru care,.
Mx% s5 faca pod peste al:4, trecuse ala de upr, lute singurg
noapte, peste Istru, cel mai mare dintre toate raurile, iara de alta
parte i incheietura falangei era inspaintanatoare i atacul cavaleriei irezistibil. De aceea, dintru intai, ei fugira catre oralul lorcare era ca la o parasang5. (circa 6 km!) de Istru; and lima vazura
pe Alexandru aducand in grab6 falanga la atac dealungul mapentru ca nu cumva pedestraii s poata fi inconjurati de
Getii cari ar fi intins o curs5 iar pe calareti inaintand de front,
Getii parasira din nou oraul lor, care era eau intarit, luand cu
ei cAlari atatia copii i atatea femei, cate au putut duce caii, i se
indreptara spre tinuturile pustii, cat mai departe de fluviu. Alexandru ia oraul Getilor i toga prada pe care acetia o lasasera
indarat ; da apoi prada lui Meleagru i Filip, sa o duca spre cas5,
iar el, dupa ce &drama din temelii oraqul, inchina jertfe pe maluli
Istrului lui Zeus mantuitorul, lui Heracles i Istrului Insui, ca
lului,
www.dacoromanica.ro
b8
se pare
www.dacoromanica.ro
69
ha 1-a trimis
in nadejdea
www.dacoromanica.ro
60
Inaintarea armatei macedonene pare A fi avut loe prin Baragan; setea de care 1ncepusera sa sufere soldatii, aci se poate explica, pe cand In sudul Moldovei dintre Prut i Nistru, unde sunt
lacuri multe i mari, cu apa dulce, e nenaturala. Hells, oragul In
care Dromihetes a dus pe Lisimah ci pe ceilalti prizonieri, trebuie
sa fi fost undeva, prin partea de rasarit a Munteniei. Unde anume,
nu se poate preciza.
Navalirea Celtilor. Epocei de glorie i. de putere a lui Dromi-
www.dacoromanica.ro
DLIVALIREA CELTILOR
61
62
dela Pydna, in 169, fusese impartit in patru parti puse sub privigherea Romei, este desfiintat cu totul vi transformat in provincie romana, in anul 146 inainte de Christos.
In a doua jumatate a secolului au loc necontenite lupte intre
Romani de o parte, Ilirii, Celtii vi Tracii dela Dunarea mijlocie, de
cealalta. Acevtia din urm ataca mereu vi prada tinuturile ocupate
de Romani sau protejate de ei. In cateva randuri izbutesc chiar sa
bata armatele romane, nu pot Ina OM' la urma impiedeca inaintarea inceat, dar sigur, a legiunilor. In multe din aceste razboae
vi expeditii de prada spre miazazi, Getii au fost tovarvii Celtilor,
Tracilor vi Ilirilor, impartind cu ei cavtigul, dar avand asupra lor
urmatorul avantaj: in caz de primejdie, se retrageau dincoace de
Dunare, pe cand ceilalti ramaneau expuvi represiunilor romane_
curand vor inceta A mai joace vreun rol politic, prinse intre
puterea romana' In plina expansiune de o parte vi statul dacic, care
va ajunge sub Buerebista la cea mai inalta expresie a sa, de cealaltaMarele rege Buerebista. Statul dac In culmea puterii. Ridicarea
statului dac in secolul I inainte de Christos are doua cauze: prima
e slabirea puterii Cellilor vi in genere a neamurilor dela hotarele
Daciei ; cea de a doua vi cea mai insernnata, dupa parerea noastra,
e puternica personalitate a lui Buerebista. Acest mare rege a domnit
www.dacoromanica.ro
63
punde perfect realitatii, nefiind de loe o magulire sau o lingusire. Apoi indicarea posesiunilor sale: toate tinuturile de dincolo si de dincoace de Dunare , fapt iarasi riguros exact. (Peste
o mie si aproape cinci sute de ani, Mircea cel B'tran se va intitula
464
..s5 ocupe o suprafat enorma (vezi harta 2). Hotarele lui eran
urmatoarele: In spre apus, eadrilaterul boem, unde locuise neamui
www.dacoromanica.ro
66
triva Dacilor, erau cinci regate dacice, in locul celui unitar din
vremea lui Buerebista. lar In Dobrogea, c,am In aceea0 vreme
mai erau alte trei. Bine inteles ca 0 puterea militara a Dacilor,
In asemenea imprejurari, scazuse mult. Strabo ne spume ca nu mai
www.dacoromanica.ro
66
pare, partea de miazazi, avand ca centre mai insemnate Durostorum, Abrittus, Axiopolis. Cel de al doilea se numea Dapyx i
domea in centrul Dobrogei, in regiunea Capidava--CarsiumUlmetumHistria. Cel de al treilea, Zyraxes, avea In stapanirea lui
partea dinspre miazanoapte, cu localittile Troesmis, Dinogetia,
Aegyssus, Buteridava (vezi harta 4). Localizarea acestor trei mici
statulete, impropriu numite regate, e facuta pe temeiul izvoarelor
vechi, in special a lui Cassius Dio, un istoric bine informat.
Roles este atacat In anul 28 inainte de Chrisios de catre vecinul
www.dacoromanica.ro
67
una din cele care se pot vedea 0 astazi la locul numit Gura Dobrogei, lntre Ulmeturn 0 Histria). Romanii zidesc atunci intrarea
pentru a sili pe cei dinauntru sa se predea sau sa piara de foame.
Dupa ce ispravete cu Dapyx, Crassus ataca 0 pe vecinul
acestuia din spre miazanoapte, pe Zyraxes, de0 nu avusese nimio
de suferit din partea lui. Motivul, ne spune Cassius Dio, era dorinta lui Crassus de a relua steagurile pe care le pierduse lute
batalie cu Bastarnii 0 en Getii, langa Histria, un general roman,
Cu vreo trei decenii mai Inainte, steaguri despre care auzise ca se
aflau acum in puternica cetate geta de pe malul Dunarii, Genucla.
Crassus inconjura aceast5 cetate pe uscat 0 pe apa 0 o ja dupa
un timp re/ativ scurt, f'gra hag ca sa poata prinde pe Zyraxes,
care fugise, luand cu el tezaurul, peste Dunare, la a Sciti , de
fapt la Geto-Bastarno-Sarmatii din Moldova sudica 0 din
Buceag.
Cucerirea a regatelor * dacice din Dobrogea, nu Insemna 113E4
www.dacoromanica.ro
68
Intre anii 60 0 67 dupa Christos, era guvernator al Moesiei Tiberius Plautius Silvanus Aelianus. Acesta face o expeditie impotriva
Sarmatilor, trece la nordul gurilor Dunarii i asigura
ipe t'rmul de miazanoapte al Mari Negre. Vechea colonie greceaseg Tyras, dela gura Nistrului, trece direct sub ocrotirea romana
incepe o noua era o nou numaratoare a anilor adica dela
56 dupa Christos Mainte. Olbia, la gura Bugului, i Chersonesul,
dincolo de Don, intra in sfera de influenta romana. Marea Neagra
e pe punctul de a deveni o noua Mare nostrum , cum era Mediterana, adica inconjurata din toate partile de pamant supus
autoritatii Romei.
69
'Ana pe trmul nordic al Nrii Negre i avnd in sfera ei de influe* i cmpia muntean; spre apus erau regii clientelari suebi
i iazygi, cari dominau cmpia Tisei, nu .1 muntii ins, unde Dach
'7 o
%X.
7.
:".
Fig. 39. Capul lui Decebal, de pe Columna Traian1. Este, se pare, cea mai fidelli
reproducere a chipului marelui rege. Litera A din stnga, sus, a fost adaosii tarziu.
www.dacoromanica.ro
71
72
73
comandant, cunoscnd toate tainele artei militare, Indurnd alturi de soldatii sai care, de aceea, 11 divinizau, toate privatiunile
mizeriile rzboiului, excelent administrator, tolerant in ce priveste credintele religioase ale fiecAruia, dar cerand tuturora
respectul absolut al legii creia el cel dintaiu Intelege
se supun, Traian a fost pentru vremea lu si va fi pentru
totdeauna tipul reprezentativ al ImpAratului: 4 Optimus Princeps E
De aceea, Senatul, la incoronarea urmasilor sai, a introdus urarea
care insemna deplina recunoastere a meritelor marelui predecesor:
fii
74
www.dacoromanica.ro
76
.de mult, incat asemenea lui Cato censorul, care-si termina discursurile cerand invariabil distrugerea Cartaginei, Traian adauga
la sfarsitul deciziilor sale 4 asa precum voiu preface eu Da.cian
provincie romana .
Fig. 41. Chipuri de Romani de pe Columna lui Traian. Cel ce tine sulul de papyrus In
mane, este tnsusi tmpliratul, ceilalti sunt aghiotantii lui.
76
care pomenete cele doua etape amintite mai sus, ale drumului
prin Banat.
La Tapae, ande se hotarise, cu un deceniu i jumatate mai
inainte, soarta expeditiei lui Tettius Iulianus, se da i de data
aceasta o crancena batalie, in care hiving Romanii. Cassius Dio
i lucrul se potrive0e perfect cu firea impratului
povestete
ca din pricina marelui numar de raniti, ispravindu-se feele,
Traian
rupt vestmintele sale spre a se lega cu ele ranile soh
datilor. Dupa biruinta dela Tapae, armata romana apuca pe vale&
Bistrei in sus, vale care raspundea chiar la Sarmizegetusa. Inaintarea, i. pana la Tapae i dupa aceea, se facuse incet, deoarem
terenul trebuia cercetat pas cu pas i tinutul ramas Indarat, intarit
cu lagare i lucrari de fortificatie, spre a nu fi expui unui atao
din spate sau din flancuri. Aa incat iarna anului 1.01. veni inainte
www.dacoromanica.ro
77
<toamna anului 102). In dug de acestea, Traian anexeazg imperiului Oltenia, daca nu In Intregime, cel putin Oda la cel de
doilea val, i Banatul. Eran regiuni In care influenta romana
Otrunsese deja i pe drumurile arora negustorii sud-dunareni
-umblau de multa vreme. Dupa. ce lasa garnizoane in centrele
mai importante din Dacia i, In primul rand, In Sarmizegetusa,
spre a supraveghea pe Decebal, imparatul se Intoarce la Roma.
Aci el serbeaza un binemeritat triumf, luand numele de Dacicus.
Regele dac se supusese numai de nevoie ; Cassius Dio, izvorul
-principal pentru cunoaterea acestor imprejurari, ne-o spune lamurit: nu ca doara el ar fi avut de gand sa se tie de cele Incheiate,
ci numai pentru a scapa din pierzania In care se afla s. De aceea,
nu trecu multa vreme dela Intoarcerea lui Traian la Roma i
i veni vestea ca. Decebal face multe contra legaturii pacii; primete iargi dezertorii, reintkete cetatile, cerceteaza prin soli
popoarele vecine, pedepsind pe acelea care nu primeau a fi alturi
www.dacoromanica.ro
78
rzboiul vi anume, de data aceasta, un rgzboi /Ira erutare, mergnd pn la distrugerea unuia din adversari. Traian, spirit rea/ist, a simtit-o dela cea dintai vtire despre manevrele lui DecebaL
In consecintg, dandu-vi seam de proportiile vi caracterul luptei
ce avea s'e se desfavoare, el ja o serie de ingsuri, att de ordim
militar cat vi de ordin administrativ.
Intgrevte mai inti considerabil linia Dunrii prin intemeieri
de castre sau legare militare, cum e acela de piatrg dela Carsium,
inaugurat in anul 103 dupg Christos, sau acela dele Barbovi, unde
era in acelavi timp vi o statiune a flotei romane de pe Dunre.
Garnizoane puternice primesc oravele Durostorum vi Troesinis;
In acelai timp, se fundeazg centre noi urbane precum Nicopolis
ad Istrum in fata Zimnicei, Marcianopolis Fli Abrittus In sudul
Dobrogei.
79a
lemn. (Vezi fig. 42, II). In luna Ianuarie 1858, scazand in mod
neobinuit nivelul apelor Dunarii, s'au putut examina de aproape
stlpii podului 0 s'a constatat ca. in zidarie erau gauri in care
fuseser aezate brne de stejar, gasindu-se chiar 0 cateva bucati,
de lemn. Carainizile care acopereau stlpii cararnizi care au de
fapt consistenta 0 soliditatea pietrii, fiind facute, intocmai ca 0
cimentul roman, dupa o reteta pe care astazi n'o mai cunoatem
bolic care voia parca sa anunIe luarea pentru totdeauna in sta.panire a Daciei de catre romanitatea biruitoare.
0 alta armata a trecut Dunarea pe la Oescus, In fala varsarii:
Oltulu.i. Ea se intalni, urcand pe rau in sus, cu cea dintg, carestr'btuse Oltenia dela apus spre rasrit. Avnd acuma forIele.
reunite, inainta Traian spre miazanoapte 0 trecu In Ardeal pe la
Turnu Rou. 0 dovada c' acesta a fost drumul urmat de Imparat
In cel de al doilea razboi este denumirea de Castra Traiani pe
care o are o localitate de pe valea Oltului, in hartile vechi. Ea ne
arat' ca acolo a fost una din taberile principale instituite dealungul drumului.
Inca dela inceputul exped4iei, unele triburi dacice, precum qi
Iazygii, se supun. Celelalte lug lupta cu inverunare; o scrisoare
www.dacoromanica.ro
80
arece el ja otrava.
Dupa lupte sangeroase pentru cucerirea cetatilor din munti
-care aparau drumul spre capitala, armatele romane ajung in fata
Sarmizegetusei, venind de data aceasta din spre r'sarit. Decebal,
-vazand defectiunea tot mai mare a neemurilor dacice i imi-nenta primejdiei, solicita pacea. Traian ii cere predarea a lui
si a intregei armate dace fr. conditiuni. Regele dac care,
-dupa incercarea de atentat i dupa moartea lui Longinus, stia
ce inseamna aceasta, refuz' i se pregateste de lupta suprema.
Romanii dau un prim atac asupra zidurilor Sarmizegetuzei, sunt
Insa respinsi de aparatori cari svarleau de sus bolovani
Legionarii taie atunci o padure i construiesc un agger a dica
o fortificatie paralela cu aceea a Dador si la o mica distanta
de aceasta. Are loe apoi un al doilea asalt, In cursul caruia, Romanii izbutesc sa p'trunda in oras. Dacii dau foc cetatii ; o parte
din capetenii, pentru a nu Impodobi triumful Invingatorului, dupa
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
e
,,
,,
6.,
2.
1V
la a treia: Traian crilare strivind un Dac; la a patra, Victoria tinrind o insignri cu inscriptia: Vic(ta) Dac(ia) adieri Dada fnvinri.
(Clisoul Profesor Const. rifoisil .
Fig. 42. Mollete romane Nauta (hip cucerirea Daciei. Pe oven, la cate i patru, chipul lui Traian. Pe revers, la prima:
Dacia, sub Infritisarea unei femei indurerate, In tata trofeului; la a doua: podul de peste Dunire (representara sintbolicri);
,..,...:*,...,......4,1!,..,
.Fre,'
,-.
CO
r4f1
82
Fig. 43. Unul din medalioanele haute in amintirea victoriei dacice. Pe avers,
chipul luf Traian; pe revers, triumful Imp5ratului. (Cliseul Profesor Const. Moisil).
83
Fig. 44.
www.dacoromanica.ro
84
. or
t ;0,,
lit
' , 21- '-t"._7
,..
'
..... Epikti,,,ij
7t
A 1 t.
ir
..
.
.rir. ,,.. 0:,
'
..1
'" :::
I: 4
... i
.4:
I r
,n
':1
it
'' '
1,
...d
..
,.
% ,,,
'
.
:
,.
I ' 14'
li./
'9.
9,',,
bAtut, in afar de motete (vezi fig. 42), 3 medalii speciale comemornd.acest eveniment: una mai mare de argint, celelalte doll&
www.dacoromanica.ro
85
-;11,
g t.^
S.
ry
'm
401
*
in: .
-R
*k11.4
'
'
v,
,lc.f6
'
..
..
t%.
,
Iv. ,
a..
rr
^-7-r
7".
r.
";"
...
h.
7, '.
Lri
rftt.'.
o
'
L.,
.1
.
o
-'
J -
r,...
.
.L.
,,
y,
;110,0,-,,t_ ,;,71
...
FE/ f
..
. ...i
....e.
-. .41*
'-',,,.'el.-..),r,
'':-.
. -
';
.""":
..,e
-
....
t1
., j..,____,,,
ri3
it.
it W-,1
_.,...,.,
di--
4'1
.1
"
r,
*;,i'-'"
...L.
r.. ...'
z,
,-,
I.,.
'11'
''
-1.--
-,:
...44
AV,
,..
iii.
.b.
. ..
,..
4-, ',
.
..+
,E
.,,,a
-,..*:',,,g
,
cf
, -V.-, '. r ,t 1
'*--Ti.:::
'
k,.. li.:n ,
.
..
4...1.,,,'"/,5':5
";' \
tD
-V
'
''''.
"--/7 .r
-,- . -,.
-...
"r
..! ;
-
.. , .,
..4., ki.:i.,
....L
!" i'
,--v:
;74,1'44
e
7.
'7'.' Ole' ..-` I 0; 'i t
-' %.4.-k7
- , , - :.-;, 24?, 41. k.'4
,,,
e
,,,,z .,
..,5
.
,.,
....
,,,,,,
' .--
,,
- .. .
r.-- i,
..,,
- 1.1
5,,
..;-,.
...-tr
.. 7 .. '
jr--..,0
, 'N"-.. r.,,,,.
-,,i-,..:
,',
el,....,
,..
._
,..1.4,,..!
-,,.., g -,-.77.,-
..
`,-,-
.,
01' .
,,,
.
V.,
. n... ,
r.
7"ise
i.4 4
4 .. ,,
,, ' il
",
'--.J
*,..,
'
: :i'
...,
-..,P
,....
s W.
2,..
:..
'
_,,.
-
e,....,...__.,.....,1.,....7.4..;
'
,,'
'-'-'.
".
..
, ,,
..".
......,
. ,t,,,,.
Fig. 46. Sculpturi de pe Columna Traiani. In rdindtal al doilea de jos, se olid doi
legionari romani care aratli lui Traian capetele Dacitor uciei. In rAndul al patrulea, o
lupt3 Intre cavaleria roman5 si cca sarmatA,
www.dacoromanica.ro
86
a fost refacut In veacul al IV-lea, In timpul imparatului Constantin cel Mare sau e pArerea unor istorici mai noi a lui
Valens, dup izbAnda repurtat de acesta Impotriva Scitilor.
Al doilea monument comemorativ a fost Columna lui Traian
aezata In inijlocul frumosului for construit de imp6ra.t la Roma
i inaugurata In ziva de 12 Mai, anul 113. Este o coloana de mar-
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
87
RIBLIO GRAFIE
Istorla politlei a Dador In general. Ce1111: 1. V.
tions sur les spultures celtiques de Gruia, In Dacia, I
(192(i),
1932, XXVI + 403 i XVII + 368 p.; 6. CARL PATSCH, Beitrcige zur Vlker*trade von Siidosteuropa, V, 1: Bis zur Festsetzung der Rmer in Transdanuvien,
In Sitzungsberichte. Phil.-hist. Cl., t. 214 (1932), p. 1-206; 7. C. S. NICOLAESCU-PLOPSOR, Les Celtes en Oltnie, Guimarites, Portugal, 1933, p. 308
312, in 4, (Extras din .Homenagem a Marius Sarmento); 8. S. LAMBRINO-
9. STgPHANE GSELL,
Essai sur le
(1923),
Princeps. Saggio sulla storia e sui tempi dell'Imperatore Traiano, 2 vol., Messina, 1926-1927, V + 340 i 321 p. in 8'; 21. SC. LAMBRINO, Rdul Sargetias
tezaurele lui Decebal, In Inchinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 223-228;
D. TUDOR, Podul lui Traian dela Drobeta, Craiova, 1931, 46 p. in 8';
A. DECEI, Podul lui Traian dela Turnu-Severin, In Anuarul Institutului
de Studii Clasice, 1928-1932, Cluj, 1932, p. 140-177; 24. J. CARCOPINO,
Points de vue sur l'imprialisme romain, Paris, 1934, 275 p. in 8; 25.C.
DAICOVICIU, Neue Mitteilungen aus Dazien, Bucureqti, 1941, 38 p. in 4,
www.dacoromanica.ro
88
www.dacoromanica.ro
Klieg.'
www.dacoromanica.ro
90
unor femei din patura nobil, in timp ce, aca cum s'a afirmat,
monumentul ar reproduce tipuri taraneti? Greu de rspuns. Se
pare insa ca femeile erau in general frumoase, cum au rmas
urmaele lor 0 cum ne-o spun in mod unanim i elocvent, pentru
.epoca mai noua, izvoarele istorice.
Imbraccimintea barbateasca se alcatuia din pantaloni nu prea
www.dacoromanica.ro
DELETNICIRILE DACILOR
91
www.dacoromanica.ro
92
Ac.
,;.
,
on.
,,,
cirezile de boi
de bine ei nu o deosebeai
de in, i fAceau vemintele. Carele, cu patru
roti
cu spite, nu pline
93
NDELTNICIRILE DACILOR
lI
ars,
vase de diferite
forme si marimi, unele foarte frumos impodobite (vezi fig.
9-13). Intr'un cuvant, cunosteau toate indeletnicirile econo-
94
44
Fig. 49. Coliere: unul de cristal de tiicui, celMalt de diferite naArgele, de aticla
ecdoratli i aurit4, ambele gAsite la Poiana. Inele si podoabe de au si argint glaite
tot la Poiana. Circa 50-200 cluptl Christos. (Muzeul National, Bucuretiti).
96
Fig. 50. Vas de Otnint Visit la Maur'. Circa 50-200 (WO Christ..
(Muzetil National, Bucureti),
:96
97
OR ASELE DACILOR
Din marturia lui Ptolemeu i din tirile pe care ni le dau celelalte izvoare, o concluzie se desprinde precisa: nuirimea numerica
a Dacilor, mulfimea lor, din moment ce au atatea triburi. Inainte
de cucerirea lui Traian, ca i in vremea lui Buerebista, a lui Dro-
mai sus, p. 42: Dakiviza), In partea de nord a Crianei; 2. Arcobadara (Aexoflgiaea situat de Ptolemeu spre rasilrit de Porolissum,
deci prin tinutul Rodnei sau al Bistritei ; 3. Trifulon (Te(Tovkv)
www.dacoromanica.ro
98
identificares, cu statiunea dela Poiana, de pe malul stang al Siretului, in judetul Tecuciu (vezi harta 4).
Dar, ca vi la triburi, vi aci, la orave, aceeavi observatie se
impune: localizarile nu sunt sigure. Longitudinile vi latitudinile
indicate de Ptolemeu trebuesc luate numai ca o orientare generala, iar nu ca date matematice. Ava incat, fixarea precisci,
pe teren, a, numeroaselor orave dacice, invirate mai sus, ramane
Inca in sarcina viitorului. Numai descoperirea de noui inscriptii
provinciei, de pilda in Moldova de nord-est, e foarte putin probabil ea se vor descoperi atari inscriptiuni.
Oravele dacice erau intarite; ne-o spune cel dint:Ai Ptolemeu
al lui Lagos, insotitorul lui Alexandru cel Mare. Trecand pe malul
stang al Dunarii, regele Macedoniei a cuprins un ora v get ; acesta
era insa rau intarit . Ceea ce inseamna ca in regiunea de ves
nu existau fortificatii de piatra; apararea oravelor se facea aci
cu vanturi vi cu valuri de pamnt intarite cu palisade. Avem
o pilda de asemenea lucrari la Piscul Crasanilor, pe malul Ialo-
99
Cea mai mare parte ins din populatia dacicd locuia in sate,
asezate, ca si mai tarziu, pe cursurile de ap. si In locuri mai aclpostite. Casele se fceau, In regiunea de ses, din nuiele lipite cu
pamnt. Multe aveau form de bordeie, adic erau bAgate pe jumtate in pmnt, dup cum ne arat spturile. La munte i la
deal, materialul Intrebuintat era mai ales lemnul, casele se fceau
din brne incheiate. Acoperisul era tot de lemn. Columna lui
Traian ne Infatiseaz In mai multe rnduri asemenea case de lemn.
De form ptrat, nu rotund, ele au cloud camere i sunt inconjurate fiecare de un gard de scanduri, Viate ascutit la vrf. Unele
din aceste case Bunt reprezentate stand pe niste stlpi, !main, ase-
voie lui Decebal, asa dar principiul elecgunii. Iar un alt izvor
sib
www.dacoromanica.ro
100
Fig. 51. Dac nobil (pileat), dintre cei fficuti prizonieri i dui la Roma. Poartrt
boneta de 'Asa caracteristicl. De remarcat energia gray% a fetal. (Sculpturlantic
In Mimeo! Vaticanttlni, Romal.
www.dacoromanica.ro
'PLATA.
MILITARA A DACILOR
101
Hg. 52. Taran itac (coma), dintre cei Ificuti prixonieri i dui la Roma. Aceeagi expresie
energie. Chiput 'minims al acestui Dec se Intillneste i ari In mii de exemplars printre
iramtii nWri din part,. tnuntelui. (SculpturA antic(' In Mureul Vaticanului. Roma).
www.dacoromanica.ro
102
ca Dacii
sau Getii se tatuau. Sunt unele stiri care vorbesc de acest obicei,
sunt altele care nu-1 amintesc. Iar un izvor istoric din secolul a,I
II-lea dupa Christos, intemeindu-se probabil pe o marturie mult
*de loe
103
www.dacoromanica.ro
104
LIMBA DACA
105
de cea tracia. Fonetismul cuvintelor pastrate de Dioscorides prezint diferente apreciabile fata de termenii similari traci.
Terminatia specifica a numelor de localitti dacice sau getice
este -dam (Sucidava, Clepidava, Piroboridava, etc.; cf. p. 96),
ap cum noi astazi avem terminatia -efti i -eni (Albeti, Dumitreqti,
Ndeni, Ulmeni, Sculeni, etc.). Tracii aveau dimpotriv terminatia
-para (de ex.: Bessapara, Sauzupara, Tranupara, etc.). Numele
dace de persoane sunt de obiceiu compuse i se pot explica prin
'
r
fir
.
I
1-:
rz
Fig. 53. Scarile de piatei ce due la unul din turnurile eetitii dace dela Costetti.
(Cliteul Muzeului National, Bucuretti).
Cu rdcinile respective indo-europene. De pildd,
Buerebista ar insemna bine cunoscutul ; iar Dromihetes, cel
puternic sau tare attqat . Dintre numirile de plante, 27 la numir,
pstrate de Dioscorides, citm: proziarna (iireobtdeva) numit
azi tiintific elleborum nigrum i care In romanete se chiam
zeirnci, amintind aa dar partea ultima a cuvilintului dac. Apoi
mizila (paVa) cu denumirea tiintifica thymus , adicd cimbru ;
comparatie
.106
-gile lor; tim apoi ca Ovidiu a scris mai multe poeme cu metru
latin In limba autohtonilor Geti In mijlocul carora traia, la Tomi.
,., .
,-...
, ..
ir ,
.
ii- I,
..,
:
'
.,
-
".. 4-
' , 10 i,
,:... r i - -4.
'
''
:: ..*
,
'
---ea
'''' .1.j-',./:
r 7-,' '
-
'
..
. .
ce::,
, A 'o'
'.
' .4
0,
'
pil.2
':,
..!! aL",
p l'
Fig. 54. Vederea imprejurimilor Intlirite ale cetlitii dace dela Costeeti, luata deIpe
tense unuia din turnuri. (Clieeul Muzeului National. Bucureeti).
RELIGIA DACA
107
Se pricepeau in mod deosebit la medicin'. Cunoa0em, mullomita medicului grec Dioscorides, care le-a trecut in cartea sa,
inumele dace a o suma de plante medicinale. Foarte interesant
*poi i cat de modern anticipand asupra importantei elementului psihologic in vindecarea bolilor
astazi, dupa invatatura Mantuitorului, religia geta Inca impresioneaza prin frumusetea ei. De altfel, anticipand asupra celor
-urmatoare, putem apune de pe acum ca aunt o suma de puncte
asemanatoare, unele chiar identice, intre cele data' religii.
Primul este credinta in nemurire. Getii credeau anume c ei
im dispar dupa moarte, ci ii continua' vieata, in cer, alaturi de
.zeul suprem, de Zalmoxis. Aa ne apune Herodot. El adaoga
www.dacoromanica.ro
108
fost gata, el s'a facut nevazut dintre Traci, s'a coborit in subteran c}i a trait acolo trei ani iar Tracii il regretau
jeleau ca pe
un mort. In al patrulea an, iar s'a aratat printre danii i aa s'au
Incredintat Tracii ca cele ce spunea Zalmoxis erau adevarate
Totul nu-i cleat produsul imaginatiei Grecilor. O apune de altfel
Herodot, care spirit critic, lndoindu-se de veracitatea acestei
povestiri, termina cu urmatoarele cuvinte semnificative: Eu
nu zic ca. a fost, nici ca. n'a fost. Cred inset cd Zalmoxis a trait Cu
multi ani inainte de Pythagoras . Deci, ea toata povestea adaogam noi n'are nicio baza.
De fapt, Zalmoxis (Zd2poetc) era numele cel mai raspandit pe.
care Dacii sau Getii ii dadeau zeului lor. Alte tribun il numeau
www.dacoromanica.ro
RELIGIA DACA
109
-xe xat xa7voi3(hat). Numele lor propriu era lush' altul. Grecii 11
traduc, In dreapta Dunarii, prin cuvntul 2s-darat, iar In stnga
prin aoltarat. Ambele cuprind notiunea de fundator i inseamna
In romnete intemeietori .
In fruntea preotilor era m.arele preot. El cunotea semnele
-cerului .1 Mom preziceri. Ii avea locuinta, dupa' cum am spus,
Inteo petera de pe muntele Cogheonul ; aci venea, In imprejurari
grele, regele dac spre a-i cere sfatul. Pentru popor, marele preot era
aproape un zeu ; de aceea i poruncile sale gseau intotdeauna
www.dacoromanica.ro
110
cuvinte care, dad n'au fost rostite, nu exprim' mai putin adevarul: u Am subjugat chiar i pe aceti Geti, cei mai razboinici
dintre toate neamurile cate au existat vreodata, nu numai
cauza puterii corpului lor dar i din aceea a invataturilor lui Zalmoxis, care este intre ei aa de slavit. Acesta le-a intiparit In inim.
ca ei nu mor, ci numai cat ii schimba locuinta, i, de aceea, mergla moarte mai veseli cleat, la once alta calatorie .
Inainte de a pleca la razboi, Dacii se impartaeau cu apa din
Dunare, In chip de vin sfant, i jurau sa nu se Intoarca in tar&
pana ce nu vor fi omorlt pe dumani.
In ce privete arta Dacilor sau Getilor, tirile pe care le avem,
asupra ei aunt Inca patine i ralee i se refer mai mult la arta
aplicata, la arta in intelesul primordial al cuvantului latin, acela
de meteug, de industrie. Sapaturile arheologice vor imbogati
treptat, treptat, aceste tiri. Deocamdata, putem afirma numai
In ceramicei i in lucrarea metalelor, Dacii ajunsesera la o Indemilnare deosebita. Daca cera,mica pictata li se datorete tot lor, aa_
cum socotim noi, atunci se poate spune, cu drept cuvant, ca ei erau.
adevarati artiti in aceasta privinta. Inteadevar, vasele gasite
Ariud i la Cucuteni, la Fedeleeni, la Frumuica i la Ruginoasa.
dovedesc nu numai o tehnica remarcabila, dar i un deosebit simt.
al formei, al liniei i al coloritului. Ele pot sta cu cinste alaturi
de cele mai reuite produse ale ceramicei universale. Dar chiar
www.dacoromanica.ro
ARTA DACA
111
vasele din epoca mai noua, din La Tne (dela 300 inainte de
Christos, incoace), care sunt cu siguranta absolut dacice, i ele
dovedesc insuitile artistice ale autohtonilor. Ceramica gasita la
Bonteti (jud. Rmnicul-Sarat), la Poiana (jud. Tecuci) i la Ca.
sani (jud. Ialomita), este dintre cele mai reuite ; regretatul Prvan
o numete splendida . Dacii incepusera sa imite i vasele greceti; astfel, s'a gasit la Crasani tiparul cu care ei fceau frumoasele vase de Delos, cu inflorituri in relief pe fata din afara. S'au
gasit de asemenea tipare de lampi sau, mai bine zis, de opaite,
Lucrarea metalelor era o veche indeletnicire a batinailor.
Bronzul transilvanean i cel moldovean, adid obiectele fabricate
din acest metal in epoca bronzului, aunt caracretistice in intreaga
Europa. Stim ca Agatirii iubeau podoabele de aur ; ele erau
lucrate, de sigur, in tara lor, in Ardeal. unde se gasea i materia
prima. Din argint s'au qbatut de &Are Daci monete; ele sunt
de ale monetelor greceti i romane (dinari republicani). In sfarit,
www.dacoromanica.ro
112
qi
www.dacoromanica.ro
113
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
116
nostru, In forma arhaia In care apare el inch', in unele colturi retrase ale tarii, ca In Vrancea, forma care arat mai de graba bucurie decat intristare, cu mati, cu jocuri, cu glume, o mo0enire
a acelei vremi? S aminteasca el ceea ce ne spune Herodot despre
neamul Travsilor, ca jeleau pe noul nascut i ca se veseleau
glumeau cand murea cineva, fericindu-1 ca a scapat de relele
www.dacoromanica.ro
116
BIBLIOGRAFIE
Civilizatla 1 cultura Dacilor: 1. W. TOMASCHEK, Les restes de la langue
dace, Louvain, 1883, 20 p. in 8'; 2. 0. DENSUSIANU, Histoire de la langue
romaine, t. I, Paris, 1901, XXXI + 510 p. in 8'; 3 C. MoisIL, Avut-au
Dacii monete proprii?, in Lui Ion Bianu amintire, Bucuresti, 1916, p.305-331
Hunedoarei, In Cont. Mon. 1st. Seel. p. Trans., Raport pe anul 1924, Cluj,
1926, p. 40 si urm.; 9. D. M. TEODORESCU, Cetatea dacci dela Costefti. Rezultatele generale ale sdpciturilor arheologice, In Anuar. Com.Mon. Ist. Sect. p. Trans .
pe 1929, Cluj, 1930, p. 265-298; 10. C. SCHUCHARDT, Die Schulenburg bei Cnfofeni und andere dakische Burgen, In Schumacher-Festschrift, Mainz 1930, p.184
urm. ; 11. D. M. TEODORESCU, Cetatea dacd dela Grdiftea Muncelului ( judelul
manische Forschungen, LI (1933), p. 113-130; 15. Em. PANAITESCU, Numdrul Gefilor qi al Dacilor. Comentar dupd Strabo, Bucuresti, 1934, 16 p.
in 8'; 16. C. DAICOVICIU, Problema numclrului Geto-Dacilor. Considerafii
asupra unei lucriri recente, Cluj, 1934, 12 p. in 8'; 17. DR. G. SEVEREANU,
Trsor de Hufi. Ornements et monnaies daces de la rgion de Hugi, In Bucuregti, I (1935), p. 17-36; 18. MIHAIL MACREA, Monetele din cetatea dace
dela Costefti, Cluj, 1936, 19 p. in 8'; 19. A. GRAUR, Coup d'oeil sur la linguistique balcanique, In Bulletin linguistique de la Faculte des Letres de Bucarest, IV (1936), p. 31-45; 20. AL. Rosorri, Istoria limbii romdne, II. Limbile
balcanice, Bucuresti, 1938, 132 p. in 8'; 21. ION CONEA, IdentificcIri geoistorice En Dacia veche: 1. Mons. Caucasus (sec. II). . 2. Caucalandensis locus
(sec. IV). 3. (Daci) Caucoensioi (sec. II), In Corectdri geograf ice In istoria
Romdnilor, Bucuresti, 1938, p. 7-24; 22. SEXTIL PU*CA.RIU, Limba romdnd,
vol. I, Bucuresti, 1940, XIV -I- 457, p. in 8; 23 C. DAICOVICIU, Le pro-
www.dacoromanica.ro
DACIA TRAIANA.
I Dacia Felix .
(Inseriptie depe monetele rontane).
118
DACIA TRAIANA
ai
POPULATIA
119
www.dacoromanica.ro
120
stap&nirea
"Irma.
DACIA TRAIANA.
continuat exis-
dacic; prenumele Ins Aelius este unul din cele mai autentice
romane. Se vede iardi lamurit cum se facea procesul de asimilare.
www.dacoromanica.ro
PERSISTENTA DACILOR
121
romanizat, binelnOles Cu
nurnele de Regalianus, ajunge general i guvernator al Illyricului,
ba chiar la un moment da,t (in anul 263 dupa Christos), este pro-
www.dacoromanica.ro
122
DACIA TRAIANA
lui Decebal .
Toponimia Daciei Traiane dovedeste i ea persistenta populatiei Mstinase. Atat Ptolemeu, ct i Tabula Peutingeriang,
o hart a lumii vechi, alcatuita in secolul al patrulea dupa
Christos, i alte izvoare geografice i istorice arat in vremea romana un mare numgr de localitati i rauri cu numele
vechi dacice. Pentru ca s se pastreze insa aceste nume era
necesar s'd se pAstreze
mai departe.
dup cum am arAtat mai inainte, in Moldova de nord, in Bucovina si in GaliOa. Cassius Dio arat4 c'a" pe timpul imp6ratului
Commodus i anume in anul 180 dupl Christos, un general roman
Sabinianus, dup ce a btut pe Daci (e vorba evident de Dacii
liberi din nord), voia BA' strmute in interiorul provinciei 12.000
dintre ei.
Si in Dacia Pontica (Dobrogea de ast'azi), populatia autohtong,
getia sau dacica, a continuat s'd existe sub stApAnirea romanii.
Inscriptiile i celelalte izvoare istorice ne arat i aci a sez5ri cu
nume specific dace, precum Capidava, Buteridava, Zisnudava,
Turremuca, sau persoane purtand nume de aceeasi origine ca,
de pilda, Daizus, Comozous. Pe 14110 Daci sau Geti, mai erau in
Dobrogea i Bessi, un neam tracic, originar din Balcani, emigrat
sau colonizat aci. Inscriptiile latine din veacul al II-lea dup4
Christos, ne arat o serie de sate in care locuiau laolalt colonisti
romani i Bessi de acestia.
www.dacoromanica.ro
COLONI$TII ROMANI
123
tuind majoritatea locuitorilor noii provincii. Popor de agricultori In primul rnd, Dacii au continuat s locuiasca mai ales
satele trii lor, colonistii romani stabilindu-se in primul rand in
-orase sou In jurul lagrelor militare. i fiindc6 au locuit de preferinta satele, de aceea nici nu dvem un numr prea mare de
inscriptii pomenind populatia bstinase. Ea nu obisnuia s-si puie
deprinderi
bunul simt.
Colonitii romani. Peste aceast populatie bstinase, Romanii
au adus colonisti. Eutropius, cu exagerarea lui retoricA bine cunoscut, ne spune c acestia au fost multimi nenumrate din
-tot imperiul i eh motivul aducerii lor era 4 pentru a cultiva ogoarele si a locui orasele , deoarece Dacia 4 fusese golit de brbati
in timpul rzboiului indelungat al lui Decebal . Noi credem mai
de graba pe Cassius Dio, care sprijinit pe izvoare contemporane
evenimentelor, ne povesteste despre numeroasele supuneri de triburi dace fat de Traian. Dar, lsnd la o parte exagerarea privind
numrul colonistilor si mai ales nimicirea brbatilor bastinasi,
un fapt este exact: Se constat in Dacia colonisti din bate petrfile
imperiului roman. Cei mai multi, putem spune imensa majoritate,
poart nume romane. Pronumele Aelius se intalneste, In inscriptii,
de vreo 100 de ori, acela de Aurelius de 150 de ori, Julius de vreo
50 de ori, etc. Evident, aceasta nu inseamn c purtatorii lor erau
cu totii neaprat de origine curat roman, din Italia sau din pro-vincfile puternic romanizate. De multe ori, sub un nume specific
www.dacoromanica.ro
124
DACIA TR &JANA.
si faptul e natural
din-
126
Erisa, etc.
Au venit colonivti vi din Galia. 0 inscriptie amintevte pe un
decurion, sau, cum am zice astdzi, un consilier municipal cu numele
126
DACIA TRAIANA.
mageni adica din provincia amintita mai sus a Siriei, sau cohortele
de Iturei, din vecingtatea Palestinei.
se vede
un
excedent puternic de populatie pe care sa-1 trimita peste hotare. De
aceea, se pare ca imparatul i fixase ca norma sa nu se intrebuinteze in scopuri de colonizare
impotriva preceptelor
Traian (contra Traianis
praecepta).
primele timpuri,
functionari: administratori,
perceptori, vamei
de felul acesta ; cu vremea,
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA
127
Traian, nu era din Italia. Aga dar, &A n'au venit colonigti din
insagi inima imperiului, nu trebuie s. intristeze pe aceia cari ne-ar
don i cat mai romani; procesul de romanizare credem ca n'a suferit,
ora Malva
DACIA TRAIANA.
