Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
WWW - Referat.ro Sisteme Expert
WWW - Referat.ro Sisteme Expert
ro
SISTEME EXPERT
In orice domeniu de activitate exista probleme cu grad ridicat de dificultate care pot fi
solutionate numai de catre expertii umani, dar elementul central al prelucrarii inteligente
il constituie rationamentul artificial.
Sistemele expert sunt sisteme de programe bazate pe tehnicile inteligentei artificiale care
inmagazineaza cunostintele expertilor umani dintr-un domeniu bine definit si apoi le
folosesc pentru rezolvarea problemelor din domeniul respectiv.
Sistemul expert, prin incercarea de a imita expertul uman, prezinta urmatoarele
caracteristici:
cunostintele sunt independente de mecanismul de rationament (modificarea unui anumit
element nu influenteaza rationamentul);
spre deosebire de programarea clasica (unde trebuie sa se descrie explicit toate
prelucrarile intr-o maniera statica), sistemele expert se caracterizeaza printr-o abordare
declarativa in care se specifica cunostintelece vor fi exploatate in mod dinamic de
mecanismul de rationament;
sistemele expert trebuie sa fie capabile sa explice rationamentele facute si sa
argumenteze solutiile obtinute intr-o maniera asemanatoare expertului uman;
cunostintele manipulate de sistemele expert sunt in principal de natura simbolica, spre
deosebire de programele clasice care utilizeaza prepoderent date numerice;
sistemele expert trebuie sa fie capabile sa gestioneze baze de cunostinte de volum mare
si sa trateze cunostintele inexacte sau incomplete;
sistemele expert utilizeaza metode empirice bazate pe experienta care conduc la solutiile
cele mai bune.
sistemul expert este specializat intr-un anumit domeniu sin u in rezolvarea unei singure
probleme ca programele informatice clasice.
1)Structura sistemelor expert
Structura unui sistem expert contine:
- baza de cunostiinte;
- baza de fapte;
- motorul de inferenta;
- modulul explicativ;
- modulul de achizitie al cunostintelor;
- inferfata cu utilizatorul.
a)Baza de cunostinte
Baza de cunostiinte contine ansamblul de cunostiinte specializate intr-un anumit
domeniu. Astfel exista mai multe metode de reprezentare a cunostintelor, dintre care cele
mai importante sunt:
retelele semantice;
regulile de productie;
cadrele.
Procesul de creare a bazei de cunostinte este amplu si consta in:
preluarea cunostintelor de la expertul uman;
modelarea cunostintelor in conformitate cu cerintele metodei de reprezentare;
introducerea in baza si validarea cunostintelor
b)Baza de fapte
Contine datele unei probleme concrete care urmeaza sa fie rezolvata
(formulareaproblemei), precum si faptele rezultate in urma rationamentelor efectuate de
motorul deinferenta asupra bazei de cunostinte.
c)Motorul de inferenta
Motorul de inferenta este elemental efectiv de prelucrare in sistemul expert care, pornind
de la fapte (datele de intrare ale problemei) activeaza cunostintele corespunzatoare din
baza de cunostinte, construind astfel rationamente care conduc la fapte noi.
Motorul de inferenta construieste un plan de rezolvare al problemei in functie de
specificul acesteia, utilizand cunostintele din domeniul respective.
In urma actiunii motorului de inferenta intr-un anumit context, baza de cunostinte se
imbagateste fie prin adaugarea unor elemente noi, fie prin modificarea celor existente.
In consecinta, motorul de inferenta este un program care implementeaza
altgoritmii de rationament (deductivi, inductivi sau mixti) dar care este independent de
baza de cunostinte.
d) Modulul explicativ
Modulul explicativ are rolul de a prezenta intr-o forma larg accesibila,
justificarearationamentelor efectuate de motorul de inferenta si, totodata, prezinta
intrebarile la caretrebuie sa raspunda utilizatorul.
e)Modulul de achizitie a cunostintelor
Modulul de achizitie a cunostintelor are rolul de a transforma cunostintele din
forma in care le exprima utilizatorul, in forma sa interna. Totodata, acest modul asigura si
interfata de comunicare cu baza de date.
f)Interfata cu utilizatorul
Interfata cu utilizatorul realizeaza dialogul utilizatorului cu sistemul expert in
sensul specificarii datelor de intrare si al furnizarii rezultatelor pentru problema de
rezolvat.
2)Obiectivele sistemelor expert
Sistemele expert se dezvolta cu ajutorul unei metodologii informatice care urmareste trei
obiective principale si trei obiective derivate.
