UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

FACULTATEA de TRANSPORTURI
SECIA TET

MASURARI ELECTRONICE SI SPECIALE

PROIECT
VOLTMETRU ELECTRONIC DE CURENT
ALTERNATIV

ndrumtor:

Student:

CUPRINS:
1.
2.

3.
4.
5.
6.
7.
8.

Tema proiectului
Memoriu tehnic
2.1 Masurarea tensiunilor cu ajutorul voltmetrelor
2.2 Curentii si tensiunile alternative
2.3 Voltmetre magnetoelectrice cu redresoare
2.4 Dioda redresoare 1N4001
2.5 Dioda Zener
2.6 Alimentarea voltmetrului
2.7 Divizor de tensiune
2.8 Amplificator repetor
2.9 Etaj diferential
2.10 Comparator
2.11 Convertor Analog Numeric ( C520D )
2.12 Generalitati - Voltmetru electronic de curent alternativ
Breviar de calcul
Calculul economic
Schema bloc
Schema detaliata
Cablajul imprimat voltmetru electronic construit pe baza kit-ului ICL 7107
Bibliografie

1. Tema Proiectului :
Sa se proiecteze un instrument numeric de masura capabil sa indeplineasca functia de
voltmetru electronic de curent alternativ cu gamele de masura 1;10;20;200 V
- rezistenta specifica de intrare rs = 300 kohmi/v
- aparatul va avea la intrare rezistente universale
- va fi folosit un Convertor Analog Numeric ( CAN ) - C520D
2. Memoriu tehnic :
2.1 Masurarea tensiunilor cu ajutorul voltmetrelor.
In circuitele de curent continuu si de curen alternativ tensiunile care depasesc 1/10000 V
cu voltmetre. Voltmetrele se leaga in circuitele de masurare in paralel cu punctele intre care se
masoara tensiunea.

In functie de valorea tensiunii de masurat voltmetrele se conecteaza direct sau in serie cu o

rezistenta aditionala. Legarea directa in circuit a voltmetrelor este posibila numai daca curentul de masurat
poate trece inegral prin dispozitivul de masurat fara sa-l deterioreze. Curentii si tensiunile foarte mari se
masoar cu ampermetrele si voltmetrele prin intermediul transformatoarelor de masurat.
Prin conectarea lor in circuitele de masurare voltmetrele datorita consumului propriu de putere,
modifica regimul de lucru al circuitelor si ca urmare valoarea marimii de masurat, introducand astfel o
eroare sistematica de metoda. Intre valoarea marimii indicate de aparatele de masurat si cea adevarata,
care exista inainte de conectarea acestora in circuitul de masurare, exista o diferenta determinata de faptul
ca rezistenta voltmetrelor nu este infinita. Aceasta diferenta este cu atat mai mare cu cat consumul de
putere al aparatelor de masurat este mai mare in comparatie cu puterea din circuitul in care se face
masurarea.
Pentru ca influenta consumului aparatelor de masurat si ca urmare eroarea sistematica de metoda
sa fie cat mai mici, rezistenta voltmetrului trebuie sa fie cat mai mare in comparatie cu rezistenta
circuitului de masurare.
Ca ampermetru sau ca voltmetru poate fi folosit oricare din dispozitivele de masurat, cu exceptia
dispozitivelor electrostatice care nu pot fi folosite decat ca voltmetre.

2.2 Curentii si tensiunile alternative

* se masoara cu aparate diferite dupa valoarea marimii de masurat.
Curentii si tensiunile mici (de ordinul miliamperilor, amperilor, milivoltilor si voltilor ) se masoara
in general cu aparate magnetoelectrice cu redresor sau cu termocuplu. Curentii de ordinul amperilor si
zecilor de amperi (pana la cca. 80-100 A) si tensiunile de ordinul zecilor si sutelor de volti ( pana la cca.
600-750V ) se masoara cu aparate feromagnetice, electrodinamice si termice cu fir cald.
Curentii de intensitati mari (peste 100A) se masoara prin intermediul transformatoarelor de
masurat care reduc de obicei curentul de masurat la 5 amperi sau in anumite cazuri la 1 A.
Tensiunile inalte ( peste 750 V ) se masoara cu ajutorul transformatoarelor de masurat sau cu
voltmetre electrostatice. Transformatoarele de masurat se folosesc in general pentru masurari de tensiuni
de pana la 100 kV. Peste aceasta tensiune masurarile cu transformatoare devin costisitoare si de aceea este
indicata folosirea voltmetrelor electrostatice.