128
rationibus.
Adjutores
tabulariorum par a
www.dacoromanica.ro
fi fost agentii
de
ORGANIZAREA MILITARA
129
sau agenti fiscali. lar adjutor oficii corniculariorum era, judecAndu-1 dup titlu, un subofiter din biroul
recensgmant
procuratorului.
www.dacoromanica.ro
DACIA TRAUMA.
130
mente de infanterie), In gall de cohortele pretoriene care au Insotit de sigur pe imparat, de trupele neregulate i de marinarii
celor cloud flote de pe Dunare. In total au luat parte la cele doua
razboae cel pufin o sut de mii de soldafi. Printre generelli se afla,
In al doilea rdzboi, i viitorul Imparat Hadrian; el colnanda le-
ro
"7:-77:447----it,
;hpiA
.1-
Vlik94;
4
-
. kg,
ti
3.
07.:
o
Itn,,,;'!"
is
Pe langa acestea, mai erau Insa i o serie Intreaga de detaamente sau corpuri de trupa separate. Astfel, de pild, la Bretc,
In ca,strul de acolo, ii va avea reedinta Cohors I Bracaraugusta-
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA MILITARA
131
norum , asa dar o trup de infanterie ; la asei, pe valea Somesului era o o Cohors I Britanica milliaria civium Romanorum
la Ilisua si la Romita, tot in Ardeal, In tinutul Slajului,
Cohors II Britannica milliaria equitata prin urmare un
o
detasamait mixt, infa,nterie i cavalerie; la Turnu-Severin (pe
atunci Drobeta) era o Cohors III camp estris civium Romanorum ,
1(
www.dacoromanica.ro
132
DACIA TRAIANA
dela Droteta la pasul Valcanului, la Reicari, intre Craiova i Filiai (nu se tie cum se numea acest loc in vremea Romanilor),
la Castra Nova (intre satele Giorocul Mare i Cacaleti), la Pelendava (Craiova), la Lifteava, la nord de Bechet, precum i dealungul DunArii, la Schela Cladovei (cel mai mare castru din 01tenia), la Hinova, I zvorul Frumos, Izvoarele, Desa 0 la Bistretul.
Limesul oltean a fost ridicat, se pare, chiar in timpul lui Traian.
In Banat, pe drumul care ducea dela Lederata la Tibiscum,
era mai intai un castru l'ang6 satul Viireidia: se retie a acolo
se afla localitatea dacia Argidava sau Arcidava, pomenit atat
In harta lui Ptolemeu c'at .1 In Tabula Peutingeria4 (vezi fig. 58);
venea apoi, mai spre nord, castrul dela Centum Putea (Surduc)
i cel dela Tibiscum (Jupa). Pe drumul celglalt, care suia pe
valea Cernei, erau, incepAnd dela miazdzi, castelele dela Dierna
(langa Orova), Praetorium (Plugova) i dela Teregova.
In Ardeal, &inn un ir intreg de castre la hotare sau in apropierea, lor ; altele sunt in interiorul feirii. Panti acum, s'au descoperit, spre miaztinoapte, de-a-lungul Someului, castrele dela Tihtiu,
OKttMZAREA MILITARA
133
4.
.
`41
.
.-
"
ere
1-n. ''
'f'
..
"t",,...-4
nt;
,
'.;
C
..
'
,,
:'-..',7-
i'
...
' '', . .
r,
..
. - ..
.--:-.
,
nht,
'f.
7;1.
,;;:
Fig. 57.
0 parte din zidul eastrului dela lilinetum, format din ',Mend inari de pieta,
Orhei, In apropierea Bistritei, la Bra' ncovenefti, pe Mureq, la Cangeireni, pe Niraj, la Seirata, pe Tarnava-Mic6, la I rtleiceni, intre Tar-
www.dacoromanica.ro
134
DACIA TRAIANA.
.
f.
A..111.
.1
K "RAT .4 P.
P .c
g.
gg,
vro tm.crc
...
,.....:,-... .,,r---_ a
,,
...` ,
,..,.......
-.-ro,0,,..
,
,..e.'11,
1.771.7.
.c.....
-4&...4....,,,,,,r':.....,.....--__ ,../-i,....-71
......,..1,*--.--"
,:..
'
.;
"."
re.-
7.......
'1 r.- et .
.11..
_. .........,...,....., - 7
' '.--*:2CCla.......=Cri!=eL".Xn-,?:.,
--..r. -
.. .:,.
Vg-
....'. g
CMIen,==ais
.
--------- ---,---...'4 'TWEE., -.ma _....
4.
.-
.,:.
.,
'79 -1+
...,-,r,
-"" A .
.. ,_.''..:
PL.
' --F
..^ :.*
-, - - -,''''
..
..,
- J!.
u:v71-4,
K.
--",/,./
tt"
';
7.
;ft1c
.......6,,,b0-
P-
.17 .,.,171."'
3:7
'
.
tC
7101.
r77.
5t.
'
r .-gr".7:
. r'
1. a
a.-
-7-.7,14'....."
'' ' I
.v .11"
..7".
u, ..... c.
,',.., cc...cc. c,- ,
-....41;41 e
..ex:s:,...,-....."--;.....r., ,,, - - . -,' ,..,,.-,............-,=2e. ..
,...,,,,..
.:' r.X.,-..,...-..
,.
arg71,1als.
-_
..
',,
411rr:: vs:
AZ...
1.1 `3,
SEC;
NTUM VII.
Fig. 58. Un fragment din Tabula Peutingeriardi. In partea de sus e Dacia. Se observli Dunbrea cu afluentii ei gi cu Delta precum pi poselele ce
distantele, calculate In mii de papi, dintre ele. Astfel
strAbat Dacia TraianA pi Dacia Ponticl. Dealungul poselelor aunt cerise nurnele oralelor
i
bare Apulunt (pe hartli in coltul de sus, la stinga: Apula) pi Brucla aunt XII 111 i de papi, (Biblioteca National, Viena).
www.dacoromanica.ro
D %CIA TRAIAN k
136
Septimiu Sever, until din imprtratii cati s'au ingrijit mai mult
de Dacia. i dealungul Dunirii, din Banat pan la Barbosi
lng Galati, erau puncte intarite. Ceva mai departe de fluviu,
la vreo zece kilometri, era castrul dela Frumoasa, pe malul
,
Vedei.
si
ORASELE SI SATELE
137
138
DACIA TRAIANA.
Coloniile erau alcatuite din cetteni romani avand bate drepturile ; ei puteau, aa dar, intre altele, sa aleaga pe inaltii
.cleirmitari i 85 fie, la randul lor, alesi ; se bucurau deci de jus
sufragii i de jus honorum . Un ele colonii Bunt considerate
-ca Wand parte chiar din Italia, se bucura deci de us italicum ,
care confera privilegiul de a nu plati (Wile directe. Coloniile con.stituiau centre puternice de romanizare ; aezate in mijlocul popuiallei strine sau, cum se spunea atunci, peregrine ele exercitau asupra acesteia o dosebita influenta.
Municipiile erau orase cu mai putine drepturi deck coloniile.
Locuitorii lor reprezinta sub raportul juridic un stadiu intermediar
Intre peregrini si coloniti. Cu vremea, municipiile puteau fi ridicate
unele aveau mai multe drepturi, altele mai putine. Prin aceasta
diferentiere, Romanii, cari au avut intotdeauna un remarcabil
-simt politic, provocau o adevarata emulatiune si dadeau in acelai
www.dacoromanica.ro
ORA$ELE
I SATELE
139
Cunoatem pe unul din patronii Sarmizegetusei: este chiar gu-vernatorul provinciei, trimisul imparatului, propretorul Claudius
Tiberius Fronto.
Satele erau locuite de obicei de populatia autohtona. De multe
.ori insa se aezau in ele 0 coloniti romani ; unele vici erau
formate chiar, ca in Principatele Romane, mai tarziu, de urma0i primului colonist, al carui nume 11 i purta satul respectiv.
Uneori, In regiuni care prezentau o insemnatate deosebita sub
raportul militar sau economic, un numar de sate se grupau In jurul
unui centru, formand un organism administrativ autonom de caracter quasi-municipal numit territorium . In fruntea unui ase-
menea teritoriu era un consiliu (ordo), alcatuit din delegati (curiales), trimi0 de satele respective. Dintre aceti delegati se alegeau
numiti quinquennales, care convocau consiliul, prezidau
DACIA TRAIANX
140
r'
ik,L
04,*#.44Y440kri,
:i;A
'
sr
", A
-.
.
74,
rtst.z.
'3;`'.
.4.1160:.3
5.''
an3'
'
9 iL
e
.:,
s'a tragem concluzia ca acestea din urma au disparut in urma prabuirii statului dac. Se poate foarte bine ca descoperiri noi BA
ORASELE ST SATELE
141
142
DACIA TRAIANA
al II-lea (in anul 198 dup at se pare). Acest impeirat s'a ocupat
de aproape de Dacia; poate fi socotit chiar ca un al doilea ctitor al
Tot el ridica la rangul de colonie i oragul 6. Dierna (lng4 Orgova
ORASELE SI SATELE
143
144
DACIA TRAIAISTA.
pune pe acest drum vi loca1itile Petrae (Piatra sau Pietrile, pe ronilinevte), a arel avezare nu ne e cunoscutil, i Burticum, situat
intro Blandiana i Germisara. Dela Sarmizegetusa la Tibiscum treceai prin Pons Augusti (Marga) vi Agnayia la vest de Marga, pe la
er
"I
I,
r
.*P, y'
,
'e
ie
" 'A
3
p.
....%;.;;A'
?40.,
.7
lie.'
.
ti
.P
i.
tg
'v.',"
L1,1.
'
"$..
"jA
.1:
A.:%;
,:
Fig. 60. Masca de bronz, glisita la Carsium (LIartova). E o adeyaratII opera de arta.
(Muzeul National, Eueuregti).
ORASELE SI SATELE
146
inceputul
Fig. 61. Statue Inffitiaind pe un magistrat din Tomi. Secolul al II-lea
aecolului al III-lea. E una din sculpturile vechi cele rnai de aeamA gisite in tara noastrfi.
(Mtmeul National, Bucureati: cliaeul Prof. Lambrino).
11
www.dacoromanica.ro
146
DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
ORA$ELE $1 SATELE
147
11
www.dacoromanica.ro
148
DACI 4 TRAUMA
Fig. 62. Metopli (sculpturti aezatA In partea de sus) a Trofeului lui Traian, reprezentAnd pa un legionar rontan ducAnd doi prizonieri Cu bratele legate la spate printr'un
lant de fier. (Muzeul Militar, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
ORA$ELE $1 SATELE
149
nord-est, langa monumentul ridicat, In amintirea biruintei din razboaele dacice (vezi fig. 62-64), se afla Tropaeum Traiani. Cam la
'
'
"
13.
L7...
,-
unc5l5re
Fig. 63. Metopl dela Troreul lui Traian rep- rezentand -un
armat.
160
DACIA TRATANA.
un Vicus Siribuendu... In afar de Sucidava, Capidava i Buteridava, inai erau in Dobrogea, cu nume tot aa specific dacice,
urmtoarele aezri: Sagadava, Zisnudava i. Muridava.
Bineinteles, i aici, in dreapta Dunarii, ca i in stnga ei, nu
cunoatem azi cleat un foarte mic numr din aegrile rurale
de odinioar. Cunotintele noastre vor spori de sigur, odat cu
gpturile arheologice. Dar numele celor mai multe din aceste
aezri nefiind pomenite in inscriptii sau alte izvoare istorice,
vor rmne pierdute pentru totdeauna. In once caz, faptul ca
din vechile aezri rurale 0 urbane, dar mai ales rurale, de dinainte
de cucerirea 0. colonizarea romang, attea poart numiri dacice i
www.dacoromanica.ro
OR A SELE $1 SATELE
151
Fig. GC
DACIA TRAIANA
152-
de ce n'am
!'. "
r' it
i ..4..
- .,- --,
'
.--
1'..
-1
,
.
'-;;-..
k.- ' .
es
....,_
....
'
",
-s -.
\ \N
'0
'10.
..--- ,,.:
0
V, .
s1 44:X1110
OWL,
'
-,' ,..
,, ;L.; .t...
',,,,,, ....
s ).- s'
,
..
..,.
-....-
',_',
s.-- .1`.....,
L,'I ...,
..... -
.g...._ ",
a. -,_....i
...O.N:o,
-..., ...;.t,,3.
i-
TINZ...;.-- ,'A.
-
,_,: -,,, - .
-,
,st.
111E
, .....t...
v4.,.
.,
,i,..,
'
1j
"
.-._,..J.:--
'
1:t.t.sc.ri:_vat,
.
r.
,-.,,,-_. ,,
V:t..
'2'4',:r:N: .-: ''''''
'11 3--4
_
,.
i.
.-t
; )-
Cr';' ;&E-N-4.ziliPr1/414,
- - - -' '
-,,N4__,....,-3.,,,,,,_.
:-
,,
....
-s
'.---tIt V\ttl\N,,.
'II
,:,, -. --,i,
_
..ass.7.`i.lA 1/4,-5:.-.:
.... 6_,
..4.
,.;40.411t4,4
.,,,,
,
_
..
.........,,,,,...,...z.,
-:;47.- ..14 1-1-,-
.,
..
,1
:- - 4 Q-'-11r;`'
vt,.,....:
4,_
`7?,-
'
- -.-
'A..
1:0-
L.
.14.-0:1Ilt
"II. - .r-1 all
'7,
-41. ,
..,
,..:
4......6...,,.....,,...,,,.:,...._
...,,-*--,-.
..
,
7.-
'
.
.
'
:'
u
'
F.,
..
'.
..
'
." I
Fig. 65.Inscriptie romand din anul 237 dup5 Christos, pomenind satullui Secundinus, de lAng/
Histria. Se citeqte ciar la extremitatea rfindului 2 qi In randul
vico Secundini. O parte a
inscripqiei a fost distrusa prin ciornire. G6sit5 la Histria qi aflatoare acum in Muzeul de acolo.
spune-o
www.dacoromanica.ro
DRUMURILE
163
strad, strada pavata cu piatra sau caramida, un inteles pe carenu-1 mai are in nicio limba romanica, anume acela de peimeint. Dei
164
DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
D RUMU RILE
155
dunum. Aceste trei sosele principale erau apoi legate intre ele
printeo .serie de sosele transversale, care fac din Dobrogea unul
www.dacoromanica.ro
156
DACIA TRAIANA
VIEATA ECONOMICA.
167
riali. Existau i mine particulare pe care proprietarii lor le ex-ploatau in regie sau le inchiriau. Ni s'au pstrat in tabulele cerate
mai multe contracte de inchiriere de acestea. Iat unul din ele:
Memmius Asclepi, netiutor de carte, inchiriaza lui Aurelius Adjutor o mina pe termen de ase luni, adica din ziva facerii actului,
20 Mai 164 dupa Christos, pana la 13 Noemvrie a aceluiai an.
Pretul este de 70 de dinari. Daca proprietarul ar don i sa revoace
contractul, el trebue sa plateasca arendaului drept despagubire o
suma de 1. dinar i un sfert, adica 5 sestertii, pe zi. La randul sau,
arendaul va plati aceeai despagubire, in cazul cand nu achita
arenda la termenele fixate, proprietarul fiind tinut s-1 atepte
numai trei zile peste aceste termene. Daca se va intampla ca, in
cursul exploatarii, sa patrunda apa in mina, atunci se va scadea
din arenda o suma proportionala cu paguba suferita. Contractul
este fcut in satul Immenosum Majus; serie Flavius Secundinus;
Martori sunt: Titus Beusantis zis i Bradua i Socratio So-crationis.
fier
care a servit,
lor nu avem; banuim insa ea se aflau, dupa toate probabilitatile, in aceleai locuri ca i astazi.
www.dacoromanica.ro
158
DACIA TRAIANA
(Poarta de Fier, pe unde treci din Ardeal in Banat) si dela Ga.distea. S'a constatat ca' grAuntele marmorei din aceste doua cariere
este identic cu gruntele blocurilor pe care aunt sal:ate unele din
VIEATA ECONOMICA
169,
teste de niste articole ce se exportau in Egipt. Din nefericire, inscriptia e trunchiata tip ea nu stim natura articolelor. Un negustor
din Dacia, Aurelius Aquila, care avea si demnitatea de decurion al
orasului Potaissa, se stabilise pentru afaceri la Salonae (pe coasta
www.dacoromanica.ro
160
DACIA TRAIANA
60 de dinari.
In special In regiunea minelor de aur, afacerile trebuie sa fi fost
V EATA sociALA
161
Fig. 68. SticlArie greco-romanl (vase si Bole) gfisittl la Tomi. Din cause vechimei,
sticla e irisati. (Museul National, Bucuresti).
www.dacoromanica.ro
162
DACIA TRAIANA
urma de tot veneau sclavii sau robii, care n'aveau libertate personala i niciun drept, fiind in puterea stapanilor lor. Ei se recrutau
din prinii de razboi i din cei rapiti sau cumparati de negustori
din diferitele parti ale lumii vechi, de pe coastele Marii Negre, ale
Asiei, ale Africei, etc. In fiecare ora mai mare era, alaturi de
targul de vite, i un targ de sclavi. Acetia erau impartiti pe categorii, dupa varsta, sex, aptitudini sau cunotinte. Cei care tiau
zitul din punga lui. In felul acesta, cultivatorul, din liber cum
era mai inainte, ajunge legat de moia pe care se hranete, ajunge
colon. El trebuie sa o cultive din tata in fiu, fail s'o poata parasi,
i are anumite obligatiuni de munch' i (FAH fag de proprietarul ei.
VIEATA SOCIALA
163
www.dacoromanica.ro
164
DACIA TRAIANA.
CON STRUCTIILE
166
articolul nenumit intra tot aici, cum banuim, atunci 11.7 dinari,
&Ha de patru ori mai mult. Nu se poate spune ca Dacoromanii
pretuiau vinul mai putin decat inaintasii lor, Dacii 1
Constructille. Apeducte, terme, amfiteafre. Inzestrarea oraselor
Cu apa Mina de baut a fost intotdeauna o preocupare de capetenie
a Romanilor. Se vad si astazi, in multe parti ale fostului imperiu,
www.dacoromanica.ro
166
DACIA TRAIANA.
i
ci
41
'
;a
.1.
rs
.4
CONSTRUCTIILE
167
care Inca din vremea aceea avea reputatia unei vestite statiuni
balneare. S'au gasit aici multe inscriptii dedicate unele lui
Hercule, Salvatorul, care era considerat ca geniul acestui loo,
altele lui Aesculap i Higeiei, zeilor vindecatori (vezi fig. 70).
Astfel e inscriptia pe care o consacra acestor doua divinitati
din urma un parinte care-0 vzuse fiica prea iubit vindecata
de o veche infirmitate, prin efectul apelor de aci. Izvoarele
calde ale Mehadiei atrageau lume din toate prtile Daciei, ha
chiar O. din afara hotarelor ei, de pilda din Moesia, de unde
vine pentru cura guvernatorul chiar al provinciei, Calpurnius
Julianus. Alte statiuni balneare au fost la Set cel (Gorj),
Covora i Ceilimcinefti (Valcea) i la Aquae (langa satul actual
Calan, in jud. Hunedoara), unde se gasete i azi un izvor
mineral dela care a venit probabil numele statiunii romane.
Credem, in sfarit, a nu grei, afirmand ca Romanii au
cunoscut i baile de langa Oradea Mare, Mile Felix vi
Episcopului.
168
S'au descoperit pfind acum ruinele amfiteatrelor din Sarmiacesta putea cuprinde 12.000 de spectatori (vezi
zegetusa
fig. 71) , din Porolissum i Tomi. Cu privire la cel din Porolissum
avem gi o inscriptie din anul 158, care ne arata c improatul Antoninus Pius 1-a restaurat, deoarece se ruinase de vechime.
Ceea ce Inseamna c acest amfiteatru trebuie sa fi fost ridicat chiar
.1
I1
' ., I
`: --.. ,...`i
.,
"-ea e
ii,
\,
.t.V. :t
'
f \ I r.
[k
-- .
r\d
;.C.O.
v.E .
.;:kINVI V-6 1
X' I.
:13-/-N ilt:_1111-
-XS. CJ
1
,,.
.' '.,,,,........,.....21,......a.......-4.
Fig.
',',;:.
:
..
..... I V 54.a...tf.7-10,...
.
..,......10,...
..,..
.
.'
'
5.{I
-...
V__' IL
Higeiei
CONSTRUCTIILE
169
Fig. 71.
www.dacoromanica.ro
170
DACIA TRAIANA.
tuturor zeitatilor lor, in special insa zeului celui mai mare i celui
mai bun, lui Jupiter Optimus Maximus. Preotii oficiau, dupa
norme prescrise din vechime, slujbele. Alaturi Ins de aceste temple
ale divinitatilor oficiale, ale statului, Romanii lasau sa se ridice
temple i sa se dedice inscriptii tuturor celorlalti zei ai popoarelor
supuse. Cu o singura
conditie: ca adoratorii
lor sa fie credinciosi
"'
statului iar practicile,
ceremoniile sau sluj,.
E
bele respective
In-
-,',1)11
-i siguranta publica.
g
-ZZ
intre zidurile ei, templul cel mare, inchinat lui Jupiter, in care slujeste preotul incoronat al celor trei Dacii. Alaturi e templul Romei i al Imparatului,
al cariii cult are o deosebita importantd. La Apulum, inscriptiile ne
arata doua temple inchinate lui Jupiter si Junonei: unul ridicat
din temelie de catre augustalul Claudius Quintus, in locul celui
vechi care se daramase ; cel de al doilea, avand si un cadran
solar ( horologiare templum ) se datoreste unui simplu soldat al
legiunii a XIII-a Gemina, anume lui M. Ulpius Mucianus, care
il 11100 pentru sanatatea imparatului sau Antoninus Pius i a
mamei acestuia, Julia Augusta. Pe laugh' cele doua temple, mai
www.dacoromanica.ro
CONSTRUCTIILE
171
Cernenus ;
in site orase pe ai
a
,
.
..4a
...
'rk
panteonul lor
reprezentarea ca unul ce ar fi
putut aduce a minte de timpu-
172
DACIA TRAIAN A
173
Dacia a rdma.s sub stapdnirea roman ceva mai putin de 170 de ani
-(106-275 dupa Christos), deci timp
de vreo 5 generatii. Totuvi efectele
_au lost decisive: In urma acestei
stapaniri s'a nascut poporul roman.
In alte tari In care legiunile au stat
-de cloud* ori mai malt, ca de pilda
Panonia i Britania, nu constatam
acelavi lucru. In acestea din urma,
dupd retragerea administratiei romane, locuitorii vorbind limba latin
VP,41\*."
_avezat in tinuturile din stanga DuCum se explicd aceastd extraordinard putere a romanismului
-clack? Cum s'a putut ca. intr'un interval asa de scurt, el sd prinda
radacini atilt de puternice? Raspunsul, &TA parerea noastrd, nu
poate fi decat unul singur: Romanismal a biruit in Dacia fancied
.el a Astigat pe autohtoni. Acevtia, atravi de avantajele i stralu-cirea vietii romane, au Invdtat limba cuceritorilor, vi-au Insuvit
numele lor vi s'au romanizat. Daca Romanii nu izbuteau sa cavtige
pentru civilizatia vi cultura lor pe Daci, s'ar fi Intamplat vi la noi
www.dacoromanica.ro
174
DACIA TRAIANA.
romanizare al Dacilor_
`4i
iz 1,4
i7s
-.1).1/4V.ikrhii,i,
\kola:
mqjy
am
:h.1[
ce,-.14;034,14;
El a lnceput
cu.
de striducire, de lux,.
de distractie, a impre--
ii
: 4
0.
sionat Cu sigurantii
pe Dad ii cari locuiau
In ele. In relatiile Cu
administratia, cu ar-
mata, cu colonitu, ei
Fig. 76. Sculpturfi anticA In marmurA repretentAnd
un
au inceput a deprinde
latinete.
Negustorii
megteugarii daci,.
mai ales, eran profesional obligati s'o facii. Aide!, n'ar fi putut
M.-0 continue afacerile. Aceia dintre autohtoni cari voiau art
ajung4 a juca un rol In administratie, In conducerea oraplui
de pilda, de asemenea trebuiau 84 Invete latine0e. sa mai ad'auOm apoi 0 moda, spiritul de imitatie care In toate vremurile 0 la
toate popoarele a gtisit adepti. Pentru unii dintre autohtoni, a
voibi latinete a Inceput a fi, dela o vreme, 0 un semn de distinctie, aa bloat, innd seam de toate aceste elemente, nu-i de
mirare ca in centrele urbane prooesul de romanizare s'a fault
repede.
www.dacoromanica.ro
17Er
'z
o
adus
teului
*pagus adici un sat care purta, de cele mai multe ori, numele
www.dacoromanica.ro
176
DACIA TRAIANA.
Fig. 78. Sculpturl Li marmurri, reprerentAnd o scen1 de cult. In dreapta, zeitir Cybele cu cei
doi lei. In stringa, cavalerul trac. La mijloc, carpel. (Colectia Canarache. Bucure*ti).
o bung parte
177
latineste; cei mai multi vor fi stint i limba daca, limba mamei.
Copiii copiilor Irma, asa dar nepotii veteran ilor, erau de obicei
deplin romanizati. In doua, cel mult trei generatii, urmasii
acestor7casatorii mixte, intre veteranii romani i femeile dace,
-uitau limba btinai1or.
In ce luiveste pe veteranii de origine dace'', i aici a avut Ice
un proces de romanizare. Dup ce sttusera T-.) de ani sub
sera intinderea
puterea imperiului,
dela Tigru i Eufrat
uncle facea de paza
acum o u vexillatio
Dacorum Parthica
pang in Britania
cunoasca macar ci- Fig. 79. Sculpturit anticil In mamma repretentind pe mite
He'cate, cu trei capete al pee !Mini.
vilizatia, daca nu
(Muteul National, Bucure0i).
si cultura acestora
dupa ce deveneau,
la eliberarea onesta din armata, cetateni deplini, cu toate
drepturile i cu pamant, era firesc sa se sinata legati de aceasta
noua situatie i sit caute a atrage spre ea si pe altii. Dacii cari
au servit in armata romana au fost i ei intocmai ca i ceilalti
veterani elemente active de romanizare.
Numarul oeteranilor asezati in Dacia trebuie sa fi fost considerabil, de vreme ce, in limba romana, notiunea de om in varst,
www.dacoromanica.ro
DACIA TRAIANA
178
tot atata cat au stat tti trupele romane aici. Nu e vorba deci de o
singura improprietarire a veteranilor
pavaj, podea, a ajuns sa fie intrebuintat pentru a exprima o notiune tocmai caracteristic rurala, pa-
termeni ce provin din acest cuvant, numai la noi s'a impus termenul oraenesc pavimentum, terra ramanand cu in-telesul derivat
de lard ? Explicatia credem a fi urmatoarea: Ca sa ajunga a birui,
pentru exprimarea unei notiuni fundamentale i de intrebuintare
permanentii, termenul
impropriu de fapt
pavimentum, a
.care le vizau In primul rand, populatia lor s'a retras prin locuri
mai ferite, prin satele i padurile vecine. Chiar daca MBA' generalizarea acestui cuvant i formarea lntelesului sail actual se va fi
petrecut in alte conditiuni, nu e mai putin adevarat ca el constitue
www.dacoromanica.ro
179
1'
,._,.
'
it
.1
'.
#.,
,'
'i
''''''
4-
,,--+ ,:.
'
c.
'''.
'
5)11.
,t
no..
,-)4, 4-k
a
,
[V
lit
.....' J:*',,,;;11
o,i,
.4.0:r
>.<' F.-
, ..
A
ti)
;
,1,.,.-
..,
'V
'
: ,,
kENT1KION S
((1 INL Et 'Mk
:-,:;-L:tliOtNtVLIO
17..,J -. ' .
4.:
,N11.1V EKLLVPI
6
TIK1V.N1
odN,-ft. a N'tc\ktVR:i
\lVlilkt NO L
EN
' ii,..
1.
NI tRl'EN. [..B
i kvAt.r Kt I k
M ['ill 6`YNT
','ffl
ri , Ili. i6.
'
,._._
S...'4.',V A 1..,B
fik9..f.UNAOggli
rt
ri,
0,
i ,
t':4.
.--, ,,
,;;'. '
..--
tA ---1 t
-h
..
'74,
$
.
EY
it;
,,h
,n- t rE.`l'
--
''.
il tx
,c,,
,,
!!
.0.P.-,'
,i,/, )4_
',..
'
,:-o ,,,
.2..,..
',
8-k.
.1
Fig. 81. Diploma militar data veteranului bes Romaesta Spiurus, Iiul lui Reseentis,
In ziva de 18 Iunie, anul 54 dupli Christos, In timpul Impliratului Claudia. Gsitfi la Sarsnlar,
Ring& Atmageaua Tlitrease (judetul Durostor), In 1929.
la cuvAntul care designa avezarea urbana, oravul. Alegere explicabilii dacd ne gAndim le epoca mai tArzie a apArdrii militare
romane, cAnd impotrivirea la atacul barbarilor se fAcea mai ales
din dosul zidurilor ora,selor fortificate. Un exemplu ni-1 ofer chiar
colonia Romula din Oltenia care multumevte 1mpAratului Filip
fiului su fiindcA au intarit-o printeun zid circular.
Procesul de romanizare al Daciei a fost rapid. El se observA In
Insevi numele localnicilor care In cAteva generatii ajung curat
13*
www.dacoromanica.ro
180
DACIA TRAIANA
www.dacoromanica.ro
181
erau Inca' vii in mintea tuturora. Dar dupa moartea sa, intamplata
la Selinunt In Cilicia (Asia Mica) In ziva de 11 August a anului
117, se produce o dubla navalire: a Iazygilor Metanafti, dinspre
apus, din spre pusta, i a Roxolanilor din spre rasarit. Hadrian.
succesorul lui Traian, vine cu armata in partile noastre, bate pe
Iazygi printeun general al Esau i impaca pe Roxolani prin bani.
Cu acest prilej, cerceteaza el Sarmizegetusa ; ni s'a pastrat inscriktia
pomenind faptul; reconstruete oraul Drobeta care avusese de
suferit din pricina navalirilor i ja masuri spre a se preintampina
www.dacoromanica.ro
182
DACIA TRAIANA.
Razboiul ma,rcomanic se ispravete abia pe vremea lui Commodus, succesorul lui Marcus Aurelius. El incheie pace cu barbarii, o pace in aparenta favorabila Romanilor, dar care lasa in
fond, adversarilor acestora, puterile neatinse pentru viitor. In
Dacia, guvernatorul lui Commodus, anume Sabinianus, voia
A' mute 12.000 de Daci margin*, prin urmare liberi, in inte-
183
are loe o nAvala a Gotilor in Dacia. E prima data and stint pomeniti aceti barbari care vor da, de acum inainte, mereu de
lucru legiunilor, ispravind chiar prin a ocupa, in cele din urma,
la 275, intreaga provincie. data cu Gotii navalesc i Dacii liberi
eliberati deck, mai tarziu. Probabil tot In aceasta vreme are Ice
lupta Impotriva altui neam dac ramas liber, anume Carpii, daca
nu cumva ei aunt tot una cu Dacii liberi pomeniti mai sus. 0
inscriptie a unui militar roman, spune ca el a fost recompensat de
hnparat pentru vitejia sa (In lupta) impotriva Carpilor dumani
Lupte noi cu aceqti Daci liberi sunt amiutite pe vremea lui
Macrinus. Cassius Dio povestete ca sub acest imparat Dacii
pustiau o parte a Daciei i amenintau sa se lupte mai departe,
dupa ea-0 luaser indarat ostatecii pe care ti primise Caracalla
sub cuvant de alianta .
De pe la anul 230 hiainte, navlirile se intetesc. La 235, Romanii
www.dacoromanica.ro
DACIA TRAIANA.
184
'
186
186
DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
187
Nu e vorba asa dar de o parasire in mAna unor adversari neimOcati care sa distruga totul, asezri i oameni, in tara cucerit.
E o conventie intre imperiu i Goti: dar in cazul acesta concluziile
.ce trebuiesc trase asupra regimului aplicat de noii stApAni in Dacia
188
DACIA TRAIAN A.
sari
a Orbit -tara, la porunca lui Aurelian, vi a trecut
peste Dunare. Foarte putinii care vor mai fi rmas pe malul stAng-
189
spun
190
DACIA TRAIANI
unei mase uriate de oameni socotind numai 5 locuitori pe kilometru patrat 0 tot trebuiau sa fie cel putin un milion de suflete,
lath' de imparat prin dedicalii apate in piatra, aa cum am intalnit atatea in Dacia Traiana ? Foarte curioasa aceasta -Were
unanim, daa am admite strAmutarea intregii populaIii. Foarte
naturala, dimpotriv., dacd n'au trecut dincolo de Dunre deat
trupele, funcIionarii qi bogata0i.
Parerea noastra e a n'au trecut decal aceftia. Aa era 0 normal
de altfel. Istoria ne arata ca in toate timpurile 0 la toate popoarele, multimea, aceea legata prin indeletnicirile ei de pamntul
care o hrtine0e, multimea nu fuge. N'au fugit nici Galloromanii
In faIa. Francilor, n'au fugit nici Italienii In fala. Gotilor i apoi
a Longobarzilor, n'au fugit nici, mai tarziu, Srbii, Grecii 0 Bulgarii in fata Turcilor. N'am fugit nici Doi in fata Ttarilor, aa dar
nici stramo0i notri, Dacoromanii, In fata Gotilor. S'au retras,
evident, in locuri mai ferite, prin paduri, prin vi ascunse, dar de
plecat, n'au plecat. Unde erau sa se dua de altfel plugarii, pstorii,
micii me0eugari, ora'enii tara avere din Dacia Traiana ? Peste
Dunare, in Moesia ? Gaseau un pmant mai srac, In schimb, acelea0 primejdii, aceea0 nesiguranIa ca acasa 0 in plus 0 pe perceptorul roman. Ceca ce, in epoca ultima a imperiului, insemna
www.dacoromanica.ro
191
nu vor fi nici ultima stgpnire strgin pe care au suportat-o bastinasii pamantului nostru. i in niciun caz nu eran mai cumpliti decat
Hunfi, nici cleat Tatarii. Algturi de Dacii romanizati, au rgmas,
ducnd vieata modest si aspra a neamurilor acelora, si urmasii
veteranilor asezati pe pgmntul roditor al Daciei, precum si atAtia
dintre orgsenii sgrgciti, care avuseserg destul timp de pe la 230
sg se Invete cu barbarii si cu noile cond4ii de trai.
inainte
A Minas aceastg. Intreagg pop ulatie, cu limba ei romanicg si cu
192
DACIA TRAIANA.
www.dacoromanica.ro
193
termen pastrat numai la nordul Dunarii, dovedind deci continuitatea daco-romana, peiriz'ng (panicum), poate i mdlaiu. In legatura
cu acestea, spic (spicum), paie (palea), neghinci (*nigellina).
www.dacoromanica.ro
194
mulIi interesati
www.dacoromanica.ro
195
corastra (*colastra > colostrum), frupt (fructus), sunt iarai termeni latini.
Si In apicultura, termenii fundamentali au aceeai origine:
albina' (*albina), miere (*mele > mel), ceara (cera), fagure (favulus
> favus) 0 pasturd.
In domeniul militar, am pdstrat cuvintele oaste, al carui etimon
documente romaneti intelesul, cel dintai, de stapan al rumanilor, cel de al doilea de om liber i deriv' ambele din judex;
apoi rumiin 0 vecin, intrebuintate amandoua pentru a designa
pe tranii neliberi. Ruman, care e In acelai timp i numele etnic
Din exemplele aduse pana acum, exemple care sunt tot aqa
de numeroase i In celelalte domenii neamintite de noi, ale vietii
omeneti, rezulta, credem, cu prisosinta, adevarul afirmatiei de
mai sus cu privire la bogitga 0 la Insemnatatea elementelor latine
In limba romana. Ele formeazit baza sau temelia acestei limbi fi-i
14
www.dacoromanica.ro
196
DACIA TRAIANA.
poare din jur: Sfirbii, Bulgarii, Grecii, unele chiar mai numeroase sau mai puternice ca Polonii si Ungurii, n'au reusit s'o
facA ; spiritul politic care explicA desvoltarea rapidA din ultimul
secol, constructia statului national integral, cea mai 1naltA realizare a neamului nostru.
S'a fAcut mare caz de adversarii continuit4ii in Dacia Traian
de faptul cA nu ni s'au pAstrat numiri topice, adicA privind orase,
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
197
BIBLIOGRAFIE
Dada Traianii: I. 1. KARL GOOS, Untersuchungen iiber die Innerverhdltnisse des Trajanischen Daciens, in Archiv Siebenbiirg. Landesk., XII (1874),
p.107-166; 2. J. JUNG, R3mer und Romanen in den Donauldndern. Historischethnographische Studien, ed. 2, Innsbruck, 1887, VIII + 372 p. in 8'; 3. A.
DOMASZEWSKI, Zur Geschichte der rdmischen Provinzialvercvaltung: IV. Dacia,
Cluj, 1936, 24 p. in 8 (Extras din Anuar St. Clas. Cluj, II); 8 I. I. RUSSU,
Onomasticon Daciae, Sibiu, 1943, p. 185-233.
II. 9. J. JUNG, Fasten der Provinz Dazien mit Beitrdgen zur rmischen
Verwaltungsgeschichte, Innsbruck, 1894, XLII +191 p. in 8 ; 10. OTTO HIRSCH-
si., VVII (1929-1931), p. 87-160; 13. C. DAKOvicru, La premire division de la Dacie, In Anuar St. Ches. Cluj, II (1933-35), p. 71-77.
www.dacoromanica.ro
198
DACIA TRAIANA
Micia. I. Cercetdri asupra castrului, In Anuar. Com. Mon. Ist. Sect. p. Trans.,
1929-1930, Cluj, 1931, p. 1-44; 19. GR. FLORESCU, Castrul roman dela
Rcari-Dolj, Craiova, 1931, 28 p. in 8'; 20. D. TUDOR, Cetatea Romula, Craiiova, 1931, 22 p. in 8; 21. S. LAmBRINO,Obserpations sur un nouveau diplme
militaire de l'empereur Claude, In Revut de philologie, de littrature et d'histoire
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
199
in Dacia, IIIIV (1927-1932, p. 516-556; 51. Em. PANAITESCU, Monumanta inedite din Largiana in Anuar. Com. Mon. 1st. Sect. p. Trans., 1930-31,
Cluj, 1932, p. 81-116; 52. AL. BARcAuLA., Drubeta. Azi T.-Severin. Agesarea dacicd, podul lui Traian, castrul gi oragul roman, 1932, 38 p. in
8'; 53. D. TUDOR, Oltenia Romand, Bucuresti, 1942, 388 p. in 8'; 54. M.
MACREA, Cumidava, Sibiu, 1943, p. 243-261 (Extras din Anua? Inst. St.
Clac. IV) 55. D. TUDOR, Sextus Iulius Possessor In Dacia, in In amintirea
lui Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 523-531; 56. GR. FLoREsCu,
Capidava, in In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 249
261.
miliarium in Dacia, In Anuar. St. Clas., Cluj, 1928-32, part. II, p. 48-53;
61. Em. ...PANAITESCU, Provincia gi im,periul, In Frafilor Alexandru gi Ion I.
Tomis, In Istros,
1934), p. 81-116.
www.dacoromanica.ro
200
DACIA TRAIANA
70. V. PARVAN, I primordi della civiltd romana alle foci del Danubio,
nischen Sprachen, Heidelberg, 1905, XV + 235 p. in 8'; 74. A. CANDREA0V. DEN SUSIANU, Digionarul etimologic al limbii rorrulne, fase. 1IV, Bucuresti, 1907-1914, 224 p. in 8'; 75. DR. CONSTAN'FIN DICULESCU, Die Gepiden.
Forschun gen zur Geschichte Daziens un friihen Mittelalter und zur Vorgeschichte
des runzdnischen Volkes, I, Leipzig, 1922, XV + 262 p. in 8'; 76. W. MEYER-
2 vol., Leipzig, 1909, VIII + 324 si IV + 328 p. in 8'; 87. B. FILow, Die
Teilung des Aurelianischen Dakiens, la Klio, XII (1912), p. 234-239; 88. N..
IORGA, Le problme de l'abandon de la Dacie par rempereur Aurelien, In
Rey. Hist. Sud-Est, I (1924), p. 37-58; 89. AL. PHILIPPIDE, Originea Ronulnilor, vol. I. Ce spun izvoarele istorice, Iasi, 1925, XL + 889 p. in 8'; 90. LOUIS.
