LEGILE LUI ZAMOLXE

Muntele care se ascunde privirilor nu se vrea o formulare metaforica, ci o realitate a crei acceptare si
nelegere l ancoreaz ntr-un spaiu geografic determinat n contextul unor legi fizice. Este vorba de Muntele
Gugu ( 2.291 m) din Masivul arcu-Godeanu, semn de hotar, convergent, pentru cele trei provincii istorice:
Banatul, Ardealul si Oltenia, care constituiau arealul spiritualitii si politicului geto-dacilor, dar si a ceea ce
avea sa fie Dacia Felix, dup cucerirea de ctre imperiu. Personajul Zalmoxis (denumire data de Herodot (484425 .e.n.) n "Istorii") sau Zamolxis (dup Strabon (63 .e.n.-19 e.n.) n "Geografia") pare a se regsi sub aceasta
denumire de-a lungul secolelor n formele de manifestare spirituala la geto-daci, precum si la traci, cu un specific
aparte pentru teritoriile nord-dunrene, prin personaje cu rol de mari preoi, care s-au identificat cu zeul suprem al
crui nume l-au mprumutat.
Herodot, printele istoriei, l plaseaz pe unul din aceti Zalmoxis ca si contemporan cu Pitagora, iar
pentru a-i da o dimensiune perena, aduga: "...mi se pare, nsa, ca el a trit cu muli ani nainte de
Pitagora"(Istorii. IV.96). Personajul Zalmoxis, contemporan cu Pitagora, era considerat un reformator, pentru ca
el, prin nvturile pe care le propovduia, a adus "zalmoxianismul" mai aproape de puterea de nelegere a
poporului, popor care l-a cinstit ca pe unul "vrednic de domnie", adic de a conduce, a sftui.
n baza afirmaiilor lui Herodot cu privire la Zalmoxis, despre care spune - legat de natura lui uman ca
"fiind doar un muritor, a fost rob, n Samos, robul lui Pitagora", se pot formula cteva idei: - Cunoscnd ca
Pitagora (cca. 580 - 500 .e.n.) a fcut calatorii de studii n Iudeea, Persia, Fenicia, Egipt, apoi Sparta si Creta,
se pare ca l-ar fi ntlnit pe acel epopt n zalmoxianism n cltoria din Egipt, unde, conform lui Strabon,
deprinsese cunotine astronomice de la iniiaii (preoii) de acolo.
Este posibil ca Pitagora si epoptul n zalmoxianism, care va deveni un Zamolxis, sa se fi apropiat ca
dascl-nvcel si nu neaprat ca stpn-sclav. Trebuie subliniat ca si la epopii n zalmoxianism cltoriile de
studii erau relativ curente, dac se au n vedere cele scrise de Lucian de Samosata n "Scitul sau oaspetele", unde
este vorba de Toxaris - figura legendar care a vizitat Atena n vremea lui Solon (sec VII .e.n.), cu mult naintea
lui Anacharsis. - Iniierea va fi durat pn la anul 531 .e.n., cnd Pitagora emigreaz n Italia meridionala, la
Crotona, unde fundeaz o comunitate religioasa si politica, datorita creia cetatea obine supremaia n regiune,
devenind un model, ulterior, si pentru Tarent si Siracuza. Aici este posibil ca epoptul n zalmoxianism, devenit
colaborator apropiat lui Pitagora, sa se fi "mbogit"(cf. Herodot. IV.95), ca dup aceea "...sa se ntoarc n patria
lui, unde a cldit o casa pentru adunarea brbailor, n care i punea sa benchetuiasc pe fruntaii rii, nvndui..." (Herodot)
Ceea ce pare o certitudine n relaia celor doi, este faptul ca getul a fost profund marcat de cunotinele
astronomice nvate n Egipt si la Samos, la care se adaug iniierea fcuta de Pitagora n matematica si
filozofie. Herodot subliniaz: "Zalmoxis avuse legturi cu grecii si cu Pitagora, un nsemnat gnditor al
acestora...". Pitagora i-a transmis getului - ca o premiera pentru lumea sa - realitatea ca matematica este o tiina
demonstrativa, iar numerele, principiul, rdcina i sursa tuturor lucrurilor. Atenia s-a concentrat asupra
numrului 10, care aprea sub forma unui triunghi, cu laturile alctuite din patru uniti (tetraktys).
