Sisteme de coordonate.

SISTEMUL DE COORDO ATE U IVERSAL WCS( world coordinate

system) este un sistem de axe de coordonate rectangular, avnd originea n
colul stnga-jos al ecranului, axa OX orientat spre
dreapta, axa OY orientat n sus, axa OZ
perpendicular pe OX , OY i avnd sensul dinspre
ecran spre utilizator.
SISTEMUL DE COORDO ATE DEFI IT DE
UTILIZATOR UCS (user coordinate system) originea
i direciile axelor X,Y,Z pot fi mutate, rotite sau
chiar aliniate cu obiectele desenului, axele rmnnd
perpendiculare ntre ele. Comanda UCS permite
poziionarea originii sistemului de axe oriunde n
planul bidimensional sau tridimensional, alegnd
punctul fa de care se raporteaz desenul.

Comanda UCS
Origin - specific o nou coordonat X,Y sau Z a
punctului origine;
3point - permite stabilirea axelor X, Y prin
specificarea originii i a unui punct pe fiecare
ax;
OBject - definete un sistem de coordonate pe
baza unui obiect selectat;

Bara de instrumente corespunztoare comenzii UCS

Z - rotete axele X,Y n jurul axei Z;
Prev - determin revenirea la sistemul UCS anterior. Se pot reface ultimele
10 UCS folosite;
Restore reface un sistem UCS denumit anterior;
Save stocheaz sistemul UCS curent, folosind numele specificat.

 Del terge un sistem UCS stocat;

<World> - stabilete ca i sistem UCS curent sistemul WCS.

Comanda UCSICO
On - activeaz pictograma UCS;
OFF dezactiveaz pictograma UCS;
All aplic modificrile pictogramei UCS n toate ferestrele de
vizualizare;
Noorigin afieaz pictograma UCS n colul stngajos al ferestrei de
vizualizare;
ORigin - afieaz pictograma UCS n punctul (0,0) al sistemului UCS
curent.
n AutoCAD exist patru modaliti de introducere a coordonatelor unui
punct.
Utilizarea coordonatelor absolute : sunt msurate totdeauna fa de
origine(0,0,0), se introduc de la tastatur, scriind valorile pentru axele X,Y sau
X,Y,Z (separate prin virgul). La introducerea coordonatelor polare , modul de
introducere este distan<unghi (Ex. 25<150 unghiurile se msoar n sens
invers acelor de ceasornic). Dac liniile care alctuiesc un obiect nu sunt
ortogonale, desenul este greoi, lipsit de precizie.
Utilizarea coordonatelor relative: specific poziia fa de ultimul
punct desenat, este o metod mai direct i poate fi utilizat att pentru
coordonate rectangulare ct i polare. Coordonatele relative pot fi difereniate
fa de cele polare prin simbolul @ care precede valorile introduse.
Introducerea direct a distane: se poate specifica direcia i distana
celui de-al doilea punct fa de primul punct.

Afiarea coordonatelor: fereastra de afiare a coordonatelor este

prezent n colul stnga jos.
Configurarea facilitilor de desenare

AutoCAD include anumite faciliti (Drawing Aids) care ajut la crearea

unor desene precise:

 Ortho acest mod ajut la desenarea liniilor ortogonale, cursorul se

deplaseaz fie vertical fie orizontal ( se poate activa/dezactiva apsnd
F8);
Solid Fill (FILL) opiunea stabilete dac anumite obiecte au i
coninut, nu numai contur;
Quick Text (QTEXT) nlocuiete elementele de text din desene cu casete
goale, indicnd conturul obiectelor tip text. Reduc operaiile de
regenerare (REGEN) i redesenare (REDRAW);
Blips (BLIPMODE) controleaz afiarea marcajelor temporare;
Highlight (HIGHLIGHT) permite evidenierea obiectelor selectate;
Groups activeaz sau dezactiveaz modul de selectare Group, selectarea
unui obiect dintr-un grup va duce la selectarea ntregului grup de obiecte;
Hatch dac opiunea este activat, selectarea unei hauri asociative
determin i selectarea obiectelor de contur.
Snap (Salt) cnd aceast opiune este activat , cursorul n cruce este
forat s se deplaseze de-a lungul i de-a latul unei reele de puncte de salt
invizibile. Se poate stabili pasul pe X, Y. Opiunile Snap Angle, X Base, Y
Base controleaz unghiul de rotaie al grilei fa de sistemul UCS curent i
coordonatele originii reelei de salt. Se activeaz sau dezactiveaz cu F9, ctrl +
B sau de pe bara de stare.

Grid (Gril) pe lng reeaua de puncte invizibile se poate folosi i o

reea de puncte vizibile pe suprafaa de desenare. Cnd este activat, punctele

grilei devin vizibile, fiind spaiate conform X Spacing i Y Spacing. De obicei

reeaua Grid se coreleaz cu reeaua Snap. Se activeaz sau dezactiveaz cu F7,
ctrl +G sau de pe bara de stare.
Isometric Snap/Grid (grile izometrice) ajut la crearea desenelor
bidimensionale izometrice.
Osnap (DDOSNAP) (salturile la obiecte) aceste moduri sunt folosite
pentru identificarea simpl i direct a punctelor cheie corelate cu obiectele
desenului. Pentru activarea meniului pop-up al cursorului se ine apsat shift i
se apas butonul dreapta de la mouse. Dac se activeaz bara cu instrumente
Osnap, aceasta poate fi afiat att vertical ct i orizontal.
Versiunea AutoCAD 14 I 2000 prezint 13 moduri Osnap, dintre care se
amintesc:

Center gsete centrul unui cerc sau arc de cerc;

Endpoint - gsete captul unei linii sau unui arc;
Insertion gsete punctul de inserare al obiectelor tip text sau bloc;
Intersection localizeaz intersecia dintre dou linii, arce, cercuri sau
orice combinaii ale acestora;
Midpoint gsete punctul median al unei linii sau al unui arc;
Nearest gsete punctul aparinnd unui obiect care se afl cel mai
aproape de punctul selectat;

 Node localizeaz un punct;

Perpendicular - returneaz punctul de intersecie al obiectului selecta cu o
linie perpendicular pe acel obiect, cobort n punctul curent;
Quadrant Gsete pe un cerc sau un arc de cerc punctul cel mai apropiat
situat la 0,90,180,270 de grade fa de sistemul UCS;
Tangent gsete punctul aparinnd cercului sau arcului selectat, care
mpreun cu punctul curent determin tangenta la obiectul respectiv;
Tracking specific poziia unui punct fa de alte puncte ale desenului,
prin deplasri pe direcii ortogonale.
Configurarea mediului de desenare n AutoCAD

Dup lansarea programului, pe ecran apare caseta de dialog start up cu
opiuni, care ofer asisten pentru nceperea sesiunii de desenare.

Open a Drawing dac se vrea deschiderea unui desen existent;

Start from Scratch se folosete o configuraie prestabilit pentru nceperea unui desen
nou;

Use a Template se folosesc fiiere cu abloane ( conine diferite formate i

elemente grafice , cum ar fi indicatorul ) .


Use a Wizard se folosete un vrjitor pentru configurarea noului fiier,

existnd posibilitatea de configurare rapid (quick setup) sau configurare
avansat (advanced setup).

Descrierile pentru fiecare opiune sunt:

pasul 1 uniti de msur; (quick setup)
pasul 2 unghiuri;
pasul 3 - msurarea unghiurilor;
pasul 4 sensul de msurare a unghiurilor;
pasul 5 stabilirea formatului (suprafeei) utilizate; (quick setup).

La utilizarea vrjitorului Advanced Setup se va ntlni conceptul de

spaiu hrtie i de spaiul model.
Spaiul hrtie este un instrument compoziional cu dou dimensiuni

(spaiul delimitat cu linie punctat), ofer un mod de lucru 2D n care se pot

crea viewporturi (zone de vizualizare) pentru obiectele din spaiul model.
Spaiul model este un mediu tridimensional n care se pot crea obiecte 2D
sau 3D (modele) ce alctuiesc desenul (spaiul delimitat cu linie groas).

Organizarea desenelor pe straturi

Orice obiect din AutoCAD are cel puin trei proprieti, tip de linie,
culoare i strat. Stratul (layer) este necesar pentru suprapunerea diferitelor
desene (pri ale desenelor), pot fi fcute vizibile sau invizibile.

1-prin selecia unui obiect face stratul pe care acesta se afl s devin curent;
2-permite modificarea stratului; 3-permite nghearea, blocarea, tiprirea i

ascunderea stratului; 4-controlul culorii stratului; 5-controlul tipului de linie;

6-grosimea tipului de linie; 7-controlul stilului de imprimare.
Un strat nou se creeaz fie introducndu-se comanda layer, fie utiliznduse meniul. La deschiderea meniului de selecie se selecteaz new. n continuare
se va introduce numele stratului, iar la seciunea Details se pot stabilii culoarea
liniei, grosimea i tipul de linie(Linetype).

Modificarea proprietilor unui obiect modificarea proprietilor unui
obiect const n modificarea stratului, tipului de linie i a culorii, se apeleaz
cu DDModyify, din meniu sau cu Modify properties.


Straturile pot fi blocate (lock) adic nu pot fi modificate i pot fi
ngheate, adic pot fi fcute invizibile, fie introducndu-se comanda layer, fie
utilizndu-se meniul.


Utilizarea tipurilor de linii AutoCAD pune la dispoziie o multitudine
de linii, care pot fi folosite n desene. Astfel, pentru liniile ntrerupte se poate
modifica factorul de scalare prin utilizarea comenzii LTSCALE. Valoarea
prestabilit este 1.000, iar prin introducerea unei valori cu de 1.5 segmentele
liniei ntrerupte vor fi cu 50% mai lungi.

Vizualizarea desenului
Comanda de mrire a desenului sau a unei poriuni din desen poate fi
accesat fie din meniul derulant (VIEW) fie din bara cu instrumente standard.

Exist mai multe metode de mrire, conform submeniul ZOOM, precum i de

panoramare a desenului, submeniul PAN. Tot aici se poate accesa i fereastra cu "vedere de
ansamblu" (AERIAL VIEW).
Pentru desenele n spaiu 3D, tot n meniul derulant (VIEW), se gsesc
modalitile de vizualizare a proieciilor i a vederilor spaiale (Viewports,...,
3DOrbit).

Crearea obiectelor elementare.

Meniul n care se gsesc comenzile pentru crearea obiectelor
elementare este meniul Draw, prezentat mai jos.