Obiectivele principale sunt:
achizitionarea usoara a cunoasterii -prin exprimarea cat mai direct posibila a
expertizei obtinute de la expertii umani;
1.5. Analiza abilitatii ntreprinderii de a-si mentine pozitiile economice are n vedere
calcularea si interpretarea ratelor de crestere.
1.6. Analiza valorii de piata a ntreprinderii are n vedere calcularea si interpretarea
ratelor de piata.
1.7. Evaluarea riscului de faliment are n vedere calcularea scorului conform unei
functii-scor si interpretarea rezultatului.
2. Analiza echilibrului financiar
2.1. Analiza lichiditate-exigibilitate are n vedere sinteza datelor contabile sub forma de
bilant financiar, calcularea indicatorilor de echilibru financiar si interpretarea rezultatelor.
2.2. Analiza functionala are n vedere sinteza datelor contabile sub forma de bilant
functional, calcularea indicatorilor de echilibru functional si interpretarea rezultatelor.
3. Analiza rezultatelor de gestiune
3.1. Soldurile intermediare de gestiune au n vedere calcularea si interpretarea soldurilor
intermediare de gestiune.
3.2. Repartizarea valorii adaugate are n vedere o evaluare a distributiei veniturilor ntre
participantii directi si indirecti la activitatea economica a ntreprinderii.
3.3. Capacitatea de autofinantare are n vedere calcularea capacitatii de autofinantare,
distributia acesteia si interpretarea rezultatelor.
4. Analiza fluxurilor financiare
4.1. Tabloul de finantare nevoi-resurse are n vedere construirea tabloului nevoi-resurse si
interpretarea rezultatelor.
4.2. Tabloul fluxurilor financiare are n vedere construirea tabloului fluxurilor financiare
si interpretarea rezultatelor.
4.3. Tabloul plurianual al fluxurilor financiare are n vedere construirea tabloului
plurianual al fluxurilor financiare si interpretarea rezultatelor.
4.4. Cash-flow-ul disponibil are n vedere calcularea cash- flow-ului disponibil
(evidentiind originea si distributia acestuia) si interpretarea rezultatelor.
5. Analiza cost-volum-profit are n vedere identificarea costurilor fixe si variabile,
calcularea si interpretarea unei serii de indicatori.
DOMENII DE CERCETARE
1. Arhitectura sistemelor de calcul
Urmreste s elaboreze noi concepte prin care s se sustin hardware si software
dezvoltarea unor sisteme de calcul superioare realizrilor actuale. Se au n vedere n
primul rnd arhitecturile neconventionale.
2. Sisteme distribuite si retele de calculatoare
Sistemele distribuite si retele de calculatoare sunt dou domenii strns nrudite, care se
refer la facilitti de calcul cu diferite grade de distribuire geografic, avnd resursele
potential utilizate n comun. Arhitecturile, sistemele de operare, limbajele si mediile de
programare pentru aceste sisteme constituie domenii de cercetare foarte active pe plan
international.
3. Ingineria programarii. Verificare si validare software
Ingineria programrii desemneaz o colectie de concepte, tehnici, unelte si proceduri
pentru realizarea eficient a unor sisteme software mari, cu caracteristici calitative
superioare.
4. Fiabilitatea sistemelor de calcul
Configurarea de sisteme de calcul tolerante la defecte, Inginerie concurent,
Normalizarea mijloacelor de crestere a testabilittii, Cresterea disponibilittii,
mentenabilitsii si fiabilittii sistemelor de calcul.
5. Structuri de date si algoritmi. Proiectare, analiza si performante.
Domeniul de cercetare abordeaz studiul structurilor de date si al algoritmilor din punct
de vedere teoretic si experimental cu accent deosebit pe analiza performantelor. Se
urmresc cu precdere interconditionrile dintre cele dou domenii si impactul noilor
tehnologii de programare asupra optimizrii performantelor produselor software.
6. Sisteme timp-real
Domeniul de cercetare abordat vizeaz dezvoltarea de sisteme de programe si a unor
sisteme timp-real n contextul unor aplicatii dedicate. Un prim obiectiv n cadrul acestui
domeniu l constituie proiectarea, implementarea, testarea si determinarea performantei
unor astfel de sisteme. Un al doilea obiectiv l reprezint dezvoltarea de software de baz
de mare performant si flexibilitate pentru sisteme distribuite si n timp-real. Obiectivul
final este acela de a dezvolta o metodologie de proiectare, implementare si testare a unor
astfel de sisteme si de a o integra ntr-un mediu de dezvoltare specializat.
