COLEGIUL TEHNIC INFOEL BISTRITA

PROIECT DE SPECIALITATE
pentru sustinerea examenului de certificare a competentelor
profesionale-nivel 3

Tema:Redresoare
Coordonator :

Nume elev:

Clasa:

Profil:Tehnic
Calificarea profesionala: Tehnician de telecomunicatii
Bistrita
2011-2012
1
Cuprins:
pag
1.Argument......................................................................
...3
2.Surse de alimentare........................................................6
3.Clasificarearedresoarelor...............................................7
4.Schema bloc a unui redresor.........................................8
5.Redresoare monofazate necomandate.........................9
5.1.Redresoare monofazate monoalternata....................9
5.2.Redresoare monofazate dubla alternanta................10
5.3.Redresor monofazat monoalternanta
cu sarcina RL...................................................................
.12
5.4.Redresorul monofazat dubla alternanta
cu sarcina RL ................................................................
13
5.5.Redresorul monofaza monoalternanta
cu sarcina RC................................................................1
4
5.6.Redresorul monofaza dubla alternanta
cu sarcina RC ..............................................................1
7
6.Redresoare monofazate comandate...........................19
6.1.Redresoare monofazate comandate
cu tiristoare.................................................................
...20
6.2.Redresor comandat cu punct median
(dubla alternanta)..............................................................
20
6.3.Redresorul comandat in punte..................................21

2
7.Dioda redresoare...........................................................22
8.Aplicati ale redresoarelor.............................................26
9.Masuri de protectia a muncii la utilizarea
instalatiilor si echipamentelor electrice.........................26
10.Anexe........................................................................
...29
11.Bibliografie.................................................................
.30

3
1.ARGUMENT
Pentru alimentarea de la reteaua de curent alternativ a unor
instalatii energetice, instaltii industriale, aparate electronice de cele
mai
diverse tipuri si care functioneaza in curent continuu se utilizeaza,
in
general, sursele chimice sau redresoarele. Cateva dintre aplicatiile
curentului electric sunt prezentate in continuare :
Luminatul electric cu (becuri incandescente sau cu tuburi cu
descarcari in gaze ), atat pentru nevoile productive, cat si pentru
iluminatul public si cel interior al locuintelor spitalelor spatiilor d
e
invatamant etc.
Incalzitul electric poate fi realizat cu elemente rezistive ( ca la
fierul electric de calcat sau radiatorul electric) sau cu arc electric
(la
sudura electrica sau la cuptoarele metalurgice pentru obtinerea otelului),
fie cu curenti de inalta frecventa (pentru calirea superficial a otelu
rilor
sau topirea unor substante);
Telecominicatiile si transmisiunile de date incepand cu telefonul
obisnuit si continuand cu telegraful, teleimprimatorul si telefaxul si
terminand cu marile sisteme de comunicatie prin satelit.
Radiotelecomunicatiile si televiziunea, atat cel pentru marele
public cat si cea utilizata in comunitii profesionale ( salvare, taxi
politie
armata marina aviatie, santiere de constructii etc ) sau televiziune i
n

circuit inchis si urmarirea proceselor din mediul toxic sau periculos,

in
investigatii, in medicina ;
Prelucrarea sunetului si imaginii prin inregistrarea acestora pe
suporturi solide , cel mai adesea magnetice , in vederea redarii ulterioare
, cu ajutorul magnetofoanelor, video- casetofoanelor, compact discurilor
etc;
Actionarile mecanice prin intermediul motoarelor electrice (fie cu
miscare circulara, fie cu miscare liniara), la majoritatea masinilor
unelte(strunguri, masini de gaurit, freze, razboaie de tesut, etc.) a
4
utilajelor de pompare a apei sau a altor lichide a echiparii
compresoarelor (imclusiv celor din frigidere si agregate frigorifice) a
benzilor transportoare.
Automatizarile in toate domeniile activitatii productive, atat in
industrie cat si in agricultura, in minerit sau chimie, introducerea robotiilor
si a tehnicii de calcul electronic, cu ajutorul carora se efectuaza f
ara
greseala si cu precizie uimitoare operatii complicate si calcule
matematice rapide;
Este de la sine inteles ca pentru a putea fi folosit pentru atatea aplicatii,
curentul electric trebuie sa fie produs in permenent (majoritar este
produs de termocentralele si hidrocentralele sistemului energetic), prin
conversia unor alte forme de energie (termica sau mecanica ) in energia
electrica.
In acest urias " imperiu electric", curentii electrici se intalnesc intr-o
foarte mare gama de valori, de la milionimi de Amperi la zeci de mii
de
Amperi, furnizati de surse ce au tensiuini de la milivolti la milioan
e de
Volti, atat in curent continuu cat si in curent alternativ, atat la
frecvente
industriale, cat si la frecvente ridicate , ce pot avea , usor, valo
ri de
megahertzi, sau gigahertzi, sub puteri extrem de mici, de ordinul
picovatului sau puteri enorme, de sute de megavati , cum ar fi cele
furnizate de marile termocentrale sau centrale atomice.
Pentru fiecare domeniu de activitate specific pentru care se
utilizeaza de regula , marimi elctrice intr-o gama de 3...4 ordine de
marime; in decursul timpului s-au considerat curenti tari cei de peste
10... 100 A , le tensiuni de peste 1000 V, si curenti slabi cei sp
ecifici
telecomunicatiilor si radiocomunicatiilor, care se regleaza sub 1 V si
la
tensiuni sub 100 V. Aceasta impartire nu mai este astazi de actualitate ,
circuitele electronice moderne lucreaza frecvent la mii de amperi si zeci
de kilovolti. Totusi se fac anumite repartizari asupra echipamentelor,
deoarece sunt necesare anumite grade de protectie si volume de munca
pentru fiecare structura concreta. In acest sens se convine a se
mentiona ca , daca energia curentului electric poate fii dirijata cum dorim
, atata timp cat sunt respectate toate legile si conditiile de functi
onare
impuse , aceasta energie furnizata de surse si scapa de sub control
la
utilizatori, poate duce la aparitia unor accidente grave (incendii, ava
rii,
5

