Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I.
Limba daco-getilor
Dacii si getii vorbeau aceeasi limba, afirma geograful antic Strabo. Ei au fost
numiti geti in izvoarele grecesti si daci in izvoarele latine, dar ei erau unul si acelasi
popor.
Limba daco-getilor este un dialect al limbii traco-dace care face parte din familia
limbilor indo-europene, dintr-un grup care mai cuprinde: sanscrita, persana, sciatica,
limbile popoarelor baltice, limbile slave (grupul satem). Celalalt grup cuprinde greaca,
latina, celtica, germana (grupul kentum).
Limba traco-daca a disparut, s-au pastrat putine urme: nume de plante medicinale,
nume proprii de personae, locuri, rauri (cca. 160 de cuvinte).
Religia daco-getilor
o daco-getii credeau in zei:
- zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis (sau Gebeleizis)
- un zeu al razboiului, Derzelas sau Derzid,
- o zeitate feminina pe nume Bendis, ce corespunde zeitelor Artemis sau
Diana din mitologia greaca, respectiv romana.
o Daco-getii credeau in nemurire, in viata de dincolo de moarte
alaturi de Zalmoxis, zeul suprem. De aceea ei primeau moartea cu
seninatate.
o Mortii erau incinerati iar cenusa era depusa in urne ce se ingropau
in pamant.
o Cultul consta in slujbe, ceremonii si incantatii facute de preoti, de
obicei pe munte.
o Slujbele religioase aveau loc in sanctuare cum sunt cele
descoperite la Costsesti, Blidaru, Piatra Rosie, etc.
o La fiecare 4 ani ei comunicau cu Zalmoxis prin intermediul unui
razboinic dac sacrificat, ce urma sa-I vorbeasca zeului supreme
despre nevoile lor.
Contacte cu alte popoare
Alaturi de daco-geti, in unele regiuni au patruns, in diferite perioade:
- ilirii (Oltenia, sec. al VIII-lea i. Hr.)
- scitii (Transilvania, 600 i. Hr.)
- tracii sudici (Dobrogea, sec al IV-lea i. Hr.)
- bastarnii (Moldova mijl. sec. Al III-lea i. Hr.)
Imperiul roman constituia un pericol pentru statul dac, motiv pentru care
Burebista s-a amestecat in razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompei, ajutandu-l
pe Pompei. Victoria lui Caesar a fost urmata de organizarea unei expeditii de pedepsire a
lui Burebista intrerupta de moartea conducatorului roman(44 i. Hr.).
La moartea lui Burebista, statul dac s-a destramat. S-au format patru, apoi cinci
unitati statale: in Transilvania, in Moldova, in Maramures, in regiunea subcarpatica a
Munteniei.
Urmasii lui Burebista
Deceneu (44 i. Hr.) rege si mare poet (concentra in mainile sale puterea laica si
religioasa), a preluat conducerea statului lui Burebista, dar statul condos de acesta
se limita in zona Muntilor Orastie.
Comosicus a fost rege si mare poet al statului dac din Transilvania.
Coryllos-Scorilo (? - 68/69 i. Hr.) a fost rege timp de 40 de ani in statul dac cu centrul
in Muntii Orastie.
Diurpaneus-Duras (68/69 87 d. Hr.) a condus statul dac cu centrul in Muntii
Orastiei. In iarna 85/86 d. Hr., dacii au facut o incursiune in provincial Moesia
impotriva romanilor pe care ii infrang. Domitian a impartit Moesia in Moesia
Superior si Moesia Inferior si a pregatit o campanie in Dacia.
Coson rege al statului dac in nordul Munteniei, s-a amestecat in razboaiele civile de la
Roma in timpul lui Octavian Augustus.
Cotiso (sf. sec. I d. Hr. inc. sec. II d. Hr.) rege al statului dac din Banat, a facut
incursiuni la sud de Dunare.
Dicomes rege al unui stat din centrul si sudul Moldovei, a participat la lupta de la
Actium (31 d. Hr.) dintre Octavianus si Marc Antonius, de partea celui din urma.
Roles (sf. sec. I i. Hr.) rege al unui stat dac din Dobrogea, s-a aliat cu romanii in iarna
29/28 i. Hr. si a luptat impotriva celorlalti regi daci din Dobrogea, Dapix si
Zyraxes care se impotriveau romanilor.
I.
In anul 106, in urma victoriei obtinute de armata romana asupra dacilor teritoriul
locuit de daci a fost divizat astfel:
provincia Dacia, care cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, a
carei populatie autohtona a fost supusa unui intens proces de romanizare;
o parte a teritoriului (sudul Moldovei, Muntenia, si partea de rasarit
a Olteniei) a fost anexat provinciei Moesia inca din anul 46;
teritoriul locuit de dacii liberi (costobocii, carpii, dacii mari):
Maramures, Crisana, nordul Moldovei. Prezenta dacilor liberi la granitele
provinciei a impus aducerea unui numar mare de legiuni si construirea de
fortificatii (castre).