HALPHEN, Les barbares des grandes invasions aux conquites turques du XI-e
sicle, Paris, 1926, 393 p. in 8; 91. M. FRIEDWAGNER, Ober die Sprache und
Heimat der Rumiinen in ihrer Friihzeit, In Zeitschrift f. rom. Phil., LIV (193(i),
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
201
Flavius Vopiscus gi parasirea Daciei, in Fratilor Alexandru gi Ion I. Lapedatu, la implinirea vcirstei de 60 de ani, Bucuresti, 1936, p. 709-728; 98.
WILLY H1DTTL, Antoninus Pius, vol. I, Praha, 1936, 470 p. in 8'; 99. G. 1.
BRATIANU, Une nigme et un miracle historique: le peuple roumain, Bucarest,
1937, 135 p. in 8'; 100. B. MITREA, Sabie dacia pe un monument roman din
Britania, In Rev. 1st. Rom.. IX (1939), p. 264-370; 101. T. SAUCIUC-SkVEANU, Un nou fragment al inscripliei latine din Petra-Camena, Bucuresti,
1940, 12 p. in 8'; 102. M. MACREA, Monetele f i paretsirea Daciei, Cluj, 1940,
37 p. in 8; 103. C. DAICOVICIU, Problema continuitalii In Dacia. Cdteva ob-
www.dacoromanica.ro
Tandalii. Golii. Taifalii. Dupa retragerea legiunilor i a administratiei romane, Dacia ramane in stapanirea neamurilor germanice. In partea de apus a. ei, prin Banat i Criana, locuiau Vandalii. Ne-o apune lamurit scriitorul Jordanes, aratand imprejurarile din vremea imparatului Consta.ntin cel Mare (anii 306-307):
4 Fandalii] pe vremea aceea traiau acolo unde Bunt astazi Gepizii,
anume langa raurile Marisia, Miliare, Gilpil i Grisia, acesta din
urma fiind mai spre miazanoapte cleat toate celelalte. Vandalii
aveau pe atunci la rlisiirit pe Goti, la apus pe Marcomani, la miazanoapte pe Hermundoli .1 la miazazi Istrul, care se mai chiama
i Danubius . Raul Marisia e Mureul iar Grisia e Criul, prin
urmare Vandalii locuiau in regiunea aratata de noi mai sus.
Spre rasarit de ei i anume prin Ardeal i Muntenia locuiau
203
www.dacoromanica.ro
'
.c
.;
"f--
Sir
.;
.1.
.-*"..r."._
oi,r,
IC"`
'
r-
'
.4
," ",i.
1N.347r:
:'%16"'r
tii
tt
t4
I-.
7
-
?'
'
"
?,A
.
or.-..
,' _
.,
4,
.
--
col/
'
Fig. 84. Arcul de Triumf al lui Constantin cal Mare, la Roma. Deoparte si de alta, se yid statuele a dol Daci;
In s'Aova un pileat, In dreapta un comat.
www.dacoromanica.ro
GOT!!
205
Fig. 85. Inscriptie de multumire pusii de locuitorii orasului Tropaeum Traiani Cu prilejul
Teconstruirii acestui ores de cAtre Constantin col Mare si Liciniu, In anul 316 dupl Christos. In
urn* dupl ce Liciniu a lost bAtut si InlAturat din doMnie (323 dupl Christos), numele lui s'a
sters de pe inscriptie prin martelare. (Aliment National, Bucuresti).
206
SARMATII
207
208
BIBLIOGRAFIE
GOB: 1. WILHELM TOMASCHEK, Die Goten in Taurien, Wien, 1881, 77 p.
in 8*; 2. C. DICULESCU, Die Wandalen und die Goten in Ungarn und Rumtinien.
622 628 ; 4. CARL PATSCII, Beitrge zur rdlkerkunde von Siidosteuropa, III.
Die Vlkerbewegung an der unteren Donau in der Zeit von Diokletian bis Heraklius. 1. Teil: Bis zur Abwanderung der Goten und Taifalen aus Transdanuvien, Wien und Leipzig, 1928, 68 p. in 8 (Akademie der Wissenschaf ten
in Wien. Philosophisch-historische Klasse, Sitzungsberichte, 208. Band, 2.
Abhandlung); 5. EDUARD BENINGER, Der Wandalenfund von Czeke-Cejkov,
In Annalen d. Naturhist. Museum in Wien, XLV (1931), p. 183-224; 6. M.
ROSKA, Morrndnt german dela Valea lui Mihai, In Anuar. St. Clas. Cluj, II
(1932), p. 69-72; 7. C. S. NICOLXESCU-PLOP$OR $i HANS ZEISS, Ein Schatz-
fund der Gruppe Untersiebenbrunn von Cofoveni (Kleine Wallachei), In Germania, XVII (1933), p. 272-277; 8. L. Santini% Die Ostgermanen, ed. 2-a,
Munchen, 1934, v. i p. 237, nr. 1-3; 9. Nic. MORO$AN, 0 fibuler particulard
germanicd din epoca imperiald romand, gdsitd in Basarabia, In Arh. Bas.,
VIII (1935), p. 196-208; 10. D. BERCIU und E. BENINGER, Germanenfunde
aus der kleinen Wallachei, Wien, 1937, p. 190-195 (Extras din Mitteilungen
.der Anthropologischen Gesellschaft in Wien, Bd. LXVII); 11. D. TUDOR,
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
209
Berlin, 1928, p. 52-114; 16. D. TUDOR, Podul lui Constantin cel Mare,
Craiova, 1934, 20 p. in 8 (extras din Arh.Olt.. XIII); 17. D. TUDOR, Constantin cel Mare gi recucerirea Daciei Traiane, In Rev, Ist. Rom., XI (19(*1).
15
www.dacoromanica.ro
HUNII
* Atila, ciocamd Nadi*.
(Pored& contemporana).
tot ce si-ar putea inchipui cineva mai barbar s'i mai alba,tec.
Corpul lor gramdit, cu rnainile foarte mari si capul peste masura
de gros, le d o Infalisare monstruoa.s. Se nutresc Mr4 a Intre-
211
www.dacoromanica.ro
212
BUNN
spune
g'sit ruinat ; in Naissus (Ni), mai ramasesera
c &Ilya bolnavi ce nu putuser fugi, orasu1 fusese complet distrus.
213
Fig. 86. Trei obiecte de podoabl, de aur i tmpodobite en pietre scumpe, din tesanrul
dele Pietroasa. Forma acestor obiecte a deterrninat numele de Cloqca co pm s care se
mai dil teraurului. Obiectul din mijloc are 31 cm lungirne pn la vArful llintiqoarelor.
(Inainte de r3zboiu la Muzeul National, Bucurelti, astlisi la Moscova).
214
HUNII
www.dacoromanica.ro
215
sit
li-1
216
HUNII
In Dobrogea, au fost resturi de Goti care vorb eau limba materni, pana pe la anul 850; In peninsula Crimeia
unde ramasese
Fig. 89. Vasul octogon, de aur si Impodobit cu pietre scumpe, al tezaurului dela
Pietroasa, 40 cm lungime. (Inainte de rlizboiu la Muzeul National, Bucuresti,
astlizi la Moscova).
217
ATILA
Ostrogotii,
.u
`,451
'6
4
,
on
bunuri ale ei: dovada eh In capitala Hunilor, din pusta panonicd, erau bi construite din piatr ; tia felul de lupt al Romanilor, le cunotea InsuOrile i scderile. Atila a fost un remarcabil
cap politic 0 un mare general: imperiul su s'a lntins pe o suprawww.dacoromanica.ro
218
HUNII
ATILA
219
copole; un altul, la sud-vest de Vidin (pe atunci se numea Bononia); un al treilea judecand dupa descoperirile arheologice
fcute pe malul stang al Dunarii, In Oltenia vestica. In aceasta
regiune, i anume la Hotarani (jud. Mehedinti) i Intre Ciuperceni i Ghidiciu (jud. Dolj), s'au gsit doug cazane de sacrificiu,
hunice, datand din veacul al V-lea (vezi fig. 91). Multi au obtinut locuinte In Romania: unii dintre acetia sunt pomeniti In
secolul al VI-lea In izvoarele istorice sub numele de Sacromontensi i Fossatensi. Fiul cel mai mic al lui Atila s'a aqezat In Dobrogea de sud. Alti Huni s'au dus Indarat, spre rasarit, la Don i
la Nipru. In sfarit, cap n'au plecat, foarte putini de altfel, au trebuit A se supuna Gepizilor. Din marele stat al lui Atila nu mai
ramasese decat amintirea.
Nu cunoa,tem limba Hunilor. Nu putem, In consecinta, nici
sa ne dam seama daca a ramas sau nu dela ei vreun cuvant In
limba romana sau vreo denumire topica. Mai probabil e sa nu fi
A mas, doearece stapanirea lor alupra tinuturilor noastre dureaza
relativ putin, vreo opt decenii, i apoi ea nu e dublata de o atezare a poporului In Dacia Traiana. Abstractlie facand de grupul
aezat, dupa Infrangerea din 454, pe maiul stang al Durarii, In
Oltenia vestica, Hunii nu s'au stabilit pe pamantul nostru; locuintele lor erau pe campia panonica.
BIBLI 0 GRAFIE
Rua: 1. Em. GRIGOROVITZA, Romdnii In monurrtentele literare germane
medievale, Bucuresti, 1901, 176 p. in 8; 2. M. KIESSLING, Hunni,in PaulyWissowa, sub voce (t. VIII (1913), col. 2583-2615); 3. J. DENY, Langues
www.dacoromanica.ro
HUNII
.220
der Germanen auf dem Boden des alten Rmerreichs; Band I: Zu den eiltesten
Beriihrungen zwischen Rmern und Germanen. Die Franken. Die Westgoten,
Berlin si Leipzig, 1934, XVIII + 434 p. in 8'; 9. C. S. NicoLAEscu-PL0P6011
si I. NESTOR, Funde der Vlkerwanderungszeit aus der Klein-W allachei, In
Germania, XIX (1935); 10. CONST. C. GIURESCU, MormAntul germanic dela
Chiojdu, in Rev. 1st. Rom., VVI (1935-1936), p. 333-347; 11. ioN N ESTOR
0 C. S. NICOLXESCU-PLOPSOR, Hunnische Kessel aus der kleinen Wallachei,
V. si p. 208, nr. 2.
www.dacoromanica.ro
CRE*TINAREA DACOROMANILOR
222
223
Fie-ti arana
wart( o (Sit tibi terra levis), este totui, dupa unii Invatati,
hotarit cretina. Aceasta se dovedete prin monogramul in. forme
de cruce, care insotete cercul ce cuprinde formula ultima.
Indoiala nu poate sa existe, sustin aceti invatati: se cunosc 'Ana
acum peste o suta de astfel de inscriptii cretine avand la
inceput formula pagana a zeilor mani care, se vede, ajunsese in
vremea aceasta un simplu semn de recunoatere a monumentelor
funerare, pierzand intelesul prim, protivnic noii credinte. Fata
de aceasta interpretare, alti invatati, printre care, in ultimul
timp, profesorul Daicoviciu dela Cluj sustin ca inscriptia nu
Sa admitem punctul de vedere al celor din urm i sa facem abstractie i. de inscriptia dela Napoca. Inseamna aceasta oare ea
224
CRE$T1NAREA DACOROMANILOR
multimea s'a convertit mai tarziu, ca ea a continuat s'a se Inchine vechilor divinitati, In timp ce orasenii Imbratisau noua eredint.a.
avant deosebit Ins dupa anul 313. Nu trebue sa uitam ca legturile Intre cele dona. maluri ale Dunarii au continuat si dupa
parasirea Daciei. Chiar Imparatul Constantin, cel care a dat edictul de recunoastere a crestinismului. tim ca a facut un pod de
piatra la Celei si ca a trimis o armata in Muntenia. Pe malul drept
.al Dunarii, In Moesia si In Dacia Pontic, existau irisa numeroase
.centre crestine, unele din ele ca Abrittus, Durostorum, Tomi,
.Sexanta Prista (Rusciuc), Novae (Svistov), Ratiaria (azi Arcear,
www.dacoromanica.ro
MISIONARII
225
TangA Vidin) fiind chiar sedii episcopale. La Histria, la AxioTolls, la Tropaeum Traiani, la. Troesmis s'au gash numeroase
--3,--,-.- ,,,,,,,;
"--, ;1,-.-`7N,
'
www.dacoromanica.ro
226
CRE*TINAREA DACOROMANILOR
tinat pe Goti, sub forma insa a ereziei ariene, si a a tradus biblia in limba lor. Acesti patru misionan i saint insemnati pentru
raspAndirea noii credinte mai ales printre barbarii germanici
din Dacia. Se poate s'a fi predicat si pentru ai nostri, nu avem insa
dovezi. Imprejurarea ca crestinismul gotic arata o insemnata in-
227
notiunile funda-
Iata
taut
In commie Lucia
impreuna cu acei latini din bud. Iaomit,a). &caul VVI. (Muzeul National,
Bueureeti).
care deriva: 1. Biseria vine
din cuvntul basilica. E interesant de observat ca in timp ce la celelalte popoare romanice
a biruit, pentru a exprims. aceasta notiune, termenul ecclesia,
la noi s'a impus cuvAntul basilica. (Popoarele germane yi slave
au termeni formati din cuvintul grecesc kiriacon, xvecvxdv:
de unde Kirche, church, etc.). Basilica apare !ma in terminologia creytina numai pela inceputul secolului al IV-lea Oi
anume cu in%elesul de cladire *, de limy religios din care apoi
se va desvolta
acela de t comunitate b. Aya tacit prezenta
acestui termen in limba romana este o dovada ca cei mai multi
4(
16
www.dacoromanica.ro
CRESTINAREA DACOROMANILOR
Fig. 85. Inscriptia latinit si inonogratnul crestin de bro. dela Biertan. Honogramul era
iegat prin toarta sa inferioarli de toarta inscriptiei, fornulnd un tot cu aceasta. (Cliseul
Profesor Horedt, Sibiu).
www.dacoromanica.ro
229
dintre stramo0i notri s'au cretinat dupa anul 350. 0 alta dovada in acest Bens este cuvantul cuminec, care vine din communicare. Termenul latin n'a capatat insa intelesul cretin cleat
dupa anul 400. Cum noi nu avem, in limba romana veche, cleat
acest inteles, urmeaza deci cA i cuvantul cuminec ne-a venit,
ca i bisericet, tot pe cale misionarica, anume la inceputul veacului
etimologie, dupa unii cercetatori, cuvntul calationen (dela calatio, -onis) care insemna la Latini apelul sau convocarea, de catre
preotul pagan, a poporului, la zi intai a lunii, pentru a-i anunta
srbatorile din acea luna. Dupa alti cercetatori, Craciun deriva
din creationem (dela creatio, -onis) al drui inteles e tot una cu al
termenului rornanesc creatie. Daca etimologia exacta e cea dintai,
atunci explicarea alegerii acestui termen pentru a designa Nalterea
230
CRE$T1NAREA DACOROMAN1LOR
mari in Dacia.
Tot de origine latina pgana Bunt cuvintele privitoare la cei
morti si la cultul lor: mormnt (monumentum); priveghiu (perviglium) ; pecioard adica vl subtire (palliola), la care credem ca se
pot adaoga i comeind (commandare) i oseiminte (ossamenta) dei
pentru acestea doua din urma nu avem Inca atestate formele respective latine in epoca pagan.
Tot latine, dar cu inteles exclusiv crestin, nu din epoca pagana,
Bunt apoi cuvintele: a ajuna (ajunare); a boteza (baptizare); cdflegi
(caseum ligare); ceirnelegi (carnem ligare); creftin (christianus);
cruce (crux, crucis); a curnineca (communicare); mei inchin
peigein (paganus, adica locuitor al unui pagus, deci sateen); paresimi (quadragessima); peirinte (parens, parentis); Pacte (Paschae);
preot (pre(s)byterum); a reiposa (repausare); rugeiciune (rogatio,
nem); tcimplei (templum); vargurei pentru Sf. Fecioara (virgo, virgula) ; .zeiu (per Deum 1). Cuvntul stint (Bantus, din sanctus) s'a
pastrat numai in unele nume de sArbatori: Sdnvdsli, Semtioan
(Santion), Sdngiorgiu, Sdaziene (24 Iunie; e mime de planta),
Sintilie, Semtamaria, Sdmedru (Sumedru), Sdnnicoarei, Simnicoard;
la Aromani i Steivineri (Sfanta Vineri) i Seimeldrean, cu intelesul
BIBLIOGRAFIE
231
BIBLIOGRAFIE
Crestinismul dacoroman: 1. A. E. BURN, Niceta of Remesiana, his life
and works, Cambridge, 1903; 2. C. DICULESCU, Vechimea cregtinismului la
Romdni. Argurnentul filologic, Bucuresti, 1910, 32 p. in 80; 3. V. PARVAN,
Contribuyii epigrafice la istoria cregtinismului daco-roman, Bucuresti,1911,
XVI +223 p. in 8'; 4. J. ZEILLER, Les origines chrtiennes dans les provinces
danubiennes de l'Empire romain, Paris, 1918, IV + 667 p. in 8; 5. R. NETzHAMMER, Die christlichen Altertiimer der Dobrudscha, Bucuresti, 1918, VII +
223 p. in 8; 6. J. JUD, Zur Geschichte der biindnerromanischen Kirchensprache.
Vortrag mit Anmerkungen, Chur, 1919, 56 p. in 8'; 7. C. DICULESCU, Con-
tribuge la vechimea cregtinismului In Dacia: din istoria religioasd a Gepizilor, In Anuar. Ist. Cluj, III (1924-1925), p. 357-376; 8. PREOT A. NANU,
Monumentul cregtin din Potai'ssa, Contributie la istoria cregtinismului dacoroman, Odorheiu, 1926, 25 p. in 16'; 9. HIPPOLYTE DELEHAYE, Les martyrs
Epictete et Astion, In Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., XIV (1928), p. 1-5;
10. N. IORGA, letona bisericii romdnegti gi a ieta religioase a Romdnilor,
ed. 2, vol. I, Bucuresti, 1929, 432 p. in 8; 11. J.ZEILLER, Le site de Justiniana
www.dacoromanica.ro
232
CRE$TINARE A DACOROMANILOR
SPINKA, A history of Cristianity in the Balkans, Chicago, 1933, 202 p, in, 8';
13. ANTON VELCU, Contributa la studiul cretinismului daco-roman sec. IIV
d. Cr Bucuresti, [1934], 74 p. in 8; 14. D. RusSo, Inscription grecque de
Tomis, In Istros, I (1934), p. 175-178; 15. JAC QUES ZEILLER, L'expansion
du christianisme dans la pninsule des Balkans du I-er au V-e sicle, In Rev.
Balk., I (1934-1935), p. 414-419; 16. C. DAICOVICIU, Exista monument&
creqtine in Dacia Traiand din sec. IIIII?, In Anuar. St. Clas. Cluj, II
(1933-1935), p. 192-209; 17. S. MEHEDINTI-SOVEJA, Creftinismul romanesc.
www.dacoromanica.ro
Gepizii au locuit In Dacia. Unii istorici, In dorinta de a demonstra cu erice pret continuitatea stramoilor In stanga Dunarii,
au contestat mult vreme, unii contesta i astAzi, ea.' Gepizii de
altfel ea i. Gotii ar fi ocupat vreodat Dacia. Aceste neamuri
spun ei n'au locuit niciodat tinuturile noastre, ele s'au ayezat numai pe la margini; de aceea nici n'avem cuvinte de origine
german5 In limba noastr. Izvoarele istorice
at'at textele literare cat Fli descoperirile arheologice
sunt Ins categorice: ele
arat dimpotriva prezenta Gepizilor, ca i. mai Inainte, a Gotilor, In insi Mima trii noastre. Dad au amas sau nu euvinte
In limba romana dela aceste popoare, se va vedea cu timpul:
eereetarile In aceasta directie sunt abia la inceput. Dar indiferent
de rezultat, nu putem trece peste marturia clar i categorica a
izvoarelor istorice..Afar de cazul cnd vrem sh' scriem istoria
fall izvoare, pe baza unor idei ireeoncepute: atunci se poate sustine once. Daca acceptam insa aceeace ne arata izvorul fundamental
234
Fig. 96.
www.dacoromanica.ro
235
Fig. 97. Fibule 0 lanturi de aur, tmpodobita,cu pietre pretioase, din ter.aurul dele Apahida.
Lanturile se pare cA erau atArnate de a coroan. Secolul al V-lea. (Muzeul din Budapesta).
236
Fig. 98.
www.dacoromanica.ro
au stat in legAturi
237
Fig. 99.
Recidiva,
938
Fig. 100.
www.dacoromanica.ro
239
N.,
Fig. 102. Obiecte de argint (podoabe de harnazament) din tezaurul eisit la Cogovenii-de-jos (jud. Dolj). Secolul al IV-lea.
(Muzeul Regional al Olteniei, Craiova).
www.dacoromanica.ro
241
www.dacoromanica.ro
242
cariu scade Insa 0 din acestea d cel putin jumatate s. Aa bloat, Via
AVARII
243
Fig. 104. Fibula si cercei de argint aurit din al doilea tesaur &la Cosovenii-de-jos (jud.,
Do1j). Circa 700 dupa Christos. (Colectia Negrescu, Craiova).
1
www.dacoromanica.ro
'244
BIBLIO GRAFIE
Gepizli: 1. C. DICULESCU, Die Gepiden. Forschungen zur Geschichte Daziens im frahen Mittelalter und zur Vorgeschichte des rumiinischen Volkes,
Vol. 1, Leipzig, 1922, XV + 262 p. in 8'; 2. C. DICULESCU, Altgermanische
Bestandteile im Rumiinischen, In Zeitschr. f. rom. Phil., XLIX (1929), p.
885-436; 3. P. SKox, Gibt es altgermanische Bestandteile im. Rumiinischen?,
In Zeitschr. f. rom. Phil., L (1930), p. 257-279; 4. N. FETTICH, Der =ate
Schatz oon Szilgysomlyd, In eolectia Archaeologia Hungarica, VIII, Budapest,
1931; 5. ERNST GA MILLSCHEG, Romania Germanica. Die Ostgoten. Die Lango-
www.dacoromanica.ro
BIBLIO GRAFIE
245
V. 0 p. 208, nr. 2, 3 0 5.
Avaril: 7. J. B. BURY, History of the later roman empire, vol. II, London,
1923, IX + 494 p. in 8.; 8. AL. BA SCHMAKOPE, Etud,e sur 'origine des Avars,
p. 117-132.
V. 0 p. 279, nr. 14.
www.dacoromanica.ro
SLAVII
Patent zice, lard exagerare, cd nici
nu poale fi vorba de Po por romdn inainte
sec. VIx.
247
www.dacoromanica.ro
248
SLAVII
249k
cari se distingeau prin avere sau experienta, vi din care s'a format
nobilimea slava. O asemenea nobilime Intalnim la neamul
260
SLAVII
Severienii, etc. Tribul era alcatuit din mai multe jape (Mna) in
fruntea carora statea cate un upan (de aici jupanii din documentele noastre vechi), lar jupa se alcatuia din mai multe familii,
fiecare avanduli conducatorul ei caruia i se spunea, pare-se,
-starosta sau starefina. Cu vremea, Slavii ajung sa se grupeze in
organizatii mai mari, avand in frunte cate un rege, care purta
numele de knez (dela vechiul german chuning ). Statele slave
au fost intemeiate tarziu i mai intotdeauna dupa modele strine,
uneori chiar prin straini, germani sau asiatici.
Vechii Slavi erau animiti* adica socoteu ca lucrurile
fenomenele naturale au suflet i pot face bine sau rau omului,
dupa cum acesta tie sa i le faca favorabile sau nu. Se inchinau
la stand i la munti, la izvoare, la paduri, la unele animale i
adorau focul, stelele, soarele i luna. Ei credeau apoi lute suing
de fiinte nevazute, care traiesc pe Lana casa omului, prin holde,
prin paduri, pe laugh* izvoare, i care de asemenea pot face bine
sau rau omului. Astfel erau, de pilda, fapturile numite rusalki
vili . Cele dintai aunt sufletele tinerelor fete moarte; ele locuiesc pe malul apelor ; acolo petrec i danseaza. Sunt eau voi-Ware fata de om i acesta trebue sa le imblanzeasca prin mici
-sacrificii. Cele de al doilea se aseamna cu ielele # din credintele
www.dacoromanica.ro
251
Jupiter fulgur al Romanilor sau lui Thor al neamurilor germanice. Era apoi Sparog, zeul cerului senin, strOlucitor, care purta
In unele locuri 0 numele de Dajbog, adid zeul care da (deus dator);
el face sg se coaca grnele 0 fructele. Un alt zeu era Veles sau Votos,
vrotectorul turmelor. In unele texte tarzii e pomenit 0 zeul Troian:
el nu aparfine, de fapt, religiei populare, ci este, aoa cum rezultg
vi din traditia rusa care-1 aminteote In Cantecul toviirgoiei lui
Erik lor: jefuiau oraoele, luau robi, ardeau 0 omorau, ca 0 cei.lalti barbari. Scriitorul bizantin Procoji din Cezareea spune ca
-fiecare navlire a Slavilor in imperiul bizantin insemna pierderea
a o Bldg de-mii de locuitori, morti, raniti sau prizonieri.
www.dacoromanica.ro
052
SLA VII
Evident, data tare supusa, n'aveau niciun interes, ca 0 Mongolii, sa continue cu jafurile 0 uciderile. Dimpotriva, indemnau
pe batinai Bali vada inainte de agricultura, spre a putea lua ei
dijma obinuita. Un cronicar sirian ne area chiar ca Avarii 0
Slavii spuneau locuitorilor din Wile supuse: Semanati 0 secerali ; noi o sa va lu'm numai o parte din produse*.
Navalirea Slavilor In Otte noastre. Luptele cu Bizantinil. In
numr mic, veniti prin infiltratduni 0 constituind insule sau enclave etnice, Slavii se poate sa fi existat In Dacia 0 Inainte de seco1 ul al VI-lea; cercetrile, In privinta aceasta, n'au ajuns la un rezultat precis 0 categoric. In numr mare, luand in stapanire Intreg
tinutul locuit de Romani, ei nu vin lima decat incepand din secolul al VI-lea. Pe vremea lui Justinian (527-565), scriitorul bizantin Procop din Cezareea ne apune ca Avarii (el ii numete, intrebuintnd un arhaism, Hunii1), Sclavinii ci. Antii locuiau peste Dunre, nu departe de tarmurile ei. Cei dintai, Avarii, 10 aveau aezarile in partea de apus, In campia Tisei, Sclavinii ocupau campia
munteana iar Antii eran mai spre ragrit, prin Moldova i pe coasta
nordica a Marii Negre. Neamurile slave nu s'au multumit Insa sa
ocupe numai partea easa a Vrii; ele s'au intins 0 peste regiunea
deluroasa
deal ca ci podgorie aunt cuvinte slave 0 peste cea
muntoasa, pang in vaile cele mai ascunse. De data aceasta, navalitorii se aeaza efectiv in tinuturile ocupate ci pretutindeni. Nu e
vorba numai de o dominatie politica 0 de unele grupuri reduse de
populatie, stabilite In mijlocul batinailor ca pe vremea Scitilor,
Celtilor sau Sarmatilor. Ci de o luare In stapanire reala, prin ae-
253
razboiul ca i Romanii. Si totui sunt oameni simpli, cari nu Indrasnesc sa iasa din pduri .
Pentru a-i combate, Imparatii bizantini recurg la vechea lor
politica, de a asmuti pe unii barbari impotriva altora. Intrd
anume In legatura cu Avarii i conving pe acetia A' atace pe
Slavi. Avarii primesc i fac, In anul 581, o expeditie Impotriva
tovarailor de pana atunci. Ei tree Dunarea pe malul drept, pe la
Viminacium, cu 60.000 de calareti Inzauati, qi merg dealungul
tarmului 'Ana In regiunea Brailei unde aunt trecuti din nou pe
malul stang de catre flota bizanting. Aceasta Inseamnd ea Avarii
www.dacoromanica.ro
SLKVII
254
Hlt. a-
;da)
265
Fig. 106.
cateva randuri, dar MI% succes. La 626 Avarii i Slavii ataca Insui
256
SL AVII
se Meuse
noapte cade de pe spatele animalului care-1 purta, bagajul unui
soldat din primele randuri. Camarazii si, vrand sa-i atraga atentia
asupra celor intamplate, ii striga in limba parinteasca : torna,
torna, fratre, ; (alta cronica. are: In limba tarii* i. retorna *).
257
Balcanice, era Inca foarte numeroas 0 fapt cu deosebire important putea Meg asimila pe cei de alta limba cari se aqezau
sau erau aezati in mijlocul ei. Avem nurneroase inscriptii latine
din veacul al IV-lea 0 al V-lea, care ne aratA inflorirea in aceast
vreme a romanismului balcanic. In cele dou Moesii, ca 0 in
Dacia Aurelian 0 in genere in intreg Illyricul, cm atatea centre
urbane importante, dintre care unele sedii episcopale i arhiepiscopale, limba obinuit cu att mai mult cea oficial
era limba latina ; grecete se vorbea numai in partea sudick' a
www.dacoromanica.ro
268
SLA VII
Apele mai insemnate cu nume sigur slay, de pe cuprinsul pamntului romnesc, sunt urmatoarele: In Moldova: insusi raul
care a dat numele tarii, adica. Moldova, apoi Bistrita (in bimba
slav': raid repede), Putna (dela ntPrk, care inseamna cale, drum),
Milcovul. In Muntenia: Rdmnicul, adica raul cu peste (plawk, in
slava, inseamna peste, de aici ranic, din care s'a format apoi
rdmnic), I alomita, al carei vechiu nume, din documentele veacului
www.dacoromanica.ro
259
Suhaia, etc.
Acelasi lucru in ce priveste InFimi1e, dealurile
Insusi numele generic de deal, ca i acela de podgorie, de care e
strans legat, au origine slava. Muntii sunt presarati cu numiri
slave pang pe vrfurile cele mai Inane.. Vom lua, ca si la, rauri,
un singur exemplu i anume din partea entrala a pamantului
romanesc, din muntii Fgarasului. Gasim aci, aiaturi de numiri
roma.nesti, precum Surul, Moldcrveanul, Scara, Papusa, Tunsul,
Buteanul, Netedul, V'carea, Miereal Seoarta, i altele slave ca,
de pilda: V iftea, Mozgavul, Tretinul, Moscovul, Lepfita, Podragul,
Boga, Comornu, Puha i 1118110. vrful Negoiul (un munte Nehoial
e
si in judetul Buzau.
tot sate
(dela slatina: apa saran' si slam: sarat), Zlatna adica locul aurului
(zlat: aur), Soroca (dela soroca: cotofana). Trebue s spunem. ea,
In genere, orasele noastre au o origine noua: marea .majoritate
sunt din preajma sau de dupa intemeierea Principatelor ; de aceea,
nici nu vom gasi prea multe numiri slave. Cand e vorba insa de
sate, lucrul se schimba: ne referim, bine inteles, la satele yechi,
nu la cele mai noi, a caror origine se poate urmari in' documente.,
Dintre satele vechi Bunt o sum cu name slave. Vom lua ea exemplu,
260
SLAVII
a lasat urme mai multe: Oltenia. Primul document intern muntean, anume hrisovul de fundare al Voditei (Intre 1.369-1374),
'pomeneste In partea de apus a judetului numit azi Mehedinti,
-urmatoarele sate si locuri cu mime slave: V odita unde s'a ridicat
Inanastirea lui Vlaicu-Voda, satul Jidovoita, Topolnita, Rrzfava
Natul reroveitul si silistea Bahnei. Daca n'ar fi pontenit si satul
bu i Costea, apoi chiar toate asezarile omenesti ar purta nume slave.
261
262
SLA.VII
nit, vartelnit, urechelnit, etc. 11. Pentru a, designa felul semnturii sau locul unde a fost o asezare omeneasea, serveste
aufixul -ifte (vechiul slay -fate). Avem astfel; inie, canepiste,
porumbiste (format In epoca modern6), apoi seliste sau
(loe made a fost un sat), grdiste (loe unde a fost o cetate). II Intalnim si In cuvinte ea pajiste, capiste, etc. 12. Sufixul -4 (vechiul
slav -Tel) formeaz asa zisele 4 nomina agentis precum si diminutive: calret, eantret, drumet, i podulet,, raulet, vntulet. 13.
Inrudit cu precedentul este .0 (vechiul slay -ica) care designeaz
substantive feminine si diminutive: undit5., suli, i cojit, fetit,
mldit, miorit. 14. Rar se intalneste i sufixul -av (vechiul
slay
marsav., scArnav, trndav. 15. Notam apoi sufixul -iv
(vechiul slay
In euvinte ca milostiv, usctiv, precum i cel
asemntor -iliv (vechiul slay -liv), In guraliv. 16. Exist, In
sfrsit, E;11 un sufix verbal -uire, In cuvinte ca fptuire, manuire,
pretuire, vietuire (toate cu rdcin. latin44); el provine dela verbele
slave terminate In -ovati si care fac prezeotul In -uja; de exemplu:
druire (dela darovati), glsuire (dela glasovati).
In 1879, filologul A. de Cihac, publicAnd ultima parte a Dictionarului.` su etimologic, are cuprinde 5765 de cuvinte, con-
stata ett circa doua' cincimi din aceste cuvinte aunt de origine
slay, In timp ce numai o cincime se datoreste litabii latine.
Conclutzia impresioneag puternie la prima vedere; trebuie s
-se obserye Ins pe de o , parte c numtirul de cuvinte an.alizat de
www.dacoromanica.ro
263
veacurile VIXI.
Numarul lor este insemnat ; ele privesc, ca i cuvintele latine,
toate laturile viqii omenefti. Evident, repartitia nu e egala ; in
unele domenii, cuvintele slave aunt mai numeroase, in altele mai
putin ; nu exista Ins niciun domeniu In care sa nu le intalnim.
Daca termenii generici abstractl de om, brbat i femeie aunt
SLAVII
264
265
SLAVII
266
Tot in dompiul vietii i organizarii sociale am luat i cuvintele steipdn, jupdn i rob. Cel dint'ai vine din slavicul stopang care
are acelai inteles ca in romnete. Jupan e vechi slavul iupanet
care inseamna eful sau conducatorul unei gupe, adica a unei orgamizatiuni teritoriale cuprinzand mai multe familii. In documentele
www.dacoromanica.ro
267
Ilona, In legatura cu intemeierea statelor romane0i 0 cu influenta culturala. Pe de alta parte, n'am amintit un domeniu intreg,
acela al credintelor 0 moravurilor populare deoarece cercetarile
comparate in aceasta directie abia incep. Cu sigurant'a vom avea
insa de raregistrat 0 aci o influenta insemnata.
Cum se explica aceasta bogata motenire slava? Care au fost
raporturile dintre populatia romanica a Daciei i navalitorii slavi?
Cat de numero0 au fost ace0ia din urma 0 ce au devenit ei? lath'
Intrebari privind epoca cea mai ratunecoasa a istoriei noastre, cea
o mie de ani cuprin0 intre 275, parasirea Daciei, 0 1247, data di.plomei Ioanitilor, in care apar primele formatiuni politice romane0i sigure, istoria acestei indelungate 0 intunecoase epoci poate
fi lamurita, pornindu-se dela cele doua extremitati: Dacia, Traiana i Tara Romaneasca. Cunoscand starea de lucruri din aceste
doua formatiuni politice, dela extremitati, cunoscand organizarea
sociala, administrativa 0 economica a lor, vom putea A ne dm
seama de ce s'a petrecut In epoca intermediara.
www.dacoromanica.ro
SLAVII
268
iari multa vreme ea, dupa retragerea legiunilor, la 275, cei ramagi In Dacia i-au gasit scaparea, in fata barbarilor, retreigiindu-se In munti. Aci la adapostul Carpwtilor, ar fi stat pana and_
www.dacoromanica.ro
269
*ei, a Colentinei, Snagovul, apoi valea Dambovitei, a Neajlovului, a Glavaciocului, a Vezii, a Teleormanului fti a Calmatuiului
spre a nu vorbi cleat de sesul muntean se constata a fi locuite
din cele dintai timpuri ale preistoriei. i In evul mean, tot aici
.s'au adapostit- bastinasii. E caracteristic ca regiunea numita de
catre Slavi Vlafca adica Tara Vlahilor sau Ora Romanilor caci
aceasta insearnna cuvantul Vlah se gaseste la yes, nu la munte.
www.dacoromanica.ro
2 70
SLAVII
271
SL AVII
272
i le faceau anumite munci (cuvnt tot slav!). Am aratat mai Inainte cum un izvor istoric contemporan ne arata c Avarii i Slavii
spuneau locuitorilor din -Or& supuse e tocmai cazul Daciei
urmatoarele: semanati. i secerati; noi o sa va lam numai o
lost atunci liberi; ca am fi avut un regim taranesc, o vieata patriarhala, In care nu erau stapkii i supui, ci egalitate deplia.
E o conceptie romantica, ce nu-0 gasete niciun reazim In izvoarele istorice. Acestea ne arat dimpotriva ca exista Q diferentiere
sociala inainte de Intemeierea Principatelor. Diploma Ioanitilor,
din anul 1247, ne vorbeqte de o categorie de locuitori din Oltenia
vi Muntenia, numiti majores terrae adica ma.i marii pamantului*,
nobilii din apus. qandru dela Dorohoi* sau Vlad dela Valea
Alba de pe vremea lui Alexandru ce! Bun, au aceeai semnificalie
ca de Oda o Jean de Vienne * din Franta lui Carol al V-lea. Se
.constata, aa dar, Inca inainte de Intemeierea Principatelor, o
{liferentiere social. Boerii sau proprietarii pamantului exista
din evul mediu. Originea lor noi o vedem In procesul de cucerire
al Slevilor.
Aqa se explica i o mare parte din toponimia noastra. Devenind
stapAnii pamantului, Slavii au impus numirile lor. Evident, n'au
putut schimba numele marilor cursuri de apa, Dunarea, Mureul,
Tisa, Oltul, Someul, etc., unde a fost 1ntotdeauna un contingent
Insemnat de populatie bgtinaqe, dar pentru celelalte runi, mai
mici, pentru paraie, pentru atAtea dintre italtimi ipentru foarte
www.dacoromanica.ro
273
Ca element cuceritor i st'ap'n al pdmantului, Slavii au constituit i elementul politic, conduator. Cnezii i voevozii lar sunt
capeteniile diferitelor triburi si ale populatiei bstina se, supuse,
Ei Impart dreptatea in timp de pace si conduc oastea In timp de
razboi. Pe Valle riurilor se formeaza cnezatele si voevodatele pe
care le a.mintesc primele documente istorice. Cand vin Ungurii
In Ardeal, ei gtisesc aci o serie de ducate , de fapt voevodate
(dux = voevod), cu populatie mixt romno-slava i conduse
Tirana 174filuatia.
urn4 .
"
'
:now
ea 'oat,
ifutoov:,immi f.upste
~0,
butiefaul
Initti
.nbtrbt?'
;.:
Uti
itug'
19
www.dacoromanica.ro
274
SLA VII
1.000).
Tot sub fornia de cnezate i voevodate apar si cele dintai formatiuni politice din Oltenia si Muntenia. Des amintita diploma
a Ioanitilor (1247) arata existenta in Oltenia a trei cnezate romanesti: al lui Ioan, al lui Farcas si al voevodului Litovoi. Iar la rasarit de Olt pomeneste pe Seneslav, voevodul Romanilor *. La
aceasta data jumatatea secolului al XIII-lea procesul de asimilare al Slavilor era de mult incheiat: ei disparusera complet in
masa romneasca ; dar conducatorii formatiilor politice pastrau
numele de cnezi i voevozi pe care le purtasera stapanitorii slavi
de odinioara.
Procesul de suprapunere slave' ne face sa 1ntelegem mai bine
alte fapte din trecutul nostru. Introducerea limbii slave in biserica romana dupd crestinarea Bulgarilor, asa dar, dela finele
secolului al IX-lea inainte e usor explicabil, daca tinem seama
a ptura dominantd, elernentul politic, la noi era de origine slava.
Nu se introducea o limba moarta i straina, ci limba celor care
carmuiau. Dupa ce acestia s'au asimilat, limba slava a ramas
anume nu numai in Principate, ci fi dincolo de mun0, in Ardeal,
fapt foarte insemnat si care arata vechimea, introducerii acestei
limbi in biserica noastra. Fiindca daca' noi am fi luat-o, asa cum
in cancelaria statului.
275
Aceasta ne
provinciile: Panoniile amandou, Daciile amandou (adica. Ripensis i Mediterranea, ambele la sud de Dunre I), Dardania, Moesia, Prevalitana, impreun Cu Rhodope i toate celelalte provincii
ale Traciei pana sub zidurile Bizantului, au dus toata populatiunea
de ati (exagerare evident I) dincolo de Dunre, in partea din spre
www.dacoromanica.ro
276
SLAVII
277
loe asemenea asimilAri etnice. Caci, trebuie s'o spunem Inca data,
278
SLAVII
fiindca, In conceptia noastra, istoria nu este nici instrument politic, nici mijloc de propaganda, ci disciplina care urmare0e restabilirea exacta' a celor trecute.