2.3 Voltmetre magnetoelectrice cu redresoare

Aparatele magnetoelectrice caracterizandu-se printr-o mare sensibilitate si precizie si
printr-un consum de putere foarte mic, calitati pe care nu le au celelalte tipuri de aparate de masurat
electrice, se folosesc din ce in ce mai mult si la masurari in curen alternativ, in asociatie cu un dispozitiv
redresor.
Dupa dispozitivul redresor cu care se asociaza aparatul magnetoelectric se deosebesc:
aparate cu redresoare, aparate cu termocuplu, aparate electronice.
Aparatele cu redreso constau dintr-un aparat magnetoelectric si unul sau mai multe
redresoare cu semiconductoare ( diode cu germaniu, cu siliciu sau cu cuproxid ) .
a). Elementele redresoare semiconductoare sunt elemente conductoare neliniare;
curentul care le strabate este functie de valoarea si sensul tensiunii aplicate, datorita variatie rezistentei
interne cu tensiunea aplicata. Ca urmare caracteristica lor curent-tensiune este neliniara.
Dupa sensul tensiunii aplicate elementul redresor lasa curentul sa treaca usor intr-un sens
si foarte greu in celalalt. Rezistenta interna a elementului redresor in directia trecerii usoare a
curentului este foarte mica si se numeste rezistenta directa Rd , iar cea in sens contrar este foarte
mare si se numeste rezistenta inversa Ri. Curentul care trece prin elementul redresor in sensul
rezistentei directe are o valoare mare si se numeste curent direct Id, iar cel in sensul rezistentei
inverse este foarte mic, practic zero, si se numeste curent invers Ii. In mod analog tensiunea
aplicata se numeste tensiune directa Ud si tensiune inversa Ui. Peste o anumita valoare a
tensiunii inverse , denumita tensiune de strapungere elementul redresor isi pierde proprietatea de
redresare , curentu invers crescand brusc. Tensiunea maxima care se redreseaza trebuie sa fie mai
mica tensuinea de strapungere.

Rpaortul dintre curentul direct Id si cel invers Ii caracterizeaza din punct de vedere
calitativ elementele redresoare; el se numeste coaficient de redresare K:

Un redresor perfec ar fi acela care ar avea rezistenta inversa infinita si rezistenta directa
egala cu zero, si deci un coeficient de redresare infinit. In realitate, rezistenta directa nu poate fi
nula si nici rezistenta inversa nu este infinita, asa incat coeficientul de redresare are valori finite
foarte mari.
Dioda cu germaniu : 1- cristal de germaniu 2- soclu metalic
3- tub portelan
4- conductor elastic wolfram
5- soclu

Elementu redresor cu cuproxid:

1- strat subtire de oxid cupros (Cu2O)
3- placa de plumb

2- placa de cupru

b).Circuitele redresoare sunt alcatuite din unul sau mai multe elemente redresoare
legate intre ele in diferite moduri, in scopul de a transforma curentul alternativ in curent redresat,
pulsatoriu. Dupa numarul alternantelor curentului alternativ redresate se deosebesc circuite
redresoare cu simpla redresare si cir. red. cu dubla redresare.