Provincia Dacia
- in anul 106, a fost organizata ca o provincie de rang imperial, subordonata
direct imparatului, administrate de un guvernator numit Legatus Augusti
pro Praetore, cu capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa;
- a fost reorganizata administrativ in 117-118 de imparatul Hadrian care a
impartit Dacia in :
Dacia Superioara: cuprindea Transilvania si Banatul, cu
capitala la Ulpia Traiana Sarmizegetusa; era administrata
de un Legatus Augusti pro Praetore;
Dacia Inferioara: cuprindea Oltenia, era administrata de un
procurator Augusti
- O reorganizare administrative a Daciei a fost realizata tot de imparatul
Hadrian, care in 121-122 a impartit provincial Dacia in:
Dacia Superior;
Dacia Inferior;
10
Gepizii: popor germanic, s-au asezat in Pannonia, de unde tineau sub stapanire
Dacia. La inceputul sec. al VI-lea li s-a alaturat un alt neam germanic,
longobarzii, cu care au intrat in conflict. Infranti de longobarzi au trecut in
Transilvania unde au fost asimilati. Prezenta lor este atestata de descoperirile de la
Moresti si Apahida.
Avarii: originari din Mongolia, in sec. al VII-lea s-au asezat in Pannonia. Au
dominat Europa Centrala pana in sec. al VIII-lea cand au fost invinsi de Carol cel
Mare. Au facut incursiuni in Peninsula Balcanica. Au fost prezenti in Dacia in
sec. VII-VIII dupa cum dovedesc vestigiile de la Felnac si Teius.
Slavii: au aparut in sec VI in Muntenia si Moldova, de unde au organizat expeditii
impotriva Imperiului Bizantin. In sec. al VII-lea au trecut in numar mare in
Peninsula Balcanica, separand astfel romanitatea orientala din nordul Dunarii de
cea din sudul Dunarii care a fost asimilata de slavi. Slavii ramasi in Dacia au fost
asimilati de populatia autohtona romanizata. Influenta slavilor asupra acestei
populatii s-a manifestat in domeniul culturii materiale, al limbii, etc.
Bulgarii: au migrat la sf. sec. VII la sud de Dunare unde au intemeiat un stat
puternic. Au constribuit la separarea tot mai profunda a romanitatii orientale.
11
I.
12
13
14
Codrii Hertei;
Campul lui Dragos, etc.
DOBROGEA
Existenta unor structuri politice romanesti intre Dunara si Marea Neagra este
atestata inca din sec. al X-lea. O inscriptie din 943, descoperita la Mircea Voda, aminteste
de un jupan Dimitrie, conducatorul unei formatiuni politice formate in jurul fortificatiei
de la Mircea Voda.
O alta marturie, din a doua jum. a sec. al X-lea a fost descoperita pe peretii
complexului monastic de la Murfatlar care mentioneaza pe jupan Gheorghe.
Intre 971-1204, Dobrogea a fost organizata de Imperiul Bizantin ca o unitate
militar-administrativa, numita thema Paristrion (Paradunavon), condusa de un strateg.
In opera sa, Alexiada, Ana Comnena vorbeste despre existenta, in a doua jum. a
sec. al XI-lea, a trei conducatori locali:
- Tatos, stapanea sudul Dobrogei si avea resedinta la Dristor;
- Satza, stapnea nord-vestul Dobrogei si avea resedinta la Vicina;
- Sestlav, stapanea nord-estul Dobrogei si avea resedinta la Preslav.
Tot Ana Comnena mentioneaza, la 1094, un alt fruntas al vlahilor, Pudila.
Intr-o diploma din anul 1230 a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) este
mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna.
Statul Asanestilor
- 1185, toamna datorita fiscalitatii excesive impuse de Imperiul Bizantin
ce se afla intr-o profunda criza, vlahii din peninsula Balcanica, condusi de
fratii Petru si Asan, impreuna cu romanii nord-dunareni, cumanii si
bulgarii, au declansat o puternica rascoala;
- 1187 rascoala s-a incheiat cu victoria vlahilor, care s-au constituit intr-un
puternic stat in nordul Peninsule Balcanice, stat numit Statul Asanestilor
sau Imeriul Vlaho-Bulgar, cu capitala la Tarnovo. Primul conducator al
acestui stat a fost Asan.
- 1196 Asan a fost ucis de catre boieri, conducator a devenit fratele
acestuia, Petru.
- 1197 Petru a fost asasinat si el de catre boieri iar conducerea a fost
preluata de Ionita, fratele lui Asan si Petru.
- 1197-1207 a domnit Ionita cel Frumos (sau Ionita Caloian cum a fost
numit de greci) care a obtinut titlul de rege si recunoasterea oficiala a
statului sau, atat din partea Bizantului, cat si din partea papei.
- 1201 au inceput ostilitatile cu Imperiul Bizantin. Ionita a cucerit cetatile
Constanta (in Muntii Rodopi) si Varna, apoi a incheiat pace cu Bizantul
care a cunoscut independenta statului Asanestilor.
Ionita a cerut papei coroana de tar si sceptrul; papa Inocentiu al III
lea a fost de acord, cu conditia convertirii la catolicism.
- 1204, 7 noiembrie trimisul papei l-a uns pe arhiepiscopul Vasile ca
patriarh al bisericii vlahe si bulgare.
15
16
17
18
II.
II.
1. Biserica si domnia
19
Organizarea bisericeasca
Tara Romaneasca:
1359 infiintarea mitropoliei Tarii Romanesti la Curtea de Arges, capitala tarii.
Era dependenta de Patriarhia din Constantinopol, patriarhii urmau sa fie numiti
de catre patriarhul ortodox din Constantinopol.
1370 a fost infiintata Mitropolia Severinului.
1503 au fost infiintate Episcopia Ramnicului si Episcopia Buzaului.
Au fost ridicate manastiri precum: Vodita, Tismana, Cozia, Dealu, etc.
Moldova:
1401 a fost infiintata Mitropolia Moldovei la Suceava;
1404 a fost infiintata Episcopia Romanului;
1471 a fost infiintata Episcopia de Radauti;
1597 a fost infiintata Episcopia de Husi.