BIBLIO GRAFIE
SIMS: I. C. JIRECEK, ReCeRZia Cartii, lui G. WEIGAND, Vlacho-Meglen,
In Archiv f . sl. Phil., XV (1892), p.91-102; 2.1. BOGDAN, Originea voevodatului
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
279
15), p. 479-543; 10. C. GIURESCU, Despre runzdni, in An. Acad. Rom. Mem.
Sect. Ist., s. 2, t. XXXVIII (1915-16), p. 191-246; 11. C. GIURESCU, Despre
boieri, Bucuresti, 1920, 129 p. in 8'; 12. P. CANCEL, Termenii slavi de plug
In daco-romdnd, Bucuresti, 1921, 63 p. in 8'; 13. IL1E EURBULESCU, Originea
celor mai vechi cuvinte f i institufii slave la Ronzdni, In Arhiva, XXIX (1922),
tance pour l'histoire des littratures slaves, Praha, 1931, 12 p. in 8'; 21. GR.
FDORESCU, Turnul antic dela Turnu-Mdgurele (Cercettiri arheologice din 1936),
www.dacoromanica.ro
BULGARII
Bulgarii, venifi din regiunile cen-
281
care, dupa unii, ar fi chiar Delta, dupa istoricii bulgari Ins, regiu-
282
BUL GARII
www.dacoromanica.ro
283
www.dacoromanica.ro
284
BULGARII
285
luptelor cu Bizantinii
ele au
Fig. 108.
rat
www.dacoromanica.ro
BULGARII
286
vp, K
,.
' ,k
'-
tHi
71.1,r
,-,-;sit.`:
,,...
.,.,
.i.:.
-,...,
aol. T.,,.... ,.......,
.:.
4f1
..1,;
'' rir 40
;4).' .7
-,
.-I--4, '
r.
4.
f '
*I/Pr
A
ti4r
'4
.1.
, r...,
''.5.:
-.,,.:';
. -r-
,._ ,_'?:,
1;...1,gliq;1'0'.
_1,.:.....
f.,,
LC
,.t.
-- in
..,
,r-
0..:.,
,,,,
,,
..
- .._(.. :et
I
?"411%...,....sr.'
44,,,,..
.9
d'
i:'2
,
..
'
0.
Vir.4.,Z *ts./
'Mr
.41.,..41,..,:
, --''' S'
'
-...A .
It o , t 0 .
a: (
''.. )10
A. .
'0Y
3
" .; .
o'"
.:.
Tezaurul de mnnete bizantine de aur (106 piese), dintre care cea mai mare parte
dela Vasile al II-lea Bulgaroctonul si dele Constantin al VIII-lea; g&sit la Bisericuta (Dinogetia), In fate Galatilor, In August 1939, cu prilejul slipaturilor arheologice.
Fig. 109.
287
www.dacoromanica.ro
BULGARII
288
BIBLIOGRAFIE
Bulgaril: 1. FR. MIKLOSICH, tber die Wanderungen der Rumunen in den
dalmatischen Alpen und den Earpathen, Viena, 1897, 66 p. in 4; 2. W. N.
SLATARSKI, Geschichte der Bulgaren, vol. I, Leipzig, 1918, X + 182 p. in 16*;
3. B. CONEV, ERIIKOHHH BaRIIMHOCTIf memAy B-BarapH H FyAMHII, Sofia,
www.dacoromanica.ro
UNGURII
Duo& ce s'au (local In pustd, in
anal 896, Ungurii au allal de *foundtatea Tdrii Transilvane unde domnea
Gelu Romdnuf
(Cronica notarului anonint al
regelui Bela).
www.dacoromanica.ro
UNGURII
290
Aci diferitele triburi ale Ungurilor se unesc vi aleg drept conductor pe Arpad, despre care impratul bizantin Constantin Porfirogenetul ne spune c'd era o cel mai demn (de aceastd onoare),
serie de organizatii politice. Ne-o spun 14murit dou izvoare jatorice: cronica notarului anonim al regelui Bela 0 o cronidt ruseasca
numit a lui Nestor. Potrivit primului izvor, despre care istoriografia maghiara are azi cuvinte de Mal-a pretuire existau,
In stanga Tisei, urmAtoarele 4 ducate : unul al lui Menumorut, Intre
www.dacoromanica.ro
292
UNGURII
conducatorii acestei populatii Ii cherna Gelou, Glad sau Menumorut, ca luptele s'au dat in locul cutare rti ea au urmat In chipul
aratat de cronica, acestea nu au, In definitiv, prea mare importanta.
Problema esentiala este prezenta Romanilor In Ardeal la venirea
Ungurilor aici i aceasta astazi nu se mai poate nega decat de cei
293
bine de un secol i jumatate nvlirii Ungurilor ; dar nume topice ca Petra, atestat in anul 1055 sau ca muntele Sorul ( ad mon-
adaosul de Ungureni (de ex. Maneciu-Ungureni, Valea Vii-Ungureni, Popesti-Ungiireni, Posesti-Ungureni, etc., vezi i vol.
II, p. 401-403), sau numite chiar simplu Ungureni, termen ce
inseamna, In mod obisnuit, In vechiul regat Romani din Ardeal ,
sunt foarte numeroase atat in Muntenia cat i in Moldova.
Cretinarea Ungurilor i ocuparea Ardealului. Dupa asezarea
294
TJNGURII
g eci. Principele Gyula se duce, in secolul X, la Byzanr, se boteaza i aduce cu sine, ca episcop al Ungariei, pe calugarul
Ieroteu. Se infiinreaza chiar i o mnastire cu monahi greci.
Totui, cretinarea In mash' a Ungurilor nu se va face sub auspiciile Bizanrului, ci a Papei dela Roma. Ea este opera regelui
.Ftefan, caruia Ungurii i-au spus apoi cel Sffint. Inca din vremea
tatalui sau, a lui Geza (970?-997), i mai ales din Indemnul soriei
acestuia Sarolta, Incepusera sa vie misionan i i predicatori din
295
r,
Fig. 110.s Aquamanil o de broils, pentru plistrat apa sfintita, gasit In 1906
In ',Hum dela Ineu (ud. Arad). Secolul al XII-lea. (Museul din Budapesta).
rauri in al caror nisip se culege aur i aurul acelei rari este prea
bun i. Dupa ce invinge pe Gyula, regele pornete Impotriva unui
alt stapanitor anume Kean, ducele Bulgarilor i al Slavilor i
(ducem Bulgarorum et Sclavorum), careli avea ducatul sau
noi zicem voevodatul
www.dacoromanica.ro
296
tesc cronicile
UNGURII
harta 6).
297
www.dacoromanica.ro
0,
..... .L
,.:.-,9., &,....
.:........,1..
'
t '
'-
rp...., Or
..
-- '.? kre34. -
...." kt.r i
.-t-5=',:v
www.dacoromanica.ro
'
...,,
'
.. . i.,.-. L
-.-.
"
..:.
'' "
- ,-,.., ,
,-.
3''
..
'
'
"
".".
.- -
.' e,'
BLI
.-,
Iv
"., -
.-
dz.., ,.
.z.
,,_.
..0
- .4i:
- *Aar
-
299
.300
UN GURII
301
www.dacoromanica.ro
302
IMTGURII
era darea prin excelent a Romanilor. Potrivit numelui, quantumul ei a fost la Inceput o oaie din cincizeci; mai tArziu, pe la
mijlocul veacului al XVI-lea, s'a luat lug o oaie din cincizeci
Cu mielul ei, vi o mioara. Venea apoi dijma, din porci, din stupi
adic4 din miere i cearg, i probabil, vi din alte produse. Se pre"teau dijme i bisericii catolice ; nu cunoavtem Insa quantumul lor.
Intr'un document din 1301, privitor la Romnii avezati In Villa
www.dacoromanica.ro
303.
www.dacoromanica.ro
304
UN GURII
3(5
www.dacoromanica.ro
306
UNGURII
fatu), rippa (din rapa), csuta (din chit, ciuta), in afara de o serie
Intreaga, intrate mai tarziu, In epoca moderna,
In toponimia ungara pomenita In documentele secolelor XI
XV, numirile de origine romaneasca Bunt In numar apreciabil.
In primul rand, trebuie BA notam numele raurilor mai insemnate:
Maros (Morisius In anul 1218; Morus 128g; Moros in 1289; Maros
In 1441) din romnescul More, Mure. 2. Szamos (Szamos In 1114;
dintai, adica a cuvantului romanesc sec. Tot dela populaIia romano-slava au luat Ungurii unele nume de orae i sate, ca de
pilda: 1. Brass6 (Brassu In anul 1271; Brassoviensis In 1295) din
Braov. 2. Rozsny6 (Rosnou In 1331; Rasnow in 1377) din Rajnov.
3. Tapolcza sau Taplocza din Toplita. 4. Nagyszeben (Cipiniensem
BIBLIOGRAFIE
Ungurii: 1. EUG. CSUDAY, Die Geschichte der Ungarn, ed. 2, vol. III
(Pressburg), 1900, 506+572 p. in 8'; 2. R. RosErri, Despre Unguri qi episcopiile catolice din Moldova, In An. Acad. Rom. Mem. Seq. 1st., s. 2, t. XXVII
(1904-1905), p. 247-322; 3. AKOS VON TIMOR, Ungarische Verfassungsund Rechtsgeschichte mit Bezug auf die Rechtsentwicklung der westlichen Staaten,
ed. 2, Berlin, 1909, XVI + 835 p. in 8'; 4. N. IoRGA, Histoire des Roumains
de Transylvanie et de Hongrie, vol. III, Bucuresti, 1915-1916, 414 + 404 p.
in 160; 5. N. IORGA, Les plus anciennes chroniques hongroises et le pass des
www.dacoromanica.ro
T.
BIRLIOGRAFIE
307
vol. I, Sibiiu, 1925, XIX + 611 p. in 8'; 23. OSCAR KISCH, Die wichtigsten
Ereignisse aus der Geschichte von Bistritz und des Nsnergaues von der Zeit
der Kolonisten-Eirmanderung bis zur Gegencvart, vol.' (1141-1699), [Bistrita,
1926], 143 p. in 8.
Secuii: 24. N. IORGA, Acte ronuine.gti din Ardeal, privitoare in cea mai mare
parte la legilturile Secuilor cu Moldova, In But. Cont. Ist., II (1916),p. 179-272;
25. BALINT HomAN, Der Ursprung der Siebenbiirger Szekler, in Ung. Jahrb.
II (1922), p. 9-36; 26. G. POPA-LISSEANU, Secuii gi secuizarea Romdnilor,
Bucuresti, 1932, 63 p. in 8*; 27. I. LUPA*, Voevodatul Transilvaniei En sec.
XII fi XiIi, In Menz. Sect. 1st. Acad. Rom., XVIII (1936), p. 83-114; 28.
SABIN OPREANU, Die Szekler. Eine vakische Minderheit inmitten des Rumiinentums, Sibiu, 1939. 211 p. + 7 Mull + 3 planse in 8; 29. SABIN
OPREANu, Die Szekler, in Siebenbiirgen, Bucuresti, 1943, p. 91-110.
21
www.dacoromanica.ro
al II-lea al Ungariei).
negii aunt bogati, au multi cai si multe oi o si, pe deasupra, si. multe
'ase de aur fi de argint (vezi fig. 112 s'i 114).
PE CENE GII
309
de vedere al nobletei neamului si din acela al numarului a. Strabatand larile noastre, ei tree peste Dunare, la anul 1065, In imperiul bizantin ; urmasi de ai lor s'au pastrat, sub numele de Gligcluzi, in Dobrogea de miazazi, de unde apoi au trecut, In veacul al
'
q'e444-414/';)''Y
Fig. 112.
cu o armata de aproape 80.000 de oameni si a atacat cetatea Chariopolis. De unde rezulta cA Pecenegii veneau dela nord de Carpatii
munteni, asa dar din Transilvania. Pe de alta parte, notarul anonim
al regelui Bela ne spune cA regele ungar stefan cel Sfnt ar fi luptat
cu Pecenegii in Ardeal, ne indica', prin urmare, aceeasi epoca.
www.dacoromanica.ro
310
In anul 993, profitand de slabiciunea statului bulgar, ei navalesc In Peninsula Balcanica i ajung, pradand i pustiind, pina
In tica. Nu se aseazd ins& in chip statornic la sud de Dunare decal
,1
'
I:
1..4
AY-
sa poarte razboi cu
pana cand i-a
infrant, cu ajutorul
Cumanilor, langa orasulAinos,la gura raului
L,
Maritza. Pe o parte
din ei i-a colonizat apoi
,
f'
,
II
Fig. 113.
Comneuul (I)
la noi In tart,
in regiunea Moglenei;
restul frig a continuat
pradciunile. Abia in
anul 1123 Imparatul
loan Comnenul le da
masitele lor sunt asezate inteun linut din partea de apus a Peninsulei Balcanice. O bun& parte se stabiliser& de mai inainte in campia Panoniei, jucand un rol militar apreciabil in primele secole ale
statului maghiar. Peenegii au dat chiar si un rege acestui stat,
pe Samuel-Aba, intre 1041-1044.
www.dacoromanica.ro
CUMANII
311
In pust. N'au stat ins6 mult6 vreme aci, deoarece Ungurii, bdtuti i ei cumplit de 'Mari, ii aenz cO s'ar fi inOles cu navlitorii
.1 ucid pe Cuthen. Atunci Cumanii se rAscoala, se unesc inteadevr
312
*,
Fig. 114. Vas de aur din tezaurul peceneg dele Siln-Nicolaul Mare (Tirnis-Torontal). Circa
900-920 dupA Cluistos. (Muzeul din Budapesta).
CUMANII
313'
giserg din stadiul initial de primitivitate rezultg gi. din asgtoriilecare se fac Intre doi nobili cavaleri ai armatei cruciatilor care mergeau In 1239 A ajute pe Baudouin de Courtenay, impgratul latin
de Constantinopol, gi fiicele apeteniei cumane Soronius. Mai mult
chiar: comandantul insugi al armatei cruciate, Nariot de Toucy,.
ia de sotie pe fiica regelui lonas al Cumanilor. Cu nigte barbari
nomazi nu s'ar fi inrudit reprezentantii cei mai de seang ai nobilimii feudale franceze. Sg.' nu uitgm de altfel a acegti Curnani au
dat o dinastie Bulgarilor (a. Terterizilor) gi. o reginit Ungurilor,
pe Elisabeta, sotia lui Stefan al V-lea (1270-1272 gi mama viitorului rege al Ungariei, Ladislau Cumanul (1272-1290).
Cregtinismul incipient al acestui neam nu-1 Impiedecg insg sii
pastreze si unele strgvechi gi crude obiceiuri, a cgror urmg o
ggsim de altfel la Scitii iranieni.. Este vorba anume de felul cum
314
si-au luat ramas bun dela el, punandu-i in chimir multime de bani
de aur si de argint i zicandu-i fiecare: and voi ven i eu in ceea
31f)
locuri terminate in -ui precum Vaslui, Covurlui, Cdlmeitui, DdsAdtui, Bahlui, Teslui, Derehlui, Geamiirtalui, etc., ha chiar yi numele orayelor Bdrlad, Tecuciu, Galati si al satului Berheciu. Se poate
316
DIBLIOGRAFIE
Pecenegii 1 Cumanli: 1. B. P. HASDEU, Originile Craiovei, Bucuresti, 1878,
63 p. in 8; 2. GAZA KUUN, Codex Cumanicus, Budapest, 1880, CXXXIV+ 395p. in 8'; 3.GH. POPESCU-CIOCANEL, I nfluenfa oriental in toponimia roma'neasce t
Cosminului, IIIII (1925-1926), p. 83-97; 8. A. BRUCE BOSWELL, TheKipchak Turks, In The Slavonic Review, VI (1927), p. 68-85; 9. N. IonGA,
Imperiul Cumanilor i Domnia lui Beiscirab. Un capitol din solaborafia romtlnobarbard En Evul Mediu,In Mem. Seg. Ist. Acad. Rom., s. 3, t.VIII (1927-1928),
p. 97-103; 10. G. WEIGAND, Die Namen der rumnischen Judefe im Altreich,
Balkan-Archiv, IV (1928), p. 168-177; 11. J. NtmETH, Die petschenegischezz
www.dacoromanica.ro
Cele mai multe trig din aceste grupe mi s'au putut mentine i au
dispgrut: pe de o parte, fiinda erau in minoritate numeric6 prea
accentuat fop.' de populatia slavd inconjuatoare, pe de alt parte
fiindc6 n'au izbutit eicaieri s' formeze un stat. Acela al lui Petra qi
Asan, dei intemeiat de cei doi frti ronsani, ca sprijinul numeroasei
populatii valahe * din Balcani i avAnd la inceput un caracter
mixt romano-bulgar (vezi mai jos, p. 322 i urm.), s'a transformat
318
Evului Mediu, contopindu-se apoi cu populatia slava inconjuratoare. La sud de Dunare procesal etnic s'a desfayurat in defavoarect
noastra, invers de cum s'a inteimplat la nord. i ce a mai ramas din
neamul nostru, Macedo-Romanii i Istro-Romnii, daca vor con-
319
320
321
veneau aci cu turmele lor. Prezenta unei vechi populatii romaneti la hotarul dintre Muntenegru i Hertegovina rezulta i din
numele muntelui Vlasulja, situat spre nord-vest de Durmitor. Tot
de origine vlaha e i denumirea topica Pirlitor din acelai tinut.
Mai departe spre apus, In Bosnia i Hertegovina, lntalnim muntii
www.dacoromanica.ro
322
Romnii din partea de apus a Peninsulei Balcanice, intinzandu-se Intre coasta dalmata (Cattaro Peninsula Istria), Drava
0 Morava au purtat in cursul Evului Mediu i denumirea de Maurovlahi sau Morlachi. Acest nume a fost explicat In mai multe
feluri; unii istorici 0 filologi, pornind dela prima forma Mau-
rovlahi, 1-au tradus prin Vlahii negri numiti astfel din cauza
imbracamintii lor. Altii cred ea Morlachii Bunt Vlahii dela Mare.
0 a treia parere ii pune In legatura cu numirea turca Kara Vlah,
'Kara Iflak insemnand tot Vlahii negri data' Daco-Romanilor. Prima explicatie referindu-se la coloarea imbracamintei, pare
www.dacoromanica.ro
323
cuiva calea In codru, a avea cale, a afla chip si cale , etc., apoi:
calea laptelui, calea primara, calea alb, calea Intoarsa, calea
jumatate, calea mnzului , precum si e Cu o cale (totodat) d'o
cale (odat), cale de o posta . E unul din cuvintele care lumineaza, Intocmai ca c pavimenturn, istoria noastra In cursul evului
mediu. In domeniul pastoritului, noi am influentat popoarele de
prinprejur. i Slavii ci Ungurii au Imprumutat dela noi numeroase
cuvinte In legatura cu aceasta indeletnicire.
In dar.' de pastorit, Romanii din Balcanii se ocupan ci cu
clirausia. In regiunea Raguzei, ei transportau sarea. Bine Inteles,
faceau i agricultura'. E caracteristic ca numai la Aromani s'a
pastrat cuvantul latin pentru plug anume aratu. Morlachii de pe
coasta Dalmatiei numiti Usco'ci erau i navigatori, i cate
odat, intocmai ca vechii Ihn, i pirati. Canalul dintre coasta si
insulele Veglia, Arbe si Pago se numeste pana astazi Canale
della Morlacca . In luptele Impotriva Turcilor, Morlachii au adus
servicii remarcabile, In epoca mai veche, Venetienilor, In aceea mai
noug, Austriacilor.
Din toata aceastd mullime de Romani cari locuiau numeroasele
www.dacoromanica.ro
324
www.dacoromanica.ro
325
Vlahi i Bulgari
www.dacoromanica.ro
;326
rsculatilor din Haemus, aa cum primise porunca, se ridic impotriva Imparatutui Isaac Anghelos, 1i adung trupele la Adrianopol 0 se proclam pe sine imprat. Aa dar, pe 15110 primejdia
din afar, i lupte interne. Imprejurrile favorizau micarea lui
Petru 0 Asan, care repurteaz la Inceput cteva succese. Petru
se Incumm chiar cu o coronit de aur i poart IncedOri
rezervate exclusiv Impratului.
Isaac Anghelos a facut mai multe expeditiuni impotriva color
doi conductori ai Bulgarilor i Vlahilor. In prima, el izbute0e s
treac neobservat Balcanii i cade In spatele rsculatilor. Armata
acestora e infrnt iar Petru 0 Asan sunt nevoiti s fugd peste
Dunre, la vecinii Cumani. Impratul, in loe 86 ocupe ins temeinic Moesia i s puje garnizoana in cettile de acolo, se multumete numai s dea foc grnelor care tocmai fusesera secerate
crezand ea micarea n'are radcini In mase, se inapoiaz la Bizant.
Intro timp, cei doi frati se intorc cu ajutor cuman i Incep
prade Tracia. 0 a doua expeditie a lui Isaac Anghelos, in primavara anului 1187, In cursul creia fusese asediat, dar Mr suecos,
oraqul Lovcea, nu duce la un rezultat hotritor. In cele din urmd,
se Incheie un armistitiu i Asane0ii trimit la Constantinopol pe
fratele lor Ionit. Acesta nu rmAne Ins mult timp acolo, c i
fuge, dup care urmeazd, in 1189, rainceperea ostilittilor. Tocmai
pe atunci trecea prin Peninsula Balcanica armata cruciatilor condug. de Impratul german Frederic Barbarosa. Petru se ofer s
le vie in ajutor cu 40.000 de soldati, crezand c va putea in felul
acesta obtine mai uor recunoaterea lui ca tar. La Inceput, Frederic refuz, apoi cAnd Bizantinii incepur s fac greutti cruciatilor, primi propunerea. Nu avu ins prilejul de a se folosi de
acest ajutor, deoarece dificulttile pe care le avusese cu Bizantinii
se aplanar. Armata lui Petru i Asan invada totu0 Tracia, ceea
ce obliga pe Impratul bizantin s Intreprind o nou expeditie
impotriva rsculatilor. Balcanii fur trecuti pe la rsrit, cu gndui
*34 se ocupe Thmovo ; pretutindeni ing Isaac Anghelos gsi o
327
in invalmaveal. coiful. Victoria aceasta Intri mult situatia Asanestilor care ramasera definitiv stpani peste tara dintre Dunre
i Balcani, ha incepura sa se Intinda chiar i spre sud de Balcani.
Isaac Anghelos voia sa inceapa o noua expeditie, dar tocmai
atunci e detronat (1195). Luptele continua in timpul urmaului
su Alexie al III-lea Anghelos (1195-1203), dar Bizantinii stint
iaravi batuti vi anume In Macedonia, in imprejurimile oraplui
Seres. Intre timp, moare Asan, asasinat de un boier Ivanco (1196)
pe care voise sa-1 pedepseasca pentruca avea o legatura de dragoste nepermisa. Acesta, dupa crima, pune chiar mana pe Tirnovo
cea mai tare tfi. mai de frunte dintre cetatile din Haemus
dupa
fiind inconjurata cu ziduri putercum ne spune Choniates
nice ... vi zidita pe culmea muntelui . Nu poate rezista Ins lui
Petru, fratele celui ucis, vi fuge la Constantinopol. Unii spuneau
chiar ea el ar fi omorit pe Asan dupa sugestiile Bizantinilor, se
pare insa c lucrul nu e adevarat.
Ioniti, regale Bulgarilor i al Romfluilor. i Petru are acelasi
sfarvit ca i fratele sau: piere ucis, in 1197, de o conspiratie a boierilor nemultumiti. Dupa el urmeaz'a' cel de al treilea frate,
caruia Grecii i-au spus vi Kaloioanes. Acesta e cel mai de seama
323
tilor. Ionit s'a folosit de rgazul pe care i-1 acorda pacea cu Bizantinii spre a consolida statul sub raportul juridic international.
In acest scop se adreseazA Papei Inocentiu al 111-lea cerndu-i:
329
o formeag cronicarii francezi ai imperiului latin de Constantinopol, anume Geoffroy de Villehardouin, Henry de Valenciennes i
Robert de Clary. Cate i trei numesc pe Ionit 4 Jehtin le Blac sau
Johanice le Mac . In sfarit, a patra categorie sunt documentele
www.dacoromanica.ro
130
In forma cu Vlahia
i arhiepiscopul Tirnovei cerea sa fie numit
primat al Bulgarilor 0 al Grecilor ? lar Papa el care tim In ce
www.dacoromanica.ro
331
332
mai tarziu
333
834
BIBLIOGRAFIE
Romiinii din BaIcanl: 1. C. HOEELER, Abhandlungen aus dem Gebiete der
slavischen Geschichte. I. Die Wallachen als Begriinder des zweiten bulgarischen
maine, Paris, 1918, III + 531 p. in 8'; 6. N. IORGA, Istoria Ronuinilor din
Bucuresti,
Peninsula Balcanied (Albania, Macqdonia, Epir, Tesalia,
1919, 75 p. in 8'; 7. N. A. CONSTANTINESCU, Despre Morlachi, in Lui Niculae
SILVIU
II, Bucuresti, 1926, XVI + 370 p. in 8*; (Studii Acad. Rom. XI); 12. D.
SCHELUDKO, Lateinische und rumdnische Elemente im Bulgarischen, in
Balkan-Archiv, III (1927), p. 252-289; 13. IVAN STOIANOV. ACtirb H Dem.,
Sofia, 1930, 71 p. in 8'; 14. V. N. ZLATARSKI, HIM% Acenh 11 (1218-1241),
Sofia, 19305 In Erizrapcxa 14cTopntiecKa Bn6nn0TeKa, III, nr. 3, 1930, p. 1
55; 15. CONST. C. GIURESCU, Despre Vlahia Asaneftilor, Cluj, 1931, 18p.
in 4'; 16. A. SACERDOTEANU, Vlahii din Calcidica, in In memoria lui Vasile
www.dacoromanica.ro
apucasera din vechi si care a fost intotdeauna temeiul bastinasilor legati de Carpati i de Dunare. Plateau dijmele pe care le
cereau stapanitorii turci si uneori ii insoteau in expeditiile lor
din Peninsula Balcanica. Izvoarele istorice nu-i mentioneaza cu
num ele de Vlahi cleat foarte ara reori. Geografia armeana a
lui Moise Chorenatei, alcatuita intre anii 855-902, aminteste la
nordul Bulgarilor, o lard direia li zic Balak: e tara valaha
sau Ora romaneasc. In lucrarea, persan a lui Gardizi, scrisa
1094, e vorba de un trib crestin de Rum* ( az Rum), mai
numeros cleat Maghiarii, dar mai slab decal, acestia, situat
lnga un fluviu (probabil Dunarea !) si in spre Slavi. S'ar putea
sa fie stramosii nostri. O marturie sigura si precisa avem din
anul 1164; ea se datoreste cronicarului bizantin Nicetas Choniates. Acesta ne spune ca in anul amintit, Andronic Comnen,
varul imparatului Manuil Comnen, scpand din inchisoare .1 fugind spre miazanoapte, # a fost prins la hotarele Galitiei de catre
Vlahi. E vorba de hotarele principatului de Haliciu, care se Intindea In actuala Galiie. lat deci o dovada peremptorie despre
existenta Romanilor In nordul Moldovei, la jumatatea veacului
al XII-lea. La acesti Romani, In once caz la cei din stanga Duwww.dacoromanica.ro
336
337
cina i din celelalte centre nenumite, ale malului dobrogean, rezulta, dupa istoricii amintiti, din mai multe fapte i. considerente:
1.. Numele stapanitorilor Tatos, Sestlav, Satzas In special al
lui Tatos, sunt romaneti. Daca lasam la o parte terminatia greaa
-os, avem Tat, adica Tatul, nume de persoana frecvent la poporul
nostru. 2. Populatia acestor formatiuni politice nu era scitica ; nu
se spune nici ea e bulgara sau greceasca, prin urmare trebuie sa
fie romaneasca. 3. Se pomenete de semanaturi de grau i. de mei
care sunt multa vreme caracteristice pentru Romani. Din nefericire
Insa, niciunul din aceste argumente n'are valoare probanta: In
primul rand numele de persoana nu pot constitui un criteriu sigur
23
www.dacoromanica.ro
338
www.dacoromanica.ro
BOLOHOVENII
339
cea mai insemnata e aceea privitoare la ajutorul pe care Brodnicii, in frunte cu voevodul lor Ploscanea, 1-au dat Tatarilor, cu
prilejul luptei dela Calga (1223).
Ce sunt aceti Brodnici? Numele e slay ; el vine dela brod=vad
inseamna cei dela vaduri . Prin urmare, Brodnicii erau o populatie care locuia pe langa vaduri i anume precizam noi, tinand
searra de indicatiile geograf ice care rezulta din documentele de mai
sus pe langa vadurile raurilor din rasritul Munteniei, i, probabil, i din sudul Moldovei. Caci Tara Brodnic se pare a fi avut o
intindere apreciabila, de vreme ce e amintit alaturi de Cumania
prin care nume se intelegea, in genere, regiunea dela sud i rassrit
340
Asupra
lor exista doua pareri Cu totul contrarii.
Cei mai multi dintre cercetatorii nostri precum si cativa straini
considera drept Romni. Ei ar fi venit dela miazazi de Carpati, din
partile Tisei superioare, i ar fi pastrat legaturile cu regatul Ungariei i <A ce au emigrat In partile unde se constata' documentar. De aceea dau ajutor regelui Ungariei impotriva principe/ui de
Halici, Daniil, caruia Ii erau, de fapt, tributari. C' stint Romani
sustin acesti cercetatori o dOvedeste in primul rand numele lor.
Bolohoveni* Inseamna tot una cu Volohi adica forma nordslava a numelui Vlah. lar tara Bolohovilor (3emnx 6onoxonicag)
este tara Romanilor. In Galitia, localitatea Bolech,ovv al carei nume
aminteste Indata pe acela al populatiei de care ne ocupam, apare
In documente cu mentiunea 4 villa Valachorum dicta * adica satul
Romanilor , Prin urmare, Bolohovenii sunt Romani. Un indiciu
In acest sells ne-ar da si organizarea lor, avand In frunte cnezi cu
totul deosebiti de cnezii rusesti din vecinatatea lor *. Cea de a doua
parere considera pe Bolohoveni ca fiind straini neamului nostru ;
numele lor nu are nimic a face cu Romanii , istoriografia nationala nu trebuie deci s se ocupe de dansii.
socotim noi nu este Inca rezolvata. E adevarat
Problema
a Bolohovii nu sunt, ca nume, identici cu Volohii *, totusi
apropierea se impune, mai ales cand gasim si forma Bolechow ,
data unui sat de Romani. S'ar putea deci ca ei A' fi fost Romani.
Am avea In cazul acesta o expansiune a neamului nostru In spre
nord-est Inca din secolul al XI-lea, similara aceleia care a dus pe
pastorii nostri in spre nord-vest, In comitatele Arva si Zips si in
muntii Moldovei, png la izvoarele Dunajecului. Un puternic
curent de migratie In spre Galitia se constata istoriceste, pe
www.dacoromanica.ro
BARLADNICII
341
B42
timp s'a emis i parerea, care pare mai probabila, ca Barladnicii ar fi fost locuitorii oraplui Berlad (Birleadca), situat in
Podolia, spre nord de Moghilew, ora aflat in stapanirea principelui Ivanco Rostislavici. Noua e i constatarea ca In nordul Moldovei, cuvntul barlad avea, la sfaritul veacului al XVIII-lea, inlelesul de u talhar .
Dupa cum se vede din cele de mai sus, tirile despre Romnii
dela nord de Dunare, atat cei din Ardeal, cat i cei din afara Carpatilor, sunt putine pan la navalirea 'Marilor. Cateva documente
In legatura cu colonizarea saseasca i cu propaganda catolica
veacurile XXII se explica altfel i anume prin lipsa unei formaliuni politice mai insemnate fi prin dubla dominatie: Unguri de o
parte, Pecenegi fi Cumani de alta, care s'a exercitat asupra neamului
nostru. Noi eram cuprinfi In denumirea poporului dominant. Ala
"Twat, de multe ori, in izvoarele istorice cand citim Pecenegi sau
Cumani, trebuie sa subintelegem ci pe Romdnii de sub stiipa'nirea
lor. O cercetare amanuntita a cronicelor bizantine, de pilc15.,
nand mama de aceast6 observatie, s'ar putea s descopere pasagii
care sa ne priveasca, astfel, direct.
Yrancea. Romanii i-au continuat prin urmare traiul lor de
agricultori i pastori i in timpul acestei indelungate dominatiuni
turceti. Nu avem tiri asupra cnezatelor i voevodatelor din
vreme, aflatoare la miazazi .1 la rasrit de Carpati, dar prezenta lor in Oltenia i Muntenia, in 1247, aa dar indatd dupii nlirea
i nu Tatarii erau EA' le creeze dovedete
c existau cu mult inainte. Cnezatele lui Ioan i Farca, i mai ales
www.dacoromanica.ro
RIBL/OGRAFIE
343
neintrerupte din timpurile preistorice pana astazi. O alt formatiune politica', un cnezat sau un voevodat, a existat, apoi, cu siguranta, in regiunea aa de veche i de bine aparata care este
Vrancea. Trnditia care Men. pe Dimitrie Cantemir sa considere
acest tinut de margine a Moldovei ca o veche republica , cu un
regim deosebit, de o semi-independenta fata de domn, apoi, unele
drepturi speciale, cum este acela, existent i as-Lai, de a extrage,
pentru nevoile casnice, sarea din muntii locali, in afara monopolului de stat, regimul juridic aparte In ce privete stapanirea muntilor, fiecare coproprietar se nate i moare cu dreptul su
toate acestea dovedesc o straveche organizatie politic, anterioara
intemeierii Moldovei. Si in partile din spre miazanoapte, ale Cam-
pulungului, trebuie sa fi fost iarai o formatiune politica romaneasca, mult anterioara descalecatului. Cantemir arata aci al doilea
tinut cu un caracter deosebit, a doua republica a Moldovei. Vor
mai fi fost i alte asemenea formatiuni, una in tara Sepenitutului
5ipintii de astazi unde Dlugosz cronimul polon amintete, nu tim pe ce temei i cu cata dreptate, de luptele ce au avut
loe pentru motenirea voevodului Stefan intre liii acestuia, Petru
alta in
ai Stefan, chiar in anul intemeierii Moldovei, 1.359
BIBLIO GRAFIE
1. Formatille politice dela Bunkrea de os: 1. N. IORGA, Cele dintdi crista-
lizetri de stat ale Rometnilor, in Reo. Ist., (1919), p. 103-113; (in traducere
franceza. in Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., VVIII (1917-1920), p. 33-46) ;
2. N. BXNE scu, Cele mai echi in bizantine asupra Romdnilor dela Dundrea de
www.dacoromanica.ro
344
de yvo Ti Exv0tx6vp, In Mumma, XIXII (1932), p. 71-83; 8. CONSTANTIN NECFMESCU, Ipoteza formatiunilor politice romd ne la Dundre, in
sec. XI, Bucuresti, 1937, 38 p. in 8 (Extras din .Rev. Ist. Rom., VII). 8 bis.
M. GYONI, A paristrioni allamalakulatok * ethnikai jell*, Budapest, 1942,
86 p. in 8.
Brodnieii: 9. N. IORGA, Brodnicii f i Ronuinii, In Mem. Sect. Ist. Acad.
Rom., s. 3, t. VIII (1927-1928), p. 147-174; 10. G. POPA-LISSEANU, Izvoarele istoriei Rotrulnilor, vol. XII. Brodnicii, Bucuresti 1938, 88 p. in 8.
Barladniell: 11. I. BOGDAN, Diploma bdrlddeand din .1134 i principatul
Bdrladului, IR An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., s. 2, t. XI (1888-1889g, p.
65-112; 12. TEODOR BALAN, Berladnicii, CernAuti, 1928, 24 p. in 8; 13. P.
P. PANArrEscu, Diploma bdrlddeana din 1134 f i hrisovul lui Jurg Koriatovici
328 p. in 8.
Vraneea: 16. N. IORGA, Vrancea si V rdncenii, Bucuresti, 1921, 48 p.
Dialectologie,
in 8'; 17. I. DIACONU, Tinutul Vrancei. Etnografie Folklor
Bucuresti, 1930, CXI + 288 p. in 8; 18. CONST. C. GIURESCU, Despre Vrancea,
412-564.
www.dacoromanica.ro
346
atac al Bulgarilor sau al Cumanilor, se intemeiaza Banatul unguresc de Severin . Nu cunoatem data exacta a infiintarii lui ;
prima mentiune precisa este din 1233 cand apare intre demnitarii
curtii ungare Luca, banul de Severin . Aceasta formatie de granita cuprindea, dupa cate putem deduce din documente, partea
rasarit a Banatului de astazi, deci judetul Severin i partea de
-apus a Olteniei, adica aproximativ ceva mai mult decat actualul
judet al Mehedintmlui, dar MI% sa atinga Jiul.
Banatul unguresc de Severin este daruit in 1247, impreuna cu
alte posesiuni, Cavalerilor Ioaniti. Unii istorici cred ca acetia
nu 1-au stapnit efectiv, nu s'au arzat in tinuturile noastre. Mai
tArziu, spre sfaritul secolului al XIII-lea, dupa 1291, cea mai mare
parte a Banatului de Severin ajunge in stapanirea voevozilor munteni.
Lovit:tea. Multa vreme s'a crezut ca a doua incercare a statului ungar de a inainta peste Carpati ar fi avut loe in regiunea
Lovitei. Temeiul era un document din 1311, prin care regele Carol
Robert intarete lui Nicolae de ralmaciu, fiul lui Corlard, stapanirea peste Ora numita Lovitea, dela apa Lotrului, care se varsa
In Olt, cu toate foloasele i dependentele sale . In document,
347
cuprinde, la inceputul veacului al XIII-lea, rasaritul frii Roinaneti. In 1211 regele Ungariei Andrei al II-lea voind sa apere
mai bine partea sud-estica a Ardealului, expusa nav'lirii Cumamilor, chiama pe Cavalerii Teutoni, cari luptasera mai inainte la
locurile sfinte, i le daruete tara cu numele Borza, dincolo de
paduri, in spre Cumani, dearta i nelocuita. . Este vorba de tara
Barsei; adjectivele care arata lipsa populatiei sunt o exagerare a
cancelariei ungureti; de fapt exista i pe atunci in aceste locuri po-
318
ea oraul exista in 1300, deoarece in acest an e inmormantataci Laurentiu comitele de Longocampo . Piatra lui funerara,
purtand inscriptia i data in caractere latine, s'a pastrat pana in
zilele noastre 0 se poate vedea in biserica catolica din Campulung.
S'a mai atribuit Cavalerilor Teutoni i construirea Ceteitii;
Neamplui (vezi fig. 11.5). Cat temei prezinta lug aceasta ipoteza
nu se va putea spune deck, dupa ce se vor face spaturi sistematice
349
EPISCOPATUL CUMANILOR
ar fi
trecut i dincolo
de hotarele lui
p un tin d stdpimire f}i pe unele
posesiuni ale coroanei ungare.De
aceea regele a
venit cu armata
lmpotriva lor,
le-a ocupat castrul foarte intdrit
pe care-I clddi-
sera dincoace de
munti, le-a fdcut
pagube de 1000
de mdrci i i-a
gonit din lard.
.1w.
.4
- "lor
'.I..
-;;F.. 4,
'',-, .',nr4,
Rkst
.,
, ,
,...,..4::0511p
,q
I.
'..,
:,.
......:7` '..-' ;
rr,t
hf.
s!,.'1=4,_49,206.z1107'-1.,..,-,
,..`
,...4114.4.7,.....i
. ...
posibilitatea de
a ocupa efectio
-tinuturile dela
miazdzi de Carpati. Cavalerii
350
episcopatului Cumanilor .
BIBLIOGRAFIE
351
Episcopatul Cumanilor a fost sfrimat prin nvlirea Ttarilor. Mai tarziu se va Infiinta pentru ace1ea0 scopuri de propagand catolie i, indirect, de influent a statului ungar, In aceeai
regiune dela rsrit de Carpati i anume in sudul Moldovei, episcopatul Milcoviei. Nici acesta ins nu va avea o soartd mai bunk'
BIBLIO GRAFIE
Banatul (le Severin: 1. PESTv FRIGYES, A Szrnyi Btinsdg s Szrny
vdrmegye trtnete, vol. I, Budapest, 1877, VI +483 p. in 8; 2. P. DRAGALINA,
In Bul. Soc. Geogr., LIII (1934), p. 1-224; 5. ION MOGA, Problema Tara'
Lovistei
Ducatul Amlagului, Cluj, 1936, 11 p. in 8.
Cavalerli Teutoni: 6. ECATERINA ZAHARESCU, Vechiul judet al Saaculut
www.dacoromanica.ro
TITARII
Ndvdlirea Tdtaritor si apoi stdpdnirea lor a oprit expan.siunea statutui
ungar spre rdsdrit si a tnlesnit Interneierea Principatetor.
