Victor Moise - Marturia Faptelor

Pr.
VICTOR MOISE
I. M RTURIA FAPTELOR
II. OMUL NOU
III. MISCAREA LEGIONAR SI CREDINTA

STR MOSEASC
Pr.VICTOR MOISE
M RTURIA FAPTELOR
Caracterul profund crestin al Miscrii Legionare (1) este confirmat de fapte.

n toamna anului 1920 se anunta deschiderea cursurilor universitare la Iasi fr serviciu religios. Se
proclam lupta contra lui Dumnezeu, alungarea lui Dumnezeu din scoal, din institutii, din tar (2).
Pentru c a luptat ca s se pstreze credinta, Corneliu Zelea Codreanu a fost btut aproape o jumtate de
or, dar a reusit s,obtin deschiderea cursurilor universitare cu rugciune. De atunci mi s-a nrdcinat
credinta, care nu m va prsi, c cel ce lupt chiar singur pentru Dumnezeu si neamul su nu va fi
nvins niciodat (3).
n nchisoarea de la Vcresti, Corneliu Codreanu si cei mpreun arestati cu el se roag n biserica
nchisorii si se leag n fata icoanei Arhanghelului Mihail. De cte ori gseam biserica deschis, intram
si ne nchinam la icoan. De atunci am nceput s iubesc icoana (4).
Datorit ntlnirii cu un necredincios, aflm c si n Franta Corneliu Zelea Codreanu fcea post negru n
fiecare vineri (5).
n Tara Motilor se revolt mpotriva tnrului care nesocoteste prin mncruri de frupt Vinerea
Patimilor (6).
ngrijorat c nu-i nteles si c asupra sa se revars noian de calomnii, Cpitanulk scrie : Singurul
sprijin n mijlocul attor infernale uneltiri si uriase asalturi, l-am gsit numai la Dumnezeu. ncepusem
s postim, post negru, toate vinerile, iar n fiecare noapte, la ora 12, s citim acatistul Maicii Domnului
(7).
Martor ntmpltor al tririi credintei crestine de ctre Cpitan, Vasile Posteuc scrie : Cpitanul a stiut
de puterea misterioas a rugciunii. A stiut s se roage. A practicat cu smerenie, cu ardoare, cu sever
disciplin, rugciunea. Se scula dimineata nainte de rsritul soarelui si se retrgea pentru meditatie si
cititul rugciunilor. Se ruga. ndelung. Intens. Se ruga nu numai pentru sine ca suflet de om, ci si pentru
miscare, pentru neam . . . Cpitanul se ruga. Si ne-a nvtat si pe noi s ne rug,, s devenim oameni noi
prin interiorizare, prin practicarea tcerii, prin rugciune. Stia de marea putere a postului negru, a
abstinentei. Era ascet. Se ruga cu inima (8).
Istoriceste Vasile Posteuc cum l-a surprins pe Cpitan rugndu-se n ziua de Sf. Gheorghe, 23 aprilie
1933, la Rduti, n casa lui Vasile Iasinschi : Prin usa ntredeschis l-am vzut n genunchi rugnduse. nu m-a observat, nu m-a auzit. Era adnc n rugciune. Faptul acesta m-a socat. A trecut prin mintea
si inima mea ca un fulger, despicnd cerul n dou. Noi, jos, cntam, rdeam, povesteam nzdrvenii
din viata studenteasc de la Cernuti. El ns se ruga. Sttea ntr-o btlie. Angaja destinul unui neam
ntreg. Avea nevoie de ajutorul direct al lui Dumnezeu (9). Se ruga pentru a avea succes n munca de
nviere a Neamului Romnesc. Cpitanul voia s se bat fr sbii, numai cu puterea rugciunii si cu
marele ajutor al fortelor nevzute. De aceea se ruga cu ardoare . . .