In cosmologie, Pitagora i va fi transmis ca numrul avea un rol esenial, el constituind partea raionala a
universului, grania lui cu infinitul. Ceea ce s-a pstrat din toate acestea, implantate de Zalmoxisul secolului VI
.e.n. n structura spirituala a geto-dacilor nord-dunreni, ca forma de gndire si concepie, independent de
elementele filozofice si tiinifice, a fost o profunda religiozitate. Trebuie menionat ca n acea perioada istorica,
cnd noul Zalmoxis reforma religia geto-dacilor, tulburtor, n ntreaga lume antica se ntmplau lucruri
deosebite, decisive pentru istoria umanitarii:
- La Babilon, n timpul lui Nabucodonosor, se construia (ntre 605-526 .e.n.) ziguratul Etemenaki,
cunoscut ca "Turnul lui Babel", n mod cert si cu rol de observator astronomic.
- Tria si crea filozoful chinez Lao-Tse (604-531 .e.n.), ntemeietorul daoismului.
- Tria si crea Zarathustra (599-522 .e.n.), filozof si ntemeietor al religiei iraniene.
- Tria Sakya-muni, adic Gauthama Buddha (555-486 .e.n.), ntemeietorul budismului.
- Tria filozoful si moralistul Kon -Fu -Tz (551 - 479 .e.n.), ntemeietorul confucianismului.
- Se scriau cele mai vechi pri ale Bibliei, parte redactate n sec. VI .e.n.
- n Capitoliul din Roma se instala un simbol de origine etrusca, "Lupoaica", simbolul Cetii Eterne .

O explicaie la apariia acestei incredibile liste de reformatori si reforme, ar putea fi cele spuse de Diodor
din Sicilia (?-21 e.n.): "ntr-adevr, se povestete la arieni ca Zarathustra a fcut sa se cread ca o zeitate buna i-a
dat legile ntocmite de el. La aa-numiii gei, care se cred nemuritori, Zamolxis susine si el ca a intrat n legturi
cu zeia Hestia, iar la iudei Moise cu divinitatea creia i spune Iahve."("Biblioteca istorica" 1.94.2.)
Dup ntoarcerea acas, ZAMOLXE avea sa construiasc amintita "casa" n care-i aduna pe puternicii
tarii, punndu-i sa "benchetuiasc", cert fiind vorba de mese rituale, invitndu-i ca sunt nemuritori. Aceasta
"casa" trebuie sa se fi aflat ntr-o zona accesibila si frecventat.
Herodot specific, legat de casa n care marele preot fcea cunoscute nvturile sale n "adunarea
brbailor", ca era o construcie cu caracter public si amintete ca noul Zamolxis a poruncit sa i se construiasc
apoi si o locuina subpmntean, de uz personal, n care avea sa triasc timp de trei ani, fcnd prorociri bazate
pe semne cereti si primind numele de zeu, dup care s-a retras, "petrecndu-si viata ntr-o petera..." ntre
perioada de locuire n acel centru unde era "casa brbailor" i retragere, din textele lui Herodot si Strabon se
constata ca a existat o perioada de locuire de trei ani ntr-o locuina subpmnteana, care a nsemnat prorociri pe
baza de semne cereti, ceea ce ne poate duce la concluzia ca acea locuina ar fi putut fi un observator astronomic,
construit undeva ntr-o zona favorabila observrii mersului atrilor i planetelor, care nu putea fi dect un munte,
devenit o zona sacra.
De-a lungul timpului, au fost numeroase propuneri ale istoricilor n legtur cu "zona sacra" sau "muntele
sacru", n mai tot lanul Carpailor, cum ar fi Munii Climani (M. Sadoveanu) sau Vf. Omul (N. Densuianu).
mpotriva acestor variante de amplasare a Kogaionului - muntele sfnt - s-au ridicat obiecii legate de faptul c
muntele n cauz trebuia sa fie, neaprat,"un munte ascuns", aa cum pretind vechile tradiii. n legtura cu
localizarea Kogaionului (Cogaenum, Kogaionon, Gogaionul), trebuie amintit c majoritatea istoricilor, urmnd pe
Constantin si Hadrian Daicoviciu, susin ideea ca muntele "Kogaionon" al dacilor este Dealul Muncelului
(Dealul Grditea), din Munii Oratiei, cu complexul sau de sanctuare.
Istorici de seama ca C.C. Giurescu si Dinu C. Giurescu par a admite ca Cogheonul ar fi actualul munte
Gugu, bazat, n principal, pe existenta unei peteri situata aproape de vrf, adusa n atenie de naturalistul
Alexandru Borza n anul 1942, dar si pe o similitudine de fonetism: Cogheon, Coghen, Gugu, att pentru munte,
ct si pentru apa care curge n preajma lui (amintita de Strabon). Conform vechilor tradiii, o nsuire a muntelui
sacru trebuia sa fie aceea de a se ascunde privirilor, dar nu ntr-o banala ceata, care ar exclude ideea de
supranatural. Or, un asemenea fenomen, real, a fost descris: "...acest cel mai nalt pisc al masivului Godeanu
uneori se ascunde. Daca vii din Retezat spre apus si e senin si soarele strlucete n sens avantajos, Gugu
poate fi nvluit n ceata, sau cine tie cum si n ce, fiindc pentru vedere apar numai cerul si orizontul, ca si
cum muntele ar fi strveziu. Nu se ntmpla totdeauna aceasta, poate destul de rar, dar uneori muntele
Gugu se ascunde." (Victor Kernbach -"Muntele ascuns al lui Zamolxis", Romnia pitoreasca nr.7/1972).
nainte de a da o explicaie acceptului de egalitate ntre "muntele sacru" si Vf. Gugu, trebuie subliniat ca
este vorba de un fenomen optic de totala refracie a luminii, care se produce n anumite condiii meteo. El se
datoreaz straturilor de aer, cu densiti diferite, care se "pliaz" pe versanii estici ai munilor din zona, n condiii
de calm atmosferic local. Fenomenul, de o deosebita complexitate, poate fi explicat prin rolul de factor
determinant ce-l are "centrul de frig local", generat de prezenta a doua cldri glaciare n imediata apropiere a
vrfului Gugu si a vrfului Cracul Peterii, care modifica densitatea stratului de aer si, implicit, indicele de
refracie. Un alt fenomen asociat acestui "centru" este cel de drenare a nebulozitii (ceata, nori) de pe versantul
estic al celor doua vrfuri sub forma unui condens n albia prului Branului. Pe versantul vestic, fenomenul
determin precipitaii, care alimenteaz prul Izvorul Gugului. In aceste condiii, mai ales deasupra versantului
rsritean, este frecvent cer senin. Caracteristicile menionate confer locului o trstura de "sacralitate", dar mai
ales versantului estic i ofer condiii ce permit observarea cerului.
Conexnd cele de mai sus cu afirmaia lui Strabon legata de faptul ca Zamolxis "ntemeiat pe semne
cereti, fcea prorociri..", se pot avansa urmtoarele: - n perioada n care Zamolxis "i nva pe fruntaii rii", n
sec VI .e.n., n zona paralelei 45, clima Europei se rcise considerabil (dovada studiile de climatologie istorica, pe
baza micrilor ghearului Fernau), rezultnd si o nebulozitate accentuata si de lunga durata, ceea ce ridica
probleme n privina amplasrii unui observator astronomic. - Zamolxis a cutat un loc, de unde, n ciuda
condiiilor neprielnice, sa poat observa nestingherit cerul. Acest loc a fost gsit, era "o locuin subpmnteana",
n fapt o crevasa naturala n apropierea vrfului muntelui, care a fost modificata, pentru a obine un coridor din
care se putea observa cerul ntr-o anumita deschidere unghiular. - Dup ce lucrarea a fost terminata, Zamolxis
"dispare din mijlocul tracilor, cobornd n locuina lui de sub pmnt. A trit acolo trei ani. Tracii doreau mult s-l
aib, jelindu-l ca pe un mort.
In al patrulea an, el le-a aprut i astfel Zamolxis fcu vrednice de crezare nvturile
lui..."(Herodot.IV.95). Dei vreme de trei ani a lsat sa se cread ca este mort, ca apoi sa apr iar n comunitate,
se pare ca Zamolxis nu a urmrit o "renviere" care sa ntreasc nvturile lui despre nemurire, ci cu totul
altceva. Scopul autoizolrii de trei ani a fost observarea unui anumit fenomen ceresc, considerat de o deosebita
importan. Locuina subpmnteana, ca un observator astronomic si poate ca o construcie ce permitea urmrirea

astrelor si ziua, pentru ca, dei fntnarii se feresc sa o spun, se tie ca din fundul fntnilor adnci se poate vedea
si ziua licrirea stelelor, datorita reflexiei razelor de lumina sub un anumit unghi de incidenta n mediul dat. n
plus, daca lumina soarelui n-ar "estompa" n timpul zilei cerul, atunci s-ar putea observa cum n 24 de ore
constelaiile zodiacului se perinda una dup alta, la o ora si jumtate, deasupra orizontului.