0 dup aceea, dominatia lor este una din faptele hotarItoare ale
istoriei universale ; ea a avut consecinte importante 0 de lunga
durata asupra lntregului rasarit european, prin urmare 0 asupra
noastra. Va trebui deci &A acordam o atentie deosebita acestor
navalitori, ultimii pe cari a avut sa-i 1ndure poporul romanesc.
Tatarii erau mongoli, aveau prin urmare caracteristicile trupelti
0 ocupatiile specifice acestora. Un contemporan, arhidiaconul
Toma din Spalato, le face urmatorul portret: Infatiarea Tatarilor este 1ngrozitoare ; ei au membrele scurte 0 trunchiurile mari,
fata e lata, sunt spani... au ochi mici i lndepartati unul de altul ;
despretuesc hrana cu paine, se hranesc cu carnuri atat proaspete
www.dacoromanica.ro
353
caracterizati Inteo scrisoare din 1241 drept sageta.tori incomparabili Aveau de asemenea lnci i sabii de care tiau sa se
foloseasca cu o deosebita dibacie. Caii lor, far de care nici n'ar
fi putut exista victoriile tatareti, erau iuti, rezistenti 0 se multumeau, la nevoie, Cu putin. In lupta, Tatarii se prefaceau adesea
ca se retrag pentru a sili pe adversari
urn:areas* i cand
www.dacoromanica.ro
364
TXTA RII
tele lor fura batute si multe orase avura aceiasi soarta ca cele
rusesti. In Polonia, armata Tatarilor se imparti in doua: o parte
se indrepta spre Silezia si Germania, cuceri Breslau si batu armata
germana la Liegnitz ; deoarece pierderile fura ins5 mari ci la invingatori, acestia nu mai continuara expeditia si se intoarsera indarat, in Asia. Partea cealalt a armatei tatsresti, sub conducerea
trimise inainte un corp de trupa sub comanda lui Seiban, precedat de numerosi prizonieri slavi cari fcura loe cu securile sau
366
www.dacoromanica.ro
366
TA.TARII
357
.358
TA.TARII
BIBLIOGRAFIE
Thad': 1. 0. WoLFF, Geschichte der Mongolen oder Tataren, Breslau
1872, 429 p. in 80; 2. Howonm, History of the Mongols, London, 1876
8. G. STRAKOSCH-GRASSMANN, Der Einfall der Mongolen in Mitteleuropa
in den Jahren 1241 und 1242, Innsbruck, 1893, 277 p. in 8; 4. B. P. HASDEU,
15. CONST. C. GIURESCU, Despre ili., in Rey. 1st. Rom., VII (1937), p.
253-257.
www.dacoromanica.ro
(Diploma Ioanitilor).
www.dacoromanica.ro
360
notri jumaate din toate foloasele, veniturile vi slujbele din Intreaga tara a Severinului i din cnezatele amintite mai sus, cealalt jurratate cednd-o ordinului. Fac exceptie insa bisericile In
sau care se vor clAdi In bate tinuturile amintite mai sus:
din veniturile acestor biserici noi nu ne oprim nimic, ramntuld
Ins neatinse cklintele i drepturile ce se cuvin arbiepiscopilor i
episcopilor. Fac de asemenea exceptie toate morile In fiin sau
care se vor face in tinuturile amintite mai sus, afaa de cele din
Tara Litua (adia: a lui Litovoi!); de asemenea toate cldiri1e ei
sem6naturile facute cu cheltuiala fratilor zisului ordin, fnetele i
p*aunile pentru vitele i turmele lor, tot ap i heleqteele in fiint
sau care se vor face: toate acestea le ddm in intregime ziilor
frati, afarb: de pescgriile dela Dundre i de iazul dela Celei, pe care
le cram pe din doug.
dela Romanii din Tara Litua, ajar de Tara Hategului, cu dependintele sale. Voim de asemenea ca numiii Romfini s ajute cu
oastea lor pe ziii frati la ap6rarea tgrii i la respingerea injuriilor
ce ni s'ar face de strlinii nesupui noud. i tot aa, ziii frati, in
cazuri asemAnRoare, s." fie tinuti a ajuta pe Romiini, cAt vor
putea.
OrAnduielile pe care le va face zisul ordin, atat pentru libertatile
cat c pentru judeetile nobililor c celorlalti care ar veni din alt
DIPLOMA IOANITILOR
361
formatiuni de granita stim ca era Inca din 1233 un o ban de Severin *; ea fiind cedat acuma Ioanitilor, e firesc ca documentul
din 1247 s nu mai pomeneasc pe cel care conducea aceasta o tara
a Severinului asa cum lace pentru celelalte formatiuni din 01tenia. Urmau apoi cele trei cnezate: al lui Loan, al lui Farcas si al
362
DIPLOMA IOANITILOR
363
intelege ce insemna aceast situatie. Aa incat sa nu ne inchi-puim micvorati pentru faptul ca Litovoi vi Seneslau au avut asemenea legaturi cu regele Ungariei.
Sub raportul vietii economice, documentul amintevte de morile
din documentele veacului al XV-lea. E una vi aceeavi ptura so ciala', purtnd ins alt nume. Ca i in restul Europei, se constata'
prin urrnare vi la noi impartirea in cloud categorii: proprietari i
verbi. Parerea, multa' vreme admisa in istoriografia nationala, ca
364
timpuri ale acesteia, numai o singur clas social i anume trgnime liber i stgpAna pe pmntul ei, nu se adeverete documentar. Ar fi fost de altfel i nenatural, aceast aparitie singupatriarbal in piing Europa medieval, cu nobilime atotputernicA
cu erbie accentuat.
Diploma din 1247 mentioneaza i organizarea militar a Romnilor dintre Carpati i Dunre. Se prevede anume c", in caz.
de rzboi, ei vor fi obligati s'a" ajute pe cavalerii Ioanii cu oastea
lor, 4 cu aparatul lor de rzboi , ca s intrebuinfm chiar expresia_
documentului latin. Aceast oaste reprezenta, dup cat se pare,
o fort insemnat ; cu ajuorul ei, vor avea loe, peste cateva decenii, incercrile de constituire a unei vieti de stat independente,
IncercAri incunate de izbandg prin intemeierea Trii Romaneti,
sub marele voevod Basarab.
In 1260, In timpul rzboiului dintre Bela al IV-lea Otokar
al II-lea, regele Boemiei, Bulgarii nlvalesc in Banatul Severi-
BIBLIOGRAFIE
Muntenia in anul 1247: 1. CONST. C. GIURESGU, Contribuyiuni la studiul
marilor dregdtorii in secolele XIV gi XV, V61enii de Munte, 1926, 176 p. in 8';
2. ION CONEA, Corectdri geografice in Istoria Romdnilor I. Pe Olt, En Oltenia,
Bucure0i, 1938, 97 p. in 8.
V. i p. 200, nr. 90.
www.dacoromanica.ro
366
bani ungureti de Severin, este un indiciu ca Litovoi nu i-a indreptat privirile in spre apus, sau ch., cel putin, n'a cucerit cetatea
Severinului. Vazand cd somatiunile lor de a restitui teritoriile
Un lucru insa e sigur: Intemeierea se datoreqte voevozilordin steinga Oltului, i nu celor din dreapta lui, cum s'a crezut mai
inainte. Dela Cdmpulung fi dela Argef a pornit actiunea care avea
sd ducd la formarea statului muntean.
In 1324, un document ungar amintete pe Basarab, voevodul
www.dacoromanica.ro
367
ke
Insa anul
Un izvor strain
d ca Inceput al
domniei legendarului Negru Voda
noi zicem Ba-
Fig. 116.
sarab Intemeietorulanu11310.
Pe de alta parte, cronica cea mai veche a Tarii Romanqti fixeaza
368
369
www.dacoromanica.ro
870
871
panirea ungureasca i pe care Basarab sau predecesorul lui, Tihomir, le ocupaserii. Tot din acest document aflarn c5.' regele Ungariei trimisese in mai multe rdnduri, inainte de 1324, pe magistrul Martin in misiune la Basarab, ceeace inseamna ca domnia acestuia dura de cAtiva ani. Se poate, dup cum am spus i mai sus,
ca ea 86' fi inceput in 1310. In cazul acesta, am avea o domnie de
www.dacoromanica.ro
372
www.dacoromanica.ro
373
sa trimeat pe unul din fiii sai la curtea regelui spre a servi acolo
pe cheltuialg proprie i, pe deasupra, oferea si o despAgubire de
fzboi in valoare de 7000 de m'rci de argint, ceea ce fcea 1.680.000
374
376
Fig. 117. Miniaturil din Cronicon Pictum: Inthlriemall pe solul lui Basarab
prezentAnd lui Carol Robert scrisoarea prin care se propune Incheierea phcii.
376
Fig. 118.
Miniatura din Cronicon Pictum: soldatii lui Basarab trag cu arcul gi
svarla bolovani asupra armatel unguresti din vale. C.lizut la parnint, se vede nobilul
care Imbracase bainele regelui spre a-1 scipa dele moarte.
Regale travestit fuga spre dreapta.
www.dacoromanica.ro
37?
f ,sh--711:7W~M.P.M..r."`Tr'
.
.
.
,34t
et tf
.e
'A.4;
4
r
Jmi,
r".
111531111
,
'
.no
4,46
yFig. 119. Miniaturli din Cronicon Pictum: armata ungar11 jos In vale e strivil.11 de bolovanii
pe care-i sviirla de pe InlAlimi ostasii lui Basarab. Regele Carol Robert, pare-se, Insotit de doi
credinciosi, fuga spre dreepta, uitridu-se Ingrozit la local demstrului. Unul dintre arcasii romini, Cu pletele pe umeri, poart5 sarica.
www.dacoromanica.ro
378
scena a luptei. Rom:411H, purtand unii sarica i caciula ascutita, trag de sus, de pe inltimi, cu arcul in Ungurii din vale sau
svarl bolovani asupra lor. Cazut jos i lovit de pietre, se vede nobilul care imbracase costumul i insemnele regelui, in timp ce acesta,
aparat de doi cavaleri, fuge spre dreapta, uitandu-se ingrozit bldg.-
rat spre locul luptei (vezi fig. 1.18). Intr'a treia miniatura se vede
alta scena, asemanatoare celei anterioare. Romanii svarla cu
bolovani qi trag cu sageti asupra armatei ungare din fundul vaii.
Trei cavaleri unul din ei pare a fi regale cari au izbutit sa
iasa din defileu, fug, uitandu-se iarai indarat, spre locul unde ceilalti aunt zdrobiti (vezi fig. 119).
Nu se tie sigur uncle s'a dat aceasta memorabila lupta. Unii
istorici din vremurile noastre cred c ea a avut loo babe Campulung
-i. Bran, la punctul numit Posada. Alfii, luandu-se dupa o tire a
379
hi Carol Robert, la inceputul domniei regelui Ludovic (13421.382). Ele n'au mai avut RSA caracter de suzeranitate, de vasalilitate, ci de egalitate. Intre anii 1330 i 1352, and 10 sfarete Insemnata sa domnie, Basarab Intemeietorul a fost neatarnat singur stapanitor cum se va spune In documentele privind pe fiul
su Nicolae Alexandru.
In aceasta de a doua parte a domniei sale, Intemeietorul statului muntean vi-a Intins stapanirea i asupra tinuturilor dinspre
rasarit, asupra esului Brailei i al Ialomitei, treand i dincolo de
Prut In tinuturile dela miazanoapte de gurile Dunarii care de atunci
380
ritene cat i exportul produselor noastre. Faza cea de a doua a politicii externe a lui Basarab, de intelegere Cu Ungurii luptele
Impotriva Tharilor se duc paralel cu expediOile In acelai sens
ale coroanei ungare, expedildi in urma carora se va intemeia Moldova apare deci ca impusa cu necesitate de logica insi a desvoltarii statului muntean, de creterea sa organica.
ea are InIeles geografic, Insemnand Vlahii de lnga Unguri sspre deosebire de ceilal0 Vlahi din Peninsula Balcanica.
In 1330,
ganilor
PROPAGANDA CATOLICA.
381
distrus de navalirea
www.dacoromanica.ro
382
*:
-,
'[.7
-Zt
,r
k-, - -,p, - .I-.7'-'
0..,..,, ,,,_...
.'
....
.., ' ,
-4,
C.,,14,..!,
c d -..,
r"..,
0.1
-
',:-.
,4, '....t.s.'".: ;
._
'.-
...
'
2Y. 7.1-7
ir,
"'
...: "
.---,_
.. :_
.
..,.
'--
, V ....,,
..-1.---
r,.
'-
e
- -
. ...- "
-1' .
.,,
.,..
Fig. 120.
,..
rr
,,,
r,
94
.,..,...:. ;.
ii'.'
ri.,...".
5 ..2 -t_
44 .:,
..
- I.
! 1:
../5,--5 ,r, .
- -
.,.
'
.:,,,
.o
..
,,ir
LT ...
,k
i,
3-
i -3
'
t.._1
5,.,
:.
-Z.:.
. hi, ../,
- =- ""'- ".-...,
.-7
..._
?..,.. -,-, ,
'
,r
ri
.,..
'..
4- .1.,..'' -',--2, % -
'
1'
''. t
..Q
-''
1
r
1:
tie sigur unde erau aceste loca1iti. Remecha s'a spus fa este Re-.
metea din Banat, iar Bivinis ar fi Beiuul: simple presuponen, fdrii
o dovad peremptorie. Oriunde ar fi fost situate fug, scrisoarea 1i
www.dacoromanica.ro
383
fac astazi admiratia noastra, fiind printre cele mai frumoase ale
artei bizantina,
Basarab Voevod este i. va ramane venic una din cele mai mari
03
4...
Fig. 121.
Biserica Domneascti din Curtea-de-Arges, cel mai vechi Rica, bisericesc tn fiintli din Tara RomAneascti. Cliiditti de Basarab
www.dacoromanica.ro
385
dar nu se poate scoate neaprat o concluzie cu privire la nationalitatea celui care-1 poart. DimpotrivA, avem toate motivele s credem c Basarab6 a fost roman, dup cum romAn a
fost i Seneslau cel cu nume slay sau Farca cel cu nume
unguresc, din 1247.
Dupa numele intemeietorului, a fost numit uneori i statul. In
1349, stefan Dusan vorbete in tratatul s'Au de comer t cu Rtguzanii de tara lui Basaraba a. Intr'un act intern, seria latinete,
In 1396, precum si In documentul moldovean din 8 Octomvrie
1408 al lui Alexandru cel Bun, se intrebuinteaz respectiv denumirile Basarabia si Tara Basarabeascei. Cu vremea, a biruit
In cancelarie numirea cealalt, de origine bizantina, Ungrovlahia. Termenul Basarabia s'a pstrat totui, dar in legatura
numai cu posesiunea dela nordul Deltei, atigat asupra Tatarilor, cu Bugeacul de mai t'arziu. Dela aceasta a fost exting apoi
In 1812 de catre Rui asupra Intregului tinut dintre Nistru i
Prut.
26
www.dacoromanica.ro
386
Intemeietor i organizator de lar, Intemeietor de dinastie, biruitor In rzboaie i ctitor de ldcauri sfinte, Basarab merit pe deplin calificativul de mare pe care 1-1 da atat grafitul dela Curtea
de Argecti inscriptia tombal a fiului su: Basarab cel mare ,
astfel va rtimdne el pentru totdeauna in istoria poporului nostru.
BIBLIOGRAFIE
Intemeierea Tarli Romfinesti: 1. D. ONCIUL, Originile Principatelor Romdne,
Bucuresti, 1935, 23 p. in 4 (Extras din Rdnduiala, I, 2); 18. A. SACERDOTEANU, MormOntul dela Argeggi zidirea Bisericii Domnegti, Bucuresti, 1936,
12 p. in 4 (Extras din Bul. Corn. Mon. 1st., XXVIII, 1935); 19. /. LUPAS,.
Un voevod al Transilvaniei in lupt ca regatul ungar, In Frayilor Alexandra
gi Ion I.Litpdatu la Emplinirea vdrstei de 60 ani, Bucuresti, 1936, p. 397-403;
20. GHEORGHE I. BRATIANU, Tradifia istoricd a descOlecatului Tdrii Rorralnevi En lumina nouilor cercetOri, In An. Acad. Rom.. Mern. Secy. 1st., S. 3,
www.dacoromanica.ro
. Alexandru s, Internet:669ml
Mitropoliei maritime.
www.dacoromanica.ro
388
gust 1359 spune 15murit ea' mai Inainte Alexandra ref uzase sil-1
389
In once caz, aceasta situatie n'a durat lug mult, deoarece spre
sfdr0tu1 domniei gasim pe Nicolae Alexandru in raporturi rele
Cu Ungurii. El nu mai recunomte pe Ludovic ca suzeran: o ftim
390
calitate azi disparuta, In vremea aceea insa pe tarmul dobrogean al Dunarii intre Macin i Mahmudia
sa devie mitropolit
al Tara Romaneti. De altfel chiar Inainte de aprobarea patriarhiei,
B91
Fig. 122. Piatra de mormdnt al lui Nicolae Alexandra, In biserica mfindstirii Negru Vodli din
Cimpulung. Inscriptia e In limba slavli.
Ianii voevodului au contribuit nu cu putin * la construirea turnului celui mare de acolo qi la alte lmbungatiri aduse sfantului
laca.
www.dacoromanica.ro
392
BIBLIO GRAFIE
Nicolae Alexandru voevod: 1. N. DOBRESCU, Intenzeierea Mitropoliilor si
a celor dintdi mdnistiri din taz* Bucureti, 1906: 128 p. in 8'; 2. N. IORGA,
Condigile de politicil generald in cari s'au Entemeiat Bisericile romdnevi En
veacurile X IVXV , in An. Acad. Rom. Mem. Seg. 1st., s. 2, t. XXXV (1912
1913), p. 387-411; 3. N. Ion0A, Ronzdnii En cdteva noi izvoare apusene, In
Rey. 1st., VI (1920), p. 193-201; 4. C. MAnniEscu, Infiinfarea Mitropoliilor
www.dacoromanica.ro
BIBLIO G RAFIE
393
1938, 304 p. in
8.
www.dacoromanica.ro
INTEMEIEREA MOLDOVEI
e In anul 686Z (1359) dela facerea
sub o achit. A rcut acolo Drago s ospt cu boierii sali i p15.cAndu-i tara i locurile desfAtate s'a hotsrit s se aseze aci.
www.dacoromanica.ro
395
.cuprinde totui un fond de adevar: venirea lui Drago l din Maramure. Ca intemeierea s'a facut insa in urma unei vnatori,
mumele Moldovei de origine slava
s'ar trage din acela al
legendarei Molda, precum i explicarea pecetei statului, acestea
-nu le putem primi. Ele sunt explicatii mai tarzii ale unor fapte,
existente, au deci caracterul unor mituri etiologice.
Multumita documentelor contemporane, cunoatem mult mai
bine procesul intemeierii Moldovei cleat pe acela al Munteniei.
Avem informAiuni sigure atat asupra lui Bogdan, voevodul din
.Maramure, cat i asupra felului in care a reuit acesta s consti-
www.dacoromanica.ro
396
397
ale lui Bogdan impotriva unei armate puternice cum era cea
ungara i. mai ales rapida ei expansiune, In trei decenii, pana
la Nistru i la tarmul Marii, nu s'ar putea explica. In 1359 desca-
pe toe aceti descalecatori au fost ajutati, credem noi, de populatia romaneasca bgtinae. Numai aa se explica succesul lor. Dar
398
INTEMEIEREA MOLDOVEI
al statului moldovean, acela care i-a asigurat prin luptd independenta fata de Unguri i i-a dat o dinastie.
Bogdan DeseAlecAtorul. Intemeierea statului moldovean independent. Bogdan apare pentru prima data intern' document din
1343 ca fost voevod de Maramures i ca a infidel * al regelui
Ungariei. Pricina pentru care devenise infidel * n'o stim; constatam numai faptul. Peste 6 ani, In 1349 si anume Inteun document din 1.5 Septemvrie, Bogdan este pomenit din nou, ca infidel*, ha chiar, de data aceasta, cu adaosul de notoriu ceea
ce arata c nesupunerea dura de multa vreme si ca motivele ei
erau bine cunoscute contemporanilor. Documentul ne mai d i
informatii pretioase asupra familiei lui Bogdan. Affam astfel ca
el avea un frate, pe Iuga. Acesta la randul su avea doi copii,.
pe Stefan E)i pe loan, ultimul purtand de asemenea titlul de voevod..
Stefan se alaturase de curand unchiului sau Bogdan, luand
parte la infidelitatea acestuia. El nu va persista Ins. mult In
atitudinea de revoltat, deoarece In 1360 11 vom gag, intr'un document dat de rege, ca voevod al nostru de Maramures, ales si
iubit *. Bogdan ling va continua sa fie :( infidel notoriu * i, In
1359, ne mai putandu-se mentine In Maramures va trece cu fiii
cu rudele i tovarasii cari vor voi sa-1 urmeze, peste munti,
Moldova. Aci murise tocmai Sas si ram'asesera fifi lui dintre cari
cunoastem pe Balc, pe Drag, pe Dragomir si pe Stefan. Cel dintai
trebuia s urmeze parintelui sail la domnie ; este Visa Impiedecat
de Bogdan care II sileste prin lupt sal paraseasca tara i sa se
BOGDAN DESCALECA.TORUL
399,
s'au silit adaogam noi dar au fi izbutit; o recunosc de altmintrelea lnsei cronicele contemporane. Astfel de pilda Cronica Dubnicensa: o In timpul lui Ludovic, Bogdan, voevodul Romanilor
din Maramure, adunand pe Romanii acelui district, a trecut In_
taina in tare Moldovei, care era supusa Coroanei ungureti dar din
cauza vecinatatii Ttarilor, de mult timp parasita de locuitori.
defi el a fost combeitut adeseori de oastea regelui, totufi, crescanci
numeirul Romnilor locuitori En acea pet, ea s'a intins fi s'a constituit ca stab). Afirmarea despre pustiirea Moldovei, din cauza
vecinatatii Tatarilor este o exagerare i in acelaqi timp i o incercare de atenuare a impresiei defavorabile pe care trebuia s'o produca asupra cititorilor tirea acestei pierden. In realitate, dui:a
cum am aratat mai sus, Moldova era, in momentul descalecarii
lui Bogdan, bine populata. O marturisete de altfel, fara s'o vrea,
chiar autorul Cronicei Dubnicense i anume in fraza imediat urma-
www.dacoromanica.ro
400
INTEMEI1REA MOLDOVEI
o vieata independenta.
i-a
B 0 GD AN DE SCALECATORUL
401
mrii. Istoricii mai noi au repetat apoi aceasta pdrere i au susiinut i ei ca pe vremea lui Bogdan, statul Moldovei cuprindea
numai regiunea Bdii, a Sucevei (vezi fig. 123) i a Imprejurimilor,
deci o suprafaVd redus. Noi credem ca Inca din vremea lui Drago,
Moldova cuprindea tot versantul oriental al Carpaglor, dela izvoarele Ceremufului pand la miazd zi de Oituz. Inteadevar, n'ar fi avut
niciun rost s'd existe o u mardi de apArare care s'a" se margineascii
L77*-77"7,'
Fig. 123.
Vatra Dornei
Rodna, 16sand pasul Bicazului, acela al Ghimefului i ce! al
Oituzului descoperite: Ttarii ar fi putut cu mare uprintd p6trunde
pe aici, prin sud. De aceea credem c stapAnirea lui Drago a trebuit 86 se Intind asupra tuturor extremitdidlor orientale ale trecdtorilor care duceau spre Ardeal. Cand apoi urmaii lui Drago
au fost Indepdrtati de Bogdan, acesta a luat In st4pilnire Intreg
www.dacoromanica.ro
402
Fig. 124. Cetatea AMA. In fund, limanul Nistrului. Succesiunea de turnuri, coborind spra
liman, e de un deosebit efect.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
403
BIBLIOGRAFIE
Intemeierea Moldovei: 1. RO3iUL VUIA, Legenda lui Drago. Contribuliuni pentru explicaren originii gi formarii legendei privitoare la intemeierea
Moldovei, In Anuar. 1st. Cluj, I (192V-1922), p. 300-309; 2. V. MOTOGNA,
Urmagii lui Drago g (un document necunoscut), In Rev. 1st., XI (1925), p.
201-204; 3. AL. ARBORE, Toponimie putneand, In Milcovia, I (1930), p.
5-39; 4. IORGU IORDAN, Toponimie putneancl, in Milcovia, IV (1933),
p. 1-32; 5. C. ANDREESCU, Agezciri franciscane la Duncire gi Marea Neagrd
27
www.dacoromanica.ro
LATCO VOEVOD
Laico, sprifinitortst catolidemului
sau minoriti strWateau trile schismaticilor i necredincioilor , cauttind IA intoarca i pe unii i pe ceilalti la credinta Romei. In 1370, Papa Urban al V-lea dispune s6 se trimeat6 dougzeci i cinci de frati din ordinul minoritilor in vederea propagandei
scrisoarea spune: pentru cultivarea viei Domnului
In prtile Rusiei, Lituaniei i Valahiei, adic6 ale Moldovei (in ac-
www.dacoromanica.ro
PROPAGANDA CATOLICA.
406
Papa dispoz4ia ca, Impreuna cu arhiepiscopii din Gnezno i. Cracovia, sa prinda pe preotul loan din Lw6w care raspandete Invatatura schismatica * adica ortodoxa printre locuitorii de acolo. Iar
spre sfaritul anului ee producea o convertire care Ingaduia noului
episcop cele mai mari nadejdi: Latco trecea la catolicism; voevodul Insui aduce printeo scrisoare faptul acesta la cunotinta
pontificelui din Roma care se grabete sa-i raspunda la 25 Ianuarie
406
LAICO VOEVOD
www.dacoromanica.ro
PROPAGANDA CATOLICA.
407
Lateo n'a gasit imitatori intre boierii, cu atat mai putin futre
taranii Moldovei, cel putin istoria nu ne-a pastrat numele niciunuia
pus unii cercetatori din vremurile noastre 1ntrebarea ce
un nou titular, pe Nicolae de Buda, pentru episcopatul din extremitatea sudica a Moldovei, al Milcoviei, care continua pe acela al
Cumanilor, distrus de navalirea tatareasca. In scrisoarea de numire
se vorbevte de clerul i poporul cetiifii i diocezei de Milcov * de
uncle rezulta ca exista, in vremea aceea, o avezare mai Insemnata
descoperit In anii trecuti o cruce mare de piatra. Sapaturi sistematice ar permite sa se verifice aceasta ipoteg. Comunicand regelui Ungariei numirea lui Nicolae de Buda ca episcop al Milcoviei,
www.dacoromanica.ro
498
LATC0 VOEVOD
majoritate unguri nu tiau romnete, deci nu se puteau bitelege bine cu oamenii. De aceea gandul Papei in 1374 de a numi ca
episcop pe cineva care sa stie limba noastra. In acest an, el serie
atat regelui, cat i arhiepiscopilor din Ungaria, invitand pe acestia
Lateo e inmormantat la Radauti, In necropola voevozilor moldoveni. Peste mai bine de un veac, urmasul sau, Stefan cel Mare,
wag deasupra mormantului o lespede cu urmtoarea inscriptie:
Blagocestivul 0 de Hristos iubitorul Io Stefan voevod, Domn al
tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voevod, a impodobit acest mormant stramosului su Io Late() voevod, in anul 6988 (1480), luna
Ianuarie 20, in timp ce Ioanichie era episcopul Radautilor
BIBLIO GRAFIE
Lateo Toevod : 1. C. AUNER, Episcopia Milcoviei, in Rev. Cat., I (1912),
p. 533-551; 2. C. AUNER, Episcopia de Seret (1371-1388), In Rev. Cat., II
(1913), p. 226-245; 3. C. AUNER, Episcopia Milcoviei in veacul al XIV-lea,
In Rev. Cat., III (1914), p. 60-80; 4. C. AUNER, Cei din urnid episcopi de
Seret, in Rev. Cat., III (1914), p. 567-577.
www.dacoromanica.ro
VLAICU VODA
Vladistav, cu mila lui Dumnezeu,
voevod transalpin, ban de Severin, ducede Pdgdraf *.
1364. Nu ttin hisa tot ala de precis sfaritul ei. Ultimul document in care Vlaicu este aratat In viat, poarta data: 6 Iulie 1374.
Pe de alta parte In 1377 se pare cal domnea fratele sau Rada. Prin
urmare Intre aceste dou date ar cadea sfaritul domniei lui Vladislav. Unii istorici 11 aeaza in 1374, altii In 1375, fara Ina ca sa.
poata aduce vreo dovada In sprijinul acestor pareri; i mai putin
intemeiata este data circa 1380 care se gasete In alte luerari.
Nicolae Alexandra 1i ispravise domnia In raporturi incordate
cu Ungurii. Vladislav continua' politica tat:alai sau, ceea ce determina pe Ludovic, regale Ungariei, sa-i declare rAzboiu. In proclamaIiunea pe care o d'a' acesta, la 5 Ianuarie 1365, se spune ca,
www.dacoromanica.ro
410
VLAICT3 VODA.
pitala la Vidin. ItAzboiul declarat Impotriva voievodului muntean trebuia deci s cuprind'a" i pe ruda acestuia de pe malul drept
al Dunarii. Atacul principal al armatei ungare s'a i dat Impotriva lui Sracimir care, dup ateva lupte, a fost Invins i. luat prizonier Impreuna cu sotia sa. Ludovic anexeaz." Bulgaria apusean5
i o preface, unind-o cu pal tea timiean. a Banatului de Severin,
intr'un Banat al Bulgariei , pe care-1 d lui Dionisie, voevodul
411
Putin timp dupa aceasta frisa, izbucnete In Banatul unguresc al Bulgariei o rascoala, alimentata, se pare, chiar de tarul
-bulgar dela Tirnovo, care ar fi trimis In ajutor apte boieri de ai
-sai Cu cetele lor. Vlaicu atunci intervine i ocupa Vidinul Cu gandul probabil de a-1 restitui cumnatului ski Sracimir. Un
www.dacoromanica.ro
412
VLAICU VODA
In timp ce parcalabul Dragomir repurta victoria sa hotarttoare, un alt corp de oaste muntean, pornind din Amla ataca
tinuturile vecine Inconjuratoare. Atunci a ars mnstirea dela
Tlmaciu i odat cu ea, documentele de moii ce fusesera depuse-
acolo de unii proprietari. Faptele artau prin urmare c Vladislav nu poate fi supus. De aceea Ludovic se grbete s incheie
pace. Voevodul muntean pastreaz feudele de peste munti ceea
ce implica evident recunoaterea suzeranitatii
1369,
voevodul muntean
Cu Ungurii erau prin urmare din nou bune. Nici de data aceasta
lug ele n'au durat mult. In primlvara anului 1373, regele Ludovic
ja o msura care dovedete c'a survenise iari o stare de Incordare-
413
Fig. 125.
414
VLAICU VODA
sa-I primeasca cu onoare i, In acelai timp, poruncete dregatorilor sa nu-i puie nicio piedeca, ci dimpotriva sa-i dea tot sprijinul.
Propaganda catolica dorea Insa mai mult. Ea ar fi vrut sa catige chiar pe Domn, aa cum va izbuti peste putin timp In Molwww.dacoromanica.ro
415
416
VLAICU VODA.
417
monahal in tinuturile noastre. Nu putem s credem a monahismul, aa de rspndit i de infloritor in vremea aceea in toat
lumea cretin, numai la noi s nu-i fi avut adepti. Au fost i la
noi 4 pustnici , trind asemenea elugrilor daci prin locuri
retrase, prin peterile muntilor, prin poenile ferite ale codrilor;
au fost de sigur i schituri modeste, de lemn, in jurul erora vor
fi trit cei cari fugeau de larma i de ispitele vietii. Mnstiri 'nag,
cldiri mai puternice, de piatr, cu averi intinse i cu hrisoave de
milostenie dela domni i dela boieri se pare e n'au existat noi
cel putin nu cunoatem niciuna inaintea Voditei sau de vor fi
existat, ceea ce-i putin probabil, nu s'a pstrat nicio urnf a lor.
Aa dar In timpul lui Vladislav se face prima mnstire. Venise
tocmai in vremea aceasta in Tara Rom'aneasca un elugr vestit
din Peninsula Balcanica, Nicodim. El era de fel din Prilep, din
tara srbeasca. MamA-sa. era S'arboaie, tat-su Grec, din Cas-
tile oltene, spre apus de Severin, lngi apa Voditei care i-a dat
i numele. Domnul ja asupra lui cheltuiala zidirii i inzestrarea
cu odoare i moii a sfntului Mow Nicodim i Cu ucenicii sai
pun munca. Aa s'a inltat cea dintAi mnstire din Tara Romaneasca. Hrisovul ei primul act intern scris in limba slav pe
merit:6 sa fie reprodus ca o mrturie din cele
care-1 cunoaqtem
mai interesante asupra vietii romanelti din veacul al XIV-lea:
28
www.dacoromanica.ro
418
VLAICIJ VODA.
...Eu cel intru Hristos Dumnezeu binecredinciosul voevod Vladislav, cu mila lui Dumnezeu domn a toata Ungrovlahia, binevoit-am, dupa indemn dumnezeiesc, a inalta manastire la Vodita
In numele marelui i purtatorului de Dumnezeu, Antonie, ascultand pe cinstitul intre calugari Nicodim... Dela Domnia mea
(a fost) cheltuiala i daruirea, iar cu munca lui kir Nikodim 0 a
fratilor lui, am zidit 0 am zugra"vit. Si pe cat au ingaduit timpurile
www.dacoromanica.ro
VIEATA ECONOMICA
419
tru ca din ele sa se restaureze, sa. se mareasca 0 sa se infrumuseteze manastirea adica biserica, trapezaria 0 chiliile. Domnii urmatori, intre altii Mircea cel Baran, au urmat aceasta pilda, Incat
Cutlumuzul a putut fi, pe drept cuvant, socotit ca o lavra roman easca' .
www.dacoromanica.ro
420
VLAICU VODA.
INT
1
II
III
VI
Fig. 126. Monete de argint dele Vlaicu Vodk (IIII) si dela Radu I Basarab
(IVVI). Monetele I, IV, V co inscriptia In limba slavi; cele co nr. II, III,
VI, In limba latinIi. (Cliseul Profesor C. Moisil).
BIBLIOGRAFIE
421
BIBLIOGRAFIE
Vlaleu Von: 1. N. IORGA., Lupta pentru staptinirea Vidinului In 1365-9
f i politica lui Vladislav Voda tala de Unguri. Un episod din cucerirea Peninsulei Balcanice de Turci, in Cony. Lit., XXXIV (1900), p. 962-999;
AL. *TEFULESCU, Mdnastirea Tismana, Bucureti, 1909, 493 p. in 8';
N. IORGA, Istoria comerfului romdnesc. Drumuri, mcirfuri, negustori gi rage,
www.dacoromanica.ro
Cat a domnit Radu I Basarab nu se stie in mod precis. Documente dela el nu ni s'au pastrat, iar indicalale vechilor cronici mun-
www.dacoromanica.ro
RELATIILE CU UNGURII
423
pe care-1 poarta Radu s'ar explica prin stapanirea sa asupra Vidinului 0 tinutului Inconjurator, stapanire atestat pretind unii
cercettori de o inscriptie slava ce se gase0e In Biserica Do innea.sca din Curtea de Arge. Intr'adevar, aceasta inscriMie daca
a fost bine citita, ceea ce nu-i deloc sigur prezinta pe Radu ca
a domn singur stapanitor al Ungrovlahiei, al Vidinului i al obla-
424
RADU I SI DAN I
and apare Joan Trentul cu aceasta demnitate. Teritoriul Banatului de odinioara al Severinului se impartise acum in doua: o parte
In spre fsarit, cuprinzand actualul judet al Mehedintilor, i, poate,
www.dacoromanica.ro
426
Fig. 127.
426
RAM:1 I sI DAN I
La Cotmeana, Intocmai ca i la Tismana, Radu va fi inlocuit lcaul de lemn al inaintaului su printr'unul nou, de
zid. lar in cazul cfind, dela 'inceput, din vremea lui Vlaicu, 16eaul ar fi fost de zid stilul lui nu se oprime unei atari supozitii atunci .noul ctitor 11 va fi deavarit, adogAndu-i toate
ecareturile necesare i Inzestrandu-1.
Radu este ctitor i la Biserica Domneasa din Curtea de Arge.
Pomelnicul acestei biserici 11 considera chiar drept cel dintai ctitor,
deoarece lncepe prin Radu Voievod i sotia lui, Ana Doamna. De
www.dacoromanica.ro
427
stantinopol (vezi fig. 128, 129 fji 131). El figureaza pe labloul ctitoricesc, Impreuna Cu sotia sa; numele Domnului nu se poate citi,
www.dacoromanica.ro
RADU I 51 DAN I
428
si imediati, in pomelnicul episcopiei de Minnie, acela al mtindstirii Arges precum si In prima versiune a pomelnicului mtindstirii
Campulung. In alte acte sing, din veacul al XVII-lea, in cronicile
muntene, In traditia litera.r&
precum i in unele pomelnice
;
.A:g
'.
If,
....
X
'
r*t.
,
t
n.
t,
"'"
/..
(veacul al XIV-Ica).
Cum InA traditia stia ca intemeietor pe Negra Voci, (vezi fig. 130)
contopirea acestor nume a urmat dela sine si s'a creat astfel numale hibrid Radu-Negru. In realitate, un voevod ca acest nume n'a.
existat niciodat Confuzia e veche: ea se produsese deja In a doua
www.dacoromanica.ro
429
"
o
r.
4,
-'
- ' 7a2
61,
0r
.1],
,.,.
r.' ; '
...77,
At..?
7.......'i
.,..,.,.1
......'--
''L.,;".
,,,,,
P.
pi..
..
E.
,l,
'"
rf"
.\
c,.
.:.
..
?N
-4.,
-.
'f,..p
',-
n:
,A .
:
'
,"
i
,
fr.%
Fig. 130.- Ruiaele eCetii lui Negru Vodi6 dela Poona,' (ud. Arm).
www.dacoromanica.ro
RADU I $1 DAN I
430
AI
.
'
t:.
o
il
"
ur
,;
!
ilf .,,
....
,
'
"u
.-,,, ..F..
'
'
v,,,,,I..
.-.....,
n'
'I.
4001.4
z.,
,
A
.!
..
.. ..
...
... .
46
,.
4.0 g'
4-"
,.. .'. , ,,,,,.
"0 .,-,
l'.
.
'
.,
,,,
As, ..*
-
,1. -.:. ,,
:-
4'-
'.
' n''''.
'
'
.' .,.1.7..'...k..
,.--'
..
-,
'3. s
,.
..!
', \., .
.,,
,1
,,,
k.
-jVtt
k e.
.,.....
!'.,..
...3,,
..
..,
.-r,"1:54 '
*.; ,..,.,,,,'
:,
'
....
-,...
,,,y1..
',.'f; of.N.,k
,P,
fr
'',4'e ' -r
' fi
,',
' ..
,.,, .....y
1 4'- : ...
..-
, 1,'
,,.....m,
4 '4 .
_..
'
4k..,...
I
d.1 -;,4'.
...,10:.;":: .'"
'''' : ''
'
www.dacoromanica.ro
431
ricile
RADU I SI DAN I
432
In care se putea citi cuvantul paA8n serk, ava dar numele voevodului muntean.
epi,s-
s[oAa], (Io Radul mare voevod ).AI doilea tip il formeaza monetele
www.dacoromanica.ro
433
Fig. 133.
Piatra care se aria deasupra monnintultri lui Radu I Basarab, In Biserica Dornneascii
din Curtea de Asges.
cel putin la inceput a hegemoniei regilor angevini. Dac se admite a doua ipotez, trebuie sd observAm cd
ea nu se poate aplica donaniei lui Radu, care a avut relatii
ostile cu Ludovic ; prezenta scutului unguresc n'ar fi deci, pe
recunoatere
www.dacoromanica.ro
FIADU I SI PAN I
434
Y. q
.
1;"
3:rl;
.4
47././A
'4.
Paftaua de aur a lui Badu I Basarab, glisita In mormantul sal, din Biserica Domneascli deis Curtea de Argos. Infiltiseaza un castel
medieval, avand In centru, fauna din bronz, o fiintli supranaturali, cu cap de femeie i trup de lebada. Inele de aur, uneie Impodobite cu pietre pretioase si avand inscriptii slave gi latina, precum si o aplica dintr'un aliaj de sur, reprezentnd un cavaler medieval, Osito toste In mormintele din
Biserica Domneastt dela Curtes de Arges. (Colectia Comisiei Monumentelor Istorice, Bucuresti).
