Impact Asupra Mediului

Raport la Studiul de Evaluare a
Impactului asupra Mediului

ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA DE
PROIECTE AXA PRIORITARA 5
Implementarea structurii adecvate de prevenire a
riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc
Domeniul major de interventie 2
Reducerea eroziunii costiere
A.N. Apele Romane

Administratia Bazinala de Apa
Dobrogea - Litoral
Iunie 2011
Str.Mircea cel Batran nr.127, cod 900592 Constanta Romania
Tel. 0241.67.30.36; 0341.40.33.00; Fax: 0241.67.30.25
http://www.rowater.ro
COD FISCAL: 18279146; Cod IBAN: RO 31 TREZ 2315 047X XX00 6408
Raport la Studiul de Evaluare a

Impactului asupra Mediului
ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA DE

PROIECTE AXA PRIORITARA 5
Implementarea structurii adecvate de prevenire a
riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc
Domeniul major de interventie 2
Reducerea eroziunii costiere
A.N. Apele Romane

Administratia Bazinala de Apa
Dobrogea - Litoral
Iunie 2011
Halcrow Romania S.R.L.
Str. Carol Davila Nr.85, 050453, Sector 5
Bucuresti, Romania
tel + 40 311 065 376 fax + 40 311 034 189
halcrow.com
Halcrow Romania S.R.L. a pregatit acest raport in conformitate cu instructiunile clientului, Administratia
Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, numai pentru utilizare exclusiva si specifica a acestuia.
Orice alta persoana care utilizeaza oricare informatie continuta in acesta o face pe propriul sau risc.
Halcrow Romania S.R.L. 2015
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Istoric Document
Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA DE PROIECTE AXA PRIORITARA 5
Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc
Domeniul major de interventie 2 Reducerea eroziunii costiere
A.N. Apele Romane

Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral
Acest document a fost elaborat si actualizat astfel:
Versiun
e
Data
Descriere
Creat de
Verificat de
Approbat de
1.0
14.06.2011
Versiune de lucru
Roxana.
Dorneanu
Gheorghe
Serban.
Tiganescu
Stoian
Cuprins
1
Informatii generale
1.1
Introducere
1.2
Scopul si importanta obiectivului de investitii
1.2.1
Scopul proiectului
1.2.2
Problema
1.2.3
Necesitatea proiectului
1.3
Descrierea lucrarilor propuse
1.3.1
Situatia existenta
1.3.2
Lucrari de protectie costiera efectuate pana in prezent
1.3.3
Lucrarile propuse
1.3.3.1
Mamaia Sud
1.3.3.2
Tomis Nord
1.3.3.3
Tomis Centru
1.3.3.4
Tomis Sud
1.3.3.5
Eforie Nord
1.3.4
Solutii constructive pentru realizarea lucrarilor propuse
1.3.4.1
Mamaia Sud
1.3.4.2
Tomis Nord
1.3.4.3
Tomis Centru
1.3.4.4
Tomis Sud
1.3.4.5
Eforie Nord
1.3.5
Perioada de executie a lucrarilor
1.3.6
Organizari de santier, Zone de depozitare a deseurilor
1.3.7
Surse de materiale de constructie
1.3.7.1
Piatra de cariera
1.3.7.2
Reincarcarea plajei - nisip
1.3.7.3
Structuri din beton prefabricate
1.4
Consumul de energie
1.5
Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul,

generati de activitatea propusa
1.5.1
Impactul negativ
1.5.2
Impactul pozitiv
1.6
Documente/Reglementari existente privind amenajarea teritoriala

in zona
1.6.1
Mamaia Sud
1.6.2
Tomis Nord
1.6.3
Tomis Centru
1.6.4
Tomis Sud
1.6.5
Eforie Nord
Procese tehnologice
27
Deseuri
28
3.1
Deseuri inerte si nepericuloase
3.1.1
Generarea deseurilor in perioada de constructie
3.1.2
Generarea deseurilor in perioada de exploatare
3.2
Deseuri toxice si periculoase
3.2.1
3.2.2
3.3
Modul de gospodarire a deseurilor
Metodologia de evaluare
4.1
Evaluarea impactului
4.1.1
Metode de analiza si evaluare a zgomotului
4.1.1.1
Calculul de estimare a zgomotului de la masinile de transport
4.1.1.2
Limite de zgomot pentru utilaje si echipamente care sunt situate in afara

cladirilor
Impactul potential asupra componentelor

mediului si masuri de reducere al acestuia
5.1
Apa
5.1.1
Date generale
5.1.1.1
Ape de suprafata
5.1.1.2
Hidrogeologie
5.1.1.3
Directiva Cadru Apa
5.1.1.4
Calitatea apei
5.1.2
Impactul potential
5.1.2.1
Perioada de constructie
5.1.2.2
Perioada de operare
5.1.3
Masuri de diminuare
5.1.4
Autorizatii necesare activitatii Constructorului
5.2
Aerul
31
35
5.2.1
Clima si calitatea aerului
5.2.1.1
Temperatura aerului
5.2.2
Calitatea aerului
5.2.3
Impactul potential produs asupra aerului
5.2.3.1
5.2.3.2
Perioada de exploatare
5.2.4
Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului
5.3
Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
5.3.1
Situatia actuala
5.3.2
Impactul potential
5.3.2.1
5.3.2.2
5.3.3
5.4
Sursele si protectia impotriva radiatiilor
5.5
Solul si subsolul
5.5.1
Situatia actuala
5.5.2
Surse de poluare a solului si subsolului
5.5.3
Impactul potential
5.5.4
5.6
Biodiversitate
5.6.1
Date generale
5.6.1.1
Surse de informare
5.6.1.2
Zone protejate desemnate
5.6.1.3
Habitate
5.6.1.4
Specii
5.6.2
Impactul potential
5.6.2.1
5.6.2.2
Perioada de functionare
5.6.3
Masuri de diminuare a impactului
5.7
Pescuitul
5.7.1
Situatia existenta
5.7.1.1
Zone desemnate pentru pescuit
5.7.1.2
Pescuitul comercial
5.7.1.3
Activitatea de pescuit
5.7.2
Impactul potential
5.7.2.1
5.7.2.2
5.7.3
Masuri de diminuare
5.8
Peisajul
5.8.1
Situatia existenta
5.8.1.1
Caracterul peisagistic general
5.8.1.2
Confortul vizual
5.8.2
Impactul potential
5.8.2.1
5.8.2.2
Perioada de operare
5.8.3
Metode de diminuare a impactului
5.9
Mediul social si economic
5.9.1
Situatia actuala
5.9.1.1
Populatie
5.9.1.2
Structura etnica a populatiei
5.9.1.3
Populatia activa
5.9.1.4
Activitatea economica
5.9.1.5
Turism
5.9.2
Impactul prognozat in perioada de constructie
5.9.3
Impactul prognozat in perioada de exploatare
5.9.4
Masuri de diminuare
Consultarea
6.1
Introducere
6.2
Procesul de consultare
6.3
Consultari viitoare
Analiza alternativelor
7.1
Alternativa 0
7.2
Alternative analizate
7.3
Analiza lucrarilor propuse
Monitorizarea
8.1
8.2
Situatii de risc
9.1
Impact potential
83
86
94
96
9.1.1
Accidente potentiale in perioada de constructie
9.1.2
Accidente potentiale in perioada de exploatare
9.1.3
Evaluarea riscului producerii unor accidente si avarii cu impact major

asupra sanatatii populatiei si mediului in perioada de exploatare
9.2
Masuri de prevenire a accidentelor
9.2.1
Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de constructie
9.2.2
Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de exploatare
10
Descrierea dificultatilor
11
Rezumat fara caracter tehnic
11.1
Descrierea proiectului
11.1.1
Mamaia Sud
11.1.2
Tomis Nord
11.1.3
Tomis Centru
11.1.4
Tomis Sud
11.1.5
Eforie Nord
11.2
Impactul prognozat asupra mediului
11.2.1
Impactul prognozat generat de poluanti fizici
11.2.1.1
11.2.1.2
Perioada de operare
11.2.2
Impactul prognozat generat de managementul deseurilor
11.2.2.1
11.2.2.2
11.2.3
Impactul prognozat asupra calitatii apelor
11.2.3.1
11.2.3.2
11.2.4
Impactul prognozat asupra calitatii aerului
11.2.4.1
11.2.4.2
11.2.5
Impactul prognozat asupra sedimentelor
11.2.6
Impactul prognozat asupra biodiversitatii
11.2.6.1
11.2.6.2
Perioada de executie
11.2.7
Impactul generat asupra pescuitului
11.2.7.1
11.2.7.2
Perioada de executie
99
100
11.2.8
Impactul prognozat asupra peisajului
11.2.8.1
11.2.8.2
Perioada de operare
11.2.9
Impactul prognozat asupra mediului social si economic
11.2.9.1
11.2.9.2
11.3
Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu
11.3.1
11.4
Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra

mediului
11.5
Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra

conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact
Anexe
Anexa A
Plan de amplasare in zona
Anexa B
Planuri de situatie ale lucrarilor de protectie propuse
Anexa C
Harta hidrologica
Anexa D
Corpuri de apa subterana prezente in zona lucrarilor propuse
Anexa E
Zone desemnate pentru cresterea molustelor
Anexa F
Zone protejate
Anexa G
Specii de pesti din Marea Neagra
Anexa H
Harta geologica
Informatii generale
1.1
Introducere
Denumirea obiectivului de investitii:
Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele
mai expuse la risc - Reducerea eroziunii costiere PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL
MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Scopul Proiectului:
Obiectivul general al proiectului este de a proteja si imbunatati calitatea mediului si a
standardelor de viata in lungul zonei costiere romanesti a Marii Negre, precum si
cresterea sigurantei in partea sudica a coastei, care este serios amenintata de
eroziunea costiera.
Amplasamentul obiectivului:
Litoralul Romaniei la Marea Neagra are o lungime de circa 240km, intinzandu-se de
la bratul Musura, la N de Sulina (de la frontiera cu Ucraina - 450 12' N, 290 40' E) pana
la Vama Veche (frontiera cu Bulgaria - 430 44' N, 280 35' E). Ocupa aproximativ 6%
din intergul litoral al marii Negre.
Linia tarmului romanesc este impartita in doua mari subdiviziuni: Unitatea Nordica,
de la Garla Musura la Capul Midia si Unitatea Sudica, intre Cap Midia si Vama Veche.
Administratia Nationala Apele Romane prin Administratia Bazinala de Apa
Dobrogea Litoral a planificat realizarea de investitii pentru protectia litoralului
romanesc al Marii Negre, prin realizarea unor lucrari pentru reducerea eroziunii
costiere.
Presentul studiu se refera la proiectele prioritare pentru prima etapa, care au drept
scop protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre, in
urmatoarele sectoare prioritare:
1. Mamaia Sud;
2. Tomis Nord;
3. Tomis Centru;
4. Tomis Sud;
5. Eforie Nord.
Amplasarea in zona a acestor sectoare prioritare este prezentata in Anexa A.
Proiectantul lucrarilor:
S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L.
Beneficiarul lucrarilor:
Administratia Nationala Apele Romane - ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA
DOBROGEA LITORAL
Pagina 1
Autorul raportului:
S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L., Str. Carol Davila Nr. 85, 050453, Sector 5,
Bucuresti, Romania, tel: +40 311 065 376, fax: +40 311 034 189;
S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L. este inscrisa in Registrul National al elaboratorilor
de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 242, conform Certificatului de
inregistrare din 16.09.2010.
Persoana de contact: George Stoian, tel: +40 735 805 935, fax: +40 311 034 189.
1.2
Scopul si importanta obiectivului de investitii
Scopul proiectului
Halcrow a fost contractat de catre A.N. APELE ROMANE, Administratia Bazinala

de Apa Dobrogea-Litoral ABADL, (Ministerul Mediului si Padurilor, Romania)
pentru a oferi asistenta tehnica in pregatirea proiectelor pentru reducerea eroziunii
costiere pe litoralul Marii Negre.
Contractul de asistenta tehnica este finantat de Programul Operational Sectorial
Mediu (POS Mediu), care este unul dintre cele noua programne operationale din
obiectivul Convergenta pentru perioada de programare a Uniunii Europene 20072013. Acest proiect este in legatura directa cu Axa Prioritara 5 a POS Mediu,
Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele
cele mai expuse la risc; domeniul major de interventie 2 Reducerea eroziunii
costiere. Astfel de investitii vor contribui la cresterea sigurantei populatiei si
protectiei mediului natural, dar si la cresterea valorii economice a litoralului
romanesc. Beneficiarul proiectelor este Administratia Nationala Apele Romane.
Obiectivul general al proiectului este de a proteja si imbunatati calitatea mediului si a
standardelor de viata in lungul zonei costiere romanesti a Marii Negre precum si
cresterea sigurantei in partea sudica a coastei, care este serios amenintata de
eroziunea costiera.
Halcrow Romania a fost desemnta de catre Administratia Nationala Apele Romane la
inceputul primaverii anului 2011 sa elaboreze un nou Master Plan pentru zona
costiera care sa stabileasca o viziune durabila si strategica pentru managementul
intregii zonei costiere romanesti a Marii Negre, luand in considerare interactiunile
fizice si antropogene intre toate zonele. Master Plan-ul a identificat cinci zone
prioritare pentru reabilitarea zonei costiere romanesti cu accent pe restaurarea si
imbunatatirea mediului.
Acest Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (RSEIM) prezinta
rezulatele procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) pentru
lucrarile de protectie costiera prioritare, identificate in cadrul noului Master Plan
elaborat pentru zona costiera romanesca a Marii Negre. Raportul a fost intocmit in
paralel cu Studiile de Fezabilitate intocmite pentru cele 5 zone cu lucrari prioritare.
Prioritizarea lucrarilor de protectie costiera de-alungul zonei de coasta romanesti
reprezinta elementul cheie pentru asigurarea ca fondurile disponibile sunt
directionate corect catre zonele care au cea mai mare nevoie.
Primele 5 zone prioritare in ceea ce privesc lucrarile costiere de protectie si reabilitare
a partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre sunt: -
Pagina 2
Mamaia Sud;
Tomis Nord;
Tomis Centru;
Tomis Sud;
Eforie Nord.
Problema
Activitatile antropice care au impact asupra zonei de coasta au avut ca rezultat un

debit substantial redus de sedimente asupra sistemului litoral romanesc. Aceasta
reducere severa a sedimentelor a dus la eroziunea si retragerea coastei incepand din
anii 1850, aceasta accelerandu-se rapid in ultimele patru decenii. Constructia,
extinderea si intretinerea digurilor din zona Sulina si a canalului incepand cu secolul
19 au intrerupt circulatia de sedimente din canalul nordic al Fluviului Dunarea
(Canalul Chilia) ce reprezinta granita cu Ucraina. In plus, construirea si operarea
barajului Portile de Fier si a altor baraje de pe Dunare au redus drastic cantitatea de
sedimente care ajunge in Marea Neagra din bazinul Dunarii. Aceste conditii nu se vor
schimba, astfel incat orice solutie trebuie sa fie in contextul unor cantitati de
sedimente livrate mult reduse.
Deoarece mediul de coasta este dinamic, orice interventie locala are consecinte
importante asupra regiunilor de sub locatia unde s-a intervenit in directia curentilor.
Sedimentele de-a lungul liniei de coasta sunt in mod natural in miscare constanta.
Atunci cand o structura intrerupe aceasta miscare intr-o locatie specifica, regiunea
care primea in mod natural aceste sedimente in miscare va fi lipsita de aprovizionarea
acestora. Totusi, sedimentele din locatia de primire continua sa se miste in raspuns la
conditiile de mediu. Rezultatul net este ca amplasamentul va prezenta o pierdere neta
de material. Astfel, vor aparea pierderea plajelor si habitatelor, iar infrastructura este
amenintata sau pierduta.
Retragerea liniei de coasta romanesti s-a desfasurat intr-un ritm accelerat pe o
perioada lunga de timp. Amplasarea de structuri individuale pentru a rezolva
probleme localizate fara a intelege mai intai impactul regional, a accentuat eroziunea
costiera.
Necesitatea proiectului
Zona de lucrari prioritare a fost dezvoltata pe larg pentru porturi, locuinte, industrie,
si turism si multe dintre aceste obiective sunt supuse sau vor fi supuse in viitor
riscului eroziunii. Plajele din aceasta zona sunt o atractie turistica importanta, iar
pierderea de nisip si eroziunea continua a plajelor ar putea conduce la pierderea
acestei industrii majore, impreuna cu eroziunea asezarilor urbane si a zonelor
industriale situate in interiorul zonelor de aparare.
O simulare pe calculator prezice pierderea a mai mult de 70m de plaja in urmatorii 20
de ani, care ar conduce la inchiderea multor hoteluri in apropiere de tarm (Studiu
JICA, 2006).
Fara punerea in aplicare a lucrarilor de protectie costiera, plajele din judetul
Constanta vor continua sa se ingusteze, cu potential impact negativ asupra economiei
Pagina 3
turistice locale. Se considera ca protectia plajei realizata in mod corespunzator poate

mentine sau extinde zona de plaja si pastreaza valoarea sa economica.
In plus, multe dintre digurile si consolidarile de la poalele falezelor prezente de-a
lungul coastei Marii Negre sunt in stare proasta si tot mai ineficiente din cauza
atacului valurilor. Se considera ca locuintele prezente in partea de sus a acestor faleze
(de exemplu, pe malul de nord-est a orasului Constanta si falezele din zona Eforie
Nord) sunt amenintate de instabilitate si de pierderi potentiale de faleza. Eroziunea
continua sau prabusirea falezelor in conditii de inalta presiune provocata de apa se
poate produce daca nu sunt efectuate lucrari de stabilizare. Lucrarile de consolidare a
falezelor vor necesita o remodelare a pantei falezelor intr-un gradient mai bland decat
cel actual abrupt si furnizarea de sisteme de drenaj eficiente. Extinderea plajele de la
bazele falezei va oferi suficient spatiu pentru lucrari de consolidare si pentru
protejarea locuitorilor de prabusirile de faleza.
Firma Halcrow a fost desemnata sa efectueze un studiu referitor la eroziunea costiera
in lungul litoralului Marii Negre, inclusiv pregatirea de studii de fezabilitate care sa
identifice lucrarile de protectie si reabilitare in cele 5 sectoare prioritare, pentru
reducerea efectelor eroziunii din lungul plajelor si falezelor. Acest RSEIM preliminar
a fost intocmit in conformitate cu cerintele procedurii EIM.
1.3
Descrierea lucrarilor propuse
Situatia existenta
In zona litorala a Marii Negre de pe teritoriul Romaniei eroziunea costiera reprezinta

un risc real pentru mediu, fenomenul manifestandu-se pe diferite trepte de intensitate
de-a lungul celor circa 240km ai litoralului, masurati de la Nord la Sud, de la bratul
Chilia (garla Musura) si pana la Vama Veche (granita cu Republica Bulgaria).
Pe baza cercetarilor efectuate de Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral,
Institutele GEOECOMAR, INCDMN Grigore Antipa, Royal Haskoning, JICA,
USAID privind evolutia zonei costiere, s-a ajuns la concluzia ca eroziunea costiera
atinge in unele zone rata de circa 2m/an.
Sectoarele cele mai afectate de fenomene de eroziune sunt situate in sudul litoralului:
Mamaia, Tomis, Eforie, Tuzla, Olimp-Venus, Saturn-Mangalia, 2 Mai - Vama Veche.
Eroziunea cea mai accentuata se manifesta in statiunea Mamaia, unde se estimeaza o
retragere a liniei tarmului de circa 40m in urmatorii 20 de ani.
Orice intarziere in abordarea acestei probleme poate duce la consecinte negative
ireversibile asupra mediului si calitatii vietii.
Lucrari de protectie costiera efectuate pana in prezent
Alarmat de retragerea plajelor in unitatea sudica a litoralului romanesc al Marii

Negre, in 2004, Guvernul Roman a solicitat Guvernului Japoniei sa ofere asistenta
tehnica prin realizarea unui Studiu privind Protectia si Reabilitarea Litoralului Sudic
Romanesc al Marii Negre. Agentia Japoneza de Cooperare Internationala (JICA),
organismul oficial responsabil pentru punerea in aplicare a programului de cooperare
tehnica al Guvernului Japoniei, a elaborat acest Studiu, asa cum s-a convenit cu
reprezentantii Guvernului din Romania.
Pagina 4
Cateva masuri de protectie pentru plaje si faleze au fost efectuate inca din anul 1965,
care au presupus in principal constructia de jetele/epiuri (perpendiculare pe malul
marii) si lucrari de consolidare a falezelor. La inceput, aceste lucrari au avut un
impact semnificativ asupra dinamicii costiere, dar treptat influenta acestor lucrari de
protectie a scazut in acelasi timp cu extinderile portuare.
In anul 1975 au inceput lucrari de protectie pentru a contracara eroziunea - si anume
constructia digurilor paralel cu malul marii, la o adancime de 3,0m - pentru a reduce
energia valurilor. Digurile sparge-val au fost construite din din stabilopozi, montati
pe un pat de piatra bruta. In aceeasi perioada, doua adaposturi mici au fost
construite, una in Eforie Nord si unul la granita dintre orasul Constanta (T9) si
statiunea Mamaia pentru protectia echipamentelor plutitoare folosite la constructia
digurilor. In prezent, destinatia de adapost la Eforie Nord s-a schimbat, fiind
transformat intr-un port turistic in prezent, pe nume Ana Yaht Club.
Constructia digurilor sparge-val nu a avut efectul dorit din cauza lipsei unei analize
atente si detaliate pentru a gasi solutii si din cauza degradarii (din 1990 nu au mai
existat lucrari de reparatii si intretinere). Astfel, mantaua de protectie si coronamentul
de beton al epiurilor sunt distruse. De asemenea, stabilopozii digurilor sparge-val
paralele cu malul marii au fost dislocate, iar nivelul superior al stabilopozilor este sub
apa.
De-a lungul timpului, urmatoarele lucrari costiere au fost intreprinse in unitati
individuale de-a lungul litoralului Marii Negre (GeoEcoMar 2007):
Mamaia Sud: In anul 1975 a fost construit epiul din fata piscinei Hotelului Parc,
grav amenintat de furtunile din timpul iernii, iar sectorul de plaja adiacent a
fost alimentat artificial cu material sedimentar. Cu acest prilej a fost pusa in
evidenta existenta unui curent de-a lungul malului, orientat de la sud spre
nord, care actiona in sectorul sudic al plajei Mamaia; el a favorizat dispersia
spre nord a materialului sedimentar dragat din lacul Tabacarie si deversat in
spatele epiului nou construit. In anii urmatori, actiunea acestui curent a
determinat avansarea spre nord a zonei de maxima eroziune a plajei.
In anul 1984 a inceput construirea unui nou dig si a unei incinte portuare in
dreptul Capului Singol Pescarie.
In perioada 1989-1991 sistemul de protectie al plajei Mamaia a fost completat

cu sase diguri "sparge-val" amplasate la 500m in larg, pe un aliniament paralel
cu linia tarmului, corespunzator sectorului de plaja cuprins intre Hotelul Parc
si Hotelul Rex si prin alimentarea cu 500 000m3 de nisip extras din Lacul
Tabacarie. Prin disiparea energiei valurilor departe de tarm, digurile
influenteaza climatul valurilor din zona litorala in sectorul amintit. Prezenta
noului sistem de protectie a generat, relativ rapid, restructurarea circulatiei
litorale precum si redistribuirea corespunzatoare a materialului sedimentar pe
plaja. Totusi, in timp, digurile "sparge-val" s-au deteriorat, iar procesele de
eroziune a plajelor au continuat pana in prezent. Mai multe plaje situate la sud
de Constanta sunt afectate de eroziunea costiera.
Mai recent, lucrari de prevenire a inundatiilor au fost realizate pentru zona Costinesti,
in anul 2006, inclusiv construirea a doua diguri sparge-val, in scopul de a preveni
patrunderea valurilor in Lacul Costinesti de-a lungul canalului care-l leaga de mare.
Pagina 5
Lucrari de consolidare si protectie a falezelor au fost efectuate in zonele de coasta in

special acolo unde nu exista nici o plaja sau o plaja ingusta. Lucrarile au cuprins
lucrari de drenare si constructia de ziduri de sustinere. In momentul de fata,
Administratia Bazinala de Apa "Dobrogea-Litoral" desfasoara un program de
consolidare a falezelor, iar lucrarile de consolidare a falezelor din zonele Costinesti,
Tuzla, Eforie Sud, Eforie Nord si Constanta, sunt in constructie.
Lucrarile propuse
Lucrarile propuse descrise in acest capitol sunt prezentate in Anexa B.
1.3.3.1
Mamaia Sud
Lucrarile de protectie costiera propuse pentru sectorul Mamaia Sud constau in:
1.3.3.2
Reabilitarea a doua diguri sparge-val existente paralele cu tarmul;
Constructia unui nou epiu din piatra bruta conectat la tarm, perpendicular pe
tarm, pentru retinerea nisipului la limita de nord a innisipate;
Constructia a sase epiuri mai mici ingropate in plaja pentru stabilizarea

tarmului;
Reincarcarea plajei.
Tomis Nord
Urmatoarele lucrari sunt propuse pentru sectorul Tomis Nord:
1.3.3.3
Reincarcarea plajei;
Constructia a trei noi epiuri conecatte la tarm, perpendiculare pet arm,

ingropate in plaja;
Reabilitarea si extinderea a trei diguri sparge-val din piatra bruta conectate la

tarm;
Un nou dig sparge-val submers paralel cu tarmul;
Demolarea unor structuri sparge-val existente.
Tomis Centru
Lucrarile propuse pentru sectorul Tomis Centru vor cuprinde:
1.3.3.4
Constructia a doua noi epiuri conectate la tarm, perpendiculare pe tarm,

ingropate in plaja;
Reabilitarea si extinderea a doua diguri sparge-val din piatra bruta conectate la

tarm;
Tomis Sud
Lucrarile propuse pentru sectorul Tomis Sud vor cuprinde:
Pagina 6
1.3.3.5
Constructia a doua noi diguri sparge-val din piatra bruta conectate la tarm;
Constructia a doua noi diguri sparge-val submerse din piatra bruta paralele cu
tarmul;
Constructia unui epiu nou conectat la tarm, ingropat in plaja, perpendicular pe

tarm;
Demolarea unor lucrari existente.
Eforie Nord
Lucrarile propuse pentru Eforie Nord vor cuprinde urmatoarele:
Rehabilitarea si extinderea celor doua epiuri existente din piatra bruta

conectate la tarm, perpendiculare pe tarm;
Constructia a trei noi diguri sparge-val submerse din piatra bruta, paralele cu
tarmul;
Demolare a patru epiuri existente din piatra bruta conectate la tarm.
1.3.4.1
Solutii constructive pentru realizarea lucrarilor propuse
Mamaia Sud
Lucrarile propuse constau in masuri pentru reducerea (disiparea) energiei (inaltimii)
valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala), lucrari de retinere a
nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin repararea digurilor de longitudinale si
construirea uor noi epiuri la tarm).
1.3.4.1.1 Lucrari pentru reducerea energiei valurilor

Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au luat in
considerare 2 (doua) din cele 6 (sase) diguri longitudinale, paralele cu tarmul,
amplasate pe zona prevazuta in proiect.
Aceste diguri au lungimea de cca. 250m si o distanta libera intre capetele adiacente de
cca. 250m.
Aceste diguri au fost fundate la cota -5,0m si sunt alcatuite din blocuri prefabricate
de beton nearmat, si anume: blocuri evidate de 15t/buc. si stabilopozi de 20t/buc.
Cota superioara a digului a fost +2,0m, latimea la aceasta cota fiind 10,0m. Efectul de
protectie al acestor lucrari a fost limitat, aceasta se poate datora si calitatii innisiparii
artificiale a plajei facuta in aceea perioada.
Exista o stransa legatura intre latimea coronamentului acestor diguri si reducerea
inaltimii valului incident. Pentru ca acestea sa aiba efect asupra valurilor, latimea la
creasta se determina functie de inaltimea si lungimea valului incident.
In prezent latimea la coronament a digurilor este de cca. 10,0m. Pentru ca aceste
diguri sa fie eficiente s-a prevazut in documentatie extinderea spre uscat a latimii la
creasta a acestora de la cca. 10,0m cat este in prezent, la 16,0m.
Extinderea (latirea) digurilor consta in realizarea urmatoarelor lucrari:
Pagina 7
un nucleu din piatra bruta sort 10 200kg/buc. pana la cota -2,40m, montat pe
un strat de geotextil;
un strat de protectie a nucleului din piatra bruta, realizat din blocuri naturale
de 0,5 1,0t/buc. Acest strat va avea 1,50m grosime, va acoperi nucleul din
piatra bruta si va realiza si o berma de 3,0m latime;
carapace din stabilopozi de 4,5t/buc., dispusi in dublu strat peste stratul de

blocuri.
Pantele taluzurilor nucleului de piatra bruta si blocuri naturale vor fi de 1:1,5.
1.3.4.1.2 Lucrari de retinere a nisipului

Pentru retinerea nisipului s-a prevazut un epiu (jetea) perpendicular pe plaja rolul
acestuia fiind de retinerea nisipului. Acesta este amplasat catre limita nordica a zonei
proiectului, respectiv la 1135m de capatul epiului in forma de Z existent si va avea
o lungime de 200m.
Epiul este alcatuit dintr-un nucleu de piatra bruta sort 50 200kg/buc., realizat peste
un strat de geotextil.
Cota superioara este de +2,0m catre tarm si +1,0m catre apa. Latimea coronamentului
variaza intre 6,0m spre tarm si 6,7m spre apa.
Peste coronamentul nucleului din piatra bruta este prevazuta o dala din beton de
3,0m latime si 50cm grosime. Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe acest tip
de structura prezinta un pericol (la trecerea valurilor peste dig) si de asemenea un
nivel ridicat de degradare datorat actiunii valurilor.
Taluzele nucleului au inclinarea de 1:2.
Nucleul din piatra bruta este protejat cu un strat de blocuri naturale. Stratul de
protectie are grosime variabila, respectiv 50cm catre radacina, pana la o cota a
terenului de -0,30m, 90cm intre cotele -0,30 si -0,75 si 1,25m la adancimi mai mici de
-0,75m.
Incepand cu cote mai mici de +0,80m este prevazuta si berma din blocuri cu latimea
de 2,0m pana la cota -0,75m si 5,0m pentru adancimi mai mari.
Blocurile vor avea greutatea de 200kg/buc. pana la cota -0,75m si sortul 300
700kg/buc. pentru adancimi mai mari de 75cm. Capul jetelei va fi protejat cu o
carapace sin stabilopozi de 4,5t/buc., montati in dublu strat.
Epiuri pentru reducerea transportului de nisip in lungul tarmului
Pentru cresterea stabilitatii plajei au fost prevazute 3 (trei) epiuri (groin) ingropate de
70m lungime pe zona cuprinsa intre epiul in forma de Z existent si epiul proiectat
pentru retinerea nisipului si 3 (trei) epiuri ingropate cu lungimea de 100m la Nord de
epiul proiectat de retinere a nisipului.
Aceste epiuri (groin-uri) sunt dispuse astfel:
primul la 200m Nord de epiul Z existent;
al doilea la 395m Nord de primul;
al treilea la 100m de cel de al doilea.
Pagina 8
Primul epiu ingropat de 100m lungime este amplasat la o distanta de 880m la Nord
de pasarela existenta din dreptul Cazinoului din Mamaia, al doilea la 900m Nord de
primul, iar al treilea la 900m de al doilea.
Cele 3 (trei) epiuri ingropate de 100m lungime, aflate la Nord de epiul de retentie
proiectat, pentru fixarea plajei sunt prevazute a fi realizate din saci de
2,0m x 2,0m x 0,7m umpluti cu nisip. Cota superioara a epiurilor este -0,50m, iar cota
inferioara maxima cca. -1,90m.
In lungul epiurilor ingropate (groin-urilor), sectiunea transversala a acestora variaza
astfel:
pana la cota -1,20m sectiunea transversala este alcatuita din 2 saci umpluti cu
nisip dispusi pe un singur nivel si are o latime de 4,0m;
intre cotele -1,20m si -1,90m sectiunea transversala este alcatuita din 5 saci
dispusi pe doua nivele, pe nivelul inferior fiind montati 3 saci si pe nivelul
superior 2 saci.
Latimea la baza a sectiunii este de 6,0m, iar la coronament 4,0m.

Cele 3 epiuri ingropate din saci umpluti cu nisip de 70m lungime sunt alcatuite din
saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,35m.
Sectiunea transversala a acestor epiuri ingropate din saci umpluti cu nisip este
constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m, la
baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m.
Sacii vor fi montati cu dimensiunea cea mai mare in lungul epiului pe 5 nivele. Pe
nivelul inferior vor fi montati cate 5 saci, pe nivelul urmator 4 si asa mai departe, se
ajunge ca pe nivelul superior sa se monteze un singur sac.
Pentru executia epiurilor ingropate din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de
excavatii.
1.3.4.1.3 Lucrari de innisipare artificiala pentru refacerea plajei

Zona Mamaia Sud are un potential turistic foarte ridicat datorita spatiilor de cazare
existente in zona, a amenajarilor existente pentru recreere, a apropierii de Satul de
Vacanta si de orasul Constanta. In aceste conditii s-a considerat ca o latime a plajei de
100m este suficienta. Prin realizarea aceste latimi de plaje de realizeaza o crestere
substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca plaja dupa
refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru
refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja.
Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent,
plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare lucrari
suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei.
In zona Mamaia Sud, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,2mm. Nisipul
care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,2mm.
In cadrul Studiului de Fezabilitate s-a considerat ca sursa de nisip, nisipul de rau
extras din Dunare din zonele Cochirleni si Oltina.
Pagina 9
1.3.4.1.4 Drum temporar pentru executia lucrarilor

Lucrarile de reabilitare a celor 2 (doua) diguri longituninale, paralele cu tarmul, se
vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare.
Epiul de retinere a nisipului se poate executa complet de la uscat si pentru aceasta
este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile
din statiune si radacina epiului. Acest drum temporar se va executa din produse de
cariera, iar dupa realizarea epiului se va dezafecta.
1.3.4.2
Tomis Nord
nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin realizarea unui dig longitudinal
submers si construirea unor noi epiuri la tarm).

Digul submers este amplasat intre capetele digurilor T6 - 2 si T8 prevazute a se realiza
in cadrul acestei investitii. Acest dig are o lungime de 260m si este amplasat intr-o
zona cu adancimi de 5,00m.
Sectiunea transversala a acestui dig are urmatoarea alcatuire:
La piciorul taluzurilor are o berma cu latimea de 6,20m din blocuri mici de piatra de
100 la 300kg/buc;
Intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta de 10 la 300kg/buc cu o
latime de cca. 30m la baza si 10,50m la coronament. Nucleul si partial bermele vor fi
protejate cu blocuri prefabricate din beton de 6,4t/buc de forma aplatizata in grosime
de 1m.
Bermele si nucleul au prevazute la baza o folie din geotextil, impotriva afuierilor.
Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1:3.
Digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de semnalizare
pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la aceasta adancime.
Elementele de semnalizare vor fi alcatuite dintr-un bloc de beton care asigura
stabilitatea si un tub de otel umplut cu beton vopsite cerute de reglementari cu o
astfel de inaltime incat sa asigure vizibilitatea.
Digul T9 in zona de Nord a falezei Constanta, in zona pescariei exista un adapost
portuar, care a fost folosit pentru adapostirea utilajelor plutitoare ce realizau lucrari in
zona. Digurile adapostului portuar apara si pe o anumita zona.
Pentru cresterea efectului de aparare a plajei si falezei din aceasta zona se propune
prelungirea digului de larg cu cca. 415m si finalizarea sectiunii digului existent. De
luat in considerare faptul ca digul T9 poate fi eliminat din acest proiect.
Sectiunea digului are aceeasi alcatuire ca si celelalte diguri, nucleu din piatra bruta
10-200kg/buc pe folia de geotextil, manta din blocuri 0,5 1t/buc, carapacea din
stabilopozi spre Nord si dala de beton de 50cm grosime la coronament.
Pagina 10

Digul T6-2 Acest dig in forma de crosa are o lungime de 290m, ajungand pana la
adancimea de 5,00m. Sectiunea este alcatuita din nucleu de piatra asternut pe folia
de geotextil protejat cu o manta din blocuri 0,5 1t/buc. Spre larg, sectiunea este
protejata cu carapace de stabilopozi de 4,5t/buc. La coronament, sectiunea este
prevazuta cu dala din beton de 50cm grosime si 3,00m latime. Cota coronamentului
este prevazuta la + 2,00m.
Epiul T7 Epiul existent, are o lungime mica de cca. 45,00m, si a fost realizat pentru
montarea a doua conducte metalice. Efectul de protectie al acestui epiu asupra plajei
si falezei este minim. Epiul va fi reabilitat prin refacerea protectiei cu blocuri naturale
0,5 1,00t/buc si refacerea coronamentului acestuia.
Digul T8 in zona digului existent T8 se prevede prelungirea digului, incepand din
intersectia sudica, spre Est cu un dig de 270m lungime. Capul digului ajunge pana la
adancimea de 5,50m. Sectiunea digului are aceeasi alcatuire ca si celelalte diguri,
nucleu din piatra bruta 10-200kg/buc. pe folia de geotextil, manta din blocuri 0,5
1t/buc, carapacea din stabilopozi spre Nord si dala de beton de 50cm grosime la
coronament.
1.3.4.2.3 Epiuri pentru reducerea transportului de nisip in lungul tarmului

In zona Tomis Nord se vor realiza 3 astfel de diguri, pozitionate in zonele care nu sunt
adapostite de digurile longitudinale submerse.
primul la 142m Nord de epiul T7 existent;
al doilea la 296,50m Sud de epiul T7 existent;
al treilea la 165,50m de cel de al doilea.
Cele 3 epiuri sunt ingropate. Au 70m lungime si sunt alcatuite din saci umpluti cu
nisip de 2,65m x 1,30m.
excavatii.
Digurile vor avea lungimea de 70,00m si o sectiune alcatuita din 5 randuri de saci,
numarul sacilor descrescand de la 5 la baza la unul la partea superioara. Cota
superioara a digurilor va fi cu 0,50m sub cota innisiparii artificiale, urmarind profilul
acesteia.

Zona Tomis Nord are un potential turistic dar nu atat de ridicat comparativ cu
Mamaia, Eforie sau alte statiuni. In aceste conditii s-a considerat ca o latime a plajei de
Pagina 11
60m este suficienta. Prin realizarea acestor latimi de plaje de realizeaza o crestere
substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune.
Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului
care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria
nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria
inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari
sau sunt necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care
sporesc costul investitiei.
In zona Tomis Nord, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,4mm. Nisipul
extras din Dunare din zonele Cochirleni.

Lucrarile de reabilitare a digului longitudinal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe
apa cu echipamente plutitoare.
Proiectarea extinderii epiului ingropat pentru a retine nisipul va fi realizat de pe
uscat, pentru realizarea acestui lucru se va realiza un drum temporar pentru legatura
intre statiuni si baza epiului. Acest lucru se va face cu piatra de cariera si dupa
finalizarea epiului drumul va fi eliminat.
1.3.4.3
Tomis Centru
submers si construirea unor noi diguri si epiuri la tarm).