Odata cu organizarea bisericii au fost ctitorite o serie de biserici si manastiri:
Neamt, Putna, Voronet, Moldovita, etc.
Organizarea administrativ-teritoriala
Tara Romaneasca: judete, conduse de reprezentanti ai domnului, judeti cu functii
administrative, judecatoresti.
Moldova: tinuturi, conduse de un staroste sau parcalab(in cazul tinuturilor ce aveau
in cadrul lor si cetati).
B. Transilvania
Transilvania, pana la 1541 Voievodatul vasal regelui Ungariei, cu o larga
autonomie in cadrul regatului maghiar.
Organizare institutionala:
Voievodul: prerogative limitate (nu era singurul stapanitor)
Era numit si revocat de rege.
Atributii: - judecatoresti
- militare (comandant militar)
- administrative (guvernator)
Sfatul voievodului: Vicevoievodul, comiti, notari;
Atributiile vicevoievodului:
- rol consultativ
- indeplinea functii publice sau la curtea suveranului
- conducea Transilvania in lipsa voievodului
- atributii uneori administrative, legislative, judecatoresti.
Congregatia generala: adunari reprezentative compuse din reprezentantii nobilimii
maghiare, clerului catolic, patriciatului sasesc, fruntasilor secuilor, in general
oamenilor liberi. Era convocata de rege sau de voievod. Romanii erau in
majoritate aserviti si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari.
Transilvania Principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541-1688)
20
Organizare institutionala:
Principele: era denumit de Dieta si confirmat de Sultan.
Sfatul Principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiate
(cate 4 din fiecare): nobilii maghiari, patriciatul sasesc, fruntasii secuilor,
conditionat de apartenenta la una dintre religiile recepte (catolica, luterana,
calvina, unitariana).
Dieta: compusa din 150 de membri, se intrunea de doua ori pe an. Formata din
reprezentantii natiunilor privilegiate (maghiari, sasi, secui), hotara in chestiunile
de interes general.
Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei:
Comitate maghiare conduse de comiti;
Scaune secuiesti organizate cu scopuri militare in partea rasariteana a
Transilvaniei, in numar de sapte;
Scaune sasesti: sapte la numar, cel mai important fiind scaunul Sibiului;
Districte sasesti: doua (Brasov si Bistrita);
Scaunele sasesti si cele doua districte s-au organizat in sec. XV intr-o organizatie
teritoriala si politica autonoma (scoasa de sub jurisdictia voievodului) numita
Universitatea Sasilor.
Districtele romanesti: numite initial tari (terra), isi aveau originea in fostele
organizatii autohtone ale romanilor, erau situate in regiunile de granita, in Banat,
in Fagaras, sau Hunedoara. Un district romanesc cuprindea un numar de cnezate
si voievodate locale, ce se conduceau dupa dreptul lor stravechi.
Organizarea bisericeasca:
Biserica catolica subordonata arhiepiscopiei de Calocea, cuprindea trei episcopii:
o Episcopia Transilvaniei, cu resedinta la Alba-Iulia;
o Episcopia Oradiei;
o Episcopia Cenadului.
Biserica ortodoxa era reprezentata de o serie de biserici si manastiri romanesti din
Maramures (Cuhea), Tara Fagarasului (Scorei), Tara Barsei (Scheii Brasovului),
Hunedoara (Strei, Densus) etc.
Asezamintele religioase romanesti din Transilvania se aflau sub jurisdictia
episcopilor ortodocsi de la sud si rasarit de Carpati, iar dupa organizarea
mitropoliilor din Tara Romaneasca si Moldova au intrat sub jurisdictia acestor
mitropolii.
21
II.
1388 1389, iarna Mircea cel Batran a participat cu un corp de oaste la batalia de la
Kossovopolje (Campia Mierlei) impotriva turcilor si a anexat Dobrogea la Tara
Romaneasca.
1389 a incheiat alianta cu domnul Moldovei, Petru I (1374-1391), pentru a contracara
pretentiile Ungariei de a-si extinde stapanirea asupra tarilor romane, mai ales ca
regele Ungariei Sigismund de Luxemburg (1387-1437) era nemultumit de
preluarea Banatului Severinului, Amlasului si Fagarasului de catre Mircea.
1389, 10 decembrie la Radom s-a incheiat, prin mijlocirea domnului Moldovei, tratatul
de alianta cu regele Poloniei, Wladislav Jagello, impotriva Ungariei.
1393 a intreprins o expeditie la Karinovasi, in sudul Muntilor Balcani, incheiata cu
succes.
1394, 10 octombrie batalia de la Rovine incheiata cu infrangerea armatei otomane
condusa de Baiazid Ilderim (Fulgerul).
1395, 7 martie Brasov, tratat de alianta cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg,
impotriva turcilor.
1396 cruciada antiotomana de la Nicopole, organizata de Sigismund de Luxemburg cu
participarea lui Mircea cel Batran si a cavalerilor occidentali (in special a celor
burgunzi):
- 1396, vara cruciatii au cucerit Vidin, Rahova, Nicopole;
- 1396, 25 septembrie a avut loc lupta de la Nicopole incheiata cu un dezastru
pentru cruciati care s-au retras in dezordine. Mircea a pierdut cetatea Turnu.
1397, septembrie-octombrie a avut loc infruntarea cu turcii in Campia munteana
incheiata cu izgonirea turcilor si recuperarea cetatii Turnu.
