Consilier editorial:

Preot Nicolae Tnase

Edijie ngrijit de:

Manstirea Sfingi Arhangheli
Mihail i Gavriil

S*

Distribuito!
,,PELERINUL" Stradala Grdinari 39; Bl. B2; Se. B;
Et. 3; Ap- 3; cod 6600;
Telefoni 0744. 91 50 69

Editura primeve spre tiprire:

crti, manuscrise, poezii, casete audio
i video; toate cu con^inut ortodox.

M Cnd

s-a vzut dlavolul btut din Scrlpl u r i , a luat si el Scriptura - cci stie si el
Scrlptura, ins diavoleste, deoarece mintea
tu! fiind nebun, stramba intelesul oricrui
cuvnt, de vreme ce el nu sta ntru Adevr,
ci in mnciun." 1
..Tot rzboiul potrivniculul acesta este:
s-L fac pe om ca prin momeala piacerli
sau acu pcatulul sa calce dragostea ctre
Dumnezeu ca Tata. Cci stle vrjmasul c
ptcerea pmnteasc, pentru clne umbl
dup ea, are drceasca putere sa desfac
pe om de dragostea lui Dumnezeu si sa i-o
intoarc spre plcerea a orice altceva a
veaculul de acum afar de Dumnezeu. Prin
urmare, dac mal avem Inima prlns de
orice de pe pmnt, stpnltorul lumi!
acestela (diavolul) Inc ne mal Une legati fn
Imparala lui, de vreme ce dragostea
noastr ctre Dumnezeu tnc n-a ars si a(a
aceea."
(Printele Arsente Boca)
' In aceast mnciun i-a aruncat diavolul i pe
rcumenistii de azi. Printele Dumitru St&rloae spunea
ci ..Ecumenismul este erezia tuturor ereziilor"; este
dunarea tuturor ereticilor, mijlocul viclean prin care
e Incearca distrugerea Bisericii lui Hristos.

.P. R U k o v a k i

CUVMT
al Prlntelul Justln Prvu
referltor la vrcmurlle de acum
r

Este vremea mucen/cief/

i Luptatf pana la capati nu va temevi
tubiti HI ortodoc$I al acestul neam

Cu multa durere si mare ngrijorare vln

sa va adresez aceste cuvinte, pentru care
ma simt dator in fata lui Dumnezeu. Consttinta si inlma nu ma las sa trec nepstor
pe lng acest vai primejdlos care s-a ridlcat
sa nghlt toat suflarea omeneasc, ch/ar
si pe cef a/es/f de este cu puf/fifa. Nu In
calitatea mea de blet monah, ascuns ntr-un
vrf de munte, era sa va aduc la cunostint
aceste perlcole ce se Ivesc, in primul rnd,
asupra Blserlcli lui Hrlstos, ci a arhipstorllor, mai mari! acestei Blserici. Dar dac ei
trec aceste lucruri sub tacere, avnd preocupri mal de seam dect are acest popor,
eu nu pot sa trec cu vederea glasul vostru,
al tuturor celor care ati rmas credinclosl

Mar^ul distrugtorului

cuvntului Evangheliel lui Hristos, ati

asteptat si ml-ati cerut cuvntul in privinta
acestor realltti dureroase in care ne aflm.
De aceea, fili mei, vln s va spun c a
soslt ceasul s-L preaslvim pe Flu lui
Dumnezeu, llsus Hristos, singurul Dumnezeu adevrat. Mu credeam c voi trai sa vd
si eu nceputul acestor vremurl de durere,
apocaiiptice - dar lata c mania lui Dumnezeu - pentru toate pacatele si frdelegile
pe care le-am svrsit - a venlt mai degrab
asupra noastr. $1 vd cum bletil oameni
nu sunt pregatiti sa fac fata acestor capcane
ale vrjmasulul, a crui nou lucrare acum
este sa pecetluiasc sufletele voastre cu
semnul Piarci 666. Tot! am citlt Apocalipsa
si infricostoarea profetle - scris cu 2.000
de ani in urm: / ea (fiara) // sileste pe
(o[/, pe cef mici si pe ce/ mari. si pe cef
bogaf/ $i pe cei sraci, $ pe ce/ slobozi fi pe
ce/ robi, ca s-f/ pun semn pe mna lor
cea dreapt sau pe frunte. Inct nimeni sa
nu poat cumpra sau vinde dect numaf
ce/ ce are semnul, adic numele flarei, sau
numrul numelui fiare' (Apoc. 13,16-17).
Vremea in care ne aflm acum este premergtoare acestei profeti!. Prin lege, prin
ordonant de guvern, romni! sunt obligatl
sa se ncadreze ntr-un pian de urmrire si
supraveghere la nivel national si mondial,
proiect care le rpeste de fapt oamenilor
libertatea. Romnilor li se cere s-si pun

N.P.

pe paapoartele, perniisele auto si orice alt

act personal cipul biometrie ce contine
amprenta digitala, imaginea faciale, si toate
datele personale. Poate pentru multi dintre
dumneavoastr acest cip pare un lucru
nesemniftcatlv, dar n spatele acestui slstem
de nsemnare a oamenllor, de codare si
stocare a datelor de identificare, se ascunde
o ntreag dictatur, un ntreg pian demonic, prin care de bun voie iti vlnzi sufletul
dlavolului. nsemnarea oamenilor, ca pe
vite, este primul pas al unor alte msurl
luate pentru controlul absolut al f i n t e i
umane. Oragli mei, dup cum proorocesc
Sfintil Printi, primirea acestui semn este
lepdarea noastr de credint. Sa nu
credeti ca putem sluji si lui Dumnezeu si lui
mamona. NU, dragll mei, MU prlmltl acest
tnsemn dlavolesc care va rpesle ceca ce va
apartine prin mostenire de la Dumnezeu,
dreptul la Identitate, dreptul la unicitate si
originalitate, al ficcare! fllnte umane (fll ai
lui Dumnezeu prin Mar)! Trebule sa va
aparati acest drept de la Dumnezeu, chlar
de ar fi sa piatiti cu pretul vieti! voastre
pmntestl. n zadar castigati cele ale
lumil, dac va plerdeti sufletele voastre s
ale copiilor vostri, pentru c Sfintil Apostoli
ne spun clar ..se cavine sa ascultm de
Dumnezeu mai muli dect de cameni".
De aceea va spun: este vremea
mucenlclel! Dup prerea mea ne aflm fn

Margul distrugtorului

vremurile fn care slngura cale de mntuire

este mucenlcla. De-abia acuma este momentul
sa mrturisim cu propria noastr viat,
pana acum ar fi fost o rfsip de energie.
Din pacate, noi nu avem un tineret
ortodox la fel de riguros ca cel al grecilor, al
nostru este mai evlavios, ce-l drept, dar si
mal lipsit de vlag si de reactie. Se stie foarte
bine ct de curajos au reactlonat greci! dar
si srbii, cnd au protestai impetri va
acestor clpuri si a slstemulul nsemnril si
controlulu! total al i d e n t i t t i i . Tlnerll lor au
fost formati de mici in duhul acesta patristic, att n familille ct si n scolile lor ei au
notiuni de Vechiul Testament, de Noul
Testament; aceast tradire patristica s-a
predai din tat-n fiu. De pe tlmpul comunismulul ncoace noi, romni!, am dovedlt
c rmnem constanti slugl allora, ultnd
de curajul si demnitatea romnllor de altdat. Toate popoarele vecine au ncercat sa
scap de comunism, s-sl impun cumva
neatrnarea - si au reuslt ntr-o msur
oarecare. Dar Romania, care a fost cel mai
crunt lovit de flara comunista, al crel
popor a indurai cele mai cumplite crime si
decimar! n lagre si deporlri, a ajuns
aslz! pulregai. La noi n biseric situala
este destul de anevoioas deoarece credlnciosii nu sunt informati cu privire la aceste
provocar! ale lumi! de azi. La noi, bletul
romn, dac il mgulest! un pie, nu ma!

N.P. Rigkovski

tlne cont de nici o norma evanghelic. El

este vinovat numal prln ne$tiint deoarece
dac el n-are ctusi de piatine cunostlnte de
la biseric, de la coal, din famllle, din
socletate - Ignoranza e cucerltoare. Pentru
c el are un text in capul lui: ..supunetf-v
mai marilor vostri'-, la el trebule sa mearg
textul. Pi, pe noi nu ne acuzau in pu$crie,
folosindu-se cu viclenie de textul scrtpturstic,
asa cum fac si sectarli?
- ..Voi ati fost ncptnati, mi, voi ali
fost rzvrtiti, n-ati ascultat de cuvntui
Evanghellei - pi, ce crestini mal sunteti
voi? Voi va pierdeti viata zadarnlc".
Asa ncercau sa ne reeduce comunisti!
rosi! de atunci, si tot astfel fac acum cu
poporul nostru comunisti! de azl imbracati
cu haine albe.
Se vrea si se ncearc o desfiintare a
sacrului prin relatlvlzarea valorilor fundamentale, a adevrulul de credint, prin
ecumenlcitate, se vrea nregimentarea si
unlformizarea pe model atelst a copiilor
nostri. Dac il spul acum unul cettean
care are cinci copii in casa: - ..Mi, nu mal
lua buletlnul sau paaportul" - pi el nu
ntelege. ..Pi, prlnte, eu ce le mai dau de
mancare"? -1 pui in fata acestei situati!
grele. Suntem noi dispusi ca Brncoveanu
de altdat, sa face m sfinti din coplll
nostri? Mu suntem pregatiti. 1 atunci cine
poart toat aceast vln? Nu noi, slujitorli

M a r 9u 1 d i s t r u g t o r u l u i

Blserlcil? nu noi, mnstlrile, care suntem

in fata altarului, avem datorfa sa spunem
oamenilor adevrul si s-i prevenim la ceca
ce-I a$teapt mlne? Dar m mitropolli,
protopoplate, nlci vorb sa se pun o astfel
de problema, est! respins, est! catalogai
nalv si depslt - ba chiar mai face si glume
pe seama ta. Deci dac preotul nu are
habar de lucrurile acestea, atunci ce sa mai
spui de bletul credinclos care sracu' deabia deschlde Bibita de dou tre! ori pe an,
sau doar o dat-n viat? Vlna este de partea
tuturor celor ce rspund de educala si
formarea acestui popor - de la invitatori,
profesori pana la preotl si ministri.
Va cer, a$adar, in numele Mntuitorulul
Mrlstos, - Care a spus: ,,Orldne va mrturlsl
pentru Mine nalntea oamenilor, mrturisl-voi fi Eu pentru el ina In tea Tatlui Meu,
Care este n cerur. lar de ce/ ce se va lepda
de Mine nalntea oamenilor si Eu Ma voi
lepda de el fnalntea Tatlui Meuf Care este
in cerurr (Matel 11; 32-33), - sa cereti
nutoritfilor romne sa abroge legile care
permlt ndosarierea si urmrlrea electronic
cre$tinllor, renuntarea la llbertatea cu
care ne-am nscut.
Dar o sa primim piata pcatelor noastre, moartea, osnda noastr, - care sa nu
He. fereasc Dumnezeu, de rscumprat.
i v n t r u c Hrlstos i-a vrsat sngele o data
i" u t r u tlne. El bine, poporul acesta, prln

10

N.P. R i s k o v s k i

Margul distrugtorului

fruntasil si, s-a ticlosit pana la culme,

prin trdarea Traditilior si Credintei strmosesti. lar noi am refuzat aceasta rscumprare
prln neprezentarea acestor adevruri
scripturistice; am fost deseori absenti din
fruntea mieli ostiri a Adevrului.
Sa rezidim neamul acesta! Dar nu vom
putea izbndi lucrul acesta dac nu ne vom
rezidl ficcare in parte sufletele noastre. Sa
ne pocim si sa ne punem cenus in cap, ca
sa ne dea Domnul harul si puterea de a
primi mucenicia. Va trebui sa crem mici
fortrete, mici cet(ul de supravietuire, la
sate, acolo unde mal sunt nc oameni care
prlcep si si amfntesc Rndulala, unde sa
avem pmntul nostru, secala noastr - in
care sa ne crestem copii! in duhul acesta ortodox
sa avem spitalele si moasele noastre. Copii!
nc de la nasiere trebuie protejati - pentru
c, dup cum vedeti, vor sa implanteze
acest cip pruncului la nasiere.
Ficcare este dalor s-sl m n t u i a s c
sufletul. Ficcare sa se Intereseze si sa vada
c ne aflm in fata unul moment de mare
cumpn in care al de ales: s-tl pierzi
sufletul sau s-ti salvezi sufletul. Cel eare
nu s-a interesat pana acum, nu e trziu nc
sa afle si sa se dumireasc.
Aeum e timpul Jertfei! Prn vorbrle si
prln conferlnte nu mai facem nimlc.
Sa te duci, romne drag, far frtc, direct
spre vrful sbiei, ca strbunii nostri cei

vitejl, sa te duci ca o torpil Japonez, sa

mori in brate luptnd cu vrjmasull Acum
suntem exact ca in arena romana cu farele
slbatice - stai alci in mljlocul arene! si
astepti, ca si crestinli de odinioar, sa dea
drumul la lei. Asteptatl sa fi ti sfsiati, ruptl,
alta scpare, spre mntuire, nu mal e!
Lupta este descnls. Luptatl pana la capati
Pi va temetl! Asa cum a nceput crestinlsmul,
asa va si sfarsi - In dureri si m suferint.
Pecetlultl crestinlsmul cu mucenicia
voastr pentru Hrlstosl
lublti frati intru cinul ngeresc (monahi
$1 monahll) si Tntru slujirea preotlel, fac un
apel ctre frgile voastre sa ntrlti acest
:xt cu semntura proprie, in numele mnsHril si parohiel pe care o pastori ti.
Mnstrea Petru Vod, 14 ianuarie 2009
Cuvlosii Mucenlci ucisi in Sinal si Ralth
Arhimandritul Justin Prvu
preopei, fac un apd
Jtirii ji parohiei^pe
Mnistir
Cuvio^ti

e voastre sa

i 51 Railh
ustin PYvu

11

N.P. R i s k o v s k i

12

Marsul distruetoru

TABEL

In loc de I n t r o d u c e r e
cu ob$t!le manstlrllor si preotii parohf
$1 mirenl care se altur acestei scrisort
prin semntura lor:

nr.

Numele $1 pronumele - Semntura

C.M.P.
Crt
1
2
3

4
5
6

Problemele lumli de astzi sunt de o

gravitate extrem, nemaintlnit; niciodat
nu s-au ivit astfel de dificultti. Cauza lor
este una: lucrarea antlhrlstlc a duhurllor
necurate aliate solidar cu oamenl far
Hrlstos, acum - la sfrsltul milenlulul dol si
nceputul mileniulul tre!. Gel mal slab
punct este acela c omenirea nu mai lupt,
iar cel ctiva despre care se stie c totusi
mal lupt (n miscarea antiglobalismului)
nu stiu de fapt cu clne lupt, pentru c,
dup curri se va vedea, dusmanul este
stpnul mlnclunii si al dlversiunll. Cameni
cu sufletul vndut demonllor s-au urcat cu
ajutorul lui Lucifer la canna omcnirii si
sunt la un pas de a o supune desvrslt,
nevzut $1 n secret.
+

Vedenia de mai Jos a avut loc in 1905, in

Rusla, si n ea sunt prezentate foarte
convingtor toate cursele drcestl care
fmpresoar lumea ..civilizat" a ultimelor
dou secole. Cu ochii nostri putem vedea
astzi ct de inalte culmi ale minciunli si
manlpulril au atins aceste uneltiri demonice;

14

N.P. R i g k o v s k i

cumpllta relatlvizare, regresul morale!, nonconformismul, llbera-cugetare si ..modernsmul"

credlntelor, fdeologlllor si al ,,convingerilor
stllntlflce" sunt cele mal perlculoase.
De observat, c diavolul a ajuns la o asa
mare domlnatle asupra omenlrll pentru c
sl-a folosft cu multa Insisterla si vlclenle
perlculoasa sa nsuslre de a sugestlona.
Puterea de sugestie asupra liberei volnte a
omulul llpslt de viglienti este arma lui cea
mal tare. In fata acestor prlmejdloase
sugestll mincinoase care actloneaz asupra
pslhicului, omul cu dlscernmnt are ca
arme ADEVARUL, CREDINTA, PtADEJDEA,
DRAQOSTEA, RUQACIUMEA 1 CELE 7
SFINTE TAINE ale DISER1C11 ORTODOXE.
Ilsus Hristos este calca, adevrul si
vlatal
(Editori! - 2009)

M a ru1 d i s t r u g t o r u l u i

15

SEMF1ELE V R E M M
TAIMA rARADELEQH
(vedenll $1 descoperfrl dumnezelesti
asupra vremurllor din urm)

Ilota a s u p r a e d i t i c i
(aceast nota apartlne primel editi!
publlcatc tn Rusla In anul 1905)

Cu ctva tlmp in urm, unul din editori!

acestel crtl a prlmit de la parimele su
duhovnlcesc o scrisoare din care reproducem
cateva pasaje:
lublte Intra Domnul parin tei
Este a patra zi de cnd vlefulesc in
singurtate, acolo unde doar cerul 9!
pmntul vestesc mnunatele lucrar! ale
Domnulul. Aceast singurtate, ns, nu
numai c nu m-a fcut sa dau ultri tot ce
se ntmpl cu oamenil si in lumef ci ur(e~
nla dramei omenestl al care! scenarlst a
fost s este vrjmasul - lupttor fmpotrlva
lui Dumnezeu, s-a conturat parca si mai
deslusit pe fondu/ naturll pasnlce s!
asculttoare voln(ei lui Dumnezeu.
lata c, acum si alci, se Impune strngent
necesitatea de a publlca pentru omenlrea

16

N.P. Rigkovaki

orbita si ntunecat, aceste dou vedenti

revelatil, aprute in Rusia in acelasi timpf fi
rmase neobservate si nenfelese pana m
zi u de azl.
Cu toate c nu mal exist nlcl o speranza
c in prezent eie vor fi apreciate lajusta lor
valoare, as dori focus/ sa fndreptf tarasi si
iarslf asupra lor atenfia Rusiel aproape
plerdute. Poate mcar astzl vor auzlf
mcar acum, cnd ntregul program odlos
a fost deja in depii nit pana la capt. Acesta
arf singurul lucru care mai poate contribu
la mntuirea noastr.
Poate c aceste vedenil il vor ofer flecrui
cltitor fnfelegerea a tot ce s-a ntmpiat si
va trasa calea unica cafre renastere.
Slllti-v, iub(ii mei nu putem privi linistifl la agonia Ruslei (a lumli ntregL n.ed.
2009).
Cu dragoste mtru Hrfstos...
Aceste pubiI caffi sunt urmtoarele:
N.P. Rskovski,,MarsuIdlstrugtoruIur,
Zaralsk, 1905;
-/Y. Kolosov .,Povestire pascala*'', I9O5

Editori!(edipeidin 1905)
(fn acest volum vom publlca doar ,,Maryul
distrugtorulur, cu adaosuri explicatve la subsol
#/ note la sfr$itul descoperiril, care fntregesc
fntelesulprin completarne actuale - n.ed. 20O9)

M a r 5 u1 d i s t r u g t o r u l u i

17

VEDENIA'
Ce-a fost, nu stfu. Poate c vls sau o
vizlune extatlc, sau pur si slmplu o halucinafle prelunglt si complicata... Adevrul e
c mi s-a intmplat tn realitate, far
plerderea cunostlntei(l). $1 simt o putere
de nenvlns, care ma slleste sa transmlt, sa
povestesc tot ce-am vzut si auziU2), sa descriu
accie ingrozitoare figuri monstruoase, care
ml-au aprut in fata ochilor, in tlmp ce
dormeam, sau nu dormeam, sau poate delirarti
intr-un anume fel, aievea si constlent, fa(-n
fata cu acci trm sumbru si nfrlcostor,
care s-a deschis in fata mea.
In timp ce sedeam la masa de scris, in camera de lucru, pe la orele unu dup mlezul
noptll, mi s-a prut deodat c ma scufund
< u repeziciune intro prpastie intunecoas,
In Interlorul pmntulul(3), in lad, undeva la
i (Notele din text indicate cu cifre ntre paranteze, fi
drfl;urate la sfr?itul materialului, precum fi subsolunle,
uni dddugate de editor acestei edifii din 2009, in speranfa
A ajute la o mai buni n(elegere a subtilita(ilor planului
iliaMir aplicat deja asupra ntregn omeniri. De asemenea,
este intfirt cu litere in grecate sau majuscule, cu
uhhnier, sau esle aszat ntre paranteze rotunde, patrate
MU acolade, sunt adugin ale editurn 2009, din dorinfa de a
it mai deplin infeles mesajul de alarmi, al vedeniei.
rUnuI decoperit de aceasti vcdenie este cheia care explica
lol ceea ce prea de neinteles in lumea in care trim.)

Marini d i a t r u e t o r u l u i

o adncime de 550 de mile. Nu stiu cum, dar

cifra aceasta mi s-a intprlt in memorie.
De jur mprejur era ntuneric bezn, iar
in fundul iadului ardeau focuri ce se nltau
ca niste limbi alungite si se prelingeau in
vlvtl stacojii de culoarea sngelui, iar
ntunerfcu) era negru, mal negru decat o
noapte ploioas far stele; In el licreau
flcrul sferice, ce ptrundeau peste tot,
parca muscnd cu limbi de sarpe. Am deslusit intr-un trziu c acestea se asemuiau cu
niste fiinte desflgurate, de o hidosenie nflortoare, ca si acel ntuneric, iar flcruile
sferice nteptoare erau ochii lor.(4)
Auzeam acolo, in bezn, voci stridente,
asemntoare zngnitului unor piaci de
cupru, la ..auzul cruia ti se opreste Inima
in loc, cade si ngheat, si iti vlne great".(5)
Auzeam sporovlal necuvllncioas 1 citeam
gndurile acestor fiinte ale beznel, si toate
talnele lor s-au descoperlt tnalntea mea. 1
mai era Clneva(6) lng mine si ma sprijinea,
ca sa nu mor - si prin El eu eram mal tare
dect bezn.(7)
rie ca toate acestea sa fle Interpretate
de cltltorl cum vor gasi de cuvllnt, dar eu
voi descrle tot ce s-a ntmplat si voi comunica ceca ce e scris alci si intltulat de mine:
.,Marsul dlstrugtorulul". Voi ndepllnl acest
lucru cu smerenle.
17 aprlie 1905 fi.F. Kifkovski (8)

Marsul dlstrugtorulul
.,- Sunt slblt $1 fnvlns, dar mai posed
inc marea TORTA DE SUQESTIE, (9), si voi
zdrobl Ian(urlle si ctusele, voi trece peste
hotarele universulul, si ma voi ridica fmpreun
cu leglunlle mele, si-I voi SILI pe cameni SA
SE RASCOALE, $1 voi ncepe btlla, ultima
BATALIE(IO) cu acest Miei blnd, ale Crul
raze de slava, a Crul blndete, smerenle,
rbdare, curale, nevlnov^le si Sflntenle a
Sa ma ard cu o flacr insuportabil(ll),
amenlntnd cu aproplerea prbusirll mele
In ntunerlcul cel mal din afar. tlu c de
acolo nu exlst scapa re (12), fllndc acela
este slasul vesnlculul fntunerlc al nefllntel,
unde vremurlle sorocite miesunt pecetlulte
al terminate, toate m(Jloacele pierdute
definltiv - acolo, in slasul ntunerlcului, tn
noua si nesfrslta - pentru mine - eternltate".
Asa gndea Luclfer, nctusat in infern
pana la ziua Judectii de Apoi, si s-a ngro*lt de ceca ce-1 astepta; isi amintl lcasurlle
L u m i n i l si bucurlel de-a pururl, frumuse^ea
cerestilor slujitori ai Slavei, cu a lor umillnt,
merenle si devo^lune fata de Creator,
jM-necnd in lublre nesfrsit fata de El si
In venic proslvire a sferelor ceresti...
Isl reamlnti de rstimpul venirli pe

Margu distrugtorului

pmnt a Mlelului Dumnezeiesc, inaintea

smereniei, blndeti si rbdrii Crula s-a
prosternat omenlrea care L*a cunoscut. sl
aminti reusita stratagemei trdrii s perfldiei: predarea Dumnezeuiui-Om la moarte
prin crucificare, falsa viatorie asupra Lui,
momentul groaznic al infrngerli definitive
prin nvierea aductoare de lumina a f iului
lui Dumnezeu.
..- Totul s-a sfrsit, lumea a crezut In CI,
s-a svrslt mntuirea omenlrii, fgdult
de la tnceputul vremurllor. Toate
GENERATIILE VIITOARE, ce se vor naste,
VOR FI SALVATE prin aceast CREDILA pana cnd pmntul va Intra n exlstenta
vesnlc-neschimbat, laolalt cu lumlle cele
mal desvrsite - tn v e a c u r l l e far de
sfrslt, la care nu voi mal avea acces...
1 lanturile - ferecate si mpletlte din
ntuneclmea trdrii, perfdie!, trufiei anarhice, nfumurrii si minclunll, ce-1 ncerculau
pe Lucifer, 1-au ncins si 1-au strns si mai
vrtos din toate partile, ntunecndu-1 mlntea
cu o si mal mare rutate si sete de rzbunare
ascunse, muncindu-1 tnc mai tare, si mai
dezndjduit prfn neputlnta sa, oprimndu-i
constlinta vointei sale nebunestl (13).
- Sa ma supun oare? Sa cad In trn
i nalntea atotputerniclel Lumini! Atotzlditoaret
Puteri, inaintea acestei nes farsi te i u b i r i si
m r i n i m i l a Celul Care-i cheam pe totl la
viat vescica, fericlre si desftare a cunostl-

ntei adevratel ntelepciuni? Sa ma

supun?... Sa cad si sa ma nchln, dup ce
am rezlstat rzboindu-m atteasecole, am
ncercat a L tea mtyloace de lupt si m-am
perfectlonat tn CULTURA MEA PROPRIE?"( 14) - se gndl cu mndrie Lucifer si durerea
cruda a nebunlei prlclnuft de ctusele
neputintei ce-1 apsau, 1-a cuprlns peste
msur si strasnic. El s-a ntunecat si mal
tare si mai disperai, lar sarpele gndulul
su, rsuclndu-sl Inelele, s-a ntins ct era
de lung si a ntepenlt, apol sl-a rsucit
indrt inelele, si s-a incolcit n ghemul
dlstrugerll, prpdului si m orti i, dndu-l lui
Lucifer tarla flexibilittii sale, forta de
Insinuare a serpestli ntelepciuni.
$1 Lucifer czu pe gnduri:
.,- Trebule sa ne prega ti m pentru ofenslva
din flancul drept ( 15) - LUPTA CU CREDIFITA.
De rezultatul acestei lupte va deplnde succesul BIRUIttJEI noastre asupra MAMTUIRII."( 16)
1 Sa fie, oare, CULTURA laica, profana, razionalista,
materialist-dialectici, ateista, rafionalist-s.tiin tifica,
filantropici fi umanisti, comunisti, comunit rista,
globalisti, in terna (ionalisti, toati cultura care se
inva(i de pe bncile Colegiilor si Uni versi ti tilor lumii
fi ne inundi vietile prin mass-media, ca si toate curenlele artistice progresiste, moderniste, nonconformiste,
liber-cugetitoare, si fie toate acestea CULTURA
proprie a lui LUCIFER??? Daci e a$a, atunci si firn
iteriti cu ceea ce tnvi^im noi i copiii nostri, n scolile
laice si chiar teologice, ci ne intunecim mintile si ne
Irrfelim sufletele!!! (n.ed.)