Acest dig submers este amplasat intre capetele digurilor T6 - 1 si T5 prevazute a se
realiza in cadrul acestei investitii.
Acest dig are o lungime de 245m si este amplasat intr-o zona cu adancimi de
5,50m.
Sectiunea transversala a acestui dig are urmatoarea alcatuire:
la piciorul taluzurilor are o berma cu latimea de 6,20m din blocuri mici de

piatra de 100 la 300kg/buc;
intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta de 10 la 300kg/buc

cu o latime de cca. 30m la baza si 10,50m la coronament. Nucleul si partial
bermele vor fi protejate cu blocuri prefabricate din beton de 6,4t/buc de forma
aplatizata in grosime de 1m.
Si bermele si nucleul au prevazuta la baza o folie din geotextil, impotriva afuierilor.

Pagina 12


Digul T6-1
Acest dig in forma de crosa are o lungime de 350m, ajungand pana la adancimea de
4,50m.
Sectiunea este alcatuita din nucleu de piatra asternut pe folia de geotextil protejat cu o
manta din blocuri 0,5 1t/buc.
Spre larg, sectiunea este protejata cu carapace de stabilopozi de 4,5t/buc.
La coronament, sectiunea este prevazuta cu dala din beton de 50cm grosime si 3,00m
latime. Cota coronamentului este prevazuta la +2,00.
Epiul T5
Epiul existent are forma de crosa.
Prelungirea epiului existent se va incepe din zona de frangere si se va realiza din
doua tronsoane. Lungimea cu care se prelungeste acest epiu este de 340,00m,
ajungand pana la adancimea de 5,50m.
Sectiunea epiului este prevazut a se realiza dintr-un nucleu din piatra bruta
10-200kg/buc asternut pe o folie din geotextil, manta din blocuri de 0,5 1t/buc si
carapace din stabilopozi pe partea de Sud a jetelei. Coronamentul se va realiza dintr-o
dala din beton de 50cm grosime turnata la cota +2,00m.

In zona Tomis Centru se vor realiza 2 astfel de diguri, pozitionate in zonele care nu
sunt adapostite de digurile longitudinale submerse.
primul la 227m Sud de digul T6-1 existent;
al doilea la 98m Nord de epiul T5 existent.
Cele 2 epiuri ingropate din saci umpluti cu nisip de 70m lungime sunt alcatuite din
saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,30m.
excavatii.
Digurile vor avea lungimea de 70,00m si o sectiune alcatuita din 5 randuri de saci,
numarul sacilor descrescand de la 5 la baza la unul la partea superioara. Cota
Pagina 13
superioara a digurilor va fi cu 0,50m sub cota innisiparii artificiale, urmarind profilul

acesteia.

Zona Tomis Centru are un potential turistic dar nu atat de ridicat comparativ cu
Mamaia, Eforie sau alte statiuni. In aceste conditii s-a considerat ca o latime a plajei de
60m este suficienta. Prin realizarea acestor latimi de plaje de realizeaza o crestere
substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca plaja dupa
refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru
refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja.
Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent,
plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare lucrari
suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei.
In zona Tomis Centru, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,4mm. Nisipul

Lucrarile de executie a digului longitudinal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe
Extinderea digurilor proiectate pentru a retine nisip si digurile ingropate, va fi
realizata complet de pe uscat si pentru a face acest lucru este necesar pentru a se
realiza un drum temporar care va face legatura intre drumurile din statiune si baza
epiului. Acest drum se va face cu piatra de cariera si dupa finalizarea epiului drumul
va fi demolat.
1.3.4.4
Tomis Sud
nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin repararea digurilor si construirea unor
noi diguri submerse si o jetea). Planurile cu situatia existenta si cu noile lucrari
propuse sunt furnizate in prezenta documentatie.

Reabilitarea digului T1 consta in realizarea urmatoarelor lucrari:
completarea nucleului cu piatra bruta 10-200kg/buc. Manta din blocuri

naturale de 0,5 1,0t/buc. cu 1,50m grosime care va acoperi nucleul, berma din
blocuri naturale 0,5-1t/buc. de 5,00m latime spre larg montata pe un strat de
geotextil;
carapace din stabilopozi de 4,5t/buc., dispusi in dublu strat peste stratul de

blocuri;
pe coronamentul digului se va realiza o dala din beton noua de 50cm grosime.
Diguri submerse
Pagina 14
In lungul falezei zona Tomis Sud sunt prevazute 2 astfel de diguri submerse cu
lungimi L=245m DS-3 si L=260m DS-4, acestea avand rolul de a disipa energia
valurilor directe care actioneaza asupra tarmului si a reduce inaltimea valurilor care
trec peste aceste diguri submerse.
Digul submers DS-3 este amplasat intre capetele epiului T4 si epiul T5, la adancimea
de cca. -4,50m, acest dig are lungimea de cca. 245m.
Digul submers DS-4 este amplasat intre capetele prelungirilor digurilor T1 si epiul T4
si are prevazuta o lungime de 260m. Adancimea apei pe amplasamentul acestui dig
este de cca. 4,50m. Sectiunea transversala este alcatuita ca si la celelalt dig.
Sectiunea transversala a acestor diguri are urmatoarea alcatuire:
la piciorul taluzurilor are o berma cu latimea de 8,20m din blocuri mici de 100
la 300kg/buc;
intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta de 10 la 300kg/buc

cu o latime de cca. 30m la baza si 10,50m la coronament. Nucleul si partial
bermele vor fi protejate cu blocuri prefabricate din beton de 6,4t/buc.
Si bermele si nucleul au prevazuta la baza o folie din geotextil, impotriva afuierilor.

pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la aceasta zona.
Elementele de semnalizare vor avea inaltimea astfe incat sa asigure vizibilitatea.

Reabilitarea digului T2 consta in realizarea urmatoarelor lucrari:
completarea nucleului cu piatra bruta 10-200kg/buc. Manta din blocuri

naturale de 0,5 1,0t/buc. de 1,50m grosime care va acoperi nucleul din piatra
bruta.
Pantele taluzurilor nucleului de piatra bruta si blocuri naturale vor fi de 1:1,5.

La lucrarea existenta T4 in forma de "" se prevede realizarea unui jetele
perpendicular pe tarm ce porneste din partea sudica a digului T4 existent. Lungimea
jetelei este de 350m ajungand pana la adancimea de 4,50m.
Nucleul este realizar din piatra bruta 10-200kg/buc si protejat cu o manta din blocuri
naturale 0,51,0t. Sectiunea este protejata cu o manta de stabilopozi de 4,5t/buc
montati in dublu strat.
Ca protectie impotriva afuierilor, corpul epiului se realizeaza pe o folie de geotextil.
Carapacea de stabilopozi asezata pe mantaua din blocuri are la baza o berma din
blocuri de piatra.
Peste coronamentul nucleului din piatra bruta este prevazuta o dala din beton de
3,0m latime si 50cm grosime. Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe acest tip
de structura prezinta un pericol (la trecerea valurilor peste dig) si de asemenea un
nivel ridicat de degradare datorat actiunii valurilor.
Taluzele nucleului au inclinarea de 1:1,5.
Pagina 15

Pentru cresterea stabilitatii plajei a fost prevazut un epiu (groin) ingropat din saci
umpluti cu nisip, in lungime de 70m, pe zona cuprinsa intre epiurile T3 si T4
existente.
Aceste epiu (groin) este dispus aproximativ la mijlocul distantei dintre epiurile
existente T3 si T4.
Epiul ingropat este alcatuit din saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,35m.
Sectiunea transversala a acestui epiu ingropat din saci umpluti cu nisip este constanta
pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m, la baza o
latime de 5,50m si grosimea de 1,50m.
Pentru executia epiului ingropat din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de
excavatii.

Zona Tomis Sud are un potential turistic ridicat datorita spatiilor de cazare existente
in zona, a amenajarilor existente pentru recreere, a vecinatatii cu orasul Constanta. In
aceste conditii s-a considerat ca o latime a plajei de 60m este suficienta. Prin realizarea
aceste latimi de plaje de realizeaza o crestere substantiala de protectie prin
diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este
necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel
putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru
refacere are granulometria inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si
vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare lucrari suplimentare necesare retinerii
nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei.
In zona Tomis Sud, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,4mm. Nisipul care
se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,4mm.

Lucrarile de reabilitare a digului T1 si noii jetele T4 se vor executa partial de pe uscat
si partial de pe de pe apa cu echipamente plutitoare.
Reabilitarea digului T2 se poate executa complet de la uscat si pentru aceasta este
necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile din
statiune si radacina digului. Acest drum temporar se va executa din produse de
cariera, iar dupa realizarea digului se va dezafecta.
1.3.4.5
Eforie Nord
valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala) , lucrari de retinere a
nisipului (prin construirea unor diguri longitudinale, repararea si prelungirea unuia
din ele).
Pagina 16

Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au prevazut 3 (trei)
diguri longitudinale, paralele cu tarmul, amplasate pe zona prevazuta in proiect.
Aceste diguri au lungimea de. 200m doua dintre ele, respectiv 275m al treilea si o
distanta libera intre capetele adiacente de cca. 55m, respectiv 135m.
Aceste diguri au fost fundate la cota -5,50m nucleul fiind alcatuit din piatra bruta
dispus pe un strat geotextil.
Suprafata structurilor sparge-val submerse trebuie sa fie protejata cu blocuri
prefabricate din beton.
Cota superioara a digurilor va fi de -0,5m astefel incat sa nu poata fi vazute de pe
plaja, latimea la aceasta cota fiind 10,40m.
Exista o stransa legatura intre latimea coronamentului acestor diguri si reducerea
inaltimii valului incident. Pentru ca acestea sa aiba efect asupra valurilor, latimea la
creasta se determina functie de inaltimea si lungimea valului incident.
Pantele digurilor, cea dinspre tarm ca si cea dinspre larg, vor avea aceeasi inclinare. Se
realizeaza o berma din blocuri de piatra cu o latime de 8,5m.
Blocurile de beton se vor monta astfel incat la baza pantei sa formeze o berma de cca.
6m.
Fiecare dig longitudinal submers va fi prevazut cu trei semnalizatoare marine, care
vor avertiza persoanele care practica sporturi nautice cu ambarcatiuni cu motor.
Semnalizatorul va consta intr-un pilon de otel, umplut cu beton obisnuit. Acesta va fi
incastrat intr-o fundatie de beton de forma patrata, astfel incat deasupra fundatiei sa
iasa o portiune de cativa metri. Fundatia va avea dimensiunea de doua ori mai mare
decat un bloc de beton prefabricat din beton aplatizat , astfel incat va ocupa suprafata
a patru astfel de blocuri. Fiecare semnalizator marin alcatuit din pilon si fundatie va
avea o greutate totala de 45,9t.

Pentru retinerea in mod eficient a nisipului s-a prevazut repararea a doua epiuri
(jetele) perpendiculare pe plaja si prelungirea uneia din ele, rolul acestora fiind de
retinerea nisipului.
Reabilitarea jetelei J-1 de cca. 135m consta in executia pe prima zona a acestuia a
corpului din piatra bruta a jetelei peste care se toarna dala de beton. Pe urmatoarea
zona, dala veche din coronamet se va demola executandu-se una noua de 4,50m
latime si 0.50m grosime., se va realiza o manta de blocuri de 0,8-1,5t/buc. cu o panta
de 1:2. Ultima zona de reabilitare, cea a capului digului este la fel cu diferenta ca
peste blocurile naturale de 0,8-1,5t/buc se aseaza doua randuri de stabilopozi la panta
de 1:1,33.
Blocurile de 1-3t/buc. se scot si se inlocuiesc cu cele obtinute din demolarea celor 4
(patru) epiuri. Ca si in cazul blocurilor de 1-3t/buc. , o parte din stabilopozi vor fi
recuperati in urma demolarii celor patru epiuri.
Cota superioara este de +2,40m in zona refacuta cu blocuri si +2,90m in zona refacuta
si cu stabilopozi, iar a dalei de beton de +1,50m.
Pagina 17
Se va realiza apoi extinderea jetelei cu cca. 60m. Aceasta extindere este alcatuita
dintr-un nucleu de piatra bruta realizat pe un strat de geotextil.
Nucleul de piatra bruta este protejat cu o manta din blocuri de piatra de 0,5-1t/buc. la
baza careia se va realiza si o berma cu latimea de 5,00m.
Peste mantaua de blocuri naturale se va monta carapacea de protectie din stabilopozi
de 4,5t/buc. montati in dublu strat, cota superioara a prelungirii fiind de +4,40m.
Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe acest tip de structura prezinta un pericol
(la trecerea valurilor peste dig) si de asemenea un nivel ridicat de degradare datorat
actiunii valurilor.
Reabilitarea jetelei J-2 de cca. 180m consta in executia pe prima zona a acestuia a
corpului din piatra bruta a jetelei peste care se toarna dala de beton. Pe urmatoarea
zona, dala veche din coronament se va demola executandu-se una noua de 4,00m
latime si 0,50m grosime la cota de +1,50m, apoi se asterne o manta de blocuri de 0,81,5t/buc. cu o panta de 1:2. Urmatoarea zona reabilitata consta deasemeni in
demolarea si refacerea dalei de coronament cu grosimea de 0,5m la cota +1,50m si
asternerea unei carapace de blocuri de 1-2t/buc. la cota de +2.00m. Zona capului
digului se reface cu blocuri de 0,5-1,0t/buc. si doua randuri de stabilopozi cu panta
de 1:1.33. Cota superioara a digului este de +2,00m in zona refacuta cu blocuri si
+2,90m in zona capului refacuta si cu stabilopozi.
(patru) epiuri.
1.3.4.5.3 Eliminarea epiurilor

In zona proiectului se afla patru diguri de mici dimensiuni. Acestea sunt localizate in
zona de innisipare a plajei si pot pune in pericol vizitatorii plajei, daca sunt lasate asa
cum sunt, deoarece vor fi partial ingropate in materialul adus pentru innisipare. Ca
atare, digurile trebuie eliminate din locurile respective, prin spargerea
coronamentului de beton si armaturii, a pietrei care alcatuieste nucleul. Toate
materialele preluate din digurile existente dupa sortare, vor fi utilizate ca material
pentru reabilitarea jetelelor J-1 si J-2.
Eliminarea structurilor existente va presupune eliminarea betonului existent, a
blocurilor naturale si scoaterea stabilopozilor atat pe partea dinspre uscat cat si pe
partea dinspre mare.

Zona Eforie Nord are un potential turistic ridicat datorita spatiilor de cazare existente
in zona, a amenajarilor existente pentru recreere. In aceste conditii s-a considerat ca o
latime a plajei de cca.100m este suficienta. Prin realizarea aceste latimi de plaje de
realizeaza o crestere substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune.
nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria
inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari
sau sunt necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care
sporesc costul investitiei.
Pagina 18
In zona Eforie Nord, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,35-0,45mm.
Nisipul care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,45mm.
extras din Dunare din zona Oltina.

Executia lucrarilor celor 2 (doua) diguri longituninale, paralele cu tarmul, se vor
executa de pe apa cu echipamente plutitoare.
Reabilitarile celor doua epiuri se vor executa de pe uscat, de asemenea prelungirea
epiului J-1, exceptie facand montarea geotextilului la prelunigirea acestuia ce se va
face dupa apa. Montarea stabilopozilor se face dupa uscat, transportul lor facandu-se
atat de pe apa cat si de uscat.
Demolarea celor patru epiuri se va face dupa uscat, mai putin a unei parti din
stabilopozi.
Pentru aceasta este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura
intre drumurile din statiune si radacinile epiurilor. Acest drum temporar se va
executa din produse de cariera.
Perioada de executie a lucrarilor
Lucrarile propuse se vor desfasura pe o perioada de doi ani, dupa cum urmeaza:
Lucrarile de reabilitare a digurilor paralele cu tarmul si de executie a digurilor

submerse, care sunt amplasate in zona izobatei de -5,0m, se vor executa numai
de pe apa. Piatra va fi adusa in perioada lunilor de vara, pentru evitarea
furtunilor si vor fi folosite utilaje plutitoare pentru a se evita derajamentul
plajelor;
Daca va fi posibil, restul lucrarilor vor fi desfasurate in afara sezonului estival

(de exemplu in perioada toamna - primavara).
Organizari de santier, Zone de depozitare a deseurilor
Conform legislatiei romanesti in vigoare, organizarea de santier constituie atributia si

raspunderea Antreprenorului General ca amplasament, solutii, dotari si pentru
aceasta va fi nevoie de un Raport distinct privind Evaluarea Impactului asupra
Mediului.
Se poate presupune ca, toate materialele inerte rezultate din lucrarile de constructie
vor putea fi folosite in umpluturi locale (carierele de balast) sau transportate la groapa
municipala de deseuri menajere. Toate deseurile rezultate in urma lucrarilor, care pot
fi asimilate deseurilor municipale, vor fi transportate la groapa de deseuri orasenesti
din Constanta. In capitolul 3.3 este descris modul de gospodarire a deseurilor in
perioada de constructie.
Surse de materiale de constructie
Contractorul va stabili rutele de transport pe care materielele de constructie vor fi

transportate, catre si dinspre zona de lucru.
Pagina 19
Materialele principale care vor fi folosite pentru constructia structurilor de protectie

costiera includ:
Nisip necesar pentru reincarcarea plajelor;
Piatra de cariera pentru constructia epiurilor si digurilor sparge-val; si
Structuri din beton armat pentru protejarea epiurilor si digurilor sparge-val.
Alte materiale precum beton si membrane de geotextil vor fi folosite petru zonele de
promenada de pe diguri, dar materialele de constructie mentionate mai sus sunt
esentiale.
Tabelul 1.1 prezinta un sumar aproximativ al cantitatilor de materiale de constructie
necesare pentru sectoarele aprobate prin Studiile de Fezabilitate, cel putin pentru cele
considerate in general tehnic acceptabile pe baza analizei tehnice initiale. Aceste
cantitati sunt apreciate pe baza estimarilor factute in cadrul Studiului de Fezabilitate
din 2006/2007 si care au fost aprobate de Guvern in 2008/2009. Cantitatile prezentate
trebuie considerate preliminarii, deoarece Studiul de Fezabilitate este in curs de
actualizare.
Cantitatile de materiale necesare constructiei structurilor de protectie pentru cele 5
sectoare prioritare sunt prezentate in Tabelul 1.1.
Tabelul 1.3-1 Cantitati de materiale de constructie principale

STUDIU DE
FEZABILITATE
PIATRA DE
CARIERA
NISIP
STRUCTURI DE BETON
PREFABRICATE
Mamaia Sud
224,000m3
24,000m3
~40,560t
1,665buc (4,5t/buc)
Tomis Nord
333,000m3
239,000m3
~403,910t
13,710buc (4,5t/buc)
2,950buc (6,4t/buc)
Tomis Centru
337,000m3
133,600m3
~225,784t
6,625buc (4,5t/buc)
2,800buc (6,4t/buc)
Tomis Sud
154,000m3
96,300m3
~162,747t
8,025buc (4,5t/buc)
4,760buc (6,4t/buc)
Eforie Nord
467,000m3
114,300m3
~193,167t
3,615buc (4,5t/buc)
7,790buc (6,4t/buc)
TOTAL
1,515,000m3
~1,026,168t
33,640buc (4,5t/buc)
18,300buc (6,4t/buc)
Contractorul va decide ce utilaje vor fi folosite in timpul constructiei si pe perioada de

intretinere.Totusi, in principiu, urmatoarele utilaje vor fi folosite:
Camioane de transport;
Transportoare gabarit depasit;
Autoturisme;
Transportoare beton;
Excavatoare si macarale.
Pagina 20
1.3.7.1
Piatra de cariera
In regiunea Dobrogei sunt prezente mai multe cariere de piatra, rocile exploatate fiind
predominant calcarul si granitul, dar si sisturi (roci metamorfice) si dolomite (roci
calcaroase cu aproximativ 20% oxid de magneziu). Nu se preconizeaza probleme cu
privire la productia si aprovizionarea cu piatra de cariera, dar confirmarea si
verificarea atenta impreuna cu transportatorii si producatorii este necesara.
Urmatoarele cariere de piatra au fost identificate, cercetari ulterioare din partea
Proiectantului/Contructorului fiind necesare:
1.3.7.1.1 Cariere de calcar

Mai multe cariere de calcar exista in limita a 50km departare de Constanta. Din
carierele identificate cateva par sa functioneze cu o licenta de exploatare completa,
incluzand facilitati de extragere prin dinamitare si facilitati de sortare si incarcare.
Probleme pot aparea la cateva cariere datorita conditiilor de licentiere, ratelor de
productie si facilitatilor limitate, precum si lipsa de experienta mai ales in productia
de piatra pentru lucrari in mediul marin.
In urmatoarele locatii au fost identificate cariere de calcar (uneori mai multe cariere
pe locatie). Cercetari ulterioare atente sunt necesare pentru a stabili eventualele
probleme de licentiere si capacitatea de productie:
Nicolae Balcescu;
Ovidiu;
Piatra;
Sitorman;
Navodari;
Adamclisi.
Transportul de la cariera se face in mod normal cu camioane de transport direct pe

santier sau piatra poate fi stocata in Portul Constanta pentru a fi transportata ulterior
cu barje pana la locatia lucrarilor. Unele cariere identificate au posibilitatea de livrare
a materialului prin transport feroviar sau fluvial.
1.3.7.1.2 Cariere de granit

Cariere de roci magmatice, considerate in general mai bune pentru lucrari in mediul
marin, pot fi gasite in partea de nord a Dobrogei in jurul muntilor situati la est de
Braila.
Cateva cariere de granit exista in zona localitatii Turcoaia, existand posibilitatea
transportului materialelor cu barje fluviale pana in Portul Constanta sau Portul Midia,
de unde via transportului rutier (pentru structuri legate de tarm) sau cu barje marine
(pentru structurile din larg), pot ajunge pe locatie.
1.3.7.2
Reincarcarea plajei - nisip

Informatiile urmatoare sunt un sumar concis al datelor disponibile, importante din
punct de vedere al proiectarii si constructiei. Informatii mai amanuntite cu privire la
sursele de nisip pot fi gasite in studiile elaborate de ECOH (2007) si Halcrow (Mai
2011), inclusiv informatii despre continutul de poluanti organici si metale grele.
Pagina 21
1.3.7.2.1 Surse marine de larg

Depozitele de nisip marin din larg se presupune ca apar ca ramasite ale plajelor
bariere mai vechi in ape de 20 - 30m adancime. Aceste surse sunt in prezent
nelicentiate si neexplorate, astfel ca nu exista informatii cu privire la locatii, rezerve,
rate de extractie, granulometrie, mineralogie sau continut de metale grele.
Daca astfel de surse sunt identificate (incluzand studii de impact si licente de
exploatare) extractia si transportul nisipului se va face in principiu cu o Draga
aspiratoare (Trailing Suction Hopper Dredgers -TSHDs) care poate transporta si
descarca nisipul direct pe locatie, fie prin refulare, fie prin intermediului unor
conducte fixe sau plutitoare cu statii de pompare. Ca alternativa, Draga poate
descarca nisipul in locatii speciale in Porturile Constanta sau Midia de unde prin
intermediul unui sistem de conducte sau prin transport rutier poate ajunge pe plaje.
Chiar daca nu exista certitudini cu privire la locatia surselor, rezerva resurselor,
impactul potential, posibilitatea de licentiere pentru extractie sau caracteristicile
materialului, folosirea utilajelor de dragare marine prezinta avantaje importante din
punct de vedere al ratelor de extractie si al capacitatii de transport a materialului, desi
distantele mari de navigat se pot dovedi neeconomice.
1.3.7.2.2 Surse marine apropiate de tarm

Momentan se desfasoara lucrari de intretinere prin dragarea bancului de nisip de la
intrarea in Portul Midia, dar cantitatile extrase sau rezerva potentiala de nisip nu sunt
cunoscute. Investigatiile realizate de GeoEcoMar si raportate in in studiile elaborate
de ECOH (2007) si Halcrow (Mai 2011) au insemnat colectarea a noua probe de
sediment ce au relevat o granulometrie medie a sedimentului de la 0,8 la 0,13mm
(inclusiv o proba periferica cu granulometrie medie de 0,01mm). Esantioanele au
prezentat o sortare variabila a sedimentului cu deviatia standard <1, dar si intre 1 si 2.
Probele au continut si fractii de silt si argila, dar in general continutul de nisip a fost
> 70%.
Dragarea pentru intretinere are loc si la bancul de nisip de la intrarea pe canalul
navigabil Sulina. Testele facute de GeoEcoMar au inclus prelevarea a zece probe ce au
relevat o granulometrie medie de 0,05 pana la 0,21mm (cu o medie de 0,12mm).
Esantioanele au prezentat o sortare variabila a sedimentului cu deviatia standard >1.
Procentajul de nisip din probele colectate a variat de la 50% (fractia de argila
inacceptabila) pana la 100%. Rezerva potentiala de sediment si ratele de extractie sunt
necunoscute.
1.3.7.2.3 Surse din fluviul Dunarea

In zona localitatii Cochirleni (305-310km distanta de la gura Canalului Sulina) si in
zona localitatii Oltina (340-350km distanta de gura Canalului Sulina) pe cursul
Dunarii se gasesc cateva cariere de nisip licentiate.
Dupa cum s-a raportat in in studiul elaborat de ECOH (2007), pe baza celor 15
esantioane prelevate de la Cochirleni, sedimentul bine sortat are o granulatie medie a
de 0,22mm si o deviatie standard de 0,39, iar fractia nisipului este de 100%. Alte 3
probe au fost prelevate in aceasta zona (de diversi operatori), dupa cum s-a raportat
in studiul elaborat de Halcrow (Mai 2011), ce au relevat un sediment cu o granulatie
medie de 0,32mm pana la 0,41mm, prost sortat, cu o deviatie standard >1 si fractia de
nisip predominanta >90%.
Pagina 22
ECOH (2007) a prezentat si rezultatele testarii a cinci probe prelevate de la Oltina, ce

au relevat o granulatie medie a sedimentului de 0,32mm (desi variatia granulometrica
nu este prezentata), cu o deviatie standard medie de 0,46 indicand o sortare potential
buna si o fractie nisipoasa predominanta.
Cand s-a evaluat potentialul de extractie si dimensiunea rezervelor de nisip, ECOH
(2007) a raportat rezerve pentru care exista licenta de exploatare de pana la 2,8
milioane de m3 in 1999/2000. A fost mentionat ca zonele licentiate petru exploatare
acopera doar o mica parte din rezerva totala de nisip. ECOH (2007) a prezentat de
asemenea si date ale Agentiei Nationale de Resurse Minerale (ANRM) care sugerau ca
in 2004 cantitatea maxima autorizata de extractie era de putin peste un milion de m3
pe an din care doar 140 000m3 au fost extrasi.
Lucrari importante de intretinere a canalului navigabil prin dragare au loc pe Dunare,
ECOH (2007) a raportat ca aceste lucrari sunt autorizate de la Km 240 la Km 630 al
Dunarii, iar in perioada 1998 2004 au fost dragati aproximativ 640 000m3
sediment/an. Sedimentul a fost descarcat in alte parti ale Dunarii si aparent fractia de
nisip nu depaseste 50%, astfel ca nu este potrivit pentru incarcarea plajelor (fara o
cernere prealabila).
Cateva provocari logistice sunt asociate surselor fluviatile licentiate de nisip. Zone noi
cu licente de extractie vor fi necesare pentru a indeplini cerintele de nisip aproximate
la peste 50 000 125 000m3 pe luna pentru Faza 1 a proiectului (presupunand un
program de constructie de 2 pana la 3 ani si ca lucrul neintrerupt in timpul anului nu
este posibil datorita motivelor ce tin de protectia mediului si socio-economice).
Tehnicile de extractie actuale se realizeaza cu dragi cu cupe si graifere, iar transportul
se face cu barje fluviale (capacitate de 1000 2000t) care ar trebui sa treaca prin doua
instalatii de ecluza pana la Portul Constanta sau trei pana la Portul Midia.
1.3.7.3
Structuri din beton prefabricate

Tinanand cont de numarul mare de prefabricate necesare va fi nevoie de o instalatie
de turnare a betonului mobila sau fixa. Contractorul va hotara locatia acestei
instalatii, dar trebuie sa tina cont de spatiul necesar pentru intarire si depozitare,
precum si de apropierea de santier.
Transportul prefabricatelor de la statia de turnare va fi in principiu rutier, dar si
transportul feroviar sau fluvial este posibil. Pentru structurile conectate la tarm,
transportul va fi facut cu autotrenuri, dar pentru structurile din apropierea tarmului
vor fi necesare barje marine, astfel ca manipularea in cadrul unui port va fi necesara.
Trebuie mentionat ca datorita naturii proiectarii si constructiei, poate fi posibil pentru
Contractor sa prezinte un proiect ce indeplineste performantele tehnice cerute, in care
protejarea digurilor sa fie facuta cu blocuri de piatra in loc de structuri prefabricate
din beton.
1.4
Consumul de energie
Contractorul va decide ce utilaje vor fi folosite in timpul constructiei si pe perioada de
intretinere. In aceasta etapa a proiectului nu s-a putut face o estimare a necesarului
energetic pentru lucrarile de protectie costiera propuse.
Pagina 23
1.5
Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul,

generati de activitatea propusa
Impactul negativ
Poluantii fizici care pot genera un impact in perioada de constructie sunt reprezentati
de:
zgomot si vibratii;
praf;
turbiditate.
Sursele de zgomot si vibratii vor fi reprezentate de utilajele folosite pentru executia

lucrarilor propuse.
Zgomotul provenit de la autovehicule este combinatia zgomotului produs de motor,
esapament si anvelope. Intensitatea acestuia poate creste si in urma urmatoarelor
disfunctionalitati:
proasta functionare a utilajelor;
conditiile de drum necorespunzatoare care pot ingreuna circulatia

autobasculantelor.
Intensitatea emisiei fonice este resimtita diferit in functie de distanta receptorului fata
de sursa, de gradul de denivelare a terenului care se interpune intre receptor si sursa,
de gradul de ocupare a terenului cu vegetatie si de starea atmosferica.
Aceasta scade proportional cu cresterea distantei fata de sursa, cu gradul de
denivelare a terenului, cu gradul de ocupare a terenului cu vegetatie si cu starea
atmosferica.
Deoarece lucrarile de constructie se vor desfasura la distante semnificative de zonele
rezidentiale, pe plaje si pe mare, se considera ca impactul generat de zgomot in
perioada propriu-zisa de constructie in zonele Mamaia Sud si Eforie Nord va fi
nesemnificativ. In acelasi timp, desfasurarea lucrarilor va avea loc in afara sezonului
estival, astfel incat cresterea nivelului zgomotului nu va afecta turistii.
Singurele zone in care, in perioada de exploatare, ar putea fi generat un disconfort
creat de zgomotul utilajelor sunt Tomis Nord, Tomis Sud si Tomis Centru, avand in
vedere distantele relativ mici fata de zonele rezidentiale. Masurile propuse in timpul
executiei lucrarilor vor permite diminuarea disconfortului creat.
In urma transportului cu autobasculante se vor genera vibratii de mica intensitate
asupra soselelor, vibratii care se propaga prin structura caii rutiere si actioneaza
asupra cladirilor sau a unor parti din acestea, la care se adauga vibratiile cauzate de
emisiile sonore generate in urma transportului. Daca luam in considerare ca
transportul nisipului, cat si a pietrei necesare pentru cele cinci locatii se va face cu
autobasculante de 16t care vor transporta aproximativ 10m3 de material, se poate
considera ca efectul asupra infrastructurii va fi insignifiant.
Toate motoarele utilajelor si autocamioanelor vor fi prevazute cu amortizoare de
zgomot.
De asemenea, nu se va produce nici tasarea sau degradarea drumului, doar daca
calitatea acestuia nu este una corespunzatoare.
Pagina 24
Sursele de praf vor fi reprezentate de transportul nisipului, de activitatile de

descarcare a nisipului in zonele in care se vor face innisipari artificiale si de
activitatile de amenajare a plajei.
Degajarile de praf in atmosfera vor varia substantial de la o zi la alta si vor depinde de
specificul lucrarilor, nivelul intensitatii lucrarilor si de conditiile meteorologice.
Operatiile tehnologice generatoare de praf (descarcarea, transportul si nivelarea
nisipului) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare a
suprafetelor aflate sub actiunea utilajelor de lucru.
Drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se reduce
praful.
Masinile de transport vor fi prevazute cu prelate pentru acoperirea nisipului, in
scopul reducerii emisiilor de praf.
Se estimeaza ca, prin aplicarea tuturor masurilor de organizare a lucrarilor de santier
si protectia mediului ce se vor aplica in cadrul proiectului, impactul generat de
antrenarea de praf (pulberi) va fi un impact minor, care se va manifesta doar local.
In perimetrele in care se va realiza alimentarea artificiala cu nisip a plajelor se va
produce o crestere importanta a turbiditatii, pe durata efectuarii lucrarilor. Impactul
va fi insa temporar si va dura pana la resedimentarea materialelor deversate in zona.
De aceea, se estimeaza ca, pe termen mediu, impactul lucrarilor de alimentare
artificiala va fi nesemnificativ.
In perioada de exploatare, nu vor exista alti poluanti decat cei care exista si in
prezent, respectiv zgomotul generat de activitatile de turism desfasurate in zonele de
plaja in care se va desfasura proiectul.
Tabelul 1.5-2 Informatii despre poluarea fizica si biologica generate de activitatile din cadrul
proiectului
Tipul
poluarii
Zgomot
Sursa de poluare
Nr. surse
de
poluare
- utilaje folosite
pentru lucrarile
de protectie
costiera
Pagina 25
Poluare
maxima
permisa
(limita
maxima
admisa
pentru om si
mediu)
- 90dB - la
locul de
munca
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
- atenuator de zgomot
(mansoane de cauciuc)
- optimizarea graficului de
lucru
Tipul
poluarii
Sursa de poluare
Nr. surse
de
poluare
Praf
- transportul,
descarcarea si
nivelarea
nisipului
Turbiditate
- dragarea
nisipului din
Dunare
- alimentarea
artificiala cu nisip
a plajelor
Poluare
maxima
permisa
(limita
maxima
admisa
pentru om si
mediu)
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
- operatiile
tehnologice generatoare de
praf (vor fi reduse in
perioadele cu vant puternic
sau se va urma si o umectare
a suprafetelor aflate sub
actiunea utilajelor de lucru.
Drumurile de acces pana la
plaja vor fi permanent
stropite cu apa pentru a se
reduce praful.
Masinile de transport vor fi
prevazute cu prelate pentru
acoperirea nisipului, in
scopul reducerii emisiilor
de praf.
-
Impactul pozitiv
Activitatea propusa, respectiv lucrarile de protectie costiera in cele 5 sectoare Mamaia Sud, Eforie Nord, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud nu va afecta mediul
din punct de vedere al poluarii biologice (microorganisme, virusi), respectiv cu
radiatie electromagnetica sau radiatie ionizanta, tinand cont de faptul ca:
pentru colectarea apelor uzate menajere din cadrul organizarii de santier vor fi
prevazute toalete ecologice, care vor fi intretinute prin firme specializate, pe
baza de prestari servicii;
radiatiile electromagnetice generate de utilajele ce vor fi folosite pentru executia

lucrarilor propuse sunt nesemnificative;
radiatia ionizanta nu vor exista surse de radiatii ionizante.
Cel mai important impact pozitiv este generat de rezultatele care se vor obtine in
urma implementarii proiectului si anume reducerea eroziunii costiere a zonelor de
plaja si faleza din cele 5 sectoare ce vor fi reabilitate.
Odata reabilitate sau construite, structurile sparge-val vor impiedica miscarea
nisipului adus pe plaja. De asemenea, spalarea nisipului de-a lungul tarmului va fi
impiedicata prin construirea unor diguri noi sau prin prelungirea celor existente, care
vor retine nisipul.
Pagina 26
1.6
Documente/Reglementari existente privind amenajarea teritoriala in

zona
Mamaia Sud
Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in

intravilanul municipiului Constanta, zona Sudica a Statiunii Mamaia cuprinsa intre
hotel Sulina si hotel Parc si este domeniu public al Statului de interes national, aflat in
administrarea Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral.
Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 78 950m2.
Folosinta actuala a terenului este plaja si luciu de apa.
Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului
aprobate este plaja si luciu de apa.
Lucrarile propuse se vor corela cu Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat prin
Hotararea Consiliului Local Constanta nr. 302/28.05.2009.
Pentru sectorul Mamaia Sud a fost emis de catre Primaria Municipiului Constanta
Certificatul de Urbanism nr. 1419 din 16.05.2011.
Tomis Nord

intravilanul municipiului Constanta si este domeniu public al Statului si domeniu
privat al municipiului Constanta.
Folosinta actuala a terenului este plaja.
aprobate este plaja.
Lucrarile propuse se vor corela cu Planul Urbanistic Zonal aprobat prin Hotararea
Consiliului Local Constanta nr. 116/16.07.2010.
Pentru sectorul Tomis Nord a fost emis de catre Primaria Municipiului Constanta
Tomis Centru

intravilanul municipiului Constanta si este domeniu public al Statului de interes
national, aflat in administrarea Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral.
Pentru sectorul Tomis Centru a fost emis de catre Primaria Municipiului Constanta
Pagina 27
Tomis Sud

intravilanul municipiului Constanta si este domeniu public al Statului si domeniu
privat al municipiului Constanta.
Pentru sectorul Tomis Sud a fost emis de catre Primaria Municipiului Constanta
Eforie Nord

intravilanul orasului Eforie si este domeniu public al Statului.
Folosinta actuala a terenului este luciu de apa, plaja si dig.
Lucrarile propuse se vor corela cu PUZ Faleza aprobat prin HCL nr. 105/2002 si
PUZ Amenajare plaja Eforie aprobat prin HCL nr. 66/2007.
Pentru sectorul Eforie Nord a fost emis de catre Primaria orasului Eforie Certificatul
de Urbanism nr. 109 din 09.05.2011.
Procese tehnologice
In cadrul Capitolului 1 au fost descrise pe larg lucarile de protectie costiera propuse,
solutiile constructive pentru realizarea acestora, precum si sursele de materiale
necesare executarii acestor lucrari.
Deseuri
3.1
Deseuri inerte si nepericuloase
Principalele surse de deseuri inerte si nepericuloase care pot rezulta in perioada de

executie a lucrarilor de protectie costiera sunt reprezentate de:
materialele de constructie (blocuri de piatra, piatra sparta) care vor fi utilizate

la refacerea si la constructia digurilor, care vor bloca transportul longitudinal al
sedimentelor;
activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier.
Pagina 28
Datorita surselor mentionate mai sus, rezulta o serie de deseuri, care conform H.G. nr.
856/2002 privind Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei uprinzand
deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Anexa 2, sunt codificate astfel:
17 deseuri din constructii si demolari;
17.01. beton, caramizi, tigle si materiale ceramica;
17.01.01 beton;
17.01.07. amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice;
17.02 lemn, sticla si materiale plastice;
17.04 metale (inclusiv aliajele lor);
17.05 pamant (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre si

deseuri de la dragare;
17.09 alte deseuri de la constructii.
In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile si cantitatile de deseuri rezultate din
demolari:
Tabelul 3.1-3 Tipuri si cantitati de deseuri rezultate din demolari
Activitate
Tip deseu
UM
Cantitate
MAMAIA SUD nu au fost date disponibile la data intocmirii prezentului raport
EFORIE NORD
Reabilitare jetea J-1
Beton coronament
m
149,00
Blocuri beton 1-3t/buc.
m
320,85
Reabilitare jetea J-2
Beton in coronament
m
457,00
m
147,20
Eliminare diguri
Beton
m
371,00
existente
m
5101,00
Stabilopozi de 4,5t/buc. de
buc.
85,00
deasupra apei
Stabilopozi de 4,5t/buc. de
buc.
915,00
sub apa
TOMIS CENTRU
Reabilitare dig T6-1
Beton
m
288,00
TOMIS NORD
Extindere jetea T7
Beton
m
60,00
TOMIS SUD
Reabilitare dig C1
Beton
m
150,00
Extindere jetea C4
Beton
m
150,00
Pagina 29
In perioada de exploatare nu vor fi generate deseuri inerte si nepericuloase.
3.2
Deseuri toxice si periculoase
Principalele surse de deseuri toxice si periculoase in perioada de executie sunt

reprezentate de:
Utilajele de constructie (autocamioane, nave) prin scurgerile de carburanti,

uleiuri, lubrefianti si acid sulfuric (pentru baterii);
Vopseaua folosita pentru diverse marcaje.
Datorita surselor mentionate mai sus, rezulta o serie de deseuri, care conform H.G. nr.
856/2002 privind Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand
deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Anexa 2 sunt codificate astfel:
08 deseuri de la utilizarea vopselelor;
08.01.11 deseuri de vopsele cu continut de solventi organici sau alte substante

periculoase;
13 deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi;
13.02.07 uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile;
13.07.01. ulei combustibil si combustibil diesel;
13.07.02. benzina;
13.07.03 alti combustibili (inclusiv amestecuri).
Constructorul are obligatia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 sa realizeze o

evidenta lunara a gestiunii deseurilor, respectiv producerii, stocarii provizorii, tratarii
si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.
Pentru prevenirea si reducerea cantitatilor de deseuri toxice si periculoase in perioada
de executie a lucrarilor de protectie vor fi luate o serie de masuri, precum:
Impunerea prin caietele de sarcini a obligativitatii Antreprenorului, de a utiliza

echipamente si mijloace de transport moderne, cu emisii reduse de poluanti;
Intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare buna de functionare

avand reviziile tehnice si schimburile de ulei efectuate in ateliere specializate;
Pagina 30
Schimbul si intretinerea de acumulatori va fi efectuat de asemenea in ateliere

specializate;
Vopseaua folosita la marcaje va fi depozitata in recipienti etansi si descarcata cu

dispozitive speciale. Recipienti goliti vor fi restituiti producatorilor sau
distribuitorilor.
In perioada de exploatare nu vor fi generate deseuri toxice si periculoase.
3.3
Modul de gospodarire a deseurilor

Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie se prezinta in felul
urmator:
1. deseuri menajere colectarea se va face pe baza de contract in pubele metalice
amplasate pe platforme betonate. Acestea vor fi transportate la depozitele de deseuri
sau la statiile de transfer ale localitatilor. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile predate
in conformitate cu prevederle HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu
modificarile si completarile ulteriore;
2. deseuri metalice colectarea se va face pe platforme betonate si valorificate pe baza
de contract cu autoritatile specializate. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile
valorificate in conformitate cu prevederile OUG nr. 16/2001 privind gestionarea
deseurilor industriale reciclate, aprobata prin Legea nr. 456/2001, cu modificarile si
completarile ulterioare;
3. deseuri materiale de constructii colectarea pe platforme speciale;
4. slamuri petroliere colectare in recipienti metalici etansi si predati la autoritatile
specializate in vederea valorificarii acestora prin reciclare. Vor fi tinute evidente cu
cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile HG 235/2007 privind
gestionarea uleiurilor uzate. Sub niciun mod nu va fi permisa depozitarea uleiurilor
uzate pe plaje.
5. deseuri lemn colectate selectiv si refolosirea acestora functie de dimensiuni si
necessitate;
6. acumulatori uzati colectare in spatii special amenajate si predate unitatilor
specializate si valorificare prin riciclare. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile
valorificate conform prevederilor HG nr. 1057/2001.
7. anvelope uzate si bateriile uzate - colectare in spatii special amenajate si predate
unitatilor specializate si valorificare prin riciclare. Sub nicio forma nu va fi permisa
colectarea lor pe plaje si arderea cauciucurilor.
8. apa de santina si resturile de combustibili rezultate din spalarea tancurilor vor
trebui colectate si depozitate in recipienti metalici. Acestia urmeaza a fi transportati
catre centrele sepecializate de colectare / tratare.
Lucrarile prevazute pentru constructia si reabilitarea digurilor de protectie costiera
vor avea un volum redus de deseuri.
Daca organizarea de santier va respecta normele in vigoare, impactul deseurilor
generate asupra perimetrelor de lucru, va fi minim.
Pagina 31
Metodologia de evaluare
4.1
Evaluarea impactului
Informatii referitoare la conditiile de mediu generale si impactul potential au fost
obtinute in urma consultarilor si prin revizuirea informatiilor generale existente.
Urmatoarea procedura a fost urmata pentru a aprecia si evalua impactul asupra
mediului al lucrarilor propuse:
identificarea receptorilor si a resurselor de mediu ce ar putea fi afectate de

punerea In aplicare a lucrarilor propuse;
suprapunerea optiunilor preferate cu informatiile generale existente;
identificarea valorii sau sensibilitatii receptorilor si resurselor de mediu, asa

cum sunt prezentate in Tabelul 4.1-1
Tabelul 4.1-4 Clasificarea valorii/sensibilitatii receptorilor de mediu

Valoare
Foarte mare
Mare
Medie
Mic
Neglijabila
Criteriu
Importanta internationala
Importanta nationala
Importanta regionala
Importanta judeteana sau locala
Fara importanta
considerarea interactiunilor lucrarilor propuse cu mediul, pentru a identifica

impactul probabil potential (modificarea fizica), ca o consecinta a lucrarilor atat
la faza de constructie, cat si in cea de functionare, comparativ cu impactul
potential al optiunii de a nu face nimic;
evaluarea importantei si a naturii (pozitiv sau negativ) efectelor potentiale

asupra receptorilor sau a resurselor de mediu, asa cum sunt prezentate in
tabelul 4.1-2;
Tabelul 4.1-5 Clasificarea importantei si a naturii efectelor asupra mediu

Importanta
Puternic negativ
Moderat negativ
Slab negativ
Neglijabil
Slab pozitiv
Moderat pozitiv
Puternic pozitiv
Definitie
Impact cu consecinte serioase si/sau pe o arie larga
Impact cu consecinte nedorite
Impact vizibil negativ si / sau pe o suprafata mica
Nici un impact sau nici un impact vizibil
Impact vizibil pozitiv si / sau pe o suprafata mica
Impact cu consecinte favorabile
Impact care produce castiguri substantiale si/sau pe o
arie larga
evaluarea importantei efectelor potentiale asupra receptorilor si a resurselor de

mediu pe baza valorii / sensibilitatii si marimii efectelor potentiale folosind
criteriile prezentate in tabelul 4.1-3;
considerarea duratei efectului (temporar sau permanent);
Pagina 32
in cazul in care au fost identificate efectele potentiale (impactul = I), stabilirea

masurii de diminuare adecvate (diminuare = D) si masurile de imbunatatire
necesare pentru a ameliora sau a reduce impactul potential la un nivel
acceptabil. Impacturile si diminuarea relevanta au fost numerotate (de
exemplu, masurile de diminuare relevante asociate cu un impact I.3 va fi D.3)
sa corespunda reciproc; si
identificarea impactului potential rezidual al schemei de diminuare.
Tabelul 4.1-6 Evaluarea semnificatiei efectelor asupra mediului si a efectelor reziduale

Importanta
Foarte
mare
Puternic
nefavorabil
Puternic
negativ
Moderat
negativ
Slab negativ
Neglijabil
Slab pozitiv
Moderat
pozitiv
Puternic
pozitiv
Mare
Moderat
nefavorabil
Puternic
nefavorabil
Moderat
nefavorabil
Valoare/Sensibilitate
Mediu
Moderat
nefavorabil
- Puternic
nefavorabil
Slab
Slab
nefavorabil
nefavorabil
Moderat
Moderat
nefavorabil
nefavorabil
Nici un impact semnificativ
Slab
Slab favorabil
favorabil
Moderat
Moderat
favorabil
favorabil
Moderat
Moderat
favorabil
favorabil
Puternic
favorabil
Puternic
Moderat
favorabil
favorabil
Puternic
favorabil
Scazut
Moderat
nefavorabil
Minor nefavorabil
Moderat nefavorabil
Slab
nefavorabil
Moderat
nefavorabil
Slab
nefavorabil
Slab nefavorabil
Slab favorabil
Slab favorabil
Slab favorabil
Moderat
favorabil
Slab favorabil
Moderat
favorabil
Slab favorabil
Moderat favorabil
Slab nefavorabil
Metode de analiza si evaluare a zgomotului
Zgomotul provenit de la autovehicole este combinatia zgomotului produs de: motor,

esapament si anvelope. Intensitatea acestuia poate creste si ca urmare a:
Functionarii necorespunzatoare a pieselor autobasculantei;
Conditiilor de drum necorespunzatoare care ingreuneaza functionarea

autobasculantei (pante abrupte).
Nivelul zgomotului din trafic se reduce datorita distantei, formelor de relief,

barierelor naturale sau artificiale si vegetatiei.
Pagina 33
Metoda folosita pentru estimarea zgomotului generat in urma transportului cu

autobasculante este metoda recomandata de Directiva 2002/49/EC si anume, metoda
nationala franceza de calcul NMPB Routes 96 (SETRA CERTU LCPC CSTB)
indicata in Arrete du 5 mai 1995 relatif au bruit des infrastructures routieres, Journal
Officiel du 10 mai 1995, Article 6 si standardul francez XPS 31-133.
4.1.1.1
Calculul de estimare a zgomotului de la masinile de transport

Conform informatiilor furnizate, transportul nisipului se va face cu autobasculante de
25t, iar transportul pietrei se va face cu autobasculante de 16t. Metodologia utilizata
pentru estimarea zgomotului este urmatoarea:
s-au considerat nivelele de putere acustica a autobasculantelor de 25t ca fiind

105dB(A), respectiv 100dB(A) pentru cele de 16, acestea caracterizand masinile
din punct de vedere al emisiilor sonore;
s-a calculat nivelul de putere acustica pe metrul de drum (LAW/m) pentru

aceste masini;
s-au comparat nivelele de putere acustica pe metru de drum obtinute in urma

calculului cu valorile admisibile.
Pentru fiecare sector in parte s-au estimat circa 200 de transporturi pe zi cu

autobasculante de 25t.
Astfel, pentru 200 de transporturi pe zi vom rezulta aproximativ 16 transporturi pe
ora, dar tinand cont ca autobasculantele vor face traseele tur retur pentru 200 de
transporturi vor rezulta circa 32 de treceri pe ora.
Pentru un numar de 32 de treceri cu autobasculanta de 25t la viteze de 30km/h,
40m/h respectiv 50km/h nivelul de putere acustica pe metrul liniar este:
Q
32
= 105 + 10 log
= 75,28dB(A);
1000 V
1000 30
LAW / m = LW + 10 log
Q
32
= 105 + 10 log
= 74,03dB(A);
1000 V
1000 40
Q
32
= 105 + 10 log
= 73,06dB(A).
1000
V
1000
50
4.1.1.2
Limite de zgomot pentru utilaje si echipamente care sunt situate in afara

cladirilor
O alta activitate in urma careia se pot genera emisii de zgomot este aceea de
amenajare propriu-zisa a plajelor, unde se vor folosi buldozere pentru nivelarea
nisipului.
Limitele de zgomot pentru echipamentele care sunt situate in afara cladirilor,
conform HG 1756/2006, sunt prezentate in tabelul 4.1-4.
Pagina 34
Tabelul 4.1-7 Limitele de zgomot pentru echipamentele situate in afara cladirilor

Putere instalata neta
P (kW)
Putere electrica
Pel1 (kW) m masa (g)
Linie de intersectie
L(cm)
P<=8
8<P<=70
Tip de echipament
Masini de compactat care

folosesc doar cilindri, placi
si rame vibratoare
Buldozere incarcatoare,
incarcatoare- excavatoare
pe senile
Buldozere, incarcatoare,
incarcatoare-excavator pe
pneuri, dumpere, gredere,
compactoare, automacarale
actionate de motor cu
combustie interne, cu
contragreutate, macarale
mobile, masini de
compactat doar cu cilindri
nevibratori
Excavatoare, ascensoare de
santier pentru materiale,
vinci pentru constructii,
motosape
Spargatoare de beton si
ciocane rotopercutoare
portabile
Macarale turn
Grupuri electrogene,
generatoare pentru sudura
108
109
1052
106Error:
Reference source
not found
86+11log PError:
Reference source
not found
103Error:
Reference source
not found
84+11log PError:
Reference source
not found
101Error:
Reference source
not found
P>70
89+11 log P
P<=55
106
P>55
87+11log P
P<=55
104
P>55
85+11log P
82+11log PError:
Reference source
not found
P<=15
96
93
P>15
83+11log P
80+11log P
m<=15
15<m<30
107
98+11log m
m>=30
96+11log P
98+ 11log P
97+11log Pel
98+11log Pel
97+11log Pel
99
97+2 log P
105
92+11log mError:
Reference source
not found
94+11log P
96+11log P
95+11log Pel
96+11log Pel
95+11log Pel
97
95+2log P
Pel<=2
2<Pel<10
Pel<10
P<=15
P>15
Compresoare
Nivelul de putere acustic admisibil

dB/1pW
Etapa I
Etapa I
Din 3.01.2005
Din 3.01.2007
PEL pentru generatoare pentru sudura: curentul de sudura conventional multiplicat cu tensiunea de
incarcare conventionala la momentul activ cel mai scazut indicat de productor.
2
Aceste valori sunt doar orientative. Valorile reale vor depinde de modificarile ulterioare ale hotararii
actuale. In lipsa unor astfel de modificari, valorile pentru etapa I vor continua sa se aplice pentru etapa a IIa. Nivelul de putere admisibil va fi rotunjit pana la intreg (sub 0,5 pentru numarul intreg inferior, egal sau
mai mare decat 0,5 pana la numarul intreg superior)
Pagina 35
Impactul potential asupra componentelor mediului si

masuri de reducere al acestuia
5.1
Apa
5.1.1.1
Date generale
Ape de suprafata
Marea Neagra este cel mai mare bazin intercontinental, salmastru, avand o suprafata
de 413 488m2 si un volum de 529 155km3. Suprafata bazinului Marii Negre este de
2 405 000km2, reprezentand 20% din suprafata Europei.
Litoralul romanesc al Marii Negre se intinde pe o lungime de 244km (intre bratul
Musura si Vama Veche) reprezentand 6% din lungimea totala a tarmului Marii Negre,
cuprinzand 128km de apa tranzitorie marina (Chilia Periboina) si 116km de apa
costiera (Periboina to Vama Veche).
Caracteristicile unice ale Marii Negre sunt reprezentate de (conform datelor din
Planul de management al fluviului Dunarea, Deltei Dunarii, spatiului hidrografic
Dobrogea si apelor costiere - PMB, elaborat de catre A.N. Apele Romane Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral - ABADL, 2009):
directia predominanta a curentilor marini este N-S;
absenta curentilor verticali si a mareelor;
volum majoritar anoxic (90%);
variabilitate mare temporala si spatiala a proprietatilor fizico-chimice;
cresterea accentuata a densitatii apei intre 0-200m adancime datorita

inexistentei amestecului vertical intre straturile superficiale si cele adanci;
salinitatea este aproximativ jumatate din cea a oceanului planetar, variind intre
18-19 la suprafata si 22,5 la adancimi de 2,000m;
existenta unui strat superficial oxigenat unde au loc procese biotice si a unui
strat profund anoxic, fara viata care contine hidrogen sulfurat, separate la o
adancime de 150-200m;
schimb de apa redus cu Marea Mediterana prin stramtoarea Bosfor;
compozitia ionica este putin diferita fata de cea a oceanului planetar (ex: mai
mult Ca, Mg, HCO3, CO3 si SO4).
Rauri - Principalii afluenti ai Marii Negre sunt fluviile Dunarea, Nipru, Nistru, Bugul
si Kubanul. 80% din afluentii Marii Negre se varsa in partea de N-V a platoului
continental, ponderea cea mai mare avand-o fluviul Dunarea, care reprezinta 70% din
debitele afluente din partea de N-V a Marii Negre.
Suprafata hidrografica aferenta zonei litorale se compune dintr-o serie de bazine mici
acoperind 5 480km2, dintre care cele mai mari sunt bazinele hidrografice ale raurilor
V. Albesti (cu izvorul in Bulgaria), Casimcea, Taita, Slava.
In zona lucrarilor de protectie propuse, cursurile de apa mai mari se descarca in
lacuri sau lagune. Lista acestor bazine si receptorul final este redata in Tabelul 5.1-1.
Pagina 36
Lacuri - Lacurile prezente in zona celor 5 sectoare pentru care se vor desfasura
lucrarile de protectie sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabelul 5.1-8 Lacuri prezente in zona analizata (conform Planului de Management Bazinal
elaborat de ABADL)
LACUL
Siutghiol
DESCRIERE
Contine apa dulce,
care deverseaza
in mare; atat pe
Tabacarie
Techirghiol dulce
Techirghiol sarat
marginea vestica,
precum si pe
fundul lacului, este
cunoscuta prezenta
a numeroase
izvoare de apa
dulce care
alimenteaza lacul.
Contine apa dulce,
care deverseaza in
mare.
Contine apa dulce,
apa salmastradulce si apa sarata.*
DISTANT
A FATA
DE
LUCRARI
LE DE
PROTECTI
E
COSTIER
A
Aprox
250m vest
fata de
Mamaia
Sud.
Aprox
500m vest
fata de
Tomis Nord
si Tomis
Centru.
Aprox 1km
vest fata de
Tomis Sud.
Aprox
250m vest
fata de
Eforie Nord
SUPRAFA
TA, KM2
ADANCIM
EA, M
VOLU
M, MM3
18,40
2,5
88
V.Neagra
(Cogealia)
22,0
0,94
1.5
Tabacarie
6,82
2,00
98,9
12,27
42
Biruinta +
Derevea
Pagina 37
CURS DE
APA
SUPRAFAT
A, KM2
Figura 5.1- 1 Zonarea lacului Techirghiol conform salinitatii (conform Planului de management
al ariei protejate Lacul Techirghiol 2008-2013, elaborat de ABADL)
5.1.1.2
Hidrogeologie
Cele 5 sectoare analizate Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Tomis Sud
si Eforie Nord sunt situate in principal, la contactul dintre unitatea structurala a
Dobrogei de Sud si unitatea Dobrogei Centrale, despartite de falia Capidava-Ovidiu.
Dobrogea este caracterizata de o geologie foarte complexa, asa cum este descris in
continuare.
5.1.1.2.1 Dobrogea de Sud

Acviferul cuaternar
Orizontul acvifer cuaternar este cantonat in loessuri si lehmuri si are de regula ca
strat impermeabil argilele rosii de la baza cuaternarului. Acviferul are un caracter
discontinuu in functie de dezvoltarea loessurilor si a stratului impermeabil de la baza
acestora. In zonele in care stratul impermeabil este slab dezvoltat, acest acvifer sau
dispare, sau formeaza un orizont comun cu calcarele Sarmatiene, in functie de
raportul existent intre limita Cuaternar Sarmatian si pozitia nivelului hidrostatic.
Pe taluzul falezei, apa subterana a fost intalnita pe alocuri in foraje la adancimi si cote
variabile, functie de configuratia taluzelor, de functionarea sistemului de drenaj si de
natura materialului de pe taluz, dar intotdeauna deasupra argilelor bazale care
constituie stratul impermeabil al acviferului Cuaternar.
Alimentarea acviferului se face din precipitatii si din sistemele de irigatii, precum si
din pierderi din retelele de canalizare si apa.
In Figura 5.1 -2 Harta piezometrica a acviferului din loess (Moldoveanu 1998) este
prezentata harta piezometrica, interpolata pe baza datelor din forajele hidrogeologice
si, pentru caracterizarea generala, a fost considerat ca un acvifer continuu; harta
Pagina 38
detaliata nu poate fi efectuata la aceasta scara si pentru acest lucru este necesar
achizitionarea de date suplimentare. Directia generala de curgere este catre Marea
Neagra si, local, catre lacuri si Canalul Dunare Marea Neagra.
Figura 5.1- 2 Harta piezometrica a acviferului din loess (Moldoveanu 1998)
Acviferul Sarmatian
In aceasta zona, acviferul de medie adancime este cantonat in calcare sarmatiene
alterate si carstificate, local acoperite de un strat de argile bentonitice. Grosimea
depozitelor sarmatiene creste catre sud.
Acviferul este cu nivel liber acolo unde este acoperit direct de depozitele de loess
prafos si sub presiune, unde este acoperit de depozite argiloase.
Acviferul este alimentat dinspre teritoril Bulgariei, unde intreaga structura este
situate la cote ridicate si poate fi alimentat direct din precipitatii. Inainte de anii 1990
a functionat sistemul de irigatii, insa dupa aceasta perioada, irigatiile au fost treptat
reduse, iar in present nu mai sunt utilizate.
Acviferul se descarca pe directia estica (Figura 5.1 -3 Harta piezometrica a
acviferului sarmatian Moldoveanu 1998) in Marea Neagra si in Canalul Dunare
Marea Neagra, care intercepteaza canalul pe ultimii 5 6km inainte de Marea Neagra.
Directia principala de curgere a acviferului sarmatian este catre Marea Neagra, cu o
descarcare de aproximativ 1,29m3/s.
Pagina 39
Figura 5.1- 3 Harta piezometrica a acviferului sarmatian Moldoveanu 1998
Complexul acvifer Jurasic superior Cretacic inferior

Complexul acvifer Jurasic superior Cretacic inferior, localizat in formatiuni
calcaroase si dolomitice, este in general sub presiune si este afectat de sistemul de falii
regionale cu directiile WNW ESE si NNE SSW. Acviferul poate fi local cu nivel
liber in partea nordica si estica a Dobrogei de Sud, unde afloreaza Cretacicul inferior.
In partea sudica si estica a Dobrogei de Sud, complexul acvifer de adancime este
separate de acviferul sarmatian printr-un acvitard Senonian format in principal din
depozite cretoase si marnoase.
Limitele naturale ale acviferului Jurasic superior Cretacic inferior este falia
Capidava Ovidiu. In compartimentul Nordic, Jurasicul superior are grosimi mici si
incaleca sisturile verzi cu permeabilitate scazuta si cote ridicate, formand o bariera in
curgerea apei subterane, ducand la devierea directiei de curgere catre est.
Nivelurile piezometrice (Figura 5.1 -4 Harta piezometrica a acviferului Jurasic
superior Cretacic inferior) arata ca acviferul Jurasic superior Cretacic inferior este
alimentat pe teritoriul Bulgariei, unde afloreaza depozitele Jurasice superiore.
Acviferul se descarca in partea de est, catre Marea Neagra si catre nord in lacul
Siutghiol. Acviferul este alimentat si pe verticala din acviferul sarmatian si, in partea
de vest a Dobrogei de Sud, prin infiltratii directe din precipitatii. De-a lungul
litoralului, nivelul piezometric al acviferului Jurasic superior Cretacic inferior este
mai ridicat decat cel al acviferului sarmatian, prin urmare, avand loc o descarcare pe
verticala.
Pagina 40
Directia principala de curgere a acviferului Jurasic superior Cretacic inferior este

catre nord si catre Marea Neagra in partea de est, iar descarcarea in Marea Neagra
este de circa 1,64m3/s.
Figura 5.1- 4 Harta piezometrica a acviferului Jurasic superior Cretacic inferior
Dobrogea centrala
Pe baza datelor privind structura geologica a Dobrogei Centrale se poate arata ca:
sisturile verzi reprezinta practic o formatiune lipsita de capacitatea de

inmagazinare a apei;
depozitele sedimentare capabile sa inmagazineze apa au o dezvoltare redusa.
Sisturile verzi reprezinta o formatiune de orogen - considerata de unii autori ca

formatiune de flis - afectata de un metamorfism regional, care a produs suficiente
transformari de structura si textura rocilor, facandu-le impermeabile.
Fiind supuse la degradare in mediu subaerian, la partea superioara a acestor
formatiuni apare o zona de alteratie, in care se dezvolta pe grosimi reduse un sistem
de fisuri, care permit circulatia apei.
In vaile ce se dezvolta pe sisturile verzi, se gasesc uneori grohotisuri depuse la baza
versantilor vaii, care impreuna cu materialul fin ce provine din spalarea loessurilor,
formeaza depozite cu permeabilitate mai ridicata in care apa poate fi retinuta,
formand acvifere cu dezvoltare locala.
Depozitele sedimentare Jurasice si Cretacice, dezvoltate in facies calcaros, nu pot
constitui acvifere mai importante deoarece au o dezvoltare redusa in suprafata, sau
datorita unor particularitati structurale-tectonice, situate la cote superioare fata de
reteaua hidrografica, fiind drenate puternic de catre acestea.
Forajele executate in Dobrogea Centrala, in marea lor majoritate, au investigat
formatiunile cuatrenare, loessurile si depozitele proluviale ale vailor.
Pagina 41
Sistemul acvifer cuaternar

Acestui sistem ii corespund depozitele eoliene ce acopera sisturile verzi. Ele sunt
alcatuite din argile verzui-roscate, cu concretiuni de gips, lehmuri si loessuri si
dispuse peste un relief preexistent. Pe vai gasim depozite holocene, alcatuite din
loessuri resedimentate in care se gasesc dispersate elemente grosiere ce provin din
degradarea sisturilor verzi.
Aceste depozite au o porozitate crescuta (peste 40%) reflectata in capacitatea crescuta
de inmagazinare, dar datorita elementelor reduse ale porilor, capacitatea lor de
cedare este foarte scazuta.
Grosimea cuverturii de loessuri nu este uniforma, acestea fiind depuse pe un relief
preexistent.
Se remarca valori scazute ale adancimii nivelurilor piezometrice, pentru ca
majoritatea forajelor au fost executate pe vai, iar aportul de apa din irigatii, a
contribuit in perioada de functionare a sistemelor de irigatii, la ridicare nivelului
apelor subterane.
Valorile parametrilor K si T, sunt in general scazute. Procentual circa 40% din foraje
au valori mai ridicate (peste 10 m/zi pentru K), ceea ce justifica afirmatiile de mai sus.
Sistemul acvifer din calcarele jurasice
Aceste depozite se dezvolta in partea sudica a Dobrogei Centrale si reprezinta circa
7% din suprafata Dobrogei Centrale (aproximativ 210km2 din 2875km2).
Depozitele Jurasice se dispun discordant peste sisturile verzi, simuland un relief
preexistent.
Structural, depozitele jurasice alcatuiesc trei cute sinclinale orientate NV-SE, afectate
de un sistem fisural cu dezvoltare pana la carst. Calcarele afloreaza la zi de sub
cuvertura de loessuri, in versantii abrupti ai vailor, indeosebi in malul Dunarii,
prezentand aspecte ruiniforme. Cand apar la zi de sub loessuri in zona culmilor,
calcarele prezinta forme rotunjite.
In valea Casimcei, eroziunea a creeat pereti inalti verticali, afectati de un puternic
sistem fisural carstic.
Calcarele Jurasice din Dobrogea Centrala au fost investigate prin cateva foraje
amplasate in zona Harsova-Ghinmdaresti-Topalu, unde au evidentiat resurse mai
importante de apa potabila.
5.1.1.3
Directiva Cadru Apa

Zona de studiu se incadreaza in Planul de Management al bazinului fluviului
Dunarea, pentru care a fost definit de catre ABAD-L un program preliminar de
masuri pentru a indeplini cerintele Directiva Cadru Apa (DCA) 2000/60/CE a
Uniunii Europene (UE).
DCA prevede ca obiectivele de mediu sa fie stabilite pentru toate apele de suprafata si
subterane din fiecare stat membru al UE. Unul dintre obiectivele-cheie din cadrul
DCA este cerinta de a preveni o deteriorare a starii apei si sa se obtina cel putin
Starea Ecologica Buna in apele interioare si de coasta prin stabilirea de termene
variind din 2015 pana in 2027, in functie de fiecare problema specifica.
Pagina 42
DCA defineste de asemenea Corpurile Artificiale de Apa (de exemplu acelea create de
o activitate umana) sau Corpuri de Apa Puternic Modificate (de exemplu modificari
fizice cauzate de activitatea umana care schimba in mod substantial caracterul
hidrogeomorfologic). Statele membre pot desemna un corp de apa de suprafata ca
fiind artificial sau puternic modificat, daca:
1.
2.
schimbarile caracteristicilor hidromorfologice ale corpului care ar fi necesare

pentru a obtine o stare ecologica buna, ar avea efecte negative importante
asupra:
i.
unui mediu mai extins;
ii.
navigatie, inclusiv asupra instalatiilor portuare, sau de recreere;

activitatilor pentru scopurile pentru care este necesara stocarea apei,
cum ar fi alimentarea cu apa potabila, generarea de curent electric
sau irigatiile; regularizarea apei, protectia impotriva inundatiilor si
drenarea terenurilor, sau
iii.
alte activitati de dezvoltare durabila fel de importante;
obiectivele benefice deservite de caracteristicile artificiale sau modificate ale

corpului de apa nu pot fi obtinute in mod rezonabil, din motive de fezabilitate
tehnica sau costuri disproportionate, prin alte mijloace care sa constituie o
optiune de mediu mult mai buna.
In implementarea DCA, statutul acestor corpuri de apa modificate este evaluat in ceea
ce priveste realizarea Potentialului Ecologic Bun, mai degraba decat Starea
Ecologica Buna.
Masuri specifice de diminuare pentru corpurile de apa modificate (BM) sunt de
asemenea stabilite pentru a atinge obiectivele de mediu. Aceste masuri sunt stabilite
pentru diminuarea impacturilor care au fost sau sunt cauzate de activitatea umana si
pentru a spori si a restabili calitatea mediului existent. Obiectivele de mediu si
masurile de diminuare sunt stabilite in cadrul si vor fi livrate prin intermediul Planul
de Management al bazinului fluviului Dunarea si Programul de Masuri asociat.
Orice activitate care are un impact potential asupra ecologiei (asa cum sunt definite
de Elementele de calitate biologice, fizico-chimice si hidromorfologice enumerate in
anexa V a Directivei) impune, prin urmare, luarea in considerare a deteriorarii starii
ecologice sau potentiale a unui corp de apa. Prin urmare, in timpul procesului de
evaluare a impactului asupra mediului, va fi necesar sa se ia in considerare posibilele
modificari ale corpului de apa in zona de studiu, care rezulta din lucrarile propuse de
protectie costiera.
In cadrul clasificarii corpurilor de apa din zona costiera realizate de ABAD-L in
conformitate cu Directiva Cadru a Apei au fost delimitate urmatoarele:
2 corpuri de apa tranzitorii: sectorul Periboina-Cap Singol, inclusiv Lacul Sinoe;
4 corpuri de apa costiera: Periboina-Cap Singol, Cap Singol-Eforie Nord, Eforie

Nord-Vama Veche si Mangalia.
Ca tipologie, corpul de apa Periboina Cap Singol corespunde apelor putin adanci si
substrat nisipos, iar urmatoarele trei, cuprinse intre Cap Singol si Vama Veche sunt
cu ape putin adanci, dar cu substrat mixt.
Pagina 43
Corpul de apa costier Cap Singol Eforie Nord, in cadrul caruia sunt incluse lucrarile
de protectie costiera propuse pentru cele 5 sectoare, a fost desemnat ca si corp de apa
puternic modificat si se afla la risc datorita poluarii cu nutrienti (vezi Capitolul
5.1.1.4) si datorita schimbarilor hidromorfologice. Incarcarea ridicata cu nutrienti din
Dunare si bazinele raurilor de coasta, precum si eroziunea costiera determina o
presiune semnificativa asupra acestui corp de apa.
La clasificarea corpurilor de apa s-a tinut seama de:
5.1.1.4
parametri fizico-chimici: transparenta apei, conditii de oxigenare, aciditate,

salinitate si nutrienti (N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4);
poluati specifici: metale grele, hidrocarburi totale, PAH, pesticide

organoclorurate;
parametri biologici: fitoplancton, macronevertebrate bentice, precum si specii

de pesti in cazul apelor tranzitorii;
parametri morfologici de luat in considerare numai in cazul evaluarii unei

stari foarte bune a apei si includ granulometria sedimentelor din substrat.
Calitatea apei
Informatii generale
Calitatea apei Marii Negre in zona studiata este puternic influentata de fluviul
Dunarea, care reprezinta cea mai mare sursa de apa dulce care se varsa in mare.
Apa de imbaiere
Prevederile legislatiei europene in domeniu (Directiva 2006/7/CE privind
gestionarea calitatii apei pentru imbaiere si de abrogare a Directivei 76/160/CEE) au
fost transpuse in legislatia romaneasca prin:
Hotararea de Guvern nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate

pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere;
Hotararea de Guvern nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere,

inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere;
Hotararea de Guvern nr. 546/2008 privind gestionarea calitatii apelor de

imbaiere.
Pana in anul 2014 raportarea anuala a calitatii apei de imbaiere se realizeaza in

conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 459/2002 si, respectiv, ale
Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate
pentru imbaiere, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 88/2004, cu modificarile si
completarile ulterioare, urmand ca de la 01.01.2015 prevederile HG 546/2008 sa intre
in totalitate in vigoare.
Conform reglementarilor in vigoare, pentru anul 2007, Autoritatea de Sanatate
Publica Constanta si Directia Apelor Dobrogea Litoral au identificat 15 zone cu 35
sectoare de imbaiere localizate in apele costiere ale Marii Negre reprezentate in
Figura 5.1 -5 Zone pentru imbaiere, fiind raportate Comisiei Europene.
Pagina 44
Figura 5.1- 5 Zone pentru imbaiere
Zonele naturale amenajate pentru imbaiere si recreere sunt monitorizate de catre

Autoritatea de Sanatate Publica Constanta, cu frecventa prevazuta in legislatia in
vigoare.
Incadrarea din punct de vedere calitativ a apelor de imbaiere identificate in anul 2007
s-a realizat in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare (HG 459/2002).
In tabelul Tabelul 5.1 -9 Identificarea si conformarea calitatii apelor zonelor de
imbaiere (conform PMB intocmit de ABAD-L), este prezentata situatia calitatii apelor
de imbaiere in zonele de imbaiere desemnate Mamaia si Eforie Nord, zone in care se
vor desfasura lucrari de protectie costiera.
Pagina 45
Tabelul 5.1-9 Identificarea si conformarea calitatii apelor zonelor de imbaiere (conform PMB
intocmit de ABAD-L)
Nr.
crt.
Denumire
zona
imbaiere
Lungime
zona (Km)
Mamaia
6,7
Eforie
Nord
1,9
Calitatea apei*
100% coresp. cf.

valorilor
obligatorii din
HG 459/2002
95,83% coresp. cf.
valorilor
obligatorii din
HG 459/2002
Tipologia
corpurilor de
apa
(codul)
RO_CT01
Corpul de apa
(codul)
RO_CT01_WB1
RO_CT02
RO_CT02_WB1
Poluarea cu nutrienti
Poluarea cu nutrienti in Marea Neagra este reprezentata in principal de azot si fosfor,
care determina dezvoltarea biomasei algelor. Densitatea sporita a fitoplanctonului in
Marii Negre determina deficitul de oxigen in sedimentele marine si cresterea
depunerilor de materie organica moarta, care afecteaza in cele din urma flora si fauna
bentonica si determina cresterea cantitatii de alge.
Planul de management intocmit de catre ABAD-L furnizeaza date statistice detaliate
referitoare la nutrienti,iar un rezumat al acestor date este prezentat mai jos (Figura
5.1 -6 Variabilitatea pe termen lung a incarcarilor cu nutrienti in apele marine din
zona Constanta (medie glisanta pe 3 ani).
Figura 5.1- 6 Variabilitatea pe termen lung a incarcarilor cu nutrienti in apele marine din zona
Constanta (medie glisanta pe 3 ani)
Este destul de dificil ca in cadrul acestor comportamente integratoare sa fie

identificate contributiile diferitelor tipuri de surse poluante. Totusi in variabilitatile
pentru silicati si compusii de azot pot fi regasite tendintele de variatie din apele
Dunarii, inclusiv prin modificarea regimului de sedimente, iar variatia mai redusa in
jurul unui palier din jurul anului 1980 poate fi contributia surselor urbane de poluare
difuza. Variabilitatea parametrului fosfor poate fi explicata in principal prin efectul
modificarilor si practicilor agricole atat in perioada de crestere, cat si de diminuare
(1956-1975, 1975-1990, 1990-2010).
Pagina 46
Efectele transmise parametrilor biologici sunt exemplificate in Figura 5.1 -7 Variatia

parametrilor pentru fitoplancton si nutrienti in perioada 1992-2008 in zona Constanta,
prin valorile de densitate (D) si biomasa (B) la fitoplancton:
Figura 5.1- 7 Variatia parametrilor pentru fitoplancton si nutrienti in perioada 1992-2008 in

zona Constanta
Aceste rezultate sunt in continuarea celor din Figura 5.1 -8 Variatia densitatii si
biomasei in zona Constanta, reprezentand variabilitatea acestor parametri in perioada
1983-2005 (sursa: Raportul Starea Mediului 2005), cu o tendinta mai clara de reducere
pentru fitoplacton.
Figura 5.1- 8 Variatia densitatii si biomasei in zona Constanta
Pagina 47
Poluarea punctuala si difuza