Puncte (noduri)
Punctele pot fi marcate pe desen cu ajutorul comenzii Point+ENTERsau a
pictogramei corespunztoare (Point) din meniul Draw, conform tabelului
urmtor:
(nimic)
+
x
Forma

Codul
0
1
2
3
4
Forma
Codul

32

33

34

35

36

Forma
Codul

64

65

66

67

68

Forma
Codul

96

97

98

99

100

Comenzile PDMODE i PDSIZE determin afiarea casetei de dialog cu

ajutorul creia pot fi
alese forma i dimensiunile figurii care va marca punctul (o mrime ntre 1
i 100, de obicei 4)

Comanda LIE obiectul cel mai des ntlnit n AutoCAD este linia.
Se apeleaz fie de pe bara de meniuri fie tastndu-se LINE (prescurtat
L).Aceast comand are urmtoarele opiuni:
-From point (punctul iniial) - trebuie introduse coordonatele punctului
iniial.
-Continue (n continuare) dac se apas Enter la promptul From point,
segmentul de dreapt va ncepe din punctul de sfrit al ultimei linii
desenate.
- To point (punctul final) - trebuie introduse coordonatele punctului
final al segmentului.
- Undo (anuleaz) se terge ultimul segment de dreapt desenat.
- Close (nchide) la promptul to point , dac se tasteaz C (close), va
fi desenat o linie care unete ultimul punct cu primul punct (al seriei de
segmente).

AutoCAD furnizeaz deasemenea dou tipuri de linii care pot

fi folosite ca i linii ajuttoare:

XLIE - creeaz drepte infinite, pot fi desenate n poziie
orizontal, vertical, nclinate.

RAY - creeaz semidrepte infinite, pot fi deasemenea desenate n
poziie orizontal, vertical, nclinate.

Comanda ARC aceast comand este folosit pentru desenarea arcelor
de cerc. Opiunile comenzii ARC sunt:
- 3-Points (3 puncte) este creat un arc
care trece prin trei puncte specificate,
primul de nceput, al doilea de sfrit i al
treilea poate fi considerat oricare ntre cele
dou.
- Start, Center (punctul de nceput i
centrul) necesit punctul de nceput i
centrul arcului.
- Start, End (punctul de nceput i
punctul de sfrit) necesit punctul de
nceput i punctul de sfrit, iar apoi se va

specifica modul n care se construiete arcul.

- Center, Start, (centrul i punctul de nceput) metoda permite
identificarea centrului arcului iar apoi a punctul de nceput . Pentru
desenarea arcului se va mai specifica unghiul, lungimea coardei sau punctul
de sfrit.
- Continue (n continuare) este variant prestabilit, la selectarea
acestei opiuni este desenat un nou arc tangenta la ultimul arc (linie) desenat
().

Comanda CIRCLE comanda este folosit pentru desenarea cercurilor .
Exist mai multe metode de trasare a cercurilor, care asigur precizie i
rapiditate. Construirea cercurilor se face furnizndu-se o combinaie de mai
muli parametrii, cum sunt centrul, raze,
diametre i puncte de tangen.
Opiunile comandei Circle sunt:
- Center point (centrul cercului) se
specific sau se selecteaz punctul de centru
dup care comanda Circle va solicita raza
sau
diametrul (opiunea este prestabilit).
- Radius (raza) dac se alege opiunea
Center point, opiunea Radius se utilizeaz pentru introducerea valorii razei
sau se selecteaz dou puncte pentru a specifica lungimea acesteia.
- Diameter (diametrul) dac se alege opiunea Center point, opiunea
Diameter se utilizeaz pentru introducerea valorii diametrului sau se
selecteaz dou puncte pentru a specifica lungimea acestuia.
- 3P (3 Points 3 puncte) aceast opiune se utilizeaz pentru a
introduce coordonatele sau a selecta 3 puncte ale circumferinei cercului.
- 2P (2 Points 2 puncte) aceast opiune se utilizeaz pentru a se
specifica 2 puncte diametral opuse de pe circumferina cercului.
- TTR (Tangent-Tangent-Radius dou obiecte tangente i raza) se
utilizeaz aceast opiune pentru a alege dou linii, arce sau cercuri (sau o
combinaie a acestora) care sunt tangente la cercul care trebuie desenat, dup
care se specific raza cercului.

Comanda POLYGO este utilizat la crearea poligoanelor cu laturi
egale, putndu-se desena poligoane cu un numr de 3 pn la 1024 laturi.

Dup specificarea numrului de laturi, sunt mai multe opiuni pentru

desenarea poligonului:
- umber of sides (numr de laturi) la apariia acestui prompt, se
introduce un numr de la 3 la 1024 (laturile poligonului).
- Edge / Center of polygon (latura / centrul poligonului) se definete
poligonul prin specificarea centrului su sau prin specificarea capetelor unei
laturi.
- Inscribed in circle / Circumscribed about circle (nscris n cerc /
circumscris n cerc) dac se specific centrul poligonului, atunci sunt
posibile dou opiuni. Selectnd opiunea Inscribed in circle, toate vrfurile
poligonului vor fi pe cerc. Dac se alege opiunea Circumscribed about
circle, raza cercului va fi egal cu distana dintre centrul poligonului i
punctele mediane ale laturilor.
- First endpoint of edge, second endpoint of edge (primul capt al laturii,
al doilea capt al laturii) dac se definete poligonul prin aceast metod,
se permite indicarea capetelor unei laturi.

Comanda RECTAG permite desenarea unui patrulater,
putndu-se
trasa patrulaterul cu teituri ale colurilor, rotunjiri cu diferite raze de
racordare,etc. Opiunile comenzii sunt prezentate n figura de mai jos.

Comanda ELLIPSE aceast comand are ca i efect desenarea unei

elipse, care din punct de vedere matematic are dou centre numite focare i o
ax mare i o ax mic. AutoCAD consider centrul geometric al elipsei ca
fiind punctul de intersecie al celor dou axe.
Opiunile comenzii Ellipse sunt:
- Axis endpoint 1 (punctul de sfrit al axei 1) permite specificarea
punctului de sfrit al unei axe (mare sau mic).
Ulterior va apare promptul Axis endpoint 2 la
care se poate specifica punctul de sfrit al celei
de a doua axe. Va apare apoi promptul Other

axis distance / Rotation care va permite furnizarea lungimii celei de a doua

axe sau introducerea unui unghi.
- Center (centrul) opiunea permite introducerea centrului elipsei, dup
care apare promptul Axis endpoint care solicit introducerea punctului de
sfrit al primei axe. Va apare apoi promptul Other axis distance / Rotation,
dac se furnizeaz lungimea celei de-a doua axe va fi desenat elipsa iar
dac se selecteaz opiunea Rotation programul solicit introducerea unui
unghi (unghiul definete prin intermediul unei funcii trigonometrice
raportul dintre axa mare i axa mic, unghiul 0 definind un cerc iar unghiul
89,4 corespunzndu-i o elips plat.
- Arc (arc de elips) dac se alege opiunea Arc (tastnd A i apsnd
tasta Enter) apare promptul Axis endpoint 1 / Center, care solicit aceleai
informaii ca i promptul unei elipse complete. n final va apare promptul
Parameter / Start angle, care solicit specificarea punctului ce definete
unghiul de nceput al arcului i apoi promptul Parameter / Included / End
angle, care solicit specificarea unghiului de sfrit al arcului. Dac se
selecteaz opiunea Included, se specific unghiul la centru al arcului
referitor la unghiul de nceput.
Crearea poliliniilor i a curbelor spline.

Comanda PLIE permite desenarea a dou tipuri principale de
segmente de polilinie i anume linii drepte i arce. Unele din prompturile
comenzii sunt identice cu ale comenzilor Line i Arc. Opiunile comenzii
pentru selectarea opiunii Line sunt:
- Arc comut din desenarea poliliniilor n desenarea poliarcelor i
afieaz promptul opiunilor poliarc.
- Close (nchide) similar cu comanda Close de la Line.
- Halfwidth (jumtatea limii) solicit distana de la marginea
poliliniei la centrul acesteia.
- Length (lungime) solicit lungimea unui nou segment de polilinie.
Deseneaz segmentul la acelai unghi de nclinare ca i ultimul segment de
dreapt sau tangent la ultimul arc.
- Undo (anuleaz) anuleaz ultimul segment desenat.
- Width (limea) solicit valoarea limii urmtorului segment
(valoarea prestabilit este 0). Permite ngustarea unui segment prin
specificarea unor limi diferite pentru nceputul i sfritul segmentului
(conform figurii).
- Endpoint of line (punctul de sfrit al liniei) solicit punctul de sfrit
al segmentului de dreapt curent. Este o opiune prestabilit.

Opiunile comenzii pentru selectarea opiunii Arc sunt:

- Angle (unghi) solicit valoarea unghiului la centru al arcului.
- CEnter (centru) solicit specificarea centrului arcului.
- CLose (nchide) nchide polilinia cu un arc care unete punctul de
nceput cu cel de sfrit.
- Direction (direcie) solicit specificarea direciei tangente la arc.
- Halfwidth (jumtatea limii) solicit jumtatea limii poliarcului.
- Line comut n modul linie.
- Radius (raza) solicit raza poliarcului.
- Second pt (al doilea punct) permite selectarea celui de-al doilea punct
dintre cele trei ale poliarcului.
- Undo (anuleaz) anuleaz ultimul segment desenat.
- Width (lime) solicit valoarea limii poliarcului.
- Endpoint of arc (punctul de sfrit al arcului) solicit punctul de
sfrit al arcului curent. Este o valoare prestabilit.

Comanda FILL permite controlul vizibilitii poriunilor pline ale
poliliniei. Dezactivarea comenzii duce la afiarea conturului poliliniei.

Comanda 3DPOLY creeaz polilinii tridimensionale.

Comanda PEDIT conine un numr mare de subcomenzi
corespunztoare diferitelor proprieti ale poliliniei. Comanda este folosit
pentru editarea poliliniilor. Opiunile comenzii sunt:
- Close/Open (nchide/deschide) adaug un segment dac este cazul i
unete primul cu ultimul vertex (punct de inflexiune) pentru a crea o
polilinie continu.
- Join (unete) permite adugarea unor arce, linii sau polilinii unor
polilinii existente (valabil numai pentru poliliniile bidimensionale).

- Width (lime) specificarea unei singure limi pentru toate

segmentele poliliniei.
- Edit vertex (editare vertexuri) afieaz un prompt cu mai multe opiuni
care permit editarea vertexurilor i a segmentelor nvecinate.

- Fit (ajustare) creeaz o curb neted care trece prin vertexurile

poliliniei (numai pentru polilini bidimensionale).
- Spline curve (curb splin) creeaz o curb controlat de vertexurile
poliliniei, dar care nu trece neaprat prin acestea.
- Decurve (anuleaz ajustarea curbei) anuleaz ajustarea unei curbe cu
opiunile Fit sau Spline i i reface configuraia original.
- Ltype gen (genereaz tipuri de linii) controleaz generarea tipurilor de
linii ntre vertexurile poliliniei sau ntre punctele de capt ale poliliniei
(numai pentru polilinii bidimensionale).
- Undo (anuleaz) anuleaz cea mai recent aciune a funciei Pedit.
- eXit (nchide) nchide comanda Pedit (opiune prestabilit).

