Caracterizarea personajului Ion din romanul lui Liviu Rebreanu

Personajul Ion este un personaj titular si central al romanului dominand intreaga opera.
Este un personaj principal,realist,tipic pentru o categorie sociala taranul sarac.Exponent
al taranimii prin dragostea sa pentru manat,Ion este si o individualitate prin modul in care
il obtine.Este ajuns la varsta maturitatii,initial este necasatorit,apoi se insoara cu Ana,dar
o iubeste pe Florica.
Din punct de vedere fizic,Ion era:Iute si harnic ca masa,chipes,voinic,dar sarac.
Din punct de vedere moral,Ion era un om lipsit de personalitate.Patima pentru pamant il
macina pentru ca pamantul ii e drag ca ochii din cap.Toata fiinta lui este mistuita
dedorul de pamant mult,cat mai mult,deoareceiubirea pamantului l-a stapanit de mic
copil.Fiind dominat de dorinta de a fi respectat in sat,stapanit de o dorinta navalnica,un
temperament controlat de instincte primare,hotarat si perseverent in atingerea scopului de
a avea pamant,dar si viclean,Ion isi planuieste cu meticulozitate si pricepere planul
seducerii Anei.Asadar,setea de pamant este trasatura dominanta a personalitatii
sale,facand din el un personaj memorabil prin aceea ca intreaga sa energie este canalizata
indeplinirii scopului de a avea pamantglasul pamantului patrundea navalnic in sufletul
flacaului ca o chemare,coplesindu-l.Se simtea mic si slab cat un vierme pe care-l calci in
picioare.Alta data,Ion exclama impatimit :Cat pamant,Doamne!.Dupa ce planul ii
reuseste datoritainteligentei ascutite,vicleniei procedurale si mai ales vointei
imense,Ion intr-un glas de ardoare,saruta pamantul,iar fata ii zambea cu o
placerenesfarsita.Este a doua ipostaza a lui Ion,cand se vede mare si puternic ca un
urias din basme care a biruit in lupte grele o ceata de balauri ingrozitori..Dupa ce o lasa
insarcinata pe Ana,atitudinea lui Ion este rece,distanta,cinica,refuza sa vorbeasca cu ea sii spune sa-l trimita pe tatal ei sa discute.Cand trateaza problema zestrei cu Vasile
Baciu,Ion este semet si cu nasul in vant,sfidator,constient ca detine controlul absolut
asupra situatiei si ca il poate sili sa-i dea pamantul la care ravnise atat.
Cand s-a insurat cu Ana,Ion s-a insurat de fapt cu pamanturile lui,sotia devenind o povara
jalnica si incomoda.Capitolul Nunta il surprinde pe Ion intre cel doua glasuri,devenite
voci interioare,mai intaice-ar fi oare daca as lua pe Florica si om fugi amandoi in lume
sa scap de uratenia asta,ca apoi in clipa imediat urmatoare sa gandeasca in sine cu
dispret ...si sa raman tot calic pentru o muiere....Trairile lui Ion in lupta pentru a intra in
posesia pamanturilor lui Vasile Baciu sunt cele mai diverse: de la brutalitate,violenta,la
prefacatorie si incantare.
Este caracterizat direct de catre narator: Iute si harnic ca masa.Se simtea mic si slab
cat un vierme pe care sa-l calci in picioare,dar si de alte personaje.
In caracterizarea indirecta,trasaturile reies din faptele,vorbele,gandurile personajului,dar
si din mimica,gesturi si limbaj.
In concluzie,Ion este tipul arivistului,un om fara caracter,ce este capabil de orice fapta
pentru a domandi pamantul mult iubit.

Caracterizare - Ana
Mica lui Vasile Baciu, om harnic si cu pamanturi mulle, Ana devine cu multa usurinta
victima planurilor necurate ale lui Ion, prin care acesta urmarea sa puna stapanire pe
pamanturile lui Vasile Baciu.
De indata ce Ion va obtine, prin casatorie, zestrea mult ravnita.
Ana va fi supusa unui tratament cumplit, atat din partea lui Ion, cat si a parintilor
acestuia. Lipsita de o minima afectiune din partea celor care o inconjoara, redusa la
postura de obiect de santaj. Ana se Iasa amagita de gandul -fara sansa - ca va putea fi
iubita candva de Ion. Ana nu poate insa concura cu farmecul Flori-cai, pentru care Ion
facuse o adevarata obsesie. intr-un sfarsit, sinuciderea devine pentru eroina romanului
sinonima cu refuzul unei existente infernale si cu descoperirea linistii depline, singura
suportabila.
Moartea Anei nu trezeste in sufletul de bruta" al lui Ion niciun fel de remuscare.
Traiectoria tragica a destinului Anei este punctata atat de puternic de anticipari ale
sfarsitului, incat povestea ei depaseste statutul de episod semnificativ pentru conditia
umilitoare a femeii- intr-un anume cadru social-eco-nomic: .femeia reprezinta in
societatea taraneasca", spunea George Cali-nescu, doua brate de lucru, o zestre si o
producatoare de copii (). Soarta Anei e mai rea, dar deosebita cu mult de a oricarei femei
de la tara, nu." (Istoria literaturii romane de la origini pana in prezenT)