Cpitanul aducea un element nou n lupt. Nu numai curajul si fermitatea convingerilor, nu numai
oratoria iscusit si suportul tineretii noastre nevinovate. Ci o arm nou. O formidabil dinamit,
rugciunea. Politica devenea religie si propaganda electoral rugciune. Trebuie de tnr copil la
puterea miraculoas a interiorizrii si rugciunii . . . hotrt s lupte pe viat si pe moarte, Cpitanul a
2
fcut apel la rugciune, la trirea crestin prin ascez si meditatie, la scoborrea adevrului cristic n
viata de toate zilele, n munca oamenilor, n politic (10).
Dup mai mult de 30 de ani de la ntmplarea care l-a cutremurat, legionarul Vasile Posteuc, ajuns n
surghiun departe de tar, si d seama c el a aplicat postul si rugciunea n viata noastr politic si
spiritual, pentru a opri rul si coruptia, si a creste o generatie de oameni noi, capabili de munc si
credint, de eroism si martiriu (11).
n cadrul celor relatate de Vasile Posteuc ni se pare fireasc aprecierea lui Walter Hagen : Codreanu
avea mai mult profilul unui profet religios, dect acela al unui sef de partid. Cei care-l urmau l venerau
ca pe un sfnt (12).
Acest om providential, CORNELIU ZELEA CODREANU, a nfiintat Asociatia Studentilor Crestini la
20 mai 1922 (13).
La 4 martie 1923 a nfiintat Liga Aprrii Nationale Crestine.
La 22 august 1923, s-a nchinat n strad, la Iasi, portile Mitropoliei fiind nchise conductorilor
miscrilor studentesti.
La 17 septembrie 1923 are loc la Cmpulung-Bucovina Congresul Ligii Aprrii nationale crestine,
organizat de Corneliu Zelea Codreanu (14).
La 13 septembrie 1925, Cornaliu Z. Codreanu pune piatra de temelie a Cminului Cultural Crestin din
Iasi, cldit cu bratele tineretului (15).
n vara anului 1929, la Mnstirea Putna s-a sfintit steagul Legiunii Arhanghelul Mihail (16).
La 10 decembrie 1929 se inaugureaz biserica studenteasc Sf. Anton, la Curtea Veche (17).
La 24 ianuarie1933, din ordinul Cpitanului, legionarii din Bucuresti si studentii, depun o cruce la
Monumentul Eroului Necunoscut din Parcul Carol (18).
La 29 mai 1934, Cpitanul a condus un grup de tineri intelectuali care au depus o icoan la schitul de
lemn de pe muntele Raru, unde Cpitanul locuise cu Ion Mota si cu Frtiile de Cruce (19).
Din iulie pn n octombrie 1934, legionarii au lucrat 97 de zile la reconstruirea bisericii ruinate din
Cotngenii-Mari, judetul Soroca (20).
n primvara lui 1935 legionarii au organizat la Craiova Congresul Studentilor Romni Crestini, care sia desfsurat lucrrile n zilele de 17-19 aprilie 1935. n Tabra de Munc de la Drgsani, legionarii au
lucrat de la 13 iunie pn la 14 august 1935 fabricnd 100.000 de crmizi destinate catedralei din
acel oras. De la 30 iunie pn la 15 septembrie, legionarii au lucrat crmizi si au cldit mnstirea
Izbuc, judetul Bihor. De la 1 iulie pn la 16 septembrie 1935, legionarii au lucrat la Buga, judetul
Lpusna, la temelia unei mnstiri. De la 1 iulie pn la 10 octombrie 1935, legionarii au cldit o
biseric la Acilin, judetul Sibiu. De la 8 iulie pn la 15 septembrie 1935, legionarii conctruiesc un
drum prin stnc la Mnstirea Arnota, judetul Vlcea. Au lucrat 242 legionari. De la 8 iulie pn la 8
septembrie 1935, legionarii au lucrat 100.000 de crmizi pentru construirea bisericii n comuna Marca,
judetul Slaj. De la 8 iulie pn la 6 octombrie 1935, legionarii au lucrat 100.000 de crmizi pentru a
zidi o biseric n comuna Valea-Mare, din judetul Blti (21).