Comanda SPLIE -creeaz curbe spline. Curbele spline pot fi obiecte
bidimensionale sau tridimensionale, la construirea acestora trebuind
specificate punctele de ajustare (vertexurile) prin care trece curba. Punctele
de control conin informaiile care stabilesc traseul curbei. De asemenea, tot
cu ajutorul comenzii Spline se pot converti poliliniile ajustate la curbe de tip
spline n curbe spline propriu-zise. Opiunile comenzii Spline sunt:
- Object / Enter first point - se solicit punctul de nceput al curbei
Spline. Dup aceasta, AutoCAD solicit un al doilea punct. Obiectele spline
necesit specificarea a cel puin trei puncte.
- Object permite convertirea poliliniilor ajustate la curbe de tip spline
n curbe spline.
- Close / Fit tolerance / Enter point - promptul apare dup ce s-a
specificat al doilea punct al curbei spline. Opiunea prestabilit presupune
specificarea altor puncte ale curbei spline, care se deseneaz. Dac se apas
Enter, AutoCAD solicit date referitoare la tangenta n punctele de nceput i
de sfrit iar apoi nchide comanda.

- Close asigur coincidena nceputului i sfritului curbei spline i

partajarea informaiilor referitoare la vertex i la tangent.
- Fit tolerance controleaz precizia cu care curba urmrete punctele
de ajustare. Pentru tolerane 0, curba trece prin punctele de ajustare.

Comanda SPLIEDIT permite editarea punctelor de control ale curbei
spline i eventual punctele de ajustare.
 OBS.1: AutoCad permite importul unor fiiere, care au formatul
specificat

n figura de mai sus. Prin acest import de fiiere (pot fi de exemplu desene
scanate de calitate) se poate economisi timp n construcia desenelor,
programul vectorizeaz, adic transform elementele desenului n puncte,
linii,etc. , putndu-se utiliza n continuare comenzile specifice programului.

 Obs. 2: AutoCad permite exportul unui desen ntreg sau a unei poriuni
de desen care poate fi salvat cu una din extensiile de mai jos, n funcie de
programul n care dorim s-l deschidem.

 Obs. 3: n cazul n care se lucreaz la un desen, n mai multe versiuni

de AutoCad ( de exemplu R14 i 2000), trebuie avut n vedere c este
permis salvarea desenului din versiunea 2000 ca i format pentru versiunea
R14. Versiunea 2000 recunoate versiunea R14.

Crearea regiunilor i multiliniilor.

Crearea regiunilor. Regiunea este o suprafa bidimensional, mrginit,
alctuit din forme nchise numite bucle (este o curb sau o succesiune de curbe
legate ntre ele).
Pentru a crea regiuni se folosesc comenzile REGION i BOUNDARY.

Comanda REGIO aceast comand necesit selectarea unor obiecte care
trebuie convertite n regiuni. Nu sunt acceptate obiectele care se autointersecteaz
sau cele ale cror puncte de capt nu coincid.

Comanda BOUDARY creeaz un contur tip polilinie, dar i o regiune dintro suprafa mrginit. Pentru aceast comand nu este necesar ca punctele de
sfrit ale curbelor s coincid. Spre deosebire de comanda REGION, comanda
BOUNDARY poate crea o regiune din aceste arce.

Comanda MASSPROP solicit selectarea unei (unor) regiuni. Din multe
puncte de vedere, regiunile se comport ca nite solide, putndu-se afia o serie de
parametrii cum sunt: aria, perimetrul, momentul de inerie, etc.

n AutoCAD se poate aciona asupra regiunilor ca i cum ar fi obiecte solide

tridimensionale, utilizndu-se comenzile:


Comanda UIO (reuniune) permite reunirea matematic a dou sau
mai multe regiuni n una singur. Pentru a fi reunite, regiunile nu trebuie neprat
s se ating.


Comanda SUBTRACT (scdere) permite decuparea unor orificii, sau
detaarea unor poriuni din regiune.


Comanda ITERSECT (intersecie) creeaz o regiune nou din
suprafaa comun a dou sau mai multe regiuni care se suprapun parial.

Comanda MLIE creeaz linii multiple, fiecare element fiind definit prin
decalarea sa fa de zero. Opiunile comenzii sunt:
- justification - permite stabilirea locului de unde va fi desenat multilinia.
- scale - permite stabilirea scrii la care va fi desenat multilinia.

- st yle - permite stabilirea stilului multiliniei curente.

- from point - solicit punctul de nceput al multiliniei. Dup selectarea
punctului de nceput este solicitat punctul de sfrit.

Comanda MLSTYLE - permite definirea stilurilor de multilinie. Stilul
prestabilit const din dou linii paralele, plasate la 0,5 uniti fa de
elementul de decalare zero.
Lansarea comenzii MLSTYLE determin deschiderea casetei de dialog
Multilinie St yle care furnizeaz informaii despre stilurile de multilinie
disponibile i ofer pentru ncrcarea , salvarea adugarea definirea i setarea
acestora.

Comanda MLEDIT - pune la dispoziie un set de instrumente pentru
editarea multiliniilor, cum sunt :intersecii n cruce, intersecii n T, coluri,
tieturi.
Elemente de baz ale editrii obiectelor.
Obiectele AutoCAD pot fi mprite n dou mari catgorii:
- obiecte denumite - sunt articole crora li se atribuie un nume n momentul
crerii i la care facei referire folosind nume asociate. Po fi straturile, definiiile
de blocuri, stilurile de text.
- obiecte nedenumite - sunt articole crora nu li se pot atribui nume, cum
sunt linii, cercuri, arce de cerc.

Comanda DDREAME - poate fi folosit la redenumirea unui obiect, strat,
bloc, etc. Comanda deschide o caset de dialog de unde dup selectarea
obiectului dorit se poate face redenumirea dorit.

Comanda PURGE - comanda terge un obiect sau toate obiectele, dup cum
se opteaz.
Modificarea obiectelor denumite
Unele obiecte cum sunt stilurile de text, stilurile de cotare, stilurile de
multilinie sunt cunoscute sub denumirea de stiluri denumite. Pe lng redenumire
i tergere, acestea pot fi modificate. Pentru modificare este nevoie ca aceste
obiecte s fie selectate.
a. Selectarea direct a obiectelor - indicatorul obinuit este nlocuite cu un
cursor n form de caset (pentru mouse).

b. Utilizarea ferestrei - se face un clic cu mouse-ul ntr-o zon liber a

desenului, dup care se face un nou clic cnd avem mrimea dorit pentru fereastra
de selecie. Obiectele cuprinse n fereastra de selecie vor fi selectate automat.

Comanda SELECT - permite selectarea obiectelor, opiunea LAST

pentru ultimul obiect desenat, opiunea ALL pentru toate obiectele, opiunea undo
pentru anulare, etc. La tastarea comenzii select la apariia promptului select
objects, AutoCAD va afia o serie de opiuni ale acestei comenzi.

text.

Comanda DDEDIT - utiliznd aceast comand se modific obiecte tip

Comanda FILTER - utilizarea comenzii permite cutarea unor obiecte

cu anumite atribute. Apelarea acestei comenzi va deschide o caset de dialog de
unde se pot configura liste de proprieti (filtre) care s stea la baza cutrii.
Crearea i editarea grupurilor
Se pot lega mai multe obiecte disparate de pe straturi diferite pentru a alctui
ceea ce se numete un grup. Legarea obiectelor ntr-un grup nu mpiedic editarea
lor individual, dar exist posibilitatea de selectare a grupului prin selectarea unui
singur obiect.


Comanda GROUP - este comanda folosit pentru crearea i editarea unui
grup. Aceast comand deschide o caset de dialog care permite :
- crearea grupului, folosind butonul NEW.
- selectarea unui grup existent n vederea editrii.
- aflarea componenei grupului.
- modificarea unui grup existent.
- eliminarea unui grup, utiliznd butonul EXPLODE (a nu se confunda cu
comanda EXPLODE).
Modificarea proprietilor unui obiect
Proprietile unui obiect sunt : stratul, culoarea i tipul de linie, iar pentru
multe obiecte mai putem avea scara tipului de linie i/sau grosimea.
Pentru modificarea proprietilor unui obiect se folosete bara de instrumente
Object Propertis, aceasta permind schimbarea stratului, culorii i tipului de linie
utilizat.


Comanda DDMODIFY - permite modificarea proprietile obiectelor
selectate. Aceast comand deschide o caset de dialog, dup ce n prealabil a fost
selectat obiectul dorit (caseta de dialog se modific funcie de obiectul selectat).


Comanda DDCHPROP - utiliznd aceast comand se pot modifica
proprietile mai multor obiecte.


Comanda ERASE (tergere) - prin utilizarea acestei comenzi se pot
terge obiectele selectate.


Comanda OOPS - aceast comand poate lansat atunci cnd a fost ters
din greeal un obiect. Operaiunile de editare efectuate dup executarea ultimei
comenzi ERASE nu sunt afectate de comanda OOPS.

n afar de tergerea obiectelor mai exist un grup de comenzi de editare,

cunoscute de sub numele de editare prin prindere.


Comanda DDGRIPS (puncte de prindere) - activeaz caseta de dialog Grips a
comenzii DDGR IPS care controleaz comportamentul punctelor de prindere. n
mod implicit aceast opiune este activat. Ca i punctele de salt, punctele de
prindere permit alegerea cu uurin a unui punct al obiectului. Dup afiarea
punctelor de prindere, trebuie ales unul dintre ele pentru a activa modurile de
editare prin prindere, care sunt:
- modul STRECH - este opiunea prestabilit de editare prin prindere, care
permite repoziionarea punctelor de prindere selectate. Aciunea afecteaz numai
obiectul sau obiectele definite de punctul de prindere selectate.
- modul MOVE - opiunea se folosete pentru mutarea obiectelor selectate ntro nou poziie. Opiunea Move mut toate obiectele selectate.
- modul ROTATE - opiunea permite rotirea obiectelor selectate n jurul
punctului de prindere selectat. Unghiul de rotire fie se introduce de la tastatur,
fie folosindu-se metoda grafic.
- modul SCALE - opiunea de editare prin prindere Scale, permite s scalai
obiectele selectate fa de punctul de prindere selectat.
- modul M IRROR - permite oglindirea obiectelor selectate fa de o lini e
ancorat n punctul de prindere selectat.
Anularea modificrilor se face utiliznd comanda UDO (u).
Redimensionarea obiectelor
Comanda SCALE - este folosit pentru scalarea obiectelor (mrire sau
micorare). Spre deosebire de comanda Scale folosind punctele de prindere,
aceasta folosete procesul de scalare general (selectarea tuturor obiectelor).
Comanda STRETCH - este folosit pentru deformarea unui obiect prin
mutarea unei poriuni din acesta.
Comanda LEGTHE - poate alungi orice obiect deschis, cum ar fi un
arc, linie. Aceast comand are urmtoarele opiuni:
- Select object - pentru selectare;
- DElta -se specific cu ct vor fi alungite sau scurtate obiectele, valori
pozitive pentru lungire i negative pentru scurtare;
- Percent - se exprim variaia dimensiunii n procente (100%reprezint
lungimea iniial);
- Total - se folosete cnd se cunoate lungimea final la care ajunge
obiectul;
- Dynamic - permite "tragerea" punctului de sfrit al obiectului n poziia
dorit fr a modifica alinierea obiectului.


