Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
n vecintatea parcului se afl numeroase obiective de interes istoric, cultural i turistic; astfel:
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Joseni din Dragoslavele, construcie 1661, monument istoric.
Biserica "nlarea Domnului" - Suseni din Dragoslavele, construcie 1745, monument istoric.
Biserica "Sf. Mucenici Gheorghe i Dumitru" - Suseni din Rucr, construcie 1780, monument istoric.
Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" a schitului Dragoslavele, construcie sf. sec. XVII, strmutat 1949 din Luna de Sus, Cluj, monument istoric.
Biserica "Intrarea n Biseric a Maicii Domnului" din Tohanu Nou, construcie 1779, monument istoric.
Ansamblul bisericii " Sf. Nicolae" din Zrneti (Biserica "Sf. Nicolae" i paraclisul), construcie sec. XVI - XIX, monument istoric.
Biserica "Naterea Maicii Domnului" din Zrneti, construcie secolul al XVIII-lea, monument istoric.
Biserica "Sf. mprai" din satul Podu Dmbovi ei, construc ie 1940, monument istoric.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Fundata, construcie 1843, monument istoric.
Biserica "Sf. Nicolae" din Moieciu de Jos, construcie 1761, monument istoric.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Bran, lca de cult ortodox (monument istoric) ridicat ntre anii 1828-1836.
Castelul Bran
Castelul Bran (monument istoric) construit ntre anii 1211-1377 cu destinaie iniial de cetate militar (de supraveghere a Pasului Rucr-Bran) i transformat n anul 1920, n castel (cnd era n
Muzeul satului Bran care adpostete importante valori ale arhitecturii tradi ionale din ara Brsei (case rneti ce includ anexe gospodreti, joagr, piu, drste) i reflect ocupa iile strvechi
ale localnicilor (prelucrarea lemnului, cultura plantelor i cre terea animalelor) [20]
Ruinele cetii Oratea din satul Podu Dmbovi ei, construcie datat la mijlocul sec. al XIV-lea.
In afara volumului de precipitatii lunare si anuale, este important de cunoscut si modul in care acestea se repartizeazain cursul anului, adica frecventa zilelor cu precipitatii (peste 0,1 mm).
Numarul acestor zile este de 180-200, cele mai multe zile inregistrandu-se in sezonul de vegetatie, lunile mai-august, in acesta perioada cazand 47-52% din totalul precipitatiilor dintr-un an.
Predominarea in cursul anului a precipitatiilor sub forma solida pe masura ce creste altitudinea, atrage dupa sine cresterea grosimii stratului de zapada si a duratei mentinerii lui (140-200 zile).
Prima ninsoare se inregistreaza la mijlocul lunii octombrie (12.X) in zonele mai joase, ea devenind din ce in ce mai timpurie in raport cu crosterea altitudinii, astfel ca in partea superioara a
pasunii Funduri Prelungi aceasta se produce spre sfarsitul lunii septembrie (27.09).
3. Vantul - Avand in vedere pozitia si orientarea masivului Piatra Craiului,frecventa cea mai mare o au vanturile care bat din sectorul vestic si nord-vestic. Pe versantul estic, din cauza
adapostului, zapada se acumuleaza in cantitati mari in portiunile concave ale terenului, unde este afanata si troienita. Dimpotriva, pe versantul vestic, expus vanturilor, zapada este, in general,
viscolita si compacta, avand o grosime mai mica.
Frecventa calmului are o valoare medie de 8-9% si este mai mare in zonele joase ale teritoriului, 11% la statia Fundata, si mai mica, 6-7%, cu cat ne apropiem de creasta.
In ceea ce priveste intensitatea (viteza) medie a vantului, ea creste cu altitudinea, variind in functie de directia lui. Numarul mediu al zilelor cu vant puternic (V 11m/sec) este, in medie 40, iar
al zilelor cu furtuna (V 16m/sec) este in medie 8. Lunile cele mai periculoase din acest punct de vedere sunt martie-mai.
Parcul National Piatra Craiului este situat in Carpatii Meridionali incluzand Creasta Pietrei Craiului, in totalitate si spatii din culoarele intramontane limitrofe, Rucar-Bran si Rucar-Zarnesti.