De-a lungul coastei Marii Negre, poluarea difuza urbana cea mai mare se
inregistreaza in partea centrala, de la Midia la Agigea, zona in care sunt situate si
lucrarile de protectie costiera propuse.
Exista, de asemenea, poluare cu ape industriale din portul Constanta si deversarile de
ape uzate in Marea Neagra din zonele urbane situate de-a lungul coastei.
O prezentare generala a poluarii cu petrol in Marea Neagra este redata in Figura 5.1
-9 Terminale de descarcare petrol (Cambridge Energy Research Associates 2000),
unde valorile anuale sunt prezentate in milioane de tone.
Figura 5.1- 9 Terminale de descarcare petrol
Ca valori de densitate normalizata, un nivel semnificativ de poluare cu petrol din

surse mobile a fost evidentiat in zona proiectului in perioada anului 2000.
Pagina 48
Figura 5.1- 10 Densitatea normalizata a poluarii cu petrol
Sursele de poluare cu petrol stationare dinn zona proiectului constau din platformele
romanesti de extractie a petrolului si conductele de transport catre tarm.
In zona Marii Negre au fost inregistrate 470 incidente de poluare cu petrol in
perioada 1993-2002, cantitatile descarcate fiind evaluate la o medie de 110,8Kt/an. In
perioada 2002-2006, numarul de descarcari accidentale a fost de 154 la o cantitate
medie de 99,93Kt/an.
O evaluare a riscului de poluare accidentala cu petrol a fost realizata de catre
INCDM folosind un produs software specializat. Conditiile extreme de calcul constau
din:
definirea contributiilor distribuite pe cele sase platforme de extragere si a

cantitatilor eliberate pe intervale de timp pana la 4, 8, 16, 32 si 64 ore;
descarcare continua a 5000t pe tot traseul conductei de transport catre tarm in

conditi extreme de vant (viteza de 7m/s si directie de 30); prognoza evolutiei
norului poluant se realizeaza pentru aceleasi intervale de timp.
Simularile obtinute pentru cele doua scenarii de poluare accidentala sunt redate in
Figura 5.1 -11 Scenarii de poluare accidentala cu petrol: 1) descarcari simultane de la
cele platforme de extractie (in partea stanga); 2) descarcari de-a lungul conductei de
transport catre terminalul Midia (in partea dreapta).
Pagina 49
Figura 5.1- 11 Scenarii de poluare accidentala cu petrol: 1) descarcari simultane de la cele

platforme de extractie (in partea stanga); 2) descarcari de-a lungul conductei de transport catre
terminalul Midia (in partea dreapta)
In cazul scanariului 1) zona de incidenta cuprinde aproape in intregime unitatea de

sud, in timp ce in cazul scenariului 2) cele mai afectate vor fi golful Mamaia si Tomis
Nord.
Din punctul de vedere al conservarii mediului in zona unitatii sudice, riscul de
poluare accidentala cu titei devinte o problema de importanta deosebita.
Hidrocarburi poliaromatice (PAH)
Concentratiile PAH in apa marii au fost monitoriate in diverse locatii in perioada
2003-2007, intre Mamaia si Vama Veche. Concentratiile obtinute au fost sub limitele
maxime admise de 2,7mg/m3 in 2003, 2004 si 2008 si peste limitele admise in 20062007, in toate punctele de monitorizare. In anul 2005, depasiri au fost inregistrate
pentru Constanta N, Constana S si Mangalia.
Concentratiile PAH in sedimente au fost monitorizate in zona Constanta Sud in
perioada 2004-2008. Valorile medii (care arata o scara larga de variabilitate) depasesc
in general limitele maxime admise de 0,1mg/kg.
Metale grele
Alt efect al industrializarii in zona costiera se refera la poluarea cu metale grele a apei
marine si a sedimentelor. Parametri monitorizati sunt Cu, Cd, Pb, Ni si Cr.
Concentratiile inregistrate pentru metale grele si pesticide in apele de suprafata,
sedimente acvatice si flora si fauna Marii Negre nu prezinta niveluri ridicate, iar
Pagina 50
concentratiile crescute sunt inregistrate numai local, in prezenta unor surse specifice
(ICPDR 2009).
Concentratiile de metale grele in sedimente marine au fost inregistrate intre 2003 si
2005 si au depasit frecvent limitele admisibile pentru cadmiu si cupru si depasiri
ocazionale pentru plumb la Constanta Sud si Eforie Sud (JICA 2007). Este de remarcat
faptul ca metalele grele in zona de litoral a Marii Negre este o problema grava, in
special a celor sub influenta directa a fluviului Dunarea.
In general, conditiile de mediu se imbunatatesc datorita unei gestionari imbunatatite
si/sau scaderea activitatii industriale.
Pesticide organo-clorurate
Date referitoare la pesticidele organo-clorurate au fost obtinute in perioada 2004-2006:
Cap Singol Vama Veche, in apele costiere
Tabelul 5.1-10 Pesticide organo-clorurate in ape costiere - sector Cap Singol Vama Veche
Medie
Mediana
Procent din
esantioane
depasind
standardul
de calitate
(HG
351/2005)
HCB
[g/l]
Lindan
[g/l]
Heptaclor
[g/l]
Aldrin
[g/l]
Dieldrin
[g/l]
Endrin
[g/l]
0,087
0,051
0,099
0,066
0,117
0,112
0,151
0,008
0,027
0,002
0,086
0,053
72%
75%
30%
70%
P,p
P,p
P,p
DDE
DDD
DDT
[g/l)
[g/l)
[g/l)
0,040
0,014
0,009
0,002
0,002
0,002
11 (DDE,DDD, DDT)
12%
Cap Singol Vama Veche, in sedimentele de substrat
Tabelul 5.1-11 Pesticide organo clorurate in sedimentele de substrat in sector Cap Singol
Vama Veche
Medie
Mediana
HCB
[g/l]
Lindan
[g/l]
Heptaclor
[g/l]
Aldrin
[g/l]
Dieldrin
[g/l]
Endrin
[g/l]
0,007
0,002
0,063
0,023
0,067
0,001
0,065
0,009
0,056
0,001
0,040
0,002
P,p
DDE
[g/l)
0,012
0,001
P,p
DDD
[g/l)
0,052
0,001
P,p
DDT
[g/l)
0,028
0,001
O sinteza asupra efectelor generate de concentratiile in apa pentru organismele

bivalve este redata in Figura 5.1 -12 Detectari de pesticide in organismele bivalve in
2006, pe sectorul sudic al zonei costiere, pentru anul 2006 de-a lungul litoralului
sudic:
Pagina 51
Figura 5.1- 12 Detectari de pesticide in organismele bivalve in 2006, pe sectorul sudic al zonei
costiere
5.1.2.1
Impactul potential
I.1.
Efectele asupra calitatii apei Marii Negre vor fi limitate la cresteri minore
adverse temporare a nivelurilor de sedimente suspendate sau turbiditate provenind
din excavatiile realizate pentru a pune in opera structurile de piatra si de la
depunerea materialului pentru reincarcare plajelor.
Nu este prevazut un impact semnificativ asupra raurilor sau lacurilor in timpul
lucrarilor de constructie. Cu toate acestea, toate zonele de depozitare pentru
combustibil, uleiuri, produse chimice si alte lichide cu potential de contaminare vor fi
amplasate si depozitate in mod corespunzator.
Impactul asupra calitatii apei asociat cu sursele de piatra si nisip pentru lucrarile
propuse vor fi considerate ulterior de catre contractant in timpul etapei de proiectare
detaliata a schemelor proiectului.
I.2.
Exista impactul potential asupra calitatii apei marine in timpul perioadei de
constructie care rezulta din scurgeri accidentale de combustibili, uleiuri sau alte
materiale de constructie in apa Marii Negre in timpul constructiei de structuri marine
si reincarcarii plajei si de la transportul materialelor de constructie pe mare.
Manipularea necorespunzatoare a diferitelor tipuri de vehicule sau nave maritime
care transporta materiale sau echipament poate duce la scurgeri accidentale. In plus,
poluari rezultate in urma accidentelor intre navele de mare este posibila.
Transportul rutier al materialelor de constructie (de exemplu nisip, blocuri de piatra,
blocuri de beton, stabilopozi) poate avea de asemenea ca rezultat pierderea
accidentala de carburanti si uleiuri de la masini / vehicule si de la echipamentele de
lucru, determinand deversarea acestora in cursurile de apa locale sau infiltrarea in
apele subterane. In plus, alimentarea vehiculelor si a echipamentelor de lucru sunt
surse potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane.
Pagina 52
Natura si severitatea efectelor adverse asociate cu scurgerile accidentale sunt dificil de

evaluat. Metodele de transport a materialelor (de exemplu, pe cale rutiera si / sau
maritima), nu se cunoaste in acest stadiu si va depinde de Contractant. Cu toate
acestea, orice poluare sau deteriorare a calitatii apei este probabil sa aiba un impact
asociat asupra faunei salbatice (de exemplu, sufocare a habitatelor), peisajului (de
exemplu prezenta de substante inestetice, cum ar fi scurgerile de ulei) si a comunitatii
locale (de exemplu, prezenta unor substante potential periculoase).
I.3
Lucrarile de excavare si perturbarea fundului marii asociate cu constructia
unor noi structuri de piatra sau extinderea unora existente au potentialul de a expune
si elibera sedimente cu niveluri de PAH care depasesc limitele maxime admisibile.
Impactul acestei tulburari a sedimentelor ca un rezultat direct al proiectului este
considerat a nu avea un impact semnificativ deoarece nivelurile de fond monitorizate
ale PAH in apa de mare in ultimii ani au fost inregistrate, de asemenea, la fel de mari.
Traficul greu specific perioadei de constructie determina diverse emisii de poluanti in
atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice pentru combustibili diesel, particule in
suspensie, etc). De asemenea, vor exista particule rezultate de la frecare si imbatranire
/ uzura (de la drumuri si anvelope). Atmosfera este, de asemenea, spalata de ploi si
prin urmare, polutantii din aer sunt transferati catre alti factori de mediu (apa de
suprafata si subterana, sol, etc.).
5.1.2.2
Perioada de operare
In timpul perioadei de operare este putin probabil sa existe un impact asupra
resurselor de apa.
Masuri de diminuare
Masurile de control a poluarii vor fi puse in aplicare de catre Contractant pentru a

proteja flora si fauna acvatica. Bunele practici de management al constructiilor si
masurile de precautie in cazul scurgerilor de combustibil etc., vor fi folosite pentru a
se asigura ca nu exista un impact rezidual semnificativ. Depozitarea de combustibil,
echipamente si materiale de constructie vor fi amplasate pe o platforma impermeabila
departe de apa, sigilate si tinute incuiate atunci cand sunt nesupravegheate.
Intretinerea echipamentelor (de exemplu cele pentru spalare, reparatii, piese de
schimb, schimbare ulei, alimentarea cu combustibil) va fi efectuata numai in locuri
potrivite (de exemplu, platforme betonate cu decantoare prevazute pentru retinerea
pierderilor, etc.). Codurilor de buna practica pentru santierele de constructii vor fi
implementate, pentru a proteja calitatea apei in timpul constructiei de tulburarile de
sedimente si scurgerea potentiala de materiale de constructie. Procedurile de raspuns
in caz de urgenta si pentru echipamente vor fi pastrate pe amplasamentul santierului
si tot personalul contractant va fi instruit in acest sens.
Autorizatii necesare activitatii Constructorului
Inainte de atribuirea activitatilor contractorilor, va fi necesar ca acestia sa obtina toate

avizele necesare lucrarilor de constructie, de exemplu pentru localizarea santierului si
organizarea acestuia. Organizarea de santier si localizarea acestuia, in functie de
complexitatea activitatilor trebuie sa fie, de asemenea, autorizata si controlata in ceea
ce priveste protectia mediului.
Pagina 53
In faza actuala a proiectului, metodele detaliate de constructie, care se vor utiliza de

catre contractori nu sunt cunoscute.
Aerul
Temperatura aerului
Temperatura medie multianuala calculata pe baza datelor inregistrate in intervalul
1901 1990 la statia meteo din Constanta este de 11,7C (Tabelul 5.2 -12
Caracteristicile temperaturii aerului inregistrate la statia meteo Constanta), in timp ce
in ultimii ani de evidenta au fost inregistrate valori cu aproapev 2C mai mari
(12,1C/ 1998 si 13,1C/ 1999). A fost inregistrata temperatura minima absoluta de
-25C (9.02.1929), in timp ce in ultimii ani minima a fost de 11,3C (12.12.1998) si
9,8C (1.02.1999).
Min
Max
Mediana
Deviatie standard
Constanta
(1951-1990)
-7,2
24,1
31,3
11,64
11,75
7,93
Kurtozis
Statie
Medie
Tabelul 5.2-12 Caracteristicile temperaturii aerului inregistrate la statia meteo Constanta

Amplitudine
5.2.1.1
Clima si calitatea aerului
Coeficient de variatie
5.2
68,1%
-1,24
Incalzirea globala se preconizeaza ca va creste presiunea asupra zonei coastiere din

cauza cresterii evenimentelor extreme (de exemplu, furtuni puternice si cresterea
nivelului marii).
Precipitatiile
Precipitatiile inregistrate la statia meteo Constanta arata o medie anuala de
382,6mm/m/an pentru anii 1901 1990; de atunci au fost inregistrate valori mai
ridicate ale mediei in 1998 (488,8mm) si in 1999 (531,1mm).
Umiditatea aerului
Valorile medii anuale absolute ale umiditatii aerului de-a lungul coastei romanesti
(9g/m3) sunt mult peste valorile medii ale umiditatii inregistrate in oricare alta parte
a tarii (zona de campie: 6-7g/m, munti: 4-6g/m).
Umiditatea aerului nu este considerata relevanta in cazul lucrarilor de protectie
costiera.
Pagina 54
Presiunea atmosferica
O scadere a presiunii atmosferice cu 1hPa duce la o crestere a nivelului mediu al apei
cu 1cm. Studiul asupra Protectiei si Reabilitarii Litoralului Sudic Romanesc la Marea
Neagra (JICA, 2007) a inclus cea mai scazuta presiune observata in Constanta in cei 44
de ani dintre 1961 si 2004 (Tabelul 5.2 -13 Minimele lunare ale presiunii barometrice
la Constanta (1961-2004)). Cea mai joasa presiune observata a fost de 978,4hPa, ceea ce
corespunde unei cresteri medii a nivelului apei de aproximativ 35cm fata de
presiunea barometrica medie de 1013hPa.
Tabelul 5.2-13 Minimele lunare ale presiunii barometrice la Constanta (1961-2004)
hPa
Ziua
Anul
Luna
Ian
978,9
12
1968
Feb
978,8
14
1962
Mar
985,4
2
1988
Apr
985,6
5
1964
Mai
994,4
6
1981
Iun
993,1
6
1994
Iul
994,9
8
1996
Aug
994,9
17
1961
Sep
987,5
23
1964
Oct
992,9
22
1974
Noi
989,8
29
1983
Dec
979,4
17
1962
Regimul eolian
Vanturile sunt determinate de circulatia generala a atmosferei si conditiile geografice
locale. Vanturile predominante bat dinspre nord si nord-est in zona litoralului Marii
Negre (la Constanta 21,5% dinspre N;) si dinspre nord-vest in zona continentala.
Vanturilre predominante bat iarna dinspre NE si SV, iar vara dinspre SE si mai rar din
N.
Vitezele medii anuale ale vanturilor sunt mai mari in zona litorala peste 4m/s si mai
scazuta in rest sub 3,6m/s. Valorile cele mai mari ale vitezelor vantului se
inregistraza iarna (decembrie - februarie). La Constanta valorile maxime depasesc
15m/s.
Vantul dominant este Crivatul care bate din directia NE, este un vant rece si uscat care
coboara brusc temperatura. Primavara provoaca o evaporare puternica a apei din sol,
iar in timpul iernii spulbera putina zapada ce se depune pe sol.
Masuratorile facute la statia Constanta a Administratiei Romane de Meteorologie pe o
perioada de 10 ani (1995 2004) arata o distributie asemanatoare a frecventei
vanturilor; se remarca si aici predominarea vanturilor din sectorul Nord. Viteza
medie anuala la statia Constanta este de 3,8m/s.
In Tabelul 5.2 -14 Valorile medii anuale si lunare ale vitezei vantului si situatiile de
calm Statia meteorologica Constanta, sunt prezentate valorile medii anuale si
lunare ale vitezei vantului si situatiile de calm inregistrate la Statia Meteorologica
Constanta pentru perioada 1985 2004.
Tabelul 5.2-14 Valorile medii anuale si lunare ale vitezei vantului si situatiile de calm Statia
meteorologica Constanta
Viteza
medie
(m/s)
Calm
(%)
Medie
anuala
Ian
Feb
Mar
Apr
Mai
Iun
Iul
Aug
Sep
Oct
Noi
Dec
3,8
4,5
4,2
4,4
3,5
3,4
3,3
3,1
3,0
3,7
4,0
4,2
4,3
13,7
8,3
10,3
9,9
11,7
14,6
15,8
16,5
19,5
15,7
14,6
14,0
10,3
Pagina 55
Calitatea aerului
In aglomerarea Constanta, calitatea aerului este monitorizata prin masuratori

continue in 7 statii automate amplasate in zone reprezentative. Dintre cele 7 statii, 3
sunt amplasate in municipiul Constanta (CT1, CT2 si CT5).
Rezultatele masuratorilor efectuate in anul 2009 in cele trei statii sunt prezentate in
continuare.
Dioxidul de azot
In anul 2009, concentratiile medii anuale de dioxid de azot in aerul ambiental s-au
situat sub valoarea limita (VL) anuala la toate statiile.
Dioxidul de sulf
Concentratiile medii anuale de dioxid de sulf in aerul ambiental au aratat ca VL
pentru ecosisteme (20mg/m3, medie anuala sau in perioada octombrie-martie) nu a
fost depasita.
Pulberi in suspensie
La CT1 si CT5 s-au inregistrat depasiri ale VL zilnice pentru sanatate (50g/m3), prin
metoda gravimetrica.
Monoxidul de carbon
Nu s-au inregistrate depasiri ale VL pentru sanatatea umana (10mg/m3, calculata ca
maxima zilnica a mediilor pe opt ore).
Benzen
Concentratia medie anuala a benzenului nu a depasit VL anuala pentru sanatatea
umana (6,25g/m3).
Ozon
Nu s-au inregistrat depasiri ale pragului de alerta.
Se face mentiunea ca pentru zona analizata care include cele cinci sectoare Mamaia
Sud, Tomis Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Eforie Nord - nu au fost disponibile
informatii privind calitatea aerului.
5.2.3.1
Impactul potential produs asupra aerului
In timpul lucrarilor de reabilitare, emisii localizate crescute pot fi cauzate de
vehiculele implicate in activitatile de dragare a nisipului, reprofilarea nisipului si in
principalele lucrari de constructii (reincarcarea plajei, extnderea digurilor existente,
constructie structurilor sparge-val, etc.) precum si de la functionarea echipamentelor.
Lucrarile de constructie, de asemenea, pot creste temporar emisiile de praf in timpul
miscarii si depunerii nisipului. Nivelurile vor varia in functie de intensitatea
lucrarilor, perioadelor de vreme uscata prelungita si conditiile de vant.
Impactul este considerat minor negativ.
Pagina 56
5.2.3.2
In timpul perioadei de exploatare, nu va fi un impact semnificativ asupra calitatii
aerului sau poluarii aerului.
In timpul executiei lucrarilor propuse de reabilitare a plajelor, se vor lua o serie de

masuri de protectie care sa conduca la diminuarea/eliminarea impactului:
5.3
Operatiile tehnologice (descarcarea, nivelarea nisipului) care produc mult praf

vor fi reduse in perioadele cu vant puternic.
Drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se

reduce praful.

De asemenea, graficul de lucru al utilajelor va fi optimizat in asa fel incat

emisiile de noxe gazoase sa fie cat mai reduse, astfel incat impactul generat
asupra calitatii aerului sa fie minim.
Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
Situatia actuala
Nu exista informatii referitoare la nivelul de zgomot actual in zonele propuse pentru

executarea lucrarilor de protectie costiera. Totusi, sursele de zgomot din zonele
analizate sunt cele specifice zonelor de coasta. Orice modificare pe termen lung in
managementul amplasamentelor, precum cresterea traficului autovehiculelor sau
montarea instalatiilor / echipamentelor ar trebui sa ia in considerare aceasta
problema.
Sursele de zgomot existente in zona sunt considerate a fi dominate de catre traficul
rutier, turism si activitatile conexe si valuri.
Nivele de zgomot receptionate de receptor depind de:
nivelul zgomotului la sursa;
distanta de la sursa de zgomot la receptor;
conditii meteorologice; si
gradul in care transmiterea zgomotului este obstructionata.
Definitii
Unitatea standard acceptata pentru masurarea nivelelor sonore este decibelul (dB).
Gradul de disconfort cauzat de zgomot urechii umane depinde de mai multi factori
de perceptie, incluzand:
nivelul sonor ambiental (de fond);
natura generala a conditiilor existente (zone rurale linistite fata de zone

urbane aglomerate);
Pagina 57
diferenta dintre magnitudinea nivelului evenimentului sonor si conditiile

ambientale;
durata evenimentului sonor;
anotimpul (probabilitatea de a se afla in interior sau in aer liber si/sau de a

avea ferestrele deschise sau inchise);
frecventa si repetitivitatea evenimentelor; si
perioada din zi cand are loc evenimentul.
Vibratiile sunt miscari oscilatorii care pot fi descrise din punct de vedere al deplasarii,
vitezei si acceleratiei. Pentru o podea aflata in vibratie, deplasarea este distanta la care
misca un punct al podelei respective fata de pozitia de echilibru static. Prin viteza se
intelege valoarea momentana a vitezei unui punct al podelei, iar prin acceleratie,
variatia vitezei in functie de timp.
In urma transportului cu autobasculante se genereaza vibratii de mica intensitate
asupra soselelor, vibratii care se propaga prin structura caii rutiere si pot actiona
asupra cladirilor sau a unor parti din acestea.
Reglementari din Romania privind zgomotul si vibratiile
Nivelele maxim admisibile de zgomot si vibratii aplicabile comunitatilor situate in
afara zonei de protectie industriala (comunitatile din apropierea strazilor) cat si a
persoanelor care locuiesc in apropierea zonei de desfasurare a activitatilor de
constructie (comunitatile din apropierea plajelor), sunt stabilite pe baza urmatoarelor
reglementari:
STAS 10009-88: Acustica urbana: Limite admisibile ale nivelului de zgomot
Acest standard se refera la limitele admisibile ale nivelului de zgomot in mediul

urban.
Nivelele admisibile ale zgomotului exterior (Leq) pentru strazi, masurate la marginea
trotuarelor sau a carosabilului, sunt stabilite in functie de categoria tehnica a strazii
respective si sunt asociate cu intensitatea traficului, conform Tabelul 5.3 -15 Valorile
admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi.
Tabelul 5.3-15 Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi

Nr.
Crt.
1
2
3
4
Tipul de strada
(conform STAS 10144/1-80)
Nivelul de zgomot echivalent
strada de categorie tehnica IV, de deservire

strada de categorie tehnica III, de colectare
strada de categorie tehnica II, de legatura
strada de categorie tehnica I, magistrala
Leq, dB(A)
60
65
70
7585
Nivelul maxim admisibil de zgomot, Leq, la limita zonelor industriale din arii urbane
este de 65 dB (A).
Ordinul nr. 536 / iulie 1997 al Ministrului sanatatii
Acest ordin stabileste limitele maxim admisibile ale nivelelor de zgomot (Leq) in
locuinte. Limitele pentru orele de zi (06.00 22.00) sunt de 50dB(A), masurate la 2m
Pagina 58
de fatada cladiri; pentru orele de noapte (22.00 06.00) limitele sunt stabilite la
40dB(A) langa cladiri, la 2m de fatada.
Standardele privind vibratiile au fost stabilite si pentru a avea in vedere efectele
generate de trafic sau utilaje si induse asupra locuintelor, cladirilor de interes cultural
si a persoanelor aflate in aceste cladiri, dupa cum urmeaza:
STAS 12025/1-94: Efectele vibratiilor produse de traficul rutier asupra
cladirilor si partilor de cladiri (Metode de masurare)
Stabileste metode de masurare a vibratiilor generate de traficul rutier.

Standardul roman SR 12025/2-94: Acustica cladirilor. Efectele vibratiilor asupra
cladirilor si partilor de cladiri (Limite admisibile)
Stabileste limitele admisibile pentru cladirile de locuit, cladirile social-culturale si

persoanele aflate in interiorul cladirilor care ar putea fi afectate de actiunea vibratiilor
produse de echipamente amplasate in cladiri sau in exteriorul acestora si a vibratiilor
produse de traficul rutier.
Table 5.3-16 Nivelul de putere acustica in functie de echipament
Denumirea echipamentului
Draga
Buldozer
Macarale autotransportate
Basculanta
5.3.2.1
Tip
8t
15t
32t
0,2m3
0,4m3
1,2m3
25t
35t 37t
16t 25t
Nivel de putere acustica (Lw)

dB(A)
110 114
111 115
112 116
103 107
106 110
111 115
103 107
104 108
100 105
Impactul potential
Sursele mobile de zgomot din perioada de executie a lucrarilor
In perioada lucrarilor de constructie, ce vor fi realizate in principal in afara perioadei
turistice de vara, cresterile locale ale nivelui de zgomot realizat de utilaje (inclusiv
intensificarea traficului asociat transportului de materiale si personal) pot avea un
impact negativ minor asupra rezidentilor, muncitorilor si a turistilor din zonele de
lucru. Operatiunile zgomotoase sunt asociate in special buldozerelor si excavatoarelor
ce vor fi folosite la reprofilarea plajelor dupa operatiunile de pompaj nisip pe plaje.
Daca va fi necesar lucrul in timpul noptii, exista potential pentru un impact mai
puternic in special in conditii de calm atmosferic, deoarece noaptea conditiile
atmosferice sunt in general stabile, sunetele fiind transmise la distante mai mari,
zgomotul de fond este la minimum, iar sesibilitatea umana la zgomote este cea mai
ridicata.
Unele instalatii vor fi necesare pe plaje si vor fi auzite de pe proprietatile rezidentiale
si locatiile de cazare (hoteluri), in special de la cele cu vedere la mare.
Pagina 59
Transportul cu autotrenuri a materialelor necesare lucrarilor reincarcarea cu nisip,

alimentarea cu blocuri de piatra si beton, poate determina aparitia de vibratii locale,
ce au potentialul de a afecta comunitatile locale aflate in apropierea frontului de
lucru. Acest impact negativ minor va avea un caracter temporar.
Zonele care vor fi cele mai afectate de cresteri temporare ale nivelului de zgomot in
timpul perioadei de constructie sunt Tomis Nord, Tomic Sud si Tomis Centru,
deoarece aceste sectoare se afla la distante mici de zona rezidentiala.
5.3.2.2
In perioada de exploatare nu vor exista zgomote sau vibratii suplimentare, ca rezultat
al implementarii masurilor de protectie costiera.
Nivelele adecvate de zgomot, aplicabile lucrarilor de constructie, trebuie discutate si

stabilite impreuna cu APM Constanta de catre Contractor. Lucrarile zgomotoase
realizate in afara orelor normale de lucru trebuie anuntate la APM, al carei
consimtamant este necesar.
Comunitatea locala (rezidenti si proprietari din zona), trebuie sa fie pe deplin
informata cu privire la natura si calendarul activitatilor de constructie inainte de
punerea in aplicare a lucrarilor. In mod special, rezidentii care locuiesc avand fatada
de-a lungul cailor rutiere, trebuie sa fie notificati cu privire la lucrari, inclusiv detaliile
de contact pentru orice reclamatii referitoare la zgomot sau alte neplaceri, pentru a fi
adresate inginerului rezident. Cel mai eficient mod de a face acest lucru este prin
anunturi afisate pe malul marii si scrisori, atat inainte de incepere, cat si in timpul
lucrarilor de constructie, oferind datele, locatiile si programul de lucrari si informatii
suplimentare, cat mai mult posibil. Un program cuprinzator de informare a
comunitatii va determina rezidenti sa se adapteze mai usor la efectele zgomotului in
timpul saptamanilor cand lucrarile vor fi aproape de proprietatile lor.
In timpul implementarii lucrarilor de reabilitare, diverse metode de
atenuare/eliminare a potentialului impact generat de acestea, trebuie implementate,
mai exact:
Adoptarea de bune practici si introducerea de constrangeri contractuale asupra

activitatilor Contractorului (ex. lucrul pe timpul noptii trebuie evitat);
Intretinerea corespunzatoare a utilajelor si echipamentelor pentru a evita

zgomotele cauzate de utilaje defecte;
Interventie imediata in cazul defectarii unui utilaj si repararea acestuia pentru a

se elimina cauza zgomotului;
Instruirea soferilor de camion in privinta reducerii zgomotului in trafic

(evitarea claxonatului nejustificat, intretinera vehiculelor).
Daca lucrul pe timp de noapte este necesar (aceasta situatie trebuie evitata pe cat
posibil), se poate incerca sa se opreasca alarma de marsarier a buldozerelor, fapt ce ar
contribui semnificativ la reducerea impactului zgomotului. Acest lucru este posibil
daca:
Pagina 60
organizarea santierului poate fi aranjata de asa natura incat sa garanteze ca

nicio persoana (muncitor sau spectator) nu are acces in zona de operare a
buldozerelor; sau
senzori in infrarosu sunt folositi pentru a imobiliza automat utilajul in cazul in

care detecteaza o persoana in apropierea vehiculului.
Din experieta altor proiecte de acest fel se stie ca zgomotul facut de materialul
transportat prin conducte poate fi considerabil in punctul in care conducta ajunge pe
tarm si face un cot de 90 de grade. Acest zgomot poate fi atenuat daca zona de contact
a conductei cu tarmul este inisipata la inceput, iar cotul conductei este ingropat in
nisip. Aceasta metoda se presupune a fi efectiva in a limita ipactul zgomotului produs
de aceasta sursa.
Ca urmare a masurilor de atenuare, impactul negativ rezidula ar deveni minor.
5.4
Sursele si protectia impotriva radiatiilor

Lucrarile de protectie costiera propuse nu vor presupune existenta unor surse de
radiatii.
5.5
Solul si subsolul
Situatia actuala
Geologia zonei costiere romanesti este dominata de roci moi tinere.

Formatiunile geologice intalnite in zona litorala sudica
De la Capul Midia spre sud, pana la Vama Veche si mai departe pe teritoriul
Bulgariei, in zona litorala apar aflorimente de depozite antecuaternare. Astfel,
sisturile verzi ale Dobrogei centrale, de varsta precambrian superior, afloreaza la
Cetatea Histria, langa satul Vadu, precum si in faleza lacului Tasaul. Jurasicul
superior calcaros (Oxfordian si Kimmeridgian) afloreaza la Cap Midia si pe malul
lacului Siutghiol (Chiriac, 1950; Draganescu, 1973). Tot in zona lacului Siutghiol apar
si depozite cretacice apartinand Barremianului, Aptianului si Senonianului (Chiriac,
1960).
Insa dintre toate formatiunile antecuaternare ce afloreaza pe litoral, Sarmatianul
reprezinta formatiunea cea mai raspandita. Calcarele de varsta Sarmatian mediu
(Bassarabian) si Sarmatian superior (Kersonian) alcatuiesc baza falezei marine
(Chiriac,1960) de pe litoralul sudic.
Deasupra calcarelor sarmatiene se intalnesc depozite argiloase de varsta Pleistocen
inferior. De culoare rosie, albicioasa sau verde, ele prezinta frecvente concretiuni
calcaroase si feromagneziene, cristale de gips si fragmente de roci pre-cuaternare. Au
fost descrise intercalatii subordonate de pietris. (Liteanu, Ghenea, 1966; Conea, 1970).
Interpretarea genetica a formarii argilelor rosii a fost facuta de catre Conea (1970),
care considera ca in timpul Pleistocenului inferior, in conditiile unui climat general
cald au aparut o serie de oscilatii ale temperaturii. Astfel, in perioadele mai
calduroase s-au format strate de sol (ce vor deveni ulterior argile rosii), in timp ce in
perioadele reci, intr-o matrice de argile rosii au fost acumulate pietrisuri calcaroase
Pagina 61
Datarea exacta a nivelului argilos este dificila din cauza lipsei fosilelor. Varsta
acceptata in prezent a fost data de catre Macarovici (1968) prin comparatia cu argilele
scytiene din Rusia.
Pleistocenul mediu si superior este reprezentat prin depozite groase de loess, care
reprezinta o roca slab consolidata, friabila, alcatuita din material detritic de granulatie
siltica si subordonat nisipos foarte fina, depuse prin depunere eoliana. Concretiuni In
succesiune verticala au fost recunoscute de catre Conea (1970) 7 grupe de paleosoluri,
usor de identificat in profilul falezei prin culoarea mai inchisa. Nivelurile cu soluri
fosile situate in partea superioara a profilelor de loess au fost atribuite interfazelor
Wurmiene, solurile fosile argiloase (foarte bine dezvoltate) fiind, probabil, depuse in
intervale interglaciare.
Stratele mai vechi de loess au granulatie asemanatoare pe tot teritoriul Dobrogei.
Ultimul si penultimul strat de loess indica sortarea dimensionala a materialului
detritic de la nisip foarte fin, pe marginea dunareana a Dobrogei, la silt, in apropierea
marii. Pe aceeasi directie se constata si scaderea grosimii stratelor.
Din punct de vedere mineralogic, loess-ul este este alcatuit din minerale usoare.
Cuartul, feldspatii si muscovitul se gasesc in proportii aproximativ egale. Pe baza
diferentierilor mineralogice a putut fi realizata o zonare a formatiunilor de loess
dobrogene astfel:
provincia Danubiana, in care rolul aluviunilor danubiene este predominant;
provincia centrala (sisturi verzi Dobrogea Centrala), cu o compozitie similara

cu cea a Dobrogei de Sud;
o serie reprezentata de zone mici situate in partea nordica a Dobrogei,

caracterizata prin depozite de loess (Bazinul Babadag, in vecinatatea
complexului lagunar Razelm-Sinoe).
Sectorul sudic este reprezentat in principal prin faleze instabile si plaje bariera izolate
ce separa lacuri costiere de mare. Principalul component litologic al falezelor este
loessul, un sediment fin de granulatie siltica, format prin acumulare eoliana asociata
intervalelor glaciare Cuaternare. Loessul este in mod caracteristic neconsolidat si
sfaramicios, predispus la eroziunea prin scurgerea apelor de suprafata si prin diferite
procesew de transport in masa (alunecari de teren, caderi de blocuri). Loessul poate fi
permeabil la apa iar argila rosie situata in baza falezei poate functiona ca o suprafata
de desprindere si alunecare facilitand astfel alunecarile de teren.
Caracterizarea sedimentelor de plaja
In cadrul raportului Studii de Dinamica Costiera si Sedimentologie elaborat in mai
2011 de catre Halcrow Romania au fost colectate si analizate probe de sedimente
superficiale de pe plaja emersa si submersa pna la izobata de 1,5m. Pozitionarea
probelor de sedimente a fost efectuata prin metoda nivelmentului geodezic (cu statia
totala) pentru cele recoltate de pe plaja emersa pana la limita superioara a valurilor.
Punctele de probare au fost alese pentru a fi reprezentative pentru diversele zone
caracteristice ale plajelor: limita interna a zonei de dune, zona de dune, contactul
dunelor cu zona de backshore, creasta bermei, limita superioara a valurilor.
Toate probele de sediment recoltate pe perioada campaniilor de teren au fost
expediate la laboratoarele specializate pentru analize granulometrice si mineralogice.
Pagina 62
Analizele granulometrice sunt in curs de efectuare prin metoda sitarii. In cea mai
mare parte a cazurilor insa, data fiind provenienta sedimentelor nisipuri fine
danubiene - continuarea analizei prin pipetare nu a mai fost necesara, pentru ca
fractiile siltica si argiloasa sunt pentru toate probele sub 2%.
Posibile surse ale sedimentelor de plaja din Unitatea Sudica
Partea de nord a Unitatii Sudice este reprezentata de Golful Mamaia. Aici, inainte de
construirea digurilor de la portul Midia, sursa principala de sediment era Dunarea,
ale carei aluviuni erau transportate in zona de catre curentii longitudinali. Ca urmare
a blocarii traiectoriei curentilor longitudinali de catre digurile de la Portul Midia,
principala sursa de sedimente e reprezentata in prezent de cochiliile de moluste.
Partea de sud a Unitatii Sudice, de la Constanta sud Agigea catre Vama Veche a
fost si inainte de constructiile portuare inafara influentei aluviunilor dunarene. Astfel,
principalele surse de sediment pentru aceasta zona sunt:
Cochiliile de moluste si fragmentele de cochilii
Claste din nivelele de calcare de varsta Sarmatian ce afloreaza fie in baza

falezei, fie pe fundul marii
Sedimente aduse prin alimentare artificiala in activitati din trecut
Eroziunea rocilor si structurilor de beton ca alcatuiesc parti ale ansamblului de

protectie costiera si ale amenajarilor de protectie portuara;
(probabil) sedimente (nisipuri) furnizate de sistemele vailor relicte (Techirghiol,

Carasu, Ostrov) in perioada Holocenului superior, care, in trecutul geologic au
fost active si beneficiare ale unei arii de drenaj ce furniza de asemenea
sedimente nisipoase. ceste vai sunt in prezent relicte.
Sedimentele superficiale de plaja din zona sudica a litoralului romanesc sunt mai
grosiere decat cele din sectorul nordic. Totusi, acestea sunt in principal nisipuri mediu
spre grosier granulare, spre deosebire de cele mai fine din nord. Exceptia este
reprezentata de celula de tranzitie - Golful Mamaia si Constanta, unde inca exista un
volum important de material sedimentar de origine Dunareana, adus aici de catre
curentii longitudinali inainte de construirea digurilor de la portul Midia. In sectiune
transversala, sedimentele mai fine se plaseaza in zona de backshore, in spatele liniei
tarmului, in timp ce o distributie specifica mai fine in partea superioara, grosiere in
partea inferioara este localizata in zona de swash. Mediana distributiei
granulometrice scade catre nisipuri mai fine odata cu cresterea adancimii apei, de la
3m adancime spre domeniul de offshore. Aceasta unitate care sufera de un deficit
cronic de sedimente prezinta si o alta caracteristica: calcarele afloreaza direct pe
fundul marii pe arii extinse de la Eforie la Vama Veche, in vreme ce nisipurile pot fi
sedimentate si in depresiunile / alveolele existente pe suprafata calcarelor.
Surse de poluare a solului si subsolului
In perioada de constructie, daca lucrarile de reabilitare/ constructie propuse in cadrul

proiectului vor fi efectuate n conformitate cu normele organizarii de santier, de
protectia mediului si de securitate a muncii, nu vor exista surse de poluare a
sedimentelor.
Pagina 63
Analiza probelor de sedimente recoltate din Dunare, din perimetrele propuse pentru
dragare a indicat faptul ca, din punct de vedere al concentratiilor de metale grele si
total hidrocarburi din petrol, acestea au aceleasi caracteristici cu din probele de nisip
din zonele in care se va realiza innisiparea. De aceea, se estimeaza ca alimentarea
artificiala cu nisip danubian nu va avea niciun fel de impact asupra calitatii
sedimentelor din sectoarele analizate.
Singurele surse potentiale pot sa apara doar in caz de accidente, respectiv in caz de
deversare de combustibili in apa, de unde pot ajunge in sedimente sau in cazul unei
gestionari necorespunzatoare a deseurilor.
In perioada de exploatare nu vor aparea surse de poluare a sedimentelor ca urmare a
lucrarilor efectuate.
Impactul potential
In timpul executarii lucrarilor propriu-zise, se vor inregistra fenomene de tasare a

sedimentelor care alcatuiesc in prezent plaja ca urmare a executiei si utilizarii
drumurilor de exploatare si a circulatiei utilajelor. Aceste fenomene vor fi temporare,
doar in perioada lucrarilor si vor fi remediate dupa finalizarea acestora prin
dezafectarea drumurilor tehnologice si refacerea zonelor afectate.
In conditii normale de lucru nu va fi generat niciun impact semnificativ de mediu
asupra sedimentelor din sectoarele analizate. Un potential impact asupra calitatii
sedimentelor va putea fi generat doar in caz de accident deversare de combustibili.
In cazul in care se va inregistra un astfel de incident, se va interveni imediat pentru
stoparea deversarii si eliminarea efectelor, astfel incat se poate considera ca
potentialul impact asupra sedimentelor va fi neglijabil, tinand cont si de faptul ca intro astfel de situatie cantitatile de combustibil ce se pot deversa nu vor fi mari.
Dupa finalizarea proiectului, tinand cont de faptul ca granulometria sedimentelor
care vor fi aduse pe plaja este mai mare decat cea actuala si luand in considerare
masurile propuse in cadrul proiectului, se va mari gradul de stabilitate a
sedimentelor n aceasta zona, astfel incat impactul potenial asupra sedimentelor este
in ansamblu pozitiv.
In faza de constructie, ca masuri de diminuare/eliminare a potentialului impact

generat asupra calitatii sedimentelor se propun:
Efectuarea lucrarilor de reabilitare/ constructie propuse prin proiect n

conformitate cu normele organizarii de santier, cu normele de protectia
mediului si de securitate a muncii. In aceasta situatie, va fi eliminat orice
impact potential asupra sedimentelor;
Intretinerea corespunzatoare si verificarea periodica a utilajelor utilizate in

vederea eliminarii posibilitatii de scurgere de combustibil;
Din Dunare sa fie dragate numai straturile de nisip curat; in momentul in care
se intercepteaza straturi de nisip argilos-prafos sa se nceteze exploatarea i
refularea materialului pe plaje si sa se schimbe pozitia dragii deasupra
depozitelor nisipoase;
Pagina 64
Verificarea periodica a calitatii nisipului fluviatil pentru a se asigura ca este de

o calitate corespunzatoare si nu va induce o poluare a sedimentelor marine.
In faza de exploatare (dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare), obligatia intretinerii

plajelor revine administratorului acestora, care este responsabil si de luarea de masuri
pentru eliminarea unui potential impact asupra sedimentelor.
5.6
Biodiversitate
5.6.1.1
Date generale
Surse de informare
Informatiile despre biodiversitate, flora si fauna ariei studiate se bazeaza pe:
5.6.1.2
Informatii publice, sau furnizate/colectate de catre subconsultanti: Institutul

de Cercetari Marine din Venetia (ISMAR), Institutul National de CercetareDezvoltare Marina Grigore Antipa (INCDM), Institutul National de Geologie
Marina si Geoecologie (GeoEcoMar rapoarte stintifice si tehnice) si Institutul
National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii;
O revizuire a rapoartelor si datelor furnizate de ABAD-L (Fise Habitat 2010,