22

N.P. R ^ k o v s k i

Lucifer oft ca un vulcan in eruptle, si

scoase un urlet ca o bubultur de tunet
subteran, si se auzi un vuiet strasnic, de
care s-a cutremurat scoarta p m n t u l u i .
Lucifer si chem legiunile sale si pe tot!
alia(ii si, care s-au predat ntunericului, si
el aprur tot! pana la unul in fata stpnulul, plecndu-si flzionomllle lor monstruoase si ascultnd instructiunile lui. ( 16.a)
$1 Lucifer se rstl la el:
..- He!, voi, rtcitorllor prln pdurl,
pustlettl, desisuri si mlastlni, slbnogitl
de puterea Crucii, voi, a cror slava nu s-a
mal pstrat dect in povestlle doicllor ce-l
sperle pe copiil Ascultatl si executatl: va
dau o nou putere si tarla sarpelul negru...
Ascultatl I
Crucca si credlnta in Rstlgnlt au blrult
Intreaga lume, au cuprlns tot unlversul.
Oamenll se afl deja fn pragul Imparatici
Cerestl, care vlne cu o putere de nenvlns,
pentru a-l conduce pe oamenl la desftarea
vesnlc, la contemplarea acelei frumusetl,
ferlciri si plenitudini a cugetulul, care ne
sfsie prln chlnurlle Iremedlabllului.
Oamenll sunt deja constlentl In ce consta ferlclrea si buntatea vietll. 1 nu mal
pot fi tnselatl prln piaceri trupestl, prln
dulceata patlmllor si vlclllor. Sunt necesare
noi mijloace, noi procedee: trupul trebule
lsat in pace.f 17) Trebule sa actionm asupra
centrulul si mal cu seam din flancul drept:

SA DISTRUQEM CREDIMTA - cea mai

nsemnat fortreat din prlmele Unii.
Cnd acest avanpost va fi CUCERIT 1
DISTRUS - noi am blrult. In acest scop trebule sa organizm o astfel de ambuscad,
ca sa nu poat fi descoperit de ctre
oamenl, si din ascunzls(lS) sa actionm
intenslv si nemtrerupt, dar fn asa fel nct
ficcare atac sa para c provine din partea
opusi 19). Prlcepetl voi, oare, actuala
tactlc mllttar? Cnd dusmanul nu se
vede, el nu poate fi descoperlt* - deci, nu
Fraze aproape identice, uluitoare prn aseminare cu
planul lui Lucifer, gsim i In lucrarea: ..Protocolul de la
Toronto - 6.6.6. - Completiti organizafiei Nafiunilor Unite
pfntru instaurano noti ordini mondiale" a ziaristului
canadian (asasinat) Serge Menaste, aprut la ed.
'jmizdat In 1995, carte interzis acum de la vnzarea
liber. In cartea sa, zianstul - care $i-a pus viaja sa
pentru salvarea oamenilor si demascarea conspiratiei dezvluie in principal dou proiecte mondialiste
distrugtoare: PLANUL ROU" (24 iun. 1967) care are
c scop ..Genocidul vitalittii In favoarea rentabili-tAtii
oculte" si ,,AURORA RO$IE"(24 iun. 1985) care are ca
cop: ..Infiintarea Ocultei Mondiale". Dezvluirea
conspiratiei este socant, si este insolita cu documente
li- ivertizare asupra phmejdiei care s-a abtut peste
umenire. De la pag. 40, paragraf 26, citam: ..Cine va putea
4 nf b&nuiasc? Cine va putea sa aiba vreo suspiciune cu
la mijloace le folosite? Aceia care vor tndrzni sa se
fmpotriva noastra, difuznd informafii privitoare la
ji la confinutul .,con$piratiei noastre", vor deveni
i tn ochii autoritfilor fi ai populafiilor din nafiunile
lor Grafe dezinformrii, minciunii, ipocriziei fi
individualismului pe care le vom fi creai fn saniti
4

N.P. R U k o v s k i

M argu distrugtorului

poatefiinvins(20).
Va dau o nou putere a sarpelui
negru(21 ) PUTEREA SUQE5TIEK22).
Suaestlonati - acesta e sinaurul procedei!
cantra liberei volnte a omului, ca s-o
inclinarci spre stanga, in dlrectla noastr s-1 atragem in curs pe adversar (omul) si
s-l mpresurm din toate partile.
Qamenii vor accepta sugestiile miniale
ca PC proprille lor qndurl(23), capeachizltille si performantele Intelectului lor. Et vor
urma irezistlbll aceste suaestii. vor edifica
scoli, stilnte si teoril ntreql.
Voi suntetl datori sa impietri din eie

FLASA voastr, a arpelul negru, pana cnd

mintea oamenilor se va incici' n ea din
toate partile (24).
El vor fnceta sa se mal nteleag unul cu
cellalt, nu vor mal stl unde se afl si fn ce
consta adevrul. si nu vor mai fi n stare sa
se qndeasc la mntulre si scopare.
plerzndu-sl capacltatea de a-sl mal dori
asa ceva(25).
Atuncl Lumina din el se va polarlza n
intunerlc. devenlnd fntunerlcul nostru, lar
el vor ncepe s-l numeasc lumina. (26)
Lumina 11 se va parca intunerlc si el se
vor inrola in escadroanele si legiunlle noastre neqre (27). Stanga va devenl la el dreapta,
lar dreapta va fi luata drept stnga(28).
Aceast stanga va fi considerata adevdrata
dreapt, lar roblrea si prlzonleratul lor vor
fi luate drept liberiate autentica, care este
s^rnavolnicle. Dup asta, nc un pas - 9!

24

popw/flfii/or nafiunitor-state, omul va fi devtnit un

dufman al omului. Astfel, ace$ti Jndivizi independentf'',
care sunt cu at&t mai pericuhfi pentru noi tocmai din cauza
libertl" lor, vor fi considerati de ceialfi ca fiind inamici,
nu eliberatori" (..Individ independent 51 liber", deci
periculos pentru conspiratorii satanisti, este orice om
care nu vrea s-si vnd sufletul diavolului, orice
crestin Uber fa(i de pcat, care se sustrage sugestiilor
si ispitelor diavolesti fi iubeste binele, frumosul moral,
dreptatea i adev&rul. Pe ace$tia i-au ucis miseleste
comunista in pu$cAriile lor demonice; acestia, si toti cei
ca ei, sunt i vor fi martorii mrturisitori ai
dumnezeirii Fiului lui Dumnezeu pe pmnt.)
Numai lucrnd cu puterea necurajilor demoni,
ne va zu 1, conspiratorii mascati in eliberatori au putut
ajunge att de departe In devastarea omului i a
omenirii. Cel care citeste ..Protocolul de la Toronto"
remarc asemnarea izbitoare ntre planurile Nafiunilor
Unite i planul diavolului dezvluit de aceast vederne,
re velata in Rusia nainte de anul 1905. (n.ed.)

25

1 Printele Serafim Rose, (n.1934 -t!982), a recunoscut

cA mul(imea anilor petrecu(i pentru studii in scoal i
m Academiile americane nu 1-au ajutat dect si yin I - HCJLfitt mai nt-clar cu putinH ''' '--'' - ' "r.;"'^
dr Adevr. De la convertirea sa la Ortodoxie 51 pana
humtea mortii saie a trit cu un puternic sentiment al
URCENTE1 pentru avertizarea oamenilor asupra
primejdiei care se apropie vertiginos i care consta in
upiinerea desvrjit a omenirii sub puterea demonio* ascuns In lucrarea masoneriei, a comunismului si
u'inunitarismului interna ti onalist. Vezi cartea: lerom.
Damaschin, ,.Viafa si lucratile P&rintelui Serafim Rose",
-irtea Ortodox, Bue. 2005.

26

N.P. R i g k o v a k i

vom dlstruge tot ce exlst pe pmnt.

mpreun cu noi, oamenil vor Incepe sa
Hndutasc de vasta rea si dlstrugerea
stlhintc a tot ceca ce exlst."
..- Ural... Urat
Infernul a rsunat de
strigatele frenetice si dementiale(29) ale
leglunilor negre, transformndu-se apoi
ntr-un hohot nebun de ras, ntr-un urlet
cumplit de fiar, ca un zngnit metalic gretos, veninos, ce-ti rupea sufletul, cobornd n lad, in neagra vesnlcle, in prpastia
beznei far iesire - n supltclul nesfrsit si
nepieritor...; ncepur sa sulere serpi! negri
ai uneltlrilor demonice si. rsucindu-si inelele, s-au ntins ct erau de lungi in bezna
beznelor, si au intepenit; apoi si-au rsucit
ndrt inelele si s-au aprlns ochll scorplei venlnosi, dezgusttorl, uclgtori, omornd
tot ce-l vlu... lar ntunericul spori si se nteti,
si se umplu de valetele si pingerne chinului,
ruttli, neputintet(30) si setei de prpd
sete disperata, eterna, nesfrslt...
*?i, dintr-odat au scntelat si s-au aprlns
doi ochi fiorasi, dou pupile ntunecate negre
ca noaptea, ptrunztoare, deprimante si
nfricostoare, strfulgernd ladul cu
legiunile monstruoaselor creaturi, si se ls
o tacere mortala, nfricostoare si sinistra.

Marul distrugtorului

27

(PROQRAMUL OFEriSIVEI)

[I. Cucerirea SLUJ1TOR1LOR B1SER1CII si

pervertirea lor)
Lucifer ddu leglunlior sale programul
ofenslvel:
..- Mai tntal de toate cucerltl-l pe slulitorll Blsericil Celui Preavesnic. Artatl-le
puterea asupra sufletelor celor ce vor sa se
itintulasc, asupra suveranllor si domnltorilor si frumusetil femeiesti, ct si mijloacele
de a si le supune cu usurln(. Arta(l-le
bunurile lumesti, bogtiile si aparenta
atractivitate a confortului(31 ;, a fastului, a
l u \ u l u i , ct si a metodelor de acaparare a
lor Transformati Sfnta Bunavestlre a
tnvlatulul (32) ntr-o unealt In mainile
lor(33), ascuns celor ce vor sa se mntulasc, ca ea sa nu dea n vlleag caracterul
lor f riminai naintea oamenilor. Pervertiti-I
ircptatf34) si cu bgare de seam. iar cnd
3UQESTIILE voastre vor fi COMFUMDATE de
ctre et cu propriile lor gnduri, atuncl
poftele senzuallttll ptimase si talnica
dorlnt de posesiune a sufletelor, vlclenia
uneltlrilor si dominatia asupra sufletelor si
comortlor pmntulul vor seduce cugetul si
Inlma lor. Ei (slujitorii Bisericil - n istorie
Afa a fcut Inchizitia) vor incepe sa condamne,
A tortureze si sa ucld pe cel far prlhan

N.P. Rgkovski

Margul distrugtorului

$1 nesupust lor, care se mpotrlvesc

mlnclunll si ftrnlclel lor, si prin teroare si
vor consolida autoritatea - atunci voi v-ati
Isprvlt treaba. CRED1NTA OAMEN1LOR SE
VA CLAT1NA; oamenii vor gndi c. dac
slulitorli si dasclil Bisericii sunt asa.
atunci credinta predata de el nu poate ft
mntultoare, ci pierztoare, lar ei mlnt:
- predica si Invaia smerenla, el Snslsl
fllnd mndrt de cucernlcla lor crimlnal si
pre facuta;
- predica curala si neprlhnlrea, lar el
se scrnvesc Sn desfru, vlcll, ademenlrea
femellor si coruperca celor nevlnovatl si puri;
- predica lublrea fata de aproapele, lar
el folosesc tortura, ard pe rugurl si nscocesc cazne (35);
- predica abstlnenta si srcla, lar el
sunt desfrnati. trufasl, hrpretl, lubltorl
de arglntl $1 avlzl de a acapara averi strine.
Tentatla va fi att de mare, ncat putlnl
vor rezlsta. Credinta si rellalozltatea vor
deveni smlnteal. fllnd subminate din rdcln (din cauza pcatelor preotllor). (36)
Treaba asta v-o ncredlntez vou: Lealunii lui Palada si Moloh."

Qheatl-1 neincetat pe savantll nzestratl cu

talente si qenlalitate. Ace$tla sunt cel alesi
si cei mal valorosi dlntre oamenl - el cerceteaz natura si mlraculoasele el structurl si
forme, strdulndu-se sa ptrund tn talna
vietll intru slava Creatorulul si a cunoasterll
mtelepclunli Sale de neconceput (37)
Menlrea si telul lor este att de clar si de
mret, IncAt, dac ei vor reusl s-l reallzeze.
atuncl ntreaaa vlat a oamenllor va fi
uulreptat ntru preamrlrea Atotputernlculul. si oamenii se vor Intoarce larsl la
iH'inurlre si desftare vesnlc. Lor 11 se va
revela toata bucurla si fer ci re a exlstentel si
(.redinta lor va fi ca dlamantul.(38), lar
i i . i m n t u l cu totl locultorll lui va deveni
Imprtia Invlatulul. Atuncl toate resursele
noastre, mljloacele de lupt si tlmpul
soroclt nou se va sfarsi."
- Qrbeste-te, leglune a sarpelul negru I
Qrabltl-va, slujttorllor, pe trmul acestor
lesi, savanti $1 genll al slavel cruci!. Inspiratl-le cu prudenti, nselatl-1 In ascuns si pe
ncobservate c nu ex I sta nlmlc in lumea
uprasenslbil si talnlc'. lar tn ce prlveste

(li. Pervertirea SAVAMTILOR

prin sugestii diabolice)
..lar tle, leglunll sarpelul negru (stpn
pe puterea suaestei), lata ce-tl poruncesc:
- Voi urmritl-l pas cu pas si suprave-

De mai mult de un secol, printr-un complot ideologie,

l'inrmrea este supus unui bombardament cu idei
ih/|vante, corozive, care atac Insali principiile hindammtale ale vietii i moralei, urmrind sdavia spiritual
pi tu spalarea creierului. lar sloganul ..pianeta se
te" ascunde in el graba nebun a lui satan i l i - r de a ajunge la crma omenirii spre a o supune

28

29

30
N.P. R i g k o v a k i
caracterul treptat al dezvoltrii naturi! In
toat diversitatea f r u m u s e t l i $1 armonie!
formelor el, SUQERATI-LE cu vlclenie ideea
AUTOCREATIEI.
SUQERATI-LE, pentru a produce o
tmpresle mai puternlc, termenul latlnesc EVOLUJIE; acest cuvnt va prlnde mult mal
repede $1 va Intra In uz, filndc oamenll
sunt pasionatf de sttfnt $1 cred cu trle
celor Jnltlatl In stllnte.
Pe msura cercetrtlor experfmentale
asupra s t r u c t u r l l materie! $1 a formelor ef,
SUQERATI-LE PREVAzATOR, ca $1 pe
parcursu! Investlgatlllor asupra sufletululsl
d u h u l u l pstrate n taln - Tn puterea
atottlltoare a Creatorulul SUOERATI-LE CU
MULTA VICLEniE. c acest SUFLET si acca
de viat dttoare. sau cum l-o ma! fi
zlcnd - ?UTERE. nu exist deloc - ea fllnd
doar aparent, aldoma mlscrll - o slmpl
miscare, dlferft doar ca vltez, diversificata
de ctre perceptie, sau o rifrangere asupra
punctelor nervoase sensibile, asupra
strunelor nervoase ale organlamulul - g c
nu exlsta dcct materia, ubatanta vlzlbll
si palpabili, fi.n.i i t i proccauI mlscrll
sale, AUTOQCnriiAIOAi
Accast auaaatia aata %tjt fa r^^glta
fncat o.MIM - M I v o i i
i, ufturlnt la
HEOARCA r*Ki. .
. tulul
9! a lui

Margul distrugtorului

31

DUMMEZEU - Creatorul Unlversulul.(40)

El vor zelflca materia, lar suprema
reprezentare despre El - Dumnezeirea asta o vor comasa si o vor vedea n sine, adlc tn
Intelectul lori si SE VOR TRUF1 si se vor
ridica mpotrlva credlntel In UMUL CEL
VE^MIC."
(III. Pervertlrea clericilorsi savantilor
rodeste n oamenl necredlnt si trufle)
- Vzndu-l pe slujitorll BlserlclI Lui,
asa cum l-atl fabrlcat voi, (trufasi si ptlmasl), oamenll se vor smlntl de tot In
Dumnezeu si vor Intra In alianti cu noi
(demoni!) si vor recunoaste ca PROQRES
REAL 1 UM1C numal CULTURALISMUL
nostru si LIBERTATEA noastr (care sunt
demonice), n tlmp ce POZiTIILE FIOASTRE
mARITE vor fi complet ascunse si Inaccesibile pentru oamenL filndc AM REUSIT
PERFORMAriTA ca EXlSTEFiTA P1OASTRA SA
FIE PEQATA CU DESAVARSIRE.
lar atacurlle noastre V1CLENE, sugestlile
l e g i u n l noastre, vor fi considerate de oamenl ca provenlnd din dtrec(la opus, fllnd
luate drept salutari amicale ale Intelectulul
genlalllorsl reprezentantl (savantil).
SI nimnul (41) nu-l vor mal da crezare
c suntem adversarl. (vrlmasl). lar orlcine
ne va depista si-I va avertlza si pe altll,
despre exlstenta noastr real. va fi luat !n
rssisocotlt nebun." (42)

32

;.P. R i g k o v s k i
Mar$ul distrugtorului

(IV, Atentie! Demonll fntunec constilnfa,

zpcind crelerul.'flj
.,- Cnd totul va fi gata - mergetl fnalnte
cu INDRAZ/IEALA. Trebulc sa acflonm ci
mai PERSEVEREttT si mal fn PRIPA, ca SA
ABATEM definttfv gndul omenirii de la
accie lcasuri ceretti si de la SPERANJA
LOR fN NEMURIRE care-I cheam In
Impararla din Fnaltul cerulul.
rflndc de dragul Imparatici Cerestl
oamenii fsl pzesc CURALA SUFLETEASCA
91-9! senslblllzeaz SAcAlTORUL OLAS AL
CON$TliriTEI care le reamlnteste de
DUMNEZEU 1 de sflntenla Sa, noi trebule
s-l fmpledicm sa nu giunga sa vada CUM
STRALUCESTE PURUREA LUMINA HEAPUSA
AADEVARULUI.
ms acestul QLAS AL COrf9T/inTEl,
acestor PERSEVERENTE / VERNICE
PORNIRI ALE SUFLETULUJ OMEMESC (43)
ne va fi greu sa le venlm de hac... Asa ed fata cum vom proceda:
- Ascult, leglune a sarpeluf negru,
fstpn pe putcrea suaestlcl), 9! executf
Ci mal multe IMPRESI! oamenflor - din
cele mal felurlte, captlvAnd atentla prlntr-o
succeslune firbrllA, n> n - . i i r m l n u t , f n
ficcare %<< undA la nr*MiM Mrrt preget:
IMPRESI t u r m.il M I I I ;.i .,..il noi mal
ATRAQAh'MU
' r-.i ( i
MoARE,

33

Mal ntl de toate - procedeele de

limismisle a undelor, gndurilor, dorlntelor,
a ln(regil flln^e - sa audleze de la distanti,
lA >l comunice gandurile la distanti - ceva
M M i . i i p o m e n l t , gigantic, stupeflant...
SA-IAPROPIEM pe oameni, SA-I ADUnAM
la un loc - misturati IZOLAREAI (45)
Spulberatl 1MDIVIDUALITATEA, ndeprl,itl-l de IMTERIORITATEA LOR trezlndu-le
CURIOZITATEA fata de scllpltoarele inovatil
9! de creterea far precedent a InventlvltAtll intelectuale... Captati-le toat atential (.
Toat aceast tehnlc nebun, ne va slujl
nou... Dezvoltarea mijloacelor de transport
cu ajutorul aburllor, ci ferate si vapoare,
vuletul trenurilor, miscarea rapida, cu luteala fulgeruiui, pana la zpclrea c r e i e r u l u i /gomot, zdrngneal, f l u l e r t u r i , grl
urlase, cu glgla si larma lor nencetat,
CALEIDOSCOPUL IMAQiniLOR 1 IMTAMPLARILOR PERICULOASE, Indrznete pana
la insolenti, pana la ameteal, pana la
avaria unor garnlturl intregl de trenurl. cu
tot cu ncrctura lor umana... Telegrafo,
telefoane, MfturL aeronave, fonografe si
gramofoane... Motoare electrice, tramvale
electrice, lumina electrlc... Toate aflndu-se in mainile omulul, in posesla Intelectului
su, a omulul-mprat, stpnul naturi!, pe
care sl-a supus-o... (trufla anarhic a demonulul s-a transmis si omului).

34

N . P . R g k o ski

PI MAI CXISTA AKTA INSPIRATA (46),

aceasta se afl in stampe, fotografi!, oleografii, fn reproducerle mecanice, rapide a
pozelor nenumrate... Nasini de scrls,
maslnl de t i p r i t , masfnl de cusut, maslnl
de semnat, de treierat, maslnl de macinar
si de copt plne, maslnl de Jocuri, maslnl
de cantal si de vorblt, clnematografe..."
(V. Aiurit de iuresul termici! omul
decade fn idolatrlzarea i n t e l e c t u l u i ]
..- Jos munca manuall... A triumfat
INTELECTUL. IHTELECTUL e Imperai,
INTELECTUL e stpn, IHTElXCIUl^ejnndrja omulul. Lui vor ncepe sa I se i n c h f n e ,
pe el II vor Idolatria. OMUL isl VA RIDICA cu
mndrie CAPUL si va cunoaste LIBERTATEA.
La ce-f trebuie lui stpn, dac el stpneste totul? La ce-I trebuie lui sa se supun
culva, dac et stpneste totul? La ce-I
trebuie lui sa se supun culva, dac tortele
naturil t s-au supus tul? Omul va cunoaste
ntelepclunea prezlcerll din Eden' fcut de
noi, (diavoli!), femell asculttoare: -veti stl
lucifer, Tatl Minutimi, numeste marra lui
MINCIUNA, grooln* M MISTIFICARE si mirava
-.i DECHIZARE drept in|el-pcium-j preziceri din
Eden", iar pe neascultatoarea va o lauda apreciind-o
ca "femeie asculttoare". E de la sine intflrs ci $/ toate
fctele^ijemeile moderne, noncon/ortniste, ucigaje de
copii (avortoare), iubitoare de discoteci 51 crjme, de
desfru 51 modA, sunt mult plcute de diavol.

Margul distrugtorului

35

totul, veti fi ca nlste dumnezel-." (47)

(VI. Rzvrtirea omulul i amplifica
vlnovtla si groaza de singurtate)
1 OMUL IsJ va fnlta CAPUL si va provoca la lupt CERUL, care I-a chlnult prln
in cerca rea rbdril si se va RAZVRATI
impotrlva supunerll si dependentel In fata
LEQII, mpotriva SMEREMIEI $1 CURATENIEI,
si MEPRIHAniRII, batlocorlndu-Ie ca De nlste
slbicluni. sovieli si servilism, 5! le va
inlocui cu LIBERTATEA AMARHICA, iar
desftarea In PLACERI SEHZUALE va fi
podoaba acestel L1BERTAT1."
..Vlata va n o Ml^CARE TARA IMTRERUPERE,
FAR ODIHNA, un caleidoscop nesfrsit al
impresitlor - VA MAvALI CA UFI PUHOI-,
antrennd totul, MELAsAflD TIMP, nelsnd
nici o cllp pentru aducerea amlnte de
Dumnezeu $1 de sflntenla Sa, de vla(a
pa$nlc, plln de iublre, ndreptat spre
Este cutremurtoare neruinarea lui Lucifer cu care
impieteaza frumusetea vietii $i vaiolile ei: curazia,
nepnhnirea, smerenia; cu ct cinism i obrAznicie le
numete: slibiciuni, sovieli $i servilism. i cti cameni
astzi au aderat nebunete la aceasta batjocorire a
norxnalittii i sfinteniei! De aceeas,i cutezanf i tupeu
sunt impregnate teoiiile $i filozofia lui Emil Cioran si a
lui Marx, Intru totul servind lui Satan. Marx chiar recunoa$te ntr-o scrisoare trimis lui Engels ci in scrierile
sale ..a dat omenirii sa mannce rahat i gunoi."
9 Lucifer este cel mai mare psiholog dar i mare pislog
pe capul omului..
H

36

N.P. R i ^ k o v s k i

Mar^ul diatrugtorului

LUMINA - acolo unde se afl IZVORUL su si

mplinirea fgduintef.
niMlC SFAMI, dumnezelesc, nu-I va mal
SATISFACE si ALIMA pe cameni, lar VOCEA
COnTIiriTEI in el se va ST1MQE si vor FUQI
de ea, si SPA1MA lor va fi un CALVAR... El vor
cuta sa se alture QLOATEI. temndu-se
de SlPiQURATATE. pentru A KU TREZ1 in el
VOCEA COnSTlinTEI." (48)

se mbta cu toate frumusetile une! vieti

senzuale, neruslnate si captivante?
- IMSP1RATI-LE inslstent si cu vlclenie
EQAL1TATEA In drepturl asupra EXTAZULUI
si SATISFACTIEI SUPERFICIALE de o CLIPA,
egalltatea in drepturl asupra vieti! usuratlce, bogate, acceslblle orlcul, a unel vieti
paslonate, a desftrli pana la capt, pana
la FUMDUL PLACERILOR1...
(Vili. IndemnatI sa lepede vlata flreasc
pentru o vlat artlflclal, oamenll decad in
senzualism si autodlstrugerel
- Ascult, LEQIUME A ARPELU1 hEQRU
si a MAMOMEII (51 ) Ascult 1 cxccutl...
Cnd VIAJA FIREASCA a oamenilor SE

(VII. Cultlvarea Intelectulul, ..trlumftor"

si rzvrtlt, va nlocul cultlvarea virtutllor)
..- $1 astfel, in locul acelel sflntenll si
p u r i t t i copieresti, Infantile, pe care el
(oamenii credlnciosl) o numesc VIRTUTE si
dezvoltare spirituale - asa cum l-a invtat
MIELUL, noi (demonil) vom Instala CULTURA
noastr (49) (dlavoleasca), PROQRESUL nostru
-al TRIUMFULUI si MANDRIEIIMTELECTULUI...
La ce bun aceast odloas ordine,
aceast supusenle !n fata Legll?(50) La ce
bun aceast putere moral care uneste
puterfle sufletulul si care frneaz astfel
I m p u l s u l ctre pofta nesfloas de paslunl?
La ce bun aceast trle moral sufleteasc
care lnABUA Inslnuanta" CHEMARE de a
10 Chemarea demonica de a se imbata cu toate spurcciunile ,,unei vieti senzuale, nerujmate i captivante"
este insinuanti, adici obrazmc, si o descoperm $i in
..Planiti roju" dczvAluit de Protocolul de la Toronto,
din care citm, de la pag. 30, paragraf 1.: Pentru a

37

netezi drumul spre naftcrca ..Guvernului Mondial"...