Fig. 135.
www.dacoromanica.ro
RADII I $1 DAN I
436
Cu
Fig. 138. BrItul lui Radu I Basarab, lucrat din fir de aur i impodobit cu nthrg5ritare
dispuse In romburi la colturile carora se ell Mid stele de aum (Colectia Comisiei
Monumentelor Istorice, Bucuresti).
argat, inteun sarcofag de piate, ram6sitele pmntesti ale ctitorului. Cand lespedea grea care acoperea mormntul a fost dat
la o pane, s'a inflisat privirilor scheletul domnului, acoperit
un giulgiu de mlase, putrezit de vreme. MAinile erau incrucisate
pe piept, degetele purtau inele de aur ; diadema de fir Impodobit
cu mrgaritare lunecase de pe cap, si se afla sub bArbie. Sub giulgiu
Cu
se pAstrau IncA resturi din tunica de mta.se purpurie in care fusese imbacat voevodul; ea era. strans'a de trup si lung, cobornd
pn. la jumtatea femurului; decolt461 mult la OA, se incheia
In fat,6 prin 30 de nasturi de aur purtnd stema care revine pe monetele muntene: un scut despicat avnd campul din dreapta gol,
iar In cel din stnga patru bare transversale. Manecile, strmpte,
www.dacoromanica.ro
437
t.
,
el; 4,4x
-
Fig. 137. Brlitarli i inele gite In'mormintele din Biserica Domneascll dala
Curtea de Arges. (Colectia Comisiei Monumentelor Istorice, Bucuresti).
438
RADU I *I DAN I
DAN I
439
www.dacoromanica.ro
440
RADU I $1 DAN I
adaoga documentul unguresc au ars i hrisoavele de proprietate ale lui Petru, cnezatul din Timiel i ale fratilor lui.
Motivele care au determinat pe Dan sa poarte acest razboi
cu Ungurii, nu le cunoatem; banuim Ina c voevodul muntean.
a vrut sa reja posesiunile de odinioara ale lui Vladislav, Amlaul,
Fagaraul i partea ce ramasese Ungurilor din Banatul de Severin.
Pare foarte probabil Ca a i reuit s'o faca, pentru ultirnele doug,
Cu acest prilej
www.dacoromanica.ro
441
tatalui sau, i intru cat manastirea Vodita Onea acum tot de Tismana
RADII I I DAN I
442
BIBLIO GRAFIE
Radu I: I. B. P. HASDEU, Istoria criticd a Rorndnilor, vol. I, Bucuresti,
1875, XII + 316 p. in, 4'; 2. B. P. HAsoEu, Negru Vorld. Un secol gi jumcilate din Inceputurile Statului Terei Rorminesci (1230-1380), in Etymologicum
Magnum Romaniae, t. IV, Bucuresti, 1898, 286 p. in 40; 3. I. MINEA, Urmagii
Jui Vladislcur I gi politica orientald a Ungariei, Bucuresti, 1916, 32 p. in 8';
4. G. I. BRATIANU, Les bijoux de Curtea de Argesh (Roumanie) et leurs
lui Radu I Basarab, In Bul. Com. Mon. 1st., XXVI (1917-1923), p. 122
133; 7. VIRGIL DRAGHICEANU i ARH. P. DEmEmEscu, Schitul Brddetul,
67-76.
www.dacoromanica.ro
MU$ATINII
Basarabi
voi Musatini,
Descdlecittori de lard, ddtdtori de lee i datini,
www.dacoromanica.ro
444
MIJ$ATINII
Concluzia e cu atat mai intemeiata cu cat atunci cand pomelnicul cuprinde si persoane care n'au fost domni, ci numai membri
ai familiilor acestora, se arata lamurit aceast calitate. Astfel, de
pilda, pentru efan cel Mare si neamul lui se spune: Pomeneste
Doamne, pe binecredinciosul domn Stefan Voda sin Bogdan Voda-
fratii domnului: Ioachim si Ion si Carstea, iar la urma surorile lui Stefar : Maria si Sora. Asa dar, din moment ce pomelnicul
un document contemporan fi de o perfectil exactitate
trece pe Costea printre domnii tarii # i nu-1 arata ca membru al
farniliei domnitoare, trebuie s. admitem c Intr'adevar el a ocupat
t r o nu 1 Moldovei.
Mult mai greu este Irma a raspunde la Intrebarile privind originea acestui voevod Costea i relatiile lui de familie. Cine era el?
Ce legaturi avea cu Latco i cu Bogdan ? Apartinea oare familiei domnitoare moldovene sau venise asa cum au afirmat Xenopol i Hasdeu
din Tara Romaneasca, fiind Inrudit cu Basarabii? Numele doamnei Musata, mama lui Petru, domnul urm'tor,
era numele ei de nastere sau se formase dupa acela al prezumatului
ei sot, Costea care s'ar fi numit Musat ? In sfarsit, ce legatura este
Intre Musata i domnii anteriori? Este ea oare fiica lui Bogdan.
Intemeietorul sau a lui Latco, asa cum s'a afirmat? Atatea Intrebari care-si asteapta Inca raspunsul. S'au emis tot felul de pareri
In istoriografia romana fr ca A' se poata ajunge Irma 'Ana acum
la un rezultat precie si definitiv.
www.dacoromanica.ro
ORIGINEA MU$ATINILOR
446
446
MU SATINII
etc.). Intr'o asemenea ipoteza, fiii lui Costea trebuie BA poarte nu-
Durata domniei lui Costea nu se arata in cronici, putem Incerca s'o stabilim prin deductie. Se admite ca Lateo i-a incheiat
stapanirea In 1.373; pe de alta parte, lui Petru, letopisetele noastre
vechi Ii dan toate 16 ami de domnie. Luand ca sfarit al acesteia
din urma anul 1391 (In 1392 se constata' Roman ca domn al Moldovei) rezulta ca Petru a inceput carmuirea sa in 1375. Prin urmare,
Costea a domnit intre 1373 i 1375; domnia lui a fost scurta: vreo
doi, trei ani de zile. Ce s'a petrecut In acest rastimp, nu se tie:
n'avem absolut nicio informatie pfina acum.
Petru Voevod. Relaiile cu Polonii. Dupa Costea, a urmat la
tron Petra Voevod. El domnete din 1375 OM in 1392, ultima tire
asupra lui fiind dela inceputul acestui an. La 30 Martie 1392, domnea
fratele sau, Roman.
Politica externa a lui Petru a avut o linie precisa': alianta stransa
PETRU VOEVOD
447-
448
MU$ATINII
i se trAgea i numele. Aezri mai Insemnate erau Sniatyn, Kolomea, Tysmienica , Horodenka i Stanislau. Suprafata atingea aproape
.8000 de kilometri pAtrati. Banii n'au fost restituiti in termenul pre-
In totul i lui Mircea. i acesta putea fi atacat dinspre mia znoapte de Unguri ma cum fusesera de doua ori pan atunci predecesorii si. lar primejdia era pentru el cu atat mai mare cu cat
se putea adaoga i un atac din spre miaza.zi al Turcilor, cari ting
In vremea aceasta linia DunOrii. De aceea, Mircea cauta aliati i
ii gasete, cu concursul lui Petru al Moldovei, In Poloni. La 1.0
Dechemvrie 1389, cateva luni numai dupa ce cretinii din Balcani
fusesera zdrobiti de Turci la Campia Mierlei (Kossovopolje), trimiii lui Mircea, boierii Manea
Roman Herescu insotiti de Da"goi, vornicul lui Petru al Moldovei, Incheiam la Radom, la miaz'zi
de Varovia, un tratat de aliant5. cu Vladislav Iagello. Cei doi
monarhi se obligau FA' se ajute reciproc lmpotriva regelui Ungariei iar Impotriva altor dumani, dupa putintO, ca prieteni. Se
prevedea ca peste cateva luni, pe la mijlocul Quadragesimei ,
adica a postului cel mare, ai se trimeata actele solemne, investite
-cu sigiliile cele mari, prin aceiai ambasadori. Ratificarea aliantei
se face InsO mai de grab4, la 20 Ianuarie 1390, probabil sub presiunea evenimentelor, confirmandu-se In totul dispozitiile ce fusesera' lua,te la Radom. Peste dou luni, la 17 Martie, urma la Saxeava Intre trimiii lui Mircea, Roman Herescu i Radu Gotcu, i
aceia ai lui Vladislav, o specificare mai amOnuntita. a conditiilor
aliantei. Se prevedea de data aceasta ea regele Poloniei nu va porni
la rzboi contra Ungariei fr sa fi comunicat lui Mircea i divanului acestuia pricina respectiva, aprobat. In prealabil de sfatul
polon. De asemenea, daca s'ar face pace Intre Sigismund, regele
Ungariei, i Mircea, ea va trebui sO fie acceptatO i confirmata i
www.dacoromanica.ro
449
www.dacoromanica.ro
460
MIJ*ATINII
461
(vezi fig. 139). In cei saisprezece ani de domnie ai acestui Musatin, Moldova a sporit In bogatie.
Petru a fost casatorit Cu o rudd a regelui polon Vladisla y Iagello.
3C.
www.dacoromanica.ro
ROMAN VOEVOD
s Marea singar sldpdnitorul domn
lo Roman Voevod a/ rdrii Moldovei
dela
30
Martie
1392).
mos pe care-1 poarta el, In actele emise de cancelaria dela Suceava. Astfel, in hrisovul din 30 Martie 1392, Roman de intituleaza
44
ROMAN VOEVOD
hia ajunge deci In forma lui cea mai grava. Aceasta se petrece
Inainte de Martie 1393 and Ieremia, Intors la Constantinopol, ia
parte la sinodul patriarhal. In anul urmAtor, In August 1394, el e
numit mitropolit la Tirnovo, In Bulgaria. Conflictul va continua
sub urmasul lui Roman, sub stefan, i abia la Inceputul domniei
lui Alexandru cel Bun se va ajunge la o Intelegere.
Intemeierea ormului Roman. Rrisoavele de danie. In ce priveste
al carui nume chiar arata pe fundator. In documentele urmatoare orasul e numit Novograd, adie orasul nou . In timpul
lui tcfan cel Mare se Intalneste aci prclabul de Novograd .
Hrisoave interne, privitoare la mosii, nu ni s'au pastrat dela
Bogdan Intemeietorul, dela Lateo si dela Petru. Abia din vremea
lui Roman cunoastem dou' : unul din 30 Martie 1392, prin care
voevodul arueste lui Ionas viteazul pentru a lui credincioas
slujb' * trei sate pe Siret, Ciorsaceuti, Vladimiruti i Bucuruti.
www.dacoromanica.ro
466
Se arat i hotarele lor: o din jos, dela Maresuti, un val ce-i deacurmezisul ampului Oa la Siret, apoi de celalalt parte a Siretului, la capatul de jos al poienii, o movi16. i de acolo, drept
paste luned, la fantAra, o movila tsi de acolo drept n bucovin6
(adie in pdurea de fagi; nu e nume propriu) o movild si de acolea pe marginea bucovinei In sus Ong la hotarul lui erbovschi
la un teiu, o movil, de acolea &Are toplit6 (nseanua izvor cu
ap cald si de asemenea balt, bgltoaca), acolo o movil6 si de
acolea &are Siret o movil de mijloc si de acolea (paste) Siret In
SUS 'Ana In bucovina cea mare, pe unde se arat'd drumul dela DobrinAuti, la captul ctimpului i de acolea pe marginea bucovinei,
pe deal, pe vale, pan6 la val. Acesta e tot hotarul*. Pentru a se
Intgri aceast danie, voevodul porunceste ca hrisovul s aib4 pecetea noastr cea mare i arat i martorii: i la aceasta, eredinta mea i credinta fiilor mei, credinta jupanului Juga Giurgevici, credinta jupanului Stele i cu fratii lui, credinta lui Bratul
Neatedul, credinta lui Stanislav, credinta panului DrAgoi, radii* lui Andries si a panului Giurgiu, credinta panului Dragus
viteazul, credinta lui Stravici, credinta panului Vlad, a panului
Ghidea, a panului Grozea, credinta panului Costea, credinta lui
Oris, credinta tuturor boierilor moldoveni*. Cel de al doilea act
intern dela Roman este din 18 Noemvrie 1393 si priveste o alt
danie, a unui sat, la obarsia Sucevei, pe care voevodul 11 d'grueste
e slugei sale Todor i fratilor acestuia, tot pentru slujba lor eredincioas. Se arat de asemenea hotarele i credinta martorilor,
printre care este, indat dup elomn, aceea a mamei noastre,
cneaghina Musata o. Cu acest prilej apare si un alt dregator al
curtii domnesti, stolnicul.
Roman a fost casatorit cu Anastasia, care nu este Ins6 tot una
Cu Anastasia, fiica lui Latco, cea ingropat6 la RAdauti. Nu stim
originea ei. Din aceast cAstorie sunt cei doi copii amintiti In
documentul din 1.8 Noemvrie 1393: Olexandru* viitorul domn
Alexandru cel Bun
456
ROMAN VOEVOD
BIBLIOGRAFIE
Jurg Koriatoviel: I. P. P. PANAITE SCU, Iourij (Iourg) Koriatovia,
prince lithuanien et la Moldavie, in IOMfiHH ssipssic sa pommy. alcammmta M. G.
www.dacoromanica.ro
Asupra filiatiei lui stefan I Voevod exista discutie in istoriografia noastril. Potrivit vechilor letopisete moldovene, el ar fi
fost frate cu Petru si Roman. Unii istorici II considera Ina' ca
nepot al ecestora doi 0-1 identifica cu jupanul Stele care figureaza printre martorii documentelor lui Roman. Inteunul din aceste
Fig. 140.
riori.
an si jumtate aceasta durata. Inteadevar, prima mentiune sigura despre stefan este din Ianuarie 1395 iar ultima din 12 Martie
www.dacoromanica.ro
468
www.dacoromanica.ro
RELATIILE CU POLONII
469
atacati din doua parti, fii din spre miazanoapte, qi din spre rasarit.
De aceea Sigismund se hot:41.4*e sa Intreprinda o expeditie Impotriva lui atefan spre a-1 sili s renunte la atitudinea sa i a-i impune
Unguri
www.dacoromanica.ro
460
*TEFAN I VOEVOD
I IUGA VOEVOD
cretin
rt4i
impotriva Tatarilor. 0 prima expeditiune avusese loe in 13980 a doua, s'a produs in anul urmtor, cand Polonezii, Litvanii
Moldovenii se ciocnir cu Ttarii, la Worskla, In ziva de 12 August.
461
-0 Meletie
care or fi hoti i gtricati 0 pradatori ; cere sa fie
goniti i atunci va fi iertat norodul qi voevodul de afurisania arun-
462
Nici Doinnul insa, nici cei doi episcopi moldoveni nu s'au tulburat de fulgerile patriarhiceti. Iosif 1 cu Meletie au continue..
sa pastoreasca. Petru se vede di n'a putut face nimio, deoarece,
In Septemvrie 1.395 se produce o noua incercare de aplanare a conflictului, de data aceasta fapt semnificativ din partea Patriarhului, nu a Domnului Moldovei. Este trimis acum mitropolitul deMitilene, caruia i se recoman da sa nu fad nimio in privinta episcopilor de acolo, dar In ce privete poporul, iti dam deslegare
apune Patriarhul sa faci cum vei gasi rosturile lor . O prim
concesie aa dar: se autoriza, Inteo forma acoperita, sa se ridiceafurisania aruncata asupra norodului. 0 a treia Incercare are loo
tot In timpul lui stefan prin urmare
in Ianuarie 1.397
iartii"
din, partea Patriarhiei, trimitndu-se arhiepiscopul Mihail al Betleemului. Acesta cunoate obiceiurile Tarii Moldovei chiar i limba (subinteles: cea oficial, slava) .1 este 4 cunoscut i. prieten nu numai
Cu Domnii de acolo, dar i cu cellalt popor indeobte . I se recomanda i lui sa goneasca pe cei doi episcopi i sa fac toate slujbele i lucrurile bisericeti necesare.
Aceste repetate misiuni aunt foarte explicabile. Patriarhia aveal
interes ca sal se stabileasca relatiuni de op natura Meat sa insemneze o recunoaltere a autorittii ei. Evident i Voevodul Moldovei dorea sa existe raporturi normale; el nu putea 11)&6 admite
inlturarea lui Iosif care era ruda a sa i pamantean, in folosur
unui strain. De aceea conflictul a durat. A trebuit s moar Patriarhul din Constantinopol .1 sa vie unul nou in locul lui, a trebuit de asemenea ca pe tronul Moldovei sa ajunga Alexandru
www.dacoromanica.ro
468
printre martori panul Iuga Giurgevici >>, 11 (la drept fiu al presupusului Dornn al Moldovei Jurg Koriatovici.
neaza nici anul, nici luna cand a fost emis. Celelalte doua documente
dela Iuga, unul din 28 Noemvrie 1399, al doilea fara data edinu pot constitui dovezi sigure pentru
stabilirea timpului de domnie, deoarece autenticitatea lor a fost
contestata de mai multi istorici. In once caz, este sigur ca in 1399
higa era Domn al Moldovei. Ca a ocupat tronul i in 1400, aceasta
depinde de demonstrarea autenticitatii sau neautenticitatii hrisovului din 11 Fevruarie 1.400 dela Alexandru cel Bun. Daca acest
hrisov e autentic, ma cum pare probabil, atunci Inseamn. ca Alexandru era Domn Inca dela inceputul anului 1400, poate chiar
dela sfaritul anului precedent ;. In caz contrar, se poate admite
ca. Iuga s'a mentinut In scaun i In primele luni ale acestui an. Chiar-
i intr'un atare caz, domnia lui a fost foarte scurta. Prin urmare
n'a putut cuprinde prea multe fapte. tirea din cronica lui Grigore
Ureche i a lui Simion Dascalul, potrivit careia higa ar fi organizat
biserica moldoveneasca, luand 4 blagoslovenie dela patriariea
de Ohrida *, ar fi descalecat * orae prin lark facndu-le ocoale
pren pregiur * i ar fi 4 inceput a darui ocine prin tara a voinici
ce Ikea vitejii la oti , s'a dovedit in ultimul timp o interpolatie
tarzie datorita, se pare, lui Misail Calugarul ; ea nu are niciun temeiu.
De altfel i A' fi vrut Iuga sa se ocupe in mod deosebit de problemele de organizare, a tarii, n'ar fi putut s'o faca, deoarece trebuia A' se g'ndeasca. In primul rand la menfinerea sa In domnie.
Tronul era dorit in vremea aceasta de trei pretendenti, fiecare
www.dacoromanica.ro
464
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
teIan Voevod: 1. IACOB CARO, Geschichte Polens, vol. III, Gotha, 1869,
658 p. in 8'; 2. Ilan MINEA, Principatele ronuine i politica orientald a twitratului Sigismund. Note istorice, Bucuresti, 1919, 280 p. in 8; 3. V.1+A-..o.roGria,
privire la uricile lui Iuga Vodd [14001 Iasi, 1926, 11 p. in 4 (extras din
Buletinul Ion Neculce, fase. 5). DAMIAN BOGDAN, Despre Domnii moldoveni
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
466
DIIRCEA CL BATRAN
Ungrovlahiei i p'rtile de peste munti, Inca ci spre par* WAresti, i Amlasului ci Fagarasului herteg, i Banatului de Severin
Domn, si pe amandoua partile pe toata Podunavia pana la Marea
cea mare sit cetatii Darstorului stapanitor .
www.dacoromanica.ro
Cavara, qi o marise, eat spre miazI-zi, cucerind Vara i regiunea panO la Mesemvria, cat i spre miazA-noapte, ocup&nd, la
un moment dat, In 1.366, i Chilia. Dupa Dobrotici, a urmat flu).
www.dacoromanica.ro
4613
1388-1389.
www.dacoromanica.ro
469
minatie turca, pentru a putea aprecia la justa sa valoare, rezistenta lui Mircea. Fara acest mare Voevod, e foarte probabil ca
intregul curs al istoriei muntene i prin consecinte al intregei
istorii romaneti ar fi avut o alta desvoltare i alte proportii.
Forma pe care a imbracat-o politica externa' a lui Mircea n'a
fost intotdeauna aceeai. Mai ales ca pe lang preocuparea principala combaterea primejdiei turceti se mai adaogau i Alta
probleme, cum era aceea a raporturilor cu Ungurii, cu Moldova i
Cu Polonii. Trebuiau deci avute in vedere mai multe interese care
www.dacoromanica.ro
470
MIRCEA CL BTRAN
aceasta cetate 11 costase pe tatal salt un bolovan de sare. Credem ca tot In aceasta vreme a Intarit Mircea i cetatea cealalta
dela Turnu sau, cum li spunea.0 contemporanii, dela 41\licopolul
Mic , In opozitie cu cel mare, din fata, de pe Vrmul drept al Dunarii. Pe de alta parte, el cauta sji acopere spatele, s previe un
atac din partea Ungurilor care, dupa cum tim, fusesera In raporturi dumanoase, de razboi, cu fratele sau Dax f}i care ar fi putut
profita de un eventual atac al Turcilor spre a lua Indarat Banatul
de Severin. In acest scop, la cateva luni numai dui:4 b'talia dele
Kossovopolje i anume la 10 Dechemvrie 1389, la Radom, In Polonia, Mircea Incheie prin trimiqii sai Manea i. Roman Herescu,
asistati de vornicul Dragoi, reprezentantul lui Petru al Muatei,
un tratat de alianta cu regele Vladislav Iagello. Cei doi monarhi
se obligau sa se ajute reciproc Impotriva Regelui Ungariei, iar
impotriva altor dumani, dupa putinta, ca prieteni. La mijlocul
postului mare urmator, trebuiau trimise actele solemne, in.vestite
cu sigiliile cele mari, prin aceiai ambasadori.
Ratificarea se face mai de graba chiar, la 20 Ianuarie 1390, la
Lublin, confirmandu-se In totul dispozitiile Nate prin actul din
10 Dechemvrie 1389. Alianta lui Mircea cu Vladislav 14i produce
imediat efectele. Sigismund, regele Ungariei, vaandu-se amenintat din dourt pri, cauta o apropiere de Doranul muntean; acesta
la randul sau gasete ca o Intelegere cu Ungaria i-ar fi util. In
cazul unui conflict cu Turcii, mai utila chiar sub raportul militar
cleat alianta cu Polonii care erau prea departati. Aga se explica
actul din 17 Martie 1390, dela Severin, cuprinzand o interpretare a
dispozitiilor aliantei anterioare, interpretare care constituie de fapt
prima etapa In procesul de apropiere al lui Mircea fata de Un-
www.dacoromanica.ro
471
confirmata i de Vladislav Iagello. Deosebirea fata de stipulatiunile anterioare care prevedeau raspicat ajutor reciproc impotriva Ungariei este evidenta. Politica externa a lui Mircea In ce
privete legaturile cu cretinii incepea sa se orienteze altfel, tinand
seama in primul rdnd de interesele propriei sale tan, de primejdia
iminenta din partea Turcilor.
Inteadevr, atacul lui Baiazid se produce. Nu tim exact cum
au Inceput ostilittile, cine a atacat cel dintai. Unele izvoare tur-
a avut un caracter foarte violent, ambele ostiri luptnd cu Inversunare. 0 cronia bulgara' contemporana povestete: i lncii
www.dacoromanica.ro
472
nenumarate s'au frant atunci i multimea sagetilor a fost nenumarata, 'neat vazduhul nu se mai putea vedea de desimea
lor*. lar ;1111 MO cara s'a dat btalia curgea rou de sangele
ce ieea din multimea trupurilor cazute. Victoria fu a lui Mircea:
izvoarele contemporane aunt categorice In privinta aceasta. Dar
face lug mai tarziu un tratat identic care Ira purta aceasta
pecete mare.
www.dacoromanica.ro
473
www.dacoromanica.ro
474
hova care era ocupat de trupe turceqti, azu qi ea. Apoi, armata
cretin6 se indreapt5. spre Nicopole pe care-1 asedie, pe uscat i pe
apa, timp de 16 zile. Baiazid era, In timpul acesta, la Tirnovo. Auzind de sosirea aliatilor, se 1ndrept grabnic cu toate puterile sale
www.dacoromanica.ro
475
Ajunse, prin Marea Neagr, la Constantinopol si de aci, inconjurand Grecia, se indrept5 spre Dalmatia. Imensa majoritate a
prizonierilor crestini pieri sub securea clului; foarte putini au
avut norocul sji rascumpere vieata. 0 parte din armata ungar,
In frunte cu Stibor, voevodul Ardealului, izbuti insa sa" treaca Dunarea impreuna cu oastea lui Mircea ce! BAtran. Vlad uzurpatorul
fu prim; acum i dus de Stibor In Ungaria, unde probabil a si pierit,
www.dacoromanica.ro
476
MIRCEA CL BATRAM
rasaritul: lupta dela Ankara (28 Iulie 1402) intre Baiazid i banul
Mongolilor TamerIan sau Timur-Lenk adica Timur cel chiop, care.
cuprinsese o mare parte din Asia si voia acum sa taibg. sitinuturile
stapanite de Sultan. Acestuia din urma Ii venira In ajutor neTatarii, trecand peste Cara-Bogdan, deci
spun cronicele turcesti
peste Moldova, si Sarbii lui stefan Lazarevici. Lupta s'a ispravit.
prin infra.ngerea lui Baiazid care s'a vazut parasit de foarte multi
dintre ai sai. (S'a afirmat In ultimul timp eu insurni am facut-o, luandu-ma dupa o comunicare a lui N. Iorga la Academia_
ca la Ankara ar fi participat si un corp de oaste munRomana
tean, trimis Sultanului de &Are Mircea. O cercetare minutioasa,.
www.dacoromanica.ro
477
..,-
,
,
, 7, --....
A -...
''.
,-
;4
_ir ,t
.,
,
-4,,
,i
,
', s . .--..,
.4..,,,,..
-',-.
.-
,..
..
I,
,,
..
,,,..;.. TEr
s,
_reltiV62-'*-
r,
.,..
r 7X"...
r-Art'-,
.,
' j,;:,
'
''.
1.:ti. ...
.-
-..
..-.,,,,
' ..
v.,
-P,:y .1.....,!..k7
.M.' .,._ " ' 's'".. og
.=.4Ci.k 4
t.9.':::sf
.
_ .,...
'
..
V
.
-. Zil
''''fit
.: ,
Fig. 141.
Ruinele cellStii Enisala, unde au stat de pazh soldatii lui Mircea cel Nitrito. Sipiturile efectuate In vara anului 1939 an dat la iveall, pe lAngi o fuerte bogati si varia%
ceramich bizantinit el veche ronuineascli, si dona tezaure nionetare: unul dela Mircea cel
trin, celillalt dala Petru al Musatei.
478
dela Ciamurli, de langa Sofia, la 5 Iulie 1413, cel dintai este in-,
frant 0 ucis. Mohamed ramane singur stapanitor al imperiului
0 e incoronat ca Sultan la Adrianopol. Un izvor bizantin, cronica.
lui Ducas, afirma ea noul Sultan ar fi fost recunoscut 0 de Mircea
care a trimis soli, fagaduind chiar 0 tribut. Credem ca aceasta
tire trebuie interpretata in sensul ca Domnul muntean, spre a
t1"....
Fig. 142. Ruinele MAO; Enisala, pe vArful dealului ce doming lacul Babadag (In fatli. Cu
bucliti rotunde de plaur sau taut plutitor). La rnijloc, satul Enisala. (Fotografie din avion,
executatti de comandorul Jean Niculescu In 1939).
www.dacoromanica.ro
MEDEA $1 MOHAMED I
479)
se cului Bedreddin un teolog musulman sectant care se adpostise atva timp In pdurea Deliormanului dobrogean In toamna
aceluia an 1416 nu are mai mult succes: el este predat de anturajul su nemultumit sultanului Mohamed care pune s-1 spnzurela Serres. Toate aceste imixtiuni repetate ale lui Mircea In treburile-
Fig. 143. Vederea ruinelor cetAtii Enisala. Se deosebeste bine incinta trapezoidal& a cetlitii, cu turnurile de par.& dele colturi, precum
si umbra pe care o face turnul dela intrare: cele trei dungi negre paralele. (Fotografie din avian,
executatli de comandorul Jean Niculescu, In 1939).
www.dacoromanica.ro
481
www.dacoromanica.ro
482
tendenti cari i se pareau mai potriviti cu planurile lui. La un moment dat, prin Incoronarea lui Musa, se parea chiar ca izbandiseIn cele din urma, a trebuit Insa BA recunoasca covaritoarea putere
VIEATA ECONOMICA.
483
lui Sigismund. Scrisoarea nu ni s'a pastrat, dar cuprinsul ei rezulta ciar din raspunsul pe care-1 trimite Mircea. Acesta protesteaza cu tarie impotriva unei asemenea acuzatiuni. El n'a spus
nimanui nimio r;si. continua' a pastra aceearli atitudine leala fata de
Vladislav Iagello care Ii este de altfel i ruda. Poate solii poloni,
trecand prin Ungaria, sa fi scapat vreo vorba cuiva. Raspunsul lui
tratatul incheiat In 1389 cu Vladislav lagello. O noua confirmare are loo in 1411. Peste trei ani, In 1414,, constatara za
sol ales, ducele lituan Sigismund Korybut, vine sa-1 viziteze pe
Mircea la Arge. Ce s'a discutat nu tim; un lucru Insa e sigur:
relagile cu Polonii au continuat a fi bane pdnei la sfdrfitul domniei
marelui voevod.
1406,
www.dacoromanica.ro
484
cantitate, In Tara Romaneasca gi sa le poata desface aci, pretutindeni, In toate oragele, in toate schelele dela Dunare, cc incepand
dela Portile de Fier gi pana' la Braila gi in tot locul; in prealabil
lug, Domnul Igi va alege gi cumpara, din marfa lor, ce-i va placea.
a frantuzeasca * se aducea tocmai deci din extremitatea ceaun fertun adica, se pare, 24 de ducati ; pentru
lalta a. Europei
www.dacoromanica.ro
VIEATA ECONOMICA.
486
de Dambovita unde ea va fi numai pe jum'atate. Daca insa catifeaua sau vilarul (velours) nu se va aduce in viguri, ci taiata,
bucati, nu se platete nicio vama; aceeai favoare se face i pentru
apcile franceti , iar in textul latin, falsificat i pentru cizme,
www.dacoromanica.ro
CTITORIILE
487
intr'un act din Iulie 1.389. Se pare cit Miroea a obtinut dela
Patriarhia din Constantinopol ca Mitropo1iii Tdrii Romanesti
chiamO Calimanesti la Olt , daruit de boierul Nan Udoba. Probabil c biserica ridicata de Radu era prea mic6 sau nu destul de
trainica. Totdeodata, Mircea darueste manatirii Cozia o moar
In hotarul Pitestilor, 300 da Wale de tigani i dou sate anume
Orlestii care fusese mai Inainte al lui Cazan, si un sat la Cricov
care apartinuse lui Stoian Hargas. Pe lngO acestea Ii mai da
o dela curtea domniei mele si un mertic anual pentru hranO
ltabracaminte: 220 de gleti de gru, 10 buti de vin, 10 burduse
de branza, 20 de cascavaluri, 10 vedre de miere, 1.0 sloi de ceara
si 12 bucati de postav. Dup6 pilda Domnului, fac i boierii acestuia daruri: Stanciul Turcul Ii lOsase cu limbO de moarte satul
Crusia ; Stanciul Bancov Ii da o mosie la Arge i cu vie ; alti boieri
ii daduser diferite locuri i vii; unul dintre ei, Tatul, Ii lnchinase
o curte la Hinatesti. Tot prin actul din 20 Mai 1388, Mircea hotgraste ca, pe viitor, manistirea Cotmeana cu toat averea ei, avere
In care se cuprindeau i mai multi rumni din satul Purcareni,
daruiti de domn, s treac sub stapanirea Coziei. In acelasi an si
www.dacoromanica.ro
488
aceeai zi, aceasta mai clipatase Inca un hrisov prin care donmul
HingefAii.
ii druia satele Calimiineti, Jiblea, Bradatanii, Seaca
Interesant de semnalat este faptul c In hrisovul din 1388, ce!
'
AA
,
-
'V'41tr'7'
11.4'.4.44524i1
:0)
'
44'
r
ft.
,r
4:A,'het
a.
,
n
1. '
,,,, 19
I,
tf
."
,
.,
:e". q
."",?
;,.4.-%,
'
CTITORIILE
489.
numele celalalt, Cozia, despre care s'a afirmat ca nu-i cleat traducerea In limba lured, noi am zice mai de graba cumand a numelui romnesc. La 4 Septemvrie 1389, o nou donatie: a patra
parte din satul Jiblea. La 8 Ianuarie 1394, voevodul ii d'rueate
Intre altele, dijma de miere i ceara din judetul Valcii i-i intareate
toate posesiunile. La aceasta data, manstirea stapanea, In afara
de cele mentionate anterior, satul Cireaov-ul, mai sus de Slatina,
satul Poroinita, la Dunare, un sat la Luncavat, anume Bucureatii,
doua satiaoare la Olt: Bogdaneatii i Luncenii; satul Cararea sau
Cararenii, la gura Ialomitei, satul Hinateatii panel la Troian (prima.
mentiune romneasca a valului roman din Muntenia) ai satul Bujorenii. Apoi balta Mamino dela Orlea In sus, o moara la Ramnic,
o aka moara la Cataluiu, la Giurgiu, ai o ulita In Varg, In Itmnic.
ce
priveate,
bogatia.
Prima ramasese tot Tismana. La 27 Iunie 1387, Mircea li Intreate vechile posesiuni pe care le avea dela Dan, dela Radti
ad, Intru cat Vodita era acum sub ascultarea ei,. dela Vladislav.
Ii darueate apoi dela el, satele Jarcauti, amandoua Varonicele,
Prilepetul, Petrovita, Varlita i seliatea Stanciaor, pe balta Bistretului, la Bdeala, uncle a fost odinioara satul Bresnita. Printrbun
alt hrisov, fara data, Mircea mai adnga, pe langa cele pomenite
mai sus, i satele Harsova cu Salciaoara, Trufeati, Piatra, Obedinul, Ceauraii, Ugureii (probabil Ungureii), Duseatii, Ploatina,
Suaita i Novoseltii. Se mai amintesc Intr'un alt hrisov, tot fara
data, i satele Groaani, Anini, precum ai a patra parte din Dabaceati pe care a dat-o manastirii Dimitrie Dabacescu la moartea
lui . Daca adaugam acum i ce-i druise doamna Calinichia, mama,
lui Mircea (vezi mai sus, p. 465), apoi satul Sogaino donat de Lucaci, satul Bistrita cutarina i cumparaturile lui Nicodim staretul,
ne putem da sea ma de uriaaa avere imobiliara pe care a stapanit-a
490
www.dacoromanica.ro
CTITOBIILE
491
drept aceea...
Fig. 146.
www.dacoromanica.ro
492
CTITORIILE
493
'
."
:
;'
'
11,
,
'
, ,k'
...
...A,Si4."
.1
ii.
,I.
.,
...
:,,,.., :5.,_
r....
. .,,
;t
- ...
..
7
' V. ...= -7
,,. 2 .
,
-s
....._
x,..::....e.s.,:
..- . m..
t.r,
,,
40
'
-- ,'-
r.t.,;. , t.,
4.'
.,
,,
4 :..
':,...11:_. '.
%
,.
'
1,-.:.- ,....-........r....7=., -
n
o -,
re
.7, --,..
a -"
..
'
,,
,..
,---
'
'
"'
347.1i
-----,
o .
..,
re
v..
.7
La 11 11
Biserica schitului Bridet (jud. Arges). Constructia cidurilor, din rinduri de cArAmidli
alternAnd cu bolovani, este aceeasi ca la Biserica Domnetuicli din Curtca-de-Arges.
Fig. 147.
494
l'acaf mai vechi (vezi r}i mai sus, p. 428). Fresceictitorilor ne in-
"
.....
?-.`"
\z.
'14,01:1
141
'
'
h.
V:,
.1.
.1.
' T9
J..
.a
. s,:
: ;:. ..
,I.
ke -... a
1'
,i
[4142::'
,
i
... i.,,a'..,,,,,.
,
iP
rp
10.... r, .
4.'.'
i'..
'
..
,..; :...,
'-t.-:-
S: .: ,::: ' .
..._
...
"
r4:
.4'zoo
-.e
r=
:A., ,
Fig. 148. Mircea cal Baran si sotia sa, doamna Mara (?), duph fresca schitului Bradet
(judetul Argos).
CTITORIILE
ei nu se pot citi
1ns
495
dupk unii).
In sfArsit, mentionkm mangstirea Vifina, ale cArei ruine, In
gura defileului Jiului, la Bumbesti (jud. Gorj), se mai vedeau hied
In 1900. Un luisov dela Neagoe Basarab, din 14 Dechemvrie 1514,
hareste acestui Meas. cu hramul sfintei Treimi, mosia sa cu
grkdini i Cu toate hotarele pe unde au fost barkne luck din zilele
lui Mircea Voevod .
Mircea Voevod a Inoit ctitoria pe care a facut-o Tara Romaneasca". Ni s'a p'strat apoi documentul prin care un boier de al
lui, anume Aldea, druieste m`n6stirii amintite said Ciresovul
ca BA fie pomenire In toate Duminicile, IntAi domnului nostru.
lo Mircea Voevod, apoi i pkrintilor nostri i mie i celor ai miei..
Pentrucd este a noastrli mdaistire. Faptul eal Aldea pune In primul rAnd pe voevod nu e tin simplu act de deferent, ci i exprimarea recunostintei sale, deoarece dania este facutd din o ckt mi-au
daruit Dumnezeu si Domnul lo Mircea pentru slujba i credinta_
cu care i-am slujit lui *. De aide', convingerea noastr este cs.
Mircea a daruit si el direct manstirii Cutlumuz care este artat
ca fiind a noastrk
PAnk In 1916, se putea vedea la Muzeul National din Bucuresti, In sectiunea eclesiastic, un epitaf sau
aer * din tafta
de coloare albastrk Inchis, cusut cu fir de aur. Pe margini era a
www.dacoromanica.ro
496
497
www.dacoromanica.ro
498
;.,
il ..1,
.0
;10(.110.K"flit
' '4)/18&111011,1441..
. viika./WTF41111.,
u
'
,...-*'.
0.
.;
.-.-0
.,:
'
-;.:.
' r:
.,
,.
fl
f,,*'
"
.11-,,f.it,.
1-(-6;
-
'
1,e,.
.-
ut,
4,)
' ?fr /,
.,1
1' r
.k
.0,
-vis
.,.."
i"
on ,(
6h.jr.
'
.
.1
.44f
_)+
BIBLIOGRAFIE
499
tuind indeletnicirile care aduc boglia, incheind tratate de comer t cu vecinii i favoriz'And exportul produselor WI A fost
creftin adeviirat, dAnd lui Dumnezeu ce i se cuvine, sprijinind pe
cei ce se roaga lui, Inzestrand vechile lacauri i cladind altele
noi. A fost InteadevAr un t mare voevod ci Domn unul dintre cei
mai mari pe care i-a avut neamul nostru. Cu adnca lui pAtrundere, Intemeiaa pe cetirea continu'd a, vechilor noastre izvoare, cu
geniala intuitie care La caracterizat, Eminescu, cunosatorul
BIBLIOGBAFIE
Mircea eel MrAn sl epoca sa: 1. DELAVILLE LE RouLx, La France en
Orient au XI V-e sicle, I, Paris, 1886, 518 p. in 8; 2. D. ()Num., Titlul lui
Mircea cel Bdtrdn f i posesiunile lui, in Conv. Lit., XXXV (1901), p. 1010'1035; XXXVI (1902), p. 27-53 si 716-753; XXXVII (1903), p. 16-30 si
209-231; 3. REGELE CAROL I, Nicopole 1396-1877-1902, to An. Acad. Rom.
financiar a Tdrii Romdnegti En epoca lui Mircea cel Bdtrdn, In Mem. Seg.
Ist. Acad. Rom., s. 3, t. VII (1926-7), p. 1-58; 13. C. MOisrL, Dobrotici
Mircea cel Bdtrdn, In 1878-1929, Dobrogea. Cincizeci de ani de viear romdneascd, Bucuresti, 1928, p. 305-314; 14. N. IORGA, Cronicele turcegti
3a
www.dacoromanica.ro
BO 0
Mircea cel Bittrdn la lupta dela Ankara?, in Rev. Ist. Rom., VII (1937), P.
339-357; 25. P. P. PANAITESCU, Minele de aramd ale lui Mircea cel Bettrdn,
Tinutul Dundrea de Jos, in Rev. Ist. Rom., IX (1939), p. 498-502; 29. EGONOM STAVROFOR I. G. LOCUSTEANU, Mdndstirea Jitianu sau Jitia, in Renagterea, XX (1941); p. 83-87; 30. MARIE-MATHILDE ALEXANRESCU-DERSCA,
din 25 August 1413, acordat Bragovenilor, este falf, In Rev. Ist, Rom., XIII
(1943), p. 78-96: 32. N. *ERBANESCU, letona mantistirii Sna,gov, Bucuregti,
1944, 221 p. in 80. 33. P. P. PANAITESCU, Mircea cel Btitrdn, Bucuregti,
1944, 365 p. in 8.
www.dacoromanica.ro
cu acest calificativ
In istoria patriei.
ch" Ale-
sau primul dintre Domnii cu acest nume. E o grept. Calificativul trebuie luat In Intelesul lui obinuit. CA este ap, o dovedete titlul pe care-I poartO acest voevod In cea mai veche cronia
a Moldovei, scrisa rom'ne0e, aceea a lui Grigore Ureche 0 Simion
DascAlul. o De domnia lui Alexandru Vod5. cel BatrAn 0 Bun *
citim In mai toate manuscrisele acestei cronici, unele din ele
avAnd i forma inversata o cel Bun 0 Baran*. Prezenta laolaltd a
ambelor adjective exclude cu desavar0re interpretarea propusA
de cercettorii amintiti.
www.dacoromanica.ro
1502
Aceasta din urma e Ingropata la Radauti, pe arid mama lui Alelandru odihnete In biserica Sf. Paraschiva din Roman.