7. Cuantizarea si prelucrarea numerica a semnalelor.
Domeniul de cercetare abordat vizeaz dezvoltarea sistemelor de achizitie, distributie si
prelucrare a semnalelor analogice n form numeric, n contextul unor aplicatii dedicate.
Un prim obiectiv n cadrul acestui domeniu l constituie proiectarea, implementarea,
testarea si determinarea performantelor unor astfel de sisteme. Un al doilea obiectiv l
reprezint dezvoltarea de sisteme distribuite si n timp-real, de mare performant si
flexibilitate, pentru aplicatii industriale, medicale si din alte domenii. Realizarea acestor
obiective asigur baza material pentru dezvoltarea si verificarea contributiilor teoretice
elaborate n cadrul activittii de cercetare aplicativ din acest domeniu.
8. Sisteme de inteligenta artificiala distribuita, retele neuronale si sisteme fuzzy.
cuvinte (rezervate);
punctuatie;
propozitii si fraze;
reguli sintactice etc .
Asa cum pentru nsusirea unei limbi straine trebuie nvatate cuvintele acesteia si regulile
cu care pot fi manevrate tot asa pentru nsusirea unui limbaj de programare trebuie
studiate cuvintele si semnele care l compun mpreuna mpreuna cu regulile de manevrare
a lor.
Dupa metoda cu care este conceput ansamblu comunicarii , limbajele pot fi clasificate n
mai multe moduri . n continuare voi enumera cele mai importante clase de limbaje ,
descriere ce acopera totalitatea limbajelor existente .
Limbaje de nivel scazut de nivel nalt
Nivelul unui limbaj este apreciat prin pozitia pe care o ocupa pe scara constituita de
limbajul recunoscut de microprocesor (limbaj masina) si limbajul natural al
programatorului (limba romna, limba engleza).
Un limbaj de nivel scazut este foarte apropiat de masina, el manipuleaza cu elemente de
nivel hardware, fizic, cum ar fi: registru, microprocesor, locatie de memorie, port de
intrare/iesire etc.
Un limbaj de nivel nalt sau foarte nalt manipuleaza cu concepte apropiate de limbajul
natural, concepte de nivel logic, cum ar fi: colectie de date, nume de operatie(sort,
writeln, open), variabile, constante(asemanatoare ca nteles cu cele din matematica).
Cu ajutorul unui limbaj de nivel nalt programatorul se face mult mai usor nteles de catre
calculator. Uneori o singura limie de program scrisa cu un astfel de limbaj poate echivala
cu sute de linii de program scrise n limbaj masina . Deci din punct de vedere al reducerii
timpului de realizare a unui program si al sigurantei n functionare (absenta erorilor de
programare) este de preferat un limbaj de nivel ct mai ridicat (nalt sau foarte nalt). n
schimb, pe masura ce limbajul are un nivel mai ridicat executia programului conceput cu
ajutorul sau va fi mai lenta, dect a unui program ce realizeaza aceleasi operatii dar este
scris n limbaj de asamblare.
O alta diferenta esentiala ntre cele doua tipuri de limbaje o reprezinta portabilitatea ,
adica posibilitatea transferarii programelor pe un alt tip de masina dect cea pe care au
fost construite . Din acest punct de vedere limbajul de asamblare este neportabil deoarece
el este specific microprocesorului . Programele realizate pe un tip de masina trebuie
rescrise integral pentru noul tip de masina , folosind un nou set de instructiuni care
deobicei difera foarte mult . Lucrurile stau altfel cu programele concepute cu ajutorul
unui limbaj de nivel nalt , deoarece acestea sunt detasate de masina. ntre un astfel de
program si calculator se interpune compilatorul(sau interpretorul) care rezolva corect
transformarea fisierului-sursa n fisier-executabil.
Limbaje procedurale neprocedurale
Cele doua tipuri de limbaje, procedurale si neprocedurale, se diferentiaza prin nivelul de
organizare(structurare) a unui program. Limbajele neprocedurale sunt concepute pentru a
gndi un program la nivel de instructiune, pe cnd cele procedurale, obliga programatorul
sa conceapa programe la nivel de bloc. ntr-un limbaj procedural(numit si limbaj
structurat) programele sunt scrise instructiune cu instructiune, dar ele sunt organizate
logic n blocuri(grupuri de instructiuni) ce realizeaza o actiune bine determinata. n
general un bloc are un punct de intrare si un punct de iesire nu mai multe.