sau chiar electrocutari mortale) .Pentru ca aceste situatii sa nu apar

a
sunt necesare atat pentru utilizatori, cat si pentru profesionisti , a
tat
cunostinte teoretice dar si cunostinte practice asupra materialelor,
aparatelor, echipamentelor, si utilajelor electrice si electronice , cat
si
asupra tehnologiilor de fabricatie, montate, punere sub tensiune si
utilizare a acestora. Proiectul meu se refera la surse de alimentare
numite redresoare. Prin redresoare se intelege un circuit electronic
capabil sa transforme energia electrica de curent alternativ in energie
electrica de curent continuu. Redresoarele au in componenta lor
transformatorul de retea, elementul redresor si filtrul de netezire. In
lucrarea mea apare clasificarea redresoarelor: redresorul monofazat
monoalternanta; redresorul monofazat dubla alternanta cu transformator
cu priza mediana; redresorul monofazat dubla alternanta in montaj de tip
punte; redresorul monofaza monoalternanta cu sarcina RL; redresorul
monofaza dubla alternanta cu sarcina RL; redresorul monofaza
monoalternanta cu sarcina RC; redresorul monofaza dubla alternanta cu
sarcina RC.
Redresoarele comandate au propietatea de a-si varia usor anumite
limite, valoarea tensiunii continue sau a curentului continuu de la iesi
re.
Acestea sunt de trei tipuri: -redresoare monofazate comandate cu
tiristoare -redresor comandat cu punct median -redresor comandat in
punte.
In incheiere pot sa spun ca redresoarele au varietate larga de
utilizare cum ar fi: la alimentarea telefoanelor mobile, in industrie
la
diferite masini si aparate, Redresoarele au rolul de a marii durata d
e
viata a bateriilor si a acumulatoarelor folosite la masinile auto dar mai pot
fi folosite si pentru intrebuintarile aparatelor electrocasnice.

6
2.Surse de alimentare
Generalitati:
Datorita avantajelor prezentate in producere, transport si distributie,
marile centrale electronice produc in prezent energie electrica numai sub
forma de curent alternativ. In unele utilizari insa, curentul continu
este
folosit cu prioritate, uneori fiind chiar indispensabil. Astfel, curentu
l
continu este folosit in tractiunea electrica, in industria chimica, la
comenziile instalatiilor automate, instalatii de semnalizare, statii pent
ru
incarcarea acumulatoarelor, etc. Pentru astfel de consumatori, curentul
alternativ trebuie transformat in curent continuu.
Larga raspandire a redresoarelor se datoreaza avantajelor pe care
acestea le prezinta in exploatare, ca spre exemplu: nu au piese in
miscare si deci nu sunt supuse uzurii prin frecari, pot fi puse cu usurinta

si repede in serviuciu fara o pregatire prealabila, au randamente mari la

orice sarcina, sunt usoare si nu necesita fundatii speciale, intretinerea lor
este usoara, etc. Pentru alimentarea aparaturii electronice sunt necesare
surse de energie de curent continuu. Aceste surse pot fii surse chimi
ce
(baterii galvanice, acumulatoare) sau redresoare. Prin redresor se
intelege un circuit electronic capabil sa transforme energia electrica
de
curent alternativ in energie electrica de curent continuu.
Alimentarea redresoarelor se face de obicei de la reteaua de energie
electrica. Redresoarele de putere mici (pana la 1 kW) se alimenteaza in
curent alternativ monofazat, iar cele de putere mari se alimenteaza in
curent alternativ trifazat.
Dintre elementele componente ale redresorului, cele electronice
trebuie sa aiba proprietatea de a conduce unilateral, respectiva sa
prezinte o caracteristica pronuntata nelineara si sa functioneze in regi
m
neliniar. Se pot folosi diode cu vid (kenotroane), diode semiconductoare,
tiroatroane, tiristoare, etc.
7
3.Clasificarea redresoarelor
Dup tipul tensiunii alternative redresate:
- redresoare monofazate
- redresoare trifazate
Dup numrul de alternane redresate:
- redresoare monoalternan
- redresoare bialternan
Dup modul de variaie a tensiunii redresate:
- redresoare necomandate realizate cu diode, tensiunea redresat este
constant
- redresoare comandate realizate cu tiristoare , tensiunea redresat
poate fi variat
Dupa natura sarcinii:
-redresoare cu sarcina rezistiva (R);
-redresoare cu sarcina inductiva (RL);
-redresoare cu sarcina capacitiva (RC);