Parcul National Piatra Craiului se extinde pe raza judetelor Brasov si Arges, incluzand suprafete apartinand localitatilor Zarnesti, Moeciu (satele Magura si Pestera), Bran, Rucar si
Dambovicioara. PNPC se intinde intre coordonatele de 450 22 1.73 si 450 34 49.55 latitudine nordica si 250 08 51.61 si 250 21 57.21 longitudine estica. Suprafata totala a Parcului
National Piatra Craiului este de 1477n interiorul parcului este prevazuta o zona cu protectie stricta, n suprafata de 6053.8 ha (Brasov 2619ha, Arges 3434.8 ha). Zona cu protectie stricta mai
include si alte 4 zone carstice, si anume Cheile Zarnestilor (Prapastiile Zarnestilor) n judetul Brasov si Cheile Dmbovicioarei, Cheile Brusturetului si Cheile Dmbovitei, situate n judetul
Arges, precum si o arie de protectie cu caracter de rezervatie naturala totaliznd 1.5 ha (Pestera Liliecilor). In interiorul zonei cu protectie stricta se afla si zona n care pasunatul este interzis, cu
o suprafata 515.5 ha.
Zona de protectie integrala are suprafata de 104,6 ha. Restul suprafetei constituie zona de conservare durabila (6835.2 ha), respectiv zona de dezvoltare durabila (1765,4 ha)3 ha din care 7806
ha in jud. Brasov si 6967 i
n jud
etul Arges.
Fauna
Ape
Constitutia geologica a Pietrei Craiului, preponderent calcaroasa, se caracterizeaza prin imposibilitatea retinerii apelor de infiltratie sau de siroire, pentru a da nastere unor panze freatice si, in
final, unor vai cu apa. Asa se explica faptul ca in timp ce vaile care brazdeaza trupul masivului sunt lipsite de apa, singurele vai cu apa sunt cele de la periferia masivului: Barsa, Dambovita,
Dambovicioara, cu unii din afluentii lor.
Raurile de pe teritoriul parcului apartin de doua bazine hidrografice principale: Bazinul Oltului in N si bazinul Dambovitei in S. Cumpana de ape dintre ele urmareste aliniamentul La Umeri Vf. Grindu - La Table - Dl. Sasu - Vf. Sterghiori. Pe teritoriul Parcului National se delimiteaza patru bazine hidrografice:
1. Bazinul Barsei - In partea nordica a masivului, Barsa Mare, afluent al Oltului, este principalul rau colector, care marcheaza limita nordica a parcului.
2. Bazinul Raul Mare al Zarnestilor - Principalul colector al apelor de pe versantul estic al masivului Piatra Craiului este Raul Mare al Zarnestilor sau Valea Prapastiilor, afluent al Barsei Mari.
El capteaza toate paraiele ce vin de pe versantul de rasarit, pasunile Zanoaga, Curmatura si Vladusca care nu au un debit permanent. Ele pot sa sece vara, in special in regiunea cheilor, sau sa
inregistreze un debit relativ mare in perioada de topire a zapezilor sau in timpul ploilor de primavara (lunile mai-iunie).
3. Bazinul Dambovicioarei - Raul Dambovicioara marcheaza o parte din limita estica a parcului, captand o serie de paraie dintre care cele mai importante sunt: Valea Grindu, Valea
Capatanelor, Valea Steghii, Valea cu Apa, Valea Muierii etc. Raul isi mareste considerabil debitul in aval unde primeste apele izvoarelor carstice Galgoaie (300 l/s), care reprezinta de fapt,
izvoarele raului Dambovicioara.
4. Bazinul Dambovitei - Principalele cursuri de apa colectate de pe teritoriul parcului sunt:Valea Dragoslovenilor cu afluentii Valea Tamasului si Padina Lancii, Valea lui Ivan, valea Urzicii,
Valea Larga, Valea Speriata, Valea Gruiului si Valea Berila.
Apele subterane, caracteristice masivului, sunt delimitate in doua bazine hidrocarstice: Bazinul Prapastiile Zarnestilor in nord si Bazinul Dambovicioara in sud.