Zone de protectie a speciilor acvatice), Hellenic Centre for Research (Grecia)
(functionarea ecosistemelor) si IPTANA;
Informatii din domeniul piscicol de la INCDM Grigore Antipa;
Vizite in teren;
Consultari cu autoritati de protectie a mediului.
Zone protejate desemnate

Zone protejate desemnate la nivel international si european
Zonele propuse pentru realizarea lucrarilor de protectie se afla in apropierea sau in
interiorul a sapte zone protejate desemnate la nivel international (Natura 2000).
Aceste zone sunt impartite astfel: trei Zone Special Protejate (SPA) desemnate sub
Directiva pentru Pasari a CE (79/409/EEC), trei Situri de Importanta Comunitara
(SCI) desemnate sub Directiva pentru Habitate a CE (92/43/EEC) si o zona Ramsar
listata in cadrulConventiei Ramsar pentru Zone Umede de Importanta Internationala
la care Romania a aderat prin Legea nr. 5/1991.
De asemenea, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, zona desemnata SCI, SPA, Ramsar si
parte a Patrimoniului Mondial UNESCO se gaseste la 20km nord fata de zona
lucrarilor propuse. Zona Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (580 000ha) reprezinta
cea mai mare arie mlastinoasa din Europa si una din cele mai mari ale lumii. Aceasta
zona umeda cuprinde peste 300 de specii incluzand o colonie importanta de pelicani
Pelecanus onocrotalus si de asemenea planta Broscarita Creata Potamogeton crispus.
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este cea mai mare zona protejata din Romania.
Rezervatia, ce are gradul de protectie cel mai mare la nivel international, cuprinde 30
de ecosisteme diferite identificate in Inventarul de Flora si Fauna al Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii din 1991. Teritoriul rezervatiei cuprinde Delta Dunarii, Fluviul
Dunarea (sectorul marin), campia inundabila de la Isaccea la Tulcea , Lacul Murighiol
Pagina 65
Plopu, Complexul Lacurilor Razim Sinoe si zona de coasta a Marii Negre pana la
adancimea de 20m.
In Tabelul 5.6 -17 Zone Protejate desemnate la nivel international sunt prezentate
zonele protejate de interes international care ar putea fi afectate de lucrarile de
protectie costiera. Aceste zone sunt prezentate in Anexa F.
Tabelul 5.6-17 Zone Protejate desemnate la nivel international
Indicativ Zona
Protejata
Marea Neagra
SPA
(ROSPA0076)
Lacul
Techirghiol SPA
(ROSPA0061) si
sit Ramsar
Locatia Zonei
Protejate si distanta
pana la zona de
interes
Partea de lucrari
propuse care se vor
desfasura in larg se
gasesc in interiorul
zonei protejate.
Aproximativ 250m vest

de Eforie Nord
Caracteristici principale
Zona este compusa din 98% mare si 2% estuare si lagune.Particularitatile

fizico-chimice si biologice ale Marii Negre determina existenta unor
conditii unice ce permit dezvoltarea unei largi palete de specii. Zona
contine speciile:
18 specii din Anexa 1 Directiva Pasari a CE: Furtunar Puffinus yelkouan,

Pelicanul Cret Pelecanus crispus, Lebada de iarna Cygnus cygnus,
Pescarusul mic Larus minutus, Chira de mare Sterna sandvicensis, Gasca
cu gat rosu Branta ruficollis, Chirighita cu obraji albi Chlidonias
hybridus, Chirighita neagra Chlidonias niger, Cufundar polar Gavia
artica, Cufundarul mic Gavia stellata, Pescarita razatoare Gelochelidon
nilotica, Pescarusul roz-alb Larus genei, Pescarusul cu cap negru Larus
melanocephalus, Ferestras mic Mergus albellus, Notarita cu cioc subtire
Phalaropus lobatus, Chira mica Sterna albifrons, Pescarita mare Sterna
caspia si Randunica de mare Sterna hirundo.
Peste 20 000 de specii de pasari de apa in timpul sezonului de migratie
SPA: Suprafata de 3035ha a acestui sit este formata si lacuri si rauri 44%,
mlastini 4%, teren arabil cultivat 36%, pasune 4%, teren agricol necultivat
10% si terenuri modificate antropic 2%. Cele doua diguri construite intre
1983 si 1989 au impartit lacul in trei corpuri de apa cu proprietati diferite,
o zona cu apa dulce in vest ( salinitate 1,0 2,3g/l), o zona cu apa salcie in
centru (salinitate 6-8g/l) si o zona cu apa sarata langa Marea Neagra
(salinitate 55 55g/l). Situl gazduieste un numar important de specii de
pasari protejate:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra
speciilor migratoare (Bonn): 50
c) numar de specii periclitate la nivel global: 5
In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20 000 de exemplare
de pasari de balta.
Ramsar: Lacul Techirghiol a fost ratificat ca sit Ramsar pe 23 Martie 2006.
Speciile prezente includ Iarba de saratura Puccinelia distans, Triton cu
creasta dobrogean Triturus dobrogicus and Broasca cu burta rosie Bombina
Bombina, precum si mai multe specii periclitate de lilieci (e.g. Liliacul cu
aripi lungi Miniopterus schreibersii). Situl furnizeaza conditii bune de
cuibarit pentru speciile de pasari migratoare, in special rate si gaste, din
care unele sunt in pericol de disparitie la nivel mondial (Gasca cu gat rosu
Branta ruficollis si Rata cu cap alb Oxyura leucocephala). Vegetatia de
mlastina este ideala ca loc de inmultire pentru pasarile acvatice. Salinitatea
neobisnuita din Lacul Techirghiol permite dezvoltarea unui mic crevete
Artemia salina,care creaza namol biogenic folosit in tratamente terapeutice
Pagina 66
Indicativ Zona
Protejata
Locatia Zonei
pana la zona de
interes
Lacul Siutghiol
SPA
(ROSPA0057)
Aproximativ 250m vest

de Mamaia Sud.
Aproximativ 500m
vest de Tomis Nord si
Tomis Centru.
Aproximativ 1km vest
de Tomis Sud.
Suprafata de 2023,3ha a acestui sit este formata din 92% lacuri, 4%

mlastina si 4% teren ocupat antropic. Lacul Siutghiol si Tabacariei sunt
situate la nord de Constanta si formeaza un complex lacustru datorita
legaturii stranse care exista intre ele.
Lacul Siutghiol, cu exceptia partii estice delimitate de cordonul maritim
(lat de 300-600m) pe care este situata statiunea Mamaia, prezinta o faleza
cu inaltimi ce variaza intre 10 si 20m. Datorita expunerii vanturilor de
nord-est si a suprafetei mari de desfasurare pe oglinda apei, tarmul vestic
si cel sudic este supus direct abraziunii lacustre care actioneaza intens. In
partea nordica, datorita adapostului creat de faleza in calea vantului, s-a
instalat o vegetatie de stuf, pe alocuri formand chiar plaur. Acest sit
gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate
incluzand:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 32
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra
speciilor migratoare (Bonn): 43
c) numar de specii periclitate la nivel global: 4
In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20 000 de exemplare
de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.
Plaja submersa
Eforie Sud
Eforie Nord SCI
(ROSCI0197)
Aproximativ 800m sud

de Eforie Nord.
Zona marina de
la Capul Tuzla
SCI
(ROSCI0273)
Aproximativ 10km sud

de Eforie Nord
Suprafata de 141ha a acestui sit este formata din :

- Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare
90%;
- Nisipuri si zone mlastinoase neacoperite de apa de mare la reflux 10%.
Plaja submersa de la Eforie este singura plaja din zona sudica a litoralului
romanesc care nu a fost modificata, pana in prezent, prin constructia de
structuri masive de protectie costiera.
Doar aici, se pastreaza hidrodinamica naturala si habitatele caracteristice
unei plaje nisipoase expuse. Este singurul loc de pe intreg cuprinsul
litoralului romanesc in care speciile de moluste bivalve Donacilla cornea si
Donax trunculus mai supravietuiesc in prezent.
Suprafata de 1738ha a acestui sit este formata din :
- Recifi 80%
- Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 2%
- Nisipuri si zone mlastinoase neacoperite de apa de mare la reflux 1%
In zona Cap Tuzla fundul stancos recifal are cea mai mare extindere spre
adanc si cel mai variat si accidentat relief din sectorul romanesc al Marii
Negre. de aceea, aici se intalneste cea mai diversa gama de microhabitate
de acest tip si,in consecinta, o fauna si flora acvatica foarte diversa. Zona
nu este inca afectata de impacte antropice majore si nu este favorabila
navigatiei din cauza reliefului submarin foarte accidentat.
Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE:
- Delfinul cu bot gros Tursiops truncatus
- Porc de mare Phocoena phocoena
Specii de peti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
- Rizeafca Alosa tanaica
Alte specii importante de flora si fauna Delfinul comun Delphinus
delphis, Scrumbia de dunare Alosa maeotica maeotica, Cufundar polar Gavia
arctica, Cormoranul Phalacrocorax carbo sinensis, Nisetrul Acipenser
Pagina 67
Indicativ Zona
Protejata
Locatia Zonei
pana la zona de
interes
gueldenstaedtii, Cocosel de mare Aidablennius sphynx, Morun Huso huso,

Guvidul Neogobius ratan, Furtunar Puffinus yelkouan, Pastruga Acipenser
stellatus,Zargan Belone belone belone sau Calultul de mare Hippocampus
guttulatus.
Zone protejate la nivel national

In Tabelul 5.6 -18 Zone protejate la nivel national sunt prezentate cele trei zone
protejate de interes national, amplasate in zona lucrarilor propuse.
Tabelul 5.6-18 Zone protejate la nivel national
Zona Protejata
Rezervatia naturala Dunele

marine de la Agigea
Locatia Zonei Protejate si

distanta pana la zona de
interes
Aproximativ 250m nord de
Eforie Nord
Rezervatia naturala Lacul

Agigea
Rezervatia naturala Lacul
Techirghiol
Aproximativ 250m nord de

Eforie Nord
Aproximativ 250m vest de
Eforie Nord
- dune marine reprezentate

de un platou de 8-10m, cu
120 de specii de plante si
animale
- lac cu o suprafata de 35ha
cu 5 000 10 000 pasari
- zoologica
Zonele protejate de interes national nu se regasesc in amplasamentul sau in imediata

vecinatate a lucrarilor propuse.
5.6.1.3
Habitate
Plaja
Zonele de plaja din aria lucrarilor de protectie costiera propuse au diverse substraturi.
Habitatele de plaja principale includ zone cu nisip, zone stancoase (diguri), zone cu
copaci spre uscat (de ex. la Mamaia Sud) si zone cu tufaris.
5.6.1.4
Specii
Pasari
Speciile de pasari nu au fost studiate ca parte a acestui proiect, dar speciile ce pot
aparea pe locatia lucrarilor sau in imediata vecinatate includ:
Ape costiere: Corcodelul cu gat negru Podiceps nigricollis, Cormoranul mare

Phalacrocorax carbo, Cormoranul mic Phalacrocorax pygmeus, Pescarusul
argintiu Larus argentatus, Pescarusul mic Larus minutus, Pescarusul razator
Chroicocephalus ridibundus, Pescarusul mediteranean Ichthyaetus
melanocephalus si Randunica de mare Sterna hirundo.
Plaje nisipoase: Prundarasul gulerat mic Charadrius dubius, Prundarasul de

saratura Charadrius alexandrinus, Codobatura alba Motacilla alba, Vrabia
Passer domesticus si Vrabia de camp P. montanus.
Pagina 68
Faleze abrupte: Vrabia Passer domesticus, Vrabia de camp Passer montanus,

Lastunul de mal Riparia riparia, Pietrar sur Oenanthe oenanthe si Pietrar negru
Oenanthe pleschanka.
Dune de nisip: Potarnichea cenusie Perdix perdix, Prepelita Coturnix coturnix,

Ciocarlan motat Galerida cristata.
Zone cu vegetatie: Cucuveaua Athene noctua, Ciocanitoarea de gradina

Dendrocopos syriacus, Ciocanitoarea de stejar Dendrocopos medius, Graurul
european Sturnus vulgaris, Vrabia Passer domesticus, Cotofana Pica pica,
Gugustiucul Streptopelia decaocto, Sfrancioc cu fruntea neagra Lanius minor,
Mierla Turdus merula si Florinte Chloris chloris.
Zone construite (infrastructura si cladirile din apropierea plajelor): Huhurezul

mic Strix aluco and Cucuveaua Athene noctua.
Campurile agricole (din imediata apropiere a plajelor): Ciocarlia de camp

Alauda arvensis, Ciocarlanul motat Galerida cristata.
Zone umede (din imediata apropiere a plajelor): Starc cenusiu Ardea cinerea,
Egreta mica Egretta garzetta, Rata mare Anas platyrhynchos, Rata cu cap
castaniu Aythya ferina, Rata rosie Aythya nyroca, Rata caraitoare (Sarsela de
vara) Anas querquedula, Nagatul Vanellus vanellus, Lisita Fulica atra,
Pescarusul razator Larus ridibundus, Randunica de mare Sterna hirundo.
Disturbarea sau distrugerea habitatelor de plaja datorita constructiilor de protectie a

tarmului poate prezenta un pericol pentru speciile de pasari amenintate ce traiesc in
zona tarmului.
Mamifere marine
Trei specii de mamifere marine traiesc in Marea Neagra, Delfinul comun Delphinus
delphis, Delfinul cu bot gros Tursiops truncatus si Porcul de mare Phocoena
phocoena, toate fiind specii protejate recunoscute la nivel european. Toate cetaceele
sunt protejate conform Anexei IV din Directiva Habitate a UE, iar Porcul de mare si
Delfinul cu bot gros sunt specii inscrise si in Anexa II. Aceste animale sunt extrem de
vulnerabile la actiunile umane, iar numarul lor scade ca urmare a prinderii in plasele
de pescuit, a reducerii fondului piscicol marin si a degradarii calitatii mediului marin
(Institutul Antipa 2011).
Nu exista informatii credibile cu privire la numarul si distributia cetaceelor din Marea
Neagra (ACCOBAMS et al 2006), astfel ca exista incertitudini cu privire la prezenta
cetaceelor sau a altor animale marine in zona de interes. La 10km sud de Eforie Nord
se afla zona protejata ROSCI 0273 Zona marina de la Capul Tuzla a carei
functionalitate principala este protejarea speciei Delfinul cu bot gros, astfel ca
prezenta cetaceelor in zona de interes este posibila.
Specii florale
Flora din lungul majoritatii zonei de coasta a Marii Negre este reprezentata de
vegetatia specifica stepei, cereale si plante rezistente la conditiile de climat uscat si la
morfologia solului (nisip si loess) ( studiul JICA 2007). Vegetatia de stepa cuprinde
specii ca Paiusul stepic Festuca valesiaca, Paiusul Festuca pseudovina, Nagara Stipa
capillata si este asociata prezentei cernoziomurilor. In multe zone vegetatia naturala a
fost inlocuita de culturi de cereale. Pe coasta Marii Negre se gaseste si un numar
Pagina 69
limitat de paduri formate in special din specii de stejar (Stejar pufos Quercus
pubescens si Stejar brumariu Quercus pedunculiflora).
Specii invazive
Datorita navelor comerciale, in Marea Neagra a fost introdusa accidental Meduza
americana Mnemiopsis leydi ce se hraneste cu icre si larve de peste, precum si cu
nevertebrate mici (ICPDR 2007). Nu se stie daca aceasta specie invaziva este prezenta
in zona lucrarilor propuse.
Specii bentonice
O analiza biologica a faunei bentonice a fost facuta de JICA pentru a identifica si
evalua marimea populatiei speciilor bentonice din zonele ce pot servi ca surse de
nisip din lungul coastei Marii Neagre, inclusiv zonele din sectoarele Mamaia Sud si
Eforie Nord. Sectoarele de prelevarea au avut o distributie nord sud in lungul
gradientului ecologic controlat de descarcarea Fluviului Dunarea.
Au fost obtinute rezultatele urmatoare:
Eforie Nord: Cea mai mare biodiversitate din cele patru zone analizate din
lungul coastei, cea mai mare densitate si biomasa exprimata prin numarul de
indivizi sau masa pe unitatea de arie si prin indexul de diversitate, biomasa
ridicata exprimata ca masa uda absoluta, raportul H/Hmax moderat scazut;
molustele din aceasta zona au dimensiunile cele mai mari;
Mamaia Sud: conditii asemanatoare cu Eforie Nord, dar o diversitate de specii

mai mica, raportul HD/Hmax are valoarea cea mai mare, explicand ca
populatiile diverselor specii au un numar asemanator de indivizi.
5.6.2.1
Impactul potential
Zone protejate
I.1
Lucrarile de reabilitare a digurilor sparge-val si constructia sau extinderea
epiurilor, impreuna cu reincarcarea plajelor cu nisip din cele cinci sectoare vor avea
loc in cadrul Rezervatie avifaunistice Marea Neagra - ROSPA 0076. Astfel, exista
potentialul pentru un impact major direct negativ asupra pasarilor si a habitatelor
acestora din zona protejata. Impactul poate rezulta din tulburarea sau pierderea
habitatelor din zona de apa mica (zona de hranire) a pasarilor acvatice si din
deranjarea acestora datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor vizuale din timpul
fazelor de constructie.
Datorita interventiilor antropice de pe plaje, a prezentei zonelor industriale si a
dezvoltarii imobiliare a zonelor de tarm, exista probabilitatea unui impact negativ
nesemnificativ asupra pasarilor de uscat, datorita zgomotului, vibratiilor si
tulburarilor vizuale din timpul fazele de constructie.
Singurele zone in care pasarile ce cuibaresc pe pamant pot fi prezente sunt sectoarele
Tomis. Exista astfel posibilitatea ca pasarile ce cuibaresc pe aceste plaje sa fie afectate
de reincarcarea plajelor cu nisip, rezultand potentialul unui impact negativ direct
major, cu caracter local
Pagina 70
I.2.
Lucrarile propuse sunt localizate in afara Rezervatiilor avifaunistice Lacul
Techirghiol ROSPA 0061 si Lacul Siutghiol ROSPA 0057. Deoarece ambele lacuri sunt
separate de zona de lucru de pe plaje de artere rutiere si o zona liniara de constructii
de-a lungul drumului, este putin probabil ca lucrarile sa afecteze aceste sit-uri impactul asupra pasarilor din aceste zone protejate este considerat a fi nesemnificativ.
I.3
Lucrarile propuse sunt localizate in afara Siturilor de importanta comunitara
Plaja submersa Eforie Nord Eforie Sud ROSCI 0197 si Zona marina de la Capul
Tuzla ROSCI 0237, situri localizate in partea de sud a lucrarilor propuse. Este putin
probabil ca lucrarile propuse sa afecteze procesele de coasta din cadrul acestor arii
SCI desemnate, deoarece noile structuri de protectie coastiera nu se vor extinde
dincolo de tarm peste distanta bratului existent al portului Eforie. In consecinta,
lucrarile propuse nu vor avea niciun impact semnificativ asupra acestor sit-uri.
Habitate
I.4
Folosirea utilajelor in zonele de lucru sau pe rutele de acces spre acestea poate
determina o deranjare temporara a florei, dar nu este anticipat un impact semnificativ.
Specii
I.5.
O gama mare de pasari folosesc zona de interes, iar cele ce folosesc apele
costiere for fi afectate in mod negativ de lucrarile propuse. Impactul zgomotului si
vibratiilor, rezultate in urma proceselor de constructie, poate deranja pasarile din sau
de langa zona de interes impact negativ minor. Totusi, lucrarile de constructie vor fi
temporare, iar pasarile sunt foarte mobile si astfel se asteapta ca acestea sa se mute
singure, in perioada constructiei, in alte zone mai izolate. Datorita interventiilor
antropice de pe plaje, a prezentei zonelor industriale si a dezvoltarii imobiliare a
zonelor de tarm, probabilitatea existentei unui impact negativ asupra pasarilor de
uscat, datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor vizuale din timpul fazelor de
constructie, este mica.
I.6
Pe durata lucrarilor de constructie poate aparea deranjarea temporara a
cetaceelor si a altor animale marine mari datorita nivelelor ridicate de zgomot, vibratii
si a construirii unor bariere fizice (degradarea habitatului). Totusi, datorita
suprafetelor largi de mare disponibile din zona lucrarilor, a timpului relativ mic de
constructie si a faptului ca majoritatea animalelor marine (inclusiv cetaceele)
manifesta un comportament de evitare a zonelor unde nivelul de zgomot depaseste
nivelul de baza, se presupune ca aceste lucrari vor avea un impact negativ minor.
I.7
Pot exista efecte asupra mediului marin datorita eliberarii de sedimente in
coloana de apa in timpul reincarcarii cu nisip a plajelor. Acest proces poate modifica
caracteriticile sedimentului in lungul tarmului si posibil modifica comunitatile de
nevertebrate, lucru ce poate afecta indirect populatiile de pasari si pesti. Poate exista
astfel un impact negativ minor asupra populatiei de nevertebrate, prin deplasarea
temporara a acestora in lungul tarmului, cu un impact asociat asupra mediului marin.
I.8
Noile epiuri si structurile noi sau extinse vor asigura zone aditionale de
colonizare pentru organismele ce se fixeaza de substrat. Deoarece astfel se diversifica
habitatul de tarm, poate exista un impact benefic minor.
5.6.2.2
Zone protejate
Pagina 71
I.9
Este posibil ca extinderea structurilor existente si constructia unora noi sa
afecteze comportamentul de cuibarit a pasarilor din Rezervatia avifaunistica Marea
Neagra ROSPA 0076 incluse in Anexa I, prin modificarea vizibilitatii zonelor,
vizibilitate necesara pasarilor pentru a se apara de pradatori sau prin micsorarea
suprafetelor de cuibarit, ca urmare a spatiului necesar construirii noilor structuri.
Totusi, se considera ca aceste impacturi negative vor fi depasite prin imbunatatirea
habitatelor datorita ridicarii nivelului plajei.
Habitatele de cuibarit adecvate pentru unele pasari din rezervatie (ex. Chira mica)
sunt determinate in principal de altitudinea terenului (care determina posibilitatea de
a fi inundat in perioada de cuibarit). Inaltarea plajelor poate atrage pasari ce cuibaresc
pe sol si minimiza posibilitatea inundarii cuiburilor existente, astfel oferind o mai
mare oportunitate pentru reproducerea cu succes a acestora. Functionarea acestor
structuri de protectie a tarmului este astfel considerata a avea un impact moderat
benefic.
Masuri de diminuare a impactului
D1 si D2
Masurile de diminuare a impactului depind de gradul de folosinta a
zonelor de interes de catre pasari. Daca aceste zone sunt folosite pentru cuibarit,
atunci evitarea efectuarii lucrarilor in perioada de cuibarit este foarte importanta.
Totusi, daca aceste zone sunt folosite majoritar de pasari ce nu cuibaresc aici, atunci
sezonul estival poate fi cel mai propice realizarii constructiilor. Poate fi nevoie de o
reducere a nivelului de zgomot, daca acesta devine o problema.
D3
Accesul utilajelor va fi restrictionat, unde este posibil, la drumurile existente
din zona de interes. Instalatiile folosite pe plaje vor evita trecerea peste vegetatia
existenta.
D4
Lucrarile de constructie trebuie planificate in asa fel incat sa se evite perioada
de inmultire a pasarilor.
D5
Pentru impactul asupra cetaceelor nu se propun metode de diminuare,
deoarece se anticipeaza ca acestea vor parasi temporar zona datorita cresterii locale a
nivelului de zgomot. Impactul rezidual ramane astfel negativ, dar minor.
5.7
Pescuitul
5.7.1.1
Situatia existenta
Zone desemnate pentru pescuit

Urmatoarele zone desemnate pentru pescuit sunt prezente in zona studiata:
Zone pentru pescuitul comercial si pentru pescuitul speciilor de pesti cu

potential economic;
Zonele cu salmonide definite ca acele ape ce permit sau pot permite

dezvoltarea populatiilor de specii salmonide cum ar fi Pastravul Salmo trutta,
Lipanul Thymallus thymallus si speciile de Peste alb Coregonus;
Zonele cu ciprinide - definite ca acele ape care ar permite sau ar putea permite
dezvoltarea populatiilor de ciprinide, cum ar fi Stiuca Esox lucius si Bibanul
Perca fluviatilis;
Pagina 72
Zonele de crestere a molustelor in zonele in care sunt propuse lucrarile de

protectie a zonei costiere exista doua zone (vezi Anexa E) desemnate pentru
cresterea molustelor marine (conform datelor furnizate de Apele Romane),
dupa cum urmeaza:
-
Zona 3 de la Navodari pana la Portul Constanta aceasta zona include

lucrarile de protectie a zonei costiere din Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis
Centru si Tomis Sud;
Zona 4 de la Agigea pana la Mangalia - aceasta zona include lucrarile de

protectie a zonei de coasta din Eforie Nord.
Figura 5.7-13 Zonele de crestere a molustelor
Acestea sunt zonele desemnate in conformitate cu Directiva UE 79/923/EEC privind

protectia, si acolo unde este necesar, imbunatatirea apelor in care se cresc moluste
pentru a contribui la calitatea molustelor comestibile. Directiva include standarde
pentru calitatea apei pentru diferiti parametri, inclusiv substante solide aflate in
suspensie si nu trebuie incalcata in urma activitatilor asociate cu lucrarile propuse
pentru protectia zonei costiere.
In cele doua zone aflate in raza zonei studiate sunt prezente urmatoarele specii:
Midii Mytilus galloprovincialis Lamark (MIDI si midia);
Scoici cu coaja moale Mya arenaria Linnaeus, Corbula mediteranea maeotica

Milaschevich, Scapharca inequivalvis Bruguire, Cerastoderma edule lamarki
(Reeve);
Melc gastropod Rapana venosa (Valenciennes).
In anul 2009, calitatea apei in zonele de conchiliocultura a fost in mare masura, in

conformitate cu limitele specifice prevazute de legislatia relevanta (inclusiv HG nr.
202/2002 si 201/2002), singura nerespectare semnificativa aparand pentru salinitate
in Zona 1 (conform datelor furnizate de Apele Romane).
Pagina 73
5.7.1.2
Pescuitul comercial
Speciile de pesti (vezi Anexa G) din cadrul platformei romanesti a Marii Negre includ
potential peste 140 de specii si subspecii (Radu et al 1998). In perioda 1960 1980
bazinul Marii Negre detinea 26 de specii de pesti comerciale, insa, treptat, numarul
acestora a scazut. Dintre speciile cu importanta comerciala au ramas (conform
Institutului Antipa, 2011) aproximativ zece specii pelagice (Sprot Sprattus sprattus,
Merluciu Merlangius Euxinus merlangus, Hamsie Engraulis encrasicolus, Stavridul
Trachurus mediterraneus Ponticus, Hanus Mesogobius batrachocephalus, Stronghil
Neogobius melanostomus, Lufar Pomatomus saltatrix, Chefal Mugil cephalus,
Barbunul Ponticus Mullus barbatus, Aterina Atherina Boyer) si trei specii demersale
(Calcan Max Psetta maeotica, Limba de mare Solea nasuta, Platica Platichtys luscus
flesus).
Conform rapoartelor intocmite de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura
(ANPA) pentru Eurostat pentru anul 2009, speciile comerciale de pesti din Marea
Neagra sunt Avatul Aspius Aspius, Babusca Rutilus rutilus, Batca Blicca bjoerkna,
Bibanul Perca fluviatilis, Crapul alb Hypophthalmychthys molitrix, Crapul de iarba
Ctenopharyngodon idella, Novacul Arystichys nobilis, Caras Carassius auratus
gibelio, Crapul Cyprinus carpio, Mreana Barbus barbus, Morunas Vimba Vimba,
Obletele Alburnus alburnus, Linul Tinca tinca, Sabita Pelecus cultratus, Vaduvita
Leuciscus IDUs, Fusarul Aspro streber, Scobarul Chondrostoma nasus, Platica
Abramis brama, Rosioara Scardinius erythrophthalmus, Salaul Stizostedion
lucioperca, somnul Silurus glanis, Stiuca Esox lucius, Scrumbia Alosa pontica,
Chefalul Mugil cephalus, Rizeafca Alosa caspio.
Pe baza evaluarilor realizate intre 1998 si 2008 pentru principalele specii de pesti
capturate si rezultatele cercetarilor efectuate in 2011, in Tabelul 5.7 -19 Stocurile de
peste (tone) si valoarea estimata a CTA pentru principalele specii de pestise prezinta
estimari ale stocurilor de peste si Capturile Totale Admisibile (CTA) pentru speciile de
pesti de interes economic de-a lungul coastei romanesti.
Tabelul 5.7-19 Stocurile de peste (tone) si valoarea estimata a CTA pentru principalele specii
de pesti
Specia
Sprot
Merluciu
Hamsie
Porcusor
Calcan
Caine de mare
Stoc (t) (Sectorul

Romanesc)
60 000
8 500
20 000
500
1 300
1 450
C.T.A. (t) (estimat)

10 000 (Sectorul Romanesc)
Captura auxiliara 500
Cooperare regionala necesara
100
50
50
Majoritatea capturilor de peste din sectorul romanesc al Marii Negre sunt dominate
de peste 20 de specii de pesti mici (de exemplu, sprot, hamsie, merluciu) si, in general,
exista o cantitate redusa de specii valoroase, cum ar fi calcanul, rechinul, sturionul,
macroul, zarganul, scrumbia, chefalul si lufarul, care sunt in prezent intr-o stare
critica.
Starea stocurilor principalelor specii comerciale de pesti din sectorul romanesc al
Marii Negre variaza semnificativ, cu o tendinta clara de recuperare pentru hamsie si o
Pagina 74
usoara revenire pentru lufar, chefal si stavrid negru. Sprotul este singura specie care a
aratat o fluctuatie naturala aproape normala si existenta unor stocuri relativ bune.
Debarcarile de pe Marea Neagra in Romania au scazut intre 1998 si 2005, valoarea cea
mai scazuta fiind atinsa in 2003 (Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii
Rurale, 2006).
5.7.1.3
Activitatea de pescuit
Institutul National pentru Cercetare si Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" (2011) a
furnizat informatii cu privire la activitatea de pescuit. Pescuitul comercial practicat
de-a lungul litoralului Marii Negre se efectueaza de catre:
Pescuit stationar (aprilie-octombrie) in zonele de coasta de mica adancime cu

unelte de pescuit fixe (navoade, setci, paragate si plase de pescuit in zona plajei intre 3
11m adancime) si setci si paragate pentru calcan utilizate la adancimi cuprinse intre
40 si 60m, in special in si in jurul zonei lucrarilor propuse;
Pescuitul cu traule (martie-octombrie) executat de catre nave cu traule pelagice

la adancimi de 20-60m. Concurenta creata de importul de produse din peste, o flota
de nave imbatranite si cresterea costului combustibilului a dus la o reducere a
activitatilor de pescuit prin aceasta metoda in Marea Neagra.
In anul 2006, 454 nave de pescuit de coasta au fost inregistrate (Ministerul
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale 2006); 27 nave cu o lungime de minim
12m si 428 vase mici de pescuit din lemn sau fibra (sub 12m lungime). Aceste nave
utilizeaza pentru debarcari porturile comerciale de pescuit din Mangalia si Constanta,
aceastea aflandu-se in zonele sau in vecinatatea zonelor lucrarilor propuse.
In plus, pescuitul manual la scara mica, este practicat la nivel local cu instrumente de
pescuit manuale - undite (martie-octombrie), pe diguri si cu ambarcatiuni pana la
30m adancime.
5.7.2.1
Impactul potential
Zonele desemnate pentru cresterea de moluste
I.1. Lucrarile propuse se incadreaza in cele doua zone desemnate ca ape pentru
cresterea de moluste cum ar fi midii, scoici si melci. Modificarile locale ale
calitatii apei, ca urmare a nivelului crescut de turbiditate si modificarile
sedimentelor in suspensie si/sau depozitate in aceste zone au un potential
impact negativ minor asupra apelor desemnate pentru astfel de culturi. Totusi,
trebuie remarcat faptul ca impactul furtunilor poate poate avea un efect mai
mare pe o suprafata mult mai intinsa decat procesul de descarcare a nisipului pe
plaja si constructia structurilor de protectie costiera.
I.2
Exista posibilitatea unei tulburari fizice directe, precum si a unor pierderi in

numarul populatiei de moluste datorate amprentei amplasarii strucurilor de
protectie a zoni costiere propuse, ce ar putea avea un impact negativ moderat.
Aceste actiuni ar avea ca rezultat indepartarea (de exemplu pierderea) sau
distrugerea (cum ar fi abraziunea cochiliilor) oricarei moluste in zona amprentei
la sol a noilor constructii sau a extinderii celor vechi. Totusi, trebuie remarcat ca
Pagina 75
datorita scarii reduse si a naturii temporare a lucrarilor, acestea vor afecta o

foarte mica proportie din populatia totala din Marea Neagra.
I.3
Alimentarea plajelor va creste temporar turbiditatea, ceea ce poate conduce la

deplasarea temporara a organismelor marine; totusi, se considera foarte putin
probabila posibilitatea ca turbiditatea sa aiba un impact negativ asupra zonelor
desemnate pentru culturile de moluste (fara impact semnificativ). Expunerea
naturala la un mediu de viata caracterizat de o energie ridicata produsa de
curenti si valuri inseamna ca majoritatea organismelor sunt deja adaptate la
conditii instabile, cum ar fi, tubiditatea ridicata; in plus, exista posibilitatea ca
aceste organisme sa fie oportuniste si sa se adapteze la rapid la recolonizarea
in zonele afectate de tulburarea suplimentara a sedimentelor. In plus, in cazul
unor cresteri minore ale turbiditatii nu se anticipeaza un impact asupra
reproducerii niciunei specii de moluste sau asupra etapelor juvenile. Dovezile
sugereaza ca cele mai multe specii de moluste sunt bine adaptate la apele tulburi.
Recoltarea midiilor are loc de obicei pe bentosul mai greu unde speciile vizate
pot cauta adapost fata de curentii puternici ai mareelor si fata de actiunea
valurilor. Este putin probabil ca sedimentele fine rezultate in urma alimentarii
plajelor sa se depuna in aceste zone.
I.4
Se presupune ca zgomotul asociat licrarilor propuse in cadrul proiectului nu va

avea un impact negativ asupra populatiilor de moluste (midii si scoici) in timpul
lucrarilor, deoarece aceste specii au o abilitate limitata de detectie a zgomotului.
De asemenea, perioadele de timp cu un nivel ridicat al zgomotului sunt scurte,
astfel incat, magnitudinea impactului potential este foarte scazuta (fara impact
semnificativ).
Pescuitul comercial
I.5
In timpul lucrarilor de constructie vor exista tulburari ale populatiilor de pesti.

