Embriologie

Embriologie(lb greaca)
Embrion=ceva ce se dezvolta in interior
Logos=stiinta
Embriologia studiaza dezvoltarea fiintelor vii de la zigot pana la nastere. Nasterea
este un act fiziologic prin care fatul viabil este expulzat. Dezvoltarea organelor
continua si dupa nastere, ele perfectionandu-se pana la o anumita varsta dupa care
incepe regresia, care se termina o data cu moartea. Evolutia individului de la stadiul
de zigot la starea de adult reprezinta ONTOGENEZA.
Dezvoltarea se realizeaza in 2 etape:
1)Prenatala (intrauterina)
a)Perioada preembrionara: reprezentata de gametogeneza adica formarea
celulelor sexuale mature
b)Perioada zigot: in prima saptamana de dezvoltare incepe cu fecundarea si se
termina cu formarea emrionului
c)Perioada embrionara: pana la sfarsitul saptamanii a 8-a se formeaza embrionul
si se dezvolta mugurii organelor
d)Perioada fetala: dureaza pana la nastere si este determinata de organogeneza
2)Postnatala
a)Perioada perinatala: prima saptamana
b)Perioada de nou-nascut: pana la sfarsitul primei luni de viata
c)Perioada de sugar: pana la sfarsitul primului an de viata
d)Copilaria: pana la 10-12 ani
-prima copilarie: pana la 7 ani
-a II-a coplilarie: pana la 10-12 ani
e)Perioada puberala: la fete dupa 10 ani, la baieti dupa 12 ani si dureaza 1 an
f)Perioada pubertatii: dureaza 3 ani
g)Adolescenta: pana la 19-20 de ani (maturitate fizica, sexuala si emotionala)

h)Perioada de maturitate/Adult:
-timpurie:pana la 25 de ani (terminarea priceselor de crestere)
-propriu-zisa: pana la 60 de ani
i)Perioada de batranete/Senescenta: pana la moarte
Embriogeneza
In desfasurarea embriogenezei se disting perioade cu trasaturi dominante; acestea
sunt:
1)Segmentatia
2)Blastocitul
3)Gastrulatia
4)Neurulatia
Segmentatia
Segmentatia incepe cu diviziunea mitotica a zigotului din care iau nastere 2
blastomere egale.

Blastocit unilaminar
Numarul micozelor creste in progresie geometrica in timp ce volumul blastomerelor
scade.Dupa disparitia membranei zigotului (zona pellucida) blastomerele se maresc
si ajung la dimensiuni normale. In faza de 2 pana la 16 blastomere produsul de
conceptie se numeste morula. In continuare diviziunea devine inegala, apar celule
mai mari numite macromere si celule mai mici numirte micromere. In continuare
se produce un clivaj intre macromerele si micromerele si intre ele se formeaza o
cavitate numita cavitatea blastocistului. Macromerele formeaza masa celulara
interna sau embrioblastul. Micromerele se dispun la periferie si formeaza masa
celulara externa (trofoblast).

In ziua a 7-a apare blastocistul bilaminar. Peretele cavitatii blastocistului se

dubleaza. Cel de-al 2-lea strat de celule apare pe suprafata interna a cavitatii
blastocistului. Acest al 2-lea strat e format din celule turtite si poarta numele de
membrana exocelomica. Din acest strat cavitatea blastocistului ia numele de sac
bipeling primar. In ziua a 7-a embrioblastul va fi format din 2 straturi celulare.
Unul orientat spre cavitatea blastocistului, format din celule poliedrice mici care
este numit lipoblast. Celalalt strat este situat intre lipoblast si trofoblast si este
alcatuit din celule mari asezate dezordonat , acesta numindu-se
epiblast(deasupra). Epiblastul se va separa de trofoblast si intre ele apare
cavitatea amniotica. Epiblastul si lipoblatul alcatuiesc discul embrionar.