De la 9 la 26 august 1935, legionarii au lzucrat la pietruirea curtii bisericii si la repararea bisericii din
Baciu, judetul Brasov (22).
La 17 august 1935, grupul legionarilor din Busteni ridic o cruce pentrupomenirea lui VIRGIL
TEODORESCU, primul legionar asasinat n lupta electoral.
3
De la 6 septembrie pn la 4 octombrie 1935, legionarii au construit sase diguri ca s mpiedice

revsarea apelor Oltului asupra avutului Mnstirii Mamu din judetul Vlcea.
Trebuie s nsemnm si faptul dureros si cu anevoie de nteles c la 4 octombrie 1935, Sfntul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Romne interzice munca voluntar a legionarilor pentru repararea si construirea de
biserici (23).
La 22 martie 1936, legionarii ridic o troit la Oltet n judetul Fgras. La 1 mai 1936 s-a deschis
Tabra legionar din Rduti, condus de prof.univ. Traian Briloiu, care a construit n orasul Rditi
biserica Arhanghelului Mihail, pe care au demolat-o comunistii. n lunile august si septembrie 1936, n
Tabra legionar de la Susai Predeal legionarii adun osemintele ostasilor romni care rmseser
nengropate si organizeaz un cimitir cre s adposteasc mormintele eroilor neamului. La 5 septembrie
1936 jandarmii nvlesc n Tabr, distrug mormintele si maltrateaz si alung pe legionari (24).
La 5 octombrie 1936 se sfinteste la Azuga o troit lucrat de legionari.
La 10 ianuarie 1937 profesorul Nae Ionescu deschide, la biserica Sfntul Anton din Bucuresti, un ciclu
de conferinte cu tema larg : Stiinta si Credinta (25).
La 7 septembrie 1940 a fost o zi de rugciune si de pomenire a eroilor Miscrii Legionare n toate
orasele si satele trii (26).
Acestea nu sunt dect partea cea mai cunoscut, dar mrturisirea legionarilor este mai bogat n fapte.
Despre aceast latur a muncii, a jertfei pe care au depus-o legionarii pe altarul credintei strmosesti nu
se scrie n ziare, n reviste, nu se vorbeste la radio si la televiziune. De ce ?
Despre faptul c regimurile de pn la 6 septembrie 1940 au ucis fr judecat mai mult de 500 de
legionari nu se scrie si nu se vorbeste, dar despre cele cinci victime pe care le-au fcut legionarii scosi
din fire, care n-au mai putut rbda, se face atta caz. De ce ? Numai Duca, Stelescu, Armand Clinescu,
Iorga si Madgearu au fost oameni ? Cei 500 de legionari n-au fost oameni ? Sau exist oameni superiori
si oameni inferiori ?
Avem atta nevoie de adevr. Adevrul este aurul nostru curat peste care s-a turnat si se toarn tone de
blegar ; adevrul este sufletul nostru strivit, adevrul este viata noastr rstignit, dar orict de stlcit
ar fi de vrjmasii Neamului si Credintei, Adevrul rmne ndejdea noastr, nvierea noastr.
Prigoniti, btuti, ntemnitati, crestem spre ziua cea mare a nvierii neamurilor (27).
O, voi care nu aveti nimic sfnt, voi care v-ati fcut unelte ale diavolului, tatl minciunii, voi care l
mpachetati pe legionari n scoala crimei si a violentei, cititi circulara lui CORNELIU ZELEA
CODREANU NR. 147, din 17 februarie 1938, care st la dispozitia tuturor de 56 de ani si vedeti si
ntelegeti c ea vine de la un om cinstit, de la un crestin integru si se adreseaz unor crestini smeriti,
asculttori (Vezi anexa).
