Aprarea lui Socrate este un dialog socratic scris de filosoful
grec Platon, discipol al lui Socrate. Apologia este versiunea scris de Platon a discursului lui Socrate de aprare mpotriva acuzaiilor de a fi fost un om care a corupt tineretul, nu a crezut n zeii atenieni i a creat noi zeiti. Cuvntul apologie are aici sensul primar, de discurs ntru aprarea credinelor sau unor aciuni care reies din anumite argumentri filosofice. Platon a scris *Aprarea lui Socrate* sub impresia indignrii pe care i-o exprim n Scrisoarea a VII-a. Procesul i condamnarea lui Socrate, n 399, au decis ntr-adevr convertirea lui Platon la filosofie. Acuzat de Meletos, Anytos i Lycon de coruperea tineretului i de introducerea unor noi diviniti n cetate, Socrate a fost judecat ntr-un proces pe care-l istorisete Aprarea. Textul are n trei pri: prima relateaz obieciile lui Socrate la capetele de acuzare reinute n contra lui; n a doua, el propune pentru sine aa se obinuia pedeapsa cea mai potrivit; n sfrit, ntr-a treia, Socrate reflecteaz asupra sensului politic i filosofic al condamnrii sale la moarte. Ceea ce surprinde mai nti, iar contrastul trebuie s fi fost i mai sesizabil pentru contemporanii lui Platon, este distana dintre stilul lui Socrate n faa tribunalului i cerinele retorice, obinuite n acest gen de exerciii. Renunnd s conving juriul prin toate mijloacele oratorice posibile, Socrate alege s prezinte adevrul n toat goliciunea lui. Fr a se mulumi cu stabilirea deertciunii acuzaiilor (impietate, coruperea tineretului), el i asum rolul pe care a ales s-l dein n cetate. Propunerea de pedeaps fcut de Socrate cetatea s-l ntrein n mod gratuit, ca recunoatere a serviciilor lui a fost socotit, evident, drept o provocare; ea a contribuit la condamnarea lui la moarte cu o mare majoritate. Mai mult dect oricare alt text, Aprarea va fi contribuit la furirea imaginii celui dinti martir al filosofiei i la prefacerea lui
Socrate n figura emblematic a filosofului persecutat de putere i de