Amplasarea unor structuri noi pot perturba comportamentul pestilor ce isi
depun icrele in aceste zone. Constructia noilor structuri de protectie a zonei
coastiere poate tulbura sedimentele asociate cu depunerea icrelor, iar in timpul
iernii, pepinierele pentru pestii juvenili si rutele de migratie ale diferitelor specii.
Structurile propuse au potentialul de a avea un impact negativ minor asupra
ecologiei marine si poate determina deplasarea unor specii de pesti si
nevertebrate in timpul lucrarilor de constructie. Totusi, majoritatea pestilor sunt
de obicei foarte mobili si este de asteptat ca acestia sa se indeparteze de zonele cu
turbiditate ridicata si niveluri ale zgomotului si vibratiilor peste limitele normale,
in timpul lucrarilor de constructie. Acest efect va fi doar temporar; totusi, pescarii
va trebui sa se deplaseze catre noile zonele in care vor gasi speciile vizate. Pestii
plati tineri pot fi mai vulnerabili la cresterea mortalitatii ca rezultat al sufocarii
provocate de sedimentele de alimentare a plajelor; totusi, acest fapt nu va fi
semnificant in comparatie cu nivelul ridicat al mortalitatii naturale. Prin urmare,
se considera ca nu va exista un impact semnificativ asupra pestilor ca rezultat al
modificarilor locale minore a sedimentelor in suspensie.
I.6
Prin amplasarea noilor structuri poate rezulta indepartarea speciilor pelagice si a

bentosului ce reprezinta sursa de hrana a pestilor. Similar, modificarile
sedimentelor substratului (si in special ai parametrilor cum ar fi marimea
particulelor, contur, gradienti, etc.) pot produce modificari asupra comunitatii
Pagina 76
bentonice. In primul rand, si probabil mai important, modificarile sedimentelor

substratului sunt cunoscute ca pot afecta capacitatea unor organisme marine
(inclusiv a unor specii de pesti) de a se reproduce. De exemplu, unele specii de
pesti si moluste au anumite cerinte in ceea ce priveste tipul de substrat, precum
si contururile sale pentru ca acestea sa isi depuna icrele cu succes si la potentialul
lor maxim. Similar, alterarea sedimentelor poate afecta, de asemenea, abilitatea
de crestere a exemplarelor tinere ale unor specii. Aceasta poate avea un impact
negativ minor. Pe de alta parte, miscarile sedimentelor pot avea un impact direct
prin sufocarea molustelor adulte si tinere, precum si a altor organisme marine.
Aceasta poate avea un impact negativ minor.
Accesul traulerelor la zonele de pescuit
I.7
Ca urmare a prezentei vaselor implicate in lucrarile de constructie a lucrarilor de

protectie si a barjelor ce vor furniza piatra catre tarm, se presupune ca va exista o
intrerupere temporara a activitatilor de pescuit. Aceste operatiuni pot afecta
habitatul crevetilor, pot tulbura sau distruge echipamentele de pescuit statice si
pot restrange accesul la zonele de pescuit de pe mal. Nisipul este probabil sa fie
livrat cu ajutorul unei barje acostata in larg printr-o conducta, ce va avea efecte
minore asupra echipamentelor de pescuit fixe, dar care ar putea restriciona
accesul traulerelor in cauza pericolului prezentat de conducta.
Cuantificarea efectelor lucrarilor de constructii asupra activitatii de pescuit este
dificila avand in vcedere natura temporara a lucrarilor si este discutabil daca
utilajele vor circula in alte zone in perioada de constructie. Oricum, se presupune
ca efectele asupra activitatii de pescuit vor fi minore/nesemnificative.
5.7.2.2
In timpul functionarii proiectului nu este preconizat niciun impact asupra
pescuitului.
Masuri de diminuare
D.1 Vor fi implementate masuri de control al poluarii pentru a proteja zonele in care
cresc moluste. Se vor utiliza bunele practici de management in constructii pentru
a evita orice impact rezidual semnificativ asupra caliatatii apei. Depozitarea
combustibilului, echipamentelor si materialelor de constructii se va face pe o
platforma impermeabila la distanta de apa, prevazuta cu borduri pentru
retinerea apei, aceasta zona fiind inchisa atunci cand nu este supravegheata. Vor
fi implementate standardele in vigoare pentru organizarea de santier pentru a
proteja calitatea apelor in timpul lucrarilor constructie de tulburarea
sedimentelor si de deversarea potentiala a materialelor de constructie.
D.2 Amprenta la sol a zonelor de constructii a structurilor noi sau extinse trebuie
reduse pe cat posibil pentru minimiza perturbarea sau pierderea de moluste ce
ar putea fi prezente in zona.
Pagina 77
5.8
Peisajul
Situatia existenta
Impactul asupra peisajului existent i impactul vizual au fost evaluate cantitativ, prin
comparare cu sensibilitatea asupra peisajului existent, nivelul de schimbare din punct
de vedere vizual si proximitatea fata de receptorii vizuali sensibili, cum ar fi, locuinte,
hoteluri si zonele de agreement. Informatiile utilizate in aceasta evaluare au fost
colectate prin sondaje in teren si prin studii documentare.
Peisajul si evaluarea impactului vizual este impartit in doua elemente, si anume
"Evaluarea Caracteristicilor de Peisaj" si "Evaluarea Impactului Vizual".
Evaluarea elementelor de peisaj
Efectele asupra peisajului sunt evaluate prin descrierea componentelor de peisaj
existente, inclusiv a destinatiei peisajului si a caracteristicilor peisajului existent (din
punct de vedere al topografiei sale, utilizarea terenurilor, vegetatie, elementelor
localitatilor si alte caracteristici), precum si modul in care acestea se combina pentru a
oferi zonei specificul local. Importanta si sensibilitatea componentelor sunt evaluate,
luand in considerare toate presiunile care ar putea duce la o schimbare in viitorul
apropiat. Efectele pe care proiectul propus le-ar putea avea sunt descrise, impreuna
cu masurile de diminuare propuse si cu efectele reziduale. In cele din urma o
evaluare a posibilelor efectele generale generate de proiectul propus asupra
elementelor si valorii peisajului.
Impactul potential asupra caracteristicilor peisagistice se refera la schimbari ale
elementelor, trasaturilor si caracteristicilor peisajului. Impacturile se pot referi atat la
schimbari ale caracteristicilor existente ca urmare a proiectului propus cat si la
adaugarea unor noi caracteristici. Evaluarea impactului asupra caracteristicilor
peisajului tine cont de modul in care modificarile elementelor si trasaturilor peisajului
interactioneaza pentru a schimba caracterul peisajului.
Evaluarea impactului vizual
Pentru a descrie elementele impacului vizual, studiul identifica amploarea si natura
panoramelor asupra lucrarilor propuse din locatii vizuale reprezentative, natura si
caracteristicile vizuale si receptorii potential sensibili ai efectelor vizuale. Gradul de
vizibilitate al lucrarilor propusea fost, de asemenea, evaluat si tine cont de bariera
locala reprezentata de vegetatie, garduri sau cladiri.
Panoramele semnificative asupra site-ului din directia receptorilor sensibili i si
principalele puncte de vizualizare din localitate au fost fotografiate.
Dupa stabilirea nivelului initial asupra efectelor vizuale, a fost evaluat impactul
lucrarilor propuse. Impactul vizual se refera la schimbari ale peisajului identificat de
populatie in zona lucrarilor. Principalele efecte vizuale ale proiectului propus se
incadreaza in urmatoarele doua categorii; impactul asupra caracterului sitului si
impactul vizual ale lucrarilor asupra persoanelor ce locuiesc, muncesc sau calatoresc
in zona. Nivelul impactului este evaluat obiectiv in functie de sensibilitatea
receptorului amploarea efectelor vizuale tinand cont de orice masuri de atenuare.
Pagina 78
5.8.1.1
Caracterul peisagistic general

Linia de coasta intre Mamaia Sud si Eforie Nord este in mare masura dezvoltata,
suferind schimbari semnificative in caracterul peisajului in ultimii ani, in mare parte
ca urmare a activitatilor antropice de-a lungul coastei Marii Negre. Aceste modificari
includ dezvoltarea de terenuri pentru cladiri inalte (de exemplu, hoteluri si zonele
rezidentiale), in statiunile turistice, cum ar fi Constanta, si construirea diferitelor
tipuri de structuri de protectie de coasta (de exemplu, peretii de beton, diguri sparge
val, stabilizarea falezelor etc.), care se afla in prezent in stare de deteriorare. Unele
dintre aceste zone prezinta semne de neglijare, dar, in ultimii ani, s-au identificat
lucrari de reabilitare in anumite zone. Exista o schimbare semnificativa intre sezonul
turistic aglomerat si natura linistita ale acestor zone din lunile de iarna, care are o
influenta considerabila asupra valorii peisajului.
Componentele naturale ale zonei de coasta cuprind plajele de nisip si bolovanis,
intrerupte de plaje ridicate, dune si insule/limbi de nisip, maluri stancoase si lagune.
Aceste caracteristici datoreaza varietatea si interesul lor reliefului si orientarii liniei de
coasta, diferitelor proprietati, litologiei si structurii rocilor si proceselor de coasta.
Peisajul in zona lucrarilor de protectie costiera cuprinde o serie de elevatii iar
caracterul plajelor variaza in mod semnificativ, variind de la plaje foarte inguste (de
exemplu, Mamaia Sud) la plaje foarte largi sustinute de catre zonele cu vegetatie joasa
sau faleze, si de la tarmuri bolovanoase pana la plaje cu nisipuri fine. Aceste plaje au
fost stabilizate de o serie de masuri de protectie a zonei de coasta din beton sau roci.
La limita dinspre uscat a multor dintre aceste plaje exista alei pentru plimbare
(promenade) paralele cu linia de coasta pe o lungime ce cuprinde aproape toata zona
de sud a litoralului, oferind pietonilor o vedere relativ deschisa asupra marii. Linia de
coasta in partea sudica a zonei studiate este reprezentata de zone diversificate fiind o
combinatie de nisip/pietris, apa si vegetatie ce joaca un rol important in construirea
aspectului general al peisajului.
Doua porturi (Constanta si Tomis), se afa de-a lungul coastei in zonele lucrarilor
propuse, si impart elementele naturale ale peisajului.
Zona pastreaza un stil traditional de arhitectura si caracter de litoral intercalat cu zone
intense de dezvoltare turistica, plaje aglomerate in sezonul de vara, zone afectate de
retragerea tarmului si terenuri agricole necultivate.
5.8.1.2
Confortul vizual
Aspectul vizual al peisajului natural si antropic este un factor important in
determinarea farmecului sau pentru persoanele care traiesc, lucreaza si viziteaza
zona. Majoritatea dezvoltarilor de-a lungul frontului de coasta sunt vizibile de pe
plaja precum si de pe mare.
Privind spre mare, structurile deteriorate existente pentru protectia costiera
predomina din punct de vedere vizual.
Frontul de coasta si cinci zone ale lucrarilor propuse sunt vizibile din mare parte a
hinterlandului si sunt se vad direct de pe plaja dinspre o serie de proprietati si
facilitati turistice (inclusiv hoteluri). Vizibilitatea de-a lungul frontului de coasta poate
fi realizata de catre utilizatorii plajei si n unele zone, se extinde mai multi kilometri
de-a lungul coastei, limitate de curbura usoara a liniei de coasta si a constructiilor.
Pagina 79
5.8.2.1
Impactul potential
Caracteristica peisajului
I.1
In timpul perioadei de constructie, un impact negativ minor asupra
caracteristicii peisajului ar putea sa apara ca urmare a prezentei vehiculelor, utilajelor
si materialelor.
Confortul Vizual
I.1
In timpul perioadei de constructie, un impact negativ minor temporar asupra
confortului vizual pentru turisti, rezidenti si vizitatori ar putea sa apara ca urmare a
prezentei santierului, vehiculelor grele si a materialor depozitate/organizarii
santierului. Amplasarea acestor utilaje/echipamente precum si organizarea de santier
intra in atributiile Antreprenorul General al lucrarilor.
5.8.2.2
Perioada de operare
Caracteristica Peisajului
I.1
Impactul noilor structuri din blocuri de piatra asupra caracteristicii peisajului va

fi similara cu cea intalnita in prezent si depinde de gradul de acoperire a
structurilor de sedimente.
I.1
Lucrarile de alimentare a plajelor pot spori corpul de plaja existent, creand un

peisaj mult mai natural.
Confortul Vizual
I.1
Demolarea si indepartarea surplusului de materiale si a structurilor din blocuri

de piatra deteriorate in unele zone, este posibil sa aiba un impact benefic asupra
panoramei plajei din punct de vedere al turistilor, localnicilor ai al vizitatorilor.
I.1
Un nivel mai ridicat al plajelor ar putea imbunatati aspectul estetic al plajelor,

rezultand un impact benefic.
Metode de diminuare a impactului
Antreprenorul va fi obligat prin contract sa adopte un management al bunelor

practici in constructii si in ceea ce priveste organizarea de santier, pentru a evita
impactul vizual semnificativ si impactul semnificativ asupra peisajului.
Lucrarile pe plaja vor fi efectuate in afara sezonului turistic, ceea ce va contribui la
limitarea impactului asupra turistilor si utilizatorilor plajei.
5.9
Mediul social si economic
5.9.1.1
Situatia actuala
Populatie
Toate cele cinci zone in care se vor desfasura lucrarile de protectie costiera se afla in
statiuni turistice importante din judetul Constanta.
In ceea ce priveste densitatea populatiei in zona costiera, in judetul Constanta se
inregistreaza o densitate de 2420 locuitori/km2.
Pagina 80
Municipiul Constanta reprezinta componenta cea mai importanta si mai dinamica de

pe intreaga zona costiera de sud-est. Orasul este caracterizat printr-o puternica
atractivitate a investitiilor. Municipiul Constanta se situeaza in topul primelor 10
orase ale tarii, cu o populatie de 309 676 locuitori.
In ceea ce priveste orasul Eforie, care include statiunile Eforie Nord si Eforie Sud,
populatia este de cca. 10 000 locuitori.
In zona costiera, 23,6% locuieste in mediu rural, aceasta valoare reflectand tendinta la
nivel national. Distributia populatiei in judetul Constanta a evidentiat ca 79,9% din
locuitori traiesc in mediul urban.
In perioada 2002 2008, populatia din zona costiera a Marii Negre a inregistrat o
crestere de 5020 locuitori. In aceeasi perioada, populatia urbana s-a redus cu 7167
locuitori, in timp ce populatia rurala a crescut cu 12 127 locuitori.
Prin urmare, presiunea asupra mediului existent este considerabila si este necesar sa
se asigure ca noile proiecte de dezvoltare si infrastructura asociate, ca urmare a unei
populatii in crestere in zona de coasta nu exacerbeaza problema eroziunii existente in
zona costiera. O populatie in crestere in zona de coasta al Marii Negre va determina
cresterea numarului de persoane expus riscului eroziunii costiere.
5.9.1.2
Structura etnica a populatiei

Conform Recensamantului din anul 2002, in zona studiata, cel mai mare procent al
populatiei il reprezinta populatia de etnie romana (90,41%), urmata de tatari (3,52%),
rusi lipoveni (1,54%), romi, unguri, ucrainieni, germani si armeni. In zona mai traiesc
si alte minoritati etnice, insa in procente foarte mici.
Structura populatiei dupa varsta
Nivelul populatiei in varsta inregistreaza in judetul Constanta un procent de 12,3%.
Zona costiera prezinta un potential ridicat in ceea ce priveste resursa umana. Cea mai
mare reprezentare o are populatia cu varsta cuprinsa intre 25 si 29 ani, urmata de
intervalul 35 39 ani, 20 24 ani si 15 19 ani.
Structura populatiei din punct de vedere al educatiei
Datele disponibile din 2002 au relevat ca in zona analizata in 4 unitati-administrativ
teritoriale exista un procent de 10% din populatie fara educatie scolara.
5.9.1.3
Populatia activa
Conform Recensamantului din anul 2002, 76,5% din totalul populatiei urbane din
judetele Constanta si Tulcea locuieste in zona costiera, din care 79,6% erau inactivi sau
fara loc de munca si 77,6% erau fara loc de munca. Populatia angajata din zona
costiera reprezinta cca. 85,2% din totalul populatiei active. Cel mai mare procent de
populatie inactiva a fost inregsitrat in Eforie 25,6%, urmat de 12,5% in municipiul
Constanta, cu o medie a polpulatiei inactive in zona urbana a zonei de coasta de
14,8%.
In ceea ce priveste distributia populatiei in activitatile economice, cca. 61% din
populatie a fost angajata in sectorul de servicii, acesta fiind sectorul cel mai bine
reprezentat. In municipiul Constanta, populatia implicata in activitati tertiare (de
servicii) reprezinta 71,5%.
Pagina 81
Numarul de salariati in zona de coasta, in perioada 2002 - 2008 a fost de aproximativ

13,8%, cu o crestere manifesta atat in mediul urban (14,1%), cat si in mediul rural
(9,5%).
5.9.1.4
Activitatea economica
Turismul este o activitate economica importanta in zona studiata (capitolul 5.9.1.5).
In zona costiera a Marii Negre, pescuitul reprezinta una dintre cele mai vechi
activitati. In zona exista o serie de firme si organizatii profesionale de pescuit
autorizate pentru desfasurarea acestui tip de activitate. In zona studiata sunt diverse
locatii unde sunt active firme private sau organizatii profesionale de pescuit active,
autorizate de catre Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura. In 2008, pe intreaga
zona costiera au fost inregistrate 80 firme pentru pescuit si activitati de acvacultura,
totalizand un numar de 350 angajati. Dintre acestea, 23 au fost inregistrate in
municipiul Constanta, cu un numar de 83 angajati.
Zona analizata este caracterizata de activitati industriale ce se desfasoara in mai multe
sectoare: industria energetica, energie electrica, gaze naturale, constructii de masini,
industria chimica, materiale de constructii, industria de prelucrare a lemnului,
industria textila, industria alimentara, constructii civile.
Industria constructiilor de masini include producerea de nave si de diverse structuri
metalice (Constanta).
Industria chimica include industria petrochimica (Midia Navodari), procesarea
plasticului, a celulozei si hartiei la Palas-Constanta.
Industria materialelor de constructii include industria varului si industria
prefabricatelor de beton si se desfasoara in Constanta.
Industria de prelucrare a lemnului este reprezentata in Constanta.
Industria textila este de asemenea regasita in Constanta (lana si imbracaminte).
Industria alimentara include industria moraritului si (Constanta si Eforie), industria
zaharului, industria uleiului, industria produselor lactate, conserve de peste, bere
(Constanta).
Constructiile civile, incluzand activitatile asociate porturilor includ intreaga
infrastructura portuara, constructiile hidro, lucrari civile si industriale, precum si
lucrari de irigatii. Constructiile de nave se desfasoara in santierul naval Constanta.
5.9.1.5
Turism
Turismul pe litoral este o activitate profitabila in sectoarele analizate Mamaia Sud,
Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord, in unele dintre acestea fiind
activitatea de baza (Mamaia, Eforie). Deoarece se bazeaza in primul rand pe facilitati
din zonele de plaja si de coasta, turismul este predominant sezonier (de exemplu,
mai-septembrie), cu varful in iulie si august.
Mamaia este cea mai renumita statiune de pe Litoralul Romanesc. Situata la nord de
Constanta, intre Marea Neagra si Lacul Siutghiol, este statiunea de pe litoral cu cea
mai mare capacitate de cazare. Mamaia este o statiune cu o dezvoltare foarte
dinamica, in ultimii ani construindu-se cateva hoteluri noi, restaurante sau complexe
Pagina 82
de magazine. In fiecare an, turistii s-au obisnuit cu faptul ca Statiunea Mamaia ii

intampina cu ceva nou palmieri, Aqua Magic, fantani arteziene, Telegondola.
Mamaia ofera in prezent posibilitati de cazare multiple, in hoteluri si vile turistice de
la 2 la 5 stele. Deoarece in ultimii ani a devenit neincapatoare in lunile iulie-august, sau construit mai multe hoteluri noi, care ofera servicii si dotari de calitate: Hotel
Malibu, Hotel Regal, Hotel Florida, Hotel Palm Beach, Hotel Laguna, Hotel Elegance
etc., unele dintre ele fiind situate pe malul Lacului Siutghiol, o zona a statiunii
neexploatata pana acum. Deoarece gusturile si pretentiile turistilor cresc, din ce in ce
mai multe hoteluri au amenajat spatii pentru tratament si relaxare, cu piscine, saune,
sali de fitness, terenuri de sport. Restaurantele si terasele sunt numeroase, insirate pe
toata faleza si ofera turistilor posibilitatea servirii unor mese complete sau a unor
gustari intre doua bai in mare. Totusi, exista cateva zone in care sunt concentrate mai
multe restaurante: Cazino, Satul de Vacanta si Perla.
Portul Tomis se afla langa Cazino, este un port turistic impodobit cu o spectaculoasa
fantana arteziana a carei jet de apa foarte inalt tasneste direct din mare. In portul
Tomis pot fi admirate ambarcatiuni diverse, de la barci cu panze la iacht-uri de ultima
generatie. Din acest port se pot face scurte plimbari pe mare cu barcile ancorate in
port. Este si un loc minunat de servit masa, pe faleza portului existand un restaurant
cu terasa.
Eforie Nord este o statiune balneoclimaterica permanenta cunoscuta pentru bazele de
tratament balnear, Eforie Nord este o statiune de vacanta foarte populara unul din
motivele care determina acest lucru fiind preturile rezonabile la serviciile turistice.
Un mare numar de vile se afla in Eforie Nord constituind o alternativa convenabila
pentru cei care doresc cazare in alte spatii decat hotelurile si deasemenea localnicii
inchiriaza camere in casele lor.
Unul din motivele pentru care Eforie Nord este una din cele mai aglomerate statiunii
il reprezinta existenta Sanatoriului Balnear Efosan (GRAND) unul din cele mai
cautate asezaminte pentru tratarea diferitelor afectiuni prin metode naturale (bai,
aerosoli, namol de Techirghiol).
Impactul prognozat in perioada de constructie
Activitatile de reabilitare a plajei si construirea de noi structuri de protectie costiera ar

putea provoca intreruperi nefavorabile temporare minore pentru turistii din zona, in
ceea ce priveste zgomotul, praful si modificari ale peisajului. Turistii vor fi probabil
putin afectati, in cazul in care lucrarile sunt efectuate in afara sezonului turistic
principal.
Lucrarile de protectie vor determina intreruperea temporara a accesului la tarm si
mare in timpul lucrarilor de constructie. Acest lucru ar conduce la intreruperi
temporare minore pentru turisti, ca urmare a pierderii unei resurse de agrement.
Pe parcursul proiectului, va exista un impact benefic asupra mediului socio-economic,
ca rezultat al urmatoarelor aspecte:
vor fi create noi locuri de munca pentru comunitatile locale in timpul etapei de
constructie a lucarilor propuse, cu efecte benefice asociate asupra facilitatilor la
nivel local (de exemplu, facilitati de cazare);
Pagina 83
companiile de constructii implicate in lucrarile prevazute de proiect vor avea de

asemenea beneficii;
fondurile colectate de aceste companii vor contribui la cresterea sumelor

colectate de catre bugetele locale.
Impactul prognozat in perioada de exploatare
Implementarea proiectului prin marirea zonelor cu plaja va avea ca efect principal

cresterea potentialului turistic si implicit cresterea numarului de turisti si a
vizitatorilor in zonele de litoral incluse in proiect.
Marirea suprafetelor plajelor in zonele analizate va conduce la implementarea unor
conditii care sa asigure un grad mai mare de confort turistilor care le vor utiliza,
tinand cont de faptul ca in prezent, ca urmare a micsorarii plajelor, acestea sunt foarte
aglomerate.
Asigurarea unor conditii mai bune de recreere va putea atrage nu doar turistii
romani, ci si turisti din strainatate, ceea ce va avea efecte benefice asupra dezvoltarii
zonei, inclusiv din punct de vedere financiar.
De asemenea, vor putea fi atrasi in zonele studiate investitori romani sau chiar straini,
dispusi sa investeasca in dezvoltarea zonei fie prin constructia de locuinte, fie prin
construirea altor spatii de cazare si activitatilor conexe (restaurante, etc.).
Crearea a cat mai multe facilitati in aceste statiuni va atrage un numar mai mare de
turisti, ceea ce va genera o crestere a incasarilor firmelor de profil, cu implicatii
pozitive asupra bugetelor locale. De asemenea, aparitia unor noi structuri hoteliere si
servicii conexe va implica crearea de noi locuri de munca pentru populatia locala, cel
putin in perioada estivala.
In consecinta, cresterea veniturilor generata de turism si activitati conexe, precum si
cresterea volumului de servicii, poate fi considerata un impact pozitiv asupra
mediului social si economic in perioada de dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare.
Cresterea numarului de turisti poate avea insa si efecte negative asupra mediului (de
exmplu caracterul peisajului, cresterea cererii de servicii, pierderea de teren
neconstruit) din perimetrele de plaja reabilitate, in cazul in care activitatile turistice
nu se vor desfasura conform legislatiei in vigoare.
Masuri de diminuare
Adoptarea de bune practici si introducerea anumitor constrangeri cu privire la

activitatile de constructie vor ajuta la diminuarea impactul asupra comunitatilor
locale. Urmatoarele masuri ar trebui puse in aplicare:
cei care locuiesc sau lucreaza in imediata apropiere a lucrarilor de constructie

ar trebui sa fie informati cu privire la natura, momentul si durata activitatilor
de constructii, inclusiv locatiile compuse, noi rute de acces pe plaja, controlul
traficul si reamenajarea terenului (pentru a minimiza impactul asupra
comunitatii locale), inainte de inceperea lucrarilor de constructii;
in mod ideal, lucrarile la Tomis vor fi efectuate in etape, astfel incat efectul
global in orice moment, sa fie limitat. Potentialul de perturbare al plajei de la
toate cele cinci site-uri este recunoscut si, prin urmare, acolo unde este posibil,
lucrarile de constructie vor fi efectuate, in afara sezonului principal de vacanta.
Pagina 84
Cu toate acestea, gestionarea atenta a sectiunilor afectate de plaja va fi necesare

pentru a se asigura ca publicul nu este pus in pericol de lucrari;
semnalizatorii de navigare ale structurilor de protectie costiera noi sau extinse

trebuie ridicati dinspre mare si instalate semne de avertizare;
toate ambarcatiunile ce aduc materiale pentru site-urile ar trebui sa fie

iluminate corespunzator pe timp de noapte sau in conditii de ceata;
toate rutele vehiculelor de constructie vor fi inspectate in urma constructiei si

orice prejudiciu va fi refacut de Contractor.
Consultarea
6.1
Introducere
Consultarea este o cerinta a procesului de evaluare a impactului asupra mediului
conform Directivelor UE - EIA (Evaluarea Impactului asupra Mediului) care sunt
implementate in legislatia romaneasca.
Consultarea eficienta a partilor interesate si angajamentul public este esential pentru
dezvoltarea planului pentru a ajunge la o solutie care este acceptabila pentru cat mai
multe dintre partile implicate si sa angajeze aceste parti in proces. Scopul principal al
comunicarii in ceea ce priveste proiectului este de a:
6.2
asigura ca experienta, cunostintele si punctele de vedere ale partilor interesate

locale si a publicului general sunt luate in considerare in toate etapele de
dezvoltare a lucrarilor de protectie costiera
informa asupra progresului planului prin identificarea, si, dupa caz, prin
adresarea interesului consultantilor;
respectarea cerintelor legale pentru consultari.
Procesul de consultare
Consultarea specialistilor si organizatiilor cheie a fost efectuata asupra diferitelor
elemente ale lucrarilor propuse la diferite faze in dezvoltarea planului. Activitatile
specifice de consultare intreprinse pana in prezent au inclus:
Ianuarie 2011: o intalnire a partilor interesate a avut loc pentru a prezenta

contextual, scopul si organizarea propusa a proiectului. Au fost invitate la
aceasta intalnire diverse autoritati locale (Administratia Biosferei Delta Dunarii,
Agentia pentru Protectie a Mediului Constanta, Agentia pentru Protectie a
Mediului Tulcea, Agentia Nationala Pentru Pescuit si Acvacultura, Autoritatea
Romana Navala, Consiliul Judetean Constanta, Consiliul Judetean Tulcea,
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii etc.), ONG-uri (de
exemplu, Mare Nostrum, Oceanic Club) si alte parti interesate. Opinia generala
rezultata in urma intalnirii a fost ca masurile de protectie a zonei de coasta au o
importanta ridicata si trebuie implementate imediat pentru a reduce
degradarea actuala a litoralului in urma eroziunii costiere. De asemenea,
participantii au fost de accord ca toate autorizatiile legale si procedurile
acestora ar trebui sa fie urmate.
Pagina 85
Primavara 2011: Au avut loc alte intalniri si discutii cu diferite parti interesate,
clientul, Ministerul Mediului, diverse autoritati de mediu (APM-uri locale si
regionale), Administratia Biosferei Delta Dunarii si autoritatile locale:
-
Aprilie 2011: au avut loc intalniri cu reprezentantii partenerilor relevanti

(INCDM, GeoEcoMar, JASPERS etc) in care s-au stabilit si activitatile ce
vor fi intreprinse de fiecare echipa, in ceea ce priveste aspectele de mediu
ale proiectului.
12 Aprilie 2011 a avut loc intalnirea reprezentantilor Halcrow si ai Blom

Romania societate desemnata pentru realizarea procedurii SEA
obtinerea Avizului de mediu pentru MasterPlan; scopul intalnirii a fost
prezentarea stadiului proiectului si clarificarea disponibilitatii
informatiilor solicitate pentru demararea procedurii SEA.
13 Aprilie 2011 a avut loc intalnirea de lucru la Ministerul Mediului si

Padurilor la care au participat reprezentantii autoritatilor de mediu,
Halcrow Romania, precum si reprezentanti Blom; scopul intalnirii a fost
clarificarea abordarii procedurilor privind SEA si EIA.
4 Mai 2011 a avut loc intalnirea reprezentantilor Halcrow si ai Blom;

scopul intalnirii a fost informarea cu privire la stadiul procedurii SEA si
clarificari privind informatiile necesare continuarii procedurii.
24 Mai 2011 a avut loc intalnirea cu reprezentantii Administratiei

Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD). Scopul intalnirii a fost
discutarea statutului proiectului de asistenta tehnica privind eroziunea
costiera si de identificare a principalelor preocupari si maniera optima de
abordare in ceea priveste Unitatea de Nord a Master Planului care face
parte din teritoriul ARBDD.
8 Iunie 2011 intalnire la sediul Ministerului Mediului cu participarea

personalului relevant din departamentul de reglementari, ca si din partea
ARPM Galati si APM Constanta; in cadrul intalniriiv au avit loc sidiscutii
cu privire la abordarea cea mai adecvata a procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului.
Comentariile primite in toate etapele de consultare au fost luate in considerare la

definitivarea proiectelor aflate in evaluare.
6.3
Consultari viitoare
Prima consultare procedurala cu autoritatile si ONG-urile va avea loc ca si parte a
procedurii de Evaluare Strategica de Mediu (SEA) pentru Master Plan, procedura care
implica organizarea si participarea grupului de lucru care va fi instituit, incluzand:
Ministerul Mediului si Padurilor Directia de Control al Poluarii si de

Evaluare a impactului asupra mediului, Directia pentru Managementul
Resurselor de Apa, Directia Biodiversitate, Directia pentru managementul
deseurilor si substantelor periculoase, Schimbari climatice si Directia de
Dezvoltare Durabila;
Ministerul Sanatatii, Ministerul Turismului si Dezvoltarii Regionale,
Ministerul Transporturilor si Infrastructurii,
Pagina 86
Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Marina - INCDM Grigore

Antipa;
Administratori ai ariilor protejate.
Dezbaterea publica oficiala in cadrul procedurii de Evaluare Strategica de Mediu

(ESM) va include informatii publice puse la dispozitie la sediile beneficiarului si ale
autoritatilor de mediu, anunturi in ziare si pe site-uri proprii de Internet. Publicul va
avea acces la toate documentele relevante si la deciziile luate, precum si posibilitatea
de a-si exprima preocuparile si orice alte comentarii referitoare la procedura ESM.
Administratorii ariilor protejate vor trebui sa emita avizul pentru orice plan sau
proiect care ar putea avea un impact potential asuprar zonelor protejate, astfel ca
implicarea lor in procesul de autorizare este esentiala, inainte de finalizarea
procesului ESM si EIM Evaluarea Impactului asupra Mediului.
Avizul de mediu (ESM) nu va fi emis decat dupa ce toate comentariile justificate si
obiectiile au fost luate in considerare. Alternativele si cele mai bune masuri de
atenuare vor fi identificate, propuse si incluse in Master Plan.
In urma discutiilor si analizei Master Planului, si luarii in considerare a tuturor
propunerilor relevante in cadrul procedurii ESM, studiile de fezabilitate pentru
masurile prioritare vor face obiectul procedurii EIM.
Procesul EIM va asigura ca toate impacturile Studiilor de Fezabilitate asupra
receptorilor specifici de mediu sunt analizate.
Procesul EIM va fi subiectul unui alt set de consultari publice. Optiunile propuse vor
fi prezentate pentru dezbatere publica, dupa consultari initiale cu autoritatile
statutare si ONG-uri.
Procedura EIM va urmari procesul de autorizare condus de catre autoritati in
conformitate cu legislatia romaneasca de mediu si va pune in aplicare in totalitate
prevederile directivelor europene.
Analiza alternativelor
7.1
Alternativa 0
Alternativa 0 este alternativa in care proiectul Protectia si reabilitarea partii sudice a
litoralului romanesc al marii negre in zona municipiului Constanta (MAMAIA SUD,
TOMIS NORD, TOMIS CENTRU, TOMIS SUD) si in zona EFORIE NORD nu ar fi
pus in aplicare. In continuare, este prezentata situatia actuala referitoare la
fenomenele de eroziune care au loc in zonele analizate si consecintele acestora.
Fenomenul de eroziune este un proces evolutiv, generat de actiunea valurilor
provocate de vant. Echilibrul plajelor de pe litoralul romanesc consta in completarea
cantitatilor de sedimente antrenate de valuri, in special in perioada de iarna, cu
sedimente transportate de curentii marini.
Echilibrul plajelor s-a modificat in sens defavorabil odata cu interventia omului
asupra cursurilor de apa, prin realizarea de baraje si lacuri de acumulare si asupra
tarmului Marii Negre prin realizarea porturilor comerciale.
Pagina 87
Fenomenul de erodare a evoluat in timp cu toate ca au fost realizate unele lucrari de

protectie costiera.
Cauzele acestui fenomen sunt multiple, dar toate aceste cauze au condus la
schimbarea echilibrului morfologic existent in anii 1960, cand tarmul Marii Negre, cu
mici exceptii, era stabil, iar plajele se intretineau in mod natural.
Cea mai afectata zona de eroziune este zona sudica a litoralului, respectiv intre
Navodari si Vama Veche. Pentru stoparea eroziunilor si refacerea plajelor sunt
necesare noi lucrari de protectie si refaceri de plaje prin innisipari artificiale.
Privind in modul cel mai simplu, raspunsul liniei tarmului la schimbarile factorilor
externi, cum sunt valurile, mareea, curentii si vantul depinde de rezistenta formelor
de teren care alcatuiesc tarmul. In lungul cel mai multor coaste deschise, factorul
cheie pentru schimbarile viitoare este cresterea prezisa a nivelului marii. In lungul
tarmurilor moi raspunsul natural este mutarea liniei uscatului spre uscat in vederea
adaptarii la cresterea de nivel. Extinderea eroziunii costiere va depinde de
schimbarile din zona de tarm. Desi cresterea nivelului marii va conduce la adancirea
progresiva a apelor din zona de tarm si de aici la o crestere a energiei valurilor,
aceasta poate fi depasita de o crestere in aportul de sedimente din surse fluviale,
longitudinale pe coasta sau chiar dinspre larg.
In absenta unei schimbari semnificative globale sau a accelerarii cresterii de nivel a
marii in urmatorii 30 de ani si luand in considerare absenta unor schimbari
semnificative in managementul costier, este improbabil ca sa apara schimbari majore
in modelul actual al circulatiei sedimentelor si a evolutiei tarmului in zona de interes.
Eroziunea locala este cel mai probabil sa continue pe cele mai expuse sectoare ale
coastei deschise sub influenta cresterii de nivel a marii aflata in derulare si a
interventiilor antropice istorice la scara mare, dupa cum se intampla in prezent. Este
probabil ca depunerile vor continua sa fie active la capatul aval al celulelor litorale de
transport a sedimentelor.
Orice crestere modesta in regimul furtunilor ar putea sa conduca la o coborare
suplimentara a plajei si la eroziunea frontala a dunelor. Oricum, o crestere in
frecventa si intensitate a furtunilor majore ar putea in mod potential deasemenea sa
conduca la intensificarea periodica a transportului nisipului dinspre larg spre zona de
coasta. Miscarea subsecventa a acestor sedimente pe plaje in conditii de vreme buna
ar putea conduce la formarea de sisteme de dune transgresive extinse.
In general, cresterea de nivel a marii va conduce la cresterea adancimii apei in
vecinatatea tarmului si, din aceasta cauza, valuri mai mari se vor sparge de tarm
conducand la eroziunea plajelor. Acolo unde plajele se continua spre uscat prin zone
joase si nu exista structuri de protectie costiera, ele ar putea sa fie translatate inapoi
printr-o miscare neta spre uscat a liniei mareii maxime. Acolo unde plajele sunt deja
inguste si se continua spre uscat prin zone ridicate sau lucrari de protectie costiera,
exista o mare probabilitate ca ele sa dispara daca nu exista un aport sedimentar
suficient ca sa le mentina. Acest sediment ar putea proveni dinspre nearhore, din
transport longitudinal sau din eroziunea locala a falezelor si din aceasta cauza aportul
sedimentar va varia la scara locala. Pierderile de plaje ar putea fi problematice in
special in zonele precum sectoarele dintre structurile existente la Eforie Nord, unde
deja cantitatea de sedimente pe plaja este redusa.
Pagina 88
In lungul coastelor din sectorul sudic romanesc al Marii Negre, multe plaje se afla in
mici golfuri, multe din ele artificiale delimitate de prezenta jeteelor si a altor structuri
de protectie costiera. In aceste golfuri, odata cu cresterea nivelului marii, sedimentele
de plaja ar putea fi impinse in sus si spre uscat formand plaje mai abrupte si mai
inguste. In multe cazuri din cauza lipsei sedimentelor de plaja, plajele vor deveni
permanent submerse in cazul in care nu exista un nou aport de sedimente sau nu se
creaza o zona joasa in spatele lor care sa permita translatarea plajelor spre uscat.
Acolo unde plajele sunt marginite spre interior de structuri de protectie costiera, este
probabil ca expunerea crescuta la eroziune a plajelor si valurile mai inalte de la tarm
sa accelereze eroziunea la baza lucrarilor si sa reduca durata de viata a acestora. De
aceea, acolo unde astfel de structuri trebuie pastrate, ele ar putea necesita intarire
(pentru a rezista riscului de supraincarcare de catre valuri), ridicare (pentru a evita
riscul de inundare prin depasire) si/sau intarirea protectiei bazei (pentru reducerea
riscului subminarii).
Urmatoarele tendinte pot aparea in lungul sectoarelor cu faleza pentru un scenariu de
crestere a nivelului marii:
cresterea nivelului la care are loc actiunea valurilor ce are ca rezultat

expunerea crescuta a plajelor si falezelor;
cresterea potentialului de tranport litoral longitudinal pe coastele deschise desi

existenta transportului de sedimente in sine va depinde de disponibilitatea acestora;
scufundarea oricarei platforme de tarm din fata falezelor pe perioade mai

lungi de timp si o inundare permanenta in momentul in care cresterea de nivel a
marii va depasi nivelul maxim mareic actual;
atacarea mai frecventa de catre valuri a bazei falezei;
accelerarea eroziunii falezelor acolo unde acestea sunt taiate in sedimente moi.
Deoarece majoritatea falezelor in lungul coastei romanesti a Marii Negre sunt

compuse dintr-o platforma calcaroasa situata sub nivelul apei peste care se afla nivele
de argile si loess, este foarte probabil ca o crestere a nivelului marii va afecta in mod
semnificativ ratele de eroziune care deja cauzeaza probleme in unele areale. Aceste
sedimente fine neconsolidate nu sunt de asteptat sa contribuie la echilibrarea plajelor
aflate in eroziune deoarece ele sunt atat de fine incat vor fi spalate spre larg unde
eventual se vor depune pe fundul marii.
In tabelul nr. 5.1. sunt prezentate sumar schimbarile potentiale in comportamentul
coastelor care pot rezulta fie din scenariile directe de schimbari climatice prezentate
in sectiunile anterioare din prezentul raport sau din schimbarile in caracteristicile si
procesele costiere care pot rezulta din aceste scenarii.
Tabelul 7.1-20 Schimbari potentiale in comportamentul coastelor
Factor
Sumar al raspunsului
Crestere accelerata a nivelului marii
Pagina 89
Transgresiune;
Migrarea punctelor focale ale valurilor;
Crestere a energiei valurilor;
Cresterea frecventei supraspalarii de catre valuri;
Cresterea inundabilitatii zonelor joase.
Factor
Sumar al raspunsului
Schimbarea directiei valurilor

Modificari in directia transportului sedimentelor
litorale;
Modificari in directia transportului sedimentelor de
fund;
Modificari ale asimetriei configuratiei malurilor si
deltelor;
Modificari in tipul comportamental al liniei tarmului
(de ex. de la o aliniere paralela cu driftul la una
paralela cu swash-ul si vice versa);
Schimbari in influenta capurilor si promontoriilor
prin difractia valurilor.
Modificari in energia valurilor
Modificari in ratele sau locatiile depunerii si

eroziunii;
Modificari in rata de transport a sedimentelor de
fund;
Modificari in configuratia deltei.
Schimbari in modelul precipitatiilor
Cresterea instabilitatii pantelor in sezonul de iarna;

Crestere a inundabilitatii de iarna a sectoarelor joase
de tarm;
Schimbari de distributie a vegetatiei afectand
stabilitatea zonelor umede si a dunelor.
Cresterea temperaturii
Schimbari de distributie a vegetatiei afectand

stabilitatea zonelor umede si a dunelor.
Modificari in directia si rata de

transport a sedimentelor cauzata de
schimbarea directiei valurilor

eroziunii;
Modificari in aportul sedimentar in sectoarele de
tarm situate in avalul curentului litoral.
Modificari in aportul sedimentar

cauzate de eroziunea crescuta
Modificari ale orientarii liniei de tarm (de ex. de la o

aliniere paralela cu driftul la una paralela cu swashul si vice versa);
eroziunii.
Modificari in caracteristicile valurilor

la apropierea de tarm datorita
cresterii de nivel a marii sau
schimbarii de directie a valurilor

Modificari in directia transportului sedimentelor
litorale;
Reducere a limitarii energiei valurilor la tarm
datorata scaderii adancimii apei.
In concluzie, procesele de eroziune care se desfasoara in zona costiera au condus si

conduc si in prezent la schimbarea echilibrului morfologic al tarmului. Plajele sunt in
permanenta schimbare in urma interventiei valurilor. Fenomenul de eroziune tinde sa
apara in urma a doua mecanisme esentiale, respectiv pierderi de sedimente datorate
transportului longitudinal si pierderi de sedimente datorate transportului in sectiune
transversala, spre larg.
Pagina 90
In cazul unora dintre plajele de pe litoralul romanesc al Marii negre, echilibrul

morfologic a fost afectat de catre interventiile antropice, fapt care a dus la aparitia
si/sau accentuarea fenomenelor de eroziune costiera. Din acest motiv, in decursul
anilor au fost puse in practica mai multe proiecte de protectie costiera, uneori insotite
de activitati limitate de alimentare artificiala. Cu toate acestea eroziunea a continuat,
ceea ce inseamna ca in unele sectoare litorale este necesara realizarea unor noi lucrari
de protectie costiera care sa include si activitati la scara larga de alimentare artificiala
a plajelor.
In aceste conditii, in cazul nerealizarii ansamblului de masuri propuse in proiect,
procesele de eroziune costiera ar continua sa actioneze asupra plajelor din zonele
analizate.
7.2
Alternative analizate
In proiectarea lucrarilor de protectie a tarmului si amplasarea acestora in zonele
Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord au fost luate in
considerare urmatoarele categorii de optiuni:
a. Sursa de nisip pentru alimentarea artificiala: au fost luate in considerare doua
alternative si anume nisip dragat din Dunare sau nisip de mare;
b. Optiuni de dezvoltare, cu nivele graduale de interventie:
innisipare artificiala a plajelor cu o frecventa ridicata. Optiune in care

nu se fac reparatii sau modificari ale structurilor existente de protectie
costiera si nici constructia unor noi structuri.
innisipare artificiala a plajelor cu o frecventa redusa. Repararea

structurilor existente de protectie costiera pentru a reveni la starea
tehnica construita.
innisipare artificiala a plajelor cu o frecventa mult mai redusa.