Vom ncheia aceast documentare, menit s restabileasc adevrul cu rugmintea eroului, a eremitului,
a profetului care a fost nvrednicit de streang pentru credinta si faptele sale de vitejie, a CPITANULUI
Legiunii Arhzanghelul Mihail.
Ai grij, Doamne, de toti ai mei. Primeste-i sub scutul Tu, Iart-I, Odihneste-i. Celor vii d-le trie
asupra celor potrivnici, ntru biruinta Romniei Crestine Legionare si apropierea de Tine, Doamne, a
neamului meu romnesc, ntru ndejdea nvierii lui. Amin.
ANEX
CIRCULARA NR. 147

Miscarea Legionar ndeamn pe toti oamenii legati cu sufletul de ea, trani sau orseni, tineri sau
btrni, s fac post si rugciuni timp de o sptmn, ncepnd de Vineri seara, 4 Martie 1938. n cele
dou Vineri si Miercuri se va tine post negru.
ss. Corneliu Zelea Codreanu.
N TIMPUL POSTULUI
A. Se citeste de mai multe ori pe zi Paraclisul Maicii Domnului, pag.62-82, brosurica, editia anului
1899 (Librria Pavel Suru, Calea Victoriei, Bucuresti).
B. Nu se citesc ziare, nu se mai citesc nici un fel de crti, nu se admite nici un fel de distractie sau
mcar ceva care ar putea distrage sufletul legionarului de la rugciune.
C. Nu se fumeaz, nu se mnnc nimic Miercurea si Vinerea ; n celelalte zile, numai post.
D. Nu se joac crti, table, nu se merge la spectacole, table. Nu se fac vizite dect numai pentru
rugciune.
E. Toat problema se pune ;
a) n nfrngerea oricrei pofte, n biruirea trupului si a materiei
b) n eliberarea sufletului de sub jugul materiei ;
c) n concentrarea lui, n rugciune, deci n apropierea ct mai mult de morti, de sfinti, de Mntuitorul
Iisus Hristos, de Dumnezeu.
Chemati mortii s se roage totdeauna alturi de voi. Chematu-l pe Mota.
F. Nu se fac discutii contradictorii, care s ne fac s uitm c suntem n rugciune.
G. Tinuta, pretutindeni : acas, n tren, ca n Biseric.
Legionarii si legionarele trebuie s stie c nu este vrsmas care s lupte si s biruiasc n contra postului
si a rugciunii.
Cei ce v rugati, fiti siguri c n calea voastr totul se va lumina . . .
ss. Corneliu Z. Codreanu
18 februarie 1938
Pr.VICTOR MOISE
OMUL NOU
Pe linia stabilirii relatiilor dintre Miscarea Legionar si Biseric, vom constata c nu numai principiile
de baz sunt sinonime, dar, ceea ce este si mai surprinztor, este faptul c Miscarea Legionar se
foloseste si de metodele crestine pentru realizarea idealului propus, pentru care s-a si angajat n lupta sa
dramatic si vom constata c idealul ei, desi organizatie politico-social, este acela al Bisericii ca si
mijloacele folosite.
Problema central si a Bisericii si a Miscrii Legionare este restaurarea omului (1). Dac Biserica
constat existenta pcatului original care a stlcit chipul omului si si-a propus refacerea acestui chip
prin ntruchiparea Fiului lui Dumnezeu, prin jertfa Sa si prin ajutorul Sfntului Duh, CORNELIU
ZELEA CODREANU a constatat c cea mai mare primejdie national st n aceea de a ne fi
deformat, de a ne fi desfigurat structura noastr rasial daco-romn, dnd nastere acestui tip de om,
crend aceast cztur, aceast strpitur moral (2).
Sf. Ap. Pavel mrturiseste c Domnul nostru Iisus Hristos a venit n lume ca s mntuiasc pe cei
pctosi (Tim.1.15) care singuri, fr ajutor de sus nu se mai puteau nsntosi, nu mai gseau drumul
ntoarcerii si nu mai aveau forte pentru parcurgerea acestui urcus. Cpitanul constat c si n neamul
romnesc, datorit pcatului strmosesc si a pcatelor personale, romnul ajunsese o cztur, o
strpitur moral, si desfigurase chipul. n acest climat spiritual, nu va fi nimeni surprins de afirmatia
fcut de unul dintre comandantii legionari care a declarat c scopul Miscrii Legionare este
mpcarea Romniei cu Dumnezeu (3). Aceast mpcare a Romniei cu Dumnezeu este exprimat si
de Petre Tutea prin chiar titlul crtii sale ntre Dumnezeu si neamul meu (4).
O mpcare a Romniei cu Dumnezeu nseamn, n primul rnd, o rsturnare de valori, un primat al
sufletului, o invitatie la creatie si la viat spiritual, dup prerea lui Mircea Eliade (5). mpcarea
Romniei cu Dumnezeu nu se poate face cu oamenii corupti, cu politicienii care se folosesc de puterea
politic pentru interesele lor si nu pentru mntuirea Trii si a Neamului. Pentru mpcarea Romniei
cu Dumnezeu este nevoie de un om nou.
Necesitatea crerii omului nou este prezentat n paginile Noului Testament, care d si primele
ndrumri pentru restructurarea lui. Deosebirea dintre omul vechi si cel nou este att de mare, nct
Mntuitorul cere o nou nastere. De nu se va naste cineva de sus, nu va putea s vad mprtia lui
Dumnezeu (n.3.3).
Fiti dar voi desvrsiti, precum Tatl vostru Cel ceresc desvrsit este (Mt.5.48). Sf. Ap. Pavel cere
cu mult insistent crearea omului nou : Curtati aluatul cel vechi, ca s fiti frmnttur nou (1
Cor.5.7), dac este cineva n Hristos, este fptur nou (2 Cor.5.17), cci n Hristos Iisus nici
tierea mprejur, nici netierea mprejur (este ceva) ci fptura cea nou (Gal.6.15 ; Ef.2.15). S v
dezbrcati, fat de vietuirea voastr de mai nainte, de omul cel vechi, care se stric prin pofte
amgitoare si s v nnoiti n duhul cugetului vostru, mbrcndu-v n omul cel nou, care este fcut
dup chipul lui Dumnezeu, n dreptate si n sfintenia adevrului (Ef.4.22-24). S umblm si noi ntru
nnoirea vietii (Rom.6.4), omul vechi a fost rstignit mpreun cu El (cu Hristos), socotiti-v c
sunteti morti pcatului, dar vii pentru Dumnezeu (Rom.6.11).
Profund cunosctor al legii lui Hristos si deprins din pruncie cu trirea acestei legi, fondatorul Miscrii
Legionare ntemeiaz o scoal n care, printr-un sustinut proces educational realizeaz omul cel nou.
Codreanu nu mbrac omul n alte straie, nu se preocup de formele exterioare care nu modific cu
nimic fondul interior, ci se ocup de schimbarea intim a omului pentru c numai asa se va schimba n
6
bine si societetea romneasc : Noi plecm de la ideea de om ca valoare moral (6). n aceast idee
se afl noutatea mentalittii legionare, aceast idee contine elementul revolutionar al Miscrii Legionare
care devine o scoal a caracterelor. n scoala legionar, n Cuib sau n Frtia de Cruce se face educatie
serioas, sustinut, pentru a-l ridica pe om din stadiul de cztur, de strpitur moral, la nivelul
eroului. Si s realizeze acest om nou, acest erou legat de Neam si de Credint, spiritualizat.
Din 1927, anul nfiintrii Miscrii Legionare si pn n prezent numrul eroilor pe care l-a dat aceast
miscare se numr cu miile. Desigur c nu toti legionarii au devenit eroi de legend sau mucenici, dar
spiritul lor de jertf este evident.
