n descrierile lui Herodot, insula apare cu

numele Cyraunis. Cornelius Nepos o numea

Cerne. Pe timpul ct a fost sub dominaia
austro-ungar, insula s-a numit Carolina.
Prima atestare documentar este un raport al
Cavalerilor Teutoni din 22 februarie 1430,
despre fortificaiile bnene, care vorbete
despre insula Saan cu 216 oameni. Numele ei
s-a schimbat de-a lungul timpului, ns de la
1430 devine cunoscut ca Ada Kaleh.

Dup primul razboi mondial, in urma unui

referendum, insula cu populaie
musulman a trecut la Romnia, conform
dorintei celor care o locuiau. Si a urmat
jumatate de secol de fericire pentru
locuitorii de pe insul. S-au bucurat de
protecia lui Carol I, care se spune ca
avea legturi strnse cu mai-marele
"mafioilor" de atunci de pe insul. Prin
bunvoina regelui, locuitorii de pe AdaKaleh au fost scutii de taxe pentru
comerul pe care il fceau.

Esenele tari ale tutunului din igaretele facute

pe Ada-Kaleh au ajuns celebre. La fel i
locum-ul (rahat turcesc) care se fcea pe insul.
Toate lucurile pe care le fceau - locum,
dulceuri de smochine, bijuterii - erau minunate.
Turcii de pe insul erau migloi i intotdeauna
produceau in cantiti mici. Ca s fac un pic de
locum, invrteau dou ore, fr s se opreasc,
la cazanul in care puneau zahr i petale de
trandafiri. Acest paradis, cu smochini, turci cu
alvari i turcoaice cu ferigea, a inceput s se
clatine la inceputul anilor '60.

Ca s impiedice un mare scandal, autoritile

i-au momit pe cei 600 de locuitori ai insulei cu
paapoarte care le permiteau s plece in Turcia,
lucru nu tocmai de ici de colo in acea vreme.
Apoi le-au mai promis un nou paradis - un
proiect care prevedea ca Ada-Kaleh, de la cel
mai tnr copac pn la marea cetate, va fi
mutat pe Simian, o insul de lng
Drobeta Turnu-Severin. O parte din locuitorii de
pe Ada-Kaleh au luat drumul Turciei. Alii s-au
dus spre Dobrogea, pe unde ii aveau
neamurile. Nimeni nu s-a mutat pe Simian.

Promisiunile autoritilor fuseser vorbe in

vnt. Nu au mutat dect o parte din
cetatea de pe Ada-Kaleh i cteva
morminte musulmane. Totul aruncat la
intmplare. Printre cldirile care au fost
lsate pe Ada-Kaleh s-a numrat i
geamia, cunoscut pentru covorul ei rou
care pe atunci trecea drept cel mai mare
din Europa. Fusese primit cadou de la un
sultan. Covorul a luat drumul unei
moschei din Turcia, geamia de la AdaKaleh a fost dinamitat.

Cnd au vzut, in 1971, cum insula pe

care au trit a disprut in Dunare, muli
btrni care locuiser pe Ada-Kaleh s-au
imbolnvit si au murit, fr s apuce s
mai profite de paapoartele oferite.
Simian, insula pe care ar trebui s
renasc Ada-Kaleh, e la o distant de 10
minute de mers cu alupa, din portul de la
Drobeta Turnu-Severin. Simian nu se
bucura nici de poziia privilegiat, de "mic
Gibraltar", pe care o avea "Insula cetate",
i nici de un climat mediteranean.

In anii '70, cnd au sacrificat Ada-Kaleh

pentru Porile de Fier, autoritile s-au
ludat ca vor reface pe Simian paradisul
oriental inghiit de apele lacului de
acumulare. Au adus buci din cetatea de
pe Ada-Kaleh i le-au lipit grosolan pe una
din marginile Insulei Simian. Au adus i
cazematele i o parte din cimitirul
musulman. Dar cnd au vzut ca locuitorii
de pe Ada-Kaleh nu au de gnd s se
mute pe Simian, au lsat insula in grija
grnicerilor.

Frumoasele cazemate au ajuns grajduri pentru

cai, inconjurate de grdinile de zarzavat pe care si
le-au incropit stenii dintr-un sat de pe malul
Dunrii. In acest moment, autoritile de la
Severin lucreaz impreun cu o firm din Turcia la
un proiect care s invie, pe Simian, Ada-Kaleh.
Proiectul are sprijinul Ambasadei Turciei in
Romnia. Vor fi ridicate replici fidele ale cldirilor
de pe Ada-Kaleh. In afar de acestea, pe Simian
ar mai urma s apar un minihotel, restaurante,
magazine. Cetatea ar urma s adposteasc si o
serie de galerii de art.

D.M.
Imagini: www.google.ro
muzica: Aramam (turceasca)