Repararea sau modificarea structurilor existente de protectie coastiera
si construirea unor structuri noi, daca este cazul.
c. Alternative tehnice (constructive)

In continuare sunt prezentate alternativele studiate pentru fiecare sector in parte.
Sectorul Mamaia Sud
Pentru sectorul Mamaia Sud, varianta reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul
studiului de fezabilitate consta in lucrari de protectie impotriva eroziunii combinate
cu lucrari de reabilitare si de sporire a dimensiunilor plajei prin innisipari artificiale.
In principiu, se propun urmatoarele lucrari:
Reabilitarea a doua diguri existente paralele cu tarmul;
Realizarea unei jetele (epiu) pentru retinerea nisipului, la limita nordica a zonei
innisipate;
Trei diguri submerse de retinere si fixare a nisipului, amplasate pe zona

innisipata;
Innisiparea artificiala a plajei;
Trei diguri submerse situate la Nord de zona innisipata.

Pagina 91
Variantele analizate iau in calcul urmatoarele variabile:
Utilizarea nisipului de mare sau a nisipului de rau pentru realizarea innisiparii.
Trebuie mentionat ca, in cazul utilizarii nisipului de mare mai este necesar un dig
submers pentru retinerea acestuia.
De asemenea, cantitatea de nisip de mare este de 1,7 ori mai mare decat in cazul
utilizarii nisipului de rau.
Sectorul Tomis Nord
Pentru sectorul Tomis Nord, alternativa reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul
cu lucrari de reabilitare si sporirea dimensiunilor plajei prin innisipari artificiale.
Pentru protectia plajelor si crearea de noi plaje se propun, intr-o prima varianta:
innisiparea plajelor cu aport de nisip de Dunare;
diguri si epiuri pentru retinerea nisipului pe plaja;
diguri longitudinale submerse pentru disiparea energiei valurilor si reducerea

transportului de sedimente inspre larg;
epiuri ingropate pentru fixarea profilului plajelor;
demontarea unor lucrari existente.
In a doua varianta, pentru lucrarile costiere in zona studiata se propun urmatoarele

lucrari:
reabilitarea lucrarilor costiere existente;
epiuri ingropate pentru fixarea profilului plajelor;
innisiparea plajelor cu aport de nisip de Dunare;
aport anual de nisip pentru completarea si mentinerea profilului plajelor.
Sectorul Tomis Centru

Pentru sectorul Tomis Centru, alternativa reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul
studiului de fezabilitate consta in lucrari de protectie impotriva eroziunii, combinate
In principiu, se propun urmatoarele lucrari, ca fiind prima varianta:
Innisiparea plajelor cu aport de nisip de Dunare;
Diguri si epiuri pentru retinerea nisipului pe plaja;
Diguri longitudinale submerse pentru disiparea energiei valurilor si reducerea

Epiuri ingropate pentru fixarea profilului plajelor.
In a doua varianta, pentru lucrarile costiere se propun urmatoarele lucrari:
Reabilitarea lucrarilor costiere existente;
Epiuri ingropate pentru fixarea profilului plajelor;
Pagina 92
Aport anual de nisip pentru completarea si mentinerea profilului plajelor.
Sectorul Tomis Sud

Pentru sectorul Tomis Sud, alternativa reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul
studiului de fezabilitate, consta in lucrari de protectie impotriva eroziunii, combinate
Diguri si epiuri pentru retinerea nisipului pe plaja;
Diguri longitudinale submerse pentru disiparea energiei valurilor si reducerea

Demontarea unor lucrari existente.
In a doua varianta, pentru lucrarile costiere se propun urmatoarele lucrari:
Reabilitarea lucrarilor costiere esistente;
Aport anual de nisip pentru completarea si mentinerea profilului plajelor.
Sectorul Eforie Nord

Pentru sectorul Eforie Nord, alternativa reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul
7.3
Innisiparea plajei si marirea acesteia cu aproximativ 11 ha, utilizand nisip

fluvial;
Reabilitarea celor doua jetele existente (II-J-2 si II-J-5);
Construirea extensiei celor doua jetele (EN-J-1 si EN-J-2);
Construirea structurilor sparge-val submerse.
Analiza lucrarilor propuse

In urma analizarii din punct de vedere tehnico-economic a variantelor propuse in
parte s-a ales varianta optima pentru fiecare sector in parte.
Din punct de vedere al sursei de nisip pentru alimentarea artificiala, exploatarea
nisipului din Dunare este mai putin costisitoare fata de utilizarea nisipului de mare.
Datorita caracteristicilor texturale - granulometrice, si corelat cu granulometria
sedimentelor de plaja, nisipul de Dunare este mai stabil, cu un timp mai mare de
remanenta pe plaja. De asemenea, cantitatea de nisip de mare care sa aiba acelasi efect
ar trebui sa fie de 1,7 ori mai mare decat in cazul utilizarii nisipului de rau.
In aceste conditi, s-a ales ca sursa de nisip pentru alimentarea artificiala a plajelor
nisipul fluviatil (de Dunare).
Pagina 93
Din punct de vedere al lucrarilor propriu-zise de protectie si reabilitare, au fost alese

ca variante optime urmatoarele:
Mamaia Sud
Pentru sectorul Mamaia Sud, varianta reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul
In urma analizarii din punct de vedere tehnico-economic s-a ales urmatoarea
varianta:
Reabilitarea a doua diguri sparge-val existente paralele cu tarmul;
Constructia unui nou epiu din piatra bruta conectat la tarm, perpendicular pe
tarm, pentru retinerea nisipului la limita de nord a innisipate;
Constructia a sase epiuri mai mici ingropate in plaja pentru stabilizarea

tarmului;
Reincarcarea plajei.
Tomis Nord
Pentru sectorul Tomis Nord, alternativa reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul
cu lucrari de reabilitare si sporirea dimensiunilor plajei prin innisipari artificiale.
In urma analizarii din punct de vedere tehnico-economic s-a ales varianta in care sunt
prevazute:

ingropate in plaja;

tarm;
Tomis Centru
Pentru sectorul Tomis Centru, alternativa reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul
studiului de fezabilitate consta in lucrari de protectie impotriva eroziunii, combinate
prevazute urmatoarele lucrari:

ingropate in plaja;

tarm;
Pagina 94
Tomis Sud
Pentru sectorul Tomis Sud, alternativa reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul
prevazute:
Constructia a doua noi diguri sparge-val din piatra bruta conectate la tarm;
Constructia a doua noi diguri sparge-val submerse din piatra bruta paralele cu
tarmul;
Constructia unui epiu nou conectat la tarm, ingropat in plaja, perpendicular pe

tarm;
Demolarea unor lucrari existente.
Eforie Nord
Pentru sectorul Eforie Nord, alternativa reiesita ca fiind cea mai oportuna in cadrul
In urma analizarii din punct de vedere tehnico-economic, s-a ales varianta in care:
Rehabilitarea si extinderea celor doua epiuri existente din piatra bruta

conectate la tarm, perpendiculare pe tarm;
Constructia a trei noi diguri sparge-val submerse din piatra bruta, paralele cu
tarmul;
Demolare a patru epiuri existente din piatra bruta conectate la tarm.
Se vor elimina patru diguri existente.
Monitorizarea
Planul de monitorizare a mediului are drept scop urmarirea calitatii factorilor de
mediu in scopul identificarii efectelor pe care le au lucrarile de reabilitare asupra
mediului in perioada de constructie, precum si dupa finalizarea lucrarilor.
Acest plan include descrierea punctelor care vor fi monitorizate, parametrii care vor fi
monitorizati, frecventa de monitorizare.
8.1
In perioada de realizare a lucrarilor de reabilitare propuse in cadrul proiectului vor
trebui monitorizati urmatorii parametrii:
bentos si plante bentice;
viata acvatica si pasarile;
Pagina 95
calitatea apelor;
calitatea aerului;
calitatea sedimentelor;
nivelul de zgomot si vibratii.
Monitorizarea bentosului si plantelor bentice

Analizele biologice vor fi facute pentru atat pentru zonele sursa pentru nisip
selectate, cat si in zonele in care se vor desfasura lucrarile de reabilitare.
Analizele vor include urmatoarele:
identificarea speciilor de macrofauna;
identificarea grupurilor de meiofauna;
evaluarea marimii populatiilor: densitate si biomasa;
evaluarea structurii claselor de marime a speciilor epibiotice de filtrare.
Localizarea punctelor se va face luand in considerare stadiul de avansare a

constructiei recifilor artificiali, al epiurilor si stadiul de umplere a plajei.
Monitorizarea vietii acvatice si a pasarilor
Lunar va fi realizata o inspectie vizuala de catre experti ai vietii acvatice si experti in
studiul pasarilor, cu inregistrarea speciilor si a indivizilor din fiecare specie pentru
plajele de la Mamaia Sud, Eforie Nord, Tomis Sud, Tomis Centru si Tomis Nord.
Monitorizarea calitatii apelor
In perioada de constructie se vor realiza prelevari de probe de apa din zonele acvatice
din apropierea tarmului din sectoarele analizate si analiza acestora. Pentru probele de
apa prelevate se vor analiza urmatorii indicatori de calitate: pentru nutrienti (NO2-,
NO3-, PO3-,), oxigen dizolvat, pH, turbiditate si produse petroliere.
Probarea se face in 10 puncte pentru fiecare sector si localizarea punctelor trebuie
stabilita tinand cont de stadiul de avansare a constructiei recifilor artificiali, al
epiurilor si de stadiul de umplere a plajei.
Masurarea calitatii sedimentelor
Probarea sedimentelor si analizele de laborator vor fi efectuate pentru nisipul din
zonele selectate si pentru zone acvatice din apropierea tarmului din sectoarele
analizate.
Pentru probele de sedimente prelevate se vor analiza indicatorii de calitate metale
grele, TPH, HAP, pesticide organoclorurate.
Numarul de statii de probare pentru fiecare zona este 10 si localizarea punctelor
trebuie decisa luand in considerare stadiul de avansare a constructiei recifilor
artificiali, al epiurilor si stadiul de umplere a plajei.
Monitorizarea nivelelor de zgomot si vibratii
In timpul lucrarilor de constructie nivelul de zgomot si vibratie, impreuna cu volumul
de trafic, vor fi monitorizate in special in zonele Tomis Nord, Tomis Sud si Tomis
Centru, areale in care zonele rezidentiale sunt relativ apropiate de zonele in care se
vor desfasura lucrarile de reabilitare a plajelor.
Pagina 96
Nivelele de zgomot si vibratii existente initial vor fi masurate inainte de inceperea

constructiei. Parametrii ce vor fi monitorizati pentru determinarea nivelelor de
zgomot si vibratie sunt: Leq (dBA) si L10 (dB).
Monitorizarea nivelului de zgomot si vibratie datorate intensitatii traficului va fi
realizat de catre contractor, de trei ori pe an.
Monitorizarea calitatii aerului
Avand in vedere ca in perioada de constructie nu vor exista surse dirijate de emisii in
atmosfera, se propune monitorizarea calitatii aerului in zona prin masuratori de
imisii de pulberi si noxe gazoase specifice traficului si functionarii utilajelor pe frontul
de lucru.
Programul lucrarilor de monitorizare va fi stabilit impreuna cu Agentia pentru
Protectia Mediului Constanta si se va actualizeaza periodic in concordanta cu
cerintele autoritatii. Obtinerea avizelor intra in sarcina Antreprenorului care va
castiga licitatia si care desfasura activitatea de reabilitare a plajelor.
8.2
Analizele biologice vor fi efectuate pentru zonele sursa pentru nisip selectate si
perimetrul submers al plajelor din sectoarele analizate.
Analizele vor include urmatoarele:
identificarea speciilor de macrofauna;
identificarea grupurilor de meiofauna;
evaluarea marimii populatiilor: densitate si biomasa;
evaluarea structurii claselor de marime a speciilor epibiotice de filtrare.
Probarea se face in 10 puncte de probare pentru fiecare zona.

In perioada de exploatare se va putea efectua si o monitorizare a mediului social.
Aceasta se va realiza in principiu cu ajutorul unei serii largi de indicatori cum ar fi
informatiile dezvaluite pentru ANAR Constanta, indicele de venit pe cap de locuitor,
indicele de saracie, PIB-ul regional, etc.
Situatii de risc
9.1
Impact potential
Accidente potentiale in perioada de constructie
In timpul lucrarilor prevazute a fi efectuate in cadrul proiectului se pot produce mai

multe categorii de accidente.
Prima categorie de accidente potentiale se incadreaza in categoria accidentelor
specifice activitatilor ce se vor desfaura in aceasta perioada, respectiv accidente care
se produc pe santierele de constructii sau la navigatie. Cauzele acestor accidente sunt
de regula generate de indisciplina si nerespectarea de catre personalul angajat a
regulilor si normelor de protectia muncii, inclusiv neutilizarea echipamentelor de
protectie.
Pagina 97
Situatiile/activitatile in care pot aparea accidente:
accidente provocate de prezenta curiosilor sau turistilor ocazionali care se

pot strecoara in interiorul fronturilor de lucru;
inec in timpul executiei lucrarilor de dragaj, consolidarilor, extinderii si

constructiei digurilor si alte lucrari in apa;
lucrul cu utilajele si mijloacele de transport;
circulatia rutiera interna si pe drumurile de acces;
incendii din felurite cauze, atat in interiorul santierului, cat si la bordul navelor
sau a vehiculelor terestre;
defectiuni la bordul navelor cu care sunt executate lucrarile;
electrocutari, arsuri, orbiri de la diferite aparate utilizate la lucrari;
inhalarea unor volume mari de praf sau gaze;
explozii ale buteliilor de oxigen sau altor recipienti, de la depozitarea de

substante inflamabile;
surpari de mal/faleza;
caderi de la inaltime sau in apa si posibile striviri cauzate de lovirea corpurilor

in cadere de diferite obiecte.
Accidentele mai sus mentionate pot produce invaliditate sau pierderi de vieti. Cu
toate acestea, accidentele mai sus mentionate au efecte cu caracter limitat asupra
mediului, respectiv asupra sanatatii umane, atat in timp cat si ca spatiu. De asemenea,
ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi de materiale, intreruperi in
lucrarile de constructie si implicit intarzierea lucrarilor.
A doua categorie de accidente potentiale care pot aparea loc in timpul efectuarii
lucrarilor este legata de populatia locala, neobisnuita cu acest tip de lucrari.
De asemenea, exista posibilitatea deversarii de combustibili, uleiuri sau alte substante
utilizate pe plaja sau in apa in caz de accident, cu posibilitatea afectarii calitatii apei si
sedimentelor din zona de producere a accidentului.
O alta categorie de accidente este cea a accidentelor specifice traficului. Cresterea
volumului de trafic rutier in zona poate creste riscul producerii unor accidente de
circulatie, care poate conduce la afectarea sanatatii umane, a mediului in caz de
deversari de materiale pe sol si la intarzieri in graficul de executie. Populatia poate fi
afectata de lucrari neterminate sau in curs, nesemnalizate ori fara elemente de
avertizare excavatii, schele etc.
Victimele sunt de obicei persoanele mai curioase, si in special copiii, atrasi de
caracterul de noutate al santierului. Perioadele cele mai periculoase sunt cele
nelucratoare, cand controlul accesului la punctele de lucru este mai redus.
Nici aceasta categorie de accidente nu produce impact asupra mediului, chiar daca
poate produce invaliditate sau pierderi de vieti.
O alta categorie de accidente potentiale este legata de posibilitatea aparitiei unor
fenomene meteorologice extreme (vanturi puternice, furtuni).
Pagina 98
Accidentele care pot aparea privesc navele si personalul care lucreaza pe plaja de la
bordul navelor implicate in executia proiectului si se pot datora ciocnirii navelor de
digurile in constructie sau intre ele. In caz de fenomene meteorologice extreme se pot
produce deteriorari ale utilajelor care pot conduce la deversari de
combustibili/materiale fie pe plaja, fie in apa (functie de locul unde se desfasoara
operatiile de reabilitare).
Accidente potentiale in perioada de exploatare
In perioada de exploatare nu vor avea loc alte tipuri de accidente decat cele specifice
activitatii ce se va desfasura (turism), accidente care se petrec si in prezent in
sectoarele de plaja analizate, in psecial in perioada estivala.
Dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare a plajelor din sectoarele analizate, posibilele
accidente sunt legate in special de comportamentul turistilor din perimetrul zonelor
reabilitate.
In aceasta perioada, riscurile care pot aparea sunt:
riscul unor caderi in apa de pe digurile epiu care vor fi construite si/sau
extinse, care pot conduce la loviri, raniri mai mult sau mai putin grave sau
chiar si la pierderi de vieti omenesti;
riscul ciocnirii unor ambarcatiuni sau a turistilor (inotatorilor) de catre diguri,

atat epiuri, cat si sparge-val submerse.
Evaluarea riscului producerii unor accidente si avarii cu impact

major asupra sanatatii populatiei si mediului in perioada de exploatare
In cazul accidentelor in care sunt implicate ambarcatiuni, pe langa riscurile induse
asupra sanatatii umane, pot sa apara si efecte asupra mediului (calitatii apei si
sedimentelor) in cazul in care, in urma ciocnirii, se produc deversari de combustibili
sau uleiuri. Chiar si in aceasta situatie, efectele produse nu au o amplitudine mare si
au un caracter temporar.
Celelalte tipuri de accidente nu vor avea impact asupra mediului, ci asupra
populatiei, insa nu sunt legate de lucrarile propriu-zise ce se vor executa, ci de
comportamentul turistilor care isi vor petrece timpul in zonele in care se vor realiza
lucrari de protectie costiera.
9.2
Masuri de prevenire a accidentelor
Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de constructie
Masurile de prevenire a accidentelor care pot aparea in perioada de executie a

lucrarilor prevazute in cadrul proiectului prevad respectarea legislatiei romanesti
privind protectia muncii, paza si protectia civila, gestionarea deseurilor, masurile de
protectie si stingere a incendiilor si altele. Aceste masuri vor trebui prezentate
personalului implicat in desfasurarea lucrarilor in toate perimetrele de lucru (atat in
zonele unde vor fi dragate sedimentele cat si in perimetrul sectoarelor care vor fi
reabilitate). De asemenea, vor trebui respectate cu strictete proiectele de executie,
prevederile caietelor de sarcini, legislatia specifica privind calitatea in constructii.
In general, masurile se vor referi la:
Pagina 99
controlul strict al personalului muncitor privind disciplina in santier;
instructajul periodic, purtarea echipamentului de protectie, verificari privind

consumul de alcool sau de stupefiante, prezenta stricta la locul de munca unde
sunt repartizate persoanele care vor lucra;
realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru delimitarea

perimetrelor in care sunt efectuate lucrari;
verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone, a

placutelor indicatoare cu insemne de pericol;
controlul strict al accesului persoanelor in santier;
in perimetrele unde va fi efectuat dragajul se impune semnalizarea vizibila a

punctelor de lucru si a senalului navigabil; semnalizarea vizibila a navelor care
vor efectua lucrari de constructie si reabilitare a digurilor in perimetrul
sectoarelor ce vor fi reabilitate este deasemenea necesara;
semnalizarea zonelor si a perioadelor de interzicere a navigatiei;
verificarea, inainte de inceperea lucrului, a utilajelor, mijloacelor de transport,

macaralelor, echipamentelor, mecanismelor si sculelor pentru a constata
integritatea si starea lor functionare; luarea masurilor necesare de
reparatie/inlocuire in cazul identificarii unor disfunctionalitati in functionarea
utilajelor;
verificarea sistematica a starii tehnice si de siguranta a navelor cu care vor fi

efectuate lucrarile;
verificarea la perioade normate, a instalatiilor electrice, de aer comprimat,

butelii de oxigen sau alte containere cu materiale explozive, inflamabile, toxice
si periculoase;
verificarea la intrarea in lucru, in special la reluarea saptamanala, a sigurantei

excavatiilor, schelelor si altor sustineri la digurile de protectie.
Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de exploatare
Dupa finalizarea proiectului, masurile de prevenire a accidentelor se vor conforma

legilor si hotararilor in vigoare privind Gospodarirea Integrata a Zonei Costiere si de
utilizare a plajelor turistice.
Planurile de masuri trebuie sa prevada:
semnalizarea corespunzatoare a digurilor submerse;
demarcarea clara a perimetrelor in care este permis inotul pentru turisti si a

celor in care e permisa navigatia ambarcatiunilor de agrement;
pregatirea corespunzatoare a personalului Salvamar pentru ca perimetrul

mentionate mai sus sa fie respectate de catre utilizatori, precum si pentru
interventia in caz de accidente;
organizarea serviciului sanitar pentru interventie eficienta in caz de accidente;
organizarea unui sistem de supraveghere care sa previna posibilele accidente

de pe diguri.
Pagina 100
Planurile de detaliu privind masurile de reducere si eliminare rapida a unor accidente

si avarii vor trebui sa contina indicatii. masuri si responsabilitati precise pentru
fiecare tip de accidente in parte.
Concesionarii perimetrelor de plaja vor trebui sa implementeze un sistem de
comunicatii de urgenta care sa functioneze permanent si sa poata alarma in mod
eficient organele abilitate in cazul accidentelor si avariilor. Personalul deservent va
trebui sa fie calificat pentru a furniza informatii clare si pertinente.
10
Descrierea dificultatilor
La efectuarea lucrarilor pentru Evaluarea Impactului asupra Mediului si la redactarea
Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-au intampinat o
serie de dificultati legate de lipsa informatiilor referitoare la organizarile de santier
aferente celor 5 sectoare analizate. Lipsa acestor informatii referitoare la locul de
amplasare a organizarii de santier, la modul de organizare a santierului, tipul si
numarul de utilaje ce se vor folosi, gropile de imprumut, tehnologiile ce se vor utiliza
pentru executia lucrarilor, numarul de persoane ce isi vor desfasura activitatea etc.
nu a permis evaluarea unor aspecte legate de aceasta activitate cum ar fi tipul si
consumurile de combustibil, cantitatile de deseuri ce se vor genera, cantitatile de apa
necesare pentru alimentarea organizarii de santier, cantitatile si compozitia apelor
uzate ce vor rezulta, emisiile de noxe gazoase evacuate de utilajele ce se vor folosi
pentru executia lucrarilor si implicit nu a putut fi evaluat impactul generat de aceasta
activitate asupra factorilor de mediu.
Analiza efectuata si masurile propuse nu solutioneaza toate problemele legate de
protectia mediului in perioada de executie a lucrarilor de reabilitare propuse pentru
cele 5 sectoare de plaja. Aceasta situatie este justificata, pe de o parte prin
complexitatea activitatilor de constructii si, pe de alta parte, prin lipsa
informatiilor/datelor esentiale necesare evaluarii impactului, a caror responsabilitate
revine antreprenorului general respectiv titularului activitatii de constructii. Acesta
are responsabilitatea alegerii si dimensionarii parcului auto, amplasarii organizarilor
de santier, stabilirii tehnologiilor si fluxului lucrarilor de executie etc.
Constructorului ii revine de asemenea, sarcina monitorizarii activitatii de santier in
vederea respectarii prevederilor legale privind protectia mediului. Monitorizarea
poate fi realizata prin forte proprii sau, de preferat, printr-o persoana juridica atestata,
neutra.
De asemenea, Antreprenorul care va executa lucrarile va fi responsabil pentru
obtinerea avizelor si acordurilor necesare desfasurarii activitatii.
11
Rezumat fara caracter tehnic
11.1
Descrierea proiectului
In zona litorala a Marii Negre de pe teritoriul Romaniei eroziunea costiera reprezinta
un risc real pentru mediu, fenomenul manifestandu-se pe diferite trepte de intensitate
de-a lungul celor circa 240km ai litoralului, masurati de la Nord la Sud, de la bratul
Chilia (garla Musura) si pana la Vama Veche (granita cu Republica Bulgaria).
Pagina 101
Pe baza cercetarilor efectuate privind evolutia zonei costiere, s-a ajuns la concluzia ca
eroziunea costiera atinge in unele zone rata de circa 2m/an.
Sectoarele cele mai afectate de fenomene de eroziune sunt situate in sudul litoralului:
Mamaia, Tomis, Eforie, Tuzla, Olimp-Venus, Saturn-Mangalia, 2 Mai - Vama Veche.
Eroziunea cea mai accentuata se manifesta in statiunea Mamaia, unde se estimeaza o
retragere a liniei tarmului de circa 40m in urmatorii 20 de ani.
Orice intarziere in abordarea acestei probleme poate duce la consecinte negative
ireversibile asupra mediului si calitatii vietii.
Proiectul analizat in cadrul Raportului la studiul de evaluare a impactului este in
legatura directa cu Axa Prioritara 5 a POS Mediu, Implementarea infrastructurii
adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc;
domeniul major de interventie 2 Reducerea eroziunii costiere. Beneficiarul
proiectului este Administratia Nationala Apele Romane, iar obiectivul general al
proiectului este de a proteja si imbunatati calitatea mediului si a standardelor de viata
in lungul zonei costiere romanesti a Marii Negre precum si cresterea sigurantei in
partea sudica a coastei, care este serios amenintata de eroziunea costiera.
La inceputul primaverii anului 2011 a fost elaborat un nou Master Plan pentru zona
costiera care a stabilit o viziune durabila si strategica pentru managementul intregii
zonei costiere romanesti a Marii Negre, luand in considerare interactiunile fizice si
antropogene intre toate zonele. Master Plan-ul a identificat cinci zone prioritare
pentru reabilitarea zonei costiere romanesti cu accent pe restaurarea si imbunatatirea
mediului.
Acest Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (RSEIM) prezinta
rezultatele procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) pentru
lucrarile de protectie costiera prioritare, identificate in cadrul noului Master Plan
elaborat pentru zona costiera romanesca a Marii Negre. Raportul a fost intocmit in
paralel cu Studiile de Fezabilitate intocmite pentru cele 5 zone cu lucrari prioritare.
Prioritizarea lucrarilor de protectie costiera de-alungul zonei de coasta romanesti
reprezinta elementul cheie pentru asigurarea ca fondurile disponibile sunt
directionate corect catre zonele care au cea mai mare nevoie.
Primele 5 zone prioritare in ceea ce privesc lucrarile costiere de protectie si reabilitare
a partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre sunt: Mamaia Sud, Tomis Nord,
Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord.
Lucrarile costiere propuse pentru protectia si reabilitarea acestor cinci zone si solutiile
constructive pentru realizarea lucrarilor propuse sunt urmatoarele:
Mamaia Sud

nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin repararea digurilor de longitudinale si
construirea uor noi epiuri la tarm).
Lucrari pentru reducerea energiei valurilor
Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au luat in
considerare 2 (doua) din cele 6 (sase) diguri longitudinale, paralele cu tarmul,
amplasate pe zona prevazuta in proiect.
Pagina 102
Lucrari de retinere a nisipului

Pentru retinerea nisipului s-a prevazut un epiu (jetea) perpendicular pe plaja rolul
acestuia fiind de retinerea nisipului. Acesta este amplasat catre limita nordica a zonei
proiectului.
Pentru cresterea stabilitatii plajei au fost prevazute 3 (trei) epiuri (groin) ingropate pe
zona cuprinsa intre epiul in forma de Z existent si epiul proiectat pentru retinerea
nisipului si 3 (trei) epiuri ingropate la Nord de epiul proiectat de retinere a nisipului.
excavatii.
Lucrari de innisipare artificiala pentru refacerea plajei
S-a considerat ca o latime a plajei de 100m este suficienta. Prin realizarea aceste latimi
de plaje de realizeaza o crestere substantiala de protectie prin diminuarea riscurilor
de eroziune. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria
nisipului care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu
granulometria nisipului existent pe plaja.
Drum temporar pentru executia lucrarilor
Lucrarile de reabilitare a celor 2 (doua) diguri longituninale, paralele cu tarmul, se
vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare.
Epiul de retinere a nisipului se poate executa complet de la uscat si pentru aceasta
este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile
din statiune si radacina epiului. Acest drum temporar se va executa din produse de
cariera, iar dupa realizarea epiului se va dezafecta.
Tomis Nord

submers si construirea unor noi epiuri la tarm).
Digul submers este amplasat intre capetele digurilor T6 - 2 si T8 prevazute a se realiza
in cadrul acestei investitii.
Pentru cresterea efectului de aparare a plajei si falezei din aceasta zona se propune
prelungirea digului de larg si finalizarea sectiunii digului existent.
Epiul existent T7 va fi reabilitat prin refacerea protectiei cu blocuri naturale si
refacerea coronamentului acestuia.
Pagina 103
In zona epiului existent T8 se prevede prelungirea digului, incepand din intersectia

sudica, spre Est.
In zona Tomis Nord se vor realiza 3 astfel de diguri, pozitionate in zonele care nu sunt
adapostite de digurile longitudinale submerse.
excavatii.
Pentru zona Tomis Nord s-a considerat ca o latime a plajei de 60m este suficienta. Prin
realizarea acestor latimi de plaje de realizeaza o crestere substantiala de protectie prin
diminuarea riscurilor de eroziune.
nisipului existent pe plaja.
Lucrarile de reabilitare a digului longituninal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe
Proiectarea extinderii epiului ingropat pentru a retine nisipul va fi realizat de pe
uscat, pentru realizarea acestui lucru se va realiza un drum temporar pentru legatura
intre statiuni si baza epiului. Acest lucru se va face cu piatra de cariera si dupa
finalizarea epiului drumul va fi eliminat.
Tomis Centru

submers si construirea unor noi diguri si epiuri la tarm).
Acest dig submers este amplasat intre capetele digurilor T6 - 1 si T5 prevazute a se
realiza in cadrul acestei investitii.
Prelungirea epiului existent T5 va incepe din zona de frangere si se va realiza din
doua tronsoane.
Pagina 104
In zona Tomis Centru se vor realiza 2 astfel de diguri, pozitionate in zonele care nu
sunt adapostite de digurile longitudinale submerse.
excavatii.
Cota superioara a digurilor va fi cu 0,50m sub cota innisiparii artificiale, urmarind
profilul acesteia.
Pentru zona Tomis Centru s-a considerat ca o latime a plajei de 60m este suficienta.
Prin realizarea acestor latimi de plaje de realizeaza o crestere substantiala de protectie
prin diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este
putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja.
Lucrarile de executie a digului longitudinal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe
Extinderea digurilor proiectate pentru a retine nisip si digurile ingropate, va fi
realizata complet de pe uscat si pentru a face acest lucru este necesar pentru a se
realiza un drum temporar care va face legatura intre drumurile din statiune si baza
epiului. Acest drum se va face cu piatra de cariera si dupa finalizarea epiului drumul
va fi demolat.
Tomis Sud

nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin repararea digurilor si construirea unor
noi diguri submerse si o jetea).

In cadrul proiectului se va reabilita digul T1 si sunt prevazute 2 diguri submerse in
lungul falezei zona Tomis Sud, acestea avand rolul de a disipa energia valurilor
directe care actioneaza asupra tarmului si a reduce inaltimea valurilor care trec peste
aceste diguri submerse.
Digul submers DS-3 este amplasat intre capetele epiului T4 si epiul T5, iar digul
submers DS-4 este amplasat intre capetele prelungirilor digurilor T1 si epiul T4.
pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la aceasta zona.
Elementele de semnalizare vor avea inaltimea astfe incat sa asigure vizibilitatea.
Reabilitarea digului T2 consta in completarea nucleului cu piatra bruta.
Pagina 105
La lucrarea existenta T4 in forma de "" se prevede realizarea unei jetele

perpendicular pe tarm ce porneste din partea sudica a digului T4 existent.
Ca protectie impotriva afuierilor, corpul epiului se realizeaza pe o folie de geotextil.
Carapacea de stabilopozi asezata pe mantaua din blocuri are la baza o berma din
blocuri de piatra.
Peste coronamentul nucleului din piatra bruta este prevazuta o dala din beton.
Pentru cresterea stabilitatii plajei a fost prevazut un epiu (groin) ingropat din saci
umpluti cu nisip, pe zona cuprinsa intre epiurile T3 si T4 existente, aproximativ la
mijlocul distantei dintre epiurile existente T3 si T4.
Pentru executia epiului ingropat din saci umpluti cu nisip vor fi necesare lucrari de
excavatii.
Pentru zona Tomis Sud s-a considerat ca o latime a plajei de 60m este suficienta. Prin
realizarea aceste latimi de plaje de realizeaza o crestere substantiala de protectie prin
diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este
putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja.