'vom amplifica Societatea plcerilor care ne-a fost
att de proftabil pana in prezent. Cu tehnica ..Video",
pe care am finan\at-o, vom finali za pervertirea moral
a tincretvlui. li vom o/eri posibilitatea de a-ji satisfece
de-acum incolo, toate instinctele. O /linfa postdata f*
sim^uri fi ajuns sciava acestora. dup& cvm |fim, nu
are nici idealuri. nici forfa intrrioar pentru a apara
pe oricmc su orice. Omul respectiv este un individualist" prin definire, reprezentand candidatiti perfect modelabil dorinfclor i prioritafilor noastre (mondialiste)
"Planul Rofu" 9! "Aurora Rogie" par a fi niscute din
acest pian diabolic ancestral conceput de Lucifer in
iad 9! redat, cu toata strategia fi tactica lui, in aceast
vedenie revelata in 1905. Sa nfelegem, care, ci
Organizafiile Nafiunilor Unite sunt satanista,
slujitoare )i nchintoare direct lui satan? i ca satanLucifer este sftuitorul fi dumnezeul lor?

38

N.P. R i g k o v s k i

VA SCMIMBA fntr-o VIAJA ARTIFICIALA, de

p r o d u c i l e mecanic - atuncl munca
manual va devenl Inutll si mainile
oamenllor vor fi slobode... (52)
Atuncl, DORINJA IREZISTIBILA de a trai de a trai SPASMODIC, Impetuos, cu tot!
nervll, cu toate flbrele c o r p u l u i , prln TOATE
senzatlfle m l n u t u l u l , clipei, si de a sorbi
cupa desftrfl pasionate, cu bucurllle si
bunttlle CULTURI1 noastre (demonice), pe
de-a-ntregul - VA CREATE ca un VAL
a n t r e n a n t , acaparant, pti mas.
DORINTA NElNFRANATA de a bea CUPA
vietil pana la fund va incepe sa creasc si
sa se fnteteasc pana la EXTAZUL MORJII
(53), pana la AGONIA DESFATARILOR - sa
guste ficcare, sa ncerce si sa se delecteze
... ; PENTRU CA nu va mal exlsta CREDIMTA,
nu va mal exlsta NADEJDE, nu va mal exlsta
DRAQOSTE - ci doar PLACERI SENSUALE.
Chiar OAMENII nslsl VOR RADE de aceste
SURORI ale nalvel fantezli umane CRED1NTA, NADEJDEA si DRAQOSTEA - asa
cum rdem noi acum - coolll liberi al
iadulul:ha-ha-ham(541
Asa c, rdevi de el, rde(i de n e b u n i ,
n e b u n l l o r ! '... Rzi, legiune a sarpelul negruf... Rzi, btrne Nolohl... Prlveste si te
Demonii ei nsisi se numesc nebuni deci Isi recunosc
nebunia, dar, incapannati fiind, se mentin in ea.
Lucifer este primul nebun si pnmul mincinos, tata]
minatimi si al nebuniei.
11

M argu distrugtorului

39

bucur de nebunia oamenllorl...

(IX. Marcie merlt al bogatilor
n rsturnarea ordini! naturale]
..- Munca, credlnta si speranza 11 salvau,
oferindu-le TIHNA si curata BUCURIE a
vietil. Vlata lor decurgea in PACE, n
CUMPATARE, In JUDICIOSUL CALCUL de la
seceri? la secerls, de la culesul roadelor
pana la noua recolt.
Ori, BOQATH ne-au SLUJIT nou (demonilor) dlntotdeauna, ndepllnlnd munca
noastr: ghlftulndu-se si btandu-sl Joc de
srclmea rbdtoare, (Innd-o n l a n t u r l si
inchlsori, n muncl pentru el, bogatll, pentru
iNDESTULAREA lor, pentru podoabele lor,
brocarturlle si moda lor, pentru fastul si
vanltoasa strluclre a trndavelor concubine, pentru DESTRABALAREA si LUXUL
exageratl El n-au avut nicl CREDinjA, nlcl
NADEJDE, nlcl DRAQOSTE si compaslune.
Meritul lor m toate acestea e mare tnaintea
noastr...
Deci, atuncl cnd FABRIC1LE si UZINELE
vor ANIMILA MUNCA MANUAL si masele de
sraci tnfometatl nu-sl vor mal putea gasi
un LOG de MUNCA - tinta noastr va fi
atins. PROLETARIATUL se va RASCULA si
va ERUPE ca o lava grozav, universale...
Legiune a sarpelul negru, si tu, btrnule
Moloh, INSPIRA-LE Ilbertatea, llbertatea
civllizat (55) a BUNULUI PLAGI... Acum nu

40

N.P. R i g k o v s k i

M a r 9u 1 d i s t r u g t o r u l u i

va mai fi greu s-o scoatem la capt: lansati-1

pe MARX al nostru si instalati SOCIALISMUL
in LOCUL Idealurllor crestinesti: credin(a,
ndejdea si dragostea(56); in LOCUL acelel
mrturisitoare Blserlcl a M l e l u l u I , aliata
nou, pe care am REUIT s-o DIVIZAM att
de ABIL cu ajutorul SERV1ABILEI ierarhii a
clerulul el, s-o DIVIZAM LA NESFARIT In
parti11 ce-sl vor DISFUTA prloritatea $1
SFiriTErilA, In mUlocul URII si VRAJBEi
cuvlosllor pastori ambitosi...
- Mo! am birultl URLA, legiune a sarpelul
negru si ndeamn-l pe cameni: - Triasc
MARXISMUL1 Trlasc PROLETARIATULI revendlcarea generala, fortat(57) si urgenti
a ferlclril tuturor a bunstrll, a comodlttllor si desftrllor CULTURII noastre
SCLIPITOARE (58), CAPTIVANTE, LIBERE de
toate aceste SUSPIME TULBURATOARE
dup IMALTUL si IMDEPARTATUL CER... (59).
ntruchiparea, colo, a Idealurilor lor e
prea deprtat; perfectlonarea individuala
e prea indelungat...

in parte forta, energia, fermitatea de dragul

fericlrli sociale, a fericirii tuturor.

(X Relativitatea ideilor
ntunec minale oamenilorj
- Sugerati-le oamenilor FERIC1REA
momentan: - PLACEREA nu-l dect AICI si
n u m a l AICI! Sugerati-le tuturor si fiecruia
12 Protestantii care s-au rupt din Biserca Catolic sunt
divizafi la nesfrsit. Nu au reusit nc sa frme Biserca
Ortodoxa, dar au reu$it s-i dezbine pe ortodoci intre ei.

41

LUATI in RAS notiunea de PACATI

Datetl-v joc de curala si sflntenia vietili
BATJOCOR1JI CONSTI1HTAI...
Luatl-l in ras si sugeratl-le cu fermltate c:
- Sa omorl, sa versi sngele allora, a
multer, a unel clase ntregi de dusmanl,
pentru FERICIREA SOCIALA - este o FAPT
EROICA si o treab ct se poate de bunl
-Sa nimerestl la inchlsoare. In cazemate
si la ocn de dragul FERICIRII SOCIALE este o ISPRAVA de MARTIR 1 * si o treab si
mal bunl
- Sa rpestl, sa ataci si sjefulestl ori sa
furi de dragul unor scopurl sociale aceasta
este o FAPTA VITEJEASCA.
- Sa mori pe esafod, sa fli ghllotlnat sau
mpuscat de DRAQUL ferlclril sociale si a
CULTURII noastre - a L1BERTAJII, EQALITATII si FRATERniTATII (60) - debarasatl de
aceste fantazri ale credintel. ndeldll si
dragostel. Impuse oamenilor (61) - aceasta
' Aceasta batjocohre a constiintei, a moralittii, a
sfinteniei si curtiei vie(ii o ntlnim azi la tot pasul, in
toate gstile tinerilor dar si in colectivittile maturilor.
14 Lucifer a substtuit idealului de martir pentru
Hristos, idealul fals de: martir fi erou modern de dragul
fericirii sociale, fericire obtinut prin chine si ticlosii. Ei
sunt a^a-zsii martiri ai civilizafiei, mucenicii dtsfr&ttlui,
care se jertfesc pentru asa-zisele dreptur ale omului la
liberiate anarhica, la vici! fi dezxnat.

42
N.P. Rigkovski
este mtr-adevr o TAPTA EROICA.
EROISM nu ca al mucenlcllor crestlni.
din draaoste pentru blnefacerlle vesnlclel.
ci erolsmul MUCENICILOR nostri, MODERNI,
pentru o realitate anume, pentru o ferlclre
obsteasc alci, pe pmnt, FERICIREA
satlsfacerll totale a tuturor comodlttllor si
a n e n f r n a t e l o r p o r n i r i ptimase de a bea
CUPA vletll pana la fund, prin bunurile distribuite tuturor In eoa I a msur si la ficcare.
Acculi BRAVI MUCENICI" al nostri vor
exerclta o Influenti extraordlnar asupra
soclettll, pentru c vor SUBTILIZA no(Iunea
de fapt eroica si slava umil a mucenlcllor
M I e l u i u l , ca sa le ocupe locul lor si sa
umbreasc pomenirea lor, mlcsornd
adevrul c u n u n i i lor mucenlcestl.
Aceast TACTICA, as^derea, COSTA nu
p a t i n e eforturl si trud, deoarece tu,
LEQIUNE a sarpelul negru, va trebul sa
fntretll prln sugestll sporlte SISTEMUL DE
EXECUJH (62), ce tntreste si allmenteaz
Ei sunt martirii civilizatiei, mucenicii desfr&ului (Oscar
Wilde, Edgar Alain Poe, etc), care se jertfesc pentru dreptuhle omului de a-i satisfare toate pomirle ptma$e; ei
vor sa instaureze .domnia bunului plac" fi a lui ,jac ce
vrtau, fie ce-fi posa!?" Printre ei sunt 51 eroii moderni ai
tuturor revolufulor anarhu-ti' prt>gresiste", la monumentele crora copiii nostri ne^tiuton depun fiori. $coala,
netiutoare $i ea, in tnconftienta ei de sciava a puterii
mondiale, depune f l u r t n n rvntni a le intuneca mintile de
cnd sunt mci, crezAnd nav cA-i lumineazA.
15

Margul distrugtorului

43

EMERQIA VOASTRA de fmpotrlvlre si dlstrugere a poruncilor MIeluiul prlntre oamenl,

si care ne sunt necesare pentru c nspresc
relatllle dlntre popor si autorittl, apropllnd
ISTORIA de F I M A L U L prlelnk nou, de
QUVERPAREA noastr asupra lumlllll (63)
TntelegetI voi TACTICA asta? - Tu,
LEQIUNE a ARPELU1 IMEQRU, si tu, btrne
MOLOH, si tu, vesnlc JUCAU^ULE, vesnlc
zmbretule EROT - COPILUL sarpelul
negrufl Suaeratl-le. deci, oamenilor RELATIV1TATEA 1DEILOR1 (64) IlTTUriECATI-LE
MIETILE!" (65)
^i Lucifer si intinse mdularele, cscand
de se cutremurar dedesubturile Infernului
si scrsnl din dlntl. De acest scrsnet se
cltinar leglunile urcioaselor f p t u r i ale
demonllor. ^arpele negru al gndulul luciferlc
se rsucl si-I cuprinse, nclngndu-l cu inelele
sale, si ntlnzndu-se, si iarsi rsucindu-si
ndrt Inelele, in qhemul u n u l nou gnd
intunecat al dlstrugerll si prpdulul.
(XI Oamenli posed o citadel cea mal
inaccesibil - maternltatea.
Trebuie distrusll
lar Lucifer a continuai:
..- Ascultati cu atentle: si tu, LEQIUME a
sarpelul negru, si tu, btrne MOLOH, si tu,
vesnlc zmbretule EROT, odrasla sarpelul
negru, nASCUT sub POMUL paradlslac al

N.P. R i g k o v a k i
SEDUCTIEH... Ascultatil

Va asteapt cea mal QREA SARCINA,

far de care nu vom RCUI nlmic, lar toate
UMELTIRILE noastre nu-sl voravea ROSTUL.
Oamenll posed o cetate - cea mal fnacceslbll. Aceasta este MATERTttTATEA: nasterea
urmasllorsl educarea lor. FEMEIA TEC1OARA si
fEMEIA MAMA: lata acca rORTAREAjA de
NECUCER1T a OMCrflRII, care trebuie avuta
permanent in vedere. (66)
fndreptatl cu DIBACIE 1 PRECAUJIE
toate ATACURILE voastre asupra el. Dac
nu veti CUCERI, nu vefl SUPUHE aceast
CITADELA - totul va fi In ZADAR, cci nu veti
apuca s-l venitl de HAC unel OEriERATH.
c va CRESTE, formndu-se, ALTA ARMATA
centra noastr.
Cu ajutorul femefl vom reusl sa punem
LABA pe FrtTREAQA omenlre in prezentul si
vlltorul el, s-o RAP1M fn mtreglme..."'16 Femeia este finta principali a atacurilor demonice,
pentru a o Impinge a se lepida definitiv de credin(a lui
Dumnezeu. Criminali, uciga$i a prophilor copii, sau
tvlindu-se in tot felul de pacate (huli, trufie, modi,
desfru, betie, droguri, etc.J, de va mai aduce totuji pe
lume copii, binenteles ci acestia vor fi dupi chipul 9!
aseminarea ei, necredinciosi - nonconformisti, intunecafi, trufasi, pervertiti de la nasiere, mici ..diavoli
hulitor de Dumnezeu", care vor ajuta demonii, prn
fiutate si parimi, la surparea omenirii in haos si
anarhie, si in final cu tot' vor umple iadul... Printele
Arsenie Boca spunea in anul 1944 unei profesoare care
la 28-30 ani nu se putea csitor: ..Nu mai e vreme de

M argu distrugatorului

45

i, dintr-odat, ngrozlndu-se de acest

qnd, Lucifer s-a strambai de parc-1 dureau
i l i n t i i . $arpele n e g r u l u i gnd a lunecat
printre maxllarele lui cascate de frlc si s-a
pierdut mluntrul lui. Tot iadul s-a i n f i o r a i
si s-a cutremurat...
... O RAZA de LUMINA PURA, pogornduse din MALTIMILE inaccesibile, ca un
rULQER, a LOVIT MTUNERICUL, imprstiindu-1. A fost ca o aducere aminte a turbate!
neputinte luciferice si a mrinimiei nesfrsite a Creatorului: in ceruri apru pentru o
clip inalntea lui Lucifer chloul purttor de
lumina al Preacuratei Fecloare - Maica
Mielului. neoboslta si pururea ocrotltoare si
aprtoarea vlrainlttU si maternittli
femeilor.
^i iarsi se ntetl intunerlcul infernulul
si scntelar ochll lui Lucifer, lar din
maxilarele lui se strecur In afar sarpele
negrului gnd si un rnjet obraznlc si
batjocoritor l schlmonosl fizlonomia.
Cunoastem noi aceste sperletorll"
continua el cu o voce insolente, strldent si
scrboas, aidoma zdrngnitulul une!
piaci de aram ntre ciocan si nicoval, si
se semetl trufas, RIDICAMD un PUMN pros
si diform cu degetele fnclestate, artnducisitore, dar pini la sfrsitul veacurlor s-or insura fi
marita, iar tot ce e va naste din voi v? fi d\ayol hultPr
de Pumnezcu." Tragic avertsment!!!

46

N.P. Rigkovski

$1 ghearele, asciutte si albe.

{XII Brbatul corupt - un a l i a i
de ndejde al d i a v o l u l u i )
.,- nu suntem s i n g u r f ! Avem un ALIAT
CUriUNA CREATICI, - cu el nu ne TEMEM"
de niMICl... De PARTEA noastr se afl
BRBATUL, sexul MASCULIM, el ne va
AJUTA sa aranjm lucrurllel" (67)
..- Asculta, LEQIUrtE a sarpelul negru, si
tu MAMONA, si tu MOLOH, si mal ales tu,
h a z l i u l e si jucusule EROTI Sugeratl-Ie
BRBATILOR, si mal ales TIMERILOR,
POFTA SEKZUALA EXCESIVA.
SUQERATI-LE c aceast CASTITATE si
MEViriOVATIE a fetelor, TIMIDITATEA si
toat aceast PURITATE FECIORELNICA si
MODESTIA tlnerllor - nu sunt dect PREJUDECATI Hpslte de continui, ce InORADESC
necesittlle flrestl si STinQHERESC plcerlle vletil.
IMDEMNATM pe barbati sa practlce
AMORUL LIBER, TARA CAsATORIE, care sa
nu INCOMODEZE personalltatea, ADEMENI17 Atenfie! Barbatili corupt ete sprijinul diavolului, h
alung demonului fnca de Dumnezeu. Neeuratul se
bizuie pe ..sexul mawulin" In care vede un aliat de nAdejde. Cu barbatili fn afiitor, I in iter e sigur de reuita
planului lui dr . . ' I M | ' I - M - .1 Mirrimi, e convins c prin
brbat va tngenun
ir! i femeia mami
in mocirla p A i . i i u l u i n \.<
progenitura, ;i va
rapi omemrra din inAiu hunA a lui Dumnezeu.

Mar^ul distrugtorului

47

TOR prin sansa diversltatll... INSPIRATI-LE

brbatilor AVERS1UME fata de cstorla ce
APASA personalltatea, punndu-1 CATUELE
ndatorlrilor. ARATATl-LE si SUQERATI-LE
modul de trai !n COMCUBIMAJ $1 al
CASATORIILOR CIVILE.
MEDICiriA $1 MARXISTII va vor fi de folos
mal cu scarna prin PUBL1CAJIILE lor
POPULISTE si IMSTRUCTAJELE referltoare la
sterllltatea arbltrar prtn Intermedlul
DISPOZITIVELOR speciale folosite in tlmpul
actulul sexual. In acest caz PRESA, prletena
noastr FIDELA, se va dovedl o ARMA redutablld de dlfuzare RAPIDA a acestor cunostlnte absolut folosltoare pentru proUferarea
CULTULUI EROT1C. Asta pe de-o parte...
lar cnd BARBATI! se vor DESTRABALA
de tot, gustnd din cel mal FRAGEZ1 AMI
dulceata profesrll cultulul erotlc si vor
PREFERA tradltlonalel cstoril legale
COMCUBinAJUL LIBER, cu tot farmecul
POLIQAMIEI improsptndu-le slmturlle...,
atuncl stlmulatl-le celor mal VALOROASE
femel, celor mal PUTERM1CE naturi feclorelnlce, AMTAGOrilSMUL centra brbatllor,
RAMITI-LE cu ISCUSinTA fn amorul proprlu
si In DEMMITATEA lor, TREZITI-LE constllnta
necesittii de EMAMCIPARE, a servlclulul
IMDEPEMDEnT si a EQALITATH in drepturlle
civile cu BARBATI!, vinovati de soarta lor
vitreg, care au PRIVAT-O de cmlnul
famlllal si au ATEF1TAT la subllmul el DAR

49

N.P. Rigkovski

M argu distrugtorului

MATURAL de a fi marna.
Sistemai nervos la femel este altfel
TESUT, flind mal senslbll la sugestll."

latur a noastr si TRIUMFUL TOTAL asupra 1MTELECTULUI uman, cu toatc ca e

srbtorit de om, ca fiind EPOCA
mlnunata a EL1BERARII... El si, lsatl-I sa se
DISTREZEI..."
.,- Dar fltl ATEMTI, c PEMEIA e mai
PREVAZATOARE dect brbatul, mai ELEVATA, mal PURA $1 DIVinA tn frumusetea
purttoare de LUMIPlA a sufletulul su. In
nftisarea sa QRAJIOASA, lar inFLUEMIA
el este foarte mare.
De aceea, la Inceput trebule SA-I
SUGERAM treptat si cu maximum de prudent rOTIUMI FALSE asupra FEMmiTAjIL
MATERMITATIL CAST1TATH, GRATIEI si
I U B I R I I gingase, asupra acestei IUBIRI
IDEALE, ca flind nscocite de ctre cameni
(deci relative si inventate).
Apol, tot mal Inslstent, crescendo SUGERATI-I dlspretul faj de accie forme

48

(XIII Rnit cu iscusint in demnitatea sa,

femeia este mpins spre emancipare, fiind
astfe! clntit din rostul ei divin)
..5UQERATI-LE cu tndrzneal, dar si cu
precautie, depllna EQALITATE cu BARBATUL,
acest material GROSOLAN (68), care
CEDEAZA mai usor idellor NEBUNE$TI, pe
care le Imbraca I mediai tntr-o teorie
STIIMTIflcA, Impreun cu un sistem de
factori doveditorl.
GASITI (ceva) anume pentru a Justlflca
Ideea, ortct de ABERANTA ar fi aceasta..."
Tot asa dup cum am reusit s-1 PAcALIM
pe btrnul savant, mSPIRAriDU-L SA VADA
In Ideea evolute! formelor universale ale
naturi!, a legittii dezvoltril treptate, fn
ideea miscrii el ascendente In procesul
reallzrll reprezentrilorConceptuluI Divin
al Desvrsltel Cugetrl, ABSENTA LUI
DUMNEZEU, lar tn evolutla si utlllzarea
ulterloar a acestei IDEI (nebunesti) - sa
EXCLUDA din 5TIIMTA credtnta in CREATORUL unlversulul...
OI Aceasta a reprezentat cea mai TARE
1(1 tnsu$i Ludfer, marcie impostar, recunoaste ct de
aberant este ideea deplinei egalitfci a barbarului cu
femeia, de aceea le impune slugilor sale sa gseasc ,,ceva
anume" prin care sa susina aceasta mare minciuna.

Demonii sarbtoresc distrugerea credintei in Dumnezeu drept TRIUMFUL lor total asupra Intelecrului
Umani!! Diavolul este cel mai mare profesor in capul
necredinciosului si-I conduce prin toate ..prpstiile"...
In mintea din care Dumnezeu lipseste, diavolul este
stpn. Astzi, prin nmultirea frdelegii, necredinciosii conduc lumea apropiind ISTORIA de F1NALUL
prielnic demonilor. (je GUVERNAREA lor asupra
lumiL dupS cum ei nsisi se lauda,!!!... Prin ei, conduce
nsusi Lucifer... Dar crestinii drept-credinciosi sunt
optimish, Hristos-Dumnezeu Cel cu Cruce le-a fgduit ca nu-i va parasi, c va fi cu ei pana la sfrsirul
veacurilor!
19

50
N.P. R i g k o v B k i
sentimentale, ce dau in vlleag SLABICIUFlEA femelei, cutnd atrnare s APARARE
din partea JUMATATII mal PUTERNICE.
PERSIFLATI abll si cu pricepere,
LOVIND-O fn amorul proprlu. TOT ceca ce
COflSTITUIE tn femele O FORJA 1 O
LUMIMA MAREATA trebule prezentat tn
ochil el, ca fllnd o ruslnoas MEPUTIFITA si
LASITATE.
(XIV femela necredlncloas lui Dumnezeu
ajunge sclava ffdel a dlavolulul}
PRIHCIPALUL - continuati ATACUL asupra
SENTIMEriTULUI RELIQIOS, fnrdclnat cu
putere tn senslbllul suflet f e m l n l n , ca
dlntr-o data s-1 PERVERTII FROQEniTURA
si sa dlstrugem tn ea CREDIMTA si RELIQ1A aceste PIEDICI de TEMUT pentru CULTURA
NOASTRA (69) (a demonilor).
In acest scop Inspirati-te, Insplrati-le cu
Insistenti femellor DORinjA de a studia
stllntele SUPERIOARE, unde PREDOMINA
deja slstemul nostru evolutionfst de gandire,
calca RAJIOflALA (strambata si mincinoas)
a cunoasterll experimentale, care duce la
NEQAREA exlstentel lui DUMPIEZEU, la
negarea n e m u r l r i l sufletulul si la negarea
altor momell ale credlntel...
lar pentru a MASCA deflnltlv EV1DEP1TA
NEBUrUE. vom da oamenllor L1BERTATEA
de CANDIRE, si el vor NASCOCl tn curnd o
riLOZOFIE POZITIVA. (70)

M a r i n i distrugtorului

51

Atuncl FEMEILE se vor QRABI sa IMPARTA cu BARBATI! dreptul la $TI1NTA, se vor

inserte la universitari, vor ocupa catedrele,
vor dlseca m p r e u n cu s t u d e n t i ! cadavre
imbalsamate, cutnd tn eie SUFLETUL,
obrsla vieti i, si deslgur, nu-1 vor gasi; lar pe
parcursul permanentel APROFIERI de
partea BARBATEASCA si a comunicarli
TOVARA$E$TI cu BARBAJH, in auditorii si
amflteatre, in laboratoare si cllnlcl, in adunrl si conferlnte, pe bnclle scolllor mlxte
si la servlclu, in diverse Institeli de stat,
PSIHICUL FEMEII se va POLARIZA flresc cu
insuslrlle de acelasl POL cu cel MASCULIH,
si astfel toat FORTA FASCIMATIEI, TANDRET,
MODESTIE! femlnlne si acelei ATRACTH
DIVINE, care necesit cele mal sublime
senilmente de frumusete si perfectlune
sufleteasc, aflate tn posesla femellor- vor
DISFARE de la slne si noi vom avea in femele
SCLAVA noastr FIDELA cu a sa colosal
mFLUEMTA asupra QLOATEI - la vederea
MARTIRAJULUI el in nchisori, tn exll si pe
esafod, in conformltate cu CODUL PEMAL al
libertrii CIVILE... Ol Acesta va fi UH
AFROMT REMARCABIL, tnc nemalintlnlt
tn achlzttllle noastre culturale, la adresa
Celul Preavesnlc. Sa mal a d m i r e si acum
c u n u n a creatici Sale!..."
Ma-ha-ha!!... i z b u c n i Lucifer in hohote de
ras si fizionomla sa monstruoas cu buzele
floroaselor maxilare larg rsfrnte, dezve-

N.P. R i ^ k o v s k i
52
lind dou rndurl de dlnfl asciatiti ca otelul,
se schlmonosl ingrozltor.
mpreun cu el hohoteau leglunile
sarpelul negru laolalt cu tot! monstri!
infernulul si cu sufletele nrobite lor, aliati!
llngusitorl, aflatl sub teroarea inflortoare
a nebuniel $1 a disperarli inconjurtoare.
ladul se cltin si scoarta pmntului se cutremur de acest hohot slbatic si dement.