Circuite redresoare cu simpla redresare folosesc unul sau doua redresoare. Cel mai
simplu circuit redresor consta dintr-un redresor legat in serie cu aparatul de masurat (a).
Redresorul permite trecera curentului numai intr-un singur sens numai in cursul unei singure
perioade, astfel incat prin aparatul de masurat AM circula un curent pulasatoriu. La schimbarea
sensului curentului aproape intreaga tensiune a retelei se aplica la bornele redresorului, ceea ce
poate duce la strapungerea sa. Pentru limitarea tensiunii inverse si pentru a asigura continuitatea
circulatiei curentiului in circuit se untilizeaza inca un redresor care se monteaza cu poalritatea
inversa in paralel cu ansamblul primului redresor si al aparatului de masurat (b). In serie cu cel
de-al doile redresor se leaga si o rezistenta R egala cu rezistenta Ra a aparatului de masurat, care
serveste la egalizarea rezistentelor din cele doua ramuri in paralel.
Pentru netezirea pulsatiilor curentului redresat, in paralel cu aparatul de masurat se
conecteaza un condensator de capacitate mare.

2.4 Dioda redresoare 1N4001 (date tehnice)

2.5 Dioda Zenner

Simbol:
AK AK
n polarizare direct se comport ca o diod obinuit, iar n polarizare invers UP
rmne aproape constant ntre anumite limite ale curentului invers.
Dioda Zenner se folosete n polarizare invers.
Caracteristica U-I:
IAB [mA]
Reglaj:
Pentru reglarea fina a voltmetrului se foloseste un poetntiometru cu rezistenta de 200 k.

POTENTIOM'ETRU, poteniometre, s.n. (Fiz.) 1. Aparat pentru divizarea tensiunii

electrice. 2. Aparat pentru msurarea tensiunii electromotoare. [Pr.: -i-o-] - Din fr.
potentiom`etre.
2.6 Alimentarea voltmetrului :
Voltmetrul este alimentat de la o sursa de current continuu de 9V.
La bornele ( + )si ( ) se pun bornele prin care trece voltajul ( curent alternativ) ce
trebuie masurat .
In functie de scara de care avem nevoie putem folosi comutatorul de scara pe una
din treptele 3, 5, 10 volti pentru un rezultat corect.
Curentul alternativ care intra pe la bornele + si trece printr-un circuit redresor
( punte redresoare ) formata din diode redersoare ( 1N4001 ) pentru a fi transformat in curent
continuu si astfel aparatul va putea efectua masurarea voltajului din circuitul ce trebuie masurat.
Inainte de intrarea in circuitul redrsor curentul trece prin divizorul de tensiune .
( daca s-ar fi proiectat un ampermetru am fi folosit un divizor de curent )
Dupa redresare curentul de masurat este trece prin circuitul de amplificare
(tranzistoare) apoi este convertit din semnal analogic in semnal digital printr-un CAN .
2.7 Divizor de tensiune:
Se consider o poriune de circuit format din dou rezistoare RA i RB conectate n
serie, reprezentat n figura de mai jos.

Rezistoare n serie; divizor de tensiune ( Fig. 1 )

Cunoscnd tensiunea u la bornele elementelor nseriate, cum se repartizeaz aceasta ntre
cele dou rezistoare?

Prin aplicarea teoremei a II-a a lui Kirchhoff se obine:

u = uA + uB
innd cont de ecuaiile caracteristice ale fiecrui rezistor, rezult:
u = rAiA + rBiB
Aplicnd teorema I a lui Kirchhoff se obine iA = iB , respectiv:

ceea ce ne permite s afirmm c dou rezistoare n serie sunt echivalente cu un rezistor,

a crui rezisten este egal cu suma rezistenelor celor dou rezistoare nseriate.
Rezistoare n serie:
Expresia (1) este echivalent cu:

ceea ce ne permite s concluzionm c tensiunile la bornele fiecrui rezistor vor fi :

Raionamentul de mai sus se poate generaliza pentru rezistoare conectate n serie,

respectiv, tensiunea u la bornele rezistorului Rk este:

Asocierea de rezistoare prezentat n Figura 1 se numete divizor de tensiune, deoarece

tensiunea dintre bornele conexiunii serie, se divide n mai multe tensiuni, la bornele rezistoarelor
nseriate.