8
4.Schema bloc a unui redresor
O instalaie de redresare este format din :
Transformator de reea cu ajutorul lui se obine n secundar valoarea
tensiunii alternative ce trebuie redresat
Redresor care transform tensiunea alternativ n tensiune pulsatorie
Filtru de netezire micoreaz pulsaiile tensiunii redresate, aducnd-o
la o form ct mai apropiat de cea continu
Stabilizator care poate lipsi, dar care menine tensiunea constant pe
rezistena de sarcin

Fig. 1. schema bloc a unui redresor

a sursa de curent alternativ; b transformatorul; c elementul redresor; d
filtrul; e sarcina pe care se obtine tensiunea continua

9
5.Redresoare monofazate necomandate
5.1Redresoare monofazate monoalternate
Functionare are loc astfel: la aplicarea unei tensiuni alternative in
primar, ia nastere in secundar tot o tensiune alternativa, ce se aplica pe
anodul diodei redresoare. Pe durata alternantelor pozitive dioda
conduce, in circiut aproape un curent proportional cu tensiunea aplicata,
deci avand aceeasi forma cu ea. Pe durata alternantelor negative, dioda
este blocata si curentul prin circuit este nul. Curentul prin sarcina circula
deci intr-un singur sens, sub forma unor alternante.
Schema electrica:
Fig.2. redresor monofazat monoalternanta cu sarcina rezistiva:
electrica; b forma de unda a tensiunii redresate.
10

a schema

5.2.Redresor monofazat dubla alternanta cu priza mediana

Se numesc dubla alternanta pentru ca redreseaza ambele alternante a
tensiunii monofazate
In fig. urmatoare , este redata schema electrica a unui redresor dubla
alternanta, la care tensiunea de alimentare se aplica printr-un
transformator avand un secundar cu priza mediana legata de masa.
Schema contine doua redresoare monoalternanta formate din:
- infasurare L2, D1, Rs
- infasurarea L2, D2, Rs
Datorita modului in care sunt conectate infasurarile,
tensiunile la
bornele celor doua tensiuni variaza in antifaza. La aparitia antifazei
pozitive la infasurare L2 dioda D1 este polarizata direct, conduce si
determina aparitia curentului care strabate rezistenta de sarcina Rs in
sensul indicat.
Cand se aplica alternanta negativa, dioda D1 se blocheaza, iar dioda
D2 conduce. In circuitul ei apare curentul ce strabate rezistenta de
sarcina in sensul in care coincide cu cel al curentului. In felul ac
esta la
bornele sarcinii apare o tensiune de forma indicata in fig. 3b
Fig. 3. redresor monofazat dubla alternanta folosind transformator cu priza
mediana si sarcina rezistiva:
a schema electrica; b forma de unda a
tensiunii redresate
11
Pentru realizarea redresrii dubl alternan se utilizeaz mai multe
variante de legare a elementelor redresoare. Mai des utilizat este
schema cu patru diode redresoare conectate n punte ca n figura
Schema ce ofera avantajele redresorului anterior, evitand
dezavantajele lui, este cea a unui redresor monofazat dubla alternanta in
punte (fig. 4).
Cele patru diode redresoare folosite formeaza bratele unei punti, in

care alimentarea in curent alternativ se face printr-o diagonala, de l

a
secundarul unui transformator, iar tensiunea redresata se culege la
bornele unei rezistente plasata in cea de a doua diagonala.
Functionarea redresorului este urmatoare: in timpul aplicarii
alternantei pozitive la o extremitate a secundarului transformatorului,
conduc diodele D1 si D3 care sunt polarizate direct, determinand un
curent in rezistenta Rs iar diodele D2 si D4 fiind invers polarizate,
sunt
blocate.
La aparitia celei de-a doua alternante, D1 si D3 sunt blocate, pe
cand D2 si D4 conduc, determinand aparitia curentului ia ce strabate in
acelasi sens rezistenta de sarcina Rs.
Se observa ca forma tensiunii redresate este aceeasi ca si in cazul
redresorului folosind un transformator cu priza mediana, tensiunea
inversa maxima pentru fiecare dioda fiind insa Uim
ca si in cazul
redresorului monoalternanta.
Fata de redresorul precedent, acest tip de redresor prezinta
avantajul unei singure infasurari secundare si al unei diode de tensiun
e
inversa maxima de doua ori mai mic.
Aceste doua avantaje sau obtinut pe seama unor diode in plus.
Daca sarcina are conectata borna la masa (de exemplu punctul B),
atunci infasurarea secundara este flotanta trebuind sa fie bine izolata
fata de restul elementelor si fata de masa.
Dezavantajele acestui montaj consta in numarul marit de diode
folosit (patru) si necesitatea unei bune izolari fata de restul elementelor a
capatului nelegat la masa al rezistentei de sarcina Rs.
12

Fig. 4. redresor monofazat dubla alternanta, in punte avand sarcina:

a schema electrica; b forma de unde a tensiunii redresate
5.3.Redresor monofazat monoalternanta cu sarcina RL
In fig. 5a se prezinta schema electrica iar in fig. 5b forma de unda a
curentului prin sarcina pentru acest tip de redresor. Datorita faptului
ca
inductanta se opune variatei de curent, cand dioda se deschide (in
semialternanta pozitva a tensiunii u) curentul prin sarcina creste mai lent
de cat printr-o sarcina rezistiva, inductanta introduce inertie in
functionarea schemei, referitor la variatia de curent. Cand, dupa o
semiperioada dioda tinde sa se blocheze si sa anuleze curentul prin
circuit, in inductanta apare o tensiune contraelectromotoare e (cu sensul
indicat prin semnele (+) (-) in figura) care mentine dioda in conduct
ie
pana cand intreaga energie acumulata in campul magnetic al bobinei
este consumata.
13
Pulsul de curent prin sarcina are o forma care difera de tensiunea
aplicata si dureaza un interval de timp 0 mai mare decat semiperioada in
intervalul de timp in care curentul prin sarcina provine din energia
acumulata in campul magnetic al bobinei, o parte din aceasta energie se
consuma in circuit, iar o alta parte este retrocedata retelei de alimentare.
Inductanta din circuitul de sarcina poate apartine consumatorului

(motoare de curent continuu, retele, etc.) sau poate fi introdusa prin

prelungirea pulsului de curent in scopul netezirii acestuia.
Fig. 5. redresor monofaza monoalternanta cu sarcina RL:
a schema electrica; b forma de unda pentru curent si tensiune
5.4.Redresorul monofazat dubla alternanta cu
sarcina RL
Forme de unde mult mai apropiate de cele continue, atat pentru
curentul prin sarcina cat si pentru tensiunea pe sarcina, se pot obti
ne
daca in cazul unei sarcini RL se recurge la redresarea ambelor
alternante ale tensiunii de retea. Schema care se utilizeaza in acest scop
este reprezentata in fig 6a formele de unda corespunzatoare acestui
redresor este redata in fig 6b.
In semialternanta in care conduce dioda D1 la cresterea tensiunii
de retea corespunde o crestere a curentului prin sarcina.cand tensiunea
incepe sa scada, curentul tinde si el sa se reduca dar prin mecanism
ul
14
amintit, mentine o valoare suficient de mare chiar in momentul in car
e
tensiunea de retea se anuleaza si exista o tendinta ca dioda D1 sa
se
blocheze. In clipa in care tensiunea pe anodul diodei D1 devine negativa
(fata de punctul median al secundarului transformatorului) tensiunea pe
anodul diodei D2 devine pozitiva. Aceasta tensiune, cu concursul
tensiunii contraelectromotoare (care se tinde sa mentina dioda D1 in
conductie) asigura deschiderea diodei D2, dupa care procesul se repeta.
In felul acesta la fiecare trecere prin 0 a tensiunii de retea, cond
uctia
trece de la o dioda la alta, fara ca prin sarcina curentul sa se m
ai
anuleze.
Forma de unda a curentului este foarte apropiata de cea continua.
Fig. 6. redresor monofaza dubla alternanta cu sarcina RL:
a schema electrica; b forma de unda pentru curent si tensiune
5.6.Redresorul monofaza monoalternanta cu sarcina RC
Dupa cum sa vazut in cazul redresoarelor cu sarcina RL,
elementele capabile sa acumuleze energie electrica (in redresoarele
precedente inductanta L) contribuie la imbunatatirea formei de unda a
curentului redresat. In cazul redresoarelor cu sarcina RC, a carei
schema electrica este reprezentata in fig. 7a, in paralel cu sarcina
(rezistenta Rs) se conecteaza un condensator C. In fig. 7b este redat
modul de variatie in timp a tensiunii din secundarul transformatorului,
u(t)=Umsint.
15

Deoarece condensatorul C se afla in paralel cu rezistenta de

sarcina Rs , totdeauna tensiunea de pe acest condensator este egala cu
tensiunea pe sarcina uc(t)=us(t)=Rsis(t), prin urmare graficele
reprezentand variatia in timp a tensiunii pe condensator si a tensiunii pe
sarcina sunt identice, iar graficul curentului prin sarcina is(t) are aceeasi
latura (is=us/ Rs), motiv pentru care in fig. 7b nu a mai fost reprodus.
Fie
2
u
tensiunea de pe condensator (foarte apropiata de valoarea
tensiunii de alimentare U2 Um) in momentul de timp
2
t
, moment de
timp dupa care tensiunea de alimentare u(t) devine mai mica decat
tensiunea de pe condensator.
Dupa acest timp dioda D se blocheaza deoarece tensiunea de pe
catodul sau (uc pozitiva) este mai mare decat tensiunea de pe anod,
dioda fiind astfel polarizata invers.
Dupa cum se stie sarcina acumuleaza pe armaturile unui
condensator C, atunci cand intre armaturile acestuia se afla diferenta de
potential U, este data de relatia Q=CU. Se deduce atunci sarcina
acumulata pe condensator in momentul de timp t2: Q2=CU2
Dupa blocarea diodei grupului (Rs, C) este decuplat de la
transformator si reprezinta un circuit electric independent. Deoarece la
bornele rezistentei exista o tensiune (uc) prin rezistenta va circula
un
curent is= uc/Rs, iar prin efect electrocaloric in rezistenta Rs se v
a
consuma energie, in dauna energiei acumulate in campul electric al
condensatorului. Cu scurgerea timpului cantitatea de energie consumata
va fi din ce in ce mai mare, iar rezerva de energie din condensator se va
reduce din ce in ce mai mult. Cu alte cuvinte existand un curent de
descarcare (is) sarcina de pe condensator va scadea si odata cu ea se
va reduce si tensiunea de pe condensator. Descarcarea condensatorului
continua pana in momentul de timp t3 in care tensiunea de alimentare
u(t) devine egala cu tensiunea de pe condensator. Fie U1 valoarea
tensiunii de pe condensator in momentul de timp t3.
In consecinta sarcina de pe condensator in acest moment de timp
va fi: Q1=CU1
16
Intre intervale de timp t2 si t3 condensatorul se descarca de la
tensiunea U2 la tensiunea U1si pierde din sarcina sa o cantitate:
Q=Q2-Q1=C(U2-U1)=C U;
U=U2-U1
Dupa momentul de timp t3 dioda se inchide si prin ea circula un
plus de curent reprezentat hasurat in figura 7b. O parte din acest curent
(ic din fig 7a) contribuie la reincarcarea condensatorului cu cantitatea de
sarcina pe care a pierdut-o,
Q , iar o alta parte se inchide prin sarcina,
asigurand curent prin aceasta in intervalul de timp in care condensatorul
se incarca (acumuleaza energie).
Procesul de incarcare continua pana in momentul de timp t4, in
care sarcina pe condensator devine egala cu U2. dupa momentul de
timp t4 fenomenele se deruleaza intocmai ca dupa momentul de timp t2.
Se remarca echivalenta momentelor de timp t4 si t2 respectiv t3 si t1.
Dupa cum se observa, dioda conduce un interval de timp 20 (egal

cu t2- t1, t4- t3). Acest interval de timp este de regula foarte mi
c,
neglijabil fata de perioada tensiunii alternative de retea, dar pe durata sa
curentul prin dioda este foarte mare.
Acest curent in intervalul de timp foarte mic 20, trebuie sa
reincarce condensatorul cu cantitatea de sarcina pe care acesta o pierde
intr-un interval mult mai mare (t
3
- t
2
20), sub influenta curentului de
descrcare prin sarcina i
s
.
Dupa cum se observa din fig. 7b forma de unda a tensiunii
redresate (curentului redresat) se apropie de cea continua , mai mult
dect pentru oricare din tipurile de redresoare precedente.
Fie U
0
componenta continua a tensiunii redresate si I
0
componenta
continua a curentului redresat (I
0
= U
0
\R
8
). Tensiunea U
0
se plaseaza
aproximativ, la jumatatea intervalului dintre U
2
si U
1
, prin urmare
U
0
=(U
1
+U
2
) /2.
In intervalele de timp in care curentul de descarcare a redresorului este
mai mare decat valoarea medie (continua) a curentului prin sarcina (I
0
),
condensatorul se descarca ceva mai repede iar in intervalul de timp i
n
care curentul de descarcare este mai mic decat valoarea medie,
condensatorul se descarca ceva mai incet decat s-ar descarca la un
curent egal cu valorea medie.
17
In consecinta se poate presupune ca intervalul t
2
: t
3
condensatorul
se descarca aproximativ sub curent constant, egal cu valorea medie a

curentului prin sarcina . In aceste conditii sarcina pierduta de

condensator prin descarcare va fi:
Q = I
0
(t
3
- t
2
)~I
0
T
Fig. 7. redresor monofaza monoalternanta cu sarcina RC:
a
schema electrica; b forme de unda pentru curenti si tensiunii; c
caracteristica externa
5.7.Redresorul monofaza dubla alternanta cu
sarcina RC
Acest redresor se bucura de cea mai larga utilizare in practica . In
continuare pentru puteri medii , formele de unda ale tensiunii pe sarcina
si curentului prin sarcina se apropie foarte mult de cele continue . Ca si
redresorul monofaza dubla alternanta cu sarcina rezistiva , se poate
realiza in doua variante: cu transformator cu priza mediana in secundarul
transformatorului si cu punte de diode . Avand in vedere identitatea
dintre cele doua variante , in cele ce urmeaza se v-a prezenta redresorul
cu transformator cu priza mediana in secundar.
Schema electrica a acestui redresor este reprezentata in fig. 8a .
Modul de functionare rezulta din fig. 8b si este asemanator cu cel d
in
cazul redresorului monoalternanta , cu deosebirea ca dupa momentul de
timp t
2
, cand dioda D
1
se blocheaza si condensatorul tinde sa se
18
descarce dupa curba 2-1'-1" (punctul 1" ar corespunde punctului 3 din
fig. 7b) procesul de descarcare este intrerupt in momentul t'1.
In semialternanta negativa u
1
(t) apare semialternanta negativa a
tensiunii u
2
(t) , iar in momentul t'1 aceasta tensiune devine mai mare
decat tensiunea de pe condensator (sarcina) , ceea ce conduce la
deblocarea diodei D
2
si la un nou ciclu de incarcare a condensatorului C.
Se observa ca forma de unda este mult mai buna decat in cadrul
redresorului monoalternanta , consecinta fireasca a faptului ca frecventa
pulsurilor de curent de incarcare a condensatorului s-a dublat, iar timpul
de descarcare a condensatorului s-a redus cu mai mult de jumatate .
Daca in cazul redresorului monoalternanta periodicitatea pulsurilor de
curent si a pulsatilor tensiunii redresate era caracterizata prin perioada T
in cazul redresarii dubla alternanta, aceasta periodicitate este
caracterizata prin T/2.
In incheiere , se sublineaza faptul ca atat in fig. 8b cat si in fig.7b ,
curba de variatii a tensiunii pe condensator, in intervalul de timp t
1/t
2

se
plaseaza sub curba de variatie a tensiunii u(t). Diferenta dintre aces
te
doua tensiuni reprezinta caderea de tensiune de pe dioda , adica
tensiunea de polarizare in sens direct a diodei, datorita careia prin dioda
circula pulsurile de curent de incarcare a condensatorului.
Fig. 8. redresorul monofaza dubla alternanta cu sarcina RC: a
schema electrica; b forme de unda pentru curenti si tensiuni.

19
6.Redresoare monofazate comandate
Redresoarele semicomandate si cele comandate asigura la ieire o
tensiune continua reglabila.
Principala utilizare a acestor redresoare este reglarea turaiei
motoarelor de c.c. prin redresoarelor fie in indus fie incircuitul de excitaie
al motoarelor de c.c. In cazul conectrii redresorului in indusul motorului,
turaia se regleaz prin variaia tensiunii produsa de redresor si turaia
variaz in acelai sens cu variaia tensiunii de comanda.
La conectarea redresorului in circuitul de excitaie al motorului
turaia se regleaz prin metoda fluxului de excitaie si turaia variaz in
sens invers cu variaia tensiunii de comanda. Cu toate ca redresoarele
comandate sunt mai scumpe fata de cele semicomandate ele se
utilizeaz mai mult deoarece pot asigura si frnarea cu recuperare de
energie in cazul motoarelor ce functioneaza in ambele sensuri de rotaie
Comutaia directa a tiristoarelor din cadrul redresoarelor se face
prin aplicarea unui impuls de comanda in circuitul poarta-catod atunci
cnd tiristorul este polarizat direct de circuitul de fora. Astfel prin
controlul momentului amorsrii pe durata polarizrii directe se obine un
reglaj continuu al tensiunii de ieire. Aceasta metoda se numete
comanda in faza a tiristoarelor.
Comutaia inversa a tiristoarelor se face prin micorarea curentului
prin circuit sub valoarea curentului de meninere sau prin aplicarea unei
tensiuni inverse.
Tipuri de redresoare :
- redresoare monofazate comandate cu tiristoare
- redresor comandat cu punct median
-redresor comandat in punte

20
6.1Redresoare monofazate comandate cu tiristoare
Daca in schemele de redresare anterioare se inlocuiesc diodele cu
dispozitive comandate (tiristoare) se obtin redresoare comandate. In fig.
9a este prezentat un redresor monofazat monoalternanta cu tiristoare cu
sarcina rezistiva, iar in fig. 9b, formele de unda ce caracterizeaza

functionarea acestuia . Se observa prezenta dispozitivului de comanda

pe poarta (DCP) ,care furnizeaza impulsuri de comanda conform celor
din fig. 9b. Impulsurile de comanda sunt sincrone cu trecerile prin z
ero
ale tensiunii de alimentare a redresorului si defazate cu un unghi de
comand
(alfa). In timpul alternantei pozitive a tensiunii de alimentare
tiristorul este polarizat in sens direct. La aplicarea impulsului de
comanda i
p
, tiristorul se deschide si curentul circula prin rezistenta de
sarcina pana la blocarea acestuia , adica pana la
t= 180 , cand
tensiunea de alimentare se anuleaza, urmand polarizarea inversa a
tiristorului.
Fig. 9. redresor comandat cu tiristor:
a schema electrica; b
schema tensiunii redresate cand impulsurile se aplica cu defazajul
fata de semnalul de intrare.
6.2Redresor comandat cu punct median (dubla
alternanta)
In aceasta schema si in continuare nu am mai figurat dispozitivele de
comanda pe poarta (DCP). Tiristoarele T1, si T
2
, la primirea comenzilor
de amorsare in timpul alternantelor, tensiunii de alimentare , care
polarizeaza in sens direct tiristorul respectiv, se deschid alternativ . Astfel
, in cazul nostru , se comanda initial T1 care conduce in prima alternanta
in intervalul ( 180- ). La
t=180, curentul anodic al tiristorului se
21
anuleaza , iar in continuare tiristorul se polarizeaza invers. T
2
conduce in
cea de a doua alternanta, care il polarizeaza in sens direct s.a.m.d.
Fig. 10. redresor monofazat dubla alternanta cu priza mediana,
comandat cu tiristoare: a schema; b formele de unda.
6.3Redresorul comandat in punte
Daca se comanda initial simultan grupul de tiristoare T
1 T
3
, care
sunt polarizate in sens direct in prima alternanta considerata, aceasta
intra in conductie , unghiul de conductie este (180). In continuare se
comanda grupul T
2
si T
4
, prin care se inchide curentul de sarcina in cea
de a doua alternanta s.a.m.d.
Dupa cum se observa din caracteristicile de reglare , valoarea

medie a tensiunii redresate este dependenta de unghiul de comanda

.
Tensiunea medie se poate regla teoretic in limitele 0-U 0
, practic
aceasta gama de reglare este mai redusa avand in vedere faptul ca
tiristorul intra in conductie numai daca curentul anodic este mai mare
decat curentul de mentinere si se blocheaza inainte ca tensiunea de
alimentare sa se anuleze, ceea ce corespunde scaderii curentului anodic
sub valoarea sa de mentinere. Redresoarele comandate cu tiristoare ,
datorita modului suplu de reglare a tensiunii redresate, au o arie larga de
utilizare in alimentarea instalatilor si circuitelor electronice, a moto
arelor
de curent continuu cu turatie variabila etc.
22
Fig. 11. redresorul monofazat dubla alternanta in punte, comandat
cu tiristoare:
a schema; b formele de unda.
7.Dioda redresoare
Structura fizica
Reprezentare conventionala:

23
Caracteristica statica:

Functionare:
Dioda redresoare polarizat direct ( cu plusul pe anod i minusul pe
catod,UF > 0 ) intr n conducie pentru valori ale tensiunii de polarizare
mai mari dect tensiunea de prag ( 0,2 -0,4V pentru diode cu Ge si 0,4
0,7V pentru diodele cu Si ) .Peste aceast valoare curentul crete foarte
rapid cu tensiunea. n polarizare direct dioda prezint o rezistent foarte
mic (fraciuni sau uniti de ohm)
Dioda ideal n polarizare direct
poate fi considerat comutator nchis
.Dioda ideal se comport ca un comutator ideal comandat de tensiunea
la borne.
La polarizare invers ( cu plusul pe catod i minusul pe anod , U F< 0 )
dioda permite trecerea unui curent rezidual foarte mic . Deoarece
valoarea intensitii curentului rezidual este foarte mic, putem considera
cu o bun aproximare c la polarizarea invers a diodei redresoare, ntre
anod i catod nu circul curent electric. Dioda ideal n acest caz poate
fi considerat comutator deschis
Parametrii specifici:
IF curentul direct continuu, este valoarea instantanee a curentului
direct prin diod.
24
UF-

tensiunea continu direct,este valoarea instantanee a tensiunii

directe la bornele diodei parcurse de un curent.

IO
- curentul direct continuu maxim, este curentul maxim care poate
trece prin diod n sens direct , n regim permanent, n absena oricrei
componente alternative
Mrimi limit:
URRM tensiunea invers de vrf, este valoarea cea mai mare
admisibil a tensiunii inverse n regim permanent.
IFRM -- curentul direct de vrf repetitiv, este valoarea instantanee
cea mai ridicat a curentului direct,
Principalul parametru termic l constituie puterea maxim disipat
care este valoarea puterii disipate care nu trebuie depit n
timpul funcionrii.
P= IFUF
Temperatura ce rezult n timpul degajrii puteri duce la creterea
curentului prin diod, att a celui direct, ct i acelui invers. Pentru
creterea capacitii de disipaie diodele de putere se monteaz pe
radiatoare.
Depirea mrimilor limit duce la creterea excesiv a curentului prin
diod, la supranclzirea ei i la distrugerea jonctiunii
Utilizri:
La construcia redresoarelor ce lucreaz cu semnale mari i frecvene
mici, de obicei 50Hz.
La aplicarea unei tensiuni alternative, diodele
vor funciona pe
alternana pozitiv a acesteia , conducnd un curent mare proporional
cu tensiunea aplicat , iar pe alternana negativ ele se vor bloca, lasnd
25
s treac cureni att de mici nct pot fi considerai neglijabili. n felul
acesta , pe diod se aplic o tensiune alternativ i n circuit apare un
curent numai pe durata alternanei pozitive . Aceast operaie prin care
se transform un semnal alternativ ntr-un semnal continuu poart
numele de redresare.
n circuite de limitare, sunt utilizate pentru a mrgini domeniul de
variaie al semnalelor la anumite valori precizate.
Un dezavantaj al diodelor cu jonciune este acela c ele nu pot fi
utilizate la frecvene mari de lucru datorit faptului c prezint o
capacitate echivalent de minimum civa pF. Pentru acest domeniu se
folosesc diode de o alt construcie tehnologic, numite diode cu
contact punctiform.
Defecte specifice:
Pentru practic este important posibilitatea de verificare a diodelor cu
ohmetrul. O diod fr defect prezint o rezisten neglijabil dac este
polarizat direct i o rezisten foarte mare dac este polarizat invers.
Dioda scurtcircuitat prezint rezisten neglijabil n ambele sensuri.
.Dimpotriv, o diod ntrerupt are, pentru ambele sensuri, o rezisten
infinit
Aspect fizic:

26

Tipuri de capsule:

9.Masuri de protectia a muncii la utilizarea instalatiilor si

echipamentelor electrice
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesara
eliminarea posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul
omului.
Masurile, amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute
de catre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate.
Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca
sunt:
amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum si a unor
echipamente electrice, la o inaltime inaccesibila pentru om. Astfel,
normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel
de conducto electric sa fie de 4M, la traversarea partilor carosabile
de 6M, iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un
gabarit mai mare, aceasta inaltime se depaseasca cu 2.25m
gabaritele respective.
Izolarea electrica a conductoarelor;
Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant;
Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate, respectandu-se
distanta impusa pana la elementele sub tensiune.
qs866b1558essn
Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) pentru lampile si
sculele electrice portative. Sculele si lampile portative care
functioneaza la tensiune redusa se alimenteaza la un transformator
coborator. Deoarece exista pericolul inversarii bornelor este bine
ca atat distanta picioruselor fiselor de 12, 24 si 36V, cat si
grosimea acestor picioruse, sa fie mai mari decat cele ale fiselor
obisnuite de 120, 220 si 380 V, pentru a evita posibilitatea
inversarii lor.
27
La utilizarea uneltelor si lampilor portative alimentate electric, sunt
obligatorii:
varificarea atenta a uneltei, a izolatii ai a fixarii sculei inainte de
incperea lucrului;
evitarea rasucirii sau a incolacirii cablului de alimentare in timpul
lucrului si a deplasarii muncitorului, pentru mentinerea bunei stari a
izolatiei;
menajarea cablului de legatura in timpul mutarii uneltei dint-un loc
de munca in altul, pentru a fi solicitat prin intindere sau rasucire;
unealta nu va fi purtata tinandu-se de acest cablu;
evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si
in locurile de depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi
evitat, cablul va fi protejat prin ingropare, acoperire, cu scanduri
sau suspendate;
interzicerea repararii sau remedierii defectelor in timpul functionarii
motorului sau lasarea fara supraveghere a uneltei conectate la
reteua electrica.
Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de
avertizare. Mijloacele de protectie individuala se intrebuinteaza de

catre electricieni pentru prevenirea electrocutarii prin atingere

directa si pot fi impartite in doua categorii: principale si auxiliare.
Deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni de atingere
periculoase sau a unor scurgeri de curent periculoase. Se aplica
mai ales la instalatiile electrice care functioneaza cu punctul neutru
al sursei de alimentare izolat fata de pamant.
Separarea de protectie se realizeaza cu ajutorul unui transformator
de separatie. Prin acesta, se urmareste crearea unui circuit izolat
fata de pamant, pentru alimentarea echipamentelor electrice, la
care trebuie inlaturat pericolul de electrocutare. In cazul uni defect,
intensitatea curentului care se inchide prin om este foarte mica,
deoarece trebuie sa treaca prin izolatia care are o rezistenta foarte
mare.
la un transformator de separatie sa nu se poata conecta dacat un
singur utilaj;
izolatia conductorului de alimentare sa fie intotdeuna in stare buna,
pentru a fi exclusa posibilitatea aparitii unui curent de punere la
pamant de valoare mare.
Izolarea suplimentara de protectie consta in executarea unei izolari
suplimentare fata de izolarea obtinuta de lucru, dar care nu trebuie
sa reduca calitatile mecanice si electrice impuse izolarii de lucru.
aplicarea unei izolari suplimentare intre izolatia obisnuita de lucru
si elementele bune conducatoare de electricitate ale utilajului;
28
aplicarea unei izolatii exterioare pe carcasa utilajului electric;
izolarea amplasamentului muncitorului fata de pamant.
Protectia prin legarea la pamant este folosita pentru asigurarea
personalului contra electrocutarii prin atingerea achipamentelor si
instalatiilor care nu fac parte din circuitele de lucru, dar care pot
intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de izolatie.
Elementele care se leaga la pamant sut urmatoarele: carcasele si
postamentele utilajelor, masinilor si ale apartelor electrice,
scheletele metalicecare sustin instaltiile electrice de distributie,
carcasele tablourilor de distributie si ale tablourilor de comanda,
corpurile mansoanelor de calibru si mantalele electrice ale
cablurilor, conductoarele de protectie ale liniilor electrice de
transport etc. Instalatia de legare la pamant consta din
conductoarele de legare la pamant si priza de pamant, formata din
electrozi. Prizele de paman verticale sau orizontale se realizeaza
astfel incat diferenta de potential la care ar putea fi expus
muncitorul prin atingere directa sa nu fie mai mare de 40V.

29
ANEXE

-redresor inalta frecventa

-diode redresoare de putere
-punte redresoare monofazata
tensiune

-punte redresoare
-punte redresoare trifazica
- redresor monofazatcu limitare de

30
Bibliografie
Dorea R.
Masuri electrice si electronice, manualul pentru
liceee cu profil de
electrotehnica si matematica-fizica, clasa a
XI-a, editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1980
Theodor D.
Componente si circuite electronice Ed. Didactica
si pedagogica, Bucuresti 1979
Informatii de pe Internet