Terenul ales, un "amfiteatru" cu "amplificare" naturala, datorita orografiei locului, ar fi putut sa fi fost
incinta sacra, unde, dup reapariie, se asista la "revenirile" zeului si de unde acesta i fcea cunoscute nvturile
si prorocirile pe baza observaiilor astronomice. Referitor la aceste cunotine, ele erau extrem de avansate pentru
acea epoca, iar Iordanes (sec. VI e.n.), istoric al goilor, atrage atenia ca geto-dacii, n timpul regelui Burebista
si a marelui preot Deceneu, cunoteau "teoria celor dousprezece semne ale zodiacului, cum creste si scade orbita
Lunii, cu ct globul de foc al Soarelui ntrece msura globului pmntesc, sub ce nume si sub ce semne cele trei
sute si patruzeci si sase de stele trec n drumul lor cel repede de la rsrit la apus, spre a se apropia sau deprta de
polul ceresc, eclipsele solare, rotaia cerului, regulile prestabilite ale astrelor care se grbesc sa ating regiunea
orientala si sunt duse napoi n regiunea occidentala".
Amplasarea "observatorului astronomic" din Gugu, semnalat pentru prima data de Alexandru Borza
("Sanctuarul Dacilor",Publicaiile Institutului Social Banat-Criana, Timioara, 1942), permite observarea cerului
pe o deschidere de cca. 160 grade, pe directa de la NE la S. n situaia data, n perioada solstiiului de iarna se
putea observa Constelaia Gemenii, care prin orbita ei culmineaz deasupra orizontului de sud. Cerul nocturn din
solstiiul de vara permitea observarea culminaiei Constelaiei Sgettorului, tot deasupra orizontului sudic, ea
avnd orbita cea mai joasa dintre toate constelaiile zodiacului. ntre orbitele celor doua constelaii, se nscriu
orbitele celorlalte constelaii zodiacale.
Vrful Cracul Gugului cu "observatorul astronomic" i primete astfel nc o legitimitate. Trebuie
subliniat ca la o ncercare, astzi, de a se reconstitui "cerul" observat de Zamolxis, ar aprea probleme majore,
datorita precesiei echinociilor n timpul celor peste 2.500 de ani trecui, n care punctul vernal si semnele
zodiacului s-au deplasat n sens retrograd cu cca. 28 de grade fa de constelaiile zodiacale. In ce privete
"observatorul", acesta este o crevasa amenajata n Vf. Cracul Gugului, dimensiunile fiind: lungime 10m, lime 2
m, nlime 2-3 m, coordonatele geografice fiind 45 16' 54'' latitudine nordica si 22 42' 44'' longitudine estica,
altitudinea fiind de 2.150 m. Accesul nu este deloc facil, muntele putnd fi abordat dinspre vest, dar mai ales
dinspre est, unde se gsesc si astzi stnele, care acum doua milenii si jumtate "asigurau" probabil pe cel de la
"observator".
Acolo se poate ajunge venind doar pe plaiuri, pe creste, dinspre (fapt semnificativ) Depresiunea Haeg,
Valea Jiului sau Valea Cernei. Piscul secundar al vrfului Gugu - Cracul Peterii - este alctuit din blocuri de
granit dezagregate, peisajul oferit de clivajul rocilor dislocate si prvlite de climatul aspru de altitudine, fiind
spectaculos. Cu toata inaccesibilitatea muntelui si duritatea rocilor, "petera" sugereaz o munca titanica de
amenajare, intrarea amintind de o poarta megalitica. realizarea construciei subpmntene a marelui preot a
necesitat calcule si eforturi, care nu puteau avea dect o motivaie - o credin intens, capabila s mobilizeze
energii spirituale si materiale la un nalt nivel.. n afara de acel "confort astronomic" necesar, locul trebuia sa mai
conin si unele simboluri ale marelui preot, cum ar fi triunghiul dreptunghic format de cele trei vrfuri, posibile
elemente de triangulaie pentru msurtori cereti.
ZALMOXIS
Considerat zeu, reformator al religiei sau profet, Zalmoxis ntrupeaz geniul religios al daco-geilor, pentru
c, n ultim instan el reprezint spiritualitatea autohtonilor, a acelor strmoi aproape mitici nvini de romani.