1403, 23 septembrie a reinnoit prin intermediul lui Alexandru cel Bun, alianta cu
Wladislav Jagello.
1406, noiembrie initiativa lui Sigismund de Luxemburg de a organiza, impreuna cu
Mircea cel Batran, o noua cruciada antiotomana.
1402-1413 s-a amestecat in luptele pentru tron in Imperiul Otoman, sustinandu-l mai
intai pe Musa, apoi pe Mustafa, dar amandoi au pierdut in fata lui Mahomed.
1417 a platit tribut Portii in schimbul protectiei acordate de sultan si recunoasterii de
catre acesta a independentei Tarii Romanesti.
2. Alexandru cel Bun (1400-1432) Moldova
1402, 12 martie Alexandru cel Bun a incheiat o intelegere cu regele Poloniei,
recunoscand suzeranitatea acestuia, pentru a opri ofensiva Ungariei in Moldova.
1410 domnul Moldovei a trimis la Grnwald trupe in sprijinul regelui Poloniei,
impotriva cavalerilor teutoni.
1411, 25 mai la Roman, Alexandru a reinnoit tratatul cu regele Poloniei, indreptat
impotriva Ungariei.
1412, 15 martie la Lublau, Ungaria si Polonia au semnat un tratat care punea in pericol
existenta Moldovei.
22
1420 Alexandru cel Bun a respins primul atac turcesc asupra Moldovei, la Chilia si
Cetatea Alba.
1422 domnitorul moldovean a trimis un corp de oaste la Marienburg, pentru a sprijini
Polonia impotriva cavalerilor teutoni care au fost invinsi.
3. Iancu de Hunedoara Transilvania
1441-1456 Voievod al Transilvaniei.
1446-1453 guvernator al Ungariei.
1453-1456 capitan general al Ungariei.
1441, octombrie incursiune a lui Iancu de Hunedoara in Serbia unde a provocat o grava
infrangere turcilor.
1442, 18 martie incursiune turceasca in Transilvania; Iancu a fost infrant la Santimbru.
1442, 22 martie turcii in retragere, urmariti de Iancu de Hunedoara au fost infranti
langa Sibiu.
1442, primavara dupa alungarea trupelor turcesti din Tara Romaneasca a adus pe tronul
tarii pe Basarab II si a creat astfel un front antiotoman.
1442, 2 septembrie victoria impotriva turcilor pe raul Ialomita.
1443 Campania cea lunga la care au participat Ungaria, despotul sarb Brancovici si
oastea Tarii Romanesti:
1443, septembrie crestinii au trecut Dunarea in Peninsula
Balcanica provocand infrangeri turcilor, ocupand orasele Ni si
Sofia. Trupele lui Iancu au fost oprite la trecatorile Balcanilor;
1443, 12 decembrie dupa lupta de la Zlatia, in conditiile iernii,
oastea crestina s-a retras.
1444, iulie Pacea de la Seghedin pe 10 ani, incheiata de sultanul Murad al II-lea cu
regele Ungariei, Vladislav I, la insistentele Papei, a renuntat la pacea cu turcii.
1444 alianta antiotomana la care au participat Ungaria, Venetia si oastea Tarii
Romanesti condusa de Vlad al II-lea.
1444 Cruciada de la Varna:
1444, 20 septembrie cruciatii au trecut Dunarea, indreptandu-se spre
Nicopole si Varna. Au cucerit Vidin, Nicopole;
1444, 10 noiembrie in batalia de la Varna, campania s-a incheiat cu
infrangerea cruciatilor si moartea regelui Ungariei, Vladislav I.
1445 o noua alianta la care au participat Ungaria, Tarile Romane si Gheorghe
Kastriotul, conducatorul albanezilor.
1445, august Campania de la Dunare: a provocat infrangeri grave turcilor, a fost cucerit
Giurgiul.
1448 alianta cu Vlad Tepes si Bogdan II pe care i-a ajutat sa ocupe tronul Tarii
Romanesti, respectiv al Moldovei;
1448, 18-20 octombrie lupta de la Kossovopolje s-a incheiat cu victoria turcilor.
1456, 21-22 iulie la Belgrad, victoria lui Iancu de Hunedoara.
A fost oprita, pentru 75 de ani, expansiunea Imperiului Otoman spre
Centrul Europei.
23
24
25
26
27
Politica externa:
- 1639, a incercat sa-l indeparteze de la tron pe Matei Basarab, dar a fost
infrant in luptele de la Ojogeni si Nenisori (Ialomita);
- 1638, tratat de alianta cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rackoczi I;
- 1644-1648, perioada de imbunatatire a relatiilor cu Matei Basarab;
- 1646, a incheiat o conventie de buna vecinatate si de extradare cu
Transilvania;
- 1653, ultima incercare a lui Vasile Lupu de a ocupa tronul Tarii
Romanesti s-a incheiat cu infrangerea suferita la Finta si indepartarea sa
de pe tron.
28
29
III.
30
31
32
33
34
7 iunie 1821 langa Dragasani, armata eterista a fost zdrobita de turci. Ipsilanti a
fost prins;
octombrie 1821 la Manastirea Secu si Sculeni au fost infrante ultimele ramasite
eteriste;
25 septembrie/7 octombrie 1826 Rusia si Turcia au semnat Conventia de la
Akkerman prin care Imperiul Otoman a fost obligat sa revina la domniile
pamantene.