Comanda TRIM - utiliznd aceast comand se pot reteza obiectele dup un
contur existent. Procesul ncepe cu selectarea obiectului care definete conturul
(numit muchie tietoare), apoi se selecteaz obiectul care va fi retezat de muchia
tietoare. Dac se dorete selectarea mai multor obiecte se utilizeaz opiunea
Fence (pot fi selectate mai multe obiecte sau mai multe muchii tietoare).
n mod prestabilit , trebuie ca obiectul care urmeaz s fie retezat s se
intersecteze cu obiectul muchie tietoare. Utiliznd opiunea Edge poate fi
eliminat aceast cerin, muchiile tietoare sunt extinse ct este necesar folosind
opiunea Edge.

Comanda EXTED - permite alungirea unui obiect contur pn la o

margine existent. Comenzile Extend i Trim sunt comenzi complementare.

Comanda BREAK - permite eliminarea unei poriuni dintr-un obiect.

Comparativ cu comanda Trim, comanda Break nu necesit obiecte cu muchii
tietoare. Dup ce s-a fcut un clic ntr-un punct pentru a selecta obiectul,
opiunea prestabilit solicit selectarea celui de-al doilea punct din planul
obiectului, dup care poriunea dintre cele dou puncte va fi eliminat. n cazul
cercurilor procesul eliminrii se desfoar n sens invers acelor de ceasornic,
ncepnd cu primul punct selectat. Utilizarea opiunii First permite redefinirea
punctului de nceput al ntreruperii, dup care se poate alege punctul de sfrit.

Comanda OFFSET (din bara de instrumente Modify) determin
trasarea unor linii (sau cercuri, arce) paralele, situate la distanele dorite.
Pe desen trebuie s existe trasat cel puin o linie la care se vor duce liniile
paralele.

Repoziionarea obiectelor

Comanda MOVE - are rolul de a muta obiectele selectate ntr-o no poziie.

Dup ce sunt selectate obiectele, trebuie selectat punctul baz al mutrii iar apoi
punctul final.

Comanda ROTATE - permite rotaia obiectelor selectate n jurul unui

anumit punct numit punct baz al rotaiei.

Comanda ALIG - este o combinaia a comenzilor Move, Rotate, Scale i

este folosit de obicei pentru alinierea relativ a obiectelor.
Duplicarea obiectelor
Comanda COPY - realizeaz copii exacte ale obiectelor selectate. Dup ce sunt
copiate obiectele trebuie specificat punctul de baz al deplasrii i nc un punct.
Distana de deplasare este definit de variaia coordonatelor X,Y,Z sau de distana
i unghiul celui de-al doilea punct fa de punctul baz. Pentru realizarea unor
copii multiple se poate utiliza opiunea Multiple.
Comanda OFFSET - creeaz o copie decalat la o anumit distan fa de
obiectul original. Nu ntotdeauna obiectul copiat cu comanda Offset reproduce
exact originalul.
Comanda MIRROR - creeaz copii n oglind ale obiectelor selectate. Dup
selectarea obiectelor trebuie stabilite dou puncte care stabilesc linia fa de care
se face imaginea n oglind. Dup aceasta se opteaz pentru pstrarea sau tergerea
obiectului original.
Comanda ARRAY - realizeaz copii multiple ale obiectului selectat. Copiile
create pot fi aranjate pe linii i coloane (matrice rectangular) sau dispuse circular
(matrice polar).

n AutoCAD exist i posibilitatea copierii cu ajutorul memoriei Clipboard.

Alegndu-se comanda COPY din meniul derulant Edit obiectul va fi copiat n
memoria Clipboard i va rmne n desen. Utiliznd comanda CUT (decupeaz),
obiectul va fi copiat n Clipboard, dar va fi eliminat din desen. Alegerea comenzii
PASTE (lipete) are ca i efect inserarea coninutului memoriei Clipboard n
punctul specificat din desen sub forma unui bloc.

Elemente de editare avansat

Comanda CHAMFER - comanda teete colurile formate din dou
linii, drepte i semidrepte ajuttoare (neparalele), segmente de dreapt sau
pollinii. Pentru obinerea unei
teituri trebuie stabilite valorile
unuia dintre cele dou seturi de
parametrii. Primul este accesibil
prin
opiunea
Distances
(distan), face teitura dup ce sau stabilit dou distane ncepnd
din col (punctul de intersecie al
celor
dou
linii).
Cellalt
parametru, accesibil prin opiunea
Angle (unghi) permite teirea
dac se tie distana msurat din
col i unghiul pe care l face
direcia teiturii cu prima linie
selectat. Comanda CHAMFER
folosete setul de parametrii cel
mai recent folosit, dac sunt
definite
ambele
seturi
de
parametri se poate comuta ntre
acestea cu ajutorul opiunii
Method. Nu este necesar ca liniile
care formeaz teitura s se
intersecteze, comanda CHAMFER
reteaz sau extinde n mod
automat liniile pn acestea fac
un col. Este posibil teirea
tuturor colurilor simultan, de
exemplu unui patrulater desenat
cu ajutorul comenzii RECTANG i pot fi teite simultan toate vrfurile
folosindu-se opiunea Chamfer a comenzii RECTANG.
Dac se dorete desenarea unei teituri fr a se modifica liniile
originale se poate selecta opiunea No trim (fr retezare), iar dac se
dorete
modificarea
liniilor
originale
se
selecteaz
opiunea
Trim (cu retezare).

Comanda FILLET - aceast comand racordeaz colurile formate din
dou linii, drepte, semidrepte sau segmente de dreapt ale unei polilinii,
dar permite i desenarea direct a unui arc ntre dou astfel de obiecte, sau
altele precum cercuri, elipse, arce de cerc, arce eliptice sau curbe spline.
Arcul generat este ntotdeauna tangent la obiectele selectate n punctele de
nceput i sfrit.

Pentru a desena un arc de racordare, trebuie selectat mai nti

opiunea Radius (raza) pentru a stabilii raza de racordare, iar apoi se
selecteaz cele dou obiecte.
Pentru rotunjirea colurilor poliliniilor se activeaz opiunea Polyline,
iar apoi se selecteaz polilinia.
Dac se aplic comanda FILLET unor obiecte care nu sunt nchise
(altele dect cercuri i elipse), cele dou obiecte vor fi retezate sau extinse
att ct este necesar pentru desenarea corect a arcului de racordare. Dac
nu se dorete retezarea obiectelor originale se selecteaz opiunea Trim i
apoi No trim. Opiunea Trim este similar cu cea oferit de comanda
CHAMFER. Utilizarea ei ntr-una din cele dou
comenzi o afecteaz i pe cealalt.

Comanda EXPLODE - cu ajutorul acestei comenzi, obiectele compuse
(blocuri, cote, hauri, multilinii, polilinii, regiuni) pot fi explodate, adic
descompuse n prile componente. Se lanseaz aceast comand atunci
cnd se dorete modificarea unuia sau mai multor componente ale
desenului compus.

Comanda STRECH - este folosit pentru deformarea obiectelor.

Comanda MOVE - este folosit pentru mutarea obiectelor.

Comanda ROTATE - este folosit pentru rotirea obiectelor.

Comanda COPY - este folosit pentru copierea obiectelor.

Comanda MOCORO - este comanda care dup selectarea obiectului,
permite mutarea, rotirea, copierea obiectului selectat, dup cum se dorete.

Comanda EXTRIM - comanda se deosebete de comanda TRIM prin
faptul c nu mai este necesar selectarea obiectelor ce urmeaz a fi
retezate. Nu trebuie dect s se selecteze obiectul folosit ca i muchie
tietoare (linie, cerc, arc de cerc sau polilinie), apoi trebuie ales un punct
care s indice n ce parte a muchiei tietoare s se efectueze retezarea.
Comanda va reteza automat obiectele care intersecteaz muchia tietoare,
eliminnd poriunea selectat de punctul anterior.
Crearea i editarea blocurilor
Un bloc este o colecie de obiecte individuale, combinate ntr-un
obiect mai mare. La definirea unui bloc, obiectele utilizate la definirea
unui blocului dispar de pe ecran. Comanda de creare a unui bloc este un
mijloc de a copia obiectele (care intr n componena blocului), astfel nct
fiierul s ocupe mai puin spaiu pe disc, iar datele referitoare la
proprietile fiecrui obiect component al blocului sunt stocate n Block

Table (tabelul blocurilor). Informaiile sunt pstrate n tabelul blocurilor

sub numele blocului printe, iar la inserarea unui bloc, n loc s copieze
proprietile fiecrui obiect, AutoCAD preia datele stocate n tabelul
blocurilor i deseneaz pe baza acestora.

Comanda BMAKE - este comanda folosit pentru crearea blocurilor.
Dup tastarea comenzii, va apare o caset de dialog care va permite
selectarea obiectelor care vor intra n componena blocului i mai apoi
salvarea blocului cu numele dorit.

Comanda DDI&SERT i I&SERT - sunt utilizate pentru inserarea

blocurilor. Comanda INSERT solicit informaiile relative la inserare prin
intermediul liniei de comand, iar comanda DDINSERT solicit
informaiile prin intermediul casetelor de dialog.


Comanda MI&SERT - este o combinaie a comenzilor INSERT i

ARRAY. Dup lansarea comenzii apar la linia de comand prompturi
specifice inserrii blocurilor, dup stabilirea blocului apar prompturi
specifice crerii unei matrice. Comanda poate crea doar matrice
dreptunghiulare. Ca i dezavantaj al acestei comenzi se poate aminti faptul
c obiectul creat cu MINSERT nu poate fi explodat.

Comanda ARRAY - suplimentar fa de comanda MINSERT, comanda
ARRAY poate crea matrice polare, se poate face explodarea obiectelor sau
mutarea lor individual . Pentru a executa comanda ARRAY n cazul unui
bloc este necesar inserarea n prealabil a acestuia utiliznd comanda
INSERT.

Comanda MEASURE - utiliznd aceast comand se pot face inserri
multiple ale unui bloc de-a lungul unui obiect de tip linie, arc sau
polilinie, la o distan dat.

Comanda DIVIDE - utiliznd aceast comand se pot face deasemenea
inserri multiple ale unui bloc de-a lungul unui obiect de tip linie, arc sau
polilinie, specificndu-se numrul de segmente n care s fie mprit
obiectul tip lini, arc sau polilinie.
Atributul
Atributul este o caracteristic n desen. Forma de prezentare este
identic cu a unui text single line. n plus, fa de un text, atributul este
purttor de informaie prelucrabil att n interiorul desenului sau al
mediului AutoCAD, ct i n afar, n baze de date, tabele, etc.