Literatura i atribuie sensuri simbolice, de figur auroral a spaiului mitic romnesc. n poemul Memento mori,
Eminescu l prezint n ipostaza de zeu rzboinic:
i Zamolxe, cu uraganul cel btrn, prin drum de nouri
Mic caii lui de fulger i-a lui car.
nvemntat cu hlamid alb, Zamolxe conduce otirea dac mpotriva romanilor; portretul su este realizat n
replic la cel al lui Zeus:
Ca o negur-argintie barba lui flutur-n soare,
Pletele-n furtun-nflate albe ard ca o ninsoare,
Coluroasa lui coroan e ca fulger mpietrit,
mpletit cu stele albastre. Rsturnat n car cu rune,
Cu-a lui mn arat drumul la otirile-i btrne
i de dor de btlie crunt e ochiul strlucit.
n poemul Gemenii apare ca zeu al armoniei, nsoit de lun i soare:
n capul mesei ede Zamolxe, zeul getic,
Ce lesne urc lumea cu umru-i atletic.
n dreapta lui sub vlul de cea mndrul soare,
n stnga-i ade luna sfioas, zmbitoare....

Tot ca zeu suprem, capabil s readuc viaa n trupul ngheat de moarte este nfiat i n poemul Strigoii.
Lucian Blaga scrie o dram ntitulat Zamolxe, n care abordeaz problema naterii religiilor; subintitulat mit
pgn, scrierea sa l prezint pe Zamolxe ca profet izgonit din cetate pentru c propovduiete credina n Marele
Orb; timp de apte ani triete ntr-o peter din mijlocul pdurii. ntre timp, ideile lui se rspndesc n cetate.
Simindu-se ameninat de noua religie, marele mag al dacilor hotrte s-l transforme pe Zamolxe n zeu. i
comand o statuie, iar cnd profetul se rentoarce n postura de strin slbticit gsete lumea adunat la templu
pentru a-i nla statuia. Magul i explic acest demers: Poporul se rzbun fr s vrea fr s tie. Ai ncercat s-l
scapi de zei i azi i ai i tu un chip de piatr printre ei!Furios pe manevra preotului, i distruge statuia strnind
revolta mulimii care l ucide cu buci din statuie. n final, lumea recunoate n cel mort pe Zamolxe i realizeaz
c prin moartea sa le-a fost redat Dumnezeul Orb. Blaga sugereaz discret c instituirea unei ordini religioase are
nevoie de o jertf; de altfel, n singurtatea peterii sale Zamolxe primete mai multe semne care i vestesc
sacrificiu"
ASTROLOGIA IN DACIA
Dacii, departe de a fi un popor barbar si neinstruit, au fost un popor cu o cultur i o spiritualitate
deosebit, cu informaii precise n multe domenii, inclusiv legate de mersul si influenta astrelor. Astzi se cunoate
c dacii aveau cunostiinte astronomice foarte avansate: de exemplu, anul dacic totaliza 365,242197 zile, pe cnd
anul astronomic modern a fost calculat la 365,242198 zile, astfel precizia calculului dacic era uimitor de exact
pentru vremea respectiv (de cinci ori mai precis dect calendarul iulian folosit de romani).
ZAMOLXIS, EROUL SI ZEUL CIVILIZATOR
Cele mai vechi relatri despre cunoaterea si practica astrologiei n Dacia se refer la Zamolxis, miticul
om-zeu, care, potrivit lui Herodot nu a fost sclavul lui Pitagora, ci a fost predecesor al acestuia: Cred totui c
acesta a trit mult nainte de Pitagora. (Herodot, Istorii ,IV,96), iar Pitagora se tie c a trit aproximativ ntre
anii 580 - 500 .e.n.