Un limbaj procedural ofera posibilitatea utilizarii unui nivel ridicat de concepere a unui
program si duce la realizarea de programe coerente si protejate la erori . Prin contrast ,
limbajele neprocedurale nu favorizeaza programatorul n a se desprinde de nivelul
instructiune si duc deseori la programe greu de controlat mai ales n cazul
programelor de dimensiuni mari.
Limbajele neprocedurale sunt nca preferate de unii utilizatori datorita timpului foarte
scurt ct decurge nvatarea si utlizarea lor.
Limbaje orientate
Din punctul de vedere al aplicabilitatii unui limbaj, limbajele pot fi orientate pe o anumita
problema sau concepute pentru solutionarea oricarui tip de problema limbaje de uz
general sau altfel spus, neorientate pe o problema.
Aspectul unui limbaj poate fi schimbat radical de mediul de programare oferit. Pentru
limbajul de asamblare exista mai multe implementari disponibile, ncepnd cu pachete ce
opereaza n mod linie si culminnd cu medii integrate n care toate operatiile se pot
declansa de la un acelasi pupitru de comanda.
Nu sunt luate n considerare dect aceste medii integrate(denumite generic medii Turbo),
dintre care se detaseaza Turbo Asamblorul firmei Borland TASM .
BASIC
A fost creat n 1964 la Darmooth College(S.U.A.). Denumirea sa provine de la initialele
cuvintelor Beginners Allpurpose Symbolic Instruction Code(Cod
de
instructiuni
simbolice, de uz general, destinat ncepatorilor).
Are urmatoarele caracteristici fundamentale :
-
simplu de nvatat ; instructiunile sale sunt cuvinte din limba engleza sau
prescurtari ale acestora;
neorientat pe un anumit tip de problema; permite construirea de aplicatii;
este un limbaj nestructurat, ceea ce i permite sa fie usor nvatat.
Din cauza ca a cunoscut o larga raspndire, au fost implementate noi versiuni de Basic :
GW-BASIC, QUICK BASIC, TURBO BASIC, VISUAL BASIC(Basic for Windows).
FORTRAN
Limbajul Fortran este decanul de vrsta al limbajelor de larga folosinta. A aparut n 1956
si si datoreaza numele prescurtarii cuvintelor: FORmula TRANslation(Traducere de
formule). Initial reprezenta un limbaj orientat pe calcule stiintifice avnd definite
concepte precum: matrice, functii trigonometrice, numere reale n dubla precizie.
Versiunile ulterioare care au cunoscut o mare popularitate au extins posibilitatile
limbajului trasformndu-l ntr-un limbaj eficient, de uz general. n prezent exista pentru
IBM-PC doua implementari mai importante ale limbajului: Microsoft Fortran, Fortran for
Windows.
Desi nu poate fi considerat deposit din punct de vedere conceptual(este un limbaj
algoritmic structurat) este neindicata folosirea lui datorita absentei unor medii de
programare performante si pentru ca tendinta actuala i este defavorabila.
PASCAL
Conceptualizat n anul 1970 de catre Niklaus Wirth , limbajul PASCAL poarta numele
matematicianului si filosofului BLAISE PASCAL, n semn de recunoastere a meritelor
sale n teoretizarea masinilor de calcul.
Creat dupa acumularea de cunostiinte temeinice n stiinta limbajelor formale, din
confruntarea cu probleme concrete ale programarii, limbajul PASCAL a constituit la
vremea respectiva un limbaj modern, mentinndu-se ca atare si n prezent, datorita
faptului ca poseda o solida baza conceptuala.
Limbajul PASCAL a introdus n versiunea sa initiala notiunea de programare structurata
si ulterior notiunile de date(structuri) dinamice, date(structuri) definite de utilizator.
n prezent standardul implementarilor PASCAL cuprinde urmatoarele elemente:
Deci, datele sunt gestionate prin intermediul unei structuri, organizata ierarhic, la un
nivel de organizare logica.
Tendinta moderna n exploatarea bazelor de date consta n deplasarea interesului catre
bazele de date relationale. Diferenta esentiala consta n definirea unui nivel logic
suplimentar ntre datele gestionate. Acestea nu mai sunt privite ca simple fise izolate ntre
ele ci pot fi analizate pe baza legaturilor(relatiilor) ce exista ntre ele.
Notiunile cu care opereaza un S.G.B.D. relational sunt urmatoarele :
-
Aceasta noua conceptie permite definirea de structuri 1:n. O nregistrare poate contine
n valori pentru un cmp anumit nu una singura ca n cazul clasic. Structurile de tip 1 : n
pot fi rezolvate si cu ajutorul unui S.G.B.D. clasic , dar ntreaga gestiune a operatiilor
revine programatorului pe cnd un mediu relational furnizeaza din start servicii speciale.