Utilitatea atributului este evident mai ales cnd el este inclus ntr-un
bloc-utilizator. n acest caz, atributul va descrie o caracteristic a blocului
respectiv.
n fig. de mai jos sunt reluate blocurile definite anterior, fiind
completate cu atribute. Atributele vor fi purttoare de informaii utile
privind caracteristicile pe care le reprezint pentru fiecare instaniere a
blocului respectiv n desen.
DIAMETRU_INEL
DIAMETRU_SECTIUNE
MATERIAL

a)

SIMBOL

PUTERE
TURATIE

b)

Figura - Blocuri care includ atribute

Crearea i utilizarea atributelor. Comenzile ATTDEF, ATTDISP
 ATTDEF
Atributele
se
definesc
prin
comanda
ATTDEF
(meniul
pull-down Draw, linia Block,
opiunea
Define
Attributes).
Comanda deschide caseta de dialog
Attribute Definition, care solicit
opiunile de inserare a atributului:
vizibilitate,
constana
valorii,
verificare a corectitudinii valorii,
presetare a valorii. Se solicit i
denumirea
atributului
(Attribute Tag),
prompter-ul
ataat, i, opional, o valoare
implicit. Ultimul set de informaii necesare vizeaz modul de prezentare
al textului respectiv, similar cu al comenzii TEXT.
Dup definirea unui atribut, acesta poate fi inclus ntr-un bloc. La
orice inserare a blocului respectiv n desen, AutoCAD cere prin
prompter-ul ataat, informaii privind valoarea concret a atributului.
Aceast valoare va nlocui denumirea atributului n respectiva instaniere a
blocului.
Pentru a conferi un aspect aerisit desenului, atributele pot fi declarate
nevizibile. Modificarea ulterioar a vizibilitii atributelor este posibil cu
ajutorul comenzii ATTDISP (meniul pull-down View, linia Display).

 ATTEDITmodific
atributele
incluse
n
instanierile
blocurilor-utilizator. Pot fi modificate att coninutul ct i modul de
scriere al unuia sau a mai multor atribute. Editarea se poate realiza
individual, pe fiecare atribut selectat, sau global, pe un set de atribute
selectate.
Editarea valorii atributelor incluse n blocuri nu modific n nici un
fel definiia acestora i nici definiia blocurilor respective.
Extragerea valorii atributelor dintr-un desen ntr-un fiier separat
necesit n prealabil crearea unui fiier-ablon (Template file) dup care
s fie dispuse tabelar atributele extrase. Pentru a efectua extragerea, se
aplic comanda. Pot fi extrase toate atributele sau numai unele din acestea.
Extragerea valorii atributelor dintr-un desen AutoCAD nu altereaz
desenul respectiv.
Referine externe n desenele AutoCAD
O referin extern reprezint o legtur (link) a unui desen
independent, diferit de cel curent, la desenul curent. Desenul curent devine
gazd pentru cel referit.
Avantajele folosirii referinelor externe sunt:
actualizarea automat a desenului curent la orice modificare a
desenului referit, i, ca urmare, certitudinea unei versiuni actuale a
desenului curent,
obinerea unei dimensiuni mai reduse a desenului-gazd, prin
neincluderea informaiilor din desenul referit,
crearea unui desen complex, prin asamblarea mai multor desene
independente.
Un dezavantaj al referinelor externe l constituie necesitatea pstrrii
desenelor referite exact n acelai director, subdirector, pe aceeai cale
definit la stabilirea referinei. n cazul unei modificri a cii pentru
fiierul referit, modificarea trebuie operat n desenul-gazd.
Un desen extern referit ntr-un desen-gazd se comport ca i un
bloc-utilizator, deci ca un obiect unic. Referinele externe nu pot fi
explodate prin comanda EXPLODE.
Operaii cu referine externe
Pentru a crea o referin extern n desenul curent, este disponbil
comanda XATTACH. Aceasta deschide caseta de dialog. Este necesar o
mare atenie n a nu crea referine externe ciclice, de tipul desenul A
desenul B desenul A!

Caseta External Reference, pentru crearea referinelor externe n

desen.
O referin extern poate fi legat la desenul curent prin modul de
referire Attachment sau prin modul Overlay. Al doilea nu permite
referiri ncapsulate de tip desenul curent include desenul A, care include
un alt desen. n mod Overlay, posibilele referine incluse ntr-un alt
desen referit sunt ignorate.
 XREF- entru a controla referinele externe, care deschide caseta
Xref Manager.
Caseta este accesibil i din meniul pull-down Insert, linia
Xref Manager Caseta vizualizeaz referinelor ncapsulate (n mai multe
trepte) sub form arborescent.
Opiunea Bind a comenzii XREF transform o referin extern
ntr-un bloc propriu al desenului-gazd, fr a distruge referina extern
original. n acest caz, elementele astfel referite nu vor mai fi actualizate
odat cu actualizarea desenului din care provin.
 XBI&D- opereaz asupra referinelor externe deja definite, spre a le
aplica opiunea Bind.
Comanda XBIND poate fi lansat i din meniul pull-down Modify,
linia Object, opiunea External reference.

 XCLIP
Un desen extern referit ntr-un desen-gazd poate fi vizualizat
integral sau parial. Pentru o vizualizare parial, se utilizeaz comanda
XCLIP.
Zona dorit poate fi una dreptunghiular, sau de o alt form,
delimitat de o polilinie nchis, avnd form poligonal, anterior creat
sau trasat n momentul respectiv. Informaia nevizibil dintr-o referin
extern creia i s-a aplicat un xclipping nu se pierde. De altfel, zona de
xclipping poate fi oricnd modificat.
Comanda XCLIP este disponibil i n meniul pull-down Modify,
linia Clip, opiunea Xref.
La crearea referinelor externe, sunt preluate layer-ele i
blocurile-utilizator din desenul referit.
.
 REFEDIT- editarea din interiorul desenului-gazd a referinelor
externe sau a blocurilor-utilizator definite n desenele cu rol de referine
externe pentru desenul-gazd.
Comanda poate fi lansat i din meniul pull-down Modify, linia
In-place Xref and Block Edit.
Editrile de acest tip trebuie efectuate cu atenie, pentru c afecteaz
esenial desenul extern celui curent.

&ote de text

Comanda DTEXT - este cel mai simplu mod de a crea un obiect tip
text, folosindu-se setrile existente. inndu-se cont de scara desenului,
este obligatoriu s se stabileasc nlimea textului pentru a nu fi prea mic
sau prea mare comparativ cu desenul.

Pentru alegerea tipului de alinierea textului, avem opiunile:

Align - cnd se specific punctele de nceput (stnga) i sfrit (dreapta)
ale textului, nlimea literelor este stabilit automat;
Fit - cnd se specific punctele de nceput, sfrit i nlimea textului;
Center - aliniere central;
Middle - aliniere mijloc sau mijloc-central;
Right - aliniere dreapta;
TL - aliniere sus, central;
TC - aliniere sus central;
TR - aliniere dreapta sus;
ML - aliniere mijloc stnga;
BL - aliniere stnga jos;
BC - aliniere jos central;
BR - aliniere dreapta jos.
Alegerea stilului tipului de text poate fi controlat prin introducerea
opiunii Style la promptul comenzii DTEXT.
Dac se dorete continuarea textului pe rndul urmtor, se tasteaz
Enter la terminarea rndului.
Comanda DTEXT permite i editarea folosind codurile de formatare
i a simbolurilor speciale:
%%utext - rezultat: text ;
%%otext - rezultat: text ;
%%c120 - rezultat: 120 ;
%%d60 - rezultat: 0 60 ;
%%p120 - rezultat:120.

Comanda DDEDIT - comanda permite modificarea coninutul unuia sau
mai multe obiecte tip text.

Comanda DDMODIFY - deschide o caset de dialog de unde pot fi
modificate stilul de text, nlimea textului, unghi de nclinare, factorul de
lime, unghiul de rotaie, etc.

Comanda MTEXT - este folosit la scrierea mai multor rnduri de text.
Dup selectarea seciuni rectangulare n care va fi editat textul, AutoCAD
deschide o caset de dialog numit Multilinie Text Editor. Acest editor de
text are o serie de faciliti n plus fa de Dedit..
Eticheta Character controleaz proprietile textului care trebuie creat
(efecte speciale, schimbarea fontului, configurarea culorilor, utilizarea
simbolurilor speciale, etc.).
Eticheta Properties stabilete stilul textului, opiunile de aliniere,
unghiul de rotaie, etc.
Eticheta Find/Replace servete la cutarea unei anumite combinaii de
caractere i eventual nlocuirea lor cu altele.
Editarea obiectelor tip Mtext se face similar cu obiectele Dtext.


Comanda SPELL - este folosit pentru verificarea ortografic a

obiectelor tip text.

Comanda TEXTFIT - comanda este utilizat la ajustarea factorului de
lime al caracterelor.

Comanda TEXTMASK - comanda este destinat obiectelor de tip text.
Creeaz o zon liber n jurul textului (de exemplu cnd textul este
intersectat de dou drepte, comanda creeaz impresia c dreptele au fost
retezate cu comanda Trim, dar dac se va terge textul dreptele vor
intacte).

Comanda TXTEXP - comanda nlocuiete obiectul text cu un grup de
polilinii cu acelai aspect cu al textului.

Comanda ARCTEXT - comanda este folosit la scrierea textului de-a
lungul unui arc de cerc, n interiorul sau exteriorul acestuia. Comanda
deschide o caset de dialog de unde se pot selecta o serie de proprieti
legate de tipul textului.

Comanda FI&D - ajut la gsirea unui obiect tip text cutat.
Crearea haurilor

Comanda BHATCH - este folosit la crearea modelelor de haurare,
pentru a umple o suprafa cu un desen repetitiv. La lansarea comenzii
AutoCAD deschide o caset de dialog de unde se stabilesc:
- modelul haurii - se poate selecta dintre mai multe modele
predefinite de hauri, se pot alege parametrii pentru unghi i scar;
- frontierele haurii - aceasta trebuie s fie complet nchis de
unul sau mai multe obiecte. Exist dou metode, prima presupune
selectarea unui punct intern din suprafaa care trebuie haurat, iar a doua
metod presupune selectarea obiectelor de frontier;
- atributele - n mod implicit comanda BHATCH genereaz un
obiect haur asociativ, adic obiectele de frontier sunt legate de
obiectul haur.
- insulele - insulele reprezint zone nchise n cadrul unei
suprafee, putnd exista i cazul unor insule n cadrul unor insule.
Obiectele text sunt considerate insule. Modul de detectare sau nu a
insulelor se poate seta din caseta de dialog.


Comanda HATCHEDIT - comanda editeaz haura dup o selectare

prealabil. Poate modifica tipul de haur din asociativ n nonasociativ.

