Clasificarea solurilor din Romania

I-a clasificare sistematica Gh. Munteanu Murgoci

1911 pe conceptii genetico-geografice
1966 Comisia Speciala de Nomenclatura si Clasificatie Societatea
Nationala Romana pt. Stiinta Solului:
1969 Clasificarea morfologica a solurilor Romaniei criterii climatice
devin proprietati ale solului (proprietati morfometrice)
1973 II-a varianta
1976 III-a varianta
1979 actuala Sistemul roman de clasificare a solurilor (ICPA, MAIA,
OJSPA)
Ord.519 8 Aug. 2003 Ministerul Agriculturii, Padurii, Apelor si Mediului
SISTEMUL ROMAN DE TAXONOMIE A SOLURILOR
SRTS ICPA Bucuresti
Tipul genetic de sol unitate principala in taxonomia solurilor din Romania
Taxoni
Superior Clasa de sol
Tip de sol
Subtip de sol

Inferior Varietatea de sol

Specia de sol
Familia de sol
Varianta de sol

1. Clasificarea solurilor la nivel superior

a. Clasa de sol totalitatea solurilor caracterizate printr-un anumit stadiu sau mod
de diferentiere a profilului de sol determinat de prezenta unui
anumit orizont pedogenetic sau proprietate esentiala, considerate
elemente diagnostice specifice celor 12 clase
b. Tipul (genetic) de sol o grupa de soluri asemanatoare separate in cadrul unei
clase de soluri, caracterizate printr-un anumit mod
specific de manifestare a uneia sau mai multora dintre
urmatoarele elemente diagnostice:
- orizont specific clasei si asocierea lui cu alte orizonturi
- trecerea de la sau orizontul diagnostic specific clasei

c. Subtipul de sol o subdiviziune in cadrul tipului genetic, care grupeaza soluri

caracterizate printr-un anumit grad de exprimare a
caracteristicilor specifice tipului, fie o anumita succesiune de
orizonturi, unele marcand tranzitii spre alte tipuri, iar altele
fiind caracteristici de importanta practica deosebita
Clasa:
1. PROTISOLURI
PRO

- LITOSOL
- REGOSOL
- PSAMOSOL
- ALUVIOSOL
- ENTIANTROPOSOL

- orizont A sau O sub 20 cm grosime

- fara alte orizonturi diagnostice
- roca Rn sau Rp sau orizontul C
- nu prezinta orizont CCa
2. CERNISOLURI
CER

- KASTANOZIOM
- CERNOZIOM
- FAEOZIOM
- RENDZINA

- orizont Am continuat cu intermediar AC, AR, Bv sau Bt, avand in partea

superioara culori cu valori si crome sub 3,5 (umed)
- orizont Amf (A molic forestalic) urmat de AC sau Bv (indiferent de culori)
si de orizont CCa in primii 60 80 cm
3. UMBRISOLURI
UMB

- NIGROSOL
- HUMOSIOSOL

- orizont Au continuat cu orizont intermediar AC, AR sau Bv, avand in partea

superioara culori cu valori si crome sub 3,5 (umed)
4. CAMBISOLURI
CAM

- EUTRICAMBOSOL
- DISTRICAMBOSOL

- orizont Bv avand culori cu valori si crome de peste 3,5 (umed) incepand din
partea superioara
- nu prezinta orizont CCa in primii 80 cm (exceptand cele afectate de
eroziune)
5. LUVISOLURI
LUV

- PRELUVOSOL
- LUVOSOL
- PLANOSOL
- ALOSOL

- orizont Bt avand culori si crome de peste 3,5 (umed), incepand din partea
superioara
- nu se includ solurile cu orizont Btna (B argic-natric)
6. SPODISOLURI
SPO

- PREPODZOL
- PODZOL
- CRIPTOPODZOL

- orizont spodic Bhs, Bs sau criptospodic Bcp

7. PELISOLURI
PEL

- PELOSOL
- VERTOSOL

- orizont pelic sau vertic incepand din primii 20cm sau imediat sub Ap
8. ANDISOLURI
AND

- ANDOSOL

- orizont andic in profil, in lipsa orizontului spodic

9. HIDRISOLURI
HID

- STAGNOSOL
- GLEIOSOL
- LIMNOSOL

- proprietati gleice Gr sau stagnice intense W care incep in primii 50cm

- sau orizont Al (limnic) sau histic T submers

10. SALSODISOLURI
SAL

- SOLONCEAC
- SOLONE

- orizont salic sa sau natric na in partea superioara a solului (in primii 50cm)
sau Btna
11. HISTOSOLURI
- HISTOSOL
HIS
- FOLIOSOL
- orizont folic O sau turbos T in partea superioara a solului de peste 50cm
grosime sau doar 20cm daca e situat pe orizont R
12. ANTRISOLURI
ANT

- ERODOSOL
- ANTROSOL

- orizont antropedogenetic sau lipsa orizontului A si E, indepartate prin

eroziune accelerata sau decapitare antropica
2. Clasificarea solurilor la nivel inferior
- caracteristici morfogenetice (nefolosite la nivel superior)
- anumite proprietati ale materialului parental
- din procesul de formare si evolutie a solului
- din procesul de productie
a. Varietatea de sol
- gradul de gleizare a solului G
- gradul de stagnogleizare a solului W
- gradul de salinizare a solului S
- gradul de sodizare a solului A
- adancimea de aparitie a carbonatilor K
- grosimea solului pana la roca consolidata d
b. Specia de sol
- caracteristici granulometrice sol mineral
- gradul de transformare a materiei organice sol organic = histosol
- variatia acestora pe profil

c. Familia de sol grupare litologica ce reuneste soluri cu acelasi grad de

dezvoltare din acelasi material parental, mineral / organic
- categoria de material parental depozit de cuvertura
- clasa granulometrica simplificata (gradul de transformare a materiei
organice in cadrul materialelor parentale organice)
d. Varianta de sol subdiviziune cu caracter antropic, determinata de modul
de folosinta a terenului sau de o eventuala poluare / alte
modificari ale solului, ca urmare a folosirii lui in productie
- modul de folosire a solului
- tipul si gradul de poluare a solului
- modificari ale solului, rezultate prin utilizarea in productie
3. Denumirea solului
a. Clasa subst. + i + sufix soluri
subst. Ia parte caracterul esential
- simbol: 3 majuscule
b. Tipul 1 cuvant + o

CER - cernisoluri

(traditionale)

- simbol: 2 majuscule

CZ cernoziom
LS litosol
LV luvosol

c. Subtipul simbol: grupuri (max 3) de cate 2 litere mici

CZcb cernoziom cambic
VSgc vertosol gleic
d. Nivel inferior litere mari / mici la care se asociaza uneori a 2a litera (mica)
sau cifre
CZ ka vs gc/G3 S1 k1 5/6 Tf a/Ai cernoziom calcaric vertic
batigleic, batihiposalic,

proxicalcaric, luto-argilos / argilos,

dezvoltat pe depozite fluvio-lacustre
argiloase, arabil, irigat
e. Nivel superior
CZ ka vs gc cernoziom calcaric vertic gleic
- clasa granulometrica simplificata pt. orizontul superior (indicativ 22)
CZ ka vs gc/t cernoziom calcaric vertic gleic, lut argilos