Sunteți pe pagina 1din 2

Mesopotami " Tara dintre ape" adica dintre vaile Tigrului si Eufratului cuprinde in

nord o regiune muntoasa iar in sud , o regiune aluvionara care s.a extins continuu
prin comatarea partii de nord a golfului Persic.
in faza finala a etapei cneolitice, denumita si "protoistorica" sau "protosumerina", se
situeaza cultura corespunzatoare straturilor 6 s 4 din uruk (warka) si cultura
denumita upa ocalitatea gemdet nasr ilustrata de asezarile eridu si uruk.

Un loc semnificativ in evolutia arhitecturii monumentale il ocupa sanctuatul eanna


din uruk inchinat zeului innin. in etapa existentei sale corespunzatoare straturilor viv b al culturii de tip uruk, ansamblul reunea doua temple de argila, denumite de
arheologi a si b si un "templu de calcar", grupate in jurul unei curi cu un portic lung
de 30 m, inzestrat cu coloane de argila de 2 m diamtru, marcand inceputurile unei
compozitii de ansamblu.
uru, etapa sumeriana veche, culura det nasr 2800-2600 in faza corespunzatoare
straturilor 3, a, b, c, zona centrului orasului ilustreaza rolul de dominant pe care il
capata ca mas asi desigur, ca verticala nos-ul templelor.
nevoia de a introdue un element de scara si de a inviora suprafetele onotone ale
ziduilor a condus la valorificarea sugestilor oferite de plastica cladirilor executate
din materiale vegetale cu intrurandurilor si iesinrandurile lor specifice, transpuse
aici in arhiectura de caramida si piatra a templelor. ritmul generat de succesiunea
de rezalituri va deveni o trasatura specifica a plasticii argitecturii meopotamiene.
cncomitent, apare un alt procedeu decoratic rezultat din transpunerea in materiale
durabilee a motivelor ornamentale ale rogojinelor, utilizare pentru protejarea si
impodobirea zidurilor de lut. un mozaic alcatuit din mici conuri de alabastru (albe) si
calcar (rosii si negre), infipte in argila, imbraca zidurile unui edificiu situata intre
sanctauarele de mai tarziu, de la uruk ale zeilor anu si innin avand acelasi temei de
a prteja structura de arila, cat si de a evita un asect monton. pcedeul este reluat la
coloanele porticului si zidurile curtii ansamblului eanna, cu deosebirea ca mozaicu
care le protejeaza, utilizand aceleasi culori, este executat din conuri de ceramica.

sanctuarul eanna in faza a 4 a uruk. in faza a 4 a uruk, complexul de temple eanna


isi schimba complet infatisarea, dar noile edificii, doua temple denumite c si d, reiau
orienarea la 45 de grade fata de punctele cardinale ale celor premergatoare, tipuri
de plan cu spatiul interior in orma de t si decoratia exterioara de rezalituri. la unul
din temple, cel mai mare, rezaliurile alcatuiesc o cadenta egala pe fatadele inguste
si una ritmata pe fatadele lungi unde, un numar de 12 nise grupate ate trei,
alterneaza cu trei nise mai ample, in forma de cruce, avand aspectul unor capele

exterioare. in cursul aceleiasi faze, pentru refacerea incintei semicirculare ale


sanctuarului, datorat fazei precedent, in locul arilei compactizate, s au utilizat ca
material de constructie carramizi de format mic, circa 6x6x16 cm, denumite de
arheologi "raiemchen".

etapa sumeiana vehe (2800-2600)


aesta etapa este caracterizata prin vestigiile culturii gemdet nasr, datorate,
probabil, unor populatii de origine semita venite din zona siriei de astazi, vestigii
care apartin straturilor superficiale 3 si 2 de la uruk.
templul alb din uruk
dintre edificiile cunoscute ale etapei cel mai reprezentativ este asa numiul tempu
alb din uruk inchinat zeului anu ridicat pe o terasa inalta, delimitata de talazuri, in
virtutea aceluiasi prces de distrugere si refacere. cladirle suprapse i au pastrat
intacte zidurile pana la o inaltne de 3 m, planul sau atestand o continuare a
tradutiilor templului din eridu din perioada eneoliticului mediu. in faza gemdet nasr
se tinde a se inlocui mozaicul de ceramica prin pictura in fresca pe suport de lut,
care recurge la aceleasi culori, sau prin basoreliefuri de teracota decupate dupa
contururile figurilor, sursa frizelor de reprezentari animaliere de mai tarziu, urmand
ca totui suprafetle intre ele sa fie umplute de mozaic.
etapa neosumeriana sau sumer-elamita
ziqquratul dedicat zitei nnin executat la uruk din initiatia reelui ur-nammu era ridicat
pe un soclu mostenit de la constructii premergatoar etratat ca un volum unic
decorat cu rezalituri. pentru a se anula presiunea laterala a masivului de caramia,
acesta era strabatut de canale orizontale in care fuesera introduse manunchiuri de
trestie cu rol de centura; de asemenea, la intervale reulate, peste straturilee
orizontale de caramida erau asezate rogojini. este posibil ca mentionatele canale sa
fi jucat si rol de dren pentru vacuarea umezelii pe masura uscarii masivului de
caramida cruda.
arhtectura regatului babionian mediu sub dominatia cassitilor (1650-1150)
spre sfarsitul sec 15 regele karaindas ridica in incinta sanctuarului zeului eanna din
uruk un templu care, spre deosebire de alte edficii religioase, prinse intr un complex
de cladiri si curti, se prezinta ca un volum degajat eprimandu se liber in spatiu.
planul sau are o forma dreptunghiulara alungita, cu intrarea situata in axa, alcatuit
fie dintr o cella, precedata de un pronaus, flancata lateral de doua coridoare.
colturile edificiului sunt tratae in forma de bastonase in forma de tunuri duble. in
contrast cu volumele simple ale edificiilor preexistente soclu de caramida arsa al
aetui templu este decorat cu o succesiune de nise care adapostesc figuri umane,
tratate intr un relief inalt.