Spre deosebire de S.G.B.D. urile clasice , un mediu relational presupune ca cerinta
minimala posibilitatea manipularii datelor prin intermediul conexiunilor logice stabilite.
dBASE III
Cel mai raspndit sistem de gestiune a bazelor de date este dBASE , n diversele
luiversiuni . El poate fi considerat un BASIC al bazelor de date . La momentul
aparitiei a constituit o adevarata revolutie n domeniul S.G.B.D.-urilor .
Meritele sale principale care l-au impus atentiei utilizatorilor si programatorilor
sunt :
-
Cele mai importante implementari ale sale sunt : dBASE III Plus si dBASE IV .
* COBOL
A fost creat n 1950 si reprezenta singura posibilitate de gestionare a unei baze de date .
Reprezinta n primul rnd un limbaj de programare special conceput pentru informatica
de gestiune . Daca facem o comparatie , sugestiva , COBOL este echivalentul
FORTRAN-ului pentru sistemele de gestiune a bazelor de date ( din punct de vedere
istoric si al performantelor ) .
Limbajul este considerat greoi si inflexibil , iar pentru crearea unui program foarte simplu
e nevoie de scrierea unui adevarat eseu .
Singurul avantaj real al COBOL-ului este portabilitatea sa ridicata .
* FOXBASE
Sistemul dBASE a incintat firmele producatoare de soft , datorita popularitatii sale si pe
de alta parte a calitatilor scazute ale implementarilor originale furnizate de firma AshtonTate . Au aparut noi implementari ale limbajului care au ncercat sa furnizeze unelte
profesionale pe baza acestui suport conceptual .
Versiunile FOXBASE 2.10 si FOXBASE PRO se constitue n medii performante att
pentru programatori ct si pentru utilizatori .
ISIS
interactivitate buna ;
posibilitate definire structuri 1 : n ;
suport de retea locala ;
un limbaj intern( o versiune de PASCAL ) cu care se prelucreaza datele;
adaptabilitate foarte buna .
Se poate afirma fara teama de a gresi ca ORACLE reprezinta cel mai performant
S.G.B.D. disponibil la momentul actual . Pe lnga faptul ca poseda avantajele unui mediu
de tip relational ORACLE este gndit ca un sistem exhaustiv pentru rezolvarea
problemelor de utilizare sau programare .
Limbajul intern folosit este SQL Plus si este permisa conectarea cu alte limbaje externe
evoluate ( orientate catre C ) . Putem mentiona :
-
PARADOX
Reprezinta un S.G.B.D. cu adevarat profesional . El ndeplineste toate cerintele unui
produs cu adevarat modern si performant si anume :
-
Pe lnga aceste caracteristici specifice unui spread-sheet cerintele minimale ale unui
pachet de calcul tabelar includ :
-
posibilitatea cautarilor inverse (de la rezultatul unui calcul, la valorile care l-au
generat);
posibilitatea de lucru multi-tabel ( mai multe tabelel simultan);
functii de editare si formatare a textului ( editor de texte obisnuit ) ;
functii grafice ( diagrame , prezentari ) ;
sistem de gestiune a bazelor de date ( pentru celulele unui tabel ) ;
tiparire de calitate(posibilitatae de a lucra cu mai multe tipuri de imprimante,
exploatarea rezolutiei unei imprimante laser, set bogat de fonturi).
LOTUS 1-2-3
Lotus 1-2-3 , produs al firmei Lotus Development este n mod sigur cel mai raspndit
produs din aceasta categorie . Datorita popularitatii sale el s-a constituit ntr-un adevarat
standard ( neoficial ) pentru spread-sheet-uri . La nivel de ansamblu , LOTUS se preuinta
ca o aplicatie cu buna interactivitate . Reprosurile ce i se pot aduce sunt : meniurile
( uneori stufoase si nelogic ramificate ) si help-ul care nu totdeauna este la obiect .
Spread-sheet-ul QUATRO , realizat de firma Borland este cel mai nou si puternic produs
din categoria sa . El combina ntr-un mod fericit tot ceea ce este pozitiv la rivalii sai
adaugnd si multe facilitati proprii.
EXCEL
Produsul firmei Microsoft , EXCEL este o aplicatie care functioneaza sub Windows . De
aici rezulta n mod direct unele din caracteristicile sale ( utilizare mai comoda , meniuri
foarte clare si standardizate , functii grafice deosebit de puternice , viteza de lucru
inferioara lui Quatro) .
Cteva specificatii tehnice pentru EXCEL ar fi :
-
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate