Incarcari

G=*V= *b*h*L
gp=*Asect (t/ml)
Incarcare uniform distribuita de suprafata
lemn=0.6t/m3
;
Glemn=0.025*
0.6t/m2
sapa=1.8t/m3;
Gsapa=0.05*1
.8t/m2
ba=2.5t/3;
Gba=0.15*2.
5t/m2
Gproprie planse +
Uutila =
Qplanseu
Transmiterea incarcarilor gravitationale
din plansee in grinzi

R=

a
t 1
pa
( m) p ( ) =
= V A = V B = Tmax
2
m 2
4

pa a pa a pa 2
*
* =
4 2
4 6
6
2
pa

M max
=
12
pa

V A = V B = Tmax
=
4
M max =

VA=VB=TMAX=R1+R2

pa
p (b a)
; R2 =
4
2
pa
p (b a)
Tmax =
+
4
2
pa
p(b a ) b pa b a a
p (b a) b a
M max = (
+
)
(
+ )

4
2
2
4
2
6
2
4
R1 =

Ipoteze:
- Calculul se face la valori ultime
TU=c*Tmax; c=2.2
MU=c*Mmax; c=1.8
- schema ultima a cedarii
Cedarea grinzilor dublu incastrate

M r + Mc = M0;
M pl + M pl = M 0 =
M pl =

pl 2
;
8

M0
pl 2
=
;
2
16

M c = M r = M pl =

M0
2

BETON
(A) rezistente pe probe (epruvete)
(B) rezistente pe elemente de structura

(A)
Rezistenta la compresiune
Marca betonului -> R28 sau B
B50-B75 beton simplu nearmat
B100-B150 elemente slab solicitate
(fundatii)
B200-B400 elemente curente
B400-B600 elemente precomprimate
B1000-B1200
Clasa betonului ->5% Bc
legatura intre marca si clasa:
0,075B (kg/cm2) = Bc (N/mm2)
Marca
Clasa

R28
Bc

B100
7.5

B150
10

B200
15

B250
20

B300
22.5

B400
30

Epruvete
- cuburi cu latura de 20 cm
- cilindrii 16, L=32 cm
- Rpr = Rcil 0.83 Rc

Rezistenta la intindere (Rt)

prin despicare

2P
2P
P
=

DL D 2 D D 2
L 2D
prin incovoiere pura
Rt

U
M const
= P u a;

T =0
Rt

3,6 M U
b3

Curba caracteristica a betonului

e 0,5
c 2
u = 3-4
f = 0.1

E: domeniul elastic
PE (+) post elastic (+)
PE (-) post elastic (-)

Curbele caracteristice functie de marca

Rezistenta la forfecare (Rf)

Rf = (0,15-0,20) Rc

Rezistenta in elemente de constructie

-

cazul

fundatiilor
R=Rc
- stalpi
R=Rpr 0,83 Rc = Rcil
- grinzi - incovoiere
Ri 1,25 Rpr Rc
Concluzie:
ef. dominante de compresiune ->B.S.
comp si intinderi -> B.A.
Proprietati:
Mulare (plastifianti) lucrabilitate
Durabilitate piatra de ciment actiune
inghet dezghet CO2 (carbonatare)
Rezistenta la foc
Rezistent la medii agresive: cimenturi
speciale; tratare de suprafata
Impermeabil la apa si vapori: agregate;
compactare; a/c
OTEL PENTRU BETON ARMAT
- bare netede
Bare netede
Bare profilate

Laminare la cald (OB)

Tragere la rece (STNB)
Prelucrare la cald (PC)
Torsionate la rece (TOR)

Profile metalice
L,I,C armaturi rigide
- oteluri cu continut scazut de carbon sunt
moi (ductile) deformatii mari inainte de
rupere
- oteluri aliate

Prelucrare la rece

OB37 y = 2850 kg/cm2

PC52 - y = 3800 kg/cm2
PC60 - y = 4200 kg/cm2
STNB - y = 4800 kg/cm2
Materiale mixte
Principiul materialelor mixte in formularea
Cismigiu:
1. asocierea este stabila in timp
2. exista un mecanism de transmitere al
eforturilor de la un material la altul
Componente materiale mixte:
1. materiale naturale rez bune la
compresiune si forfecare
2. materiale artificiale in pondere redusa rez
bune la intindere
Exemple: BA, zidarie cu inima armata
Avantajele utilizarii
materialelor mixte:
1. pastreaza propriile
caracteristici
2. noi proprietati
Betonul armat ca material mixt
Asociere stabila in timp:
- durabila
- protectia sistemelor de armare impotriva
fenomenului de ruginire
a acoperire cu beton
a>=2,5 cm
- coeficienti de conductivitate
termica apropiati
Transmiterea de eforturi de la un element la
celalalt element
Aderenta
- fizico-chimic aderenta redusa
- frecarea

sporesc frecarea marimea suprafetei de

contact prin amprentare (profilare)
OB fata lisa
PC profilate la cald

Fc = Fint
N
Fc
2

= y Fc = y A =

A
A
4
Fi = l a a

2 y
= Fi = l a a
4
y
la =
la = K
4 a

Fc =

- bara supusa la intindere K = 40-60

- bara supusa la compresiune K = 20-30

Ipoteze de baza pt. calculul BA

1. eforturile interioare sunt in echilibru cu
solicitari exterioare
2. ipoteza sectiunilor plane se pastreaza
3. a= b

4. betonul nu preia intinderi

5. in cadrul asocierii fiecare material se
comporta dupa propria curba caracteristica
Compresiunea centrica la stalpii din BA

Ab = a 2 ; Aa;

Stalp

Aa
% = p%
Ab

Dimensiuni
a<=30cm

Arm
4

30<a<=40cm 8

40<a<=60cm 12

a>60cm

OB;PC pt S.A.L. >=12mm

OB pt. S.A.T. <=12mm
( 6, 8, 10, 12)

Zona de comportare elastica

b < 0,4 Rc ; b <= 0,5

20

=
b

E
a

=
E a
=

a
a
b
E
b

=
Eb
n
b

6
2
=
2,
1
1
0
k
g
/ c
m

E
a

=
1
8
0
0
0
R
c

E
b

1
0
N
=
N
a
+
N
b
=
Aa
+
a
N

=
( A
b
+
n
A
a
)
=
b
b

A
i

S
A
U
N

N
=
A
i
:
=
( A
b
+
n
A
a
)
=
b
b

=
N
b
(
1 +
n
p
)

Zona postelastica

N = Ab b + Aa a

Zona ultima
N U = N aU + N bU = Aa y + Ab Rcil
N U = Aa y + 0.8 Ab Rcil

Compresiunea centrica la stalpii din beton

armat cu armatura rigida BAR

N U = Aae aey + Aar ary + Ab Rcil

Intinderea centrica la elementele de beton

armat

a = E a ;
af = 2,1 *10 6 kg / cm 2 *

0.1
200 kg / cm 2
1000

N U = N aU + N bU ;
N U = af * Aa + Ab t = 200 Aa +

Ab Rc
10

Incovoiere pura la elementele de BA

solicitarea de incovoiere pura (T=0;M=ct)

Diagrama caracteristica a BA

I : domeniu de comportare elastica

Ia : stadiul de fisurare
II : domeniul pseudoelastic (domeniu de
exploatare)
IIa : stadiul de curgere al armaturilor intinse
(y) apar AP (articulatie plastica)
III : domeniul de dezvoltare al AP
IIIa : stadiul ruperii teoretice (ultim)
IV: domeniu postultim
IVa: rupere sau COLAPS

Arm aturi:
Ca = Aac
Ia = Aai

Beton:
Cb = Abc Rc

1) Ia Ca C b= 0; A y A y A R = 0
ai
ac
bc c
2) M U = I d + C d + C D
a1 a 2 b 3

Cazul sectiunilor dreptunghiulare simplu

armate

Beton :
C b = Abc Rcil = bxRcil
Armaturi :
I a = Aa y
1) I a Cb = 0; Aa y bxRcil = 0
x=

Aa y
x Aa y
Aa y
; = =
=
b Rcil
h bh Rcil
Ab Rcil
p

= 0,5 punct _ de _ balansare

> 0,5 armaturile_ nu _ mai _ ajung _ la _ y
< 0,5
Moment _ ultim :
1)inlocuim in relatia Mu pe Cb
h
h x
M U = I a ( a) + Cb ( ); I a = C b
2
2 2
x
M U = I a(h a )
2
a
M U = I a h(1 0,5 ) M U = A a y h
h

1 MU
MU
;
Aa
=

CISMIGIU
h
y h

1)inlocuim in relatia Mu pe Ia
Aa =

h
h x
M U = Cb ( a ) + C b ( ) = C b h;
2
2 2
U
M = b x h Rcil
M

M = W = W * Rcil
=
W

U
M
m=
M
bx hRcil
x
m=
= 6 = 6
2
h
bh
Rcil
6

Prescriptii constructive la proiectarea

armaturilor

Observatii privind dispunerea armaturilor:

1) in SAL nu se baga OB37, ci PC52
2) barile de jos se dispun pe lungimea
traveii + latimea grinzii si se lasa
ciocuri de 15 cm
3) barile de sus se pun pe 2 sferturi de
travee si se imbina cu bare de montaj
4) etrierii se dispun mai desi la capete pe
primele sferturi (treimi) de travee si
mai rari in camp
Incovoierea cu forta taietoare a grinzilor de
BA

U
U
Q u = QbU + Qac
+ Q U + Q U + Qetr

at f
2 / 3QU
1 / 3Q U

Momentele sunt preluate de SAL

Fortele taietoare sunt preluate de SAT
Relatiile arhitecutului
Aa (cm 2 ) =

M U (tm )
;
h ( m)

Aaetr (cm 2 ) =

Q U (t )
h
;n =
n
a;

a distanta dintre etrieri:

Reazem: a:10-15 cm (20cm)
Camp: a>=20cm
Constrangere:a<hgr;
Aetr =

QU
n

A =Aetr/2

A =Aetr/4

Tipul
Diametre
1
2
3
4
5
6
7
8

Qgr = Qunif

6
0.283
0.28
0.57
0.85
1.13
1.42
1.70
1.98
2.26
_ distr

8
0.5
0.50
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
3.50
4.00

+ Qtriunghi =

10
0.785
0.79
1.57
2.36
3.14
3.93
4.71
5.50
6.28

g pl
2

1
2
1.13
1.13
2.26
3.39
4.52
5.65
6.78
7.91
9.04

14
1.54
1.54
3.08
4.62
6.16
7.70
9.24
10.78
12.32

pl
;
4

Q U = 2.2 * Q;
U
Qetr

Qr = 2 / 3Qu
Qc =1 / 2Qu 1 / 3Qu

Compresiunea excentrica la stalpii din

BA

16
2.01
2.01
4.02
6.03
8.04
10.05
12.06
14.07
16.08

18
2.54
2.54
5.08
7.62
10.16
12.70
15.24
17.78
20.32

20
3.14
3.14
6.28
9.42
12.56
15.70
18.84
21.98
25.12

1, 2 =

N M
+
A W

A y
m =6
+ 3s (1 s )

Ab
Rcil

mb
ma
m = m a + mb
Aa y
ma = 6
= 6k
Ab
Rcil

mb = 3s (1 s )

(
1)
N u
s

N u
=

p
r
e
d
i
m
_
e
l
e
m
s
R
c
i
l

A
b

h
=
N u
* e
=
I a (

2
h
x
+
Cb (

)
;
2
2
2a
u
y
M
=
Aa
h(
1
)
+
b
x
R
h

( 2) M

M u = mM ; M =

bh
* Rcil ;
6

mb = 3s (1 s )
ma = 6k = 6

+
I a
=
C a
+
Cb ; N u

x
N u
N u
=
=
=

h
b
h
R
Ab R c
c
i
l
i
l

Aa y
;
Ab Rcil

Aa : aria ce intra in lucru sub actiunea

momentului ;

=
m * M ; M

=
W
* R
c
i
l

Diagrama infasuratoare
Comportare excentrica

s=

Nu
;
Ab Rcil

Aa y
N = Aa * + Ab Rcil ; s = 1 +
;

Ab Rcil
total
Aa 1 y
2 ;
s = 1+ 2
AR
b cil

k'

Cazul intinderii
Nu = Aa y ;
s=

Aa y
= 2k '
Ab Rcil

Ductilitatea
Drotat =

U
1
;D =
Y
3 s3

Cazul structurilor pe cadre din BA

Nc>Nsf>Nscolt>la gravitatie
N central cel
mai mare

Qconv=1,11,5 t/m2
Netaj=Aas*Qconv
INCARCARI ORIZONTALE

- La rasucire:
Nsc>Nsf>Nscolt
- Ductilitati diferite functie de pozitia stalpului
duc la alegerea s diferite
Stalp central: 0.25<s<0.3 D=2,02
Stalp fatada: 0.20<s<0.25 D=2,67
Stalp colt: 0.15<s<0.2 D=3,7
Predimensionarea structurilor pe cadre

in cazul al doilea apar solicitari suplimentare

din proiectare
I. Cadre cu geometrie constanta pe verticala
si rezistenta variabila
II. Cadre cu geometrie si rezistena variabila
pe verticala