{XV. Prin spiritlsm si magie, pas cu pas

ctre intruchiparea AMTIHRISTULU1,
spre Unlunea Social-Democratica,
bazat pe anarhla total }
Dreptl!... Ascultattl..." ddu comanda
Lucifer si cnd se restabili linistea completa, continua:
- Exlst inc o mprejurare extrem de
Importante, care nu trebule nlcldecum
scapata din vedere. Asa c, executatl cu
preclzle instructlunlle:
- O parte a Blserlcll fldel Mlelulul se va
tlne cu trle de poruncile Lui, lundu-se la
Intrecere in credlnt cu apostoli! nostri
SAVAMTI, stpnind majorltatea mlntllor
(71). Aicea tu, LEQIUME a arpelul negru, nu
ve! putea face fata asa de usor, deci va trebul
s-i IMROLAM si pe PRIZOMIERII nostri din
cealalt LUME... lata cum vom proceda:
De ndat ce veti remarca prlntre cel
credinclosl Mlelulul dorinta de a DEMOMSTRA
savantllor nostri exlstenta VIETI! de dlncolo

M a r ^ u l distrugtorului

53

de MORMAHT si a sferelor el superloare,

SUQERATI-LE (acelorcredlnciosi ai Mielului)
s-sl insuseasc procedeele TAIMICE de
comunicare MAGICA cu noi (demoni!) de la
VOGHIMI! fidell filozoflei noastre si de la
dlsclpolil tlnuturllor Edenulul devastat.(72)
Dezvluitl-le p r u d e n t unele din R1TUALURILE lojllor masonlce(73) devotate nou:
$EDIMTELE de SPIRITISM- si metodele de
Invocare a splrltelor, la care Imedlat ocupatl
totdeauna $1 peste tot locul piimele pozltll,
sub acoperirea unor SPIRITE RATACITOARE,
vasai! de-al nostri, ct si a SERVITORILOR
nostri, care vor aprea in sedtnte de la
prima CHEMARE.
Ale! va trebul sa dm dovad de o
VIQILEMTA EXTREMA, ca nu cumva cel ce se
afl In asteptare" sa alba In MIMTE si in
COMSTilMTA numele Celul Unula Sfant sau
al Mieluiul Su. De aceea, punetl-le tot felul
de PIEDICI, STAMJEMIMDU-I cu alutorul
sugestlllor ascunse de la STAREA de splrit
RELIQIOASA constlent.
Dar in prezenfa SAVAMTILOR, a celor
MORTI splrltuallce$te si a necredlnclosllor
- Aflm de aia c jedintele de spihtism sunt unele din
ntualurile lojlor masonice.
:i E vorba de credincioii fideli Mielului, care accept
totuji a participa la aceasti experient nefasta a
ntunercului de dragul salvrii acelor savan(i rta*ci(i
$i corupti, implicati in spirtism. Prin credin(a lor ei
pot fi un pericol pentru ed intele spiritiste, n clipa in
care L-ar chema pe Hristos cu rugciunea minfii.

N.P. R i g k o v s k i

Mar^ul distrugtorului

nu producetl nlcl un FEL de fenomene, ca

sa nu urmeze o reactie Inversa. Deja aceste
asteptrl in fata MASUJELOR si metodele
RITUALE creeaz o atmosfera proplce PiOUA
si potrivnic L u m i n a t u l u l Miei $1 BISERICII
Sale, care ne SAcAlE prin PURITATEA si
SriMTErlIA SLUJBELOR sale spre LAUDA
Zldltorulul."
..Asadar, sa stltl c adunrile MISTICE,
sub denumirea de $EDIMTE SP1RITISTE
reprezinta CAMPUL vostru de activitate, lar
voi trebule sa fitl in PRIMELE r n d u r l .
Retragerea este permls numal n situati!
extreme, cum ar fi interventla LUMINAJ1LOR
STRATEQI, inger sau Sflntl Cuvlosl
RAPOSATI - servii Mlelului si PAZITORII
sufletelor credlnciosllor... In astfel de cazuri
datl-v cu repezlciune ndrt, dar nu va
Intlmldatl de esecurl minore; dac unu sau
dol vor parasi sedicele, nu-l nlct o pagub,
orlcum ti veti avea pe ceilalti.
Esentlalul e sa va S1LITI din rsputeri sa
INTRATI in relatll amicale cu partlclpantll
ED1NTELOR, aprnd tn grupurl, Ispltlndu-l,
trezindu-le IMTERESUL si CURIOZITATEA.
Atlngetl mainile si trupurlle medlumilorsl
celorlaltl participantl, amestecnd treptat
materia subtll a nvellsulul vostru ntunecat cu flbrele lor nervoase si astfel, ceca ce
nu veti REUI prin SUQEST1E, veti REUI
prin POLARIZARE, prin transferul nclinatiilor voastre volitive... Asa c el nu vor mal

cuta TERIC1RE si LIHISTE SUFLETEASCA n

comuniunea cu Dumnezeu. In ruaclunl si
credint, ci In contactui cu noi. In receptarea mesajelor SCR1SE si MIRACOLELOR
PIOASTRE, prlmlndu-le ca pe nlste revelatil
5UPERIOARE si aflnd In eie satlsfacerea
SETE! de a ptrunde in TAINELE EZOTERICE.
Atuncl cnd sedlntele de splritlsm vor
inlocui Biserica Mlelului. nseamn c
ne-amatinsTELULU74)
Pe parcursul sedlntelor surprlndetl si
derutatl asistenta prin diverse cludtenll:
miscati scaunele si alte oblecte, producetl
clocnlturl, cantati la Instrumente si sunatl,
dictati mesaje, ridicati oblecte In vzduh,
pana cnd veti ACUMULA de la medium! si
ceilalti participantl EMERQIA si SUBSTAMJA
necesar N V E L I U L U I vostru, si atuncl,
MATERIALIZATI-VA si artatl-v Intr-un corp
vlzlbll, prezentndu-v sub numele unor
persoane decedale si ASCUNZAMDU-VA sub
IMPATIAREA lor.
Prin intermedlul acestor materlallzrl
temperare. In care spiritele nu pot rmnea
muli tlmp, rlscnd de a-l uclde pe medium,
vom pregali prin AMESTECUL cu oamenll
ntruchlparea si nasterea din femele a
odraslei noastre. numit AMTIHR1ST de clre
Apostolil Mlelului. El va concentra n slne
ntreaga stiint umana, abil rsturnat cu
fundu-n sus de ctre noi, cunoaslerea luturor mlracolelor alolputernlcei noastre magli

54

55

N.P. R i ^ k o v a k i

M a r u1 d i s t r u g t o r u l u i

1 procedeele nvlerll mortllor". 1, ntruct

SAVANTH NOSTRI vor rspndi ctre acca
VREME ..noua invitatura", cum c Dumnezeu
nu exist. fitnd doar o reprezentare a omului despre sine nsusl. oamenil II vor primi
pe FIUL nostru (ANTIHRIST), din cauza
puternlclel $1 forte! mlracolelor sale, ca pe
Flu lui Dumnezeu, fllndc el il va ndemna
pe cameni prln dlscursurl, declaratii si prtn
DUtereasuaestlei\a D1STR1BU1REA pmntului. averilor si comorllor. ca TOT1 sa fle
PiDESTULATI.
1 atuncl socletatea umana nu se va mai
numi Blseric a lui Hrlstos. ci

rlcul cel mai din afar, ca sa nu rmnem

acolo far ocupatle si autorltate asupra
celor care, far Indoial, datorit nsuslrii
naturi! umane, vor ncepe sa se chlnule si
sa se lamenteze lalnlc dup trecutul far
PUtinta de ntoarcere..."
.,- Auzl tu, l e g f u n e a sarpelul negru?!
Auzltl voi, slujitorii si sciavi! mei fideli?!
Acesta este u l t i m u l meu cuvntl nteles-atl
voi totul?" - rcnl Luclfer cu o voce sabbatica
si turbata.
1 iadul a rsunat de strigatele frenetice
si stridente: ..Urall Ural!" lar Lucifer, lungindu-se ntr-o poz dlzgratloas, un monstru
hldos si dlform, ntrecnd orice Inchlpulre,
isi ridica sus pumnul su muschiulos si
pros, rnjlndu-si dlntli de otel si amenlntnd spatiul. In aceeasl cllp, cu luteala
fulgerulul, se prvl mpreun cu legiunlle
sale. In sfera sa - m prpastia vlvltoare, n
fundul iadului.
Pentru c soarele rsrea pe pmnt ca
si mal nalnte, fiorile si inl(au ctre cerurl
ruglle inmiresmate Creatorului si Ingerii
plngeau n Jurul Tronului Su asupra sortii
omenirii apostate a ultimelorzlle.

56

SOCIAL-DEMOCRATICA,

bazat

e AttAR-

tpiai^_5l_sup_us_neyzut 5! in scerei
noua.
Astfel, de partea noastr vor trece si cel
alesi, lar dac va ramane acolo o mica
turm de credinciosl, IMPRATIATA pe fata
p m n t u l u i , aceasta nu mal are pentru noi
nlci o importanti. Asa, In ALIAMJA cu oamenii, vom pomi la ultima si decisiva BAlALIE
impotriva Mlelulul - Fiulul Celui Preavesnlc,
9! vom INSTALA pe pmnt IMPERIUL
nostru...
Chlar dac aceasta ULTIMA OFEMSIVA
nu ne va aduce IZBAriDA, In cel mal ru caz
ne rmn ALIATI! nostri, pe care il vom
retine pentru noi dup retragerea In Sntune22 Demoni! nu pot invia mor^ii, ci doar creeaz iluzia
Invierii morti lo r....

57

N.P. Rgkovski

note adugate in textul v i z i u n i i

..Maculili d i s t r u g a t o r u l u i

de redactorii acestei lucrar!:

(1.) Ca la orice vedente, se pune problema
veridicittii ei. Din felul descrlerii celor
petrecute se ntelege c a fost real: lumea
duhurilor este diferit de cea trupeasc,
este mai real, neoblsnuit oamenllor; desi
mintea se afl in stare de veghe, totul pare
a fi un vls, o desprindere de realitate (cea
oblsnult, materiale, a simturllor). Toate
acestea nu pot fi intuite si msluite cu o
asemenea usurlnt far a fi traile, pentru
c nu-s din lumea aceasta, sunt de neajuns
si de neimaglnat. Vedenia de fata prezint
aceste caracteristici. Deslgur, trebuie sa
tinem seama c se prezint lucruri ale
ntunericulul si nu trebuie sa asteptm prea
multe de la ea. (n.ed.)
(2.) nu orgoliul si trufa au dus la descrierea
celor vzute, ci imboldul pasnic si puternic
al Acelei Puterl Care -a descoperit totul,
care a biruit dorinta sa de a ramane In
umbra, necunoscut. (n.ed.)
(3.) Se stie c iadul se afl in fnterlorul
pmntului. O dovedlre a acestul lucru se
gseste pe larg la Sfntul Ignatie Briancianlnov, Cuvnt despre moarte. Ma Ilmitez
alci doar la o dovad scrlpturistic, anume
pogorrea la iad a Mntultorulul timp de

M a r 9 u1 d i s t r u g t o r u l u i

tre! zlle, despre care spune: ..precum a fost

lona in pntecele chitului tre! zlle si trei noptl,
asa va fi si Flu Omului in inima pmntului
trei ziie si trei nopti" (Mate! 12;40).
(4.) Acestea sunt reallttl duhovnlcestl,
desi ale ntunerlcului, descrise in cuvnte,
dup felul de a gndi al nostru. Trebuie
remarcat c noi nu suntem obisnulfl cu
realitatea duhovniceasc, nevzut, dar ea
este cea mai pregnante. Chiar dac ni se
pare nou c nu exist, realitatea duhovniceasc nu lipseste din lumea noastr, ba
chlar este foarte dar, trebuie doar sa ai
ochll deschisi sa o vezl. Vla^a trupeasc,
senzorlal, vzut, nu e llpsit de aspectul
nevzut. Acolo unde llpseste dragostea,
tinlstea, pacea, blndefea - susflnule de
Dumnezeu si ingerii Lui, este prezent
mpletrlrea Inlmlt, fantezla ntunecat a
minili, care se manifesta prln ur, dispret,
invidie, desfrnare, glume proaste, dezgust,
dezndejde... lar in spatele acestora din
urm sunt demonll, cu toat rutatea si
perfidia lor.
(5.) Rutatea si mrsvia nu doar fac ru,
dar si macina fllnta celul ce le poart in
suflet si pe a celor cu care Intra in contaci,
provocnd dureri de cap si o stare de ameteal si de Indlspozitle grozav. Personal
am auzlt pe unii (cameni duhovnlcestl sau
nu) care au descrls ce au simtit cnd au
vzut artrl drcesti: groaz far margini,
pielea se face ca de gin, un strigai de
spalma Izbucneste din piepl de parca s-ar

6Q

N.P. R$kovski

Mar^ul distrugatoruluii

61

face gura pana la urechl.

Pentru a ntelege mai bine acestea se
poate face o analogie ntre cameni! rl si
demoni, ..ngerul este o fllnt spirituali,
vesnlc mlsctoare, liber, necorporal. (...)
Se spune c este netrupesc si imaterial in
raport cu noi. (...) Demonil, cu toate c erau
de aceeasi natura cu ingerii, totusi au
devenit rl. Ci se schlmb si iau forma pe
care o vor dup fantezia lor" (Sf. loan
Damaschln). Filnd duhurl, sunt clrcumscrisl,
asemenea sufletului omenesc, doar c
umbl in sfera nevzut a lumi), a realitti
nconjurtoare. Dac despre cameni Sf.
Siluan Athonitul spune: ,,Clne poart in sine
pacea Duhului Sfnt, acela revars aceast
pace asupra celorlalU $1 clne poart in el
duhul rulul, acela revars acest ru si asupra celorlaltl", cu ct mal mult revars rul
demoni!, care ac(ioneaz in chip nevzut si
au o rutate nemsural, coplesitoare si
bine direzionata. Trebuie preclzat c
ficcare om are voinfa liber sa prlmeasc
duhul bun sau ru dup cum vrea, sau s-t
respinga dup cum simte scarb de unul
sau de a l t u l , conform cu dispozltia sa
luntric.
(6.) Dumnezeu este nevzut, Putere ricercata
atotputernlc, ocrotltoare, de \a dltoare. Gel ce dobndesc o prtsie trainic cu
Dumnezeu pot face astfel de a f i r m a t l h
. Sufletul care s-a predai cu smerenle voli
lui Dumnezeu II vede nevzut In ficcare
secund, dar nu poate tlcul aceast nlcl

mcar pentru el nsusi. (Sf. Siluan Athonitul)

(7.) Slngura putere adevrat, care poate
birul rul, este harut lui Dumnezeu. far el,
numai prln puterea omeneasc, plelrea
este de neocollt. Dar omul credlnclos lui
Dumnezeu este mal tare dect toat
puterea vrjmasulul. ,,Prln el insusi omul
este flrav ca o floare a campulul: totl o
lubesc si tot! o calca in picloare" (Sf. Siluan
Athonitul). De aceea si trebuie cutat cu tot
dlnadfnsul sa dobndlm in noi nsine
puterea sfintitoare si de viat dttoare a
harulul Duhulul lui Hrlstos si sa nu ne
multumlm doar cu credlnta de suprafat,
mal ales in vremurile acestea, despre care
Cuvlosul Palsie Aghloritul a spus: ,,Ce care
nu vor avea intende bun, care nu vor fi
luminati, se vor itisela in anll apostazlel.
Pentru c cel ce nu are harul dumnezelesc
nu are ciarliate duhovnlceasc, si este
asemeni diavolulul."
(8.) Din pacate nu cunoastem nlmlc despre
aulor, lucru ce ar putea aduce o lumina in
plus in infelegerea lucrurllor. Cel ce cunosc
ceva sunt blnevenltl sa ne comunlce.
(9.) Qndul este arma cea mal tare in
rzbolul duhovnlcesc, att gndul cel ru
pentru pierzare, ct si cel bun penlru
mntulre. Qndul imbraca pe om cu un
anumlt duh, il predlspune spre faple de un
a n u m i t fel, il alrage mlnlea si atentla intr-o
anume dircele. ..Lumea se influenteaz
repede si spre bine, si spre ru. Spre ru se

62

N.P.

Rikovski

influenteaz mai usor, pentru c acolo

ajut si diavolul" (Cuv. Paisie Aghloritul),
Duhul Sfnt si ingerii influenteaz delicat,
in timp ce diavolul da buzna, este obraznic
si Inslstent. ..O alta caracterlstlc a diavolulul e c este cel mal mare pislog pe caput
o m u l u i , obsednd mintea chiar si in vls cu
invtturlle lui" (Pr. Arsenie Boca, Mrgritare duhovn!ce$ti, p. 146). De aceea insista
Sfintii Printi al Ortodoxiei sa nu ne culcm
seara far sa facem rugciunl de multumlre
si de cerere ctre Dumnezeu, pentru a ne
ocroti mintea si somnul de atacurile
diavoletti obsesive asupra gndurilor si
viselor noastre.
(10.) Despre dezlegarea puterilor intunerlculul la sfrsltul lumi! se vorbeste clar tn
Apocalipsa Sfntului loan: ..$i am vzut un
nger din cer avnd chela adnculul si un
lant mare in mna lui. $1 a prins pe drac, pe
sarpele cel vechl, care este diavolul si satana si l-a legat pe mlt de ani si l-a aruncat in
adnc si l-a inchis si a pecetlult deasupra
lui ca sa nu mal amgeasc neamurlle
pana se vor sfarsi mille de ani; si dup
acestea trebule ca el sa fle dezlegat p u t i n
vreme" (Apoc. 20,1-3).
(11.) lata cum pot fi Izgonitl cu adevrat
demoni!: prin smerenle, prin dragoste, prln
allplrea de Hrlstos, nu prln lupta cu el. ,,Mu
dati loc dlavolulul" (Ef. 4,27). ,,Stati mpotriv
diavolulul si va fugi de la voi. Aproplatl-v
de Dumnezeu si Se va apropla de voi" (lac.
4, 6-7). Elocvent este si ntmplarea

M . i r - u l distrugtorului

63

aceasta din Paterlc: ..Un btrn petrecea

intr-o capiste de doli si, venind dracii, ii
ziceau: - Du-te din locul nostrul" lar el le-a
zis: - Voi nu aveti loc." i au inceput ei sa
mprstle toate smicelele de finic ale
btrnulu. Btrnul sta si le aduna. Apol
dracul, apucndu-l de mna. l-a tras afar.
Ajungnd btrnul la usa, cu cealalt mna
tinca usa strignd: ..- llsuse, ajut-mi!" 1
indat a fuglt dracul, lsndu-l, lar btrnul
a inceput a pinge. $i i-a venit lui glas de
sus, zlcand: .,- De ce pingi?" Rspuns-a
btrnul:..- f llndc ndrznesc el s-l apuce
pe om si sa fac asa." Qlasul tarasi l-a zis: ..Tu te-ai lenevlt; cci cnd M-al cutat, al
vzut cum M-am aflat lng tlne indat." 1,
m u l t u m i n d btrnul, se tinca de lucrarea
cea dup Dumnezeu" (Paterlc XXII,14).
(12.) Alci se vdeste dezndejdea, nebunla
si impletrirea dlavolulul. De s-ar poca I, de sar ntoarce, Dumnezeu l-ar primi, ins
mndria este un ntuneric si un lant de
nedesfcut, care nu las loc smerenlei si
ostenelil. De mndria aceasta s-au mollpst
$1 multi oamenl, care nu vor sa se sileasc
sa lucreze in sufletul lor, ci se multumesc in
mod constlent cu starea lor de decadere.
(13.) Cu adevrat nebuneasc volnt,
constlent de neputinta sa, de mincfuna
proprie si de nesocotinta el, care, totusl,
strule n rutate. In nebunia lui, Luclfer
refuz sa gndeasc ca va fi nfrant, nu
accept sfrsltul su ci nebuneste Inventeaz strategll noi de lupt pentru a

N.P. R U k o v s k i

Mar9ui distrugtorului

dlstruge omul, ntreaga omenlre, intregul

pmnt, toate create de Puterea Divina pe
care o respinge.
(14.) Este vorba de cultura a 7500 de ani
de experient a r u t f i l , si a rezultat din
cultul adus demonllor. Aceasta este izvorut
culturii moderne.
(15.) lata ce stlm despre ,.flancul drept" de
la Sfntul Maxim MrturlsitoruI, Intrebrif/
rspunsuri, .Jntrebarea 21. (...) dracil dau
nval asupra noastr de dinainte, cnd ne
vrjesc prln nf(lsrite materie!; de
dinapol, cnd siamese amlntirea pcatulul
prin gndurile ce le-am avut mal demult; de
la stanga cnd tulbur sufletul prin patlmlle
trupestl si neinfrnate; si de la dreapta,
cnd dau nval asupra sufletulul prin
mndrie si slava desart". pentru c necredlnta vlne din Increderea n sine, fllc a
mndrlel. ..Tre! sunt prlcinile gndurllor
celor de nula: neluarea amlnte, mndria si
zavlstla dracllor" (Fllocalla de la Prodromi!,
tom 2, pag. 545).
( 16.) Cea mal grea lupt pe care o poate da
omul este cea cu necredinfa si cu hula. Pe
toate celelalte gndurf ale ruttll le poate
birul prln lucrarea vreunei fapte bune. Pe
acestea dou, ns, numai mila Domnului
le deprteaz de la cel ce II cauta pe CI
Intru adevr, cu toat Inlma. Credlnta este
temeiul tuturor faptelor bune, lar far ea
viata omulul nu are rost pe pmnt.
Credinta vede dlncolo de vlafa aceasta cea-

lalt viaf, cea viitoare, nevzut, pentru

care il si pregteste pe om. Atuncl cnd
omul cade n nselare si-si pierde credinta
n viata vesnlc, lumea vzut si trectoare
devine pentru el totul, nct drept scop al
vieti! sl alege nemernlcla plcerilor gotase
si aductoare de moarte. in acest caz frdelegea, interesul pmntesc, nvrtosarea
sufletulul, netrebnlclrea cu desftrile si
urclunlle acestel lumi lucreaz n vole; si
nicl nu vor sa mal aud de puterea lui
Dumnezeu care lucreaz doar prln credinta
asupra omului sl-1 umple de tot binele, de
dragoste, curale, de blndete si fericlre.
Tara credinta lui Dumnezeu socletatea se
nruie, rul nu cunoaste oprellste.
(16.a.) rilnd hlrotonlt Preot si primlnd
ascultarea de duhovnic. Parimele Arsenle
Boca le spunea deseorl oamenllor la spovedanle pacatele lor nemrturlslte (pe care ci
le ascundeau sau le uitaser), si numal pe
unii TI fmprtsea cu Sflntele Taine. Avea
Prlntele darul de la Dumnezeu de a vedea
starea luntrlc sufleteasc a omulul, cci
le spunea oamenlior cele ce au fcut In
viata si cele ce li se vor ntmpla.
Vznd Ins Prlntele c multi dlntre cel
pe care ti spovedea nu-si schlmbau purtrile lor, ci contlnuau cu portele si pacatele,
covrslt de gr^a datorlel sale preotestl,
stilndu-se chezas pentru sufletele lor, s-a
rugat lui Dumnezeu s-1 descopere care
este prlclna pentru care oamenll nu se las
de pacate.

64

65

N.P. R i ^ k o v s k i

M argu distrugtorului

$1 tntr-o zi, stand pe o banca in gradina

mnstlrll si prlvind spre munte, numal ce
vede ed apare in vrful muntelul un nor
mare, negru si ntunecat, lar din el se auzea
multa glgle si zarv mare. Prlvind cu
mare aterine, observ c deodat norul se
desparte in dou parti lar in mijlocul norulul
pe munte vede un scaun imprtesc
Inconjurat de flcrl de foc si pe satana pe
scaun, nconjurat de toat ceata drceasca,
zlcnd cu glas tare ctre dracl:
- Care dlntre voi este asa de Iscuslt sa gseasc un vtclesug si s-1 soptltl in mlntea
oamenilor ca s-l tragem de partea noastr
si sa cstlgm suflete mal multe, sa face m
o imparale mal mare ca a lui Dumnezeu,
c putln t i m p mal este.
Atuncl se inftlseaz un drac si se inchina pana la pmnt lui Scaraoschl, si-I zlce:
- tntuneclmea voastr, am gslt de
cuvllnt sa soptfm in mlntea oamenilor c
nu este Dumnezeu.
Dar satana il zlce: - Mu e prea bun
vlclesugul tu, c nu putem cstlga prea
multi cu el, sa vln altul.
$1 vlne al dollea si zlce:
- Intuneclmea voastr, s-1 lsm sa
cread c este Dumnezeu, dar nu este ral si
lad si c vlata aceasta este numal pana la
mormnt.
Satana, chlbzulnd, il zlse:
- Mici cu acest vlclesug nu putem cstlga
prea multi, cci Hrlstos cnd S-a Inltat la
cer a zls ucenlcllor: .In casa Tatlul Meu

multelocasurisunt (...) Ma ducs vgtesc

/oc, ca unde sunt Eu sa ////si voi' (loan 14,
2-3) si sunt destul mal rsrltl la mlnte printre oamenl care stfu c exlst Dumnezeu si
c Elle va da rsplata dup fapte. Sa vln altul.
$1 vlne al trellea si zlce, nchlnndu-se
pana la pmnt:
- Intuneclmea voastr, eu zie mal bine
s-1 ludm pe oamenl pentru credinta lor
in Dumnezeu, in ral $1 lad, in judecata de
apol, dar totodat, far odthn sa le soptlm
de mii de ori: ..Mu va grbltl cu poclnta
adevrat, lsatl-o mal la btrnete cci
moartea e departe si mal petrecetl, gustati
dulceata vletll, facetl-v toate poftele, mal e
vreme destull" 1 vrjltl de soapta noastr
ademenltoare nlci nu vor observ trecerea
vremll. Moartea venlnd pe neasteptate il va
gasi deslgur total nepregtltl sl-atuncl el
sunt al nostri.
Abla acum satana isl stramba chfpul
fntr-un rnjet de bucurle dlavoleasc si cu
Infrlgurarea grabel le zlse:
- MergetI si asa sa faceti!
Deci numal de forma si de ochii lumi! sl
indeplineau acel oameni datoriile crestlnestl,
in timp ce vrjlti de soapta ademenitoare a
vlclenflor dracl nu-sl schlmbau purtrlle si
contlnuau cu poftele si pacatele, lsnd
sfaturile Frintelul si adevrat pocalnt
pentru la btrnete.
(17.) Totusi, vedem c astzl trupul este
mai rsftat prin patiml ca orlcnd. Deci nu
a fost lsat in pace, dar atacul diavolllor a

66

67

68

N.P.