Iat ce informaii aflm despre Zamolxis de la Strabon (63 .e.n.-19 e.n.): Astfel se spune c un oarecare
get, numit Zamolxe, a fost sclavul lui Pitagora. De la filosof a obinut oarecare informaii despre fenomenele
cereti, n timpul peregrinrii sale in Egipt. ntors n patrie, Zamolxe a dobndit respectul crmuitorilor si pe cel al
poporului, ca tlmacitor al fenomenelor cereti. n cele din urm a izbutit sa-l conving pe rege s si-l fac asociat,
ca pe un om ce avea nsuirea de a dezvlui voina zeilor. (Strabon, Geografia,VII ,3,5)
Alte referine despre daci ca si cunosctori ai stelelor ntlnim si la Iordanes. Iordanes (sec. VI e.n.),
istoric al goilor, atrage atenia c geto-dacii, n timpul regelui Burebista si al marelui preot Deceneu, au deprins
reguli de viat spiritual si nvturi avansate: "Geii l ascultau n toate si fiindc erau nzestrai cu o
inteligen natural, i nvta aproape toat filozofia... morala... instruindu-i n fizic, el i ndruma s
triasc conform naturii sub domnia propriilor legi (legile belagine)... i nvt logica si reui s-i fac abili
n gndire si superiori altor popoare... i nvt s observe cele 12 semne ale zodiacului si cursul planetelor
si toat astronomia. El le explic cum creste si descrete fata lunii si le art cu ct globul ncins al Soarelui
depete n mrime planeta noastr terestr si le explic numele a 346 de stele."
"Vezi ce mare plcere, ca nite oameni prea viteji s se ndeletniceasc cu doctrinele filosofice, cnd
mai aveau puintel timp liber dup lupte. Putem vedea pe unul cercetnd poziia cerului, pe altul nsuirile
ierburilor si ale fructelor, pe acesta studiind descreterea si scderea lunii, pe cellalt observnd eclipsele
soarelui si cum, prin rotaia cerului, (astrale) care se grbesc s ating regiunea oriental sunt duse dup o
regul prestabilit".
HESTIA / VESTA - ZEITA
Diodor din Sicilia afirm: "Zamolxe pretindea c lui i dduse legile Hestia". Este vorba despre legile
belagine (legile frumoase), un cod moral si spiritual de viat de care amintesc muli autori antici, care astzi este
ns necunoscut. Este posibil ca si informaiile spirituale si tiinifice, inclusiv astronomice/astrologice, s aib
aceeai surs: comunicarea cu zeia Hestia sau cu alte entiti spirituale. Sunt istorici astzi care consider c
Hestia ar fi fost o persoan real, o conductoare politic si/sau religioas din epoca neolitic a matriarhatului,
zeificat de ctre daci dup moartea ei.
La romani, zeia Hestia era venerat sub numele de Vesta. n astrologie exist un asteroid cu acest nume,
Vesta, care are semnificaia pstrtoarea flcrii, a adevrului i a altor valori spirituale si culturale naturale,
avnd puteri transformatoare i creatoare (sexuale). Vesta este de o importan special pentru cei care au o simul
unei misiuni sau unui scop n viat, crend mediul prielnic pentru mplinirea acesteia.
Zamolxis are ca si corespondent astrologic pe Saturn, acest lucru derivnd att din etimologia cuvntului
(zal=zeu, mox=mo, btrn), ct si din filosofia de viat simpl i natural, ascetic uneori, pe care a predat-o
geto-dacilor. O confirmare a acestei legturi spirituale iniiatice ntre Zamolxis si Vesta (Hestia) o gsim n
astrograma natal a Romniei, care este reprezentativ pentru poporul romn, trecutul si viitorul lui. (5 februarie
1859, ora local 2:42 PM, Bucuresti).

n tema natal a Romniei, Saturn este retrograd (corespunznd inaccesibilitii lui Zamolxis, dispariiei
lui dintre gei pentru trei ani si reapariia lui brusc dup aceea) situat n casa II a valorilor materiale si spirituale.
Zamolxis fiind considerat cel care a pus bazele filosofiei si stilului de viat al poporului romn, a valorilor lui,
care se pstreaz nealterate pn n zilele noastre (fapt sprijinit astrologic de recepia mutual ntre Saturn
Zamolxis - si Soare - poporul romn: Saturn n domiciliul Soarelui, n Leu, Soarele n domiciliul lui Saturn,
Vrstorul).
Vesta n tema natal a Romniei este situat n opoziie EXACT cu Saturn (cu un orb de numai 8 minute,
n plus fiind si aplicant), n semnul altruist si dezinteresat al Vrstorului, n casa VIII, accentundu-se aceast
ax a sistemului de valori (casele II VIII). Aceast legtur att de strns dintre Saturn si Vesta, poate fi
considerat o mrturie astrologic n favoarea afirmaiei lui Diodor din Sicilia despre legile pe care Hestia le-a dat
lui Zamolxe spre a fi mprtite oamenilor, ca ei s triasc mai bine si mai corect.