2.8 Amplificator repetor

2.9 Etaj diferential:

2.10 Comparator:
In electronica, un comparator reprezinta un dispozitiv care compara doua tensiuni sau
curenti pentru a indica pe cel cu valoarea cea mai mare.

2.11 Convertor Analog Numeric ( CAN )

CAN sau Convertor Analogic Numeric reprezint un bloc sau un circuit care poate
accepta o mrime analogic (curent, tensiune) la intrare, furniznd la ieire un numr care
constituie o aproximare (mai mult sau mai puin exact) a valorii analogice a semnalului de la
intrare.
Spre deosebire de o mrime analogic ale crei valori se pot gsi n orice punct din
domeniul su de variaie, mrimea numeric (sau digital) posed numai o variaie n trepte.
Astfel, ntreg domeniul de variaie este divizat ntr-un numr finit de cuante" (trepte elementare)
de mrime determinat de rezoluia sistemului, n acest mod, diferena ntre cele mai apropiate
valori numerice nu poate fi fcut mai mic dect aceast treapt elementar, ceea ce face ca,
principial, reprezentarea informaiei sub forma numeric s fie legat de introducerea unei erori,
numit de eroare cuantificare".
Cu toate c un sistem pur analogic este capabil (cel puin n mod teoretic) de o acuratee
mai bun dect un sistem hibrid (analog/numeric) aceast acuratee este rar folosit n mod
complet. Acest lucru se datoreaz formei analogice a semnalului care nu permite o citire,
nregistrare sau interpretare de mare exactitate. Pe de-alt parte, datele sub form numeric
reprezint deja o form n care se face manipularea, prelucrarea sau memorarea lor, teoretic fr
nici o eroare sau practic, cu erori extrem de mici.

Odat transformate n forma numeric, datele pot fi prelucrate matematic, sortate,

analizate sau folosite pentru diverse funcii de control mult mai precis, rapid i flexibil dect sub
form analogic, n plus, dac dup achiziia lor este nevoie de un volum mare de prelucrare,
forma numeric prezint din nou avantaj deoarece posibilitatea de acumulare a unor erori prin
manipulri succesive este extrem de mic. De asemenea, forma numeric prezint un avantaj
considerabil n cazul pstrrii datelor pentru durate mari, prin posibilitatea stocrii lor n memorii
nevolatile de mare capacitate.
Orice mrime electric, avnd o form analogic trebuie transformat n prealabil, ntr-o
form numeric pentru a putea fi prelucrat sub o form sau alta de un astfel de sistem de
prelucrare.
Este evident c un convertor A/N care prelucreaz un semnal provenind de la un traductor
de temperatur nu poate fi folosit la codificarea unui semnal video produs de o camer de luat
vederi. Cerinele impuse de fiecare dintre cazurile de mai sus sunt extrem de diferite, ele fiind
determinate de caracteristicile diferite de frecven (limea de band) ale semnalelor supuse
conversiei, precum i de exactitatea cu care este necesar codificarea numeric a informaiei
analogice. Din acest punct de vedere exist o serie ntreag de sisteme de conversie
analog/numeric, ncepnd cu cele mai lente, destinate conversiei semnalelor statice, de band
foarte joas si ajungnd pn la sistemele de conversie ultra rapide, folosite la conversia
semnalelor de band foarte larg (radar, TV etc.). De cele mai multe ori, datele obinute n urma
achiziiei i prelucrrii numerice trebuie s fie utilizate tot sub forma analogic. Aceast cerin
impune transformarea formei lor numerice n form analogic, proces care se realizeaz cu
convertorul numeric/analogic (CNA).
Terminologie i parametri caracteristici convertoarelor analog-numerice
Bit
Denumirea din limba englez a cifrei binare, bit", se folosete n primul rnd n legtur
cu sistemul de numeraie binar, cu sensul ei propriu, n conversia de date analog-numeric si
numeric-analogic ea este folosit ntr-un sens mai larg pentru a exprima tot ceea ce este legat de
producerea sau conversia unui bit. Astfel se folosesc noiunile curent de bit", tensiune de bit"
sau reea rezistiv. de N bii", etc. n fiecare din aceste cazuri aceast noiune poart cu sine
proprietile cifrei binare - cele dou stri, corespunztoare valorilor binare 0" i 1" i ponderea
dat de poziia n numr.
Bit de semnificaie maxim (BSMax, MSB)
n sistemul de numeraie binar, bitul de semnificaie maxim este cifra poziionat (de
obicei) la scriere n partea de extrem stng i care are ponderea maxim n numr.