R^kovski

pornit spre trup pe alta dlrecfle: de la minte

si de la cugetare la trup, nu Invers. O data
stricat mintea, omul nu se mai poate
poca! de faptele sale strlcate, pleirea si
afundarea In nelegiulrl este far de rldlcare. ..In mintea stramba toate se stramba"
(Par. Arsente Boca). Dac mintea ar fi
ntreag, adlc far germenele necredinfei,
al apostaziel, al progreslsmului, modernismulul si umanismulul, usor s-ar poci si s-ar
indrepta, relundu-si rolul de imparai peste
slmturl.
(18.) ,.Este In noi un rzbol al minali, mai
cumpllt dect cel vzut. Lucrtorul evlaviei
trebule sa alerge si sa urmreasc cu mintea tinta de a aduna desvrsit in vlstieria
Inimll pomenlrea lui Dumnezeu ca pe un
mrgritar sau ca pe o piatr pretioas.
Trebuie sa lepdm toate, sa dlsprefulm si
trupul, si nssl vlafa de acum ca sa
dobndlm in Inlm numal pe Dumnezeu.
Cci ajunge, a spus dumnezeiescul Qur de
Aur, vederea lui Dumnezeu cu mintea, ca sa
plard pe totl cei vlcleni" (Filotei Sfnaltul,
Capete despre trezvle. I). Pana nu constlentizm aceast lupt ascuns din noi,
diavoli! acfloneaz in vole.
(19.) ..Vai decelcezlcrului bine si binelui
ru; care numesc lumina intuneric si
ntunerlcul lumina; care socotesc amarul
dulce si dulcel*- ,1111.11!" (is. 5, 20). Vai de cei
ce socotesc bun drsfatarea pmnteasc
si rarnevoliit.i p r u i n i \ i . i t i cea vesnic. Val
de cel ce so oh ,< mi afront lepdarea de

Mar^ul distrugtorului

cele lumesti si blnefacere comoditatea trupeasc. Val de cel ce nu renunt la bunurile

pmntestl pentru a pzi dreptatea si mila.
(20.) .,S nu ascunzl gndurlle tale,
deoarece nluntrul lor se afl ascuns
viclenia dlavolulul, care dlspare atuncl
e and sunt spuse." (Gheron losif)
(21.) arpele negru este gndul ntunecat,
ru, inslnuos, care lucreaz si In dlavolul
insusi, precum s-a vzut mal i n a i n t c .
(22.) Aceast putere a sugestlel este
ideologia odloas strecurat subtll prlntre
gndurile celor mai puternicl si trufasi
Intelectuall, utopia, prejudecata. Ideile ce
rtcesc de la Adevr si pierd sufletul. Idei
adoptate de bun vole de oamenii superficiali si mndri care primesc far vigiler
toate gndurile ce li se strecoar cu Inslstent
in minte. In ultlmele dou vcacuri, XIX si
XX, omul european, omul asa-zisel clvlltza\\\, a crezut si a ndjduit cu mult mai mult
n orice ideologie a bntuit de la un cap la
altul al Europei dect in Evanghelie si
rezultatul este nebunia lumi! inconjurtoare,
lipsa de sens a realittii prezente, iadul
pmntesc contemporan. $tllnta de astzi
ca si speculatia interpretarli datelor stilntel
n filozofie se bazeaz, din pacate, pe
intuire si Inspiratia r a t i u n i i , usor b a n t u i t e
de sugestlile demonice.
(23.) Oamenii vor accepta sugestlile
m i n i a l e demonice ca pe proprllle lor
gnduri. Aceast realltate dureroas 11 se

70

N.P. R i s k o v s k i

Margul distrugtorului

intmpl si celor credinclosl, care cunosc

rzbolul diavolului. Ce sa mai vorbim de
atei, cameni de stiint chiar, care nu cred in
existenfa duhurilor rel si, deci, le ignora?
(24.) ..Qrija mprstie gndurlle si nu le
las sa se adune nici mcar asupra lucrului
care se face... Asteptati reusita de la
Dumnezeu." (5f. Teofan Zvortul). ..Abtinete de la multe treburi si nu pctul deloc; c
cel ce fac multe pctulesc si mult" (Herma,
Matomi).
(25.) Abundenta si felul luxos si artificlal
de trai imbat mintea, dar si slleste pe
cameni prin mprejurri, prin nevoile de
ficcare zi, sa intre in comodltatea si in
dezmierdarea soclettll. De alci, mintea,
dominata de plcerile slmturllor, nu mai
poate nzul la altceva, ajunge ca omul beat
care nu e in stare sa priceap normalul.
(26.) Acesta este ..ilumlnismul": llpsa lui
Dumnezeu de la sufletul omului; Dumnezeu este inlocult de falsa lumina, adic de
..intunericul" m i n t i i omului.
(27.) "Buntatea este lumina de minte nteleas; asemenea si rutatea este ntuneric
de minte nteles (inteliglbll)". (Sfntul Ican
Damaschln, Dogmatica, cap.18).
(28.) in asa msur va fi nselarea, inct
nfumurarea vieti! trupestl va crede c nu
exist nimlc mai bun dect pe lumea asta.
Ameteala patimllor va trece drept desftare
bun. Cnd Inima se umple de desertctu-

nile patlmllor nu mai poate cugeta la

fericlrea curata a imparatici lui Dumnezeu.
Fentru crestin, este llmpede cine se va afla
de-a dreapta ori de-a stanga Domnulul la
Judecat. Pentru omul european contemporan aceste repere au plerlt cu desvrsire.
(29.) Felul cum se manifesta demoni! din
oamenll ndrcltl, prin fzbucniri de urlete
dementale, duce cu mintea la comportamentul tlnerllor si oamenilor ptimasi.
Oare strigatele de ovationare far de sens
ale comunfstilor si hltlerlstilor cine le-a
inspirai? Sau urletele tinerilor din barbarele
discotecl sau de la grotestile concerte rock
din zllele noastre?
(30.) Desi pare c are mare putere, diavolul este de fapt neputlncios. Dac ar fi avut
putere ar fi zldlt, n-ar fi dlstrus. Dlavolul nu
are dect putere de dlstrugere, lar dac n-ar
gasi pe pmnt cameni care sa i se nchine
si s-l slujeasc, n-ar avea nici o putere.
Dac e sa comparm efectele dlstrugtoare
ale politici! Internationale cu planurile
dlstrugtoare ale lui Luclfer, sesizm c sub
puterea lui Luclfer lucreaz si Organizatla
Matiunilor Unite, in ambele cazurl urmrlndu-se Quvernarea asupra Intregii Omenlrl.
(31.) Comodltatea lumeasc pare bun la
nceput, dar la cte neputlnte si boli nu
duce? ..Impllnlnd dorlntele lumestl ale
i n i m i l nu vlne bucurla, ci stresul. Bucuria
lumeasc aduce stresul si la oamenll
duhovnfcestl. Bucurla lumeasc nu este

71

72

N.P.

RUkovski

permanente, nu este bucurie adevrat, ci

este o bucurie temperare, a acelei cllpe. lar
cu bucurille iumesti nu se umple sufletul
omului. Ci mal degrab sunt balast." ,,ln
cele din urm, oamenii sunt chlnuitl si de
bogare, pentru c bunurlle Iumesti nu-i
mpllneso sufer un chln ndoli. Cunosc
cameni bogafl care au de toate si nu au
copii si se chlnulesc. Se pllctlsesc de somn,
se pllctisesc de plimbri, sunt chlnulfl de
toate." ..Dac femeile ce au trlt In Farasa
ar fi vzut luxul care exist azl, chlar si tn
mnstirl, ar fi zls: ..Va arunca foc Dumnezeu sa ne arda." n Farasa, dac exist o
singur masln de cusut. Coseau nc si
hainele brbatilor lor si acestea erau mal
comode ca cele de azl; si clorapil il mpleteau la mn. Aveau gust, har, si le mal
rmnea si tlmp, flindc pentru eie toate
erau simple. (Cuviosul Palsle Aghlorltul).
(32.) Adlc Evanghella Mntultorulul.
(33.) ..Pastorini turma lui Dumnezeu cea
dintre voi, veghind, nu de nevole, ci de
bunvole; nlci pentru castlg urt, ci cu
osrdle, nlci ca stpnind peste cel alesi, ci
exemple turmel fcndu-v" (I Pt. 5, 2-3).
Cel care trec peste aceste sfaturl ale Sfntului Apostol Petru, cel pe care l-a Intemeiat
HrJstos Biserica Sa, cad n toate capcanele
demonllor... Pastori! cei rl, lupi imbracati
n blan de oale, due cu perfidie un mare
rzbol subteran pentru a compromite
Biserica lui Hrlstos, transformnd mislunea
ce o au din una duhovnlceasc, de pstorlre

M a r j j u l distrugtorului

73

si slujire, ntr-una lumeasc, de stpnire si

castlg, pe deasupra rspndind si o nvttur confuz si falsa, eretica, ecumenist.
Att n comunlsm ct mal ales acum, in
era ecumenismului globalist si al noli
..blsericl mondiale", care n-are nimic comun
cu Crestinismul, efortul depus este spre
convertirea omenlrll, chiar si a credlnciosilor, la pan-erezla ecumenist, departe de
Biserica lui Hrlstos; aceasta e o nou
viclenle spre ndeprtarea de Unlcul
Dumnezeu n Sfnta Trelme. Dac cel ce
rvnesc mntulrea ar fi constlentl de acest
complot si s-ar dezlce de falsll pastori,
Biserica ar ramane curata, altfel pastori!
mlnclnosl o vor acapara cu totul. Totusl cei
ce cauta mntulrea afl mntulrea.
(34.) Mici nu se putea altfel dect treptat.
Mlmenl nu accept dlntr-o data rul, ci ti
respinge, dar obisnulnta treptat cu rul l
face poslbil sau chlar flresc, cum vedem
azl. Dar ..cnd vede pctosul c to(i l
ursc faptele si se deprteaz de el ca de
un mare ru, atuncl ceea ce a fcut nu mal
face" ne arata Sfntul loan Qur de Aur
calca de fzolare si nlturare a rulul.
(35.) Se refer la Biserica Catollc si
Inchizitle.
(36.) Este si situatia de calvar a Rusiei, de
la nceputul secolulul XX (1900-1917), cnd
Biserica si Institela statulul (arist reprezentau un tot, dup modelul bizantln, din care
lipseau credlnta si evlavia. Preotii devenl-

74

N.P.

sera, in marea lor majoritate, nu nfste slujltorl ai celui Prea-nalt, ci niste functionari.
Pentru aceea au fost Implicati ntr-o serie de
actlunl catastrofale, cum ar fi crestinarea
Chlnel si a Japoniel in ritmul bubuiturilor
de tun ale armate! tarulul. Din aveste
actluni nu sl-au revenit nici dup revoluta
bolsevic, atunci cand multi clerici au intrat
de bun vole in ..Biserica Vie", instltutie
falsa a statulul ateu, fuglnd de frati! lor
dreptmrltori crestlni care au ptimlt
pentru Hrlstos de la bolsevlcl.
Dup 1948 aproape aceeasl atmosfera a
fost si in Romania, multi preotl devenlnd
slujbasl fldel al statulul ateu si ai institutiilor
sale, nu slujltorl al Domnulul, pregtlnd
Apostazla Generala pe care o slmtfm apropilndu-se cu pasl repezl si perflzl. Dup
,,ellberarea" anilor 1990, multi clerici devin,
de bun vole sau mal degrab din frica de a
nu-sl plerde putinele prlvllegil, propovdultori al nollor mentalit^ consumiste $1
ecumenlste. Lor 11 se potrlveste cuvntul
Sfntulul Pavel catre ucenlcul su, Timotel:
,,5/ aceasta sa stl, c in zilele cele de apo
vor veni vremi cumplte. C vor fi oamenii
iubitori de sine, iubitori de argini, mreti,
trufa$t, hulitori, de pridi neasculttori,
nemultumltori, necuraff. rara de dragoste,
neprimitori de pace, clevetitorl, nelnfrenati
nelubitori de binet vnztor, obraznicl,
fngmfati, iubitori de desftri mal mult
dect iubitori de Dumnezeu. Avnd chipui
bunei credinfe (crestintfii), iar puterea el

M .i r - u 1 d i s t r u g t o r u l u

75

tgdulnd; $i de acestia te fereste."(2

Tlmotei 3,1-5).
(37.) Acesta este adevratul rost al stllntel,
de a-L revela omenlrll pe Dumnezeu din
Creatla Sa, pentru ca ntreaga omenlre sa
se prosterne cu evlavle si mare dragoste
inaintea desvrsirli Celui Prea Sfnt.
(38.) Atunci cand stiinta conlucreaz cu
credinta nlcl o dovad nu ramane in favoarea minclunll, ci Adevrul se descoper in
toat evidenta sa. Printele Damaschln
arata folosul corectitudinli aflrmatillor
stiintifice si neadevrul dovezilorevolutloniste, ,,eliberndu-l pe crestlnl de teama c
evolutla este un fapt stiintlfic conflrmat, il
face sa se slmt mal liberi, sa cread ca
niste crestinl. (...)" (Cartea facerii, crearea
iumii fi omulnceputurilor, p.408). Dovezlle
stiintifice corcete referitoare la Ideea de
creatie a lumil ntresc si fac mal naturala
credinta crestina ortodox.
(39.) Vai de oamenil care prlmesc aceasta
sugestie mlnclnoas si neag existenta
sufletului. In toate veacurile au existat Sfinti
care au vzut si vd cu ochii duhovnlcesti
sufletul, cum imbraca de Jur imprejur trupul omului m culorl deoseblt de frumoase
si luminoase sau n culori ntunecate, dup
cum este curala sau necurfla omului...
Pentru vremea noastr amintlm de Printele Porflrle Balraktarls al grecilor, (n.1906 t!991), care se mlnuna cum de sustln
pslhologil c nu exlst suflet, cand el il

76

N.P. R i s k o v s k i

Mar^ul distrugtorului

vede la ficcare om.

(40.) Revelator pentru susfinerea celor
spuse de Lucfer in aceast vedcnle: ..Marsul
distrugtorului", este urmtorul dialog
ntre un preot si duhul vrjma$ dlntr-un
ndrcit pe nume Cari, dialog prezentat de
ieromonahul Damaschln m Carica facer//,
crearea lumll $1 omul nceputurlor, la
pagina 402 - 403:
Unde l conduceal pe Cari?
- La cunoasterea unlversulul. Cuvlntele
Ics prlntre dlnfil strns Indentati al lui Cari.
- Ce fel de cunoastere?
La fnceput nu vlne nici un rspuns. Apol
tncet 1 potlcnlt apar cuvintele: ..Cunoasterea c oamenll sunt doar o parte din
unlvers."
- Ce vrea sa spuria numal o ..parte"?
- CI sunt parti dlntr-o f l l n t flzic mal
mare.
- Ce flint?

- De ce I-ai ndrumat pe Cari pe aceasta

cale?
- Ca si el sa ndrume pe al(ll.
- De ce s-l tndrume pe aceasta cale?
- Fiindc apol apartin Imparatici.
- De ce apartin Imparatici?
- De ce, Freotule? De ce? ... DE CE?
Fllndc noi urm pc Cel din Urm. noi
urm. Urm. Urm. Urm pe cel mnjitl cu
sngele Lui. Urm si-I dlspretulm pe cel ce
urmeaz Lui. Vrem sa abatem pe tot! de la
1 si-i vrem pe tot! in imparala (ladul) unde
CI nu-1 poate ajunge. Unde nu pot merge cu
El..." ( Carica faceril, crearea lumil #/ omul
inceputurilor, ed. Sophia, Bue. 2006",
p.402-4OJ). Se vede din dialog c derhonul
nici nu ndrzneste sa pomeneasc numele
Mntuitorului Hristos, ci l numeste cu ur:
,,Celdin urm".
(41.) Cu invasatura pervertita a savantiior
si cu preotii fabricati de satan, acesta,
impreun cu slugite lui, a dlstrus credlnfa
Tn Dumnezeu a multer, fragmentnd si
ntunecnd mintea, fcndu-I pe cameni sa
cread minciuni ordinare, c nu exist
suflet, c nu exist Dumnezeu, c nu exist
diavol. Acum continua cu distrugerea constllntel, .,a glasului ei scitor, a vesnicelor si
perseverentelor ei atentionri", folosindu-se
de ..impresil surprinztoare, atrgtoare.

- Universu!.

- Unlversul materici?
-Da.
- 1 al fortelor pslhlce?
-Da.
- $1 c acesta a fost creatomi oamenllor?
-Da.
- Un creator personali
-NU.
- Un creator //z/c?
- tarasi da.
- Un creator pslho - flz/tf
- Da. Da, ntr-adevr.

77

23 Corteo facerii, crearea lumii fi omul tnceputurilor este

scris de Printele Serafim Rose, $i apare sub ngrijirea
parintelui Damaschin.

78

79

N.P. R i ^ k o v s k i

M ar 9u1 d i s t r u g t o r u l u i

captivante", pe care le arunc asupra omuluf ntr-o ,.succesiune febril, far preget".
Prln aceste impresil care curg necontenlt
ntr-o goan nebun, sufletul este t f n u t
captiv.
(42.) Mare asemnare cu o fraz din
lucrarea - ProtocoluI de la Toronto - 6.6.6. Complotul organlzaflel fla(/un//or Unite
pentru Instaurarea noli ordini mondiale" a
zlarfstului canadlan (asasinat) Serge Menaste,
aprut la ed. Samizdat in 1995. De la pag.
40, paragraf 26, citm cuvintele pollticienllor care guverneaz lumea din umbra:
..C/ne va putea sa ne bnulasca? C/ne va
putea sa alba vreo susplclune cu prlvlre la
mlfloacele folosite? Acela care vorfndrznl
sa se ridice fmpotriva noastr, dlfuznd
Informati! prlvltoare la exlstenfa si la contfnutul .,consp/raf/e/ noastre", vor devenl
suspectf n ochll autoritfllorsl al populaflIlor din naflunlle /or. Grafie dezlnformarli,
mlnclunll, Ipocrizlelsl Indlviduallsmulul pe
care le vom fi creai fn snul populafillor
natlunllor-state, omul va f devenlt un
dusman al omulul. Astfel, acestl Jndlvizi
/ndependenff, care sunt cu att mal pericolosi pentru noi tocmal din cauza libertrii
/or, vor f considerati de cellari ca flnd
Inamlcl, nu ellberatorl." Acesti Jndlvizi
fndependentr nu sunt alti! dect oamenii
constientl care depisteaz tot completai
realizat de puternicil lumil acestela n
comunlune cu dlavolul $1, dup cum
vedem, pentru llbertatea lor adevrat sunt

considerati perlculosl de ctre uneltltori.

Frica pe care conspiratorii cauta sa o
instaureze asupra omenirli nu are nici un
alt scop dect acela de a ne parallza si a ne
aduce la discreda lor.
(43) ..Bunul Dumnezeu a dat primilor z i d i t i
constllnta, prima lege dumnezeiasc. A
incrustat-o adnc In inlmile lor si, de
atunci, ficcare om o mosteneste de la
printli lui si, atunci cnd el nu actioneaz
corect, ea lucreaz nluntrul lui, 11 mustr
si l povfuieste la pocint, ns trebuie ca
omul sa fac o lucrare duhovniceasc
corect, si s-sl cerceteze constlinta sa,
astfel ca ntotdeauna sa poat auzi glasul
el" (Cuviosul Palsle Aghioritul). Trebuie
remarcat c mustrrile acestea sunt necontenlte, nu se opresc si sunt mrturil vii ale
vesniclei sufletului nostru.
(44) Prin acest iures de Impresil urmreste
zpcirea mlntil si orblrea constiintei.
(45) Descoperim alci politica de urbanizare
aplicat pe pian mondlal, n toate statele lumii.
(46) ..PI MAI EXI3TA ARTA INSPIRATA,
aceasta se afl in stampe, fotografi!, oleografii, in reproducerile mecanlce, rapide, a
pozelor nenumrate... (Picasso!!!) Maslni de
scrls, de tlprlt, de cusut, de semnat, de
trelerat, de macinai, de copt plne, de
Jocurl, de cdntat de vorblt, clnematografe
masin!..., maslni..., mas! ni...,
maslnl si lar maslni..." ne spune Lucifer n
marsul su dlstrugtor. lar ProtocoluI de la

80

N.P.

Ri^kovski

Toronto in Documentul Aurora rosle la pag.

34 spune: ..Prin aceast ..economie Independent". neavnd alte legf dect legile
noastre, vom stabili o ..cultura a masel
mondiale". Prln controlul International
asupra televiziunii si asupra Mass-medfa in
generai, vom i n s t i t u i o ,.nou cultura", ns
nlvelata, uniforma pentru tot!, far a ne
scapa nlci una dlntre ..crentiile" vlitoare.
Artlstil vlitorului vor fi plmditi dup
chfpul si asemnarea noastr, altminterl nu
vor putea sa supravletulasc. Prln urmare,
se va fi terminai cu vremurile n care
..creatine culturale Independente" puneau
permanent In perlcol proiectele noastre
mondlallste, asa cum s-a Intmplat de
atatea ori in trecut."
Dup cum vederti, consplratorll mondiallsti
ursc ARIA INSPIRATA, ntocmal ca si Lucifer.
Dare e greu sa ne dm seama, de ce??!
(47) Avnd INTELECTUL ca dumnezeu, vor
instaura cultul intelectulul, cultura umanista
de azl si i se vor inchina in gradinile, scoli,
licee, universitari, academll. Acest fals
dumnezeu, 1MTELECTUL, va venl cu morala
sa rationalist far putere, care va sfarsi n
depravarea generala prin llbertatea anarhic pe care o aduce. Moraia rationalist
este far putere ntruct deriva din
nselcfunea dlavoleasc, pe cnd morala
adevrat sl are izvorul n Dumnezeu.
Oamenfl ntunecatl si goliti de principiile
adevratel morale, vor alerga cu nerusinare
dup senzualltatea captlvant, dup

M a r 9 u1 d i s t r u g t o r u l u i

81

extazul plcerilor desfttoare.

Despre actualul presedlnte al SUA, BaracK
Obama, ..ntronlzat" n 20 ianuarie 2009,
ziarele, bazndu-se pe pledoaria presedintelui, scriu c ..Obama pledeaz pentru o
..nou deciaratie de Independent morala".
Aducem alci un fragment din discursul
presedintelui: ,,Ceea ce ne trebule, este o
nou declaratle de Independenf, nu
numal In (ara noastr, ci si In proprlle
noastre vieti, o Independent faf de
Ideologie si de fngustlmea splrltulul, de
prejudectl si de Intoleran&T.
Sa nu ultm ca prin Ideologie si ingustimea
splritului, si prin prejudectl si Intolerant
se ntelege, n vorblrea progreslst de azl,
moralltatea crestina si porunclle lui Hristos,
adlc toate valorile pe care s-au ridlcat
cultura si clvtllzatla crestina. Acestea au
ajuns decadente si intolerante...
(48) Demonul stle prea bine ce face! Atat
de mult a lucrai la deformarea oamenllor
inct i-a fcut sa fuga de interioritatea lor,
sa nu le mai placa de nsusl Dumnezeu,
Creatomi, Care ne-a druit viafca. Mustrarea
constilntei, singura care nu- da voie omulul
sa se odihneasc, sa se linlsteasc dac s-a
desprtit de Dumnezeu, ajunge s-1 fugreasc pe omul lubitor de distracti, deczut din
ascultare. Povara de pe suflet ns nu l-o
poate lua dect singur lisus Hristos, Cel
Care 1-a blrult pe uzurpatorul satan.
(49) Este vorba de Cultura drceasc,
umanista si (luminista, rationalist, care ni

s:

N.P.

Riijkovski

se preda de la catedrele Liceelor (Coleglilor)

si Universittilor lumii, capltaliste (si comuniste), de caleva sute de ani, amestecat
perfid si cu valorile autentice, ca sa nu
sesizm cine se ascunde in spatele modernismului si nonconformlsmului ..progresist
si stiintiflc"... aflm toate aceste adevruri
cnd nu mai putem face aproape nimlc
pentru tarile noastre, foste crestine... ns,
pana la pecetluirc inc ne putem ntri ca
sa respinger pecetea antihrlstlc.... si sa
ne salvm sufletele chiar si prin martlraj,
dac vremea o va cere.
(50) Mumai ordinea si supunerea in fata
Legii lui Dumnezeu pzeste sntatea
intreag.
(51) Mamona e demonul bogtlei, al avutici materiale, zeul banului. El se mplete$te
bine cu gndul truflel si desftrli.
(52) De aicl se vede folosul muncii. Dumnezeu a$a a lsat, ca ficcare sa munceasc
si prin munc sa se opreasc de la patlmi.
Dezvoltarea economica rupe acest echlllbru. Oamenii nu mai au de lucru si nlcl
venlturi, dar produse sunt. Ce vor face? In
plus, cel Dogati vor avea tlmp gol, ce
impinge la distraevi $i frdelegi. Deci nu
chibzuinta a dus la o astfel de economie si
dezvoltare, ci nestpnirea poftelorsi trufia
vieti.
(53) Asa cum este un extaz al lui Dumnezeu, al harului, uimlrea minti. este si unul
al patimii, o mbtare de piacere, un delir al

M a r i n i distrugtorului

83

patimilor, pe care oamenil il numesc tot

extaz. ..Dac nu se mbat cineva fie de vin,
fie de poft, nu ajunge la nestiint." (Cuv.
Fetru Damaschin). Din betla pcatului se
naste necunoasterea, ignorarea lui Dumnezeu. Ba, chiar de stle c si agonlseste
moarte si osnd, omui ametlt de extazul
patimilor continua sa aterge pe calca
pcatului.
(54) Odat cu zeul 1MTELECT si cultura lui,
se va strecura zeul BAH, cu care se va
nlocul motivala 5! valoarea muncii. Banul
se va putea obtine si far munc cinstit si
efort s u s t i n u t , prin speculati! nedemne, de
multe ori chiar mrsave. Avndu-sl astfel
exlstenta asigurat mai usor, omulul I
ramane mult tlmp liber pe care ns nu-l va
foiosi spre preamrlrea Celui Preavesnlc, ci
spre o vlat artificiale, de dlstractll, spre
desftarea senzual si Josnic, trufas si
neinfrnat pana la agonia viclilor. Astfel,
vor fi drmate fortretele sufletului lsate
de Creator: Credinta, Hdejdea si Dragostea, vor fi pngrite, vor fi profanate cu vola
omulul, spre marea distraete a demonllor
- copii! liberi ai (adulili".
(55) Lucifer a conceput ..llbertatea civtllzat
a b u n u l u l plac". In socletatea actual se
vede unde a dus civilizatia. Omul clvilizat
este crimlnal, sl avorteaz coplll; asta este
jertfa piatita civiliza{lel. Deci, CIVILIZATIA
(socletatea civilllor) este o zelt - zmeoalc
mnctoare de copii.