Comanda BOU&DARY - este o variant a comenzii BHATCH. Este
folosit pentru crearea poliliniilor ce delimiteaz o suprafa global i
insulele din cadrul ei. Lansarea comenzii deschide o caset de dialog.
Cotarea desenelor
Cotarea liniar

Comanda DIMLI&EAR - creeaz o cot pe baza a trei puncte selectate:
nceput, sfrit i punctul care indic poziia cotei. Opiunea funcioneaz
corect la cotarea unei linii obinuite, a obiectelor tip arc sau segment de
polilinie.

Comanda DIMBASELI&E - aceast comand creeaz o cotarea fa de
o baza de referin, fiecare cot fiind plasat deasupra sau sub
(dup
caz) linia de cot anterioar. Toate cotrile se vor face fa de o baz de
referin.

Comanda DIMCO&TI&UE - creeaz o niruire de cote continue.

Comanda DIMALIG&ED
dimensiunea care este cotat.

creeaz

cote

liniare

paralele

cu

Comanda DIMROTATE - creeaz cote liniare care sunt rotite cu un

anumit grad fa de dimensiunea cotat.

Alte tipuri de cote

Comanda DIMRADIUS - coteaz raza arcelor de cerc sau cercurilor.

Comanda DIMDIAMETER - coteaz diametrul cercurilor.

Comanda DIMA&GULAR - creeaz cote unghiulare.

Comanda DIMOBLIQUE - creeaz cote oblice.

Comanda TOLERA&CE - permite cotarea cu tolerane, se alege
simbolul dorit pentru tolerana care urmeaz a se pune pe desen, se trec
toleranele dorite n csuele specificate.

Comanda LEADER - reprezint comanda pentru cotare cu linie de
indicaie, pentru adugarea unor note pe desen, etc. Permite utilizarea mai
multor opiuni predefinite.

Comanda DDIM - aceast comand permite modificarea stilurilor de
cotare (aspectul cotelor, adic scara i tipul vrfurilor de sgeat; prezena
sau absena linilor de cot, culoarea acestora; tipul, modul de aezare i
culoarea textului, etc).
Pentru nceperea cotrii desenelor este suficient s se selecteze (clic cu
mouse-ul) pictogramele din meniu-ul DIM ( obinut n urma selectrilor:
VIEW, TOOLBARS, DIMENSION):

Li nea r Al ig n ed O r di n a t e Ra di u s Dia met er A ng u la r B a se li ne Co nt i n ue Lea de r

Ce nt er M a r k

Di me n sio n E dit

Di m. Te x t E dit

Di me n sio n St y l e

To lera nc e

Valorile cotelor sunt furnizate automat (implicit) de ctre AUTOCAD,

ele putnd fi acceptate de ctre utilizator ca atare sau nu. Stabilirea
numrului de zecimale cu care vor fi afiate valorile cotelor se poate
stabili cu ajutorul comenzii LUPREC , a crei valoare implicit este 4.
DIMALT on/off Selecteaz uniti asociative sau nu
DIMALTD

Numr de zecimale pentru unitile asociative

DIMALTF

Factor de scar pentru unitile asociative

DIMAPOST

Sufix pentru textul asociativ

DIMASO on/off Dac este on, AutoCAD utilizeaz cotarea asociativ. O

cot asociativ poate fi spart prin comanda EXPLODE. Cotele
asociative sunt plasate automat pe un strat special numit DEFPOINTS
care este implicit off i nu e bine s fie editat.
DIMASZ
Precizeaz factorul de scalare pentru sgeile
cotelor.Valoarea implicit este 0.18 (bun pentru oli), dar pentru mm se
recomand 3 sau 4 mm.
DIMBLK
Permite utilizarea unor blocuri definite de utilizator
pentru marcarea interseciei dintre linia de cot i liniile de extensie.
Dac valoarea variabilei este DOT i nu exist un bloc cu acest nume,
interseciile se vor marca prin puncte.
DIMBLK1
DIMBLK2
Permit utilizarea a dou blocuri diferite pentru
marcarea celor dou extremiti ale liniei de cot. n acest scop se va seta
DIMSAH on, iar DIMBLK1 i DIMBLK2 vor conine numele celor dou
blocuri.
DIMCE&
Controleaz mrimea marcatorului de centru pentru
cercuri i arce (desenate cu subcomenzile CEN, RAD, i DIA). Dac este
0 nu se marcheaz centrele; dac are o valoare negativ centrul se va
marca numai cu o linie i nu cu +. Valoarea implicit este 0.09 ( bun
pentru oli).
DIMDEC

Numrul de zecimale.

DIMDLE
Permite extinderea liniei de cot astfel nct s
depeasc liniile de extensie. Valoarea implicit este 0.0000
DIMDLI
Precizeaz distana dintre dou linii de cot avnd
aceiai baz de cotare.Valoarea implicit este 0.38 (bun pentru oli).

DIMEXE
Distana cu care linia de extensie depete linia de
cot. Valoarea implicit este 0.18 (bun pentru oli). Sunt permise numai
valori pozitive.
DIMEXO
Precizeaz distana dintre originea liniei de extensie
(punctul precizat de utilizator, de obicei colul piesei) i punctul de
nceput al liniei de extensie.
DIMGAP

Precizeaz distana dintre text i linia de cot

DIMJUST

Poziionarea textului fa de linia de cot.

DIMLFAC
Factor de scar, cu care sunt multiplicate automat
toate dimensiunile de pe ecran; de ex. pentru un desen realizat la scara
1:2 se va seta 2. Dimensiunile unghiulare nu sunt afectate de aceast
variabil.
Ajusteaz textul.

DIMFIT

DIMLIM on/off Permite-dac este on- ca dimensiunile liniare cu abateri

s fie afiate ca limite (de ex. n loc de 90 cu abaterile DIMTP=0.2 i
DIMTM==.1 se va afia 90.2/89.9) Valoare implicit: off. DIMTOL i
DIMLIM pot fi simultan off, dar nu i on.
DIMPOST on/off Precizeaz un text care este adugat ca prefix i sufix
la textul de cot. Nu are efect pentru cotele unghiulare.
DIMR&D
Precizeaz o valoare de rotunjire a dimensiunilor la
cotare prin stabilirea lor la cel mai apropiat multiplu ntreg de valoarea
respectiv. Valoare implicit 0.000
DIMSAH off/on Precizeaz dac marcarea extremitilor liniei de cot
se face la fel la ambele capete(off) sau nu (on).
DIMSCALE
Factor global de scar care se aplic asupra cotelor
liniare pentru desene care nu vor fi scoase pe hrtie la scara 1:1 i trebuie
s fie egal cu factorul de scar utilizat la tiprirea desenului.
DIMSE1
extensie.

off

DIMSE2 off
de extensie.

Dac este on permite suprimarea primei linii de

Dac este on permite suprimarea celei de a doua linii

DIMSHO on
Controleaz vizualizarea modificrii textului de cot n
ecou la editarea cotelor asociative. Dac este off, textul de cot se
modific numai dup ncheierea editrii. Valoarea implicit:off
DIMSOXD off
Suprim extensiile. Dac este on se foreaz plasarea
textului de cot, a liniei de cot i a sgeilor ntre liniile de extensie, iar
dac nu ncap, cota nu va fi afiat. Dac este off i cota nu ncape ntre
liniile de extensie, ea va fi plasat n afara lor.
DIMSTYLE

Stilul curent

DIMTAD on/off Controleaz poziia textului fa de linia de cot. Dac

este on textul este scris deasupra liniei de cot. Dac este off linia de cot
este ntrerupt i textul este scris n interiorul acesteia.
DIMTDEC

Numrul de zecimale la abateri (tolerane)

DIMTFAC
Factorul nlimii cifrelor abaterilor (fa de nlimea
cifrelor de cot).
DIMTIH off/on Controleaz orientarea textului aflat ntre liniile de
extensie. Dac este on, toate textele vor fi scrise orizontal; dac este off
textul va fi paralel cu linia de cot.
DIMTIX off/on Dac este on foreaz scrierea textului ntre liniile de
extensie, permind ca linia de cot i sgeile s fie desenate nafara
acestora iar dac nu ncape nu va fi afiat. n cazul cotrii circulare cu
RAD i DIA opiunea off foreaz plasarea textului de cot n exteriorul
arcului sau cercului.
DIMTM

Abaterea negativ. Valoare implicit 0.000.

DIMTOFL on/off Dac este on foreaz linia de cot s fie ntre liniile de
extensie chiar dac textul este nafara lor.
DIMTOH off/on Controleaz orientarea textului aflat n afara liniilor
de cot. Dac este on textul va fi orizontal, dac este off va fi paralel cu
linia de cot.
DIMTOL off/on Genereaz abaterile (toleranele) dimensionale asociate
cotelor.
DIMTOLJ
(toleranelor).

Controleaz poziionarea pe vertical a abaterilor

DIMTP

Abaterea pozitiv (superioar). Valoarea implicit este

0.0000.

DIMTSZ
Dac este 0.00 se utilizeaz sgei; dac are o valoare
nenul, intersecia dintre linia de cot i linia de extensie se marcheaz cu
segmente oblice scalate corespunztor cu valoarea variabilei.
DIMTVP
Dac DIMTAD este off, controleaz poziia textului pe
vertical; dac este 0, textul este centrat pe vertical, dac este pozitiv
textul se deplaseaz n sus; dac este negativ textul se deplaseaz n jos.
DIMTXSTY

Controleaz stilul pentru textul curent.

DIMTXT
nlimea textului de cot. Valoarea implicit 0.18 este
bun pentru oli.
DIMTZI& 0
DIMU&IT
DIMUPT

Suprimarea toleranelor (abaterilor) nule.

Formatul unitilor.
Textul poziionat de utilizator.

Elementele cotrii
DIMTOL=ON

DIMTFAC=0.7
DIMTP=0.002 i
DIMTM=0.032
Dimension line location

DIMTXT=4
DIMASZ=3
(Arrowheads) 2
DIMDLI=10

100 +0.0
02

DIMEXE=1
Dimension line
Extension line
Extension line origin

DIMGAP

DIMCEN=1

Elemente de desenare spaiul 3D

Coordonatele carteziene tridimensionale (X,Y,Z) se introduc similar celor
bidimensionale (X,Y), putndu-se utiliza aceleai moduri de introducere a coordonatelor
unui punct similar cu cele din desenul bidimensional. Desenarea n spaiul 3D necesit
obligatoriu specificarea coordonatelor X,Y i Z.
Sistemul de coordonate definite de utilizator (UCS), dau posibilitatea schimbrii
originii (punctul de coordonate 0,0,0), precum i orientarea planului XY i a axei Z. Se
pot definii mai multe sisteme de coordonate UCS. Este recomandabil s se alinieze
sistemul de coordonate UCS la un obiect dect s se determine poziia exact a unui
punct din spaiul 3D. AutoCAD ine evidena ultimelor 10 sisteme de coordonate create
n spaiul model i n spaiul hrtie.
Crearea obiectelor n 3D
AutoCAD recunoate trei mari categorii de modele 3D:
- structuri de srm (wireframe);
- suprafee;
- solide.