Bit de semnificaie minim(BSMin, LSB)

n sistemul de numeraie binar, cifra cea mai puin semnificativ este bitul de semnificaie
minim, amplasat de regul n extrema dreapt a numrului. Acest bit poart ntr-un sistem

numeric cea mai mic informaie care are sens, reprezentnd deci rezoluia sistemului respectiv.
Din aceast cauz toate erorile analogice trebuie s reprezinte fraciuni din valoarea (curent sau
tensiune) asociat acestui bit.
Codificator
n conversia de date un circuit de codificare (ENCODER) reprezint un convertor
analog/numeric. El mai este denumit digitizor sau cuantificator.
Cuantificare
Divizarea intervalului de variaie (tensiune, curent) al unei mrimi analogice ntr-un
numr determinat de trepte (cuante") de amplitudine egal, n scopul exprimrii valorii
analogice sub form de numr, constituie procesul de cuantificare al unui semnal analogic.
Mrimea treptelor rezultate n urma cuantificrii este egal cu raportul dintre valoarea
intervalului maxim de variaie i numrul lor, fiecare astfel de cuant" fiind delimitat de dou
nivele de cuantificare succesive.
Caracteristica de transfer
Dependena dintre mrimea de ieire a unui convertor i mrimea sa de intrare reprezint
caracteristica de transfer a convertorului. Deoarece una dintre cele dou mrimi are ntotdeauna o
variaie analogic iar cealalt o variaie numeric, caracteristica de transfer att a unui CAN ct
si a unul CNA are o variaie n trepte.

Rezoluia
Rezoluia unui convertor este parametrul care caracterizeaz numrul de stri (nivele)
distincte care pot fi deosebite de convertor. De obicei, rezoluia se exprim n bii, n procente
din valoarea diapazonului de ieire sau intrare sau n numr de nivele de cuantificare (CAN).
Rezoluia unui CAN determin numrul nivelelor (treptelor) de cuantificare ale mrimii
analogice de intrare. Deoarece domeniul de intrare are o valoare determinat, rezoluia unui
CAN caracterizeaz capacitatea acestuia de a rezolva" (deosebi) dou nivele apropiate ca
valoare, fiind definit de mrimea variaiei de intrare necesar pentru a produce la ieire a
convertorului dou schimbri de coduri consecutive. Aceast variaie este msurat de la nivelul
de intrare la care se face trecerea ntre treptele Nk-1 - Nk i pn la nivelul care produce
schimbarea treptelor Nk = Nk+1.
Pentru un convertor avnd domeniul de intrare Vmax, o rezoluie de n bii este
echivalent cu o variaie a tensiunii de intrare egal cu raportul . Se observa c n acest mod ea
este practic aceeai cu limea canalului sau treptei de cuantificare a CAN. Spre exemplu, un
CAN cu o rezoluie de 12 bii, care are deci 4096 de trepte de cuantificare, poate rezolva"
(discrimina) 1/(2^12) din valoarea domeniului de intrare. Pentru un domeniu de 10 V aceast
rezoluie nseamn = 2,45 mV, valoarea treptei de cuantificare. n aplicaiile CAN la
multimetrele numerice ce obinuiete ca rezoluia s se exprime n cifre zecimale, n acest caz se
folosete terminologia 3/(1^2) etc., cifre zecimale (digii). Semnificaia acestei exprimri
corespunde numrului 1999 (respectiv sub form de raport l:2000; rezoluia digii corespunde
numrului 19999 (respectiv raportul l: 20.000) etc. Rezoluia constituie un parametru de
proiectare i nu o performan specific. Aceast afirmaie trebuie neleas n sensul c un
anumit convertor a fost proiectat s aib o rezoluie de n bii" i nu c un anumit convertor a
fost msurat i a rezultat c are o rezoluie de n bii". In mod normal rezoluia se consider a fi
limitat numai de numrul biilor care a fost prevzut la proiectare. Practic ea este ns limitat
de zgomotul din diverse circuite analogice sau numerice sau deriva componentelor. Datorit
acestora este posibil omiterea anumitor trepte de cuantificare de la intrarea CAN.
Lime de cod sau precizia de msurare este variaia minim detectabil a semnalului
msurat i corespunde variaiei bitului cel mai puin semnificativ (LSB) din numrul binar
generat de ctre convertorul analog digital n urma msurrii. Limea de cod poate fi calculat
cu formula:

Eroare de cuantificare
Pentru un convertor cu N bii domeniul maxim de variaie este divizat n 2N intervale
(canale) discrete. Toate semnalele care au nivelele cuprinse ntre valorile care delimiteaz un
astfel de canal vor fi codificate n acelai mod (prin acelai numr). Principial deci, exist o
incertitudine (eroare) de cuantificare egal cu 1/2 BSMin, care depinde de rezoluia
convertorului. Aceast eroare apare foarte clar n urmtoarea figur, care reprezint funcia de
transfer a CAN, ea fiind diferena intre caracteristica ideal de transfer a CAN i dreapta dus
prin origine si maximul diapazonului. Intuitiv se constat c pe msur ce rezoluia crete,

limea unui canal scade, determinnd reducerea corespunztoare a maximului acestei erori.
Evident, un CAN cu o rezoluie infinit va prezenta o eroare de cuantificare nul.

2.12 Generalitati - Voltmetru electronic de curent alternativ

Aparatele specifice folosite pentru masurarea tensiunilor in circuitele electronice sunt
voltmetrele electronice.
Voltmetrele de acest tip sunt construite in principiu, dintr-un tub electronic detector,
avand in circuitul sau un aparat magnetoelectric care masoara curentul mediu anodic. Deoarece
valoarea acestui curent depinde de valoarea medie a tensiunii alternative aplicate, aparatul poate
fi etalonat direct in volti.

Voltmetru electronic cu dioda si amplificator

Caracteristici de intrare ( sunt legate de eliminarea semnalelor parazite si de tipurile de
intrari utilizate ) :
Pentru a stabili si mentine tensiunea, intr-un circuit este necesar a stabili un
punct de referinta unic fata de care se face masurarea. Acesta se numeste masa.
In trecut se folosea pamantul ca referinta de potential, acum insa conectarea la
pamant se foloseste aproape numai in scop de protectie a operatorului ( masa de protectie ).
Caracteristicile de transfer:
Sensibilitate
Pragul de sensibilitate
Exactitatea
Banda de frecventa
Caracteristicile de iesire (depind de tipul de afisaj) :
Afisarea este de 2 tipuri : Afisare cu ac indicator sau Afisare cu LED

4. Calculul economic
Cablaj ~ 3 RON
Cositor+colofoniu = 3 RON
4 afisaje led cu anod comun = 10 RON
Fludor = 2 RON
Componente active :
dioda zenner 1N3827 5.6 V = 0.1 RON
componenta activa discreta : tranzistorul 2N2222(A) = 0.25 RON
tranzistorul MPF102 = 0.5 RON
dioda redresoare 1N4001 (4 diode) = 0.2 RON x 4 = 0.8 RON
Componente pasive :