Consecinte:
inlaturarea regimului fanariot, revenirea la domniile pamantene;
ocupatia trupelor otomane timp de doi ani;
revigorarea demersurilor boierilor pamanteni, pe langa Marile Puteri, pentru a
obtine independenta Tarilor Romane.
Revolutia din 1848-1849
Cauze:
dominatia straina asupra Principatelor Romane, dominatie exercitata de Imperiul
Habsburgic in Transilvania, Banat si Bucovina si de Rusia si de Imperiul Otoman
in Tara Romaneasca si Moldova;
mentinerea vechilor relatii de tip feudal;
lipsa de drepturi politice si nationale pentru romanii din Imperiul Habsburgic,
regimul politic autoritar al domnilor regulamentari;
starea de inapoiere economica in care se aflau Principatele Romane.
Moldova
Revolutionari: Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Grigore Cuza.
Adunari populare: Adunarea de la Iasi, Hotel Petersburg pe data de 27 martie 1848.
Document programatic: Petitia Proclamatiune.
Revendicari:
imbunatatirea situatiei taranilor;
dizolvarea Adunarii Obstesti;
reorganizarea invatamantului;
libertatea personala;
desfiintarea cenzurii;
eliberarea detinutilor politici;
infiintarea unei garzi nationale.
Desfasurare:
29 martie, dupa inaintarea petitiei domnitorului Mihail Sturdza, acesta a trecut la
represalii inabusind miscarea de la Iasi si arestand un numar de 13 revolutionari.
Unii revolutionari au reusit sa fuga peste granita in Transilvania.
Iunie 1848, trupele rusesti au intrat in Moldova.
Tara Romaneasca
Revolutionari: Comitetul revolutionar compus din: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, C. A.
Rosetti, I. H. Radulescu, Ion Campineanu, fratii Golescu, Ion C. Bratianu.
37
3-16 septembrie 1848 la Blaj a avut loc o noua Adunare Nationala pentru a
protesta impotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria. S-a hotarat organizarea unei
armate a romanilor;
decembrie 1848 trupele maghiare conduse de generalul Iosif Bem, au invadat
Transilvania. Revolutionarii romani au organizat un centru de rezistenta in Muntii
Apuseni sub conducerea lui Avram Iancu.
4 martie 1848 Imparatul Franz Iosef a adoptat o Constitutie prin care recunostea
autonomia Transilvaniei;
2/14 iulie 1849 interventia armatelor tariste si austriece a inabusit revolutia,
trupele maghiare capituland la Siria.
Bucovina
Adunare populara: 8 mai 1848, la Cernauti, prezidata de Eudoxiu Hurmuzaki.
Document programatic: Petitia tarii.
Revendicari:
autonomia Bucovinei;
drepturi politice.
Banat
Adunare populara: 15 iunie 1848, la Lugoj, prezidata de Eftimie Murgu.
Document programatic: Petitia Neamului Romanesc din Ungaria.
Revendicari:
recunoasterea natiunii romane;
autonomia provinciei.
Consecinte:
chiar daca a fost infranta, revolutia de la 1848 a constituit un pas inainte pe
drumul fauririi natiunii romane moderne;
strangerea legaturilor dintre romanii din cele trei parti romanesti in vederea
intensificarii luptei pentru independenta si unitate nationala.
39
IV.
41
43
44
Pe plan extern:
- a sustinut cucerirea independentei de stat;
- deteriorarea relatiilor cu Rusia l-au determinat sa se orienteze spre Puterile
Centrale cu care a semnat, in 1883 un tratat secret de alianta, cu caracter
defensiv;
- prin participarea la razboaiele balcanice din 1912, 1913, Romania s-a
afirmat ca un factor de echilibru in Balcani, si in urma pacii de la
Bucuresti a reusit sa obtina Cadrilaterul de la Bulgaria;
- a incurajat lupta romanilor din teritoriile aflate sub dominatie straina.
B. Guvernul
-
C. Parlamentul
-
45
46
47
resedinta la Cernauti. Limba germana era limba oficiala. Multe scoli romanesti au
fost desfiintate;
4 martie 1849 prin Constitutia Imperiala, Bucovina s-a desprins de Galitia si a devenit
Ducat Autonom, depinzand direct de Viena. Ducatul era condus de un guvernator,
numit de Viena.
- a continuat politica de deznationalizare a romanilor prin actiuni ce vizau
invatamantul, biserica;
- a fost interzisa folosirea limbii romane in scoli, limba germana devenind
limba oficiala a provinciei, folosita in admninistratie;
- a fost incurajata stabilirea germanilor si ucrainienilor in provincie;
1861 a fost adoptata o noua Constitutie care acorda o serie de drepturi romanilor:
- Bucovina si-a pastrat autonomia;
- puterea legislativa a fost incredintata Dietei Tarii ai carei mambri alegeau
un Comitet al Tarii condus de un Capitan al Tarii;
- Comitetul Tarii in frunte cu capitanul aveau atributii administrative;
- puterea executiva apartinea unui guvernator, cu resedinta la Radauti, care
era reprezentantul guvernului central de la Viena;
1867 o noua Constitutie mentinea autonomia Bucovinei si separa puterea
judecatoreasca de cea administrativa;
1869 a fost adoptata o lege a invatamantului ce a contribuit la germanizarea fortata a
populatiei;
1875 a fost infiintata Universitatea din Cernauti, cu o catedra de limba romana;
- romanii bucovineni, printr-o intensa activitate culturala au incercat sa anihileze politica
dusa de Viena, de deznationalizare a romanilor din Bucovina. A fost infiintata
Societatea Arboroasa, societatea politica Concordia (1885).