Intre zilele 12-14(faza blastocistului trilaminar) apare mezodermul. Celuele

epiblastului devin inalte, se ordoneaza intr-un singur strat formand ectodermul
embrionar. Celulele blastocistului devin cubice si se ordoneaza intr-un strat numit
endoderm embrionar . Embrionul se alungeste, are forma de scut, aproape de
margininea craniala celulele hipoblastului devin mai inalte si celulele epiblastice
care corespund zonei formeaza precordala care va devreni membrana orofaringiana.
Din celulele trofoblastului se diferentiaza tesut mezenchimal situat intre trofoblast.
Acest tesut formeaza mezodermul embrionar care este aproape lichid, bogat in
substante nutritive care sunt transmise discului embrionar care este lipsit de vase
de sange.

Blastocistul Trilaminat
In interiorul mezodermului extraembrionar apare o cavitate care este numita
cavitate coriala sau celom extraembrionar.

Cavitatea imparte mezodermul in 2:

- portiunea de mezoderm dintre trofoblast si cavitatea poriala numita si mezoblast
extraembrionar(somato pleura);
- partea de mezoderm dintre cavitatea coriala, sacul vitelin si discul embrionar
numita si mezoblast extra embrionar splannic sau splanopleura.
In partea caudala a discului embrionar ramane o punte de tesut mezenchimal care
leaga discul embrionar de trofoblast. Acesta este numit pedicul de fixatie si se va
transforma in cordon ombilical. Din mezenchimul splanic al sacului vitelin incepe
procesul de vasculogeneza si hematopoeza.
Gastrulatia
Gastrulatia incepe in saptamana a III-a. In aceasta faza apare mezodermul
embrionar si discul embrionar devine trilaminar. In ziua a 15-a, in partea caudala a
discului embrionar, pe linia mediana apare o ingrosare a ectodermului care este

numita linia primitiva.

Extremitatea rostrala a liniei primitive este mai ingrosata si se numeste nod

primitiv. In centrul sau se gaseste o foseta numita foseta primitiva. Atat linia cat si
nodul primitiv sunt alcatuite din celule cu o rata mitotica ridicata. Din aceste celule
rezulta celule rotunde. Pe linia mediana a liniei primitive se formeaza santul primitiv.

Celulele rotunde se invagineaza la nivelul santului primitiv formand un nou strat

situat intre ectoderm si endoderm. Acest strat este mezodermul embrionar care
migreaza spre periferia discului embrionar unde se va continua cu mezodermul
extraembrionar. De la nodul primitiv celulele mezodermale vor migra spre
extremitatea rostrala si formeaza pe linia mediana o prelungire numita procesul
notocordal. Acesta fuzioneaza cu lama precordala.

O parte a tesutului mezenchimal ocoleste lama pericordiala apoi fuzioneaza anterior

de ea formand mezodermul cardiogen. Posterior de linia primitiva se gaseste o zona
in care ectodermul ramane in contact cu endodermul (membrana clocala). In zilele
16-17 din fosa primitiva va porni in procesul notocordial un canal care este numit
canalul notocordal. El comunica cu cavitatea amniotica prin fosa primitiva.

Din ziua a 18-a planseul canalului notocordal si endodermul de sub el incep sa se

resoarba dinspre extremitatea cefalica.

Dupa reabsorbtia planseului, canalul notocordial ia numele de canalul neurenteric si

face legatura intre cavitatea amniotica si sacul vitelin. Tavanul canalului neurenteric
impreuna cu tesutul in care este inglobat se numeste placa notocordala. Ulterior
placa notocordala se desparte de endoderm si formeaza notocordul . Endodermul isi
reface continuitatea si acopera notocordul.