Modelarea structurilor de srm
Modelul cu structur de srm este o redare sub form de schelet a unui obiect
3D. n aceast structur nu exist suprafee, modelul const doar din puncte, drepte i
linii curbe, care reprezint muchiile desenului (conform figurii).

Se pot crea structuri de srm plasnd obiecte 2D (plane) n spaiul 3D.

Modelarea suprafeelor
Este cea mai complex dintre cele trei categorii de modelare din AutoCAD.
Definete nu doar muchiile unui obiect 3D ci i suprafeele sale. Este util cnd nu este
necesar un nivel de detaliere a proprietilor fizice, dar sunt necesare funcii de umbrire,
randare, pe care structurile de srm nu le furnizeaz. Modelatorul de suprafee din

AutoCAD folosete o plas poligonal (mesh) cu care definete suprafee cu faete,

numrul de faete este stabilit cu o matrice de dimensiune MN, similar unei reele cu
N linii i M coloane. Plasele obinute sunt afiate ca structuri de srm pn la
executarea unei comenzi HIDE, SHADE sau RENDER.
Pentru crearea unei suprafee sunt se folosesc:
- 3D surfaces din meniul derulat Draw,
care are opiunile de mai jos;

- 3DFACE creeaz o suprafa plan

(patrulater)

- 3DMESH creeaz suprafa tip mesh

cu mai multe puncte de inflexiune
- RULESURF - creeaz o suprafa
definit de ctre dou curbe
- TABSURF - creeaz o suprafa
definit de o curb i un vector
- REVSURF - creeaz o suprafa de
revoluie ntre o curb i o ax de
revoluie
- EDGESURF - creeaz o suprafa plan
definit de patru muchii.
Densitatea liniilor grilei de definire a suprafeei se controleaz cu ajutorul comenzilor
SURFTAB1 , respectiv SURTAB2.

Modelarea solidelor
Solidele, ofer aceleai informaii vizuale ca i modele de srm, este reprezentat
ntregul volum al obiectului, putnd fi analizate volumul, momente de inerie, centrul de
greutate iar diverse date referitoare la un solid pot fi exportate n alte programe, cum ar
programe de analiz cu element finit (FEA).

Pot fi create urmtoarele tipuri de solide:

- solide primitive fac parte din aceast
categorie
formele
geometrice simple
- solide compozite sunt generate din solide
primitive
prin
diferite
operaii, reuniune, scdere,
intersecie, conform figurii

Comenzile utilizate sunt U&IO&, SUBTRACT, I&TERSECT.

- solide extruse - utiliznd comanda
EXTRUDE pot fi create obiecte 3D din obiecte 2D
prin adugarea unei nlimi, sub anumit unghi.
Obiectele care se extrud trebuie convertite n polilinii
cu ajutorul comenzii PEDIT
- solide de revoluie - permite crearea unui
solid prin rotirea obiect n jurul unei axe specificate
(linie, polilinie, dou puncte specificate). Suprafaa
care se rotete trebuie convertit n regiune.
Spre exemplificare se prezint un obiect 1 care

este rotit n jurul axei 2 cu un unghi de 360o.

Rezultatul este prezentat n figurile de mai jos (stnga model de srm, dreapta model
cu umbre), dup ce din roata respectiv sau extras patru cilindrii (gurile care se observ
n figura din dreapta).

Variabila de sistem ISOLINES controleaz numrul de elemente liniare repetitive

folosite la redarea poriunilor curbate ale unui model de srm.
Vizualizarea modelelor n 3D
Pentru vizualizarea suprafeelor i solidelor sunt la dispoziie trei comenzi:
- HIDE - ascunderea poriunilor (liniilor) invizibile
- SHADE - umbrirea realist a modelului (surs de lumin unic plasat n
spatele privitorului), ascunde muchiile invizibile
- RE&DER - randarea suprafeelor i solidelor creeaz o impresie de realism care
nu se poate obine prin simpla ascundere a liniilor sau umbrire. Randarea se face cu
algoritmi speciali, care stabilesc relaii matematice ntre iluminare, culori i forme.
AutoCAD ofer trei opiuni de randare:
- Render - este cea mai eficient (stnga);
- Photo Real -randare realist tip fotografie (dreapta);
- Photo Raytrace - randare realist tip fotografie, genereaz refracii i umbre mai
precise.

Vizualizarea desenelor
Un desen 3D poate fi privit din orice poziie n spaiul model. Opiunile se gsesc
n meniul derulant VIEW, conform figurii de mai jos (dreapta).

Obiectul poate fi privit n plan ( de jos, sus, etc), sau spaial (SW Isometric, etc.).
Utiliznd opiunea VPOI&T se poate selecta (sau introduce de la tastatur) direcia din
care dorim s privim obiectul.
Dac se dorete o vedere spaial i una, dou, trei sau patru vederi plane se
selecteaz din meniul derulat VIEW (figura de mai sus dreapta) opiunea Named
Viewports de unde se selecteaz ce se dorete.

Rezultatul pentru o vedere spaial i dou plane este prezentat mai jos.

COME&ZI SPECIALE 3D
-ELEV- permite selectarea inaltimii curente si asocierea grosimii pentru entitatile
urmatoare care se deseneaza.
Secventa de cereri este:
Command: ELEV
New current elevation <curent> :
New current thickness <curent> :
Inaltimea unui obiect reprezinta planul Z pe care baza sa este desenata.
-VPOI&T- selecteaza punctul de vedere din care se doreste a se vedea desenul. O data
specificat acest punct, AUTOCAD-ul regenereaza desenul realizind o proiectie a
entitatilor astfel incit acestea sa apara ca si cind ar fi vazute din acel punct.
-HIDECind se utilizeaza comanda VPOINT pentru a genera o imagine 3D este produsa o
afisare care nu elimina liniile ascunse, o asa numita afisare "wire-frame". Deci toate
liniile sint prezente inclusiv cele care in mod normal sint ascunse de alte obiecte
interpuse pe directia punctului de vedere ales.
Daca se doreste eliminarea acestor linii ascunse se poate utiliza comanda HIDE.
Aceasta comanda regenereaza desenul eliminind liniile ascunse. Pentru a utiliza
comanda HIDE se introduce:
Command: HIDE
Ecranul se va sterge pentru o anumita perioada de timp in functie de complexitatea
desenului.

Desenul va fi redesenat cu liniile ascunse sterse.

COME&ZI DE DESE&ARE 3D
-3DFACE- generarea unei fatete 3D, definita prin 4 puncte in spatiul tridimensional,
puncte indicate circular.
Obiectul rezultat, este aproape similar cu un obiect bidimensional, de tip SOLID. Daca
punctele unei suprafete 3D sint coplanare, atunci aceasta suprafata este opaca la
apelarea comenzii HIDE.
-3DMESH- desenarea unei suprafete tridimensionale, definite printr-o matrice de
puncte in spatiu.
Dimensiunea matricei este de M*N, valori care sint cerute la apelarea comenzii.
-3DPOLY- desenarea unei polilinii in spatiul tridimensional, prin indicarea a trei
puncte in spatiu.
Daca introducerea datelor se face de la un dispozitiv de digitizare, sau daca
coordonatele punctelor contin numai valorile x si y, valoarea lui z va fi inaltimea
curenta, cea stabilita de ultima comanda ELEV.
-BOX- construirea unui paralelipiped dreptunghic, in particular a unui cub, cu
baza in planul XOY a UCS-ului curent.
-CO&- construirea unui con, sau trunchi de con, cu baza in planul XOY a UCS-ului
curent.
Baza poate fi si intr-un plan paralel cu planul XOY, dupa cum elevatia curenta este
diferita de zero.
-DISH -construirea unei semisfere, cu ecuatorul in planul XOY al UCS-ului
curent.
Figura este dispusa sub planul XOY, deci cu partea convexa in sus, semanind unui vas.
-DOME- construirea, tot a unei semisfere, cu baza in planul XOY a UCS-ului curent,
dar cu partea convexa in jos.
Astfel asezata, semisfera da impresia unei cupole.
-EDGESURF- desenarea unei suprafete in spatiul tridimensional, marginita de 4
entitati continue, care de fapt constituie muchiile suprafetei.
Aceste entitati pot fi arce, linii, polilinii 2D sau 3D, cu conditia ca ele sa fie unite exact
cap la cap.
Prima entitate selectata din cele patru, va constitui directia M a suprafetei definite, cu
originea in capatul cel mai apropiat de punctul de selectare a entitatii. Directia N va fi
constituita de muchia alaturata primei entitati, in originea ei.

-MESH- genereaza o suprafata tridimensionala, definita prin patru puncte, care

formeaza colturile suprafetei.
Muchiile sale sint, deci drepte.Suprafata generata este spatiala, si doar ca si caz
particular, poate fi un plan.
-PYRAMID- construirea unei piramide, sau a unui trunchi de piramida cu baza in
planul XOY a UCS-ului curent.
Tot cu aceasta comanada, se poate construi si un tetraedru si o piramida, dar in loc de
virf, sa aiba o creasta definita de doua puncte.
-REVSURF- construirea unei suprafete de revolutie, care se genereaza prin rotirea
unei
curbe in jurul unei axe oarecare.
Curba poate fi formata din arce, linii, cercuri, polilinii 2D si 3D.
Axa suprafetei de revolutie, este o linie oarecare, de a carei punct de selectare depinde
interpretarea sensului pozitiv de rotatie a figurii. Sensul pozitiv de rotire va fi sensul
antiorar.
-RULESURF- construirea unei suprafete riglate, definite de doua curbe.Curbele pot
fi, arce, linii, cercuri, polilinii 2D si 3D, sau chiar puncte.
-SPHERE- desenarea unei sfere, cu ecuatorul in planul XOY a UCS-ului curent.
-TABSURF- generarea unei suprafete de translatie, obtinuta prin translatarea unei
curbe, paralel cu o linie dreapta de orice orientare in spatiu.
Curba poate fi compusa din arce, linii, polilinii 2D si 3D.
Directia de translatare a curbei este, dinspre capatul cel mai apropiat al liniei de
punctul de selectare spre punctul de selectare.
-TORUS- deseneaza un inel tridimensional, in planul UCS-ului curent.
Aceasta figura se obtine, prin rotirea unui inel in jurul unui tub.
Torul este amplasat, astfel incit, inelele sa fie tangente la partea lor inferioara cu planul
XOY aUCS-ului curent.
-WEDGE- desenarea unei pene tridimensionale, cu baza in planul XOY al
UCS-ului curent.
COME&ZI DE SETARE
-DDEMODES
Prin intermediul unei casete de dialog, aceasta comanda permite schimbarea
(definirea) rapida a mai multor caracteristici ale entitatilor. Se pot schimba: culoarea,
numele stratului, tipul de linie, inaltimea si grosimea entitatii specificate.
Se introduce:
Command:DDEMODES