1905 s-a constituit Partidul National Roman;
1907 s-a introdus votul universal ceea ce le-a permis romanilor sa se afirme in
Parlamentul de la Viena.
Basarabia
1812 prin Tratatul de Pace de la Bucuresti, Basarabia a fost anexata de Imperiul Rus.
Initial, a fost pastrata administratia romaneasca, limba romana a continuat sa fie
folosita in administratie, biserica si scoala.
1828 a fost emis un act care anula privilegiile initiale ale Basarabiei; provincia era
condusa de un guvernator general rus; limba rusa a fost introdusa in administratie,
biserica si scoli.
1856 Tratatul de Pace de la Paris: Moldova a recapatat trei judete din sudul Basarabiei
(Cahul, Ismail, Bolgrad). In restul Basarabiei, care a ramas sub stapanirea Rusiei,
a fost intensificata politica de deznationalizare a romanilor;
1871 Basarabia a devenit gubernie a Imperiului Rus; au fost introduse legile rusesti;
1878 Congresul de la Berlin: Rusia a recapatat sudul Basarabiei. Procesul de
deznationalizare a romanilor s-a amplificat. Totusi, romanii si-au pastrat limba si
obiceiurile.
In ajunul primului razboi mondial, in Basarabia s-a dezvoltat un curent de
renastere nationala.
48
V.
49
50
51
52
Prin tratatele semnate, a fost recunoscuta, de catre Marile Puteri, formarea statului
national unitar roman.
V. 3. Unificare politica si administrativa
Dupa Marea Unire din 1918, au fost luate masuri pentru integrarea provinciilor
romanesti care s-au unit cu tara, pentru realizarea unificarii administrative si politice.
Dupa unire, provinciile istorice au avut o administratie proprie, pana in 1920:
- Transilvania era condusa de Consiliul Dirigent;
- Bucovina Secretariatele de Serviciu;
- Basarabia Directoratele.
Guvernul de la Bucuresti se ocupa de problemele de interes general, cum erau:
finantele, armata, politica externa.
Fiecare provincie avea cate doi, Bucovina si Basarabia, si respectiv trei,
Transilvania, reprezentanti in guvernul de la Bucuresti.
In Parlamentul de la Bucuresti au fost alesi si reprezentanti ai romanilor din
provincii.
15 octombrie 1922, la Alba Iulia a avut loc incoronarea regelui Ferdinand, ca rege
al Romaniei Mari.
Formatiunile politice din Vechiul Regat s-au extins prin crearea de organizatii la
nivelul intregii tari, realizandu-se chiar fuziuni ale acestor partide cu partidele din
Provincii (cum a fost fuziunea Partidului Taranesc al lui Ion Mihalache cu Partidul
National din Transilvania condus de Iuliu Maniu, in 1926).
5/8 martie 1919, a fost adoptat calendarul Gregorian pentru folosirea unui singur calendar
pe tot cuprinsul tarii. Astfel, data de 1 aprilie 1919 (stil vechi) a devenit 14 aprilie
(stil nou);
noiembrie 1919, au avut loc primele alegeri parlamentare in Romania Mare;
29 decembrie 1919, Parlamentul a votat legile de ratificare a Unirii;
1920, s-a realizat unificarea monetara, pentru a scoate din circulatie celelalte monede care
circulau pe teritoriul tarii, alaturi de leul romanesc;
17 iulie 1921, Legea pentru definitivarea reformei agrare, viza redimensionarea loturilor
taranesti;
30 iulie 1931, a fost adoptata Legea pentru reforma agrara din Provincii, pentru realizarea
acestei reforme si in teritoriile nou integrate Romaniei;
martie 1923, a fost adoptata Constitutia care prevedea reorganizarea si consolidarea
statului national, realizarea unor reforme democratice precum cea agrara si
electorala;
23 iunie 1924, Legea privind organizarea armatei;
26 iulie 1924, Legea invatamantului care prevedea organizarea unitara a invatamantului,
obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar;
14 iunie 1925, Legea unificarii administrativ-teritoriale prevedea organizarea
administrativa unitara a teritoriului Romaniei si integrarea teritoriilor unite cu
53
tara. Teritoiul tarii a fost impartiti in judete, conduse de prefecti, iar plasa era
impartita in comune rurale si urbane conduse de primari alesi;
27 martie 1926, Legea electorala potrivit careia partidul care castiga 40% din totalul
voturilor primea 70% din mandate. Mandatele ramase erau impartite intre
partidele care depaseau pragul electoral de 2%, proportional cu voturile castigate.
Constitutia din 1923 prevederi:
- caracterul statului national unitar roman;
- separarea puterilor in stat:
puterea executiva exercitata de rege impreuna cu guvernul:
puterea legislativa detinuta de Parlamentul bicameral, format din
Adunarea Deputatilor si Senat, avea dreptul de a controla activitatea
guvernului;
puterea judecatoreasca detinuta de Inalta Curte de Casatie si
Justitie;
- libertati si drepturi cetatenesti:
libertatea presei;
libertatea intrunirilor;
egalitatea in fata legii;
garantarea propietatii;
vot universal;
invatamant primar obligatoriu.
VI.