Notocordul creste cronio-caudal. Linia primitiva se scurteaza iar nodul primitiv se

apropie de extremitatea caudala a discului embrionar.
Neurulatia
Neurulatia se desfasoara de la sfarsitul saptamanii a 3-a pana la sfarsitul saptamanii
a 8-a. In aceasta perioada foitele embrionare sufera transformari morfogenetice,
apar mugurii organelor si se definitiveaza forma externa a corpului embrionar.
Ectodermul Embrionar

In saptamana a 3-a incepe ingrosarea ectodermului cuprins intre lama neurala. Se

continua inspre lateral cu ectodermul prin 2 benzi subtiri numite jonctiuni

neuroectodermale).
Aceste jonctiuni se inalta si formeaza plicele neurale care vor da nastere crestelor

neurale.
Lama neurala se transforma in sant neural. Extremitatea craniala a lamei neurale se
largeste si da nastere santului optic si placodei optice. Crestele neurale cresc si se

apropie pe linia mediala.

In zona cervicala incepe fuziunea plicelor neurale si santul neural se transforma in

tub neural iar ectodermul isi reface continuitatea si acopera tubul neural.

Extremitatile tubului neural raman deschise, cel cranial - neuropor rostral se inchide
in ziua a 25-a iar extremitatea caudala neuropor caudal se inchide in ziua a 27-a.
Odata cu inchiderea neuropolului rostral apar 2 strangulatii care conduc la formarea
a 3 vezicule cerebrale (prozencefalica, mezencefalica si rombencefalica).
Crestele neurale si ectomezenchimul
Din punct de vedere topografic crestele au fost impartite in encefalice si
medulospinale. Acestea genereaza populatii celulare apoi dispar in sens craniocaudal. Din aceste populatii celulare se formeaza ganglionii senzitivi ai nervilor
cranieni cu exceptia perechii 8. Se mai formeaza ganglioni autonomi ai extremitatii
cefalice, ectomezenchimul capului si gatului care formeaza tesut osos, cartilaginos,
dermic, odontoblaste si altele.
Din ziua a 30-a celulele din crestele neurale prozencefalice migreaza in mugurele
fronto...........Celulele din crestele neurale mezencefalice migreaza spre zona in care
se dezvolta oul pre.........si in mugurii maxilari si mandibulari. Celulele din crestele
neurale rombencefalice formeaza cercurile branhiale si cele aortice.
Mezodermul embrionar
Mezodermul embrionar participa la formarea majoritatii organelor. Din ziua a 14-15a prolifereaza intens si da nastere la 2 benzi longitudinale situate pe o parte si
cealalta a notocordului, benzi numite mezoderm paraaxial. El se continua spre
lateral cu mezodermul intermediar iar acesta cu cel lateral astfel formandu-se 2

lame (parietala si viscerala). Spatiul dintre cele 2 lame este extraembrionar.

Intre zilele 20 si 30 mezodermul paraaxial se segmenteaza in sens croanio-caudal si

da nastere unor aglomerari de tesut mezenchimal care sunt asemanatoare cu un
sireag de margele numite somite. Bombeaza la suprafata embrionului si observarea
lor permite aprecierea varstei emrionului. 42-44 somite:
4 occipitale
8 cervicale
12 toracale
5 lombare
5 sacrale
8-10 coccigiene
Somitele occipitale duc la formarea craniului si a muschilor limbii dupa care dispar.
Mezodermul intermediar se desprinde de cel proximal si formeaza nefrotoamele si
cordoanele nefrogene. Mezodermul lateral ramane nesegmentat. Din mezodermul
lateral visceral se formeaza masele musculare laterale ale arcurilor branhiale. Din
mezodermul somatic se vor forma membrele.
Endodermul embrionar
In stadiul tubului neural si somatic, discul embrionar incepe sa se curbeze atat
cranio-caudal cat si transversal. Datorita curburii transversale endodermul se
transforma in gent apoi in tub care se intinde de la membrana orofaringiana pana la
cea clocala. Membrana orofaringiana se reabsoarbe in jurul celei de-a 30-a zi de
dezvoltare si se stabileste comunicarea intre cavitatea bucala primitiva si intestinul
anterior.
Dezvoltarea aparatului branhial
Dezvoltarea aparatului branhial incepe in saptamana a 4-a prin aparitia unei
ridicaturi pe partile laterale ale faringelui care sete primul arc brahial. Ulterior apar
inca 5 perechi de arcuri brahiale care se dispun caudal de primul arc. Arcurile se

aseamana cu niste coloane situate de o parte si de alta a regiunii in care se

formeaza capul si gatul. La sfarsitul saptamanii a 4-a se observa la exterior 4
perechi de arcuri brahiale. Perechile 5 si 6 sunt mici si nu se vad.