Incarcari gravitationale
- elemente liniare: stalp, grinda
- nodurile sunt perfect rigide elementele
liniare sunt perfect incastrate

CEDARE
M2>M1

Msi+Mss=M2-M1
- prin intermediul nodurilor eforturile se
transmit de la grinda catre stalp
CADRE INCARCATE CU FORTE
ORIZONTALE
- actiune vant incarcari statice
- actiune seism incarcari dinamice
INCARCARI DIN VANT
- din normativ de vand se scoate pw in functie
de zona geografica, altitudine
- pw(t/m2;kg/m2)

Pw=pw*Anod
Pw=pw*t*het
Mbaza = [ Pw3 ( h p + n{7}) he +Tw 2 ( h p ( n 1) +
+ he (1 +...( n 1)) + Pw1 h p ] = M baza = M rast

RIGIDITATEA

F 2 > F1

R=

ab 3
;
12
ba 3
I2 =
;
12
I 2 > I1
I1 =

R Forta capabila sa
produca o deplasare unitara
- rigiditatea (privita ca forta) este direct
proportionala cu I
F1<F2
h1>h2
- rigiditatea
este invers

proportionala cu h bara
Rigiditatea liniara
K =

Ks
I
cm 3
H
Kg

- trebui sa stiu sa
calculez Ks;Kg

Determinarea rigiditatii de bloc

F h 3
3EI
F
R = ; =1

R = F;
=

F h3
3EI
3E
F = R = 3 = 2 K s ;
3EI
h
h
Ig
Is
Ks =
; Kg =
hs
l
g
3E
R = 2 Ks
h
=1 =

Fh 3
12 E
; R = 2 Ks
12 EI
h
R = * m * Ks

1 12 E
Rsimplu _ rezemat = 2 Ks ;
4 h
12 E
Rdublu _ rezemat = 2 Ks
h

Rbloc = *

12 E
Ks
h2

m multiplica tor
Rb = * m * K s

depinde
=
=

Ks
Kg
|

1 + 0.5
1
; =
1 + 2
1 + 4

Ri = Rbi

Rnivel = Rbcomponent

Diagrama _ ideala
Rv / Rb = 0.4 0.6

Sensibilitatile diagramelor de rigiditate

- cazul parterelor inalte si cazul parter inalt +
etaj tehnic scund

- cazul parter inalt + etaj intermediar inalt

F
;

Qi
i =
> deplasare relativa de nivel
Ri
R=

Deformare cu rigle rigide

1 =

Qwp
Rp

; i =

Q
Qi
; n = n
Ri
Rn

v = i > deplasare absoluta de nivel

i =1

v admisibila

- Aceasta conditie duce la majorarea

sectiunilor
Deformare cu rigle flexibile

Distributia eforturilor taietoare globale la nivel

de element component etaj
Qi ; Ri ; Ri = Rbi

- coeficient de distributie
Rbi
Ci =
Rbi

Qstalpi+grinzi
Mstalpi+grinzi

M bloc = Qb * hetaj ;
Qb * he = Mi + Ms = 2 M
M =

he
Qb
2

NOD FATADA

NOD CENTRAL

2 cazuri
1)Kgst=Kgdr
Mgst = Mgdr =

1)KgstKgdr

Mi + Ms
2

Kgst<Kgdr

Coeficient de distributie
C gst =
C gst =

K gst
K gst + K gdr
K gdr
K gst + K gdr

Mg = Cg(Mi + Ms)

Q g* l g =

M capst + M capdr
lg

Cadre in regim gravitational

- stalpi: Ng, Mg, Qg
- grinda: Mg, Qg
Cadre incarcate lateral (pw)
- stalpul: Nw, Mw, Qw
- grinda Mw, Qw
Calcul cadru in regim de incarcare
gravitationala + forte laterale:
- stalpi:
- Nc=Ng Nw
- Mc=Mg Mw
- Qc=Qg Qw
Incarcarile din vand aduc eforturi
suplimentare
STUDIU GEOTEHNIC
- stratificatie
- nivelul hidrostatic
- pat (kg/cm2;kPa)
- adancime inghet
- zona seismisca
- concluzie

 talpa _ stalp = ptalpas_ stalp =

N
As

FUNDATII IZOLATE TIP BLOC +

CUZINET