54
Politici economice:
o Prin noi insine Partidul National Liberal;
o Porti deschise Partidul National Taranesc;
Societatea:
o 1930 Populatia rurala 78,9%
- urbana 20,1%
Minoritati nationale: romani 71,9%, maghiari 7,9%, germani 4,1%, evrei
4%, tigani 1%.
o Burghezia in ascensiune, s-a afirmat pe plan economic si politic (industrie,
banci, comert);
o Marii propietari funciari (boierii) au pierdut puterea economica;
o Muncitorimea crestere numerica, grupata in marile orase, s-a afirmat pe
plan politic;
o Taranimea cea mai numeroasa forta de munca;
o Intelectualitatea purtatoare a progresului, angajata in consolidarea
Romaniei mari, a dominat viata politica si culturala.
Conflicte sociale:
o greva tipografilor din decembrie 1918;
o greva generala din octombrie 1920;
o greva de la Lupeni din august 1929;
o greva ceferistilor si petrolistilor din februarie 1932.
55
56
Partidul National Liberal a fost condus de I. I. C. Bratianu (19091927), Vintila Bratianu (1927-1930), I. G. Duca (1930-1933, asasinat),
Dinu I. C. Bratianu (1933-1947). Acest partid a dominat scena politica
romaneasca mai ales in perioada 1918-1928 (decada bratienista), cand s-a
aflat la guvernare. Liderul partidului, Ion I. C. Bratianu, a avut o influenta
foarte mare asupra regelui Ferdinand;
Partidul National Taranesc s-a format la 10 octombrie 1926 prin
fuziunea Partidului Taranesc condus de Ion Mihalache condus cu Partidul
National din Transilvania condus de Iuliu Maniu. Acest partid a fost
condus de Iuliu Maniu (1926-1933), Ion Mihalache (1933-1937), Iuliu
Maniu (1937-1947).
Partide de stanga:
- Partidul Social-Democrat din Romania s-a format la 7 mai 1927 si a
avut la lideri pe George Grigorovici si Constantin Titel-Petrescu.
Partidele extremiste:
de dreapta:
o Liga Apararii National Crestine a fost infiintata la 24 martie 1923 de
prof. A. C. Cuza;
o Legiunea Arhanghelului Mihail infiintata la 24 iunie 1927, a avut pe
lider Corneliu Zelea Codreanu. In 1930 a fost creata Garda de Fier.
de stanga:
o Partidul Comunist Roman, instrument al intereselor Uniunii Sovietice,
s-a format la 8 mai 1921. Avea ca lideri pe Gheorghe Cristescu, Stefan
Foris. In 1924, Partidul Comunist a fost scos in afara legii.
Activitatea parlamentara si guvernamentala
Politica in perioada interbelica a fost dominata de lupta intre democratie si
autoritarism:
- optiuni democratice: liberalismul, taranismul;
- optiuni autoritare: comunismul, fascismul.
Liberalismul: doctrina PNL a sustnut faurirea unei economii capitaliste prin forte
proprii; rolul predominant trebuia sa apartina burgheziei; politica prin noi insine
viza protejarea burgheziei romanesti, protejarea bogatiilor tarii, limitarea
patrunderii capitalismului strain. PNL a guvernat intre 1922-1928 si 1937-1938.
Taranismul: doctrina PN a sustinut ca baza economica a tarii este propietatea
taraneasca; taranimea trebuia sa conduca societatea; a sustinut politica portilor
deschise capitalului strain. Guvernarile PN din perioada 1929-1933 au coincis
cu marea criza economica si au vizat reducerea efectelor crizei economice.
Intre 1918-1938 s-au succedat 24 de guverne, perioade de stabilitate politica
alternand cu cele de instabilitate:
- guvernare liberala: 1922-1928 si 1937-1938. In timpul guvernarii liberale
au fost adoptate o serie de legi cum au fost: Constitutia, Legea Electorala,
Legea Invatamantului, Legea pentru unificare administrativa;
57
58
II.
Perioada 23 august 1944- 30 decembrie 1947
10 iunie 1944, Partidul National Liberal, Partidul National Taranesc, Partidul
Social-Democrat si Partidul Comunist Roman au format Blocul National
Democrat care urmarea inlaturarea lui Antonescu si scoaterea Romaniei din
razboi;
23 august 1944 Ion Antonescu, chemat la palat de regele Mihai, a fost arestat
impreuna cu membrii guvernului. Romania a redevenit monarhie constitutionala;
23 august 1944, ora 22:00 a fost citita Proclamatia regelui catre tara prin care
se anunta iesirea Romaniei din alianta cu Germania si alaturarea de Natiunile
Unite (SUA, Anglia, URSS, Franta);
august-decembrie 1944 guvernul condus de generalul Constantin Sanatescu;
59
60
61
VII.
62
63
64
65
Dupa moartea lui Stalin, in 1953, represiunea a scazut in intensitate, iar in 1962
inchisorile politice au fost deschise fiind eliberati un numar de 4.660 detinuti politici.
In numele luptei de clasa impotriva dusmanilor poporului (burghezia,
chiaburimea, etc.), aceste doua instrumente ale regimului comunist au arestat, deportat si
condamnat la moarte un numar foarte mare de intelectuali, preoti, tarani, oameni politici,
studenti.
In perioada 1948-1964, conform statisticilor, au cazut victime regimului de
represiune aproximativ jumatate de milion de oameni:
Peste 400.000 fiind inchisi;
Peste 100.000 au primit domiciliu obligatoriu;
Peste 50.000 de familii au fost deportate in Baragan.
Intre 1948-1953, au fost arestati 60.000 de oameni calificati ca tradatori, fascisti,
legionari. Fostii lideri politici si oameni de cultura au fost inchisi la Sighet, Gherla, Arad,
Ramnicu Sarat, etc., sau supusi exterminarii la Canalul Dunare-Marea Neagra.