La exterior arcurile branhiale sunt separate prin santuri numite fante branhiale. Spre
interior arcurile sunt separate de santuri cu o adnacime mai mare numite pungi
faringiene. Fantele branhiale sunt acoperite de ectoderm iar pungile de endoderm.
Intre 2 arcuri branhiale ectodermul fantelor este in contact cu ectodermul pungilor
si se formeaza membranele branhiale.

Dezvoltarea arcurilor incepe prin migrarea celulelor din crestele neurale. Primul arc
este numit arcul mandibular. Pe el se vor forma 2 ridicaturi, una mai mare numita
mugurele mandibular si una mai mica numita mugurele maxilar. Al 2-lea arc este

numit arcul hioidian. Acesta va da nastere osului hioid si regiunii invecinate

acesteia. Celelalte arcuri sunt numite prin cifre de la 3 la 6.
Structura arcului brahial
Initial este compus dintr-un ax central, format din mezoderm. Acesta provine din
mezodermul lateral. Axul este acoperit la exterior de ectoderm si la interior de
endoderm. Ulterior arcul este inconjurat de ectomezenchim. Fiecare arc branhial
contine o artera, o lama cartilaginoasa, o componenta musculara si un nerv.
Ectomezenchimul primului arc branhial da nastere cartilajului mandibular. Din
acesta se vor forma mandibula, maxila, ciocanul, nicovala, ligamentul sfenoarticular si ligamentul anterior al ciocanului. Ectomezenchimul celui de-al 2-lea arc
va da nastere la scarita, procesul stiloid, ligamentul stilohioidian, partea superioara
a osului hioid si cornul mic al acestuia. Restul hioidului se formeaza din cartilajele
arcului al 3-lea. Din cartilajele arcurilor 3 si 6 se formeaza scheletul cartilaginos al
faringelui. Arterele arcurilor brahiale provin din arcurile aortice, acestea fiind
structuri tranzitorii. Prima pereche de arcuri da nastere arterei carotide externe. Din
arcurile brahiale deriva muschii striati.

Din primul arc brahial iau nastere muschhiul masticator, muschiul ilohioidian,
pantecele anterior al muschiului digastric, muschiul tensor al valului palatin.
Din al 2-lea arc iau nastere muschii pielosi, muschiul stilohioidian, pantecele
posterior al muschiului digastric. Fiecare arc branhial are nervul sau cranial.
Primului arc ii corespunde nervul trigeaman, arcului al 2-lea - nervul facial si
arcurilor branhiale 3-6 le corespund nervii glosofaringian si vag.

Fantele Branhiale
In saptamana a 5-a arcul branhial 2 se dezvolta mai rapid si acopera arcurile
branhiale 3 si 4. Astfel se formeaza o depresiune numita sinus cervical. Ulterior
arcul 2 se uneste cu o alta proeminenta (creasta epicardica) si fantele branhiale 2, 3
si 4 imperuna in sinusul cervical se oblitereaza si gatul ia un contur plan. Din prima
fanta branhiala se formeaza epiteliul meantului acustic extern. Celelalte fante
branhiale se vor reabsorbi.