Imprejurarile In care a ocupat tronul Alexandru ce! Bun nu
ne Bunt bine cunoscute. Un lucru Insa este sigur, dupa cele ce ne
:Tune letopisetul dela Bistrita, anume ca l-a ajutat Mircea cel
Batran. In felul acesta trebuie Inteleasa tirea letopisetului ca
pe Iuga 1-a luat domnul muntean. Bnuim ca predecesorul
lui Alexandru a fost prins de oastea trimisa de Mircea EA dus In
Tara Romneasca. Nici data suirii pe tron nu se poate stabili cu
precizie. Daca documentul din 11 Fevruarie 1400 e autentic
-ceea ce unii istorici contesta atunci Alexandru a luat domnia
la Inceputul acestui an sau chiar la sfaritul lui 1399. Daca Insa,
contrar aparentelor, documentul e fals, atunci ramane s admitem
ea data a suirii pe tron 23 Aprilie, dar nu 1399, cum &A letopisetul dela Bistrita, ci 1400. Primul act asupra caruia nu exista
nicio banuiala e din 29 Iunie 1.400; prin urmare, la aceasta data,
Alexandru domnea.
In primii ani ai stapAnirii sale, pared In 1407, documentele
E03
604
unchiul lu Alexandru, i care vor spori prin casatoria lui Alexandru Insui cu Rimgaila, vara regelui polo. Erau prin urmare
motive puternice care militau pentru continuarea politicei traditionale. Actul din 1402, Martie 12, prin care Alexandru ce! Bun
recunoate ca suzeran al sau pe Vladislav Iagello, nu poate deci
surprinde. El apare, dupa cele artate mai sus, ca un act natural.
Am spune chiar: ca un act necesar, hare altele i pentru a consolida domnia pe care o ravneau, dupa cum am vazut, atatia. Nici
stefan cel Mare, el Insui, nu va proceda altfel, ci va cauta tot
aa, In primii ani ai stpanirii, sa se asigure, printr'un astfel de
www.dacoromanica.ro
505
atacat de Unguri, atunci Vladislav Iagello trebue sa navaleasca In Ungaria. i pentiu ea legaturile A' fie 0 mai stranse,.
pentru ca BA nu mai existe niciun motiv de neincredre, regele polon.
lamure0e i chestia Pocutiei, asupra chreia drepturile de stapanire ale Moldovei fusesera oarecum tirbite prin renuntarea, mai
mult silita, pe care o daduse prin solii sai, Intr'un ceas de mare-
608
607
lonja, cu acest prilej, i ea' ei au vazut pe regele Vladislav in orau1 Sancz, tocmai cand pornea spre Lublin. Le-a spus regele de
ceea ce avea sa se hotarasca asupra Moldovei? Pare putin prolaabil, date fiind legaturile care se qtiau ca exista tare Mircea
Alexandru. Mai curand avem impresia ca aceasta clauza privind
Moldova a ramas secreta. In once caz, chiar daca Alexandru a
aflat, direct sau indirect, de cele ce se hotarlsera in privinta lui,
www.dacoromanica.ro
503
care Vitold.
Dar pentru ca sA se poatA indeparta, primejdia turceasca dela
DunAre, ar fi trebuit o mare expeditie cretina, in felul celei din
1.396, bineinteles Ins cu alte rezultate. Se p'reEt ca anul 1.426
va aduce o asemenea expeditie. Regele Sigismund al Ungariei se
intelesese cu VladislaV Iagello i cu Alexandru sA fag Impreuna
rAzboiul contra Turcilor. Cate si trele armatele trebuiau sa se inwww.dacoromanica.ro
603
www.dacoromanica.ro
510
and fu atacat de Alexandru. 0 parte din oastea domnuli muntean fu distrusa, restul scapa cu fuga. Aceasta s'a intamplat In
anul 1429, inainte de luna Iunie. Al doilea atac al lui Dan avu
loe in anul urmator, 1430, inainte de 11 Noemvrie ; nici de data
aceasta Chilia Ina' nu putu fi luata. Alexandru cel Bun se dovedea nu numai un bun gospodar i un evlavios cretin, dar fi. un
destoinic aparator al hotarelor sale. Moldova 10 pasta stapanirea.
asupra gurilor Dunarii.
511
512
613
le convenea
Trimiii moldoveni la Constantinopol rugar pe patriarh s binecuvinteze pe Iosif ca mitropolit al Moldovei prin urmare tot vechea cerere
i 86 dispuie ridicarea anatemei care aptisa asupra lui
i a bisericii. Patriarhul murise cel vechiu i indsrtnic, Antonie,
i era acum unul non, mai intelegator, Matei
hota'rte la 26 Iulie
flictul se aplan6.
Iosif ii stabili reedinta la Suceava lng6 domn, cum era i
natural. Acesta se grabi, in 1403, printr'un document dat in ziva
de 7 Ianuarie, s dgruiascA sfintei noastre episcopii, din partea
noastr a Moldovei cloud sate : Averetii care-s la Suceava i alt
www.dacoromanica.ro
b14
vremea aceea. Documentul cuprinde dania pe care o face Alexandru o soacrei* sale doamna Anastasia, constand din satul Cot-
MANASTIRILE
615
www.dacoromanica.ro
B16
Vechea ctitorie a Nearntului, cea mai veche manastire a Moldovei, s'a bucurat de o atentie egala. La 12 Martie 1422, Doranul
ii druete doua sate, Buzetii pe Moldova i selitea lui Nenavice
pe Toplita. Cinci ani dup aceea, ea mai capata alte doua sate,
Crastianetii i Temeetii, ambele la gura Neamtului. La 31 August
1429, se adaog. iezerul Zahorna la Nistru un altul numit Luciul,
pentru sanatatea noastra, iar dupa moartea noastra, pentru luantuirea noastra . Iar daca cumva vreunul dintre danii... nu ar
indeplini aceasta, el sa dea seama inain.tea lui Chiistos, in ziva
infricoatului judet . La 23 Decemvrie 1.430, voevodul, intarind
mnastirii Neamtului unele donatii anterioare, adaoga i o limara
In Baia. Pe Janga toate acestea, trebuie mentionata i dania unui
boier de ai lui Alexandru, anume Manuil Bogot care, prin hrisovul
din 4 Dechemvrie 1428, ii 'asa satul Baotenii.
Budinti i un altul mai sus de acesta, pe care le avea dela predecesorul san, stefan I, iar la 18 Aprilie 1409 ii daruiete baltile
dela Gura omuzului pana in hotarul dela Hetci i un loe de vie.
Se mai adaoga, prin hrisovul din 22 Septemvrie 1411, i cinci
salae de Tatari din satul Tamartaauti. Iar dinteun act posterior
de intarire, dela Ilia voevod, aflara ca tot Alexandru i-a mai darla i patru salae de Tigani.
Nu trebuie sa ne inchipuim ca manastirile pomenite pan acum
erau sin gurele in tara Moldovei. Documentele lui Alexandru men-
MANASTIRILE
617
tenire, vandute i chiar impartite intre urmaii proprietarului Intemeietor. Ca urmaii moteneau mnastirea ne-o dovedete chiar
un document dela Alexandru cel Bun, din 28 Dechemvrie 1.428,
prin care voevodul Intarete fiilor lui Ivan vornicul ocina lor
anume selitea lui Dobre, la Humor, unde este mnastirea lor
(land acesteia i dela el 3 sate, sub Dumbrava Inalta *. 4 lar hotarul acestei manastiri spune hrisovul dela strimtura pe hotar
www.dacoromanica.ro
-69.11
zu-
MANASTIRILE
619
nete numele zugravilor Nichita i Dobre crora Domnul le druiete dou sate, pe Drslivita, anume Criniceti i Leucueti. Iar
ei ne vor zugrvi spune Alexandru cel Bun pentru aceste
dou6 sate dou biserici, una din trgul Romanului 0 alta care va
fi voia noastr, afar de bisericile dela Rduti sau o cascl sau un
pridvor . Ceea ce inseamn a se intrebuinta pictura i pentru impodobirea pretilor din casele donmeti i poate 0 din acelea ale
m."tase, fir 0 mrgritar, broderii scumpe care impodobeau vesmintele bisericeti, poate 0 cele domneti. Un model de asemenea
520
Fig. 150. Patrabirul lui Alexandru eel Bun. In parten inferioarii, Ineadrat de
inseriptiile greceatl, ehipul voevodului si al doamnei sale Marina.
www.dacoromanica.ro
621
522
In cele din urma capul. Atunci s'a argat semn dumnezeesc lumini de foc arzand deasupra trupului mucenicului vi... trei bar-
623
524
pentru sea), tniga, vinul grecesc. Din Tara Romneasca se aducea lana, peste dela Braila si ceara. Cate i trele erau, de sigur,
articole de transit, deoarece ele existau In cantitati mari i In Moldova, pentru a nu trebui sa fie aduse de aiurea. Din Ardeal se educe&
VIEATA ECONOMICA.
526
Artiele manufacturate precum apci i pantaloni i sabii ungureti i paloe. (Din alte izvoare tim ca eat domnul cat i boierii
,comandau la Liov arcurile cele mari, cu vartej. In 1408, fabri.cantul Haberman lucra ase asemenea arcuri, patru pentru Aleaandru cel Bun, unul pentru boierul Mihail din Dorohoi i un altuI
pentru vornicul din Baia).
In ce privete exportul, el era alaaluit exclusiv din animale i
-produse derivate. Se trimeteau la Liov vite cornute, porci, oi, cal
.de-rand, apoi piei de tot felul, tabacite i crude, blanuri de vulpe
* de veverita. Nu se amintete nici de grane, nici de vin, nici de
-alte produse. Era interzis a se exporta ceara, argintul, jderii i
..caii de soi. La Cernauti se facea controlul pentru ca nu cumva
sa iasa din tara aceste marfuri oprite.
Vama se platea la Suceava, unde era vama principala, la hotar
sau In oraul eel mai apropiat de hotar (Cernauti, Hotin, Tighina,
Ceta tea Alba, Barlad, Trotu, Moldavita) i In unele din oraele
sau targurile din interior (Bacau, Siret, Dorohoi, Iai). Quantumul
-vamii varia In raport cu valoarea produsului i, cand era vorba
,de export, cu tara de destinatie. Astfel, In Suceava, se platea, de
pilda, pentru postav i pentru marfa tatareasca, trei groli de grivna ;
-pentru o vita cornuta, daca se exporta la 'Mari, patru groi; daca
In genere Ina, i fata mai ales de situatia de astazi, cand procentele pentru unele categorii de marfuri sunt deadreptul prohibitive, vama nu era prea ridicat5. Domnul avea tot interesul sa
:stimuleze negatul, i cel intern i cel de transit, deoarece el contituia un izvor de venit esential pentru vistierie. Gratie acestui
-venit, a putut, de Oda, Petru Muat A Imprumute pe puternicul
Vladislav Iagello, stapanitorul unei tari rnult mai Intinse i mai
-populate, cu suma, foarte importanta pentru vremea aceea, de
3000 de ruble de argint. Inflorirea Moldovei sub Alexandru cel
www.dacoromanica.ro
526
lor in tare lui Alexandru ce! Bun. A fost chiar un proces lung
intre orasele Liov si Cracovia
Poloniei
pana cand negutatorii acesteia din urma au izbutit
si ei, in 1403, sa capete aceleasi drepturi. Ca sa-si menina favoarea.
ITIEATA ECONOMIC&
627
de fiecare povara ate patru groi iar pentru ceea ce vor cumpara In Moldova de grivna... doi groi ; a doua, dela nepotul
su tefan cel Mare. Acesta Intarete Braovenilor, la 13 Martie
1458, acelqi aqezamant .1 acelai drept pe care 1-au avut dela
moul nostru Voevodul Alexandru . Potrivit lui, ei erau volnici
i. slobozi fa unable prin toata tara domniei mele, i prin cetati
prin targuri, ca sa-i vanza marfa lor: i postavuri i pang F}i
bobou i once ar avea . Vama depinde de calitatea marfii: pentru o bucata de postav din cel de Louvain, de pilda, vor da 18
groi ; daca e de Colonia, 12 groO, cel de Buda 8 groi, iar ce! de
11
boj j vaci
cumpere din tag
tot ce au mai cumparat pe vremea moului nostru Alexandru
Cehia 4 groi. Au dreptul
Voevod, fie vite, fie altceva . Judecatile se vor face 1naintea domnului: Nimeni altcineva In tara noastra, nici boier, nici vornic,
nici oltuz la nu Indrazneasca a-i judeca sau a le lua iilacar un gror
peste cele ce scrim mai sus . In ce privete Bistrita, dei n'avem
-528
porci, se ja unul drept vama; daca Bunt mai putini, atunci cate
un dinar de fiecare ; din 28-30 de oi, la fel. Pentru un bou sau o
vaca, ate doi dinari; cine trece barbat sau femeie dincolo,
fara marfa, nu va plati nimic, chiar daca e Ware; pentru o 4 piatra de piper (de uno lapide piperis: o unitate de m'asura, cum era
o piatra de ceara 1) sau una de ghimber, un florin; pentru o
povara de Lana, cat poate duce un cal, sau de sau, patru dinari;
din treizeci de pesti, se la unul. Cine aduce din Moldova postav
numai pentru Imbracamintea sa sau a sotiei, nu plteste nimic;
.daca aduce cai de vanzare, neinseuati, cate patru dinari de
fiecare.
529
el este aratat greit, 1434. Alexandru a fost inmormaneat la m*4nastirea Bistrita, ctitoria sa. In cursul vremurilor, mormantul lui
a'a profanat de ticaloi cari cautau in acest chip criminal, giuvaeruri i podoabe; oasele au fost risipite sou, in cazul cel mai
bun, mutate, nu tim un de; piatra de deasupra pe care erau serse
de sigur anul, luna i ziva mortii sale s'a prapadit i ea. Bestia
omeneasca, din nefericire atat de frecventa in toa te timpurile i
In toate tarile, n'a respectat locul de- venica odihna al acestui
mare voevod, care poate fi socotit, pe Mina dreptate, unul din
ctitorii Moldovei.
Un obicei rau al tarilor noastre care ne-a adus multe nenorociri pe cap
facea ca fiii nelegitimi ai domnului sa aloha ii
ei dreptul de a urma in scaun ca i cei legitimi. Ala dar, atunci
cand ne ocupam de urmaii unui stapanitor, trebuie sa-i avern in
Tedere pe toti. Alexandru a fost casatorit de trei ori. Prima lui
sotie avea dota nume: Arta i Neacfa. Piatra de pe mormantul ei,
la manastirea Bistrita, o numete Ana, pe cand let opisetul Vairii
li zicea Neaca. Ea este mama lui Ilia Voevod, nascut la 20 Iulie
1.409 i care a urmat la troit lui Alexandru ce! Bun. A mai avut
de asemenea pe Roman, mort de timpuriu i o filch', pe Vasilisa.
Acetia doi din urrna apar impreuna in documentul din 16 Septemvrie 1408 prin care Alexandru daruete bisericii Sf anta Vineri
www.dacoromanica.ro
530
Alexandru a mai avut nu tim cu cine Ina doi lii nelegitimi, pe Petru Aron i pe Bogdan, tatal lui Stefan ce! Mare.
Bogdan a ajuns Domn al Moldovei i a fost ucis de frate-s'.u, de
Petru Aron, care i-a primit fug i el, mai tarziu, pedeapsa. Douhzeci ci cinci de ani, On& la suirea pe tron a lui Stefan cel Mare,
nepotul lui Alexandru cel Bun, Moldova n'a .mai cunoscut linitea.
Lupte sAlbatece interne, ucideri intre membrii aceleeaqi
nvliri ci prild6ciuni ale armatelor strAine chemate In ajutor de
diferiti pretendenti la tron, umilint i sgecie, iat ce a Insemnat
sfertu/ de veac care s'a scurs lntre moartea lui Alexandru ci Inceputul domniei lui Stefan. Daa tara n'ar fi avut temelii gratoase,
puternice, daa n'ar fi exstat cei treizeci ci doi de ani de stpanire
rodnia ai lui Alexandru, e o Intrebare ce s'ar fi ales de statul mol-
BIBLIO GRAFIE
631
BIBLIOGRAFIE
Alexandru cel Bun 1 epoca sa: 1. EPISCOPUL MELCHISEDEC, Grigore
ramblac. Victia f i operele sale, in Rev. ist. arh. fil., II (1884), p. 1-64;
2. G. POPOVICI, Stdrostia Sepinicensd, in Lui Titu Maiorescu omagiu, Bucureqti, 1900, p. 476-482; 3. I. URSU, .Relatiunile Moldovei cu Polonia pdnd
la moartea lui iStefan cel Mare, 1504, Piatra-Nearnt, 1900, 200 p. in 8';
4. D. ONCIUL, Datele cronicelor moldovenegti asupra anilor de domnie ai tui
Alexandru cel Bun, in An. Acad. Rom. Mem. Seg. 1st., s. 2, t. XXVII
(1904-5), p. 201-225; 5. I. NIST0R, Die ausweirtigen Handelsbeziehungen
der Moldau im XIV., XV. und XVI. Jahrhundert, Gotha, 1911, XIX + 240
p. in 8*; 6. N. IoRGA, Patrafirul lui Alexandru cel Bun, in An. Acad. Rom.
Mem. Seq. 1st., s. 2, t. XXXV (1912-1913), p. 343-346; 7. C. AUNER,
Episcopia dela Baia, in Rep. Cat., IV (1915),. p. 89-127; 8. N. I ORGA si G.
BALS, L'art roumain, Paris, 1922, 412 p. in f'; 9. RESTE LUTIA, Legenda
Sf. loan cel Nou dela Suceava In frescurile dela Voronel, in Codrul Cozminului,
I (1924), p. 279-354; 10. C. KARADJA, Delegatii din fara noastrd la conciliul
din Constania (in Baden) in anul 1415, in Mem. Seq. 1st. Acad. Rom.,
s. 3, t. VII (1926-1927); 11. ILIE MINEA, Vlad Dracul gi vremea sa, lagi,
1928, 219 p. in 8'; 12. N. IORGA, La cronologia vechilor domni moldoveni, In
Mem. Seq. 1st. Accul. Rom., s. 3, t. XII (1931), p. 35-40; 13. P. P. PANA1TEsCU, Alexandru cel Bun. La cinci sute de ani dela moartea lu, Bucureti,
1932, 59 p. in 16'; 14. N. IORGA, In jurul pomenirii lui Alexandru cel Bun,
356
www.dacoromanica.ro
INDICE
www.dacoromanica.ro
INDICE1)
Ab instrumentis tabulan, 156.
Aboba, reedinta lui Isperich, 281.
Abodrig, trib slay, 283.
Abonoteihos, ora q In Asia Mic5., 125.
147;
www.dacoromanica.ro
INDICE
536
131.
Afrodita, statuete
48.
Agatirri, 44, 82,
ars,
93; originea
lor,
487, 495.
Aldeni (Buztiu), statiune preistoria, 18.
de
34;
obiceiurile
lor,
34;
Akominatos, nume dat gresit lui Nicetas Choniates, 325, 327, 329; asu-
528;
www.dacoromanica.ro
537
/f4TD4TbE
(1371),
rilor, 395.
sada, 374.
Andrei,
Posada, 374.
Andrei al II-lea, regele Ungariei, 308.
212.
Andriefescu
Ale-
Androfagi, 44.
rli
Some, 60.
Anjou, Carol .Robert de, rege al Ungariei, 370, 377, 387; din familia
domnitoare In Neapol qi Sicilia, Indreptatit la tronul Ungariei dap&
stingerea Arpadienilor, 370; Incoronat rege al Ungariei la Zagreb, 3C5;
recunoscut kge de toti Ungurii, 369;
conflictul cu Basarab Intemeietorul,
371; expeditia contra lui Basarab ;
motivele politice, drumul urmat,
www.dacoromanica.ro
IN DICE
538
371-372; retragerea din Tara Romaneasca, 373; dezastrul dela Posada (1330), 374; lupta Cu Romanii
la 1330, localizare, 377 ; solul
colonizarea
Spaniei,
126;
Impartirea Daciei In trei, 127; restaurarea amfiteatrului din Porolissum, 168; temple, 170.
Antonia Marc, 65.Ang, neam slay, nobilimea
la
ei,
Apahida, In jud. Cluj, statiune preistorica, 18; tezaurul dela, 234, 235.
4pele Calde, sat, daruit lui Ladislau
de Dobaca, 410.
160,
273;
minele
de
aur,
www.dacoromanica.ro
INDICE
539
romana,
Silezia
Silezia
celia, 38.
stitiul cu Isaac Anghelos, 326; staOM pe tara dintre Dundre i Balcani, 327; familia, 327; statul independent recunoscut de Bizantini,
328; nationalitatea lor, 328-330,
331; stingerea dinastiei, 333; continuau vechiul stat bulgar, 333; statul
lor devine bulgar, 333.
Asdingii, bat pe Costoboci, 182.
Asia, 35, 59, 162, 290, 356, 475;
Centralif,
Apuseand, 42, 353;
476;
Micd, 32, 60, 413, 460;
expanaiunea Dacilor, 1, 37-43;
www.dacoromanica.ro
rNplbA
540
Asiatici, 191.
Asiria, 181.
Astion, martir, 231.
Asturi, ca soldati In Dacia, 131.
Atanaric, capetenia Thervingilor, 203,
212, 214; persecuta pe cretini, 226.
Atanasie, mitropolit al Severinului,
urma. al lui Autim, 416.
Atelcuz, 308; Ungarii in, 285, 290;
atacati de Pecenegi, 291.
Atena, 52.
Atenieni, 32.
cretina, 222.
Aurelius Victor, despre parasirea Daciei, 186.
Aurelius Victor Perburdavensis, 141.
Austria, 121.
Austriaci, 323, 506.
Autariag, muntii lor, 64.
Avarii, 280, 309; ajuta pe Lougobarzi
i nimicesc pe Gepizi, 238, 239; puterea lor, 239; stapanirea lor in
neg-ustor,
www.dacoromanica.ro
1NDX0E
Baia de Arana!, 486.
Baia de Crif, locuitorii din, 301.
Banjaluka, 321.
Banul, demnitar de origine ungara,
397, 399,
403
334,
392,
'541
497; expansiunea
BarboFi,
de
toponimie
romaneasca,
nume
127,
valul roman din 136; localitati romane, 142-143; expl. de aur, 157; re-
'Mull
(1345-1350)
si intinderea
stapnirii asupra sesului Brailei, Ialomitei i Bugeacului, 379; tntelegere cu Ungurii (1343), 380; relatiile cu Bulgarii, 380; organizarea
curtii domnesti, 380; zideste Biserica Domneasca din Curtea de Arges,
383; fritemeietor de dinastie, 385.
Basarabia, Moldova dintre Prut
Nistru, 60; urme de civilizatie paleolitica, 17-18. Gagauzi In, 309; origi.
nea numelui i sensul istoric al denu-
mirii, 315, 379, 385, 467; Tara Basarabeasca = Muntenia, 379, 482.
Basarabi, Basarabesti, dinastia din
Tara Romneasca, 2, tnchinarea
catre Negru-Voda dupa traditie,
368; blazonul lor, 432, inruditi cu
Costea Voevod din Moldova, 444, 445.
www.dacoromanica.ro
INDICE
542
luati
de Celli In invazia lor, se aqeaz5. In
Galitia 0 Podolia, 61; tree cu Dicomes peste Durare, 65; fiul regelui
lor liberat de Aelianus, 68.
Basti, han cuman, cre0inat (1227),
312.
Bechet, 154.
131.
Balgrad, v. Bellerad.
In, 5.
Batinegti, sat, jud. Putna, 503.
Beim*, regiunea, 517.
Bdrlad, rAu, se vArsa altAdatA In Du-
toricA, 19.
vama 525.
bdrlad, tAlhar, 342.
Bdrladnicii, nationalitatea lor, populatie romano - slavo - comma, 341,
342.
www.dacoromanica.ro
INDICE
54
Bistra,
Berladnici, v. Birladnici.
Bernard, episcop al Milcoviei, 408.
ru
In
259.
258,.
465.
315.
Bitinia, Bit hinia, Dad in, 42; colonisti din, in Dacia, 125.
329, 331
Bezerenbam, 356.
Bicfaldu, 305.
Bicaz, pasul, 396, 401.
atacat In 292.
istorica, 18.
Biserica Domneasca din Curtea de Arges,
ca
286.
www.dacoromanica.ro
I'ND ICE
544
\Tarr
In
Buerebista,
rick 19.
lui Mircea, 490; satul, 490.
Bliikumannaland, 336.
Bochetor,
Bogotur, 282.
muntii Fagaraplui,
lor, 339-340.
Bololwvo, tara Bolohovenilor, 339.
Radauti,
moartea, 284.
Boris,
456.
patriciu, 287.
Borodino, In jud. Cetatea-Alba, sta-
479.
www.dacoromanica.ro
INDICE
545
280.
Brodnic,
Brassd, V. Brasov.
Brafougi, sat, 515.
Bra-7ov, oras, cetate, 134, 371, 377,
cetate ridicat de
Const., domn,
al 3-lea
131;
121.
In Bugeac, 61.
tara Brodnicilor,
mentiuni
www.dacoromanica.ro
I N D iCE
54g
Bug, 32, 50, 64, 68, 335, 339; expansiunea Dacilor pan& la, 1.
Bugeac, 2, 6, 58, 61, 67, 92, 309, 285,
397; pustia Getilor , 103, Bulgarii
In, 281; Ungurii In, 285, 290; asezare de Mari In, 357.
Bujoreni, sat, 489.
Bulgaria, 294, 311, 821, 327, 331, 422,
424, 481, 497; arhiepiscop primat
bisericii Vlahiei si, 327; stApAnitori
424; aderea
468; supus,
465; Banatul, propaganda catolica,
rAscoala, 410-411; de rdsdrit, 411,
413; apuseand, 410, 413; atacat de
In,
ei,
Turci, 413.
267,
273,
Burnaz, 6, 315.
Burri, neam dac, mesajul cAtre Traian
96, 107.
Burticurn, loc,alitate romank 144.
341, 356,
vechea limb& a
314;
dominatia
Vlahii din,
Teutonilor,
271;
341;
sub.
rdu,
www.dacoromanica.ro
INDICE
' e47
Clementianus, 150.
Cara-su, vale, 4.
Canonia, 142.
Cantacuzini, familie, romanizarea lor,179.
Cantacuzino Andronic, 180.
349;
Moldoveni,
291,
395';
Iflac,
Caracalla, Imparat roman, 161; edictul lui, 161; termele lui, 165; busstul lui, 185; navalirea Gotilor pe
Tremea lui, 183.
345,
www.dacoromanica.ro
IND /GE
548
122, 123.
Cassius Frontinus, 160.
396;
Cdrstea,
444.
Dobaca, 417.
Clrai, 155.
Cdlirrulnefti, 488.
Cdlieni, sat, 5.
Cdlinegti, 518.
Celli,
censul, 128.
centonarii, colegiul lor, 158, 163.
biserica catolica
din,
348;
a
www.dacoromanica.ro
INDICE
Cerna, afluent al Oltetului, 258.
Cernavodd,
rasu), 4.
Cerrululi, 397; 494; vama, 525.
dint& episcopala, 454; corAbii turcesti asupr&-i, 508, 510, 512; martiriul
'Mari, 355.
Cet atea Neamodui,
549
construirea
atriJ
www.dacoromanica.ro
INDICE
550
'Mari, 355.
cnezi valahi In Stiria si !rare Traa si
;Sava, 322.
In Pontul stang,
co-r
Coistoboci
(Costoboci),
,0527; 131.
coloni In Dacia, 162.
311;
In
lupta cu Pe-
www.dacoromanica.ro
INDICE
Comnen loan, distruge pe Pecenegi,
310.
551
218; asediat de Avari, 241, 242; patriarhia, patriarhul de, 283, 357, 389,
390, 415, 460-462, 523, aprobd trecerea mitropolitului din Vicina In
Tara-Rom., 390; tarul Simeon educat acolo, 285; tarul Boris detronat
In,
rick 18.
Cornul de aur, 477.
Corvinestii, 2, 301.
Cosmed ion, 477, 496.
Costas, nume dacic, 120.
Costea, satul lui, 260, 418.
Costea, boier al lui Roman, 455.
Costea, 460.
Costegti, jud. Hunedoara, statiune preistorica, 19; IntArituri dace, 104; sarile de piatra dela, 105; cetatea-
www.dacoromanica.ro
INDICE
852
istorica, 19.
Crigana (tara Criurilor), 97, 118, 127,
273, 291; triburile dace In, 95; Vandalii In, 202; Gepizii In, 206, 233.
Cris,
lui Lannoy cu
Romnilor, 315.
Crobyzii, neam tracic, wzarea, 32.
Cronaca Carrarese, despre Radu I, 422.
Cronica RomAnilor, a lui Cautacuzino, 180.
Cronicon Dubnicense, 399.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Cuejd, parAu, 305, 348, 396.
360;
362.
Cumanii, neam turc inrudit Cu Pecenegii, 308, 311, 342, 376, 'i61; ajutd
pe Glad, 273, 292; numele lor, 311;
presiunea asupra Pecenegilor, 310;
dau ajutor Bizantinilor, 311; precia
553,
81; - Apulensis,
dupd cucerire,
data, Intin-
127,
organizarea bisericeascd,
187,
229; res-
Traiand,
2,.
a Terte-
rizilor, 313-314.
Cungrea-Mare, afluent al Oltului, 258.
Cungrea-Mica, afluent al Oltnlui, 258.
Cunimund, regele Gepizilor, 329; Mea
lui, 2M.
Curila, sat, 488.
Curio, Caius Scribonius, 11.
377,
385,
389, 392,
www.dacoromanica.ro
INDICE
554
cucerire,
95;
grosul
populatiei,
99,
102,,
dinaintea
219 ;
275;
278.
Slavii,
cuceritori in,
267-
nismul la ei,
320.
Dacoromanii,
153,
fugit in fata
fortat
in
dreapta Dunarii,
Dan al II-lea, Domn al Tarii Romanesti, 491, 496; piatra lui de mormnt, 434; atacuri contra lui Alex.
Danciul, apara
Posada, 374.
Daniil Critopol,
infatisarea
lor,
90;
reprezentarea
nobili,
tarabostes,
pileati,
Batran, 476.
pe Carol Robert la
dicheofilax,
hiroto-
www.dacoromanica.ro
INDICE
Danubiu, v. Duran.
Daos, sclav, la Athena, 52.
_Daphne, castel, 203, 205.
555
95; rAzb. cu Traian, 119-120, Regalianus din neamul lui, 122; capul
lui Decebal, 71; cornul sau Im-
tania, 121.
31,8.
istorick 17.
186.
469.
_Ddrjovul, afluent al Oltului, 258.
_Ddrstorul, v. Durostorum, Silistra.
Dcin, 341.
Dealul, mIntistirea, averile ei, 490.
_Decebal, regele Dacilor, 2, 16, 56', 58,
litia a Dacilor,
preistorick 19.
Denteleti, prAdati de Dicomes, 65.
Derehlui, rAu, 315.
Desefti, sat In Maramures, 398.
Deseu, zis Vas, 343.
Desev, fiul lui Dionisie, travestit In
din, 175.
Diales Aelius, dac, 120.
www.dacoromanica.ro
INDICE
556
Dichiseni, 134.
Dicio-Sdn-Mdrtin, 134.
Dicomes, rege dac, 65.
Dicukscu C., despre Gepizi, 241.
Dionisie, ban de Severin, fiul lui Nicolae, 371, 372, 374, 377.
155, 175, 182, 329, 467, 471-2; desud, 6, 86, monum. Tropaeum Traiani, 8h6 ; statiuni preistorice, 18;
ceramicA pictatti cu grafit, 22; Bessi,
182, 196.
In,
Mace-
www.dacoromanica.ro
INDICE
_Draghie, popl, 517.
_Dragomir,
557
Dumbrtiveni, 226.
de
parc&lab
Dfimbovita,
Dumitregti, 105.
411, 412.
_Dragomir, fiul lui Sas, 398, 399.
Dragomir sau Tugomir,.boier, 522.
rasplata dela
Ludovic pentru slujba credincioasa,
398; intinderea stapAnirii lui, 401.
Drajna-de-Jos, 155; statiune preisto-
395;
domnia, 397;
Petru
Constantin,
imp&rat
bizantin,
324.
Dunlrii si peste,
242, 254;
Bul-
tara
lui Glad In, 292; Wile, 3, 12, 488;
garii,
stg.panirea
in,
282;
www.dacoromanica.ro
_INDICE
558
Silistra), ora*,
35,
Nistru, 61.
Erdeel, numele unguresc al Transilva-
judetul, 18.
niei, 296.
Enea, ora*, 125.
Ermerium, localitate, 146.
Esculap, inscriptie dedicatd lui, 168
Durostorum
(Ddrstor,
229.
Eubeea, 319.
Eufrat, fl., o vexillatio Dacorum la,.
121.
lui,
355-
356.
www.dacoromanica.ro
lui,
ifit DlbE
Fedelerni (Roman), statiune preistorica,
rilor, 283.
Finic, golful, 2.
Quadratus, primar la
Capidava, 156.
Gaius Gaianus, negustor sirian, 158.
Gaius Valerius Sarapio, elib. dela Carp,
Gaius Julius
559.
pre-
statiune pre-
istorica, 19.
186.
172.
de sud ale, 96, 122, cnezi la Romanii din, 266, 300, 335, 340, 342_
Gallienus (260-268), pierderea Daciei,
186; Dacia sub, 122, 186.
www.dacoromanica.ro
INDICE
.560
Germania, rap. cu Franta, 278; incurs. Ung. In, 290, 294; feudali din,
473; 9, 354.
Germisara, localit. In Dacia, 134, 143;
colegiu la, 163; 97, 154.
Ceros (Nipru), 44.
de Caransebe, 143.
Gdgduzi, urma.0 ai Uzilor, 309.
Gdrdanovtilul, 488.
simah,
Gebeleizis, 108.
Ardeal, 273; ducatul lui, 292; Tuhutum Impotriva lui, 292; Invins
ucis, 292; atacat de Unguri, 295.
Gernenea (Dimbovita), st. preist., 18.
&mina, legiunea XIII-a, 130; lucreazl
la podul dela Drobeta, 79; 165; cdrdmid cu fuser. legiunii, 190.
Genghis-Han (Temugin), 347, 353; cuceririle, 353; imperiul lui, 353; moartea, 354, 370.
Genovezi, la Chilia, 467.
Genucla, cetate get, 60, 67.
Genune, vama dela, 488.
Geograful Ravenat, 142, 143.
Gepizi, contingente de, 218; In N.
Daciei, 203; se rgiscoal& Impotriva
Hunilor, 219; stlp. lor In Dacia,
59; tovar40 cu
Tracii In exp. de prad,
stanga Dunlrii mutati In
Celtii
62; din
Moesia,
68; v. Daci.
Ghedeon, diacul Doamnei, 518.
Gheorghe Brancovici, o fiiel
Mara, 496.
Gheorghe Samufin, boier, 522.
Gberghita, 377.
Glzerla, castrul dela, 132.
Ghidea, boler, 455.
Ghidiciu, sat, 219.
GhimeF, pas, 401.
a lui,
dela,
459.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Glad, ducatul lui, 273, 291; originar
din Vidin, 292; lupta cu Ungurii,
292, 296.
tick 21-22.
561
338;
despre
epis-
Gumelnita, st. preist., 18; tip de civilizatie neolitia, 21; ceram. pictat& cu
grafit din eneolitic, 22; vase tip,
23-25.
Gura Dobrogei, pesterile, 67.
Gura-Motrului, manastire, 419.
Hadrian, Imp. rom., bnpartirea Daciei, 127, 141, 156, 165, 181, 189,
207.
524.
www.dacoromanica.ro
INDICE
562
Herodot, despre Geti, XIII; despre Cimerieni, 33; 4, 16, 31, 43-45, 53, 56, 89,
92, 107, 108, 114, 115.
istoricA, 18.
40.
Hasdeu, opera lu, XIV; despre Bezerenbam, 356; despre Costea voevod, 444.
Hastings, lupta dela, 277.
Hateg, tara, 360, 362, 419; tine de cnez.
177.
Mediam, 167.
Hermann de Cilly, 474.
Hermanarich, rege got, 212.
Hermundoli, 202.
www.dacoromanica.ro
INDICE
lachint, mitropolit de Vicina, chemat
de Nic. Alexandru In Tara Rom.,
390; mitropolit al Tarii Rom., 390;
la Constantinopol, 415, 416; moartea, 416.
lacob, zis Toth, 460.
523.
Iakun, 341.
lalomila, rani, 98; (Ialovnita), 258;
388, 411; (Ilivachia), poate, Bizan-
ili (tatar =
dare din grne, 357.
Boat', biserica, 419.
Iminogul, afluent al Oltului, 258.
Immenosum Majus, sat roman, 146.
Indieni,
563
www.dacoromanica.ro
INDICE
5A4
ploma lor, 266, 267, 359-364; categorii soc. in dipl., 269, 363; cnezi
mentionati ia diploma lor, 272; formatii politice rom. in Oltenia, 361;
veniturile lor din tara lui Litovoi si
a lui Seneslau, 259-361; jurisdictia
lor, 363; scopurile lor militare si re-
ligioase, 380.
lonas, regele Cumanilor, 313.
lona.? Viteazul, boier, 460.
164.
383.
. (1150-57), 339.
Iran, podisul, 33.
Iranieni, 171, 338.
Irisey (Serbia), voevodul din, 474.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Ivanco, boier, asasineaza pe Asan (1196)
565
34,
35, 36.
Karadiova v. Moglena, 319,
Eara-Vlah, 'flak = Daco-Romanii, 322.
llartum, sat In Dacia, 146.
Kassios, v. Jupiter.
Chiev.
www.dacoromanica.ro
INDICE
'566
(1166),
Koloprat, 282.
Ifolomea, 448.
Wards, 306.
Kormissos, han bulgar, 282.
Kossovopolje, 469.
Kralieva (Kraiova Velica), 322.
336.
Krulevac, 487.
282.
280.
Lazeir,
397.
Elisabetei, 313.
Ladislau cel &feint, coloniti secui adui
de, 299.
Ladislau IV, 365.
Ladislau, secuiu, 412.
Ladislau de Borfa, 369.
Vodd, 410.
Ladislau voevod de Bivinis,
Legiunea XIII Gemina, lucreazd la podul de peste Dundre, reedinta ei, 79;
398.
roman,
Alexandru, 381.
141.
Legiunea V Macedonica, garnizoanele ei,
130, 221.
Leinhart Richartinger, 474.
Ladoga-Veche, 519.
In Tirnovo, 328.
Leon I, Papa, 218.
377.
Leova, 136.
Lepfira, Ail
259.
www.dacoromanica.ro
in
muntii
Fdgdra,
INDICE
Leucugdugi lui Bratianu, sat, 455-456.
128.
341, 524, 525-526; Petru al Muatei la, 411; regele dela, 483; negust.
din, 504; Al. cel Bun la, 511, 512; v.
LI/v(5w.
274,
Lituanii,
567
511;
238; se geazd in Italia, 241; Italienii nu fug de ei, 190, 206; infl. lor
asupra Italienilor, 241.
www.dacoromanica.ro
INDICE
568
magister, 163.
Maghiari, 335.
Rea, 381.
Margus (Morava), rau, 33.
181.
lum, 124.
Matei Corvin, originen lui, 301; tratatul cu Stefan ce! Mare, 503, 523..
www.dacoromanica.ro
INDICE
Matei, patriarh de Constantinopol, 513.
Mauri, 131.
Mauriacus, lupta dela, 147, 218.
Mauricius, Impdrat bizantin, luptele
cu Avarii, moartea lui, 255; monete
de aur dela, 254, 255.
Mauroolahi (Morlachi), Romnii din-
5697
82.
la Posada, 372.
Mardi sin Mihail, din Ciorna, 304.
Mihail, arhiepiscop al Bethleemului,
462.
Mihail voevod, fiul lui Mircea cel Bdtrfin,.
486, 490, 497, 499, 511.
110.
Melanchleni, 44.
Mare, 57.
www.dacoromanica.ro
INDICE
670
filiatia, 465-66;
Intinderea t6rii pe vremea lui, 466
467 ; luptele cu Turcii, 468-471; biruinta dela Rovine, tratatul cu Sigismund 471-472; Nicopole, 472-474;
noi victorii asupra Turcilor, Intelegerea cu Baiazid, 475-476 pozitia
dominant& ; relatiile cu Mahomed I,
pretinsul tratat, 476-481; ctitoriile,
486-495; moartea, personalitatea lui,
495-496; legAturi cu Moldovenii i
Polonii, 481, 482, 503, 506, 508, 512,
siunile lui,
357, 409, 419, 440, 448, 453.