AutoCAD-ul afiseaza o caseta de dialog in care puteti verifica sau modifica

urmatoarele caracteristici:
Color
-culoarea entitatii.
Layer name -numele stratului.
Linetype -tipul de linie.
-Elevation -inaltimea pe axa Z fata de planul XOY la care se construieste
entitatea.
Thickness -grosimea entitatii raportata la inaltimea curenta
OK
-valideaza modificarile operate in caseta si revine in desenul curent
Cancel
-invalideaza modificarile si revine in desenul curent
-DDLMODES- permite definirea rapida a caracteristicilor straturilor din desen.Se
pot crea, redenumi, selecta straturi si se pot modifica caracteristici cum ar fi:culoare,
vizibilitate, tip de linie si stare.
Se introduce:
Command:DDLMODES
AutoCAD-ul afiseaza o caseta de dialog in care puteti verifica sau modifica
urmatoarele
caracteristici:
Current
-selecteaza stratul curent
Layer name -schimba numele actual al stratului
ON
-activeaza sau dezactiveaza stratul
Frozen
-ingheata sau dezgheata stratul
Color
-schimba culoarea stratului
Linetype -schimba tipul de linie aferent stratului
New layer -creeaza un strat nou
OK
-valideaza modificarile operate si revine in desenul curent
Cancel
-invalideaza modificarile si revine in desenul curent
-DDRMODES- definirea (controlul) rapida a mai multor caracteristici ale desenului,
cum ar fi:modul SNAP, GRID, AXIS, ORTHO si ISOPLANE si a
variabilei BLIPMODE.
Se introduce:
Command:DDRMODES
AutoCAD-ul afiseaza o caseta de dialog in care puteti verifica sau schimba
urmatoarele
caracteristici:
X Spacing -marimea grilei snap pe axa X
Y Spacing
-marimea grilei snap pe axa Y
Snap angle
-unghiul de inclinare a grilei snap
Snap X Base -baza grilei snap pe axa X
Snap Y Base -baza grilei snap pe axa Y
Snap
-comuta grila snap ON/OFF
Grid
-comuta vizibilitatea grilei ON/OFF
Axis
-comuta vizibilitatea axelor ON/OFF

Ortho
-comuta modul orto ON/OFF
Blips
-comuta ON/OFF afisarea marcajelor de selectare a punctelor
Isoplane Left -comuta desenarea in perspectiva in planul din stinga
IsoplaneTop -comuta desenarea in perspectiva in planul de sus
Isoplane Right -comuta desenarea in perspectiva in planul din dreapta
Isometric
-comuta desenarea in perspectiva ON/OFF
-DDUCS- definirea unui set de Sisteme de Coordonate Utilizator(UCS=User
Coordinate Sistem), care pot fi apelate dupa necesitati, in sensul construirii de entitati in
fiecare din aceste sisteme. Astfel se pot obtine figuri complexe spatiale, deci corpuri in
spatiul tridimensional.Toate UCS-urile se definesc relativ la un sistem de coordonate
universal(WORLD=World Coordinate Sistem).
Se introduce:
Command:DUCS
AutoCAD-ul afiseaza o caseta de dialog in care se permit urmatoarele optiuni:
Current -selectarea unui UCS pentru a deveni curent
UCS Name -afiseaza o lista cu numele UCS-urilor definite, permitind schimbarea
numelor
List
-intr-o caseta supl imentara se afiseaza informatii despre UCS-ul indicat
Delete
-sterge UCS-ul indicat
Define new -afiseaza o casete suplimentara, care current UCS permite definirea
unui UCS nou, acesta devenind curent.
Definirea efectiva a UCS-ului nou creat se face deci intr-o caseta suplimentara,
caseta care cuprinde optiuni, care vor fi tratate pe larg la comanda UCS.
-UCS- definirea completa a unui set de sisteme de coordonate utilizator(UCS=User
Coordinate Sistem).
Toate sistemele de coordonate construite de utilizator, se definesc, relativ la sistemul
de coordonate universal(WORLD=World Coordinate Sistem). Optiunile de definire,
cer, fie o noua origine, fie un punct pe una dintre axe, fie o rotatie in jurul unei axe, fie
alinierea cu o entitate sau vedere, toate acestea considerate fata de sistemul curent.
In momentul in care, un anumit sistem este curent, desenarea are loc pe planul XOY
al sistemului, daca este o figura plana. Daca in schimb, figura este spatiala, respectiv
este una dintre figurile predefinite de AutoCAD, baza figurii va fi in planul XOY, iar a
3 -a dimensiune se va considera perpendiculara pe acest plan.
Se introduce:
Command:UCS
AutoCAD-ul raspunde cu urmatoarele optiuni:
Origin
-permite definirea originii noului UCS
ZAxis
-permite definirea noului UCS, prin introducerea originii si a unui
punct pe sensul pozitiv al axei Z
3point
-permite definirea noului UCS, prin indicarea a 3 puncte, si anume:
originea, un punct pe sensul pozitiv al axei X si un punct pe sensul
pozitiv al axei Y
Entity
-permite definirea noului UCS, orientindu-l dupa o entitate existenta
View
-permite definirea noului UCS, paralel cu vederea curenta

X/Y/Z
Prev
Restore
Save
Del
?
World

-permite definirea noului UCS, prin indicarea unghiului de rotire,

a UCS-ului curent, in jurul axelor X,Y sau Z
-UCS curent, devine cel anterior
-permite restaurarea unui UCS salvat mai devreme
-permite salvarea unui UCS, pentru o restaurare ulterioara
-permite stergerea unui UCS salvat anterior
-se afiseaza o lista cu toate UCS-urile salvate
-permite revenirea la sistemul World, ca UCS curent

Sistemul de coordonate universal(World), este la rindul sau un UCS, dar de baza,

sistem care este implicit, la deschiderea unui nou fisier desen.
Modul in care se aliniaza un UCS, fata de o anumita entitate selectata, situatie
aparuta la optiunea Entity, este urmatorul:
Arc -originea UCS-ului este centrul arcului, iar axa X trece prin punctul de selectare a
arcului
Circle -originea UCS-ului este centrul cercului, iar axa X trece prin punctul de selectare
a cercului.
Dimension -originea UCS-ului este mijlocul textului cotei, iar axa X este paralela la
axa X , care a fost activa in timpul desenarii cotei
Line -originea UCS-ului este capatul liniei cel mai apropiat de punctul de selectare, iar
linia este continuta in planul XOY.
Point -originea UCS-ului este in punctul respectiv, iar orientarea este arbitrara.
2D Polyline -origine UCS-ului este in punctul de inceput al poliliniei, axa X este de-a
lungul primei verigi a poliliniei.
Solid -originea UCS-ului este primul punct al solidului, iar axa X este pe directia celui
de-al doilea
Trace -originea UCS-ului este primul punct al urmei, iar axa X este pe directia celui deal doilea 2D Face -originea UCS-ului este definita de primul punct al fatetei, iar axa X
pe directia celui de-al doilea.
-UCSICO&- afisarea si pozitionarii simbolului UCS-ului, lucru care ajuta la
o mai buna clarificare a starii desenului la un moment dat.
Deci, pentru fiecare UCS definit, putem stabilii o anumita setare pentru comanda
UCSICON, astfel incit, in momentul in care, un anumit UCS devine curent, simbolul
sau este controlat.
Se introduce:
Command: UCSICON
AutoCAD-ul raspunde cu urmatoarele optiuni:
ON/OFF -se activeaza, sau se dezactiveaza afisarea simbolului UCS-ului
All -setarea comenzii UCSICON are efect in toate ferestrele grafice utilizate, nu
doar in fereastra activa.
Noorigin -simbolul UCS-ului este afisat in coltul din stinga jos a cimpului de
desenare, indiferent de originea sa.

ORigin -simbolul UCS-ului este afisat in originea sa, exceptind cazul in care,
originea este in afara cimpului de desenare.In acest caz, simbolul va apare tot in coltul
din stinga jos al cimpului de desenare.
-VPORTS- afisarea simultana pe ecranul monitorul, a mai multor ferestre de
vizualizare a desenului curent, ferestre in care pot figura, diferite vederi ale acestuia, din
diverse puncte de vedere.
La un moment dat, o singura fereastra este activa, si anume aceea in care, cursorul apare
in forma firelor reticulare. Celelalte ferestre reflecta fidel toate modificarile operate in
fereastra activa, in masura posibilitatii de vizualizare a lor. In ferestrele inactive,
cursorul reticular se transforma intr-o sageata.
Se introduce:
Command: VPORTS
AutoCAD-ul cere selectarea uneia dintre urmatoarele optiuni:
Save -o dispunere curenta a vederilor odata aleasa, este salvata
Restore -o dispunere anterioara a vederilor salvata, este restaurata
Delete -sterge o dispunere salvata a vederilor
Join
-uneste doua ferestre invecinate si de aceeasi marime, intr-o fereastra de
marime dubla.
Single -vederea se afiseaza intr-o singura fereastra
? -se afiseaza o lista a dispunerilor de ferestre salvate, specificindu-se in plus si
coordonatele pozitiei fiecarei ferestre.
2
-se imparte ecranul in 2 ferestre egale de vizualizare, fie pe verticala,fie pe
orizontala.
3 -se imparte ecranul in 3 ferestre, 2 sint un sfert din marimea ecranului, iar una
este jumatate din ecran; se opteaza pentru dispunerea ferestrei mari, sus, jos, in stinga,
sau in dreapta ecranului.
4 -se imparte ecranul in 4 zone egale.
-CHPROP- schimbarea proprietatilor diferitelor entitati, indiferent de orientarea si
inaltimea lor in spatiu.
Comanda este, ca si mod de conversare, similara cu comanda CHANGE, dar CHPROP
nu permite schimbarea inaltimii curente si a punctului de modificare (vezi comanda
CHANGE).
Se introduce:
Command:CHPROP
AutoCAD-ul cere, dupa selectarea entitatilor, alegerea uneia dintre urmatoarele
optiuni:
Color -atribuie o noua culoare entitatilor selectate
LAyer -atribuie un alt strat de dispunere pentru entitatile seletate
LType -atribuie un alt tip de linie entitatilor selectate
Thickness-atribuie o noua grosime pe axa Z, entitatilor selectate
-DDATTE- editarea rapida a atributelor unui bloc. Aceasta caseta contine toate
atributele aferente blocului selectat.
Se introduce:

Command:DDATE
AutoCAD-ul cere sa fie selectat un bloc, care contine atributele ce trebuie
modificate.Toate optiunile acestei comenzi se regasesc la comanda ATTEDIT.
Daca blocul are mai multe atribute si vrem sa le modificam pe toate, vom preceda
comanda DDATE, de cuvintul "MULTIPLE", iesirea din comanda in acest caz, facinduse cu CTRL C.