De ce a fost raspopit ,,destrabalatul" Ion Creanga: s-a insurat din interes, avea

multe amante, iubea vinul si viata de noapte, vana ciori in curtea bisericii
Cosmin Zamfirache,

Ion Creanga, humulesteanul genial care a reinventat cultura populara romaneasca, a avut o viata zbuciumata,
marcata de frustrari profesionale, dezamagiri personale, saracie si lupta pentru supravietuire. Unul dintre cele
mai controversate momente ale vietii sale a fost raspopirea din 1872, cand a fost dat afara din sanul clerului,
fiind numit ,,destrabalat" si ,,necuviincios".
Ion Creanga apare in panteonul literaturii romane ca cel mai bun scriitor de opere populare, dar si ca un
povestitor de geniu. Pentru majoritatea contemporanilor sai, pentru oamenii de acum 150 de ani care bateau
ulitele si mahalalele Iasiului, Creanga era fie popa care trage dupa ciori de la Golia, fie dascalul din Sararie sau
in cele din urma ,,Raspopitul".
Daca opera lui Creanga este vesela, plina de spiritul mucalit al moldoveanului de la munte, viata lui Nica a lui
Traian Apetrei, dupa ce a parasit Humulestiul natal, a fost o lupta, cu propriile patimi, cu mentalitatile si cu
saracie. Devenit preot la dorinta mamei, Creanga nu s-a adaptat misiunii apostolice, urand dupa cum au lasat
scris si contemporanii lui tagma din care facea parte.

A incercat in mod utopic sa revolutioneze clerul si a trait viata din plin. Drept ,,rasplata" a fost dat afara din
sanul bisericii si lasat sarac si pe drumuri. De vina, spun si specialistii, dar si contemporanii sai, a fost si
mentalitatea ingusta a clerului, dar si viciile de care Creanga nu dorea sa scape.
S-a facut popa de gura mamii
Ion Stefanescu, cum s-a numit de fapt Creanga in acte, s-a nascut probabil la 10 iunie 1839, dupa cum arata
mitrica bisericii in care a fost botezat. Cu toate acestea, mai exista o data a nasterii, Creanga marturisind
junimistilor ca s-ar fi nascut la 1 martie 1837. In orice caz, Ion Stefanescu a vazut lumina zilei la Humulesti,
satul facut celebru de viitorul Creanga in "Amintiri din Copilarie". Petrece o copilarie idilica si, din motive putin
cunoscute, renunta la numele tatalui si il ia pe cel al mamei, devenind de la 15 ani Ion Creanga. Incepe scoala in
satul natal in 1847, dupa care este trimis de mama sa, cu bunicul matern, David Creanga, sa continue scoala la
Brosteni.
In 1853, este elev la scoala domneasca de la Targu Neamt, ca mai apoi sa aleaga sa mearga pe calea preotiei,
plecand la Scoala din Falticeni, ,,fabrica de popi", cum o numea Creanga, in "Amintirile sale. Pe Ion Creanga,
dupa cum marturisea chiar el, dar cum apare si in opera lui George Calinescu "Viata si opera lui Ion Creanga",
nu il atragea preotia. Provenea dintr-o familie, modesta din Humulesti, unde intr-o casuta de la tara se
inghesuiau opt copii. Mai mult decat atat, tatal lui Creanga, Stefan, moare in 1858 si lasa intreaga familie intr-o
saracie lucie. Visul mamei lui Creanga era ca micul Ion sa nu calce pe urmele tatalui sau si sa devina un simplu
agricultor. Isi dorea ca fiul favorit, cel aplecat catre invatatura si cu o capacitate intelectuala deosebita, sa devina
preot.
Apropiat de mama sa, copilul Ion Creanga a facut pe plac mamei si, dupa desfintarea scolii de la Falticeni, a
ajuns la seminarul teologic de la Socola, din Iasi, unde, din cauza problemelor materiale, poate urma doar cursul
inferior si intr-un final primeste atestatul. Cu toate acestea, cum George Calinescu precizeaza in "Viata si opera
lui Creanga", humulesteanul nu se dadea in vant dupa canoanele bisericesti si ca mai mult gandul ii zbura la
scaldatoare si la fete.
De altfel, chiar si Creanga, in "Amintiri din copilarie", recunoaste ca despartirea de Humulestiul natal a fost
foarte greu. " Dragi mi-erau tata si mama, fratii si surorile si baietii satului, tovarasii mei de copilarie, cu cari,
iarna, in zilele geroase, ma desfatam pe gheata si la sanius, iar vara in zile frumoase de sarbatori, cantand si
chiuind, cutreieram dumbravile si luncile umbroase, tarinele cu holdele, campul cu florile si mandrele dealuri,
de dupa care imi zambeau zorile, in zburdalnica varsta a tineretii! Asemenea, dragi mi-erau sezatorile, clacile,
horile si toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare insufletire.", scria Creanga.
Cum ajunge preot Creanga
Dupa ce termina scoala la Socola, Ion Creanga nici nu se gandeste sa intre in randul preotimii, dupa cum spunea
chiar povestitorul, tanjea dupa casa si nici nu simtea vreo chemare apostolica. Lipsurile materiale, saracia de la
Humulesti, lipsa de perspective il fac pe Creanga sa se intoarca la Iasi, unde cauta sa-si gaseasca un rost cu
scoala pe care a terminat-o.
"Clericul Creanga se reintorcea la Iasi tocmai in clipa in care incepea era profesorilor si a noii burghezii liberale.
Acum un taran ca el isi gaseste semeni printre popi, invatatori, profesori si salile de curs deschise oricui tin locul
saloanelor in care n-ar fi putut intra. Inscrierile lui pe la felurite scoli vin si dintr-o placere de cetatean de clasa
noua de a intra peste tot, de a se simti om", scria George Calinescu, despre reintoarcerea lui Creanga la Iasi.

Vrea
"Anecdota
Preotul
Dupa
Ion
Primul
,,Judecand
De
Un
Biserica
"Creanga
Tot
Creanga
Al
Teatrul
Mai
Este
Razbunarea
Sarac
Va
Chiolhanurile
Povestile
George
Iontreilea
De
ce
altfel,
alt
recomandam
George
ce
Creanga,
precis,
Creanga,
osa
12
lipit,
anoua
motiv
tragea
motiv
Ivanciu
ajunga
fost
Cosbuc,
National
ani
Golia,
si
s-a
venea
lui
drept
spune
locuind
este
Calinescu
"pacatul"
ultimul
razvratire
raspopit
de
al
vehiculat
Creanga,
lui
al
Creanga
tiitoarele
dupa
diacon,
de
raspopirii
slujit
ilunde
raspopirii
vorba
de
chiar
Creanga
Ion
ca
duce
sa
din
pomina
la
in
motiv
preotul
cititi:
ce
in
Creanga,
Humulesti
bojdeuca
apreotul
afara
descrie
Iasi
de
zvonul
pe
nu
mersului
reinventate
randul
slujit
adiaconului
in
sispectacolele
lui
fostraspopit
Creanga
este
apentru
ciori
ain
amantulsotiei
ale
Ivanciu,
fost
cunoaste
Creanga
perioada
Creanga
acest
ca
IonCreanga
geniilor
casatorit,
clerului,
din
Vasile
viata
cu
la
Ileana,
care
dupa
Creanga
Ticau,
un
episod,
teatru
pe
care-l
ade
purtarile
Ion
din
dispret
Alecsandri
iPad.
din
fost
in
lainsa,
aldamasul
sotia
familiedezastruoasa
ianuarie
Creanga
10
care
cunostea,intalnindu-l
povestit
Junimea:betii
trasul
impotriva
octombrie1872,
Cine
si
lui
de
Ilenei,
diaconulCreanga
nu
taran
Creanga,avea
in
1868,sustinute
aare
suntcei
sub
siGeorge
de
ciori.George
fostraspopit
obtinutun
estehotarat
tagmeidin
caremunceste
nicirelatii,
uncontemporan
formaunui
zdravene
care
aBacovia,
Ion
lui
nou
un
au
intr-o
care
aca
Creanga
deci
la
Calinescu
Creanga.
pahar
mergea
amant
fost
post
adus
Ion
Teatrul
fata
cu
facea
nu
zi,
portrete
al
pasiunea
Creanga
didactic
Eminescu,
de
in
de
,,Povesti
lui
putea
i-ar
este
la
vin
parte.
persoana
De
National
preotul
spune
Creanga.
teatru
firaspopit.
baut
altfel,
fizis:
pe
diaconului
si
n-a
hirotonit.
"Luata
ca
Romanesti"
s-a
timbre
care
Creanga
-la
FOTO
fost
unui
din
pentru
Mai
a"Intunecat
crama
concentrat
siImediat
strange.
Iasi,
ca
iubit
inceput
baiete,
calugar
In
pentru
expresie
istorie-pe-scurt.ro
scriitorul
sisi
"Descoperirea
cele
deilpudicul
pe
este
Critica
la
nevasta,
nu-i
prezinta
pe
cu
de
teatru.
din
piata
suflet
latura
stangul,luandu-si
destituit
alapacat
humulestean
urma,
libertatii
Golia,
lui
Maiorescu,
De
din
care,
preotului
educativa,punandu-s
Creanga
detineretele
Americii"
recurge
altfel,specialistii,
cauza
deministrul
pentru
daca
de gandire,ca
ciorileerau
vremii,cu
Grigoriude
l-ainselat
seindreapt
la
dezmat
carel-ar
osi"Istori
osolutie
tale
nevasta
Educa
sacu
fi
m
ucsa