Mircea Ciobanul, 491.
regiunea,
Pecenegi coloni-
Moigrad, 127.
60; atingerea
disparute din, 6-7; fat de provincia Dacia, 118; triburi dace In, 96;
Iazigii i Roxolanii In, 207; castre
Bulgarii In Sudul ei, 286, Intemeierea (1359), 343, 394 403 ; legenda Itntemeierii, 394; caracterul Intern., 394, 395; noua ordine poli-
www.dacoromanica.ro
INDICE
stat, 400-1i02; stema, 6;
domnul ei, 458, 459, 462-464; pretendent la tronul ei, 464; cancelaria,
274; tronul ei, 444, 458; pecetea Cu
capul de bour, 394---395; obiceiurile
%Aril, 462; Bodgan I voevod, 301;
Intinderea sub Alexandru cel Bun,
noului
671
maul
296.
fireti, 453.
515.
tari, 354.
www.dacoromanica.ro
INDICE
572
copiei din Transilvania asupra catolicilor din, 414; Gotii In, 202;
Slavii In, 235, 248-250; Slavii
gasesc aici pe Romani, 270; numele
apelor din, 258; armata lui Constantin cel Mare In, 224; trupe bizantine
In, 254; staanirea bulgara asupra ei,
282; contingente din, prevazute in diploma Ioanitilor, 364; donatiunile Teutonilor, 345; relatiile cu Ungaria (1324,
Napoleon I, 356.
431; 348.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Reamf, cetatea, numele, 396; Sigis.mund la, 459; regiunea, vechimea
.populatiei, 395; judetul, 7, 315; desatina (Neamtului), 516.
IVearnb maiastire, ctitoria lui Petru
Musat, 450, 451, 415, 416; evangheliar dela, 519; aer la, 521; Tamblac staret la, 522.
Rearn4, paran, 515.
573
misionar la
Daco-Romani, 224, 226, 230.
Nicolae Alexandru Voevod, fiul lui Basarab, 379; familia lui, 380.392;
_Neapole, 369.
_Neapolis, din Siria, 169.
367-8, 426-431.
In Vraucea, 396.
negustori, colegiul, 163.
_Nchoiul, musite (Buzan), 259.
1Vemesis, zeita, inscriptii dedic. ei, 171.
.Nerng, purtau negotul, 526.
_Nenavice, selistea lui, 516.
www.dacoromanica.ro
INDICE
574
din, 319.
Oia, afl. al Cungrei-Mici, 258.
Oinac (Vlasca), st. preist., 18.
355.
www.dacoromanica.ro
INDICE
imperiului, 77, 118; triburi dacice In,
95; castre In, 132; localit. romane in,
676
Ospitalieri, v. Ioaniti.
Pacific, 353.
387.
Panonia, corp de arm in, 121; export de sane in, 157; Ostrogot.ii
235; Ungurii in, 289; 65, 73, 218,
231.
Panoniile (amandougi),
Avari, 275.
in preistorie,
devastate de
www.dacoromanica.ro
INDICE
576
154, 196.
Patera de aur a tez. dela Pietroasa, 211.
Patriarhia de Constantinopol, conflictul
Cu Moldova, 453, 460-462, 487, 512
515.
apz. lor
314.
a ei, 257, 276; captivi din, In N. Dunarii, 276; infl. Patriarhiei din Constantinopol In, 283; nav. Pecenegilor, 310; Pecenegi colonizati In,
nav. Cumanilor, 314; Romani,
primele tiri, 317-319; regiunile loc.
226.
www.dacoromanica.ro
INDICE
577
197.
la Posada, 374.
Petru, Secuiu, 411.
piscationes, 363.
piscinae, 363.
324, 333.
Petrie. al Musatei, rap. cu Pol., 446, 449,
481, 482; imprumutd pe regele Poloniei, 401, 503, 504, 525; vieata eco-
www.dacoromanica.ro
TRDICE
578
459.
132, 143.
143.
Ponto-baltic, istmul, 2.
Popesti-Ungureni, 348.
137,
155;
Polonia, Slavii in, 247; Ludovic de Anjou, rege In, 404; relatii cu Petra Musat, 446; neintelegeri cu Moldovenii,
18, 36.
Poroinita, sat, 488.
Porolissum (Moigrad), municipiu, 142;
templu, 171; carnee dela, 223; Legiunea V-a Macedortica la, 221 ; inscrip-
450.
Prespa, 318.
Pressian, han bulgar, 283.
www.dacoromanica.ro
EV Dt/Ut
Pretoriae, localitate In Dacia, 143.
Prilep, 417.
Prilepetul, sat, 260, 488.
principales, 163.
Principatele Romdne, dup4 intemeiere,
criezii in, 266; intemeierea lor favorizat de invazia Marilor, 352, 357;
intemeierea, 270, 311; dup, 271;
Priscian, 76.
87z)
lui Alexandru cel Mare asupra Getilor,. 56; orae dacice intrite, 97, 98.
Publius Aelius Gemellus, construete
o baie la Apulum, 167.
Publius Lucius Cornelius Valerianus,
fiul lui Gallienus, 186.
Prut (Hierasos?), 118; lunca, 11; regiunea lui, 290; vechi aez4ri romneti in valea lui, 397; valea, 402,
450, 523; 60, 127, 137, 207, 377, 385,
397, 503, 516, 517, 528.
Ptolemeu, geograf grec, harta lui despre
intinderea Dacilor, 37-41; locali-
www.dacoromanica.ro
1-NDIOE
580
lui, 435; paftaua de aur, 435; bratara i inelele, 438; braul lui, 436;
465.
din, misionar la
Daco-Romani, 224, 230.
Resculum, sat roman, 146.
Rescuturrne, daca, 120.
Refi, 131.
rhytonul dela Poroina, 36.
Ribitze, voevozi din, 301.
Ricardo, despre Unguri, 289.
Rahava, 473.
524.
In Ardeal, 298.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Romaesta Spiurus, diploma militara a
lui, 179.
581
451-456; intinderea tarii 403, 443453 ; leg., cu Polonii, 453, 481, 482,
confl. cu Patriarhia, 453-454, 512,
519; Intemeierea oraplui Roman,
454; doc, de danie, 454-455; monete
dela, 452; fratii lui, 455; Alexandru,
fiul lui, 501, 464; 458, 504, 505, 522.
Roman, fiul lui Alexandru cel Bun,
528.
Maramure,
Ardeal,
303,
Romani, luptele Cu Ilyrii, Celtii i Tracii, 62; penetr. in Pen. Balc., 61-62;
stapanesc in Dobrogea intre 71 i 61
gurilor,
0 Banat,
304;
305 ;
exped. in stanga Dunarii, 67-68; batututi de Daci, 70, 72, 73 ; biruitori la Tapae, 76; cum cucereau provinciile, 79;
ale lor, 165-171; adopta zeii popoarelor supuse, 171, la sate, 175;
limba lor, 176-177; numrul lor, 177;
formarea
poporului
192-197, passim.
Romanovici Daniit, principele
lupta cu Andrei II, 339.
roman,
www.dacoromanica.ro
INDICE
51;2
366;
pseudo-episcopi,
350;
org.
fiul
Rusciu,c, 224.
Rusia de S., 35, 310; atacata de Tatari, 354; propag. cat., 404; 249, 365,
515.
duri, despadurire, 5, 7; fnete, 5; pamant de aratura, 5; introducerea porumbului, 5; podgoria, 6; fauna, 6-7;
134.
Romula (Recica), castru la, 132; inscriptie gasita la, 137; opait gasit la,
223; municipiu, 142; coal la, 172;
colonie, zidul din jurul ei, 179; 154.
Rona sau Rugilas, rege hun, 217.
Rosetti Al., XV.
Rosetti Dinu, XIV.
Ilostislav din Chiev, exped. contra Berladnicilor, 341.
.Rostislavici Ivanco, pseudo-principe de
Barlad, 340; frati, 342.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Sacii, neam scitic la E. de Silistra si la
583
N. de Apulum, 34.
sustinea pe Viteliu, 69; ataca pe Romani, 180; In Dacia, 207-208; crestinismul la ei, 222; la apus de Tisa,
235.
219.
ocupat de Normanzi
(1185),
Sauzupara, 105.
lociu, 34.
Sariakes, rege scit In Dobrogea, 34.
Sarmaiii, 37, 67, 76, 252; asezati
www.dacoromanica.ro
INDICE
684
Scorlaru, In jud. Braila, statiune preistorica, 18; cazanul scitic dela, 37.
377.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Seneslau,
Voevodul RomAnilor,
266,
356, 374, 360, 367; tara lui, localizare, 342, 360, 361.
Seneslau de Sypprach, 381.
Sepeniy, Sipintii, tara, 343, 396, 397, 470.
(1233),
cucerit
585,
www.dacoromanica.ro
INDICE
586
Slavii,
10,
196,
323,
339; traduc
de Bulgari, 283.
Singone, localitate, 39.
Sinoe, lac, 4, 44, 50.
Sintilia, sat In Slavonia, 322.
Ge-
garilor, 287; &Jar din cauza Pecenegilor, 292; lupta cu Ungurii, 293; conlocuitori cu Romanii, 299; navalirea
i aezarea in dreapta Dunarii, 317,
318; influenta .Romnilor asupra lor
In domeniul pastoritului, 323; rapor-
www.dacoromanica.ro
INDICE
So/ocies, 112.
Sogoino, sat, 488.
587
Stanislav, 260.
Stanislav Rotompan, boier, 522.
Stara-Zagora, 332.
Sta nislav, boier al lui Petru Muat, 447;
al lui Roman, 452.
Stepo, boier, 455, 457.
Stilicho, bate pe Vizigoti, 216.
Stiria, cete de Vlahi cu voevozi, la sfritul sec. XVI, 322.
S toenefti, hl muntii Fgra, amfore greceti de Cnidos, Rhodos i Thasos, 52.
Stoenefti, Muscel, statiune preist., 18.
.Sorabo-luzacienii, 247.
Sornon ( Zdevov ), in sudul Munteniei, 98.
485.
259.
489, 496.
.Stambul, muzeul arheologic, 86.
477; scaun episcopal, 452; scaun metropolitan, 513, 514; aducerea moa-
www.dacoromanica.ro
INDICE
588
ramure, 301.
304, 398.
Itefan, fiul tarului sarb Lazar (Lazarevici) Despot, 419, 496; la Ankara,.
475.
Szek-asz6, 306.
Szent-Llek, v. Sanzieni.
503.
$abolat, 137.
sS'andru, dela Dorohoi, 272.
cheai (Bulgari), tarul lor, 440.
gcoli En Dacia, 172.
sStelan
www.dacoromanica.ro
INDICE
voevod al Sepenit,ului, lupta
(1359) Intre fiii Ai Petru qi *tefan
..,Stelan,
589
..,S.Pigtov, 224.
18.
135.
tabularius, 156.
tabulele cerate dela Abrud, 124.
Tacitus, XII, 70, 72, 180,
www.dacoromanica.ro
INDICE
690
rick 19.
Tdrnduca, prisacd la obdrsia ei, 515.
Tdrnava-Mare, 21., 134, judet, 19.
Tarnava-Micd, 18, 133.
Tdrnave, tinut, triburi dace In, 95; Sasi,
a.sezati pe, 297; rdurile, 34, 259; pe
Teutoni, cavaleri,
134.
Tdrnovo
349.
lor, 203.
Thor, zeu german, 251.
Tiarantos, rdu, 44.
341.
Mar (Gengis-
Han), 353.
Teodor Koriatovici, principe litvan, 453.
Teodoric, regele Ostrogotilor, 217, 235.
Teodoric, episcopul Cumanilor, 312.
Teodosie, trimis al Patriarhului de Constantinopol in Moldova, 454.
Teopomp, istoric grec, 107.
Terbel, han bulg'aresc, 282.
Teregova castru la, 132.
Terme, oras, 332.
www.dacoromanica.ro
IRDIcE
Tisa (dTtaadc), Pathissus, Tisia), 114;
superioara, 34; mijlocie, 97; cAmpia, populatie romAnA azi, 2, 69, 312,
591
440, 486.
Tohanii, 348.
Toma, voevodul Ardealului In conflictul
lui Basarab cu Carol Robert, 374.
Toma de Nymzeti, episcop al Mikoviei,
408.
167; cap
mai Insemnate, 32, 33; regele Sitalkes, 32; vecinii lor, 33; inruditi cu.
Ilirii, 33; infatisarea, 90; s'au supus.
lui Dariu, 43; dela DunArea mijlocie,
62; consumul de yin, 91; limba lor,
105; felul de vieatg, 108; colonisti,
124; soldati In Dacia, 131, 192; In Bal
cani, 320; 25, 46, 102, 171.
Traian, portretul lui, 73; rgzb. Cu Dacii, 75-77; Decebal la, 77; triumful
la Roma, 77; pregAtiri pentru al doilea rhboiu, 77-78; plecarea din Roma
pentru al doilea r52boiu, 79; al doilea
ealzboiu, 78, 79-86; aurul luat dela
Daci, 93; mesajul Burilor cAtre el
96, 107; exped. lui In Dacia, Constantin cel Mare, comparat cu, 205;
ar fi clAdit Turris, 253; forul lui, 82;
sculptura antia, 74; zeificat la Slavi,
251; 73, 86, 89, 91, 103, 110, 126, 127
136, 168, 180, 186, 188, 189.
Tranupara, 105.
Transrnarisca, 147, 155.
www.dacoromanica.ro
INDICE
692
Turcii Osmanli, 314; trecerea In Europa, 413; *iman vasalul lor, 410;
luptele cu Mircea cel Mare, 468-481;
aliati cu Polonii, 481; relat, cu Alex.
Troesmis, garnizoang la, 78, 221; monumente cretine la, 225; 66, 147,
182.
stituit, 86; mon. cretin la, 225; inscriptie la, 205; zid circular In jurul
lui 137; 149, 180, 182.
Trotu,s, rati, numele de orig. ung. 305;
valea, 9, 155; vam la targul Trotu, 525; 135, 396.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Tara Romdneascif, intemeierea ei qi TA-
693
zegetusa, 182.
Ulpian, digestele, 115.
Ulpianus Proculinus, ofiter, 165.
305.
www.dacoromanica.ro
3NDICE
69'
290.
Urban al V-lea Papi!, org. propag. catolla In Estul Europei, 404, 415.
Ureche Gr. li Simion Dascdlul, cronica
lor, despre Alexandru cel Bun, 513; 8,
400, 463, 501.
Urgurn, localitate, 146.
tefan, fiul lui *tefan Dusan, casatorit cu Anca, fijen lui Nic. Ale-
Uro
xandru, 392.
Urscia (pare a fi Orsova), 292.
Ursus, episcop al Avaritilor, la sinodul
dela Niceea (787), 244.
Uscoci, 323; v. Morlachi.
Uscudava, vechiul mime al Adrianopolului, 40.
Utidava (Oirelbctvd), 97.
utriculari, 158.
Utriguri, Bulgarii, 280.
Utus, 321; v. Vid.
Uzii, cel mal Insemnat trib peceneg, 308-
Varna, 32, 50; Pagan, ucis la, 282; cucerita de bonita, 327.
Vargovia, 448.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Varus, general roman, 206.
Vdcarea, varf In muntii Fagarasului, 258.
Vdclastra (Romanati), st. preist., 18;
tick 21
Siribuendu,
Vicus
baca, 410.
Visitor, munte In Muntenegru, 321.
veterani, 176.
www.dacoromanica.ro
212-217;
contingente
de,
Vlad, domn In locul lui Mircea dupl Rovine, 471, 472; prins, 474.
Vlad, boier, 455.
Vlad dela Valea-Alba, 272.
Vlad, fiul lui *tefan cel Mare, 444.
494; bate monea, 420; stapanete Vidinul, 414; fratele lui, 426; posesiunile lui, 440-441 ; a doua eparhie mun-
318 ; coloniti,
336; episcopat al lor in dieceza Ohridei, 319; din Elada, 318, 319; din Do-
www.dacoromanica.ro
INDICE
Planina, munti (Serbia), 321.
Vlalkidol, sat (Serbia), 321.
MSc bdrdo, 320.
Vkideasa, 3.
codrul, 269, 489.
697
Zablachiae, 322.
Zagreb, 370.
Zahorna, iezer la Nistru, 516 ; prisaca, 517.
Zaldapa, aqezare Mug& Durostorum, 35.
Zalmoxis, legenda lui, 107-108; cultul lui,
109; 103, 112, 171; numit de
450, 488.
In, 508.
!To/hovalui, dat Rimgailel, 507.
Volohii, 340, v. BolohOveni.
Zerna, v. Cerna.
zimbru, disparut azi, 6.
Zimmermann, locuitor din Siret, 400.
Vrancea, depresiune, 9; eredinte Stravechi, 115; regim aparte, cnezat, voevodat, 342, 343; organizarea de azi
dovedete o stravedhe organizare politica, 337; tinut stravechiu, 395; vechimea numelui si a populatiei, 395,
396; 401, 503.
Vratna, mariastire in Craina, 431.
Vrdbie, sat (Slavonia), 322.
Vrdeftii, sat, 490.
Vulpe R., XIV, XV.
Zimnicea, statiune preistorica, 18; numele, originea, 248, 259; 78, 98, 155.
www.dacoromanica.ro
LISTA FIGURILOR
Pag.
Fig.
17
18
19
20
21
22
23
23
24
25
26
27
27
28
35
36
37
38
39
40
41
42
45
46
47
47
47
47
48
49
www.dacoromanica.ro
LISTA FIGURILOR
599
Pag.
49
49
49
50
50
51
52
53
Decebal
71
Traian
Chipuri de Romani de pe Columna Traiana
Monete romane in legAtura cu cucerirea Daciei
Unul din medalioanele batute in amintirea victoriei dacice .
Tropaeum Traiani (reconstituire)
Primele dou& rAnduri de sculpturi ale Column,ei Traiane .
Sculpturi de pe Columna Traiana
74
75
81
82
83
84
85
92
93
94
95
100
101
www.dacoromanica.ro
130
133
135
140
144
145
148
149
151
152
159
160
161
166
168
169
600
LTSTA VIGTITULOTt
..
........ ...
Pag,
170
171
172
173
174
175
176
177
1
78
179
184
185
204
205
213
214
215
216
217
218
224
225
227
228
234
235
236
237
238
239
240
242
243
254
255
273
285
286
295
RAjnovul
298
309
www.dacoromanica.ro
LISTA FIGURILOR
Fig.
601
Pag.
310
312
349
367
375
376
377
382
384
391
401
www.dacoromanica.ro
402
413
426
425
427
428
429
430
432
433
4.34
435
436
437
451
452
457
477
478
480
486
488
491
493
494
498
520
527
L1STA HARTILOR
Nr.
Pagina
Dacia Pontica
Dacia Inainte de cucerirea romana
Dacia Traiana.
Dacia In timpul navalirilor barbare (271-1247)
Talile Romaneti la 1400
www.dacoromanica.ro
16-17
64-65
64-65
96-97
192-193
352-353
512-513
CUPRINSUL
Pagina
VII
XIII
Abreviatiuni
Eibliografie operelor de sintezi
XV
1-14
l'imintul romance()
InsemnAtatea mediului fizic Sn istorie 1. PAmintul romAnese
1. .4ezarea 2. Infatiqarea 3. BogAtia 3. PAmAntul romAnesc In epoca istoricA 4. Influenta pAmAntului asupra istoriel
noastre 8. Bibliografie 12.
15-30
Epoca preistorici
epocei preistorice 15. Statiuni preistorice In
Dacia 16. Preistoria Daciei 20. Bibliografie 28.
ImpArtirea
31-55
Dibliografie 87.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
E04
Pagina
Dacia Traiani
117-2011
Apeducte, terme, amfiteatre 165. *con 172. Procesul de romanizare in Dacia 173. Istoria Daciei Traiane. Primele navaliri
180. Parasirea Daciei. Chestia continuitatil 187. Rol! Romanilor In formarea poporului roman 192. Bibliografie 197.
Neamurile germanice in Dacia. Sarmatii
202-209'
Vandalii. Gotii. Taifa 202. Sarmatii 207. Bibliografie 208
Runil
210-220
Navalirea lor. Luptele cu Gatii. Tezaurul dela Pietroasa 210
Atila 217. Bibliografie 220.
Crefitinarea Daco-Romanilor
221-232.
Crestinii In Dacia Traiana 221. Misionarii. Niceta din Remesiana 224. Caracterul latin al .crestinismului nostru 227. Bibliografie 231.
Stpnirea Gepizilor in Dacia. Avarii
233-24
Gepizii au locuit in Dacia 233. Ce ne-a ramas dala neamurile germanice 241. Avarii 242. Bibliografie 244.
246-279I
Shiva
Insemnatatea lor In istoria Romanilor 246. Cultura si civilizalia navalitorilor slavi 247. Navalirea Slavilor in tarile
noastre. Luptele cu Bizantinii 252. Torna, torna, fratre 255.
Rolul Slavilor in formarea poporului roman 256. Slavii au
venit In Dacia in calitate de cuceritori 268. Bibliografie 278.
Bulgarii
280-28w
Navalirea lor. Intemeierea statului 280. Crestinarea Bulgarilor. Alfabetul chirilic, Tarul Simeon 283. Decaderea si desfiintarea statului bulgar 285. Bibliografie 288.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSTM
605
Pagina
lingtuil
289-307
Istoria lor pana la aezarea in pusta 289. Luptele Cu voevozii romano-slavi 291. Cre0inarea Ungurilor 0 ocuparea
Ardealului 294. Colonizarea Sa01or. Secuii 297. Situatia
elementului romanesc in Ardeal dupa cucerirea ungara 299.
Influente reciproce asupra limbii 305. Bibliografie 307.
"tataril
352-358
Caracteristicile lor. Gengis-Han 352. Marea invazie din 1241
354. Bibliografie 358.
Cum se IntAtisa Muntenia in 1,247
Diploma Ioanitilor 359. Bibliografie 364.
359-364
www.dacoromanica.ro
G06
CUPRINSUL
Pagina
387-393
Relaiile lui cu Ungurii 387. Intemeierea mitropoliei muntene 389. Familia lui Nicolae Alexandru. Moartea lui 392.
Bibliografie 392.
394-403.
Intemeterea Mo'dove'
RoBogdan
404-403
Lateo Voevod
Radu I 0 Dan I
422-442
452-456.
Roman Voevod
Intinderea grid. Legaturile cu Polonii 452. Inceputul conflictului cu Patriarhia din Constantinopol 453. Intemeierea
oraplui Roman. Hrisoavele de danie 454. Bibliografie 456.
qtefan I Voevod l Iuga Voevod
457-464
Con-
www.dacoromanica.ro
607
CUPRINSUL
Pagina
501-531
Man&-
533-597
598-601
603-607
Indice
Lista figurilor.
Cuprinsul
www.dacoromanica.ro
MONITORUL OFICIAL $1
iMPRIMERIILE STATULU1
IMPRIMERIA NATIONAL&
BUCURE$T1 1946
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU
DACIA PREISTOBICA.
Marta Nal
Dra ha ni
o Localita
Casio Nedjimova
oSipint
preistorice
Carati g recast'
o
Cilurul Mare
Concesti
Boinesti
O
Satu Mere
Petren1
Ripiceni
Sarasas
o
Budesti
Ru inoasa cucuten,
Dragusem
Boureni
sor
oFedelesem
Oradea
Arcalia
Fizesul-
o Izvoare
o
Gherlei
Apahida
Suseni
Calu
Ghernesigs-
Turda
oTg.Mues
Otlace
Lech nl e(
U ES
Sangeorgiu-Tr5schuo
Pecica
o
Borodino
o
Bija
TYRA'S
o Sights oa ra
Blaj
Baba Veche
ririteaz
Ruginesti o
Bela
Alba lulia
Deva
oCorni
(Cetarea .10
Poi na
Domnesti 0
Gusterita
Timisoara
efarr e
Tu r
oGrdistea MuncelCas t
Cioclovida
Data
Tufal5u
oboludeJos
Arius I
Codleao
Cost sti o
Bontest
Cristian
Predeal
t enesti
Oenta
oAldem
Drajna
Jidov
Bog*
Adancata deJos
T.Severin
(009v-1,
Hamangia o
co
Tar asesti Snag ov
ofeni
Ostr.Corbulip
lino
ernavoda
Jilavs_a0 Sultana
Tangaru
oGarla Mare
ISTROS
(Caran,suf)
o
oi
Salo*
Crasani
Tei
B cures
oPoroina
Ore vita
cfiruia
HALMYRIS?
o
Ti osul
'o
oGraetul
Hagi-
Monteoru
oesti
Roast'
oB.Herculine
teritu.a
Ge enea
Moldova Veche
o
Scortaru
Pisc.Coconi
.5stirea
B.'a A
TOMI
(Conslanfai
Balanoaia
O
VadasTra
Oinac
Celei
2;
SCAR A
0
25
50
75
T. Mag urele
umelnita
oAlmageaua
Itdrasc'
CALLATIS
(Alangalal
Zimnicea
100 Km
DIONYSOPOLIS
(CRUNCII
(Babo)
C t,
www.dacoromanica.ro
Ne 0E, )A
BIZONE Cavp,a)
TIRIZIS (Callacra)
CONSTANTINC. GIURESCU
Harta N2 2
(Bug)
SvsVDAVA
COISTOBOCII
MESAAIvRiA
MARCO A
NA
BA
COTINI
SABO I
P \E\G TA E
A RS I ETAE
QVADI
BVRII
SI
vsco
FIRS 1 CvA
4'1 eN6NE
1^,0,417-
BIESSI
CAR PIAN I
MAE TONIVMR-,
ORMANVI
I, vigANTAvARIvM?
0A8/ETA?TEVR
I IS CI I
' / TRACT,'
ABI I (SCYTHAE)?
CHEyr..8,AvL ,V AS
SA RvAt
RZSL EPIOAVA ?
0 r,
0 ARP.
ERIMVIN,
COLAETIAN1
BEPEZAAll
11./
SAR D I
CD
rvRAS
BEAMS
0SALOAE
SING/DVNVM
R DISCI!
81. A NOONA
M ANII
41
saw,. DAVRSI I
O
MOESI
TI-S01)
TRI BALLI
ASAMO
11,/
SARDIOTAE
OESCv
SAR(07DA
DESVDAVA
0
SCYRTONES
\7
0
MAEDI
pskGAS \
S
o's-D VIANA
T 'TOM!
ET II z)
IA1.
AN sAms
ODESSVS
CVSCVM
P
TRERES CARPVDAEMVM ?
0 SE-PS 1/1'.10
S ODRA
8RVCI OA
0,1VM
o
S LL ET ES
ADZ II /0
TERMIDAVA
P\.'
SACI I
SvCi
V &AMA VS
O MESAMVPIA
APOLON/A
BESSI
VII (DAII )
ES CI
0 VSC VOA,.
CO ELE
RAVSI
CORPIL1'
TA'
o DAKIVYIA
ALE ovric
OSCYOL
O
TYRIS SA
100
EGEE)
www.dacoromanica.ro
200
300KM
Harta N23
flarbasi
TIA
NO
ALIOBRIX ?
Ehseric
CNOVIODVNVM
DACIA PONTIC
1$a
Sa.C1
ARRVBIV
Mdcin
ESSt AMPV0I.
VILLA
VENDV ?
CONSTANTIN C GloRESCU
rulcea
A GYSSV
TROES IS
tqa
Begep
SALSOVIA
s\
BE ROE
Peceneaga
Legenda
Du
tetJti romane
o V.
VICVS
,..,_Slava Rosa'
V.VEROBRITTIANVS,
Eschi Sara;
4,,,Rts
..."
ok,
Veto,.
Olni Rahova
`,-----ii.7,,i-R-s A
Capidava (Calachloi)
1
v.sEcvNill
,.\\V.CASSIANV
V.SCENDeESIS ?
1S2
/ ria
.COS....
1,12 \... -
CELER1S?
.,
cr:
(fl'Iggirrlh
0
XIOPODI
Rap.
S'.
V.SC...IA ?
..u.NARCISIANAV
_,
V.TVRR IS MVCA...?
TOMI
Constant.;
,'
TROPAEVM TRAIANI
DVROSTORVM
V.AM(AIDINA ?
41 damclisi
Mara
ss
..
SNTRATONIKIA ?
CIVITAS-AVSDECENS1..,,
Turn..
II1..?
VICI
4". ti!I/nog
/40%
at/_:/".
.!.,/
CAN !DIANA
VINT
de
'
CAPIDAVAY
Topa/u
,SCYRI L
$VC1DAV
ETVM
SACIDAVA,
TEGVLICIV
VICV
CIVS
A PI4R IA
JOS
IBIDA?
Vicus
TRANSMARISCA
vitul
YRIS?
Chios !din
Aura
',s ..'....
AMES ?
PAL AT1S ?
AS
ABRITTVS
DOLEINA
btarcatessi
CALLAT IS
Manga//a
V. VAL ..? VCE.
Z ALDAPA ?
Chelenrc
CARVM PORTVS
paid
\ Balc/c
SCARA
10
30
40
501(m.
BIZONE
Cavarna
NYSOPOLIS
TIRIZIS
Cahacra
CRANEA
www.dacoromanica.ro
P Ionic
CONSTANTIN C. GIURESCU
TE
METONIVM?
P CARRODVNVI4
ovESA AvAr
o
CAR (CAVA
P4TRIDAV
ANART
o
D A CII
II
T URIS
RVCCONIV
AN
DOCIDAVA P
(DA Cl""
\M
ERA.C7NPft,
OTR/PHELVM
TRIPHY,147
CLEPIDAVA
ARCOB DORA
o
rARDIDAVA
POROLI
PR
"SIE
SAWS
ATACEI* II ( RACAT
II)
RESCytvm
PEI!?
NAPOCA
VA I
PETRO
SANG/0 VA P
CARPI
QUIA
7Al3 A
ASIDAVA?
SALINAE
A G,0A
EIRIDAVA ?
(IRMA
p=r"
141.15
IEFII (B I E S'S`I I ?
UTIOAVA7
SAC*11
p,
EDON
POTITA
AL:
CANONIA
REOVIA
TAPAf
OACMONIA
TIBI3CVM
S P..
AC E
CAU OENSI I
RvI4
AOANIS
IVSIDAVA
N A-'-P'--E
S
OltRNA
PIIRAJR
DROBETIS
VT VP I?
PELENDOV
IPUENDAVA)
A? p
U\LA
SIDAvii
ROM OLA
II
-r
OA M7
50
75
C.
.1
ZYRAXES
C',A'v'
REOATUL"
blr
PI//V/4
E TI
XA IDPOLIS
4;)
..RECIATUL"
ROLES
TOM!
SAM'S
14.
II
00E3300
www.dacoromanica.ro
STRIA
CAP/DA//A
CALL ATI3
ROB
100 Km
1.
o DAIAX
SvCIOAvA
.SA c II
SC A R A
25
AEGYSSVs
f.;;OGANT V L"
_ Ms
PIENG TII
I)
(PIEGE TI.....0410)1
I .EPHIGI'l
SUCCII
SVCIDAVA
. sr. 3
........
-EN SI I
NE TINDAVA 7
it
ct)
Ti
MS
AC AVA
GI
I,
Bv ID VA
LEOERAM
ARfive/yre
NACIDA//A
ARCIN A?
dr'
R018 ?
tivA LIOBRIX?
RID
NSII
o ARRVTELA
AR IZEGETVS
tDL
BRITOL
(BRITOGA
PALO, A-
IA9VAEI
AIZI3
RAMIDAVA 7
CO DAV
YDATA
BACAV A
TYRA3
PVLVAI
fmCID6AVA
orAmisp,
SVROLIA
0D
TAA
OPIAACOOAV
SINGIDAVA P
(4/CIA
TERIZI I
OfONY3OPOU3
/RIM
APP
Ol011/C'
DAC IA TRAIANA.
DE
CONSTANTIN C. GIURESCU
Harta N25
'.72.3TG
C.17.
METONIVM ?
?,01)
CA RRODVNVM
LEGENDA
VIBANTAVARIVM ?
Horodif te
o RVCCONIVM
Ibrany
0 Colonie
PATRIDAVA?
ERACTVM ?
11.
TRIPHVLVM ?
Som
oCLEPIDAVA ?
DOCIDAVA ?
Ara do
NACIDAVA)0
Carei Mari
ss
o Municipio
CARSIDAVA .
BeItiuc
Val exploatat
Val neexploatat
Drum roman
Drum nesigur
Castro
A Mine
0 ARCO MARA ?
ZARGIDAVA.
I
I
Tihiu
.-.T C RSIE
Rani. (dARSIE)
o Orhei
AN$(AMENSIVPI REGIO
13Ilisua
V.SAMV
_CrFZu
LARGIANA
o
;Cou'a,
VLPIANVM
Oradea mare
OP TA TIA IVA
Cherla
' V.TOVETA
f.
cne
o NAPOCA
V.SCLAIETA
V.IFIMENGSVII MAWS ?
V .1%bNlVd71.,\ O
II
V. PIRVSTARVM
1,110
ALBVRNV
Siria
ZIRIDAVA?
bre,
V.CEANA ?
A Rap
ABRvrTv
Ilatna
YOEVSARA
Fad.,
MARIS
OP
VKARTVAI
ve,mte chIBLANDIA
Z1440BA R
['Pan
AQVAE
0 Cet.de Balti
AWL,
A SIS ACMONIA
z
iv' PO
--AVG,
0 TIBISCVM
BERZOBIS
o ARMI
CANONIA
VA
RGIDA A (ARC
V
"r.idia
yIOVNVubiS
GETVSA JRE
MARGVM
!ERNA
Orsoval
NOVA";":\
?'\
foltesti
BARNS
Tulucegi
Irisnou
1:I
8 irPONS
ETVS
Serbq
Cjineni
ALIOB
DIN
rPfrifOu 1..iiiill
6 Orajna dais
Ruc,ir
"(nit
.B ono'.
BV ID
VA
PIRVM ?
bf
Filipesti
....... . ..1
',
PONS ALVT1
irrifir --. ..
CIVS
RVSIDAVA
verm
ED SSVS
TF10 S
BERO
PHRA ERI ?
o utintet
N..; DR BETIS
NOVI
Surest,
ZVSIDAVA ?
VLMETVM
NETINDAVA ?
Grag4ani
STRIA
CA PI AVA
EGETA
TALIATA
ACI AVA
Se,
(PELENDOVA)
C4
ARRVBIV
AAVTEIA
umbesh
dardos,
Pasul Vilcan
Cornea
am ti
ornOliu\
CVM
0 an
RAMIDAVA?
APVT STENARVM
lui Pe tr
LEDERATA
V MINACIVM.
e
CO IDAVA
IROB RIOAVA?
Adju
Cinos
ri a
adia
Belgrad
Mashie
re
CrWdif tea
AD PA N OW70
PR
TORIA
A
EDIAM
Oresa
TIRA
Ta7maciup
NAZANA)
Alibunar
o
Ova
Mirtinir
(Sin Paul)
O Men,
(ULPIA TFZAIAN
8u tilanovin
POTVL
TAMASIDAVA ?
Od rhei
(Or
Palane
AVGVSTAE
_ciAPVLV
Alba lulia
tk'omirnicel
Opatit a
Ent
Mesa fik
Chime?
Ca Alba,
rtin ?
(VA)
,u/ TAPA
ID
AND STI
'
PRETO
SACIDAVA
BVRTI
Plrcuren
vERMISARA
(ZOOM
PE TRAE PietrIle
ApolduldeSus
Sib
Oristioara
AGNAVIA
BACAVCA
Ai,I:ARCODAVA ?
BRVCLA
'OrcioSin
V.KAVIERE TIV
AMPELVM
1,1,110
irlin"--Bogada?
Capan.
Mingir
Cd/c are
Tura
SALrNi rE3
VA?
SANCIDAVA
Inla
I
P RTISCVM
PETRO
Srnco nesti
oto,'
V. RESCVLVM A,
Bole&
Moigra, 0
I
c Ft I Sit,
IPOROLI
45)
AXI POLIS
Gresia
ROMVLA
Oichtseni
TOMI
SVCID
PINVM ?
ASTRA NOVA
,,,.y----CITRANSMARISCA
APIARIA
BONONIA
DvRaTORV
TRO AEVMTRAIANI
ARDES?
CA LLATIS
PRISTA
RATIARIA
AV vSTAE
SCARA
o
25
50
OESC S
ASAMV
IMVS
75
ZALDAPA
X'
DIONYSCPOLIS
100 Km.
Nuys
P.'
PoLorlIc
ODESSOS
Varea
LIML.711.1:12.1e1,
www.dacoromanica.ro
WINE7
ow,
Harte N!6
SCAPIA
25
50
75
100)(m.
Sjtmor
oApa
.S.rnIdufftaL__."7ie
Rod a
O
DUCAT
/di
LUi
Ora dea
Card'
Cluj
Turda
DUCAT, L
o
G E au-.--
Arad
Alba Julia
Peria.
0 RING AVAR
- Mai-e
alrlta
Besene (Ifeidendort)
Apabida
\.
Pecks
Sdn Mcolaul-0
Dej
MENUM CA UT
(T
ENORUM
oMedias
g
9. _
Besinau
tdca u el
Dave
DUCAT L
o(Szent.Eeleki
LUI
EAN
9P'
Besinbav
ARA
'
LOVISEA
ATEGU9H
1)
'Chi/la
Brasov
A
Poneagl
0 0 tOWV
LU
)I.U1
TUL
h
FACA
V OEV 0 ATU
CNEZAT.
BA
STAPANIREA
Natrona
ELLA
'Pecenicica
ta
o Se verin
LIT VOI
&finnan
oSnagov
....
L..
Sulina
iCi:7110114*
ZA7
Ago
Lucid
':."
....
VOEV DULUI
1
../Ar 0
CN EZ A UL
S VE IN
(Tyra
Sinzien,
Sibiu
D CA-TUL
Ul
GLAD
sproka Won
14.
Sighisoara
Batta
Sebesul
oBesionova
Tiro iso r a
Cal
AN
Vt. ETVM
la..
BARAGVLASI
.
o.
'
04
u,
awe/reek
oGhIcho
nrCCP
RATIARIA
Valuri
Ar. Comani
Cosovento CN
tO ''
Lu
Caraealo
BONONIA
actin
AXIOPOLISN
I arstor
WAN ?
1 TOMI
'Constanfa
519t1N04?,
" p.
DVRVSTORVM
Manga/la
www.dacoromanica.ro
Cavara
Ca/lacra
V Ababa
PolOnle
CONSTANTIN'EC. GIURESCU
Colomea
Smarm
P.
. mete
retina
Hot,
erniuti
SCAR A
Soroca
Peri
Doro hoi
Si/mar
ell proem.
25
50
106 Km.
75
'1-
Raciduh
BreOu
O Suceava
Guraliumor.
TINUTUL
vita
Lung
Orhei
8.0
clans
CAitALIG-TUREI
Criss.
De]
Nea
Bistrila
1:1709pr%
Ty.frumos las,
Glundioani
Oradea
Bisrita
Cluj
4;'
rnicen1
Chisink
glui Vrzar
8
Matra
Lpf.47n
Tighina
lul Criciun
Turda
Vaslui
lea
Ocforhe
Arad
' TI
Medias
BiIgrad
Lugoj
.4nca
77 %,S
6g s'P'sPP
djud
HORINCEI
TARA FAGARASULUI
AOSVL
\ cz-
IN
ar
oBrasov
Olteno
?Phsad'\
Pod.Darnbovitei,
J
chojiubo
.Rtitir AD.Oriip
Nace!
noenan PAD RLT
Caransebe
6 I Ali! Cona
Mgrismana
`PJUD.
Ce
elm& Jic. LE
8ML,Casustea
ME Vod*
'14"'a Cibmnesti
Tg.Jiu
Mlea
Sa Ni
it
rgoi
0 Sate
5 Nnhfiri
* cetr,
!sac ea
Tulce
Buzau
Sulina
Vicma
Enisala
Shergluta
avacioc
Snagov
Bucure
ins
L.
=3
come
Constante
Ravine
Odin
6heorghe
0 Targ. r
-2,8olf tin
Slate),
S.
o "T'rguri
Si1CUENI
Ce/de Floci
(D Capitale
Chi//a
E',
6fratO old
Severin
MOTRULU
MI.
AS
&al
UD
ur'74
ea
MItCotmeana Pitesti
JUD.
Siffi
f
f
imgoene;
Je1
d Airp
male Mas,
MUCovora
JUD.
GI ORT
Orrase
CetAlba
TINUTU
Fagaras
A Ci,"0-6
Dristie
TINUT L
ElikAdULUI
Birlad
ADJUD.
Deva
7Unisoara
Sascut
TOTRUS.
Sighisoara
el
T NUTPL
Trot',
a..
Eio
Cala fa; e 8
SO-
=AI- 4
Corabla
Turtucaia
Dirstor
Manga/la
Turnu
Nicopo
Locum de lupte
Cahacra
eolono.e
www.dacoromanica.ro