R1, R2, R3, R4, R5, R6, R7, R8, R9 = 0.1 RON x 9 = 0.9 RON
condensator ceramic (C1,C2) 22nF/63V, X7R, pas = 2.54 mm (2 condensatori) = 0.4
RON x 2 = 0.8 RON
potentiometru 1 tura / 300 kOhm = 1.5 RON
Electromecanice:

comutator 1xU, montare pe panou, 50Vcc, 0.5 A = 2.6 RON

comutator DIP, 4 contacte = 2 RON

Afisor = 9.5 RON

CAN = 9 RON
Total = 3 + 3 + 10 + 2 + 0.1 + 0.25 + 0.8 + 0.5 + 0.9 + 0.8 + 1.5 + 2.6 + 2 + 9.5 + 9
= 45.95 RON (*)
(*) in conditiile in care nu gresim absolut deloc in tot procesul de asamblare / cablare ... si
nu se strica nici macar o componenta ; si in cazul in care avem deja o sursa de tensiune cu
care sa testam aparatul.

5. Schema bloc :

6. Schema detaliata

CAN - C520D

Part Number = C520D

Manufacturer Name = GE Solid State
Description = Silicon Controlled Rectifier
V(DRM) Max.(V)Rep.Pk.Off Volt. = 400
I(T) Max.(A) On-state Current = 1.1k
@Temp. (C) (Test Condition) = 150
I(TSM) Max. (A) = 10k
I(GT) Max. (A) = 150m
V(GT) Max.(V) = 4.0
I(H) Max.(A) Holding Current = 250m
I(D) Max. (A) Leakage Current = 25m
@Temp. (C) (Test Condition) = 125
V(T) Max. (V) = 1.2
@I(T) (A) (Test Condition) = 1.1k
dv/dt Min. (V/us) = 100
t(q) Typ. (s) = 150u
Status = Discontinued
Package = TO-200var51
Military = N

7. Cablajul imprimat

Exemplu Voltmetru digital care foloseste kit-ul ICL7107

- Inlocuitor C520D Descriere generala
Acest dispozitiv ar trebui sa fie usor de construit, dar in acelasi timp un voltmetru digital
foarte precis si folositor. A fost proiectat pentru a fi folosit in sursele de alimentare sau oriunde
este necesar a avea o indicatie precisa a voltajului. Circuitul integreaza un convertor analog
numeric I.C. CL7107 produs de INTERSIL si aproape identic cu C520D (un convertor foarte
bun la vremea lui dar depasit din punct de vedere tehnic).
Acest circuit integrat incorporeaza intr-o carcasa de 40 pini toate circuitele necesare
pentru a converti semnalul analog in digital ( convertor digital, un comparator, un ceas, un
decodor si un segment de afisor cu leduri. Circuitul , dupa cum este descris poate afisa orice
voltaj intre 0 1999 volti.
Specificatii Tehnice:
Voltajul de alimentare : +/- % V ( simetric )
Cerintele de putere
: 200 mA ( maxim )
Raza de masura
: +/- 0-1.999 in 4 clase
Precizie
: 0.1 %
Caracteristici:
-

Marime redusa
Constructie facila
Costuri mici
Ajustari simple
Usor de citit de la distanta
Putine componente externe

Cum functioneaza?
Pentru a intelege principiul de functionare al circuitului e necesar sa explicam cum
functioneaza convertorul analog numeric. Acest circuit integrat are cateva caracteristici foarte
importante:
-

Mare precizie
Nu e afectat de zgomot
Are un ceas interior
Nu are nevoie de componente exterioare precise