84

N.P. R i s k o v s k i

Mar^ul diatrugtorului

(56) Credin(a, ndejdea si dragostea sunt

fortretele sufletulul. Cu aceste fortrete
ale sufletului spulberate, nchinndu-se
noulul zeu - Intelectul, si aprat de fortreata banulul, omul deczut adopt in locul
crestinismului Ideologia satanica care se va
strecura cu vlclenle in sufletele majorittli
oamenilor. n socletatea secularzat oamenii
se complac n compromisul murdar de a
trai autonom, ca si cum nu exist Dumnezeu, bizulndu-se pe sinele lor si unii pe a l t i i .
E prefer acest mod de viat, din care
exclud exlstenta lui Dumnezeu, pentru ca
lubesc mal mult sugestla demonica care le
lauda curajul de a fi emancipati si Independenti, si care i glorifica pentru ndrzneala
de a trai desctusatl si liberi, dezrobiti si
eliberati de cerlntele moralei crestine
..depslte si nvechlte". Vai de sufletele lor,
ct nstrinare si z b u c i u m le macina
nsingurarea.
(57) Ideologia socialismului satanlc a fost
strecurat prin manipulare vlclean n
Occident si 5.U.A. si impus TIRAM1C si
DESPOTIC in majoritatea triior ortodoxe,
unde manlpularea atinge astzi acelasi
nivel ca m Occident. Fuglnd din Romania
comunista dup 1970 In Occident, filozoful
loan Petru Cullanu remarc ntr-una din
lucrrlle sale de publlclstic: ..Daca n
Romania comunista manipularea atingea
un nlvel, n Occident manipularea era de
dou ori mai mare." Deci in acelasi timp n
care Orlentul ortodox gemea sub dlctatura

despotlc a comunismului, Occldentul

suferea sub tlrania m a n i p u l r i i grosolane.
lar dup anul 2000 se slmte n toat
omenlrea Dlctatura ndoctrinrli grosolane
cu idei strine sufletului crestinesc.
(58) n cultura sclipitoare a demonilor este
inclus si cultul intelectulul din zilele noastre, numlt cultura laica, profana (si profanatoare). n aparent, cultul adus Intelectulul
este strlucltor. lar cultura profana cldit
pe acest cult al Inteiectului este, pentru
neinitlatl, sclipitoare, captivant, desfttoare, dar de fapt este lipsit tota) de
sfintenie; de aceea fata el adevrat este
nerusinat, mgulltoare de orgolll, trezlnd
patlmlle t r u p u l u i , voluptatea $1 trufia.
Avndu-1 la crm pe Luclfer, socletatea
civilizat a devenit profanatoare, pervertita
si pervertitoare. Aceast socletate ridicat
pe cultura profana, laica, bazat pe cultul
intelectulul ratlonal in care troneaz Lucifer,
este aprat de eroi! el, .,progreslsti",
..modernisti". Acesti eroi sunt gata de orice
crim pentru ferlcirea sodala, sunt gata de
ocn, de moarte pe esafod, dac jafurile lor
au drept scop ridcarea societtil civile.
Asa au aprut martirii in numele clvllizatlei. Ei sunt mucenlcii profanului si ai
decadente!, care sejertfesc, unii inconstient,
pentru drepturile omulul de a-sl satisfece
toate pornlrile ptlmase, desfrnate. Ei au
numlt cu tupeu regresul progres si au
subtlllzat notiunile de fapt vltejeasca, de
ferlcire, de liberiate, de frtletate nlocuin-

85

N.P. R^kovski

Mar^ul distrugtorului

du-le ntelesul lor plin de mlez cu false

intelesurl, secl si sectuitoare de suflete. El
au indrznit cu obrznicie sa relatlvlzeze
Ideile si au reusit astfel sa ntunece mlntea
multor oameni care i-au luat ca mode).
U t i m u l efort pe care-I depun este sa
nloculasc slujbele divine, din sfintele
blserici, inchinate slvirli Zidltorului, cu
spectacolele de teatru umaniste inchinate
slvlril omului, si sa aduc, dac s-ar putea,
spectacolul de teatru in blserlcl. Actorul
Mircea Albulescu declara cu siguranta omului de cultura ntr-o emlsiune radlodifuzat
,,Vorba de cultura", c ..nu este nicl o dlferent ntre un spectacol de teatru binejucat
si o slujb de dumlnic. Aceeasl emotle
produce si una si cealalt in spectatorul
care este un receptor de cultura." Ceca ce
nu a specificai domnul actor este cui se
aduce inchinare in cele dou locasurl. In
sfnta biserlc se aduce preaslvire Creatorului-Dumnezeu si se zidesc sufletele in
moralltate si sfintenie pentru imparala
vesnic a lui Hrlstos, lar pe scena de teatru
se pervertesc sufletele n decadenti si
HbertlnaJ spre slujirea intereselor slugilor
luciferice si spre umplerea ladulul cu
suflete ce se vor chlnul vesnlc.
(59) Omului I s-a dat la creale stpnire
..peste tot pmntul" (Tacere 1, 28). riormai
era ca, preamrindu-L pe Dumnezeu, omul
sa se indumnezeiasc si sa sfinfeasc
pmntul prln vlata lui nduhovnicil, transformndu-l in impararla lui Dumnezeu. Dar

omul, czut sub blestem din neascultare,

din slbiciune si rea \ o i n t a , a cedat treptat
stpnirea sa dlavolului, de aceea spune
Mristos: ..lata vine si stpnitorul l u m i i
acestela. El nu are nimic n Mine" (loan 14,
30;loan 12, 31; loan 16, li).
(60) Recunoastem aici Idealurlle Revolute!
franceze (1789), si ale tuturor revolutillor
criminale si anarhlste de atuncl ncoace.
Scopul acestor revoluti!, conduse de acolltil
lui Lucifer si scaldate n mult sange nevinovat, a fost rsturnarea valorllor societtitii,
din crestine n pagane, n-au putut sa le zic
pe fata pagane filndc le-ar fi resplns tot!
cu oroare, si atunci au numlt nolle (asa-zse)
valori cu nume schimbat, adlc sociale,
laice, civile, cetfene^U, umaniste, comunitre, globale, (de fapt satanice), iar pe adevratele valori le-au relativizat, inducnd
confuzle n capetele srmanllor cameni.
Pentru a rspndi falsele idei si n o t i u n i au
creat apol adevrate noi scoli prln care sa
Implementeze cu slretenle n mlntea tinerelor
generati! nestlutoare aceste non-valori,
necrestlne. Cnd pe acest traseu dlavolesc
s-a Implicai, n sec. XIX, si forta constrngloare a statului, prin asa-numitul nvtmnt
generai obllgaloriu, ndoclrlnarea n mas
sl-a fcul efeclele scontate, ns nu numal
nvtmntul generai a avut si are un rol
dlstructiv penlru valorlle eresiine ci, mai
ales, aparltia slslemului unlversltar

86

87

89

N.P. R i ^ k o v s k i

M a r 9u 1 d i s t r u g t o r u l u i

modern", care pregtea cadrele, sau mal

bine zis cadavrele dldactice ce vor smlntl,
de atunci si pana la sfarsi tul l u m i i,
nenumrate m i n t i si suflete.
n perioada contemporan, acest sistem
de fnvtmnt este dublat de o mass-media
atotprezent pe toate canalele care, prin
ndoctrlnarea in favoarea ..SCHIMBARII",
statornlceste non-valorile ..progreslste", de
fapt total antkrestlne.
n opozltle cu aceste manipulri, ficcare
om, Indiferent de ce natie ar fi, s-ar cuveni
sa stie c, fiind creat de Sfnta Treime,
Dumnezeul Creator, are n mod naturai
sufletul crestin chlar dac-L refuz pe
Hristos. Sufletul fiecrui om nepervertit, n
care nu s-au Instala! obicelurile demonice,
aspira spre virtute, adevr, lumina, buntate,
dragoste, mila, frumusete moral, lar toate
acestea se gsesc deplln n HristosDumnezeu.
riiozofia si Pslhologia u l t i m u l u l secol au
ajuns la un consens n ce prlveste existenta
n structura constiintei omului a sacrulul si
au sublinlat c sacrul este tocmai
elementul care face posibll o constilnt.
lar religia este activ itatea care se ocup din
cele mal vechl tlmpuri cu aceast, tot att
de veche, problema a umanittli. n urma
studiilor lor, au stabilii c omul poart
nscrls n fllnta lui profund un dor Infinit

dup sacru, (o nevoie infinit dup dulceata

sfinteniei, cum spun Sfingi Printl). Aceast
dorint infinit este de nesatlsfcut n
aceast lume finit, prin nlci unul din
obiectele ei (finite).
Dorint metafizlc sau infinit de sacru
ca Impuls fundamental, ca dorint de
purltate, a primit denumlri diferite n scrierlle diferltllor autori, dup cum credeau si
se inchinau lui Dumnezeu-Creatorul sau lui
Luci fr.
La Piietzsche ea s-a numlt ,.volnt de
putere".
La Ellade ea poart numele de ,.constiint a sacrului".
La Blaga se numeste ..orizont al
misteruluf" sau ..cunoastere luclferlc".
La Rene Girarci (n ..Mlnciun romantica
si adevr romanesc", ed. Unlvers, 1972) se
numeste chiar ..dorint metafizlc".
La Malraux ea poart numele de ..angoas"
sau de ..volnt de a fi zeu" (..Condltia
umana").
La Rudolf Otto, f l l n t a umana in manlfestarea s e n t i m e n t u l u i ei de creatura sl
raporteaz aceast dorint Infinit,
transcendent slesi, la Creator.
Freud, in ncercarea de a o profana, a
injoslt dorint metafzic sau infinit dup
sacru din om cu numele de ..libido",
asoclind-o cu dorint de satisfacere a
instlnctulul sexual. ntreaga psihanallz de
dup freud a pstrat aceast denumire

:*

In Romania, prima universitate s-a ridicat la Iai, in

1860, lar la Bucure$ti n 1864. Tn Transilvania, prima
universitate este cea din Cluj, din 1881.

N.P. R k o v 8 k i

Marpul diatrugtorului

profund njositoare pentru nevoia infinit

de sacru din om.
Acum, dup ce am citit continutul vedeniel, putem trage usor concluzla c acela
care le-a drijat $1 le drijeaz gndlrea
pslhanalistllor, depunnd tot efortul de a
goll de sfintenie vlata oamenilor, nu este
altul dect Luclfer.
Prin uneltlrile lui, Lucifer i-a servii omulul
sugestia c-si poate SATISFACE dorul su
infinit dup Dumnezeu mplinindu-l cu
persoane su obiecte finite, si asa 1-a
aruncat pe bietul om credul n perverslunl,
curvle, desfrnrl, lcomie, truffe...
Aceasta este explicatia felului cum se
fnstaleaz patimile in sufletul omulul.
Omul care Tncearc alci si acum, ntr-un
medlu determinai pe pmnt, urgenta de
a-sl SATISFACE dorlnta infinit printr-un
obiect determinai (fnlt) ori prlntr-o persoan
finit, se afl n prlmejdia de a se tmbolnvl
de una din cele tre! boli mentale principale:
psihoza, nevroza si perversltatea. Asa spun
pslhologll.
Vlclenla demonulul consta tocmal n
aceea c depune toate eforturlle pentru a
se substltui el si a nlocui cu prezenta lui n
constlinta omulul acest dor Imens dup
Tatl Creator. Vrjmasul produce zgomot si
brulaj in sufletul omulul nct bietul om,
nenduhovnicit, nlcl sa nu stle ce-I cu el, sa

nu-sl mal slmt dorul nespus, care-I soarbe,

dup vesnlcla fericit.
Dorlnta Infinit dup dulceata sflntenlel
este nscrls n om din totdeauna, dar,
zpcit de confuzii, el este mpfns si nselat
s*o caute exagerat in dulcetile finite, n
acest fel spurcndu-le prin nenfrnare si
exagerare. lar sugestiile demonice au un
rol primordlal n aceast povrnlre a
omulul spre pcat. Humal Hristos ne mai
poate salva din ghemul acesta clelos de
piaceri, care ne acapareaz sllnic si vrea sa
nlocuiasc pervers dorul nostru infinit
dup Creator.
Atta tlmp cat omul nu constlentizeaz
c dorlnta lui Infinit este spre ndumnezelre, omul se plerde n toate plcerlle
lumestl.
Gei care si nchlpule c s-au ..desteptat"
si c sunt liberi, fllndc s-au ellberat de
nevoia de a se inchina lui Dumnezeu, sunt
proprllle lor vlctlme. Fentru c dorlnfa
Infinit de ndumnezelre, nscrls in om,
este un dat fiecrula precum moartea: nu
scapa nimeni de ea, nimeni nu beneflciaz
de extraterltorialitate. Fsihologii spun c,
.att tlmp ct va exista inconstientul ca
parte din filnta omulul, omul va fi o filnt
Incompleta". ,.att tlmp ct omul ramane
o fiint incompleta, el are dorinta de sacru,
deci are nevole de religie", prin care s-si
umple dorul de Dumnezeu, de Care nlcl
nu-si da seama ct l este de dor.
Inchintoril lui satan ncearc sa umple

90

;* Trufia se nafte in om cnd s.i umple domi su infinit

dup sfintenie cu sinele su finit, nedesvr$it; din acest
moment demonii fac casa bun in sufletul trufas.ului.

91

92

N.P. R i k o v s k i

M a r $ u l d i s t r u g t o r u l ui

93

aceast dorinf dup sacru cu prezenta

nesntoas a demonului in cultul lor
religios, manifestata si prin ura fata de
crestlnl. ,,Omu are sau un dumnezeu sau
un Ido). F asa-zlsll atei ar trebut sa il
numlm, mai adecvat, ..inchinatoci la idoli"
iar pe comunlstil criminali t putem numi
i n c h i n t o r i al lui satan.
(61) Credinfa, ndejdea si dragostea nu au
fost Jmpuse" oamenllor ci le-au fost drulte
la creale, deoarece Dumnezeu Creatomi
stle cel mal bine ce-i trebule omulul ca sa
flefericlt...
(62) Opresiunile statului si uciderilestlmuleaz mpotrivlrea si due la instalarea unul
duh de vrajb, prielnlc lucrarli duhurilor
rel. Ura dlntre oamenl e o condltle ne cesa r
pentru instaurarea imparatici lui Antlhrlst.
Desl vorbeste necontenit de toleranfc, de
fapt si ascute sbiile urli si ale mcelului.
(63) 1 n Protocolu! de la Toronto, ed.
Samlzdat, se vorbeste de metodele de corupere definitiva a omenlrll, de pervertlrea
tlneretulul spre llbertlnaj si sexualltate, de
spulberarea si disparita familiei, de distrugerea natiu nilor-state prin surparea societ^! i,
pentru ca N a t i u n i l e Unite s-sl poat
instaura GUVERNAREA sa asupra l u m i i ,
adlc Quvernul Mondial antlcrestln... In
atlngerea acestul scop este foloslt mijlocul
cel mal scrbos si blestemat, adic mlncluna - fnsusirea spurcat a splritulul rulul.
Cel ce dlrljeaz lumea la ora actual.

grupul celor 6.6.6. reprezentat de cel mal

malfi responsabili al flnantelor interna(ionale, conlucreaz cu Lucifer la QUVERriAREA
lumii, se ajut reciproci Unde-1 unul nu-l
putere, unde-s doi, (omul deczut unlt cu
Lucifer), puterea creste spre dlstrugerea
Bfsericll lui llristos si spre prbusfrea
omenirll. AsmutUl si ntrtatl de demoni,
nenumrati oamenl au ajuns sa accepte
s-sl nimlceasc valorile crestine autentice,
respectate sute de ani de strmosil lor.
Crestinllor drept m a r l t o r l , oare noi ce
vom face? Vom continua sa dormirti? Oare,
vom trece si noi in tabra umanistllor
ecumenistl tbcitl de confuzllle relatlvit(11 adevrului, in care nu mal cred, si de
compromisurlle pe care le-au fcut cu
sugestllle drcesti? Mal bine sa alergm la
picloarele Cruci! sa ne plngem pacatele si
neputinta, si sa ne unlm cu Hristos, pentru
martiriul grozav ce ne asteapt. Totodat,
sa ne rugm dup cum ne-a nvtat Frintele
Arsenle Boca: Jnvrednlceste-ne, Doamne,
sa firn martorl mrturlsltorl martiri al
Dumnezelril Fiulul Tu pe pmntl"
(64) Toat aceast mascarad dlctatorlal
a soclettll civile, in care domneste dlctatura
mode!, a plcerilor, a poftelor, a neinfrnatelor pornlri ptimase, a tuturor comodlttllor,
are ca scop dlstrugerea poruncllor
Mlelului!. Relatlvltatea idellor este cea mal
mare capcan in care poate cdea mlntea
care abdica de la scara valorllor lui HrlstosDumnezeu. Numal cnd r e n u n t i la valorile

N.P. R i g k o v s k i

Margul distrugtorului

creatine ale vieti! far de moarte, $1 ale tlneretii far btrnete, poti cdea in prpastia
relativizrilor de orice fel, dobndind in
fina) drept rsplat nebunia mintii, unlrea
cu demonil.
RELATIVITATEA IDEILOR este mediul
dlavolilor de Introducere a unel alte ordini
dect cea obsteasc, a Moli Ordini Mondiale
anticrejtine, care inseamn dezordine,
homosexualitate, rzvrtire fata de ordlnea
instaurata de Dumnezeu, multa nesigurant $1 ndolal. Relatlvltatea ideilor neag
nssi exlstenta lui Dumnezeu, a leglor
Sale vesnlce, neag adevrul $1 se naste din
domnla bunuiul plac, din confuzla patimllor si din nebunia mintii, conducnd la o si
mai mare nebunie, generalizat. O expresie
cunoscut a acestei plgi sociale, este mult
discutala cugetare a lui Descartes: ..Ma
ndoiesc deci cuget. Cuget deci exist" foloslt
de fapt pentru a zpcl cugetarea, si a o
arunca in relativisti! si nihllism. foarte bine
limpezeste aceast problema cartea
Printelul Serafini Rose, Hihllismul.
(65) Doar o minte ntunecat nu vede
realltatea oblectlv si trebule s-si creeze
una sublectiv. Deoarece mincluna relativiideilor a devenlt dreptar prln fllozofla
contemporan, s-a ajuns la ora actual c
aproape toti oamenli au mintea ntunecat
prin relatlvlzarea teribll care li s-a predat
in scoli si academli. Acestla nu mai sunt
capablll sa vada realitatea inconjurtoare,
de aceea umbl dup un slstem proprlu de

gndlre, nu dup Adevr.

Noi crestlnil, ns, trebule sa ne
de aceste cuvinte ale Mntultorulul: ,,Umblati
ct aveti Lumina ca sa nu va cuprind
intunerlcul. Cci cel ce umbl in ntunerlc
nu stle unde merge. Ct aveti Lumina,
credetl in Lumina, ca sa fiti fll ai Lumini!"
(loan 12, 35-36). Oamenii desptimiti. Uberi
fata de pcat, care nu simt nlcl o atractie
spre ru, au mintea curata, si vd, de aceea
demoni! il ursc pe: ..rsftatil de crestlnl,
care purur! petrecin Lumina lui Hrlstos".
(66) Simultan cu formarea soclettlf civile,
bazate pe cultura Intelectulul si relatlvltatea
Ideilor, Lucifer concepe strategia de atac
asupra MATERN1TATIL pentru c maternittea inseamn cresterea si educarea tn
moralltatea crestina a urmasllor. Temela
fecloar si femela marna, credlncioase in
Dumnezeu, sunt considerate ..fortrete de
nenvlns". Cte fecloare si marne mal stiu
azl ce valoare Imens reprezint eie 9! ce
putere Imens au dac-sl pstreaz
credinta tare ca dlamantul si moralltatea
nestlrblt? Asupra fecloarelor si mamelor
sl orlenteaz el cu dibcie si precautie
toate atacurile. Dac le-au distrus credinta
si le-au zelflcat IFITELECTUL nu va f\u sa
le dlstrug curtla de crlstal a vlrginittii si
fortreata maternittii, fluturndademenltor
teoriile nonconformlsmulul si llberallsmulul moral.
(67) In dlstrugerea femel! fecloare si marne,
si a progeniturllor ci, copill, care-I inspi-

94

95

96

N.P. R i g k o v s k i

M a r 9u1 d i s t r u g S t o r u l u i

manta c ar putea deveni buni crestlni,

buni preoti sau buni monahi, Luclfer se
foloseste de barbai, pe care-i considera
,,material brut" si allat", stilnd el prea bine
c asupra femeii, cnd a fost alungata din
ral, s-a aruncat blestemul, sa He atrntoare de brbatul el. ( atras ve! fi de
brbatul tu si el te va stpni! Fac. 3,16)
Ce nu vrea s-st amlnteasc vrjmasul este,
c Hrlstos-Dumnezeu a eliberat-o de acci
blestem, nct fenicia crestina cu o moralitate de otel - prln puterea lui Hristos - poate
crea caractere de otel, gata de a blrui prin
neptlmire si prin fermltatea virtutil orice
ispft perfida de corupere.
(68). In categoria acestor BARBATI/ aliati
ai diavolului, numlti ..materia! grosolan",
..care cedeazd mal usor Idellor nebunestf',
Intra si to(i capii mariior ideologi! ateiste si
stilntlfic-materialiste: Kant si Laplace, Darwin,
freud, riietzsche, Sartre, Marx, Engels, etc.
ca si loti savantii materialisti, romancierli,
poeti!, si pictorii nonconformisti, care au
considerai crestinismul ca pe o ..dictatur
decadente a moralittii", creia l-au ntors
spatele pentru a se arunca in bratele
l i b e r t a t i i anarhlce de a face toate pacatele
ladului.
Surprinztoare prin noutatea ior pe llnla
directivelor luciferice din vedenie, sunt si
ideile ..academlclanului" romn contemporan Mlhai Drgnescu, care, in opera sa:
..Inelul lumii materiale" (Ed. stiintific si
enciclopedica.. Bue., 1989) la pag. 219,

aflrm: ..este nevoie de o proiec(ie flosofc

care treptat sa poat duce la un MODEL
fTIiriTIFIC al ..ultime! reallttT. Conceptele
pe care le foloseste in cartile sale stiintiflce
evita cu precautie numele lui Dumnezeu si
Indicarea lui Dumnezeu drept Creator al
universului, nlocuindu-L cu termeni
savantlca ,,ortoexlstent", ..Informaterle",,cmp mental", ,.lumatle"= surs a energie!
din univers si rezervor materlal al lumi!,
modelul ..ortoflzlcil", modelul ..inelulul lumi!
materiale", conceptul de ..neformal". Vezl si
Mihai Drgnescu - Profunzlmlle lumll
materiale. Bue. Ed. Politica, 1979; vezi si
$tlint si clvillzatlef ed. tlintinc. si Enciclopedica., Bue. 1984. De vzut si Tehnologii
pentru vlitord\\\a Froblemele globale
si viitorul omenlrii Bue. Ed. Politica,
colectia Idei contempcrane", 1982, unde
Mihal Drgnescu introduce pentru prima
oar notlunea de ARHEM - cvasistem din
clasa sistemelor Introdeschise care are
proprietatea CONST11NTE1. Conform teorie!
lui omul este un arhem, societatea este un
arhem.
De asemeni, poetul si fllozoful Luclan
Blaga vorbeste in termeni confuzi despre
..Marcie Anonim", sub care denumire se
poate ascunde foarte bine Lucifer.
Deoarece oamenl! lumll n care trim nu
se inchina t o t i la acelasl dumnezeu, ci uni!
se inchina Dumnezeulul Creator, lar alti!
uzurpatorulu! Luclfer-satan, aceste noi idei
trebuie primite cu mult discernmnt

97

98

N.P.

RUkovski

duhovnlcesc pentru a anlhlla veninul

serpesc din eie, 5! a pstra doar ce este
cunoastere curata a creatici desvrsite a
Sfintei Trelmi - Dumnezeu.
(69). In Frotocolul de la Toronto. la pag.21,
se vorbeste astfel despre femeie: ..Odlnioar
..Centru 5! pivot al familiel", femeia
moderna (prin ..pilula contraceptlv" care-I
deschide calca spre Jlbertatea sexual"
far conseclnte) va dori s-si abandoneze
rolul tradltional, sa se detaseze de famille,
si s-si triasc viafa conform cu aspiratine
el personale... Aceast ..eliberare sexual"
va reprezenta calca flnal prin care vom
face sa dispar din ..constlinta popular
orice referire la ..Bine si Ru". Prbuslrea
acestel bariere rellgloase si morale ne va
permlte sa reallzm procesul falsel ..EMberrl
a omulul de trecutul su", ..eliberare" care
ns, in realitate, este o forma de sclavle
profltabll pentru ..Flanurile noastre
Mondlallste" pe care urmrim sa le punem
n aplicare."
mplnsl spre experientele nefaste ale
sexuallttll precoce si ale avorturllor la
cerere, ale anticonceptlonalelor si dlvorturilor, tinerli de ambele sexe se vor face
\ i n o v a t i de pervertlrea de la nasiere a
progenlturii femeil sau chlar de strpirea
definitiva a acestela, care-I provoac attea
..dureri de cap" lui Luclfer... Dup cum se
poate usor observa, ProtocoluI de la Toronto
(1967-]985)$\a Mar$ului distrugtorului (1905) se expllc una prin cealalt.

M a r i n i distrugtorului

chiar dac au fost dezvlulte n perloade

diferite de tlmp, ntruct au fost concepute
de aceeasi mlnte nebun.
(70). n Planul Ro$u citlm: -Recunoasterea
legala a ..dlvorturllor", ..avorturllor", a
dlverselor forme de homosexualitate, ne va
ajuta sa modifcm n profunzime bazele
isterice ale ..Dreptului Legai" al societtilor,
pentru a mpfnge ansamblul Indivizilorspre
o RELAXARE GENERALA A MORAVURILOR,
pentru a-i OIVIZA unii in raport cu altii,
pentru a D1STRUQE viitorul tineretulul prin
a- DISTRUQE moralmente in urma experentelor nefaste ale sexuallttlf precoce si ale
avorturllor, ale alcoollsmului, ale drogurllor
diverse, - controlate la nlvel mondlal de
ofiterii nostri superiori din Lojlle Internationale -, si ale slnuclderilor, suicldul aiunand
sa fle considerat de ctre un tineret
dezabuzat si abandonat n vola lui nsusl.
ca un sfrsit cavaleresc." - extras din
Protocolul de la Toronto. Ce monstruozitatef
Ce urgie sap la temella societtii umane!
lata Inventata ..filozofia pozitiv" a
sinuciderll, a lui Emil Cioran, spre a umple
fadul cu sinucigasl... $1 ct de aclamat a
fost si este, pentru limbajul su Intellgent,
scllpitor de negur, acest Jalnic filozof al
truflel si al sinuciderll, unealt criminale in
mna lui Lucifer... $1 cti ca el. Inventatori
diabolici de ..fllozofli pozltve"... Fune pe
gnduri si .xreatla" savantului Mihal Drgnescu cu ..noua sa filozofle pozitiv" prezentat n cartea ..Inelul lumi! materiale", (carte

100

N.P.

Rskovski

aprut in 1989 - sub comunism, la Ed.