Pungile Faringiene
Prima punga faringiana va forma cavitatea timpanica, antriul mastoidian si tuba
auditiva.
A 2-a punga faringiana va forma criptele amigdaleolor palatine.
A3-a ia parte la formarea timusului.
Din a 3-a si a 4-a se vor forma glandele paratiroide.
Membranele branhiale
Din prima membrana branhiala se va forma membrama timpanica. Celelalte dispar.
Dezvoltarea fetei
Fata se formeaza din 5 muguri faciali care apar in jurul orificiului bucal primitiv
(stomoderm). Cranial se afla mugurele fronto-nazal. Caudal de acesta, pe partile
laterale se afla mugurii maxilari. Caudal de acestia sunt mugurii mandibulari.

Mezodermul celor 5 muguri e continu. Nu exita despartituri interne care sa

corespunda santurilor care delimiteaza mugurii la exterior. La sfarsitul saptamanii a
4-a in portiunea inferioara a mugurelui fronto-nazal ectodermul se ingroasa,
formandu-se astfel placodele nazale. Pe marginea placodelor mezenchimul se
ingroasa si formeaza mugurii nazali mediali si laterali.

In aceasta faza placodele nazale se gasesc in depresiuni numite cavitati nazale.

Mugurii nazali laterali sunt despartiti de mugurii mandibulari prin santul nazomaxilar.
La sfarsitul saptamanii a 5-a mugurii nazali laterali se unesc cu mugurii maxilari iar
santul nazo-maxilar se tranfosforma intr-un tub numit duct nazo-lacrimal.
In saptamana 6-7 mugurii nazali mediali fuzioneaza intre ei si se unesc cu mugurii
maxilari.
Din mugurii nazali mediali se formeaza segmentul intermaxilar care da nastere
filtrului buzei superioare, portiunea premaxilara a maxilei.Mugurii maxilari vor forma
buza superioara lateral de filtrul si regiunea obrazului. Din mugurii mandibulari se
formeaza buza inferioara, regiunea barbiei si partea inferioara din regiunea
obrazului.
Dezvoltarea boltii palatine
Palatul se dezvolta din 2 muguri palatul primar si palatul secundar. Palatul primar
ia nastere din segmentul intermediar si va contine dintii incisivi. Palatul secundar
reprezinta primordiul palatului dur si al palatului moale . El se dezvolta din procesele

palatine laterale, care sunt 2 proeminente mezodermale, situate pe parte mediala a

maxilei. La inceput sunt situate lateral de limba si orientate spre inferior. Apoi limba
coboara si procesele palatine laterale devin orizontale si fuzioneaza pe linia
mediana. Spre anterior fuzioneaza cu palatul primar iar in sus fuzioneaza cu septul
nazal.
Procesele palatine cresc catre exterior si dau nastere palatului moale. Pe linia
mediala intre premaxila si procesele palatine si gaseste un canal numit canalul
nazo-palatin.
Dezvoltarea limbii
Din punct de vedere al dezvoltarii limba este formata din 2: corp, radacina. Corpul
se dezvolta din ectoderm iar radacina din endoderm. Limita dintre cele 2 este
marcata de un sant in forma literei V numit V-ul lingual. Corpul se dezvolta din 3
muguri:
- tuberculul impar:median, apare in saptamana a 4-a pe planseul faringelui intre
extremitatile anterioare ale primelor arcuri branhiale.
-2 muguri linguali laterali: pereche, apar in sapt 5, situati para-median, provin din
arcul mandibular.
Cei 3 muguri vor fuziona. Mugurele lateral acopera tuberculul impar. Portiunea
faringiana a limbii se dezvolta din 2 muguri situati caudal fata de primul. Acesti 2
muguri se numesc capula si eminenta lipobranhiala. Capula se formeaza din
fuziunea extremitatilor mediale ale arcurilor hioidiene. Eminenta hipobranhiala se
formeaza din extremitatea mediala a arcurilor branhiale 3 si 4. Capula este
acoperita de eminenta si dispare.
Portiunea orala fuzioneaza cu cea faringiana. Fuziunea este marcata de un sant in
forma de V, numit santul terminal. In varful V-ului se gaseste o foseta care este
gaura oarba, loc de origine al muachiului tiroidian.