Victime ale fortelor de represiune au fost: Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gheorghe
Bratianu, Constantin Bratianu, Titel Petrescu, Constantin Argetioanu, Mihail Manolescu,
Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Mircea Vulcanescu, Constantin C. Giurescu.
Taranii chiaburi arestati, victime ale colectivizarii, au fost in numar de 80.000.
Printre victime se numara si tinerii cu origine nesanatoasa din detasamentele de
munca.
Au existat victime ale represiunii si in randul comunistilor, cum a fost Lucretiu
Patrascanu, executat in 1945.
VIII. 3. Forme de rezistenta anticomunista
Impunerea regimului politic comunist, ocupatia sovietica, sovietizarea tarii,
desfiintarea propietatii private, apoi, criza regimului comunist de mai tarziu, au
determinat aparitia miscarii de rezistenta anticomunista.
Rezistenta anticomunista a imbracat diferite forme:
Rezistenta armata organizata intre 1949-1956 in Muntii Carpati prin
constituirea unei grupari (10-40 de persoane), inarmate, formate din fosti
membri taranisti si liberali, intelectuali, tarani, fosti ofiteri de armata,
legionari, etc.. Aceste grupari au activat in Maramures, in Muntii Apuseni, in
Muntii Banatului (condusa de generalul Uta), in Oltenia, in Vrancea, in Muntii
Fagaras, in Neamt, in Dobrogea. Printre conducatorii acestor grupari se
numarau: colonelul Gh. Arsenescu, fratii Arnautoiu, Ion Gavrila, fratii
Tubulea, fratii Croitoru, generalul Aurel Aldea, generalul Gh. Mosoiu, etc..
Gruparile erau sprijinite de locuitorii din aceste regiuni.
Rezidenta pasiva mascata prin calitatea de membru de partid;
Disidenta prin care un numar mare de intelectuali precum Paul Goma, Ana
Blandiana, Vlad Georgescu, Mihai Botez, Mircea Dinescu, si-au manifestat
opozitia fata de politica comunista. Acestia au redactat scrisori, memorii,
unele dintre ele fiind citite la posturile de radio Vocea Americii si Europa
Libera. Ei au fost anchetati, arestati, expulzati peste granita, etc.
Rascoale declansate in perioada colectivizarii: in iarna 1949-1950, in Gorj,
Ialomita, Suceava, Arad, Bihor si in 1958-1959 in Olt, Teleorman, Vrancea;
66
IX.
Greve si demonstratii greva minerilor din Valea Jiului, din august 1977 si
miscarea de la Brasov, din 15 noiembrie 1987, la care au participat peste
20.000 de muncitori.
STATUL SI SOCIETATEA CIVILA DUPA 1989
68
2. Presedintele
Ales prin vot universal, direct, egal, secret, pe o perioada de 4 ani;
Reprezinta statul si este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii
teritoriale;
Vegheaza la respectarea constitutiei;
Este mediator intre puterile statului;
Numeste primul-mnistru si Guvernul;
Confera decoratii, acorda amnistitii si gratieri;
Conduce Consiliul Suprem de Aparare a Tarii;
Acorda gradele de general, amiral, maresal;
Incheierea de tratate internationale si supunerea acestora spre ratificarea
Parlamentului;
Acrediteaza reprezentantii diplomatici ai tarii la propunerea guvernului.
3. Guvernul
Se ocupa de punerea in aplicare a legilor, avand libertatea sa foloseasca si
mijloace coercitive;
Este alcatuit din primul-ministru, ministri, ministri secretari de stat;
Primul-ministru este propus de presedinte si are sarcina de a cere Parlamentului
votul de incredere dupa prezentarea componentei guvernului si a programului de
guvernare;
Are sarcina de a conduce administratia publica;
Poate emite hotarari de guvern si ordonante.
4. Administratia publica
Este structurata la nivel central si local;
La nivel central, administratia publica are urmatoarele atributii: organizarea
ministerelor, a armatei, a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, etc.
La nivel local, administratia publica este realizata de primarii si consilii locale;
In fiecare judet si in municipiul Bucuresti, guvernul desemneaza cate un prefect
pentru conducerea serviciilor publice.
5.
Autoritatea judecatoreasca
Vegheaza la respectarea legilor;
Reprezentata prin tribunale si prin Curtea Suprema de Justitie;
Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.
69
Bibliografie
1. M. Barbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, . Papacostea, P. Teodor, Istoria
Romaniei, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1998.
2. V. Dumitrescu, A. Vulpe, Dacia inainte de Dromichete, Editura Stiintifica si
Enciclopedica, 1998.
3. N. Isar, Istoria moderna a romanilor (177401878), partea I, Editura Fundatiei
Romania de maine, Bucuresti 2001.
4. C. Scorpan, Istoria Romaniei. Enciclopedie. Editura Nemira, Bucuresti 1997.
5. S. Stefanescu, Istoria medie a romaniei, Universitatea Bucuresti 1992.
6. S. Stefanescu, Istoria romanilor, de la Mihai Viteazul la Constantin Brancoveanu,
Editura Universitatii din Bucuresti 1999.
7. S. Stefanescu, Istoria romanilor in secolul al XVII-lea, intre traditie si
modernitate, Editura Universitatii din Bucuresti 1999.
8. Istoria Romanilor, Manual pentru clasa a XII-a, Editura Humanitas Educational,
Bucuresti 2000.
9. Istoria Romanilor, Manual pentru clasa a XII-a, Editura Petrion, Bucuresti 2000.
70
Cuprins
71
72