Lucrarile de reabilitare a digului T1 si noii jetele T4 se vor executa partial de pe uscat
si partial de pe de pe apa cu echipamente plutitoare.
Reabilitarea digului T2 se poate executa complet de la uscat si pentru aceasta este
necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile din
statiune si radacina digului. Acest drum temporar se va executa din produse de
cariera, iar dupa realizarea digului se va dezafecta.
Eforie Nord

valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala) , lucrari de retinere a
nisipului (prin construirea unor diguri longitudinale, repararea si prelungirea unuia
din ele).
Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au prevazut 3 (trei)
diguri longitudinale, paralele cu tarmul, amplasate pe zona prevazuta in proiect.
Suprafata structurilor sparge-val submerse trebuie sa fie protejata cu blocuri
prefabricate din beton.
Fiecare dig longitudinal submers va fi prevazut cu trei semnalizatoare marine, care
vor avertiza persoanele care practica sporturi nautice cu ambarcatiuni cu motor.
Semnalizatorul va consta intr-un pilon de otel, umplut cu beton obisnuit. Acesta va fi
Pagina 106
incastrat intr-o fundatie de beton de forma patrata, astfel incat deasupra fundatiei sa
iasa o portiune de cativa metri.
Pentru retinerea in mod eficient a nisipului s-a prevazut repararea a doua epiuri
(jetele) perpendiculare pe plaja si prelungirea uneia din ele, rolul acestora fiind de
retinerea nisipului.
Reabilitarea jetelei J-1 consta in executia pe prima zona a acestuia a corpului din
piatra bruta a jetelei peste care se toarna dala de beton. Pe urmatoarea zona, dala
veche din coronamet se va demola executandu-se una noua. Ultima zona de
reabilitare, cea a capului digului este la fel, cu diferenta ca peste blocurile naturale se
aseaza doua randuri de stabilopozi.
(patru) epiuri. Ca si in cazul blocurilor de 1-3t/buc., o parte din stabilopozi vor fi
recuperati in urma demolarii celor patru epiuri.
Se va realiza apoi extinderea jetelei cu cca. 60m. Aceasta extindere este alcatuita
dintr-un nucleu de piatra bruta realizat pe un strat de geotextil.
Nucleul de piatra bruta este protejat cu o manta din blocuri de piatra la baza careia se
va realiza si o berma.
Peste mantaua de blocuri naturale se va monta carapacea de protectie din stabilopozi
montati in dublu strat.
Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe acest tip de structura prezinta un pericol
(la trecerea valurilor peste dig) si de asemenea un nivel ridicat de degradare datorat
actiunii valurilor.
Reabilitarea jetelei J-2 consta in executia pe prima zona a acestuia a corpului din
piatra bruta a jetelei peste care se toarna dala de beton. Pe urmatoarea zona, dala
veche din coronament se va demola executandu-se una noua. Urmatoarea zona
reabilitata consta deasemeni in demolarea si refacerea dalei de coronament si
asternerea unei carapace de blocuri. Zona capului digului se reface cu blocuri si doua
randuri de stabilopozi. Blocurile se scot si se inlocuiesc cu cele obtinute din
demolarea celor 4 (patru) epiuri.
Eliminarea epiurilor
Digurile existente vor fi eliminate din locurile respective, prin spargerea
coronamentului de beton si armaturii, a pietrei care alcatuieste nucleul. Toate
materialele preluate din digurile existente dupa sortare, vor fi utilizate ca material
pentru reabilitarea jetelelor J-1 si J-2.
Eliminarea structurilor existente va presupune eliminarea betonului existent, a
blocurilor naturale si scoaterea stabilopozilor atat pe partea dinspre uscat cat si pe
partea dinspre mare.
Pentru zona Eforie Nord s-a considerat ca o latime a plajei de cca. 100m este
suficienta. Prin realizarea aceste latimi de plaje de realizeaza o crestere substantiala de
protectie prin diminuarea riscurilor de eroziune. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie
Pagina 107
stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea

plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja.
extras din Dunare din zona Oltina.
Executia lucrarilor celor 2 (doua) diguri longitudinale, paralele cu tarmul, se vor
executa de pe apa cu echipamente plutitoare.
Reabilitarile celor doua epiuri se vor executa de pe uscat, de asemenea prelungirea
epiului J-1, exceptie facand montarea geotextilului la prelunigirea acestuia ce se va
face dupa apa. Montarea stabilopozilor se face dupa uscat, transportul lor facandu-se
atat de pe apa, cat si pe uscat.
Demolarea celor patru epiuri se va face dupa uscat, mai putin a unei parti din
stabilopozi.
Pentru aceasta este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura
intre drumurile din statiune si radacinile epiurilor. Acest drum temporar se va
executa din produse de cariera.
11.2
Impactul prognozat asupra mediului
Impactul prognozat generat de poluanti fizici
11.2.1.1 Perioada de constructie

Poluantii fizici care pot genera un impact in perioada de constructie sunt reprezentati
de:
zgomot si vibratii;
praf;
turbiditate.
Sursele de zgomot si vibratii vor fi reprezentate de utilajele folosite pentru executia

lucrarilor propuse.
Deoarece lucrarile de constructie se vor desfasura la distante semnificative de zonele
rezidentiale, pe plaje si pe mare, se considera ca impactul generat de zgomot in
perioada propriu-zisa de constructie in zonele Mamaia Sud si Eforie Nord va fi
nesemnificativ. In acelasi timp, desfasurarea lucrarilor va avea loc in afara sezonului
estival, astfel incat cresterea nivelului zgomotului nu va afecta turistii.
Singurele zone in care, in perioada de exploatare, ar putea fi generat un disconfort
creat de zgomotul utilajelor sunt Tomis Nord, Tomis Sud si Tomis Centru, avand in
vedere distantele relativ mici fata de zonele rezidentiale. Masurile propuse in timpul
executiei lucrarilor vor permite diminuarea disconfortului creat.
Se presupune ca zgomotul asociat lucrarilor propuse in cadrul proiectului nu va avea
un impact negativ asupra populatiilor de moluste (midii si scoici) in timpul lucrarilor,
deoarece aceste specii au o abilitate limitata de detectie a zgomotului. De asemenea,
perioadele de timp cu un nivel ridicat al zgomotului sunt scurte, astfel incat,
magnitudinea impactului potential este foarte scazuta (fara impact semnificativ).
Pagina 108
Sursele de praf vor fi reprezentate de transportul nisipului, de activitatile de

descarcare a nisipului in zonele in care se vor face innisipari artificiale si de
activitatile de amenajare a plajei.
Operatiile tehnologice generatoare de praf (descarcarea, transportul si nivelarea
nisipului) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare a
suprafetelor aflate sub actiunea utilajelor de lucru.
Se estimeaza ca, prin aplicarea tuturor masurilor de organizare a lucrarilor de santier
si protectia mediului ce se vor aplica in cadrul proiectului, impactul generat de
antrenarea de praf (pulberi) va fi un impact minor, care se va manifesta doar local.
In perimetrele in care se va realiza alimentarea artificiala cu nisip a plajelor se va
produce o crestere importanta a turbiditatii, pe durata efectuarii lucrarilor. Impactul
va fi insa temporar si va dura pana la resedimentarea materialelor deversate in zona.
De aceea, se estimeaza ca, pe termen mediu, impactul lucrarilor de alimentare
artificiala va fi nesemnificativ.
Activitatea propusa nu va afecta mediul din punct de vedere al poluarii biologice
(microorganisme, virusi), respectiv cu radiatie electromagnetica sau radiatie
ionizanta.
11.2.1.2 Perioada de operare

In perioada de exploatare, nu vor exista alti poluanti decat cei care exista si in
prezent, respectiv zgomotul generat de activitatile de turism desfasurate in zonele de
plaja in care se va desfasura proiectul.
Cel mai important impact pozitiv este generat de rezultatele care se vor obtine in
plaja si faleza din cele 5 sectoare ce vor fi reabilitate.
vor retine nisipul.
Impactul prognozat generat de managementul deseurilor

Lucrarile prevazute pentru constructia si reabilitarea digurilor de protectie costiera
vor crea un volum redus de deseuri.
Daca organizarea de santier va respecta normele in vigoare, impactul deseurilor
generate asupra perimetrelor de lucru, va fi minim.
11.2.2.2 Perioada de exploatare

In perioada de exploatare nu vor fi generate deseuri toxice si periculoase, ci doar
deseurile generate si in prezent din activitatea desfasurata (deseuri menajere).
Pagina 109
Impactul prognozat asupra calitatii apelor

Efectele asupra calitatii apei Marii Negre vor fi limitate la cresteri minore adverse
temporare ale nivelurilor de sedimente suspendate sau turbiditate provenind din
excavatiile realizate pentru a pune in opera structurile de piatra si de la depunerea
materialului pentru reincarcare plajelor.
Nu este prevazut un impact semnificativ asupra raurilor sau lacurilor in timpul
lucrarilor de constructie. Impactul asupra calitatii apei asociat cu sursele de piatra si
nisip pentru lucrarile propuse vor fi considerate ulterior de catre contractant in
timpul etapei de proiectare detaliata a schemelor proiectului.
Exista impactul potential asupra calitatii apei marine in timpul perioadei de
constructie care rezulta din scurgeri accidentale de combustibili, uleiuri sau alte
materiale de constructie in apa Marii Negre in timpul constructiei de structuri marine
si reincarcarii plajei si de la transportul materialelor de constructie pe mare.
Manipularea necorespunzatoare a diferitelor tipuri de vehicule sau nave maritime
care transporta materiale sau echipament poate duce la scurgeri accidentale. In plus,
poluari rezultate in urma accidentelor intre navele de mare este posibila.
Transportul rutier al materialelor de constructie (de exemplu nisip, blocuri de piatra,
blocuri de beton, stabilopozi) poate avea de asemenea ca rezultat pierderea
accidentala de carburanti si uleiuri de la masini.
Traficul greu specific perioadei de constructie determina diverse emisii de poluanti in
atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice pentru combustibili diesel, particule in
suspensie etc). De asemenea, vor exista particule rezultate de la frecare si
imbatranire/uzura (de la drumuri si anvelope). Atmosfera va fi, de asemenea, spalata
de ploi si prin urmare, polutantii din aer sunt transferati catre alti factori de mediu
(apa de suprafata si subterana, sol, etcvehicule si de la echipamentele de lucru,
determinand deversarea acestora in cursurile de apa locale sau infiltrarea in apele
subterane. In plus, alimentarea vehiculelor si a echipamentelor de lucru sunt surse
potentiale de poluare a apelor de suprafata si subterane.

In timpul perioadei de operare este putin probabil sa existe un impact asupra
resurselor de apa.
Impactul prognozat asupra calitatii aerului

In timpul lucrarilor de reabilitare, nivele mai ridicate de emisii pot fi generate ca
urmare a traficului asociat activitatilor de dragare si transport al nisipului,
reprofilarea nisipului si in special de lucrarile propriu-zise de constructie
(reinnisiparea plajei, extinderea jetelelor, structurile sparge val etc.) si de operarea
echipamentelor.
Lucrarile de constructie pot de asemenea sa conduca la cresterea temporara a
emisiilor de praf in timpul manipularii sau depozitarii nisipului. Nivelele de emisii de
Pagina 110
praf pot varia functie de intensitatea lucrarilor, in perioade prelungite de seceta si

vant puternic.
Toate aceste impacturi sunt considerate a fi impacturi adverse minore.

In perioada de exploatare nu va fi generat niciun impact semnificativ asupra calitatii
aerului.
Impactul prognozat asupra sedimentelor
In timpul executarii lucrarilor propriu-zise, se vor inregistra fenomene de tasare a

sedimentelor care alcatuiesc in prezent plaja ca urmare a executiei si utilizarii
drumurilor de exploatare si a circulatiei utilajelor. Aceste fenomene vor fi temporare,
doar in perioada lucrarilor si vor fi remediate dupa finalizarea acestora prin
dezafectarea drumurilor tehnologice si refacerea zonelor afectate.
In conditii normale de lucru nu va fi generat niciun impact semnificativ de mediu
asupra sedimentelor din sectoarele analizate. Un potential impact asupra calitatii
sedimentelor va putea fi generat doar in caz de accident deversare de combustibili.
In cazul in care se va inregistra un astfel de incident, se va interveni imediat pentru
stoparea deversarii si eliminarea efectelor, astfel incat se poate considera ca
potentialul impact asupra sedimentelor va fi neglijabil, tinand cont si de faptul ca intro astfel de situatie cantitatile de combustibil ce se pot deversa nu vor fi mari.
Dupa finalizarea proiectului, tinand cont de faptul ca granulometria sedimentelor
care vor fi aduse pe plaja este mai mare decat cea actuala si luand in considerare
masurile propuse in cadrul proiectului, se va mari gradul de stabilitate a
sedimentelor n aceasta zona, astfel incat impactul potenial asupra sedimentelor este
in ansamblu pozitiv.
Impactul prognozat asupra biodiversitatii

Zone protejate
I.1
Lucrarile de reabilitare a digurilor sparge-val si constructia sau extinderea

epiurilor, impreuna cu reincarcarea plajelor cu nisip din cele cinci sectoare vor
avea loc in cadrul Rezervatie avifaunistice Marea Neagra - ROSPA 0076. Astfel,
exista potentialul pentru un impact major direct negativ asupra pasarilor si a
habitatelor acestora din zona protejata. Impactul poate rezulta din tulburarea sau
pierderea habitatelor din zona de apa mica (zona de hranire) a pasarilor acvatice
si din deranjarea acestora datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor vizuale
din timpul fazelor de constructie.
dezvoltarii imobiliare a zonelor de tarm, exista probabilitatea unui impact
negativ nesemnificativ asupra pasarilor de uscat, datorita zgomotului, vibratiilor
si tulburarilor vizuale din timpul fazele de constructie.
Singurele zone in care pasarile ce cuibaresc pe pamant pot fi prezente sunt
sectoarele Tomis. Exista astfel posibilitatea ca pasarile ce cuibaresc pe aceste plaje
Pagina 111
sa fie afectate de reincarcarea plajelor cu nisip, rezultand potentialul unui impact

negativ direct major.
I.2. Lucrarile propuse sunt localizate in afara Rezervatiilor avifaunistice Lacul
Techirghiol ROSPA 0061 si Lacul Siutghiol ROSPA 0057. Deoarece ambele lacuri
sunt separate de zona de lucru de pe plaje de artere rutiere si o zona liniara de
constructii de-a lungul drumului, este putin probabil ca lucrarile sa afecteze
aceste sit-uri - impactul asupra pasarilor din aceste zone protejate este considerat
a fi nesemnificativ.
I.3
Lucrarile propuse sunt localizate in afara Siturilor de importanta comunitara

Plaja submersa Eforie Nord Eforie Sud ROSCI 0197 si Zona marina de la Capul
Tuzla ROSCI 0237, situri localizate in partea de sud a lucrarilor propuse. Este
putin probabil ca lucrarile propuse sa afecteze procesele de coasta din cadrul
acestor arii SCI desemnate, deoarece noile structuri de protectie coastiera nu se
vor extinde dincolo de tarm peste distanta bratului existent al portului Eforie. In
consecinta, lucrarile propuse nu vor avea niciun impact semnificativ asupra
acestor sit-uri.
Habitate
I.4
Folosirea utilajelor in zonele de lucru sau pe rutele de acces spre acestea poate
determina o deranjare temporara a florei, dar nu este anticipat un impact
semnificativ.
Specii
I.5. O gama mare de pasari folosesc zona de interes, iar cele ce folosesc apele costiere
for fi afectate in mod negativ de lucrarile propuse. Impactul zgomotului si
vibratiilor, rezultate in urma proceselor de constructie, poate deranja pasarile din
sau de langa zona de interes impact negativ minor. Totusi, lucrarile de
constructie vor fi temporare, iar pasarile sunt foarte mobile si astfel se asteapta ca
acestea sa se mute singure, in perioada constructiei, in alte zone mai izolate.
dezvoltarii imobiliare a zonelor de tarm, probabilitatea existentei unui impact
negativ asupra pasarilor de uscat, datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor
vizuale din timpul fazelor de constructie, este mica.
I.6

cetaceelor si a altor animale marine mari datorita nivelelor ridicate de zgomot,
vibratii si a construirii unor bariere fizice (degradarea habitatului). Totusi,
datorita suprafetelor largi de mare disponibile din zona lucrarilor, a timpului
relativ mic de constructie si a faptului ca majoritatea animalelor marine (inclusiv
cetaceele) manifesta un comportament de evitare a zonelor unde nivelul de
zgomot depaseste nivelul de baza, se presupune ca aceste lucrari vor avea un
impact negativ minor.
I.7

coloana de apa in timpul reincarcarii cu nisip a plajelor. Acest proces poate
modifica caracteriticile sedimentului in lungul tarmului si posibil modifica
comunitatile de nevertebrate, lucru ce poate afecta indirect populatiile de pasari
si pesti. Poate exista astfel un impact negativ minor asupra populatiei de
nevertebrate, prin deplasarea temporara a acestora in lungul tarmului, cu un
impact asociat asupra mediului marin.
Pagina 112
I.8
Noile epiuri si structurile noi sau extinse vor asigura zone aditionale de
colonizare pentru organismele ce se fixeaza de substrat. Deoarece astfel se
diversifica habitatul de tarm, poate exista un impact benefic minor.
11.2.6.2 Perioada de executie

Zone protejate
I.9
Este posibil ca extinderea structurilor existente si constructia unora noi sa

afecteze comportamentul de cuibarit al pasarilor din Rezervatia avifaunistica
Marea Neagra ROSPA 0076 incluse in Anexa I, prin modificarea vizibilitatii
zonelor, vizibilitate necesara pasarilor pentru a se apara de pradatori sau prin
micsorarea suprafetelor de cuibarit, ca urmare a spatiului necesar construirii
noilor structuri.
Totusi, se considera ca aceste impacturi negative vor fi depasite prin
imbunatatirea habitatelor datorita ridicarii nivelului plajei.
Habitatele de cuibarit adecvate pentru unele pasari din rezervatie (ex. Chira
mica) sunt determinate in principal de altitudinea terenului (care determina
posibilitatea de a fi inundat in perioada de cuibarit). Inaltarea plajelor poate
atrage pasari ce cuibaresc pe sol si minimiza posibilitatea inundarii cuiburilor
existente, astfel oferind o mai mare oportunitate pentru reproducerea cu succes a
acestora. Functionarea acestor structuri de protectie a tarmului este astfel
considerata a avea un impact moderat benefic.
Impactul generat asupra pescuitului

Zonele desemnate pentru cresterea de moluste
I.1
Lucrarile propuse se incadreaza in cele doua zone desemnate ca ape pentru

cresterea de moluste cum ar fi midii, scoici si melci. Modificarile locale ale
calitatii apei, ca urmare a nivelului crescut de turbiditate si modificarile
sedimentelor in suspensie si/sau depozitate in aceste zone au un potential
impact negativ minor asupra apelor desemnate pentru astfel de culturi. Totusi,
trebuie remarcat faptul ca impactul furtunilor poate poate avea un efect mai
mare pe o suprafata mult mai intinsa decat procesul de descarcare a nisipului pe
plaja si constructia structurilor de protectie costiera.
I.2

numarul populatiei de moluste datorate amprentei amplasarii strucurilor de
protectie a zoni costiere propuse, ce ar putea avea un impact negativ moderat.
Aceste actiuni ar avea ca rezultat indepartarea (de exemplu pierderea) sau
distrugerea (cum ar fi abraziunea cochiliilor) oricarei moluste in zona amprentei
la sol a noilor constructii sau a extinderii celor vechi. Totusi, trebuie remarcat ca
datorita scarii reduse si a naturii temporare a lucrarilor, acestea vor afecta o
foarte mica proportie din populatia totala din Marea Neagra.
I.3
Alimentarea plajelor va creste temporar turbiditatea, ceea ce poate conduce la

deplasarea temporara a organismelor marine; totusi, se considera foarte putin
probabila posibilitatea ca turbiditatea sa aiba un impact negativ asupra zonelor
desemnate pentru culturile de moluste (fara impact semnificativ). Expunerea
Pagina 113
naturala la un mediu de viata caracterizat de o energie ridicata produsa de

curenti si valuri inseamna ca majoritatea organismelor sunt deja adaptate la
conditii instabile, cum ar fi, tubiditatea ridicata; in plus, exista posibilitatea ca
aceste organisme sa fie oportuniste si sa se adapteze la rapid la recolonizarea
in zonele afectate de tulburarea suplimentara a sedimentelor. In plus, in cazul
unor cresteri minore ale turbiditatii nu se anticipeaza un impact asupra
reproducerii niciunei specii de moluste sau asupra etapelor juvenile. Dovezile
sugereaza ca cele mai multe specii de moluste sunt bine adaptate la apele tulburi.
Recoltarea midiilor are loc de obicei pe bentosul mai greu unde speciile vizate
pot cauta adapost fata de curentii puternici ai mareelor si fata de actiunea
valurilor. Este putin probabil ca sedimentele fine rezultate in urma alimentarii
plajelor sa se depuna in aceste zone.
I.4
Se presupune ca zgomotul asociat licrarilor propuse in cadrul proiectului nu va

avea un impact negativ asupra populatiilor de moluste (midii si scoici) in timpul
lucrarilor, deoarece aceste specii au o abilitate limitata de detectie a zgomotului.
De asemenea, perioadele de timp cu un nivel ridicat al zgomotului sunt scurte,
astfel incat, magnitudinea impactului potential este foarte scazuta (fara impact
semnificativ).
Pescuitul comercial
I.5

Amplasarea unor structuri noi pot perturba comportamentul pestilor ce isi
iernii, pepinierele pentru pestii juvenili si rutele de migratie ale diferitelor specii.
Structurile propuse au potentialul de a avea un impact negativ minor asupra
ecologiei marine si poate determina deplasarea unor specii de pesti si
nevertebrate in timpul lucrarilor de constructie. Totusi, majoritatea pestilor sunt
de obicei foarte mobili si este de asteptat ca acestia sa se indeparteze de zonele cu
turbiditate ridicata si niveluri ale zgomotului si vibratiilor peste limitele normale,
in timpul lucrarilor de constructie. Acest efect va fi doar temporar; totusi, pescarii
va trebui sa se deplaseze catre noile zonele in care vor gasi speciile vizate. Pestii
plati tineri pot fi mai vulnerabili la cresterea mortalitatii ca rezultat al sufocarii
provocate de sedimentele de alimentare a plajelor; totusi, acest fapt nu va fi
sewmnificant in comparatie cu nivelul ridicat al mortalitatii naturale. Prin
urmare, se considera ca nu va exista un impact semnificativ asupra pestilor ca
rezultat al modificarilor locale minore a sedimentelor in suspensie.
I.6
Prin amplasarea noilor structuri poate rezulta indepartarea speciilor pelagice si a

bentosului ce reprezinta sursa de hrana a pestilor. Similar, modificarile
bentonice. In primul rand, si probabil mai important, modificarile sedimentelor
substratului sunt cunoscute ca pot afecta capacitatea unor organisme marine
(inclusiv a unor specii de pesti) de a se reproduce. De exemplu, unele specii de
pesti si moluste au anumite cerinte in ceea ce priveste tipul de substrat, precum
si contururile sale pentru ca acestea sa isi depuna icrele cu succes si la potentialul
lor maxim. Similar, alterarea sedimentelor poate afecta, de asemenea, abilitatea
de crestere a exemplarelor tinere ale unor specii. Aceasta poate avea un impact
Pagina 114
negativ minor. Pe de alta parte, miscarile sedimentelor pot avea un impact direct
prin sufocarea molustelor adulte si tinere, precum si a altor organisme marine.
Aceasta poate avea un impact negativ minor.
Accesul traulerelor la zonele de pescuit
I.7
Ca urmare a prezentei vaselor implicate in lucrarile de constructie a lucraruilor

de protectie si a barjelor ce vor furniza piatra catre tarm, se presupune ca va
exista o intrerupere temporara a activitatilor de pescuit. Aceste operatiuni pot
afecta habitatul crevetilor, pot tulbura sau distruge echipamentele de pescuit
statice si pot restrange accesul la zonele de pescuit de pe mal. Nisipul este
probabil sa fie livrat cu ajutorul unei barje acostata in larg printr-o conducta, ce
va avea efecte minore asupra echipamentelor de pescuit fixe, dar care ar putea
restriciona accesul traulerelor in cauza pericolului prezentat de conducta.
Cuantificarea efectelor lucrarilor de constructii asupra activitatii de pescuit este
dificila avand in vedere natura temporara a lucrarilor si este discutabil daca
utilajele vor circula in alte zone in perioada de constructie. Oricum, se presupune
ca efectele asupra activitatii de pescuit vor fi minore/nesemnificative.
11.2.7.2 Perioada de executie

In timpul functionarii proiectului nu este preconizat nici un impact asupra
pescuitului.
Impactul prognozat asupra peisajului

Caracteristica peisajului
I.1
In timpul perioadei de constructie, un impact negativ minor asupra caracteristicii

peisajului ar putea sa apara ca urmare a prezentei vehiculelor, utilajelor si
materialelor.
Confortul Vizual
I.1
In timpul perioadei de constructie, un impact negativ minor temporar asupra

confortului vizual pentru turisti, rezidenti si vizitatori ar putea sa apara ca
urmare a prezentei santierului, vehiculelor grele si a materialor
depozitate/organizarii santierului. Amplasarea acestor utilaje/echipamente
precum si organizarea de santier intra in atributiile Antreprenorul General al
lucrarilor.
11.2.8.2 Perioada de operare

Caracteristica Peisajului
I.1
Impactul noilor structuri din blocuri de piatra asupra caracteristicii peisajului va

fi similara cu cea intalnita in prezent si depinde de gradul de acoperire a
structurilor de sedimente.
I.1
Lucrarile de alimentare a plajelor pot spori corpul de plaja existent, creand un

peisaj mult mai natural.
Confortul Vizual
Pagina 115
I.1
Demolarea si indepartarea surplusului de materiale si a structurilor din blocuri

de piatra deteriorate in unele zone, este posibil sa aiba un impact benefic asupra
panoramei plajei din punct de vedere al turistilor, localnicilor ai al vizitatorilor.
I.1
Un nivel mai ridicat al plajelor ar putea imbunatati aspectul estetic al plajelor,

rezultand un impact benefic.
Impactul prognozat asupra mediului social si economic

In perioada de desfasurare a proiectului, impactul prognozat asupra mediului socioeconomic va fi unul pozitiv, in sensul in care:
Se vor crea noi locuri de munca pentru comunitatile locale din sectoarele in
care se vor desfasura lucrarile de reabilitare a plajelor;
Firmele de constructii ce vor fi implicate in lucrarile prevazute in proiect vor

avea de asemenea beneficii;
Fondurile incasate de catre acestea vor contribui implicit la cresterea sumelor

incasate de catre bugetele locale.

aglomerate.
Asigurarea unor conditii mai bune de recreere va putea atrage nu doar turistii
romani, ci si turisti din strainatate, ceea ce va avea efecte benefice asupra dezvoltarii
zonei, inclusiv din punct de vedere finaniciar.
De asemenea, vor putea fi atrasi in zonele studiate investitori romani sau chiar straini,
dispusi sa investeasca in dezvoltarea zonei fie prin constructia de locuinte, fie prin
construirea altor spatii de cazare si activitatilor conexe (restaurante etc).
Cresterea numarului de turisti poate avea insa si efecte negative asupra mediului din
perimetrele de plaja reabilitate, in cazul in care activitatile turistice nu se vor
desfasura conform legislatiei in vigoare. In aceasta situatie, responsabilitatea de
mentinere a plajelor la o calitate corespunzatoare revine administratorilor acestora.
Pagina 116
11.3
Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu
Masuri pentru protectia calitatii apelor

Masurile de control a poluarii vor fi puse in aplicare de catre Contractant pentru a
proteja flora si fauna acvatica. Bunele practici de management al constructiilor si
masurile de precautie in cazul scurgerilor de combustibil etc., vor fi folosite pentru a
se asigura ca nu exista un impact rezidual semnificativ. Depozitarea de combustibil,
echipamente si materiale de constructie vor fi amplasate pe o platforma impermeabila
departe de apa, sigilate si tinute incuiate atunci cand sunt nesupravegheate.
Intretinerea echipamentelor (de exemplu cele pentru spalare, reparatii, piese de
schimb, schimbare ulei, alimentarea cu combustibil) va fi efectuata numai in locuri
potrivite (de exemplu, platforme betonate cu decantoare prevazute pentru retinerea
pierderilor, etc.). Codurilor de buna practica pentru santierele de constructii vor fi
implementate, pentru a proteja calitatea apei in timpul constructiei de tulburarile de
sedimente si scurgerea potentiala de materiale de constructie. Procedurile de raspuns
in caz de urgenta si pentru echipamente vor fi pastrate pe amplasamentul santierului
si tot personalul contractant va fi instruit in acest sens.
Masuri pentru protectia aerului
In timpul executiei lucrarilor propuse de reabilitare a plajelor, se vor lua o serie de
masuri de protectie care sa conduca la diminuarea/eliminarea impactului:
Operatiile tehnologice (descarcarea, nivelarea nisipului) care produc mult praf

vor fi reduse in perioadele cu vant puternic.
Drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se

reduce praful.

De asemenea, graficul de lucru al utilajelor va fi optimizat in asa fel incat

emisiile de noxe gazoase sa fie cat mai reduse, astfel incat impactul generat
asupra calitatii aerului sa fie minim.
Masuri de diminuare a impactului zgomotului

Pagina 117

mai exact:




daca:

buldozerelor; sau

Din experieta altor proiecte de acest fel se stie ca zgomotul facut de materialul
transportat prin conducte poate fi considerabil in punctul in care conducta ajunge pe
tarm si face un cot de 90 de grade. Acest zgomot poate fi atenuat daca zona de contact
a conductei cu tarmul este inisipata la inceput, iar cotul conductei este ingropat in
nisip. Aceasta metoda se presupune a fi efectiva in a limita ipactul zgomotului produs
de aceasta sursa.
Ca urmare a masurilor de atenuare, impactul negativ rezidula ar deveni minor.
Masuri pentru protectia sedimentelor
In faza de constructie, ca masuri de diminuare/eliminare a potentialului impact
generat asupra calitatii sedimentelor se propun:
Efectuarea lucrarilor de reabilitare/ constructie propuse prin proiect n

conformitate cu normele organizarii de santier, cu normele de protectia
mediului si de securitate a muncii. In aceasta situatie, va fi eliminat orice
impact potential asupra sedimentelor;
Intretinerea corespunzatoare si verificarea periodica a utilajelor utilizate in

vederea eliminarii posibilitatii de scurgere de combustibil;
Din Dunare sa fie dragate numai straturile de nisip curat; in momentul in care
se intercepteaza straturi de nisip argilos-prafos sa se nceteze exploatarea i
refularea materialului pe plaje si sa se schimbe pozitia dragii deasupra
depozitelor nisipoase;
Pagina 118
Verificarea periodica a calitatii nisipului fluviatil pentru a se asigura ca este de

o calitate corespunzatoare si nu va induce o poluare a sedimentelor marine.
In faza de exploatare (dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare), obligatia intretinerii

plajelor revine administratorului acestora, care este responsabil si de luarea de masuri
pentru eliminarea unui potential impact asupra sedimentelor.
Masuri pentru reducerea nivelului de zgomot
mai exact:




daca:

buldozerelor; sau

O reducere a zgomotului ar fi realizata daca zona de contact a conductei cu tarmul

este inisipata la inceput, iar cotul conductei este ingropat in nisip.
Pagina 119
Masuri de reducere a impactului generat asupra biodiversitatii

D1 si D2 Masurile de diminuare a impactului depind de gradul de folosinta a zonelor
de interes de catre pasari. Daca aceste zone sunt folosite pentru cuibarit, atunci
evitarea efectuarii lucrarilor in perioada de cuibarit este foarte importanta.
Totusi, daca aceste zone sunt folosite majoritar de pasari ce nu cuibaresc aici,
atunci sezonul estival poate fi cel mai propice realizarii constructiilor. Poate fi
nevoie de o reducere a nivelului de zgomot, daca acesta devine o problema.
D4 Accesul utilajelor va fi restrictionat, unde este posibil, la drumurile existente din
zona de interes. Instalatiile folosite pe plaje vor evita trecerea peste vegetatia
existenta.
D5 Lucrarile de constructie trebuie planificate in asa fel incat sa se evite perioada de
inmultire a pasarilor.
D6 Pentru impactul asupra cetaceelor nu se propun metode de diminuare, deoarece
se anticipeaza ca acestea vor parasi temporar zona datorita cresterii locale a
nivelului de zgomot. Impactul rezidual ramane astfel negativ, dar minor.
Masuri de diminuare a impactului asupra pescuitului
D.1 Vor fi implementate masuri de control al poluarii pentru a proteja zonele in care
cresc moluste. Se vor utiliza bunele practici de management in constructii pentru
a evita orice impact rezidual semnificativ asupra caliatatii apei. Depozitarea
combustibilului, echipamentelor si materialelor de constructii se va face pe o
platforma impermeabila la distanta de apa, prevazuta cu borduri pentru
retinerea apei, aceasta zona fiind inchisa atunci cand nu este supravegheata. Vor
fi implementate standardele in vigoare pentru organizarea de santier pentru a
proteja calitatea apelor in timpul lucrarilor constructie de tulburarea
sedimentelor si de deversarea potentiala a materialelor de constructie.
D.2 Amprenta la sol a zonelor de constructii a structurilor noi sau extinse trebuie
reduse pe cat posibil pentru minimiza perturbarea sau pierderea de moluste ce
ar putea fi prezente in zona.
Masuri de reducere a impactului generat asupra peisajului
Antreprenorul va fi obligat prin contract sa adopte un management al bunelor
practici in constructii si in ceea ce priveste organizarea de santier, pentru a evita
impactul vizual semnificativ si impactul semnificativ asupra peisajului.
Lucrarile pe plaja vor fi efectuate in afara sezonului turistic, ceea ce va contribui la
limitarea impactului asupra turistilor si utilizatorilor plajei.
Masuri de reducere a impactului generat asupra mediului social si economic
Adoptarea de bune practici si introducerea anumitor constrangeri cu privire la
activitatile de constructie vor ajuta la diminuarea impactul asupra comunitatilor
locale. Urmatoarele masuri ar trebui puse in aplicare:
cei care locuiesc sau lucreaza in imediata apropiere a lucrarilor de constructie

ar trebui sa fie informati cu privire la natura, momentul si durata activitatilor
de constructii, inclusiv locatiile compuse, noi rute de acces pe plaja, controlul
traficul si reamenajarea terenului (pentru a minimiza impactul asupra
comunitatii locale), inainte de inceperea lucrarilor de constructii;
Pagina 120
11.4
in mod ideal, lucrarile la Tomis vor fi efectuate in etape, astfel incat efectul
global in orice moment, sa fie limitat. Potentialul de perturbare al plajei de la
toate cele cinci site-uri este recunoscut si, prin urmare, acolo unde este posibil,
lucrarile de constructie vor fi efectuate, in afara sezonului principal de vacanta.
Cu toate acestea, gestionarea atenta a sectiunilor afectate de plaja va fi necesare
pentru a se asigura ca publicul nu este pus in pericol de lucrari;
semnalizatorii de navigare ale structurilor de protectie costiera noi sau extinse

trebuie ridicati dinspre mare si instalate semne de avertizare;
toate ambarcatiunile ce aduc materiale pentru site-urile ar trebui sa fie

iluminate corespunzator pe timp de noapte sau in conditii de ceata;
toate rutele vehiculelor de constructie vor fi inspectate in urma constructiei si

orice prejudiciu va fi refacut de Contractor.
Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra

mediului
Impactul produs asupra mediului, prin realizarea lucrarilor de reabilitare a celor cinci
sectoare este generat de lucrarile de executie a acestora.
Elementele negative cele mai importante ale impactului asupra mediului se manifesta
in perioada de executie a lucrarilor de reabilitare prin:
Zgomotul generat de utilaje in timpul perioadei de constructie poate afecta

locuitorii din zonele Tomis Nord, Tomis Sud si Tomis Centru, avand in vedere
distantele relativ mici fata de zonele rezidentiale, precum si pasarile de uscat
din zonele celor cinci sectoare in care se vor desfasura lucrarile de reabilitare;
Cresterea importanta a turbiditatii, pe durata efectuarii lucrarilor de dragare a

nisipului si de reabilitare a plajelor, in special in timpul operatiilor de
innisipare;
Scurgerile accidentale de combustibili, uleiuri sau alte materiale de constructie

in apa Marii Negre in timpul constructiei de structuri marine si reincarcarii
plajei si de la transportul materialelor de constructie pe mare sau in timpul
transportului rutier pot afecta calitatea apei.
Alimentarea vehiculelor si a echipamentelor de lucru sunt surse potentiale de

poluare a apelor de suprafata si subterane;
Praful generat in timpul operatiilor traficului asociat activitatilor de dragare si

transport al nisipului, reprofilarea nisipului si in special de lucrarile propriuzise de constructie (reinnisiparea plajei, extinderea jetelelor, structurile sparge
val etc.) si de operarea echipamentelor;
Tulburarea sau pierderea habitatelor din zona de apa mica (zona de hranire) a
pasarilor acvatice si din deranjarea acestora datorita zgomotului, vibratiilor si
tulburarilor vizuale din timpul fazelor de constructie;
Reincarcarea plajelor cu nisip poate conduce la afectarea pasarile ce cuibaresc

pe plajele din sectoarele Tomis;
Pagina 121

cetaceelor si a altor animale marine mari datorita nivelelor ridicate de zgomot,
vibratii si a construirii unor bariere fizice (degradarea habitatului);

coloana de apa in timpul reincarcarii cu nisip a plajelor. Acest proces poate
modifica caracteriticile sedimentului in lungul tarmului si posibil modifica
comunitatile de nevertebrate, lucru ce poate afecta indirect populatiile de
pasari si pesti;
Extinderea structurilor existente si constructia unora noi poate sa afecteze

comportamentul de cuibarit a pasarilor din Rezervatia avifaunistica Marea
Neagra ROSPA 0076 incluse in Anexa I, prin modificarea vizibilitatii zonelor,
vizibilitate necesara pasarilor pentru a se apara de pradatori sau prin
micsorarea suprafetelor de cuibarit, ca urmare a spatiului necesar construirii
noilor structuri;
Modificarile locale ale calitatii apei, ca urmare a nivelului crescut de turbiditate

si modificarile sedimentelor in suspensie si/sau depozitate in aceste zone au
un potenial impact negativ minor asupra apelor desemnate pentru culturile de
moluste cum ar fi midii, scoici si melci.

numarul populatiei de moluste datorate amprentei amplasarii structurilor de
protectie a zonei costiere propuse;

Amplasarea unor structuri noi poate perturba comportamentul pestilor ce isi
iernii, pepinierele pentru pestii juvenili si rutele de migratie ale diferitelor
specii;
Prin amplasarea noilor structuri poate rezulta indepartarea speciilor pelagice si

a bentosului ce reprezinta sursa de hrana a pestilor. Similar, modificarile
bentonice. iscarile sedimentelor pot avea un impact direct prin sufocarea
molustelor adulte si tinere precum si a altor organisme marine.
Un foarte important impact pozitiv este generat de rezultatele care se vor obtine in
plaja si faleza si marirea suprafetei plajelor din cele 5 sectoare ce vor fi reabilitate.
vor retine nisipul.
Masurile propuse pentru diminuarea impactului recomandate in prezentul raport vor
permite reducerea/eliminarea impacturilor negative asupra mediului generate de
implementarea proiectului. Acestea se refera la perioada de constructie propriu-zisa,
aceasta fiind perioada in care se manifesta cu precadere impactul asupra mediului.
Pagina 122
11.5
Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor

sociale in comunitatile afectate de impact
In perioada de desfasurare a proiectului, impactul prognozat asupra mediului socioeconomic va fi unul pozitiv, in sensul in care:
Se vor crea noi locuri de munca pentru comunitatile locale din sectoarele in
care se vor desfasura lucrarile de reabilitare a plajelor;
Firmele de constructii ce vor fi implicate in lucrarile prevazute in proiect vor

avea de asemenea beneficii;
Fondurile incasate de catre acestea vor contribui implicit la cresterea sumelor

incasate de catre bugetele locale.

aglomerate.
Pagina 123
Anexa A
Plan de amplasare in zona
Pagina 1
Anexa B
Planuri de situatie ale lucrarilor de

protectie propuse
Pagina 2
Anexa C
Harta hidrologica
Pagina 3
Anexa D
Corpuri de apa subterana prezente

in zona lucrarilor propuse
Pagina 4
Anexa E
Zone desemnate pentru cresterea

molustelor
Pagina 5
Anexa F
Zone protejate
Pagina 6
Anexa G
Specii de pesti din Marea Neagra
Pagina 7
Anexa H
Harta geologica
Pagina 8

Impact Asupra Mediului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Impact Asupra Mediului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport la Studiul de Evaluare a

Impactului asupra Mediului

A.N. Apele Romane

Raport la Studiul de Evaluare a

ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA DE

A.N. Apele Romane

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

A.N. Apele Romane

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Scopul si importanta obiectivului de investitii

Descrierea lucrarilor propuse

Lucrari de protectie costiera efectuate pana in prezent

Solutii constructive pentru realizarea lucrarilor propuse

Perioada de executie a lucrarilor

Organizari de santier, Zone de depozitare a deseurilor

Surse de materiale de constructie

Reincarcarea plajei - nisip

Structuri din beton prefabricate

Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul,

Documente/Reglementari existente privind amenajarea teritoriala

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Deseuri inerte si nepericuloase

Generarea deseurilor in perioada de constructie

Generarea deseurilor in perioada de exploatare

Deseuri toxice si periculoase

Generarea deseurilor in perioada de constructie

Generarea deseurilor in perioada de exploatare

Modul de gospodarire a deseurilor

Metode de analiza si evaluare a zgomotului

Calculul de estimare a zgomotului de la masinile de transport

Limite de zgomot pentru utilaje si echipamente care sunt situate in afara

Impactul potential asupra componentelor

Directiva Cadru Apa

Autorizatii necesare activitatii Constructorului

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Clima si calitatea aerului

Impactul potential produs asupra aerului

Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului

Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului

Sursele si protectia impotriva radiatiilor

Surse de poluare a solului si subsolului

Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului

Zone protejate desemnate

Masuri de diminuare a impactului

Zone desemnate pentru pescuit

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Caracterul peisagistic general

Metode de diminuare a impactului

Mediul social si economic

Structura etnica a populatiei

Impactul prognozat in perioada de constructie

Impactul prognozat in perioada de exploatare

Analiza lucrarilor propuse

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Accidente potentiale in perioada de constructie

Accidente potentiale in perioada de exploatare

Evaluarea riscului producerii unor accidente si avarii cu impact major

Masuri de prevenire a accidentelor

Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de constructie

Masuri de prevenire a accidentelor in perioada de exploatare

Rezumat fara caracter tehnic

Impactul prognozat asupra mediului