$tiintific si Enciclopedica prin bunvointa
Editurli Politice, cf. prefata crtil). Cititorul
luminal de Sfnta Trelme-Dumnezeu descoper n ,,noua filozofie" Impus de autor, o
alta inventie ,.pozitiv" a slugllor lui Lucifer,
o ideologie rationalist-umanist care continua
si se sprUIn pe ideile ,.teorlilor pozitlve
structurale" anterioare (Kant, Darwin, Marx,
etc.), pe care ins le depseste cu dfbcie
introducnd teoria ..informatici din materia
profonda - Informaterla" prin care se cauta
mlsterul ..ortosensurllor".
..Filosofia Inelulul lumi! materiale este
rezultatul une! forjri materlaliste a gndirll
despre lume... Increderea n principiai
autoconslstentel materici, ca un postulai
indus din experlenta stiintlfic si (storica a
omenlril, Sncrederca in principiile materlallsmulul dlalectlc f i Istorie a dus la
conceperea Inelulul lumll materiale" ne
spune autorul Mina! Drgnescu. ,.Inelul"
este conceput pe baza CRED1NTEI n principiile ..stilntlflce" ateiste. Pioua ,,teorie"
introduce noi termenl ca; aflre, arhem
(omul nu mal este un slstem ci un arhem),
Introdeschldere. lumatle si Informaterle,
lume mate/laladiferit de materie, mezoblont.
ortoexlstenf, ortosens, ortotron, subarhem,
tenslune filosofici, etc, termenl savanti
..nscocitl pentru a MASCA ..evldenta nebunle". Cu acesti termeni si exprimrl (Jumatia
si Informaterla constltule matrlcea fundamental a lumlD ncearc sa ascund si sa

M n r s u1 d i s t r u g t o r u l u i

101

substltuie lucrarea Sflntei Treimi care se

face prin energiile Duhului Sfnt n lumea
material si nematerial, vie si nevie, din
ntregul Univers. Tot prin acesti termeni
bombastici, slugile lui satan se chinuie sa
ascund si existenta lui Lucifer $i a legiunilor lui ntunecate, ca principlu al rulul;
treptat ei vor ncerca sa scorneasc o
splrltualltatc a existentei din care nl-1 vor
arunca n fata pe Antihrlst. O incercare n
acest sens este si cealalt lucrare a ..savantului academician" Minai Drgnescu:
^Splritualitate, Informale, materie" aprut
n 1988, la Edltura Academiei Republlcli
Socialiste Romania. Desl va fi o spirltualltate
a rului, ntunecat, ntruct din ea lipseste
Dumnezeu, oamenll manlpulatL cu mlntea
lor orbita de ntuneric, o vor vedea
luminoas.
Deci, se cuvine sa fle prlmite cu mare
prudent orice noi Teorli stlintlfice pozitive...
fiindc prin eie vor incerca treptat sa ne
fure sufletele pentru vesnicle. Marx, artizanul comunismulul si al ateismulul stiintlflc,
mrturiseste ntr-o scrisoare trlmis lui
Engels c a dat oamenilor sa mnnce
..gunoi si rahat" prln teoriile lui sociale,
socialiste, din ..Capitalul", ..Critica rellgiei",
etc. Inc din scoal Marx era poreclit de
colegil si cu apelativul ..D1STRUQE" (vezi
cartea ,,Marx si Satan" de Richard Wurmbrandt). Am vzut, c nsusl Lucifer recunoaste
c este o nebunle evident sa nu crezl n
Dumnezeu, Creatorul Atottiltor, c e o idee

102

103

N.P. R i k o v s k i

Mar^ul diatrugtorului

ABERAF1TA. lata clne a fost MARX, un mare

asasln ideologie, un satanlst a n t i h r i s t . . .
5 revedem complotul ideologie al lui
Luclfer asupra savanjilor Slave! Crudi si ai
Lumini!, dezvluit de Vedenia ,.Marsul
distrugtorului":
,.Vol (demoni!) urmrlti-l FAS cu FAS 9!
supravegheatl-l nefncetat pe SAVAflTH
inzestrati cu talente si aenlalltate. Acestla
sunt GEI ALEI si GEI MAI VALOROSI dintre
oamenl - el cerceteaz natura si miraculoasele el structuri si forme, strdulndu-se sa
ptrund Sn TAIP1A VIETII ntru SLAVA
CREATORULUI si a CUNOATERII ntelepclunll Sale de neconceput."
Urmrlndu-l ..pas cu pas", practlc
asaltndu-i nevzut cu fel de fel de sugestli,
demoni! au reusft sa-! deturneze pe acesti
valorosi savanti de la menlrea si (elul lor,
clar si mre(, de a-L face pe Dumnezeu att
de bine cunoscut omenirll inct credinta
omulul sa devln tare ca dlamantul. Mai
mult, spune Lucifer, prln sugestli bine
tleluite 1-a pclit pe btrnul savant si 1-a
indemnat sa EXCLUDA din STUPITA credinta
fn CREATORUL Unlversulul...
Ins oamenll de bun credinta stlu c si
savantll se mpart in dou categorli:
- savanti de bun credinta, onesti, luminati,
cu sufletul curat, pasionati; si,
- savanti vnduti diavolulul si banulul, gata
sa mlnt, sa ascund adevrul sau s-1
falslflce;
De asemenea, este bine stlut c numele

si descoperlrile unor valorosi savanti au

fost in mod special folosite si interpretate
tendentios nspre sustlnerea ateismului,
evolutiei, si materiallsmului, chiar dac acci
savanti minunati erau crestini credinciosi si
s-au opus in timpul vieti! lor interpretrilor
eronate ale opere! lor. Despre marcie
flziolog rus Favlov I.P. (1849-1936), se stle
c se spovedea regulat, sptmnal, chiar
s! in perloada comunista, respectndu-1 cu
multa dragoste pe duhovnlcul su. 1 ct
s-au folosit atei! de descoperirea acestui
savant asupra refexelor condizionate, pentru
a sustine animalftatea omulul si faptul c
se trage din malmut... nebunle pe care o
mai sustln si azi, elevilor predndu-li-se
chiar si in anul 2008, la disciplina Biologie,
c omul a evoluat ca un animai superior
dintr-o specie anume de maimute... 51 ca nu
are nimlc dumnezelesc n el, ci el, omul, sl
este proprlul su dumnezeu...
(71). Apostoli! SAVAnTI al dlavolului - care
stpnesc maloritatea mlntilor - sunt
savantil de rea-credint, ratlonallstl-umanlstl,
ateisti, liber-cugettori sau nonconformisti,
mal vechl si mal noi. Dintre acesti savanti,
cel contemporanl sunt experti n
ORTOFIZICA, nou domenlu al fllozoflel,
care se bazeaz pe materialismul dialectic
dar cauta sa fac loc si fenomenelor oculte
si asa-zis paranormale att de respinse
inalate vreme de materlallsm. Acest nou
domenlu de studlu - Ortoflzlca (o alta
gselnit bine ticluit) - elaboreaz un

104

N.P. R g k o v s k i

Mar$ul distruKtorului

mode/ al profunzlmllor lumllor materiale,

model care explic {printr-o munirne de
presupuneri ca vai de capul lor, de grecale
ce sunt) cum se poate trece de la materia
profonda la partlculele elementare si la
aparltla unul unlvers. Ortoflzlclenll cred in
ORTOEXISTEflTA care reprezlnt ..exlstenta
din afara u n h e r s u l u l , din care unlversul
provine , dup cum explic profesorul
Mlhal Drgnescu in lucrarea sa Inelul
lumllmaferiale op.clt. pag.438.
Cu adevrat drceasc si aberant este
scorneala ed ..unlversul provine din
ortoexlstent" si nu este creatla lui Dumnezeu. $1 aceast scorneala fi demasc si pe
cel ce a elaborat-o, ca fllnd un fdelapostol
savanta\i Lucifer...
(72) Lumea nevzut nu poate fi contestata.
Dar cnd Intervlne credlnta Fn artrlle
duhurllor nevzute care sunt de fapt dracl,
Intervlne confuzla, neclarltatea si deci
ndofala. Asadar contactul, desl real, al
credintelor orientale cu lumea nevzut,
este de fapt cu demoni! si duce la necredlnt, la ncadrarea lumll nevzute in ordlnea
lumll vzute (exemplu: rencarnarea). Totodat, contactul cu duhurlle rel nevzute duce
la inrurlrl vtmtoare.
(73) Masonerla a fost anatemlzat de
Biserlca Ortodox Romna in 1937 si de
cea a Grecie! tn 1933, ca una ce se Impotrlveste credlntel.

lumea cealalt, cci lumea vzut II

plictiseste ntr-un trziu pentru c el e si
materia!, dar si nematerial. Plictiseala este
un moment al vieti I ce pare banal, dar
tocmal atunci cnd lumea materiale ne
plictiseste lese la suprafat dorul nostru
infinlt dup sacru, dup Cel Preasfnt,
dup blnele vesnic si absolut.

(74) Omul are nevole sa tln contactul cu

105

Recomandrl $| aduglri ale edltorulul

Este recomandat a se citi aceast vedenle cu multa atentie, $1 a se uni ntelegerea
el cu citirea ,,Protocolului de la Toronto"
(..frotocolul de la Toronto - 6.6.6. - Complotul
organlzatlei ftatiunilor Unite pentru instaurarea noi! ordini mondiale" a ziaristulul
canadian (asasinat) Serge Menaste, aprut
la ed. Samizdat n 1995), care contine cele
dou proiecte mondiallste distrugtoare:
rianui ro$u si Aurora Ro?le. Ambele sunt
rosii de sngele multimilor de cameni uclsi
pentru reallzarea Q uvernrli Mondiale,
pentru Instaurarla Moli Ordini Mondiale
anticrestine si in flnal pentru dominala pe
fata prln Antihrlst a lui Lucifer-Satan asupra
omenlrli distruse...
Dar, Hrlstos a inviati Hrlstos ne asteapt
pe ficcare s-I deschidem usa Inimllor
noastre ... Cu El in inirn nu avem de ce ne
mal teme... Rzboiul mondial, vzut si nevzut, de fapt mpotriva Lui Ilsus Hristos se

106

N.P. Rigkovski

M a r c i i ! distruetorului

poart si mpotriva urmasllor Lui, si este tn

ansamblul lui un rzbol reIJgios, orlct de
absurd ni s-ar parca aceast afirmatie.

dreptatea L u i , care, ca pe un rob, FI va

readuce la cale cu sila. li da si tlmp, doar va
simti sa vln de bun voie; dac Tns nu
bag in scarna, il la si t i m p u l si cade far de
veste urmrlt de dreptate..,

HRISTOS A INVIATI
ADEVARAT A INVIATI
t

Cteva cuvlnte tmduitoare de suflet

ale Printelul Arsente Boca
..Dezechilibrul, haosul si anarhla sunt
cam acelasl lucru, o schimonosire, o
degenerare, un accident, un pcat coiectlv.
Dezechilibrul sau pcatul nu e o realitate
cu suport propriu, ci sunt ghearele dlavolului
in grumazul realittii, o pndire a n i m i c u l u i
care vrea sa inghit in sine toate cate sunt.
Dumnezeu vrea sa stvileasc nvala
anarhlel In faptur, ins, respectnd liberttea omuiui, nu poate, dect dac va cstlga
si convinaerea omului pentru intentla Sa. F
dreptl il are castigati pentru aceast cauz.
Pe nedreptl, pierznd acestia libertatea lor de vreme ce robesc pcatului - nu-i mal poate
cstlga prln libertatea pe care n-o mai au, de
aceea pentru acestia nu-l mai ramane dect
sabla. Prin sable se ntelege alci: asprimea
drepttll, legea, autorltatea, stpnlrea,
pedeapsa, pana chlar si pedeapsa cu sabia.
Cnd cneva, cu faptele sale pctoase,
cade din dragostea Tatlul su, da de

107

,,Rul, nlmlcul, pcatul, dlavolul nu sunt

subiecte sntoase de gndlre, cci mbolnvesc mintea prin asociale de Idei. Poclnta
trebule sa fle o nsenlnare din ce In ce mal
mare a sufletulul $1 a sanatati! fntregl."
,,Toat strdania protK nicului aceast este:
sa desfac dragostea si cunostinta noastr
de Dumnezeu si sa ne dea, prin palimi, ca
obiect de preocupare nlmicul si absurdul."
..Qlasul constlfntel - e un glas tcut, o
chemare lina, pe care o auzl, o ntelegl c
vlne dinluntru, dar totusl dlncolo de Une,
de la Dumnezeu. nsusl cuvntul con-stllnt
nsemneaz a sti mpreun la fel. lar cel ce
stlu la fel, sunt Dumnezeu si omul. Prin
u r m a r e , cugetul sau constlinta e ochlul cu
care vede Dumnezeu pe om si acelasl ochi
cu care vede omul pe Dumnezeu."
Patimile, reaua volnt si peste tot pacatele, dar
mal ales nebgarea tn seam a acestul
glas, ngrmdesc nistc valurl peste ochlul
acesta, nlste solzi, care-I stlng glasul, Tnct
abla se mal aude. Atuncl si Dumnezeu se
stinge din ochiul nostru, nct ne pare c
nicl nu mai este Dumnezeu." (Pr. Arsenle
Boca - Crarea Imparatici)

N.P. R i s k o v s k i

ATENTIOMARE IMPORTANTA

a s u p r a morale! r a f l o n a l l s t e
(Adevrul este absolut, nu relativi)
Piine sunt rafturlle iibrrlilor $1 bibliotecllor tu nenumarate crti ale llteraturll
stiintlfice moraliste, cu continui estetlc si
etlc, sau romane ale llteraturll de dlvertisment, universale. Qslm n eie afirmatli ce
par a fi ..de bun slmt si de rspundere si
invasatura", afirmatli nflcrate, piine de
idea li sm $1 entuzlasm, atrgtoare prln
aspiratine inalte pe care le propun si care
reusesc sa aprlnd Intelectul si chlar
sufletul, Tns foarte greu seslzm modul
exagerat si nenatural tn care o fac. Desl par
c glorifica binele, preamresc adevrul si
proslvesc dragostea, aceste Idealurl care o
cllp ne nsufletesc sunt ns Imposibll de
nereallzat; de aceea ne las un gol neasteptat n Inlm nsott de-un sentlment acut de
nemplinlre. De ce trlm aceast deceptle?
Pentru c accie aspirati! strlucit infaticate
sunt doar niste biete lluzil, srmane forme
far fond, binele lor este sec, adevrul lor
este sterp far de Hristos-Dumnezeu, lar
ceca ce se numeste dragoste in eie este o
supra-ldeallzare a unor senzatil si slmtminte neclare si nerodltoare. Toate acestea

Margu distrugatorului

I (Mi

sunt o nselare; este o llteratur cu un

puternlc caracter ratlonallst umanlst, din
duhul crtilor reiesind c scriltoril sunt
adepti! moralel ratlonallste aride, conceput
de Lucifer si dezvluit in vedenla prezentat mai sus.
Este momentul, ca tot! crestinii sa ne
dezmetlcim din mlncluna ..atrgtoareI
morale umanlst-rationallste", comunlst-atelste,
moart prln ea nsasl si prln Inventatomi ei.
Morala rationalist, morala I n t e l e c t u l u i ,
amestec binele trunchiat si adevrul denaturai, falsificai, cu rul deghlzat, si prin
aceast este njositoare si dlstrugtoare
sufleteste pentru omul care o mbrtiseaz.
Crestlnul se cuvine a face o deosebire
net si ferma ntre morala crestina hrlstlc, care-L are pe Hristos-Dumnezeu n
centrul ei 5! al crel izvor este n Dumnezeu
- Tatl, si asa zisa morala ratlonalistumanlst-atelst sclipitoare si ispitltoare dar
stearp, oarb, far sens si far miez, ucigtoare, Izvort din intuneclmile luciferlce, o
cumpllt deghlzare a lupului satanfst n
miei blnd.
Morala rationalist far de Dumnezeu inventata de Lucifer, il are pe omul dobort
de palimi n centrul el. De aceea este
moart si omoar sufleteste pe cel care-o
mbrtiseaz. Ea este o cvasl-moral, este
trufas, seac, far putere de a rezista
eficlent n fata rulul. Chiar dac cuprlnde

N.P. R^kovski

M a r u1 d i s t r u g t o r u l u i

norme ce par valoroase si precepte atrgtoare, cnd ns ncercl sa le impllnestl,

constati cu nemultumire cum aluneci intr-o
ftrnlcle degradante. Este cvasl-morala
care ncearc cu viclenie sa se substltule
MORALEI CRESTINE.
Scopul flnal urmrlt de sluglle moralel
rationallste este sa aduc un total dispret
asupra Moralel, de orice fel ar fi ea, si s-l
injoseasc pe om.
Alci e marea viclenie si marea DEGH1ZARE,
ca si marea vlctorie a rulul. Cu o astfel de
moral ratlonalist care amestec blnele
t r u n c h i a t cu rul deghizat, predata in scoli,
predicata de literatura ultlmelor secole si
aflat la baza ..DREPTURILOR OMULUI", s-a
umplut lumea actual de coruptle, lar
rutatea, mtinzndu-se ca o lepr, acoper
omenirea dezonorat.
Fntr-o total opozltle, Morata Crestina
este vie si da viat. Ea este singura MORALA
AUTEPITICA pentru c Izvorste de la
Dumnezeu, Creatorul el. Ea-sl are temella
pe Jertfa suprema a Tlulul lui Dumnezeu.
Hrlstos-Dumnezeu, Cel cu Cruce, da viat si
putere moralel crestine.
Hristos este m ntregime Binde si
Adevrul absolut. Dragostea desvr$tt si
Izvorul Dragostel, intruchlparea moralei,
unitatea tuturor vlrtutllor. Prlmlt prin
credint si prin Talnele Bisericii in suflet,
Ilsus Hristos aprlnde dragostea in Inlm si

reface omul deplin dac omul isl supune

volnta poruncilor Lui si trieste cu bucurie
/e//c////e(Matel 5,5-12) aduse de El.
Doar Msus Hristos, Cel cu Cruce, este
Adevrul, si dac toti am fi luptat de la nceputul vieti! noastre pentru El si I-am fi
implinit Evanghelia Lui, pe viat si pe
moarte, azi omenirea n-ar mai fi njosit, nu
s-ar mal naste monstri pe pmnt cci nu
ar mal exfsta vicil si pcatul ar fi fost
demult nvinslll Misiunea A d e v r u l u i este
mislunea lui llsus Hristos. El a lsat-o
urmasllor Lui, crestinilor, celor care vor sa
triasc in Adevrsl pentru Adevr!
Sa nu ne lsm mselatU Adevrul este
absolut, desvrsltl Adevrul are o existent
obiectiv, independent de vointa, de
ratiunea si de simturfle noastre imperfecte,
relative. Sa nu cumva sa acceptm sugestia
dizolvant c adevrul este relativi $1 sa nu
credem in relativitatea adevruluil Mincluna
gseste in adevr cel mal mare dusman, pe
care-I urste de moarte si cauta pe orice ci
s-l intunece. Aceast mare mlnciun, c
adevrul e reiatlv, prlmit in suflete are
puterea de a le ucide. Solutia: sa lesim din
confuzlel
Numai PERCEPTIA adevrului poate fi
relativa, nedesvrsit, aproximativ, dup ct
de nedesvrsit este mintea care-I primeste.
Modul m care ficcare om percepe adevrul poate depinde de conditine In care

110

111

112

N.P. R i g k o v s k i

trleste sau de situatia in care se afl la un

moment dat. Depinde si de aparatul care
receptloneaz adevrul, de ct de sntoas
si llmpede este mlntea care-I prlmeste. O
minte oarb prin confuzle si compromisuri,
sau ntunecat de pacate si patimi, o minte
murdar, sau bolnav, nu va vedea vreodat
adevrul curat, total, ntreg, asa cum este el.
Sa depunem deci srguln( si bun
voint n Duhul cel bun, al lui Hristos - Gel
cu Cruce, - ca sa putem intelege cu tot
dlscernmntul c relativa este numal
perceptla adevrulul, lar adevrul este
absotut, i n f i n i t . total, desvrsft

(1 loan, cap.4)
1. lubitilor, nu dati crezare orlcrui d u h ,
ci cercaci duhurlle dac sunt de la Dumnezeu, fllndc multi proorocl minclnosi au
leslt in lume.
2. In aceasta sa cunoastetl d u h u l lui
Dumnezeu: orice duh care mrturlseste c
Ilsus Hristos a venlt in trup, este de la
Dumnezeu.
3. i orice duh, care nu mrturlseste pe
Msus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci
este duhul lui antihrlst, despre care atl
auzit c vine si acum este chlar n lume.
4. Voi, copii, sunteti din Dumnezeu si l-atl
blruit pe acel proorocl, cci mal mare este

Marul

distrugtorului

II i

Cel ce e n voi, dect cel ce este n lume.

5. Accia sunt din lume, de aceea griesc
ca din lume si lumea il ascult.
6. Mo! suntem din Dumnezeu; clne
cunoaste pe Dumnezeu ascult de noi; clne
nu este din Dumnezeu nu ascult de noi.
Din aceasta cunoastem Duhul adevrulul si
duhul rtcirii.
7. lubitilor, sa ne iubim unul pe altul,
pentru c dragostea este de la Dumnezeu si
oricine iubeste este nscut din Dumnezeu
si cunoaste pe Dumnezeu.
8. Cel ce nu Iubeste n-a cunoscut pe
Dumnezeu, pentru c Dumnezeu este lublre.
9. Intru aceasta s-a artat dragostea lui
Dumnezeu ctre noi, c pe flu Sau cel Unul
Mscut L-a trimis Dumnezeu in lume, ca
prin El viat sa avem.
10. In aceasta este dragostea, nu flindc
noi am iubit pe Dumnezeu, ci fllndc El ne-a
lubit pe noi si a trimis pe flu Sujertf de
Ispsire pentru pacatele noastre.
11. lubitilor, dac Dumnezeu astfel ne-a
lublt pe noi, si noi datori suntem sa ne
iubim unul pe altul.
12. Din aceasta cunoastem c rmnem
n E) si El ntru noi, flindc ne-a dat din
Duhul Sau.
13. 1 noi am vzut si mrturlsim c
Tatl a trimis pe Flu, Mntuitor al lumil.
14. Cine mrturlseste c Ilsus este flu
lui Dumnezeu, Dumnezeu ramane ntru el

N.P. R i ^ k o v s k i

Margul distrugtorului

si el n Dumnezeu.
15. 1 noi am cunoscut si am crezut
iubirea, pe care Dumnezeu o are ctre noi.
Dumnezeu este iublre si cel ce ramane n
iubire ramane in Dumnezeu si Dumnezeu
ramane ntru el. {1 loan, cap.4)

Pentru a ne topi nvrtosarea si a ne da

putere, ne vine n ajutor Sfnta Scriptur si
Biserlca cea Una, prln Sfintele el Talne,
dintre care Sfnta Spovedanle fcut cu
durere si din adncul sufletului ellbereaz
fllnta crestlnulul de demoni si de ntunerlc.
Totodat, attea mrturii ale Sflntllor
asteapt sa le urmm exemplul eliberator,
numai sa vrem si sa alegem a petrece tlnv
pul scurt ce ne-a rmas n companla lor. Sa
nu respingerti chemarea lui Hristos pe care
ne-o face necontenit prln gura si bratele
iubltoare ale Sflntei Sale BisericI, sa mergem la duhovnlcl ca sa primim nu numai
iertare pentru rtclri ci si binecuvntare,
si sa gsim salvarea de atacurile duhurilor
demonice.

114

TRAlM ..LlPSIfl DE 5UCURIA

VEDERI1 LUI DUMNEZEU"

Pietrificati n indrtnicia inimii,

invrtosati n nepocint, cu sufletul lovit,
ucis, am ajuns cumpllt de neslmtitorl.
Zdrobindu-ne de zldul pcatului n tot mal
mare sfrmare ne aflm, cu dragostea
ncovolat spre lume si spre trup, robi
nctusati sub ascultare strin si dusman... Desi robia ne fndoale, lar n adncul
sufletului nostru se casca un gol Imens care
ne soarbe n donai su inflnlt dup sflnfenie, nu mai dorlm eliberarea ce ne-o ofer
Jertfa pe Cruce a Fiulul lui Dumnezeu.
Apare ntrebarea: * DE CE nu ne Intereseaz
vestea bun a Sfintelor Sale Evanghelli care
aduc cu adevrat mntuirea? - PEMTRU CA
att de mult ne-am impietrii ncat chiar
daca inc mal slmtlm ct amrciune
cuprinde viata noastr lipsit de FERICIREA
care izvorste doar din Dumnezeu, nu mal
avem puterea une! ntoarcerl si schlmbri
totale.

1 Ift

116

N.P. R k o v k i

CUVANT
al PrinteluI Paisle Aghioritul
..Dup furtuna diavoleasc,
va venl msorlrea dumnezeiasc"
In spatele d u h u l u i lumesc al ..liberttii"
de astzi, al llpsei de respect in Blserlca lui
Hrlstos fata de cel mal mari, p r i n t i si dascll, care au frlc de Dumnezeu, se ascunde
sclavla lumeasc, stresul si anarhla, care
conduce lumea la impas, la catastrofa
sufleteasc si trupeasc.
lar In spatele sistemului perfect de
aslgurare computerlzat, ce se face prln
..cartela" electronlc, se ascunde dlctatura
mondiale, sclavla lui antihrist,
ca sa-si
pun semn pe mna lor cea dreapt sau pe
frante, Inct nimeni sa nu poat cumpra
sau vinde, dect numai cel ce are semnuL
adic numele flareif sau numrul numelui
fiarei. Alci este nfelepciunea. C/ne are
pricepere sa socoteasc numele fiarei, cci
este numr de om. $/ numrul lui este sase
sute saized si sase" (Apocallpsa 15, 16-18).
Sfntul Andrei al Cezarell serie urmtoarele: ,,Despre numele cel murdaral lui antihrist
si despre tlcuirea numrului precum si
despre aitele ce s-au scris despre acelaf

Margul distrugtorului

117

vremea le va descoperi si experlen(a celor

nfeleptl..., dar nu a binevolt harul dumnezelesc sa se serie in dumnezeiasca carte
numele lui cel pierztor. ns cercetnd cu
rafiunea, cu adevrat multe (nume) se pot
afla..:\r lucru ciudat este c multi cameni

duhovnicesti, pe lng faptul c fac tlcuirlle lor proprii, se mal si tem cu o frlc
lumeasc de ,.punerea la dosar", in tlmp ce
ar fi trebult sa se nellnlsteasc duhovnlceste,
s-1 ^jute pe crestlnl cu nellnlstea cea bun
si sa le ntreasc credlnta, si astfel sa
slmt mnglerea dumnezeiasca.
Ma mlr cum toate aceste evenimente nu
le creeaz probleme de constilntl De ce
nu-sl pun mcar un semn de ntrebare la
tlculrlle mintii lor? i dac il ajut pe
antihrist la pecetluirea lor, de ce mal trag
dup ei si alte suflete la plerzare? Cci la
aceasta se refer:
ca sa inselef dac este
cu putlnt, si pe cei alesr (Me. 13,22).
Se vor insela cei care le vor tlcul pe
acestea cu mintea lor. In tlmp ce semnele
sunt foarte dare. ..flara" de la Bruxelles a
sorbii in computer cu 666 aproape toate
statele. Cartela, buletinul electronlc, ..nainte mergtoare ale pecetluirii", ce arata?
Din pacate la radio ascultm numai tlmpul
probabil.
Ce ne va spune Hristos? ,,FtarniciIor,
fa fa cerului stifi s-o judecati dar semnele

118

N.P.JUgkovski

vremurilor nu putetl?'(Mi. 16,3).

Asadar, dup cartel si dup buletinul
electronic, adica ..indosarierea" persoanelor,
ce se face pentru a nainta cu viclene la
pecellulre, vor spune mereu la televizor c
oarecare a furai cartel cutrula si i-a luat
banii din banca. Pe de alta parte vor face
reclama ..sistemului perfecl", adlc pecetluirfl pe mn sau pe frunte cu raze laser, a
numrului 666, numele antihrlstului, care
nu se va distinge cu ochiul liber.
Din pacate, iarsi ,.anumiti cunosclori"
ti vor ..nfsa" pe fili lor duhovnicesli ca pe
niste prunci, chipurile ca sa nu-1 mhneasc,
zicndu-le: ..Aceasta nu are important".
,,Mu- nimlc, este destul sa credetl luntric".
$i, desl vedem c Apostolulul Pelru, care s-a
lepdat numal la exterior de Mristos, i s-a
socotit aceasta cu adevrat lepdare, acestia
se leapd de Sfnta pecete a lui Hristos,
ce le-a fost data la Sfntul Botez, care este
..Pecetea darulul SfntuluI Duh", prin
primirea pecetil lui antihrist si mai spun
apoi c il au pe Hristos nluntrul lor.
Din pacate, o astfel de logica aveau si
unii ..gnostici" pe vremea Sfintilor Mucenici,
care ncercau s-i ntoarc pe mucenici de
la mrturfslrea lor, asa cum spune Sfntul
Vasile cel Mare in ,,Cuvntul" su la
mucenicul Qordie:
mul(i ncercau s-l conving pe
mucenlc sa se lepede numai cu gura si s-si

Marcii! diatrugtorului

il1'

pstreze credinfa in sufici prln aceeasl

dlspozifie luntrlc, pentru c Dumnezeu
nu cauta la cele pe care le rosteste llmba, ci
la Intenda omului, Ins mucenicul Qordie a
rmas nenduplecat si a rspuns: ,,/Yu sufer
limba cea zldlt de Hristos sa rosteasc
ceva mpotrlva Ziditorului... Nu va inse/afj,
Dumnezeu nu Se las batjocorit cci din
cele ce les din gura omului, ficcare va fi
judecat; din cu vintele tale te vei ndreptfl
si din cuvlntele tale te vei osndf\e asemenea, sub stpnlrea
s-a poruncit crestinilor sa mrturiseasc
religia nchintorllor la doli si crestinil care
au mrturist si au jertfil Idolllor, au primit
un certificai scpnd astfel de mucenicle.
Dar nu numal acestia s-au lepdat de Hristos,
ci si cel care au dat banl nchintorilor la
idoli si au lual cerliflcalul far sa se lepede
de Hrlslos, asa numitii ..libellus". Dar si pe
acestia Biserlca noastr i-a considerai
lepdatl, czu(i.
Sa ne aminlim si de mlnunea sa va rs ita
de Sfntul Teodor, care se prznuieste in
ficcare an in smbta din prima sptmn
a Postului Mare: ..lulian Paravalul stllnd c
poporul lui Mristos, mal cu seam in
splmna intai a Poslulul Mare, cauta sa
se curteasc si sa se apropie mai muli de
Dumnezeu, a voli s-i spurce. De aceea a
poruncll sa pun in piata n accie zile
mncruri spurcate cu sngele jerlfelor

N.P. R i s k o v s k i

M a r g u dia tru g a tp r u 1 u i

idolesti. Dar Sfntul mucenlc Teodor s-a

artat in vls lui Evdoxie, arhieplscopul de
atunci al Constantlnopolulul, $1 descoperindu-i fapta mpratulul, I-a poruncit s-l adune
pe credinclosi dis-de-dimlneaf ca s-i
mpiedice sa foloseasc accie mncrurl
spurcate. lar lipsa hranei necesare sa o
nlocuiasc vremelnic prin coliv... In felul
acesta scopul Paravatului a fost zdrntcit
si poporul cel credincios a fost pzit
nespurcat...".
Deprtarea, de cele jertfite idolilor a
fost rnduit printr-un canon al Sflntllor
Apostoli: .,$/ Apostoli! si preotH s-au adunai... (si au hotrat) sa se fereasc de cele
Jertflte Idolilor si de desfru si de (animale)
sugrumate si de snge" (Faptele Apostolilor
15,6,20).
Dar cu toate cele pe care le-am artat,
auzi, din pacate, o grmad de neghiobii
aie minili unor ..gnostici" de astzi. Unul
spune: ..Eu voi primi buletinul cu 666, si voi
pune si o cruce alturi". Altul spune: ..Eu voi
primi pecetea cu 666 pe frunte si voi face si
o cruce pe cap...". lar altii spun o grmad
de alte neghiobii, creznd c se vor sfinfl n
felul acesta. Dar toate acestea sunt nselrl.
Mumai cele care primesc sfinire, numal
acelea se sfinfesc. De pild, apa primeste
sflntlre si se face agheasm. ns urina nu
primeste sfinire. Piatra se poate face pine
prin minune, dar necurfla nu primeste

sfinire.
Prin urmare, diavolul, antihristul, atunci
cnd este pe buletin, pe mn sau pe
fruntea noastr prin simbolul lui, nu se
sfinteste chlar si o cruce de ai face.
Avem puterea Clnstitel Cruci, a simbolului sfnt, si harul dumnezelesc al lui Mrlstos
numal atunci cnd ne ndestulm cu Sfnta
pecetluire a Botezulul, prin care ne lepdm
de satana, ne u n i n i cu Hristos si p r i m i m
sfnta pecetluire: ..Pecetea darulul Duhulul
Sfnt" (devenind astfel fli al lui Dumnezeu,
prin Mar, lar noi ne lepdm si ne pecetluim
cu 666 devenind ffi ai diavolulul).

120

Cu multa durere si dragoste intru Hristos,

Monahul Paisle

BIserlca sa la o pozitle corect. Sa protesteze si sa cear de la stat ca cel pufln sa

nu fle obligatoriu noul buletin. Sa explicesi
credinclosilor sa nteleag c, dac vor lua
buletinul, aceasta va fi lepdare".
n concluzie Stareful Palsie crede c: ..n
spatele Comunitrii Europene se ascunde
dlctatura slonistllor. La o dictatur att de
nfiortoare numai diavolul se putea gndl.
Pecetlulrea este lepdare. C h f a r si prlmlrea
buletlnulul este lepdare. Din moment ce
exlst pe buletin simbolul diavolulul 666

122

\. R U k o v s k i

(Apoc. 17, 18) si eu Isclesc nseamn c

sunt de acord cu acest lucru. Este foarte
limpede c aceasta nseamn lepdare. Te
lepezl de S f n t u l Botez si pul alta pecete,
adic te lepezi de pecetea lui Hrlstos si o
primestl pe cea a diavolului. Altceva este cu
bancnotele care au numrul 666 - ..dati
cezaruluicele cesuntale cezaruluT (Le. 20,
25) - si altceva b u l e t i n u l care este ceva
personal. Chiar atuncl cnd clneva prmeste
sa fle pecetluit dlntr-o nestllnt sau Indlferent nejustlflcat, plerde dumnezeiescul
harsl prmeste Inrurirea dlavoleasc".
In cteva cuvlnte aceasta era pozitia
Starefulul Palsle. A vorblt cu llmpezfme si
statornlcle pana la adormirea sa. lar acum
povluleste si invaia' prln scrlerile lui.
Hrlstos Sa ne lumlneze pe toli. Amin.
(Sfntul Munte Athos, Chi I la Tanaguda
Mnstlrea Cutlumus.

Smbta din prima sptmn a

fostululMare 1987)

F
Mar^ul distrugtorului

Alte aduglrl ale edltorllor

Spunetl HU, IAD-ululI
fnsemnarea elettronica a nallunll
trebuie sa alba conslmtmntul el.
Dezbatere centra stanlrli biometrice prin
cfpurl invizibile.

r r
V
M

n T\, prln

sunt primi! din lume la pasapoarte cu toate

datele blometrlce. Incepnd din acest an
fila Informatlzat a nollor documente de
cltorie coniine un cip electronic Invlzlbll.

N.P. R g k o v s k i

Mar^ul distrugtorului

Far a fi consultaci si far a aproba

acest lucru, romnii vor avea pasapoarte cu
date biometrice incorporate ncepnd din
acest an. Oficial, prln date biometrice se
ntelege, ntr-o prima faz, introducerea in
fila informatlzat a pasaportulul a unul ..cip
electronlc invizibil" care va contine aceeasl
fotografie care exista pe fila respectlv, ns
in formai electronic. Este vorba despre o
fotografie color cu dimensiunile 35mm/45mm
contlnnd imaginea faclal a persoanel
privila din fata, cu capul descoperit si ochi
deschi?!. Mlnlsterul de Interne a informai
c Uniunea European adaug cel putln o
msur suplimentar de identificare.
Aceasta consta in ncorporarea in cipul
electronlc aflat in pagina Informatlzat a
documentului, alluri de imaglnea faciali,
si a impresiunllor digllale ale degelelor de
la ficcare mn. Agenzia de presa Medlafax
ne Informeaz c, noul minislru de Inlerne,
Qabriel Oprea, nlci nu si-a preluat bine
functla si a si vlzital, la sfrsitul anulu)
trecut, Centrul Mattonai Unic de Personalizare a Pasapoartelor Elettronice, unde
ncepnd cu I ianuarie 2009 se produc
noile lipuri de pasapoarte, care confln 50
de clemente de sigurant, fata de 32
existente pe actualele documente.
..Elementul de noulate" al pasaportulul
biometrie este introducerea unui cip care
Include dalele personale ale detintorului.

..noile pasapoarte sunl dovad a faplulul ed

Romania isi poale n d e p l i n i responsabilittile pe care le are ca tara membra a Unlunil
Europene. Inlroducerea unor elemenle
supllmenlare de sigurant si, binenteles,
conlrolul strict la granite au rolul de a
impiedica exportul si importul de infractionalitate", sustlne mlnistrul A d m i n i s t r a t i e i si
Inlernelor. ncepnd cu 31 decembrie 2008,
Romania, ca slal membru DE, poate emlte
pasapoarte elettronice in conformitele cu
Regulamentul nr. 2252/2004 al Consiliulul
Europei, prlvlnd standardele pentru elementele de securitate si elementele biometrice
integrate in pasapoarte si n documente de
cltorie emise de statele membre. Conform Ordonantel de Urgent a Quvernulul
nr. 94/2008 pentru stabilirea unor msuri
privind punerea n circulatle a pasapoartelor
electronlce, precum si producerea altor
documenle de cllorie, personalizarea
pasapoartelor electronice se realizeaz de
ctre Cenlrul Mational Unic de Personalizare
a Pasapoartelor Electronice, care functloneaz
n structura Directlei Generale de Pasapoarle
a M.A.I. Conform acelulasl act normativ,
producerea blanchetelor (pasapoarte in
alb) se realizeaz de ctre Compania
Matonaia ..Imprimerla Mattonala**.
Potrivlt sursei citate, Romania este singurul stai din lume care emlte un model de
pasaport electronlc care cuprinde, chlar de

124

127

N.P. R i s k o v s k i

Margul diatrugtorului

la momentul Introducerll, ambele elemente

de Identificare, respectlv Imaglnea faclal
si Impresiunlle digitale, conchide Mediafax.

teroriste iminente?
nu este foarte clar nici de ce nlmeni, dar
nimen! din Quvern, nu s-a gndit sa supun
aceast tema dezbaterii publlce, conform
normelor de scena ale asa-zisei democratil
la care suntem si noi nlste figuranti, acolo.
Chiar att de mare este pericolul si nu stlm
noi? Su nsemnarea noastr, ca pe vite,
este primul pas al unor alte msurl luate
pentru controlul absolut al fiin(ei umane?

126

Mumrul 2, dup SUA, la amenintri

terorlste?
Hu este foarte dar de ce noi suntem
primi! in toate, cum am fost si cu noile note
bancare de plastic ale Leulul, desi, teoretic si tot far consultala popular - vom trece
in curnd la moneda european Euro.
Pi este foarte clar care este motlvui
acestei cheltuiell imense, in conditine
..crizei Internationale", stari! de subzistent
a pensionarilor si a une! sub-salarlzri a
profesorilor, de exemplu.
In Statele Unite, presedfntele George
Bush invoca anul trecut, in Decretul su de
instituire a Biometrie! informatizate, ..Securitatea Matonaia", la punctul 1, ca motlvul
princlpal al actulu! este ..protejarea natiunii
mpotriva ..teroristilor cunoscut* ?! suspectati"
('Known and suspected terrorists' - KSTs - ( Vezi
Whlte House: Piattonai Security Presidential
Directlve and Homeland Security ... SUBJECT: Biometrics for Identification and
Screening to Enhance Natlonal Security).
Dac in cazul amerlcan ratiunea este,
cel putln oficfal, o msura ..antiterorlst",
care sa fie la noi motivili: suntem o natlune
de teroristi su, dup SUA, suntem a doua
tara din lume ca rise al une! amenintarl

e 4* dou* loingi cubtiii mt *nnfitfa

cihi o det %i 3 tp*(aloii fwrn|i tot dvi 2
n9r* ct>taii .ot i*fv*2*f*a to* 6 Vxtorn
c i p * A*ct cod <l* b tct* piz*n(
run>ul tnbchirttAi 666 Hi

Ceca ce este clar este faptul ca noua reglementare incaica dreptul la intimitate si
propria persoan, la viat si la liberiate si,
mai mult dect att, incaica convingerlle
religloase ale peste 87% din natlune. (Vezt.
http://www.razbolulnevazut.org/articol/51
Scrisoarea-Printelui-Pafste-Aghioritul-referitorla-semnele-vremurilor-666)
Orice cet^ean trebuie sa alba dreptul la
alegere, atuncl cnd 1 se pune viata ntr-un
cip - updatat la vola autorlttllor -, atunci

N.P. R i s k o v s k i

Mar^ul distrugtorului

cnd cetteanul este transformat ntr-un

slmplu numr, mai ceva ca in statu
comunlstsau nazlst.

nlel anti-biometric ..Viata far a fi fnsemnat", a mers mai departe, n 2008, contestnd Legea abuzfv la Curtea Suprema a
Serbici. Ceca ce trebuie sa facem si noi.

Sa nvtm de la srbl:
,.VIata far a fi nsemnafl"
In statu vecln ortodox, Serbia, in urma
une! campanll pornlte de o slmpl organizatle de crestinl, Introducerea cipurilor
biometrice a fost blocat. Blserlca Ortodox
Srb a organlzat o conferir stlintific, la
care au participat experti n IT, profesorl
universitari si personaltti culturale, care
au sollcitat Quvernului, printr-un apel publlc,
oprlrea stanarli electronice a oamenilor
pana la o dezbatere naflonal pe aceast
tema. Dup dol ani de lupte, si sprijln din
partea comunlttii academice si blserlcesti,
victoria credinciosllor ortodocsl asupra autorittilor a fcut ca blometrizarea cu fierul
rosu a srbilor sa fle respins. Vezi Serbia
rejects biometrie ID cards EDRI. Binenfeles,
asociatia care a reusft aceast performant,
..Dverl" - Porti (htp://www.dverisrpske.com/),
nscut n 1999 la Facultatea de filologie a
Universitari din Belgrad, a fost catalogata
imediat de ..prietenii" Serbici (aceiasi cu cei
al Romnici) drcpt fundamentalist-extremist si ant-mondializare, ca si cum
globalizarea ar fi un lucru bun. Avocatul
Dragoljub Djordjevic, promotorul campa-

Studilnd materialele accesi bile pc

Internet despre biometrie am dat si de un
Institut al crui nume, pentru romni,
spune tot: Information Acces Division, pc
scurt: I A D .

130

N.P. R i g k o v a k i

POSTFATA

.,S va dezbrcati de vfetuirea voastr

de mai nalnte, de omul cel vechl, care se
stric prin poftele amgltoare, si sa va
Innoitl n duhul mlntli voastre, si sa va
Imbracati In omul cel nou, cel dup
Dumnezeu, zidlt Fntru dreptate si n
sfntenla adevrului. (Efesenl, cap. 4, 22-24)
..Si nu fiti partasi la faptele cele far
road ale ntunerlcului, ci mal degrab,
osnditi-le pe fata. Cci cele ce se fac ntru
ascuns de ei, rusine este a le si gri. lar tot
ce este pe fata, se descoper prin
lumina, cci tot ceca ce este descoperit,
lumina este. Pentru aceea zice: ..Desteaptte cel ce dormi si te scoal din morti si te va
lumina Hristos". Deci luatl scarna cu grij,
cum umblatl, nu ca nlste nentelepti, ci ca
cei nteleptl, rscumprnd vremea, cci
zllele rel sunt." (Efesenl, cap. 5)
Jar pe voi v-a fcut vii, cei ce erati morti
prin gresalele si prin pacatele voastre. n
care ati umblat mal nalnte, potrlvlt veaculul lumii acestela, potrlvlt stpnitorului
puterii vzduhului, a d u h u l u i care lucreaz
acum in fili neascultrll. Intru care si noi
totl am petrecut odinloar, in poftele
trupulul nostru, fcnd volle t r u p u l u i si ale
simturilor si, din fire, eram flii mnlei ca si
ceilaltl. (Efeseni, cap. 2, 1-3)

Mar$ul distrugtorului

l.U

..imbrcatl-v cu toate armele lui

Dumnezeu, ca sa pute(l sta mpotrtva
uneltlrllor dlavolulul. Cci lupta noastr nu
este i m p u t r i v a trupului si a sngelul, ci
mpotrlva nceptorlilor, mpotriva stpnlilor, mpotriva stpnitorilor ntunericulul
acestul veac, mpotriva duhurilor ruttll,
care sunt n vzduh. Pentru aceea, luatl
toate armele lui Dumnezeu, ca sa putetl sta
mpotriva in zlua cea rea, si, toate birulndu-le, sa rmnetl n picioare. Stati deci tari,
avnd mijlocul vostru ncins cu adevrul si
mbrcndu-v cu platosa drepttll, 1
incalvati plcloarele voastre, gata fiind
pentru Evanghella pcll. n toate luatl
pavza credintel, cu care veti putea sa
stlngetl toate sgetlle cele arztoare ale
vlcleanulul. Luatl si colful m n t u i r i i si sabia
Duhului, care este cuvntul lui Dumnezeu.
Faceti n toat vremea, n Duhul, tot felul de
rugclunl si de cereri, si Intru aceasta
priveghind cu toat struinta si rugciunea
pentru totl sfinti!". (Efesenl, cap. 6,11-18 )
..Cci Dumnezeu este Cel ce lucreaz n
voi si ca sa volti si ca sa svrsitl, dup a
Lui bunvoint" (Filipenl 2,13).
ttt

Diavolul, stilnd c omul, dup ce sl-a

asigurat neceslttlle prima re hrana,
mbrcmlntea, adpostul - tinde cu trle
spre a fi mal putin vigllent, l-a sugerat s-sl
la ca tinta comodltatea n care se complac

M a r ^ u l distrugtorului

ioti satisfattiti!', filnd de acum usor de

manipulat, nu i-a fost greu s-l ademeneasc pe om prin ..progres" si s-l ndi-urne
sugestionndu-i prin toate ,,creatiile
moderne" sa alerge ,,s-sl triasc viata"
pana la obsesie, uitnd de responsabilitti.
..Creatine moderne" - slugi aservite marelul
complot - execut far crtlre ordinele,
atacnd cu tot armamentul sugestiilor prin
mainile oamenilor coruptl; ce conteaz ce
efecte vor produce in urmasi?! Trleste-tl
cllpa!, e noua lozlnca. Desi stui de lozinci,
lozlnca asta; trieste-fi clipalpiace multora,
c le gdil simturile...
Moda servila e una dlntre ..creabile
moderne" cu mare fort de sugestle. Ea a
suclt capul la tot globul si dicteaz cu
autoritatea modernismului: - cum sa te
mbraci trufas; - cum sa umbll dezbrcat,
far ruslne; - cum sa te Imbulbl cu delicatese otrvite cu colorantisi ehi mleale ca sa
devii un cllent fldel al spitalelor si s-f/
grbesti sfrsitul; - cum sa te vacclnezl
centra hepatita B sau grip, ca sa te trezestl
bolnav de SIDA si cu sistemai Imuntar
distrus; - cum sa te tratezl de steriliate,
dup ce al luat ani la rnd antlconceptlonale
cu pumnul, si cum ca sa mor de boala
,,vaclornebune" inoculataprn folele contra
sterilitaci; - cum sa te-ngropi In da tori i nrobitoare ca s-(i satisfeci nevola Inventata de
lux si ^carier'; cum sa devii nonconformisi
ateuf c e la moda, lar ..de cumva mai est/
crestin est! foaarte demodatr...

133

Moda, atotstiutoarea attor metode de

dezumanizaref a devenit noua scar a
valorilor, de fapt scara nonvalorilor. Prin
gura lumi! fndoctrinate, moda /(/ spune ct
de napoiat est/ dac nu-(i umpli capul cu
manipulrile televlziunil, ct de fnvechit vel
devenl dac nu te clvilizezi prn adorarea
imaglnilor fugare care-fi disloca spiritili.
Alturi de ea, alte dou creatur moderne
sugestioneaz, fcnd miiloane de victime
fntre tinerl:
I. - muzidle urlate cu violenta sau cele
miorlite cu subiecte de sexr bine mbibate
cu mesaje subllminale antisociale demonice;
II. - flmele bine trucate cu subiecte
dezumanlzante care mustesc si eie de
imagi nisubllminale oribile.
$irul se contnua cu romane/e viclean
ticluitef revistele dezmfate, zlarele piine
de minciuni abile, reclamele cu pornografa
Toate vor sa ne ascund cultura Cuvntului
care edifica splritui omului. Toate, ca niste
ppusar hainL il joac pe oamenil marioneta,
somnambull, ca ntr-o ples drceasc in
care tot! se afl sub o vraj necruttoare.
Obseda(i de lux si preocupatl aberant
de satisfacerea instinctelor primare, oamenil
de lng noi devln aroganti si de o sexualitate exceslv, far flnalltate. Me-educatl
s-sf (ina simturlle-n fru prin abstinent,
gollti de orice frana moral sj de orice ideai
nalt, se agata unii de alti! pentru a-si
satlsface portele devoratoare. Cum sa te
mal intelegl cu semenul tu cnd el e inculai

134

M a r9u1 distrugtorului

N.P. Ri^kovski

in . t u r n u l lui de trufe anarhic , culbrlt n

piaceri 5! palimi, n alcool 5! n droguri, n
vici! care il fac usor de amglt, lesne de
manipulat, dar nu si om ..de nteles".
Majorltatea tinerilor, nenumrat! adulti
si chlar btrni far m i n t e , prslnd idealul
comun, singurul care l-ar fi unit n fortrete
morale de neinfrnt, au ajuns deja la
anarhie, la degradare definitiva si moarte
umllltoare, vesnlc. Natiunile cad una dup
alta, prinse in plasa progresului s a modernismului, culcndu-se st gudurndu-se de
bun voie la picioarele cotropitorlor satanisti
mascati n ellberatorl. Asa nceteaz
populatiile far personalltate de a mal fi
natiun! - devenind sciavi! amrtl ai unor
stpni draconici.
Acesta este si momentul termlnus al
asa-zisului progres si al modernlsmului, cu
toat bunstarea lor trucat. Armele abile
sunt lepdate. Adevrul cutremurtor este
aflat de loti si grattile clpurllor nfipte fn
plelea flecruia vor aduce o dezndejde
far margini. Llbertatea umana a apus.
Atuncl nu vei mai avea responsabilul drept
de a alege Hbcr ntre Dumnezeu si satana
flindc deja, prin vlata ta neglijent si
iresponsabil, ai ales si I-ai ajutat pe satan
sa ajung la crma omeniril spre a te nimici
pe tine, omule modern al zllelor noastre.
Doamne lisuse Hristoase, flu lui
Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!

135

CUPRIMS

Moto

Cuvnt ai Prlntelul Justln Prvi

referitor la vremurile de acum
In loc de Introducere

13

SEMNELE VREM1I, TAIfiA FARADELEGH

Mota asupra editici

Vedenia
Marsul dlstrugtorului

15
17
I 19

PROGRAMUL OFENSIVEI
I. Cucerirea SLUJITOR1LOR BI5ERICH

si pervertlrea lor
II. Pervertirea savantilor prln sugestl
diabolice
III. Pervertlrea clericllor si savantilor
rodeste n oameni necredint si trufle
IV. Atentle! Demoni! ntunec constiInta, zpcind creierulttl
V. Aiurit de luresul tehnicii omul decade
n idolatrizarea intelectulul
VI. Rzvrtirea omulul il amplifica
vlnovtia si groaza de slngurtate
J
VII. Cultivarea intelectului, ..triumftor" si
rzvrtlt va inlocui cultlvarea virtutilor
Vili. Indemnati sa lepede vlata flreascj
pentru o viat artificial, oamenil decad
n senzuallsm si autodistruqere
J
IX. Marcie merit al bogatilor n rsturna-l
rea ordini! naturale...

27
28
51
32
34
35
36
37
39

136

N.P, R i ^ k o v s k i

X Relatlvitatea ideilor Tntunec mlntil

oamenllor
I 40
XI Oamenii posed o cltadel - cea mal
Inacceslbil - maternltatea. Trebui*
distrusl
I 45
XII Brbatul corupt - un aliat de ndej
de al diavoiului
46
XIII Kt'init.i cu Iscusint in demnitatea sa,
femela este mpins spre emancipare,
Hlnd astfel ci In ti t din rostul ei divln
48
XIV Femeia necredlnctoas lui Dumnezeu ajunge sclava fldel a diavoiului
50
XV. Prin spiritism si magie, pas cu pas
ctre ntruchiparea antihristului, spre
Uniunea Social-Democratica, bazat
pe anarhia total
52
Mote adugateIn textul vlztunij
..Marsulul distrugtorulul" de redactorij
acestel lucrar!
58
Recomandrl si adugiri ale editorului 105
Cteva cuvlnte tmdultoare de sufletj
ale Printelui Arsenie Boca
.1 106
Atentfonare importante asupra morale!
rationallste: Adevrul este absolut, nu
relativi
.1 108
Trim ..lipsitl de bucuria vederli lu
Dumnezeu"
114
Cuvnt al Frintelul Palsle Aghloritul... 116
Alte adugiri ale editorilor: Spunef
ngiAD-ulul!
125
Sa nvtm de la srbi: ..Viata far a fi
nsemnati"
J 128
Postfat
,
I 150"