INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU

ASUPRA RECIFILOR DE CORALI

CUPRINS
Cap. I

UNDE A INCEPUT TOTUL......................................................................pag.3

Perioade de extinctie de-a lungul erelor geologice.....................pag.3
Evolutia recifilor moderni-ultimele 230 milioane de ani.............pag.3

Cap.II
DISTRIBUTIA RECIFILOR DE CORALI, TIPURI DE RECIFI DE CORALI
SI ALCATUIREA UNUI RECIF...........................................................................pag.5
Tipuri de recifi de corali.........................................................pag.7
Alcatuirea unui recif................................................................pag.9
Cap.III

CRESTERE SI DECLIN, VIATA SI MOARTE....................................pag.11

Cresterea recifului.................................................................pag.11
Declinul recifului..................................................................pag.12
Cap.IV ECOSISTEMELE ADIACENTE RECIFILOR DE CORALI.................pag.13
Padurile de mangrove...........................................................pag.13
Zona intertidala.....................................................................pag.13

Cap.V FACTORII DE MEDIU CE ACTIONEAZA ASUPRA RECIFILOR DE

CORALI....................................................................................................pag.14
Sistemul ce sustine viata pe pamant......................................pag.15
Efectele schimbarii climatului asupra mediului marin...........pag.15
El Nino(OSEN, Oscilatia Sudica El Nino).............................pag.16
Ridicarea si coborarea nivelului marii...................................pag.17
Placile tectonice......................................................................pag.18
Distrugerea echilibrului..........................................................pag.18
Factorii globali ce modifica echilibrul....................................pag.19
Aluviunile................................................................................pag.19
Eutrofizarea..............................................................................pag.20
Poluarea....................................................................................pag.21
Schimbarea climatului..............................................................pag.21
Pescuitul...................................................................................pag.22
Turismul...................................................................................pag.22
Navigatia si mediul marin........................................................pag.23
Reciclarea la nivelul coralilor..................................................pag.23
Relatii interspecifice.................................................................pag.24
CONCLUZII...............................................................................................pag 25
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................pag 26

CAPITOLUL I
UNDE A INCEPUT TOTUL

Recifii au trecut prin multe perioade de shimbari pentru a deveni structurile complexe de
azi.De-a lungul unei scari geologice lungi, recifii au fost supusi unor perioade de
dezvoltare si declin, determinate de evenimente ca miscarea placilor tectonice, cresterea
si scaderea nivelului marii, impactul meteoritilor si era glaciara.
Structura pe care o au acum este total diferita de cea din trecut.Un intreg grup de animale,
plante, bacterii si conditii ale mediului inconjurator au ajutat la trecerea la o tranzitie
dinamica de la recifii de acum 2000 milioane deani, la recifii actuali.
Variate tipuri de structuri si comunitati recifale au existat de-a lungul a 2000 milioane de
ani.Aceste comunitati au aparut, au cunoscut o inflorire maxima, apoi au disparut.Alge
din anumite tipuri au fost mereu implicate in construirea recifilor, solitare sau in
conjunctie cu organisme nevertebrate construitoare de recifi.
Primele recife nu erau alcatuite din corali, ci din cianobacterii ce fixau sedimente si
secretau carbonat de calciu, formand structuri mari(pana la 450 metri grosime, dar de
obicei mai putin de 5 metri grosime) cunoscute ca stomatolite.
Acestea s-au format in atmosfera de inceput, saraca in oxigen.Cianobacteriile probabil au
eliminat oxigen in atmosfera si asta a contribuit la dezvoltarea infloritoare a organismelor
nevertebrate, care a avut loc cu aproximativ 570 milioane de ani in urma.
Odata cu era Ordoviciana au aparut recifii formati din corali rugosi si netezi, alge rosii si
stramosi ai buretilor ce secretau carbonat de calciu.Acest tip de recif a disparut acum 375
milioane de ani, desi se mai putea gasi ca fosil pana in Permianul tarziu.
Stramosii coralilor de azi au aparut in timpul Triasicului, iar dezvoltarea lor se poate sa se
fi datorat asocierii cu algele zooxantele.
In Cretacic recifii de corali au fost inlocuiti in majoritate cu recifii de bivalve.

Perioade de extinctie de-a lungul erelor geologice

Evenimente importante de extinctie in evolutia recifilor de corali au avut loc in Permian,
Triasic si Cretacic, apoi in Eocen.
La sfarsitul Permianului 57% din familiile de nevertebrate marine de pe pamant au
disparut.Principalul factor a fost reducerea temperaturii globale(cu formarea de gheata la
poli) si marea scadere a nivelului marii, reducand zona cu ape calde si transparente de pe
pamant necesare dezvoltarii recifilor.
Este probabil ca alte asociatii de factori sa fi fost implicate in acest proces pentru mult
timp-aproximativ 10 milioane de ani.
Acest fenomen a determinat disparitia a 49-67 genuri de corali si o pauza in dezvoltarea
recifului timp de 4-10 milioane de ani.

Extinctia de la sfarsitul Cretacicului a fost cea care a determinat disparitia dinozaurilor si

a fost probabil cauzata de impactul unui meteorit ce a determinat modificarea climatica
rapida.

Evolutia recifilor moderni-ultimele 230 milioane de ani

Recifii moderni s-au dezvoltat pobabil dintr-un grup de anemone acum 230 milioane de
ani.
Dezvoltarea unei simbioze cu algele dinoflagelate a fost importanta pentru a face posibila
construirea de schelete de calciu de catre corali si pentru adaosul de energie provenit de la
alge.
Primul recif de corali dateaza din Triasicul tarziu.Coralii moderni s-au format in apele
calde ale Marii Tethys.Aceasta era o mare ce exista intre Europa de Nord si pamantul
asiatic si Africa de Sud si continentele indiene.
In Jurasic era doar o masa continentala-toate continentele erau unite.Cand America s-a
despartit de Africa si Asia pentru a forma Atlanticul, doua centre majore de recifi de
corali s-au creat-regiunea caraibiana si vestul regiunii indo-pacifice.
Cele doua zona au multe specii in comun, dar sunt si multe specii caracteristice fiecarei
zone.In Indo-Pacific e o mai mare diversitate de corali(80 de genuri si 500 specii), in
comparatie cu zona Caraibilor(20 genuri si 65 specii).
Marea Tethys a inceput sa se inchida in timpul Miocenului, iar coralii au inceput sa se
imprastie in Pacificul de Vest.

CAPITOLUL.II
DISTRIBUTIA RECIFILOR DE CORALI,
TIPURI DE RECIFI DE CORALI SI ALCATUIREAUNUI RECIF
Recifii sunt formatiuni reprezentate de depuneri calcaroase biogene, care se gasesc in
marile tropicale, de obicei in apropiere de tarm sau formand insule in mijlocul
oceanelor.Ele sunt constituite in cea mai mare parte din scheletele madreporarilor, la care
se adauga schelete calcaroase de alcionari(Heliopora), de hidrocoralieri(Millepora),
cochilii de diferite moluste(gasteropode, lamelibranhiate), de echinoderme, de
foraminifere si chiar de plante calcaroase ca Lithothamnium sp. s.a.
Formarea recifelor este strans legata de anumite conditii favorabile de mediu pe care le
necesita madreporarii si anume:
1)apa limpede
2)salinitate mare
3)temperature apei de cel putin 20 grade Celsius
4)multa lumina
5)mult oxygen, deci apa bine aerisita
6)hrana abundenta.
Aceste conditii sunt realizate, pe suprafata globului pamantesc, numai pe o zona
ecuatoriala si tropicala, cuprinsa intre latitudinile 32grade N-32,5 grade S.
Lumina, aer si caldura suficienta, madreporarii nu gasesc decat la suprafata apei si pana
la adancimea de cel mult 30-40 metri.Dat fiind ca madreporarii sunt animale fixate, ei nu
se pot dezvolta decat in ape care nu sunt mai adanci de 40 metri, mai greu pana la
adancimi de 100 metri.
(Radu, Gh., V. si Radu, V. V.)
Apa marina este saturata la toate nivelele in gaze atmosferice, cu exceptia oxigenului si
dioxidului de carbon, ce sunt necesitate de animalele din ocean pentru
supravietuire.Oxigenul intra in mare din atmosfera si este produs de plantele
fotosintetizatoare in apa, in zona eufotica.In apa cantitatea de oxigen este de pana la 9
ml\L.
Dioxidul de carbon este produs prin respiratie la toate adancimile si prin dizolvarea
carbonatului de calciu la mari adancimi.Ciclul dioxidului de carbon din apa este
important pentru mentinerea constanta a nivelului pH-ului apei, la un nivel slab
alcalin(pH=7.6-8.3).

Salinitatea
Apa de mare are de obicei o salinitate de 3.5%.Aceasta concentratie poate varia de la o
zona la alta, intre 3.3 si 3.9%.Salinitatea este de obicei mai scazuta la ecuator si la poli
unde ploaia, respectiv dezghetul dilueaza apa marii.
Lumina si sunetul in ocean
Lumina este absorbita foarte repede in mare.Rediatiile luminoase cu unda scurta(rosii si
portocalii) sunt absorbite pana la 15-50 metri, dar radiatiile cu lungime de unda mai
mare(verde si albastra) penetreaza pana la adancimi mai mari.
Sunetul in ocean circula mai repede decat in aer(1445m\sec comparat cu 334m\sec in
aer).Viteza sunetului este influntata de temperatura, salinitate si densitate.
Desi de obicei ne gandim la zona tropicala ca fiind plina de viata, apele tropicale sunt
denumite adesea desert in mare.
In regiunile tropicale, temperatura ridicata constanta si conditiile stabile inseamna ca
termoclina este prezenta tot anul.Este un foarte slab amestec al apelor de deasupra si
dedesubtul termoclinei, deci in apele tropicale este o pierdere constanta de nutrienti in
favoarea apelor de adancime.Concentratia scazuta a nutrientilor inseamna ca este o
diversitate mica de plante, deci si de animale.
In apele temperate schimbarile sezonale ale temperaturii si furtunile fac ca termoclina sa
se schimba odata cu sezonul si sa aiba loc un amestec intre apele de suprafata si cele de
adanc, rezultand o cantitate mare de nutrienti.
Recifii de corali, cu marea lor diversitate de vietuitoare nu se incadreaza in aceasta
explicatie, ei traind la tropice, in apele sarace in nutrienti.Acesta viata a coralilor este
datorata unei interactiuni speciale, intre alge si corali.
Recifii din toata lumea pot fi impartiti in doua categorii in functie de pozitia lor pe
glob:tropicali si temperati.

Tipuri de recife

Recifii sunt unele din cele mai diverse ecosisteme ale lumii.Sunt trasaturi geologice care
suporta o mare diversitate de viata marina si ofera un habitat vietii din mare.Recifele pot
fi gasite in zona tropicala si temperata a lumii.
Recifele din zona temperata se intalnesc in ape mai reci, unde temperatura medie e sub 18
grade celsius si se formeaza de obicei pe culturile pietroase deja existente.Unele alge, ca
de exemplu Corallina sp., produc carbonat de calciu incrustant ce ajuta la formarea
recifelor.
Chiar daca nu sunt la fel de faimosi ca si recifele din zona tropicala, sunt totusi mediu de
viata pentru diverse specii de organisme si sunt surse de hrana foarte importante.
Recifele din zona tropicala se intalnesc in ape mai calde cu o temperatura de 18 grade
celsius, ce poate ajunge pana la 20 grade celsius.
Aceste recife sunt construite de animalele ce locuiesc acolo, in special de catre alge si
corali.
De-a lungul timpului reciful creste prin construirea in varf de schelete de carbonat de
calciu de catre polipii ce s-au dezvoltat deasupra celor vechi.
Recifele de corali din zona temperata si cea tropicala au forme diferite ce depind de zona
in care se afla si fortele oceanului ce actioneaza asupra lor.
Recifele tropicale de bariera
Acestea sunt recife bine dezvoltate in apropierea continentului sau a insulelor.Cadrul lor
se dezvolta de-a lungul liniei tarmului, apoi creste si se dezvolta spre mare, uneori pe
cateva sute de metri.Acest tip de recif nu are laguna intre el si zona terestra.Aceasta zona
este protejata pentru ca reciful de bariera primeste socul fortelor oceanice, ca de exemplu
vantul si valurile.
Recifele de bariera din zona tropicala au o mare varietate de specii.
Zona nordica a Australiei are cea mai mare diversitate de specii marine, dar zona sudica
are un procent mai mare de specii endemice.Numai Marea Bariera de Recifi are 400

specii de corali, 1500 de pesti, peste 4000 de moluste, 23 mamifere marine si 215 specii
de pasari.
Recifele submerse
Este un numar foarte mare de recife ce nu au componenta intertidala, sunt mereu
submerse total.
Acestea se pot afla in diferite stadii de dezvoltare.Pot fi statice, cand au o diversitate si o
abundenta relativ constante, intr-un stadiu de dezvoltare sau de declin.Tinerele recife sunt
intr-un proces de crestere spre suprafata, iar recifele in declin pot fi incapabile sa suporte
o mare varietate si abundenta de animale si plante, datorita efectului inhibitor al factorilor
de mediu.Influentele oceanice,cum ar fi curentii, vanturile, valurile si mareele afecteaza
stadiile de dezvoltare ale recifului.

Atolii
Sunt recife circulare ce nu au in apropiere o masa continentala.Atolii au inceput sa se
formeze ca recife de margine in jurul unei insule si, de-a lungul a milioane de ani, in timp
ce vulcanul se scufunda in mare, coralul continua sa creasca spre suprafata.Ramane un
recif circular ce inconjoara o laguna centrala.
(www.reef.edu.au.com)
Recifele marginale
Numite si recife litorale sau recife franjurante, strans alipite de tarm, cel mult separate de
o fasie ingusta de apa, un fel de canal sau laguna.Asemenea recife au latimea de la cativa
matri pana la un kilometru.In timpul refluxului sunt in cea mai mare parte exondate.
(Radu, Gh., V. si Radu, V., V.)
Recifele din zona temperata
Recifele din zona nord-tropicala a Australiei au cea mai mare diversitate de specii, dar
zona sudica, temperata, are cea mai mare proportie de specii endemice din reciful sudic
australian pietros, iar mediul marin este unic pentru ca a fost supus unei mari perioade de

izolare in timpul dezvoltarii lui.Acest recif este dominat de specii de alge marine si
nevertebrate ce traiesc pe pietre sau atasate de plante sau de alte animale.Acest tip de
recif adaposteste o mare varietate de plante marine si nevertebrate cum sunt buretii,
ascidienii, briozoare.Numarul speciilor endemice este foarte mare:85% din speciile de
pesti, 95% din speciile de moluste si 90% din echinoderme.De asemenea flora marina
este una din cele mai diverse cu peste 1100 specii de alge rosii, din care 75% sunt specii
endemice.
Alcatuirea unui recif
Partile componente principale ale recifului sunt creasta, peretele, laguna.Anumite animale
prefera sa traiasca in anumite zone ale recifului, depinzand de modul in care isi procura
hrana, relatiile interspecifice, adaptarile la aparare.
Peretele recifului
Partea expusa a recifului este in general inclinata spre fundul marii pana la 10-20 metri
adancime.Poate fi dreapta sau terasata.Aceasta parte a recifului intampina o mare parte a
actiunii curentilor si valurilor si este prolifica in vietuitoare.Multe tipuri de corali si
spongieri traiesc aici si ofera hrana si habitat pentru un numar mare de alte organisme
marine.Coralii ramurosi se pot intalni aici, ca si alte animale filtratoare ca gorgonarii.Aici
unii din cei mai batrani corali din recif traiesc si de-a lungul timpului au fost modelati de
forta curentilor oceanici in grote asemanatoare unor pesteri.Acestea ofera adapost
organismelor mici in timp ce se hranesc sau se odihnesc.Aici se pot intalni specii de pesti
ca pestele-papagal,animale pelagice ce se hranesc cu vietiutoare din aceasta zona,
rechini, broaste testoase,calcani.
Creasta recifului
Este zona cea mai stabila a recifului ce separa laguna de oceanul deschis, si este o zona
prolifica pentru cresterea coralului.Este de obicei o grupare mai veche de corali ce e
expusa la o mai mare turbulenta a valurilor.Aceasta turbulenta afacteaza cresterea
coralilor si a vietuitoarelor din aceasta zona .Coralii au o forma masiva pentru a face fata
actiunii valurilor.Apa fara sedimente din aceasta zona turbulenta le ofera coralilor conditii
de viata optime, pentru ca ea contine o mare cantitate de substanta nutritiva particulata.
Marginea dinspre exteriorul lagunei se afla situata putin mai sus decat limita medie a
refluxului ce are loc primavara(cel mai jos reflux).Suprafata superioara e acoperita cu
alge ce ofera conditii de viata pentru organisme ca foraminiferele.Aceasta parte a
recifului ce se opune fortei valurilor este acoperita cu santuri si mici orificii ce servesc la
golirea sau umplerea cu apa a lagunei in timpul fluxului.Pe aceasta parte traiesc
organisme ca algele Corallina sp.

Laguna recifului
Laguna este formata din apa calda, transparenta, calma, separata de oceanul deschis de
catre creasta recifului.Animalele folosesc aceasta zona ca adapost fata de actiunea
valurilor si, cateodata ca pepiniera pentru puietul lor.
Partea cea mai adanca se afla in zona opusa vantului a recifului.De obicei are un fund
nisipos, si poate fi aglomerata de straturi de corali, sau poate fi iarba de mare sau colonii
solitare de corali ce cresc pe fundul nisipos.Lagunele sunt zone de depozit pentru
sedimente si se umplu incet.
Straturile de corali, chiar daca sunt retele complexe sau simple cercuri, de obicei se ridica
de pe podeaua lagunei si se incrusteaza cu algele fixatoare de carbonat de calciu.
Coralii cresc de la o singura colonie ce a reusit sa se ridice si sa se stabilizeze pe fundul
nisipos al lagunei, de obicei un fragment de Acropora sp..
Fiecare strat se comporta ca un mini-ecosistem de recif, cu creasta proprie si cu o mica
laguna in interior.
In apele calme ale lagunei, colonii de corali ca Porites sp. si Acropora sp. pot ajunge la
proportii uriase.
(www.reef.edu.au.com)

CAPITOLUL III
CRESTERE SI DECLIN, VIATA SI MOARTE

Reciful este un mediu dinamic care trece prin crestere si declin in functie de factorii fizici
si biologici ce actioneaza asupra lui.De-a lungul evolutiei lor, recifii au infruntat furtuni,
schimbari climatice, cresteri si scaderi ale nivelului marii si actiunea daunatoare a
animalelor ce ii deterioreaza.
Cresterea recifului
Recifele din zona temperata sunt formate mai ales prin procese pe termen lung ca
schimbarea nivelului marii si eroziunea tarmului, si sunt in general destul de batrane si
erodeaza mai repede decat cresc.
Animalele(bivalvele) si plantele(algele coraliene) ce produc carbonat de calciu de
asemenea le aprovizioneaza cu sedimente.Cresterea recifelor de corali este rezultatul
direct al actiunii animalelor ce traiesc aici, iar cresterea este un proces continuu.
Coralii duri si variate tipuri de alge depun schelete calcaroase care constituie structura de
baza a recifului si ofera o multitudine de microhabitate pentru celelalte organisme ce
traiesc aici.
Cresterea este datorata si altor vietuitoare cum sunt foraminiferele si radiolarii, ale caror
schelete calcaroase, respectiv silicioase, contribuie la formarea recifelor.
Alt colaborator la formarea recifelor este reprezentat de algele alcaroase, ca de exemplu
Halimeda sp., ce este formata din carbonat de calciu.Aceasta specie este foarte abundenta
pe recif si ii adauga o cantitate enorma de sedimente calcaroase.Alte alge, ca si
Corallina sp., alge incrustante, servesc la cimentare si formarea unei baze solide pentru
recif.
Pestele papagal si alte animale ce pasuneaza sunt de asemenea importante in ciclul de
crestere si declin, ele rupand bucatele din coral pentru a se hrani cu polipii si cu algele ce
traiesc in jurul lor.Coralul este fie rupt in bucatele, ori mestecat pana la dimensiuni foarte
mici, ca ale nisipului.
Acest proces fiziologic este unul de eroziune, dar si unul de crestere.Structura calcaroasa
a recifului este faramitata in sedimente fine si consolidata de algele din sp.

Corallina.Acest nou substrat ofera o baza solida pentru cresterea coralilor si a altor plante
si animale din recif.
Declinul recifului
Eroziunea este un proces important pentru recif, ca si cresterea, pentru a oferi o platforma
solida expansiunii recifului.Multe din procesele erozionale din recif sunt naturale si i-au
influentat de milioane de ani.
Animale ce erodeaza recifii sunt pestii ce-i pasc, buretii sfredelitori si bivalvele, iar ca
plante sunt intalnite algele ce contribuie la decaderea fiziologica a recifelor prin muscarea
unor bucati din ele sau prin saparea in peretii coloniilor.
Marile furtuni si cicloanele ocazionale cauzeaza mari prejudicii recifelor, transformand
arii largi de recife coraliere in gramezi de moloz.Aceste zone sunt curand colonizate de
alge, dar cu timpul coralii incep iar sa creasca acolo, iar ciclul de crestere al recifului
porneste din nou.Aceasta revenire poate dura foarte mult timp, de obicei intre 10 si 25
ani.
Aceste procese sunt naturale si a fost o anumita balanta intre procesul de crestere si cel de
eroziune de-a lungul mileniilor, insa acum ne confruntam cu afecterea acestui echilibru
de catre om.Acesta accelereaza eroziunea si declinul recifilor in multe feluri.
(www.reef.edu.au.com)

CAPITOLUL IV
ECOSISTEMELE ADIACENTE RECIFILOR DE CORALI
Padurile de mangrove
Mangrovele sunt specii de arbori si arbusti adaptate la dezvoltarea in zona inundata de
mare,zona de plaja de pe coasta.
Mangrovele au cateva adaptari speciale pentru mediul lor de viata, incluzand radacini
speciale, glande ce excreta sare in frunze si anumite seminte adaptate sa colonizeze
mlastinile.
Radacinile lor au prelungiri numite pneumatofori ce cresc orientate in sus si ies din
noroiul sarat si neoxigenat pentru a satisface necesitatile de oxigen ale plantei.Radacinile
incurcate ale mangrovelor ce se afla in namol, prind organisme aflate in descompunere si
ajuta la imbogatirea apei in nutrienti.Padurile de mangrove sunt importante pepiniere
pentru numerosi pesti ce vin aici pentru a-si depune icrele si-si lasa puietul sa creasca
intr-o relativa siguranta fata de pradatori si pericolele unui ocean deschis.
Mangrovele ofera o aprovizionare cu nutrienti proveniti din descompunerea materiei
organice, ca si un loc ferit pentru animalele tinere.Aceste pepiniere sunt adesea
importante pentru pestii cu importanta comerciala si specii de nevertebrate.
Padurile de mangrove sunt importante pentru ecosistemul recifilor de corali din
apropierea tarmului.
Reprezinta o zona tampon intre zona de coasta si oceanul deschis, prinzand sedimente in
timp ce sunt aduse catre tarm.Acesta e un aspect important pentru dezvoltarea recifilor de
corali, apa oceanica fara sedimente fiind un imperativ pentru viata acestora.
Habitatele principale ce sunt intalnite in padurile de mangrove sunt reprezentate de
namol, de apa si de copaci si arbusti.
Animalele ce pot fi intalnite in padurile de mangrove sunt crabi, moluste, insecte terestre
si paianjeni, pesti care se deplaseaza pe suprafata namolului cu ajutorul inotatoarelor
pectorale, creveti si meduze .Aceste animale folosesc adesea padurile de mangrove
pentru o perioada din ciclul lor de dezvoltare, ca de exemplu in cazul pestilor cand sunt
intalnite stadiile juvenile.Alte animale folosesc mangrovele zilnic, venind odata cu fluxul
sa se hraneasca cu nevertebratele ce sunt abundente in mangrove, si deplasandu-se inapoi
in ocean odata cu refluxul.
Este un foarte puternic tipar de comportament legat de maree in mlastinile padurilor de
mangrove, in privinta animalelor ca pestii, crevetii si meduzele ce sunt active la flux, si
crabi si melci ce domina mlastina la reflux.
Zona intertidala
Zona intertidala sau zona litorala este o parte a tarmului ce se afla sub apa la flux si este
expusa la reflux.
Aceasta zona adaposteste diferite grupuri de animale a caror componenta depinde de zona
geografica in care se afla(tropicala sau temperata).

Aceasta zona, in cazul recifilor este cea care determina anumite adaptari ale organismelor
ce traiesc aici.Daca este prezent fenomenul de flux ele trebuie sa fie capabile sa reziste
conditiilor din mediul aerian sau sa-si gaseasca mediu umed pentru a supravietui in acea
perioada.
Unele vietiutoare traiesc in balti aflate intre stanci sau sub pietre, ca de exemplu
nudibranhiatele, crabii, anemonele, pestii si algele.Unele pot depozita apa in cochiliile lor
ca de exemplu gasteropodele marine si crabii.
Coralii, in general nu cresc in zona intertidala, dar unele specii robuste de corali cresc
aproape de suprafata si pot suporta expunerea cateva ore la un reflux foarte jos.Unii
corali pot fi ucisi sau pot albi daca este un reflux ce coincide cu temperaturi mari sau cu
precipitatii in cantitati ridicate.
In timpul fluxului forta valurilor si a curentilor sunt cele care influenteaza viata
coralilor.Cei care traiesc aproape de suprafata nu au ramificatii puternice,ca o adaptare la
acest mediu.

CAPITOLUL V
FACTORII DE MEDIU CE ACTIONEAZA ASUPRA RECIFELOR DE CORALI
Factorii de mediu sunt abiotici(cuprinzand factorii geologici, geografici, fizici, chimici,
rhopic, mecanici, cosmici, climatici) si biotici(relatii intraspecifice, relatii interspecifice,
factorii antropici).
Sistemul ce sustine viata pe pamant
Atmosfera este un strat gazos ce inconjoara planeta.In ziua de azi ea este aproape
uniforma pana la 80 kilometri deasupra Pamantului.Constituentii principali sunt oxigenul,
azotul si hidrogenul.Alte gaze sunt apa, dioxidul de carbon, metanul, dioxidul de azot.
Atmosfera are un rol important in mentinerea constanta a temperaturii
Pamantului.Numai 58% din energie ajunge la suprafata pamantului.Restul energiei
incidente este ori reflectata inapoi in spatiu, ori absorbita.
Energia ce ajunge pe Pamant il incalzeste.Pentru a mentine echilibrul, o cantitate egala de
energie e reflectata inapoi in spatiu.Fara atmosfera, temperatura medie a planetei noastre
ar fi de -18 grade celsius.Cu atmosfera pe care o avem azi, temperatura medie e de 33-15
grade celsius.Acesta este efectul de sera-atmosfera se comporta ca o patura si pastreaza in
ea o parte din caldura.
Acum ne confruntam cu problema intensificarii efectului de sera ce conduce la incalzirea
globala.
Efectele schimbarii climatului asupra mediului marin
Mari cresteri ale volumelor gazelor de sera in atmosfera au aparut deja.Calculele indica
faptul ca numai cresterea concentratiei de dioxid de carbon va face ca temperatura sa
creasca cu 1.5-4.5 grade celsius.Cel mai probabil efect ce va insoti incalzirea globala va
fi topirea calotelor glaciare, aceasta va duce la marirea nivelului marii, in timp ce pe
pamant desertul se va extinde.
Se crede ca nivelul marii va putea creste cu 80 centimetri pana la sfarsitul anului 2100.
Recifii de corali ar putea sa tina pasul cu aceasta crestare globala a nivelului marii, dar o
crestere a temperaturii apei ar fi devastatoare.

Alta amenintare pentru viata marina este cresterea cantitatii de raze ultraviolete ce
patrund prin atmosfera.Ozonul este importatant pentru absorbirea acestora si gazele
daunatoare ca CFC(create de om) il distrug.
Radiatiile UV sunt daunatoare pentru multe animale si plante, si unul din cele mai
importante efecte ale acestor radiatii este inhibarea fotosinteze.Fitoplanctonul din mare ar
putea sa scada productivitatea, iar asta inseamna mai putina energie in intregul lant trofic
de la primul nivel al piramidei trofice, afectand intregul ecosistem oceanic.
El Nino(OSEN, Oscilatia Sudica El Nino)
Aceasta denumire i-a fost data prima data unui curent ce aparea in perioada fiecarui
Craciun, curgand pe la sud de Peru de-a lungul coastei, aducand ploaie si temperaturi
ridicate.
Aceste conditii durau cateva luni, dar in unii ani acestea durau pana in mai sau
iunie.Curentii calzi si schimbarile din Oceanul Pacific au intrerupt curentii normali de
upwelling de pe coasta peruana.
Acesti curenti pe verticala aduc nutrienti din apele din adancime la suprafata si fac din
aceste ape zone cu productivitate mare.
Cand conditiile datorate lui El Nino intrerup fenomenul de upwelling, unele populatii de
peste si pasarile dependente de mediul marin sunt afectate, si pot chiar sa dispara.
Numele de El Nino se refera acum la anii in care fenomenul este exceptional de puternic.
Se stie ca El Nino este o parte din schimbarile atmosferice de presiune, curentii de
suprafata ai oceanului si ploi de-a lungul zonei tropicale a Oceanului Pacific, toate
acestea find denumite oscilatiile sudice.
In unii ani fenomenul are efecte mai distructive decat in altii.Au avut loc 10 evenimente
El Nino cu importanta majora in ultimii 40 de ani, succedandu-se la fiecare 3-5 ani.Cel
din 1982-1983 a fost cel mai sever din ultimii 500 ani si a avut un efect major asupra
climei din sudul Americii.Cresterea temperaturii marii a fost cu 7-8 grade celsius.Aceasta
a cauzat masive albiri ale coralilor din recifele din Pacificul de Est si zone ca Insulele
Galapagos au suportat 95% piederi de corali.

Ridicarea si coborarea nivelului marii

Recifii moderni au o zona de dezvoltare restricionata la ape calde, limpezi, bine luminate
si transparente.Pentru ca recifii de corali nu traiesc decat pana la 20 metri adancime, mici
shimbari ale nivelului marii pot avea efecte dramatice asupra cresterii coralilor.Pozitia
recifilor fosili in straturile geologice este un indicator al nivelului marii in momentul
formarii recifului, pentru ca recifii au crescut mereu pana la nivelui refluxului.
Schimbari ale nivelului marii au avut loc mereu in timpul evolutiei coralilor si
organismelor din recif.Au avut loc 17 cicluri ale cresterii nivelului marii in ultimele 2
milioane de ani.
Cele mai multe schimbari ale nivelului marii au avut loc cu o rata de 10-12 metri la 1000
ani, iar cresterea recifilor de corali este destul de rapida pentru a tine pasul cu acest tip de
modificari.
Cel mai important efect al schimbarii nivelului marii este modificarea substratului
necesar pentru dezvoltarea recifului, mai ales cand nivelul global al marii este foarte
scazut, insa totodata are loc si o modificare a curentilor oceanici(afectand dispersia
larvelor de nevertebrate) si tipul de sedimentare(coralii nu pot creste in regiuni cu
sedimentare ridicata), aceasta afectand distributia recifilor de corali.
Un nivel foarte scazut al marii este un factor important in multe din disparitiile in masa
de-a lungul erelor geologice.
Cresterea si scaderea nivelului marii poete fi determinata de miscari ale scoartei
pamantului si schimbari in cantitatea de apa prinsa in calotele glaciare(sunt multi factori
ce determina modificari ale temperaturii globale ce cauzeaza topirea sau inghetarea
calotelor polare).
Ultima mare topire polara(perioada de nivel ridicat al marii) a avut loc acum 130-75 mii
de ani in urma, cand nivelul marii era cu aproximativ 6 metri mai mare decat acum.
Nivelul marii a scazut de-a lungul secolelor, ajungand la o scadere mare acum 18 mii de
ani.In aceasta perioada nivelul marii se afla la 120-135 metri mai jos decat acum, iar
calotele glaciare s-au extins spre ecuator.
In regiunea indo-pacifica mai era o zona cu conditii de mediu favorabile dezvoltarii
coralilor foarte restransa, iar acestia se mai gaseau doar in zona de est a
Indoneziei.Aceasta situatie este importanta pentru ca zona restransa cu corali a Indoneziei

a trebuit sa repopuleze intreaga regiune dupa cresterea nivelului marii.Acest fenomen

explica de ce Marea Bariera de Corali are cea mai mare diversitate de corali.
Acum ne confruntam cu o crestere rapida a nivelului marii datorita actiunii omului ce are
efecte asupra incalziri globale.Aceste schimbari ar putea sa produca cea mai mare
crestere a nivelului marii din ultimii 30 000 ani, dar cu o rata mai mare ca niciodata.
Distrugerea echilibrului
Recifii de coral au infruntat factorii naturali in intreaga lor evolutie.
Acum adevarata amenintare la adresa recifilor de corali o reprezinta actiunea umana, care
se adauga efectelor naturale devastatoare.
Recifii sunt adaptati sa se refaca in urma furtunilor si a altor fenomene naturale cu impact
pe termen scurt pentru ca au destul timp intre aceste fenomene sa se regenereze.
De fiecare data cand are loc o furtuna sau este un fenomen de albire a coralilor, o
pierdere de ulei etc, este mai mult decat pot suporta coralii.Reciful poate supravietui, dar
ecosistemul este diferit de cel initial.
Actiunea umana poate avea un impact mai mare decat al fenomenelor naturale.Oamenii
pot introduce substante chimice, cum ar fi petrolul si metale grele in ocean, pentru care
recifii nu au nici o metoda de aparare.
Impactul uman este de obicei pe termen lung, ca de exemplu poluarea cu ape de canal, si
poate mentine echilibrul distrus pentru mult timp.
De exemplu, avand in vedere ca inainte un ciclon era urmat de colonizare algala pe
reciful devastat, care, eventual faceau loc dezvoltarii coralilor, acum este un motiv de
ingrijorare faptul ca algele pot deveni dominante, balanta fiind inclinata in favoarea lor si
pot impiedica biota specifica recifului sa se dezvolte.
Alt factor cu importanta majora este eutrofizarea datorata poluarii si inlaturarea pestilor
iebivori prin pescuit in exces, in favoarea cresterii algelor in recif.
Factorii globali ce modifica echilibrul
Efectele negative ale actiunii omului la scara globala, ca de exemplu schimbarea
climatului, au inceput sa se resimta si la nivelul recifilor.

Multi recifi din Pacificul de Est au fost devastati de efectele fenomenului El Nino din
1983.Aproximativ 95% din recifii din zona Insulelor Galapagos au fost distrusi.Ciclul
avariatiilor asupra recifului in aceasta zona produse de catre El Nino a avut loc timp de
mii de ani, iar perioada de refacere a recifilor s-a estimat la 500 ani.Pentru ca sunt izolati
de ceilalti recifi din lume este necesar un timp mai lung coralilor si altor larve sa sosesca
si sa recolonizeze aceasta zona.Acesti recifi pot fi vulnerabili in mod special la
schimbarile climatice si la incalzirea globala, precum si la alti factori ca aluviunile si
poluarea ce ii opreste sa colonizeze o zona.
Aluviunile
Aluviunile alohtone reprezinta adaosul unei cantitati de mal cu particule foarte fine in
apa.
Sedimentele fixate pe recif provin in general din apa scursa de pe continent.
In zonele rurale principala cauza a sedimentarii o constituie degradarea pamantului
datorata managementului necorespunzator al zonelor agricole.
Acestea pot rezulta din curatarea in masa a pamantului cultivat sau din pasunat, minerit si
dezvoltare costala inadecvata, toate acestea destabilizand solul si marind gradul de
eroziune.
Distrugerea unor habitate specializate in fixarea sedimentelor, ca de exemplu padurile de
mangrove duce la cresterea de cantitatii de sedimente ce ajung in apa.
Zonele urbane au un rol important in deteriorarea solului.
Coralii sunt sensibili la cantitatea de sedimente din apa, putandu-se sufoca daca aceasta
cantitate are valori peste cele normale.
Tot acest factor determina o turbiditate a apei ce nu mai pemite patrunderea luminii in
apa, micsorand rata fenomenului de fotosinteza de la nivelul coralilor si plantelor.Lantul
trofic de la nivelul recifului este afectat, iar biodiversitatea scade.
Eutrofizarea
Este un proces ce are loc cand cantitatea obisnuita de nutrienti din apa creste.Acesta se
datoreaza apelor de pe continent ce vin incarcate cu nutrienti.In zonele urbane acestea au

legatura cu canalele de scurgere, a caror apa e plina de materiale fecale, apa de ploaie,
detergenti cu continut mare de nitrati.
Pamantul ce este pavat din zonele urbane impiedica absorbirea apei.Excesul de apa de pe
suprafetele pavate este canalizat spre mare, acesta adunand toate deseurile din calea sa si
transportandu-le in apa.
O sursa importanta de exces de nutrienti o reprezinta apa de pe zona de coasta ce contine
fertilizatori folositi in agricultura.Acestia duc la inmultirea populatiilor de alge, ce
determina moartea recifului.
Poluarea
Reprezinta o problema majora din cauza retentiei de apa incarcata cu metale grele, petrol,
substante toxice si gunoi in anumite zone si scurgerea ei in mare.Petrolul provine in
special din canalele de scurgere din zonele urbane, de la automobile si statiile de petrol,
un procent mai mic fiind reprezentat de pierderile de petrol de catre nave si din
inlaturarea lor din fabrici.
Petrolul poate omori organismele ce se acopera cu el.
Chimicale ca pesticide si ierbicide sunt in special periculoase pentru ca sunt foarte toxice
pentru plantele marine si animale si pot persisita in mediu pentru decenii sau chiar mai
mult.Aceste chimicale pot fi concentrate in animalele din lantul trofic si trecute mai
departe printr-un proces numit bioacumulare.Asta se intampla datorita substantelor toxice
ca metalele grele si pesticidele ce sunt trecute mai departe in lantul trofic atunci cand un
pradator se hraneste cu un organism contaminat, iar aceasta contaminare poate ajunge si
la omul ce le consuma, pentru ca fiintele umane sunt in varful piramidei trofice.
Desi organismele salbatice contaminate pot fi concentrate in jurul sursei de poluare cum
ar fi marile orase, animalele mobile ca pestii si pasarile pot trece mai departe toxinele
catre pradatorii lor in mai multe medii in care acestea migreaza.
Un caz faimos de bioacumulare a pesticidelor a fost in zona Australiei, unde pasarile au
mancat pestele din apele poluate si au acumulat toxinele.Pesticidele din peste au inmuiat
cojile oualor pasarilor si s-a redus rata natalitatii.

Schimbarea climatului
Unele din problemele actuale ale climei cu care ne confruntam sunt incalzirea globala,
subtierea stratului de ozon si fenomenul El Nino, acestea avand efecte secundare asupra
recifilor de corali de pe tot pamantul.
Recifii au fost primii indicatori ai acestor probleme, cele mai mici variatii ale
temperaturii apei oceanice au determinat raspunsuri negative ale acestora.

Pescuitul
Industria pescuitului este una din cele mai importante si valoroase industrii maritime.
Totusi pescuitul excesiv si metodele de pescuit au devenit o problema pentru
ecosistemele marine, inclusiv pentru recifii de corali, ce sunt resurse principale de peste.
Recifii au o complexa retea trofica, iar ecosistemul recifilor de corali poate fi afectat
direct sau indirect.
Pescuind doar o anumita specie afecteaza in mod evident acea specie, dar in acelasi timp
afecteaza si celelate organisme ce se hraneau cu aceasta specie, dar si plantele cu care se
hranea specia respectiva de peste.
Reciful poate sa fie amenintat de asemenea in mod indirect de pescuitul ce are loc in
oceanul deschis din apropierea recifului.Acesta poate afecta numarul de animale ce au un
stadiu larval ce are loc in interiorul recifului.
Alta amenintare la adresa recifilor este pescuitul cu ajutorul navodului, prinzandu-se pe
langa animalele dorite si alte organisme ce nu sunt necesitate si sunt lasate sa
moara.Unele din aceste animale sunt albatrosul, rechinii si delfinii.
Recifii sunt adesea raniti prin numeroase procese fizice-ancore, plase si barci, gunoi.
In multe zone ale lumii, in special in Sud-Vestul Pacificului si in Asia, in zonele de recif,
metodele distructive de pescuit sunt adesea folosite pentru a obtine o captura mai mare
sau pentru a prinde anumiti pesti pentru piata asiatica destinata restaurantelor.Cianura
este adesea folosita.Alta metoda este folosirea dinamitei, aceasta fiind cea mai distructiva
activitate a omului asupra recifului.

Colectarea de pesti tropicali pentru acvarii are un impact negativ asupra acestor populatii
de pesti din recifi.
Turismul
Pentru ca recifii sunt un ecosistem atat de incredibil ei sunt atragatori pentru scafandri si
pentru multi alti vizitatori.Scufundatorii distrug bucati de recif din neatentie.
Turismul indirect afecteaza recifii prin constructiile si zonele de vacanta aproape de recifi
pentru a permite oamenilor sa se bucure de zona.
Aceasta constituie o problema in privinta canalelor de scurgere ce duc la o crestere a
gradului de sedimentare si eutrofizare.
Forarea pentru a gasi petrol si gaze naturale, poluarea datorata curatarilor instalatiilor,
problemele legate de transportul cu ambarcatiuni, asociate cu transportul petrolului prin
apele ce inconjoara reciful determina afectarea vietii ecosostemului recifal.Petrolul creaza
afectiuni mari asupra plantelor si animalelor, iar larvele de nevertebrate pot fi impiedicate
sa se dezvolte aici, afectand colonizarea recifului pe distante mari.
Navigatia si mediul marin
Navigatia reprezinta o amenintare pentru recifii de corali.Poluarea, ca petrolul si
zgomotul, datorate numarului imens de ambarcatiuni creste constant.
Deversarile de petrol de la nave omoara toate vietuitoarele ce vin in contact cu el, la toate
nivelele, de la pasari, pesti, mamifere pana la micii polipi de corali, avand consecinte
negative pe termen lung asupra acestora.
Uneori organismele sunt luate odata cu apa de balast de catre nave si duse in zone
diferite ale pamantului, unde conditiile necesare vietii lor lipsesc.Aceasta apa este uneori
eliberata in port cand un nou transport este incarcat.(regulamentul australian cere navelor
sa deverseze aceasta apa de balast in larg).
Uneori animalele transportate pot gasi conditii prielnice si se pot dezvolta, devenind chiar
excesive pentru organismele autohtone, acestea neputand sa tina pasul cu dezvoltarea lor
infloritoare.
.

Reciclare la nivelul recifilor

Pe un recif de corali nimic nu e irosit.Detritivorele sunt ca niste gunoieri ai recifului.Ei
ingera resturile animalelor aflate in descompunere si ale plantelor din recif.
Coralii au de exemplu un mecanism de curatare de sedimentele ce-i pot sufoca.Ei
ejecteaza un mucus din polip si acesta pluteste carand cu el sedimentele.
In acest mucus este o bacterie ce-l imbogateste in nutrienti si-l face valoros ca hrana
pentru unii viermi si crustacei.
Relatii interspecifice
Multe din animalele din recif si-au dezvoltat relatii speciale cu alte specii de animale
pentru a-si imbunatatii strategiile de supravietuire.
Tipuri de simbioza includ mutualismul, cand ambele specii profita de pe urma acestei
relatii.Parazitismul are loc atunci cand unele animale traiesc pe alte animale pentru a-si
obtine hrana, iar gazda de cele mai multe ori are de suferit.Comensalismul are loc intre
mai multe specii ce traiesc sub acelasi acoperis fara a interactiona prea mult.Unele relatii
de simbioza sunt oportuniste.Alte relatii pot fi permanente cum ar fi acelea dintre polipul
de coral si zooxantele sau dintre pestele clown si anemone.
Relatia de simbioza
Coralii ce formeaza recifi se gasesc in general la adancimi mai mici de 46 metri, unde
lumina solara poate patrunde, Pentru ca acesti corali au o relatie de simbioza cu un
anumit tip de alge microscopice, lumina solara este necesara pentru dezvoltarea lor
Recifii tind sa se dezvolte mai repede in ape transparente.Aceste ape permit luminii sa
patrunda pana la algele simbiotice din interiorul tesuturilor polipilor de corali.Multi
oameni de stiinta considera ca aceste alge, numite zooxanthellae, ajuta la calcifierea
polipului.
Adaptarile la absorbirea luminii nu permit coralilor sa traiasca in ape cu lumina slaba.
Acesti corali necesita temperaturi mari ale apei oceanice(20-28 grade Celsius)
Dezvoltarea recifilor este mai abundenta in zonele cu o actiune mai puternica a
valurilor.Acestea aduc hrana, nutrienti, si oxigen recifului, ajuta la imprastierea larvelor
de corali si previn depunerea sedimentelor pe reciful de corali.
Precipitarea calciului din apa e necesara pentru a forma sheletul unui polip de coral.
Aceasta precipitare se intampla cand temperatura si salinitatea apei sunt ridicate, iar
concentratia de dioxid de carbon e scazuta.Aceste conditii sunt tipice apelor transparente
si calde de la tropice .
Majoritatea coralilor cresc pe substrat dur.

Animale care se hranesc cu recifi de coral

Steaua de mare cu coroana de spini este un bun exemplu in privinta a ceea ce se poate
intampla cand activitatile umane distrug echilibrul din ecosisitemul recifului.
Pornirea violenta a acestei stele de mare ce se hraneste cu corali a fost prima data
inregistrata la inceputul anilor 1900 si a fost o mare problema pentru Marea Bariera de
Corali din 1960.Steaua de mare se hraneste cu tesutul coralilor si lasa in urma scheletul
mort.Ultima izbucnire a afectat 17% din Marea Bariera de Corali.Alti recifi precum cei
din Maldive, Indonezia, Vanuatu si Fiji au fost de asemenea afectati. Cauza exacta a
acestor porniri violente nu se cunoaste, dar este probabila o combinatie de factori,
incluzand eutrofizarea apelor recifale(supravietuirea larvelor de stea de mare) si depasirea
limitelor pescuitului(reducandu-se numarul pradatorilor larvelor si juvenililor stelei de
mare).
Un efect similar cu cel al stelei de mare l-a avut Drupella sp., un gasteropod ce a devastat
reciful Ningaloo din vestul Australiei.
Relatia de simbioza cu algele zooxanthellae
Acestea sunt alge galben-brune(dinoflagelate) ce traiesc in simbioza, in interiorul
coralilor ce construiesc recifi.Nutrientii oferiti de alge dau posibilitatea de a se hrani si
reproduce destul de repede pentru a forma recifi.Aceste alge ofera coralilor hrana sub
forma de produsi de fotosinteza. In schimb, coralii le ofera protectie si acces la
lumina.Prin fotosinteza algele transforma dioxid de carbon si apa in oxygen si
carbohidrati.Coralul foloseste carbohidratii ca nutrienti, iar oxigenul e folosit in
respiratie.In schimb, coralul cedeaza algelor dioxid de carbon.Nitrogenul si fosforul sunt
schimbate intre coral si alge.
Datorita necesitatii mari de lumina, coralii ce contin zooxantele traiesc in ape oceanice la
o adancime mai mica de 100 metri(Goreau et al.,1979).Ei traiesc de asemenea in ape cu
cel putin 20 grade Celsius si sunt intoleranti la salinitate mica si turbiditate mare.
La inceput se credea ca zooxantelele fac parte din aceiasi specie, Symbiodinium
microadriaticum (Rowan and Powers, 1991).Insa, de curand, zooxantele din diferiti
corali s-a descoperit ca apartin la cel putin 10 taxoni algali diferiti, din Phyllum
Dinophlagellata
Pentru a se hrani, coralii se bazeaza pe produsii de fotosinteza ai algelor zooxantele.Ei
pot captura si zooplankton pentru hrana lor.
(www.wikipedia.org\wiki\coral_reef.com)

CONCLUZII
Desi se afla situati in apele sarace in nutrienti de la tropice, recifii de corali au o mare
diversitate a vietuitoarelor.
Recifii sunt un ecosistem ce poate raspunde in multe moduri la schimbarile ce au loc in
mediul lui
Multi oameni ii privesc ca pe niste medii fragile, dar privind la dezvoltarea lor de-a
lungul timpului si la dificultatile intalnite, ei pot fi vazuti ca niste ecosisteme plastice,
putand face fata diversilor factori de mediu ce au actionat asupra lor.Acum, datorita
actiunii omului, sunt pusi intr-o pozitie vulnerabila.
.Ei sunt afectati de activitatea umana de pe pamant pe care noi nu o consideram legata de
ocean-poluarea provenita de la activitatile industriale, chimicalele provenite din
agricultura si sedimentele din despaduriri, eroziunea zonei de coasta, toate pot ajunge in
ocean si distruge recifii de corali.

BIBLIOGRAFIE

RADU, GH., V. SI RADU, V., V.-ZOOLOGIA NEVERTEBRATELOR, VOLUMUL I,

EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1972, pag.271-272
WWW.REEF.EDU.AU.COM
WWW.WIKIPEDIA .ORG\WIKI\CORAL REEF.COM