Ca aplicatii posibile, voltmetrul (montat intr-o cutie) poate fi folosit ca aparat de

laborator, ca voltmetru auto sau impreuna cu o sursa de tensiune reglabila indicand tensiunea
acesteia. ( In cazul utilizarii ca voltmetru auto, Ua=12V,T04 trebuie montat pe radiator.) Pentru o
flexibilitate sporita la asamblarea intr-o cutie oarecare partea de afisare a fost cablata separat de
partea de comanda.
Componenta de baza o constituie circuitul specializat C520D, un Convertor Analog
Numeric ce functioneaza pe principiul pantei duble. Zero-ul instrumentului se stabileste cu
ajutorul grupului format din R01,R02 si P01. Cu ajutorul lui P02 se ajusteaza capatul de scala,
intrucat gama tensiunilor ce pot fi masurate se poate stabili prin dimensionarea corespunzatoare a
divizorului format din R11 si R12. Pentru domeniul maxim de masura de 99.9 V relatia dintre
cele 2 rezistoare este R12=99R11, precizia masurarii fiind influentata de toleranta rezistoarelor si
impedanta de intrare a voltmetrului Zin=R12. La modificarea tensiuniii de alimentare Ua,
reglajele zero-ului si capatului de scala trebuie refacute.
CARACTERISTICI TEHNICE:
Domeniul tensiunilor masurabile: 0-99.9V;
Tensiunea continua de alimentare 7-10V;
(bine filtrata)
Consum maxim de curent 160mA;
Protectie la supratensiuni la intrare.
Acest tip de convertor este preferat in detrimentul celorlalte modele datorita
faptului ca ofera o precizie sporita, simplitate in design si nu este afectat de zgomot.
Functionarea circuitului este descrisa de 2 etape:
Etapa 1 - Voltajul este proportional cu tensiunea de intrare.
Etapa 2 Durata depinde de iesirea integratului din prima etapa astfel : Daca durata
primei operatii este fixa si lungimea celei de-a doua este variabila atunci e posibil sa
comparam astfel incat tensiunea de intrare este defapt comparata cu scara tensiunii
interne si rezultatul este codat si trimis catre afisor.

MOD DE FUNCTIONARE:
Poate ca toate acestea par usoare dar defapt implica o serie de procese foarte
complexe care sunt folosite de circuitul integrat pentru a veni in ajutorul putinelor
componente externe care sunt folosite sa configureze circuitul pentru sarcina respectiva.
Circuitul functioneaza astfel: Tensiunea care trebuie masurata se aplica intre punctele 1 si
2 ale circuitului si in circuit R3, R4 si C4 sunt aplicate la pinii 30 si 31 ai circuituli
integrat. Rezistorul R1 impreuna cu capacitorul C1 sunt folositi pentru a seta frecventa
ceasului intern care este ~ 48 Hz. Capacitorul C2 este conectat intre pinii 33 si 34 ai
circuitului integrat si a fost selectat pentru a compensa eroarea cauzata de tensiunea
interna. Capacitorul C3 si rezistorul R5 reprezinta impreuna circuitul care face integrarea
tensiunii de intrare. Capacitorul C5 forteaza instrumentul sa afiseze zero cand nu apare
tensiune de intrare si rezistorul R2 impreuna cu P1 sunt folosite pentru a seta
instrumentul ca sa afiseze 0 in momentul in care intrarea este 0. Rezistorul R6
controleaza curentul care alimenteaza afisorul permitandu-i astfel sa fie suficient de
luminos fara sa-l strice. Intreg circuitul opereaza la 5 Volti care se aplica la pinii 1 (+5v),
21 (0V) si 26(-5V) ai circuitului integrat.

COMPONENTELE:
R1 = 180k
P1 = 20k
R2 = 22k
U1 = ICL 7107
R3 = 12k
LD1,2,3,4 = MAN 6960
R4 = 1M
R5 = 470k
R6 = 560 Ohm
C1 = 100pF
C2, C6, C7 = 100nF
C3 = 47nF
C4 = 10nF
C5 = 220nF

8. Bibilografie:
1. Materiale pentru proiect ( procurate din platformele pentru laboratoare )
2. Aparate si metode de masurat si control
( R. Dordea, C. Nitu )
3. Circuite Integrate Analogice
( Ochirica )
4. http://www.electronics-lab.com
5. http://www.e-piese.ro/
6. http://www.intersil.com/
7. http://www.syscomelco.ro/
8. http://www.alldatasheet.com/
9. Pentru proiectarea schemei dataliate s-a folosit Tina PRO