Neamul nostru n-a trit prin milioanele de robi care si-au pus gtul n jugul strinilor, ci prin Horia,
prin Avram Iancu, prin Tudor, prin Iancu Jianu, prin toti haiducii (7). Tot asa si Biserica a trit si
trieste prin sfintii si apostoli, prin sngele martirilor si, prin celebrele scoli catehetice din Alexandria,
Antiohia, Ierusalim sau Cezareea, prin spiritualitatea realizat n viata monahal, prin vrfurile sale si
nu prin cei pctosi.
Hristos a fcut din pescari apostoli si din pgni mucenici care au schimbat fata lumii pentru c au
lucrat ca oameni noi cu putere de sus. Chemarea pe care a fcut-o Cpitanul, la nfiintarea LEGIUNII
ARHANGHELUL MIHAIL s vin n aceste rnduri cine crede nelimitat (8), a rodit eroi de epopee,
a creatniste soldati ai unor alte orizonturi romnesti (9).
Iubirea lui Dumnezeu si iubirea Neamului, att n Biserica lui Hristos, ct si n Miscarea Legionar este
ridicat pn la sublimarea ei n jertf. Martirii crestinismului se ntlnesc cu cei ai Miscrii Legionare
pentru c tinerii care au intrat n scoala legionar au ascultat de poruncile Sfintei Scripturi, au ascultat
de sfintii apostoli : Cugetati cele de sus, nu cele de pe pmnt, cci voi ati murit si viata voastr este
ascuns cu Hristos n Dumnezeu (Col.2.2-3). Drept aceea omorti mdularele voastre -ale omului
pmntesc- desfrnarea, necurtenia, patima, pofta rea, lcomia (Col.3.5-6). Scopul imediat era :
educarea romnului ca premis indispensabil pentru victoria miscrii de renastere national. (10).
n scoala legionar au fost mai nti omorte deprinderile rele si apoi sdite si dezvoltate virtutile
strmosesti pn la msura de om deplin, pn la incandescenta eroului.
Si astzi, dup jumtate de secol de furtun antihristic si antiromneasc, speranta noastr se ndreapt
tot la Dumnezeu, tot la nvtturile Sfintei Scripturi. Seva aceasta viu fctoare a determinat pe Virgil
Mateias, care a mbtrnit n temnitele comuniste, s scrie la 27 septembrie 1993 : Este necesar o
alt si mai mare revolutie spiritual, fr arme si fr snge, . . . n locul omului deczut din
binecuvntarea divin vrem s aducem neamului nostru un alt om"(11). Acest om nou a fost realizat
de Biserica primar. Sfntul Pavel le scrie Colosenilor n aceastprivint : V-ati dezbrcat de omul cel
vechi, dimpreun cu poftele lui si v-ati mbrcat cu cel nou, care se nnoieste spre deplina cunostint,
dup chipui Celui care l-a zidit (Col.3.10).
Realizarea omului nou este telul mret pe care l-a propus Miscarea Legionar. Dac glasurile
dusmanilor Neamului s-au complcut n calomnii mincinoase, au fost totusi oameni care au recunoscut
adevrul. Astfel, Paul Giraud, personalitate strin de naemul si de credinta noastr, a scris o carte
intitulat Codreanu et la Garde de Fer, care a fost tiprit la Paris n anul 1940, n care consemneaz :
Garda de Fier este o miscare absolut original ; telul ei primordial si ratiunea de a exista fiind
nltarea spiritual si moral, crearea unui om nou (12).
Horia Sima, comandantul Miscrii Legionare, care a fost obligat s mediteze asupra fenomenului
legionar o jumtate de secol, surghiunit peste hotarele trii, constat c ntocmai ca n crestinism, ideea
fundamental a Miscrii Legionare este crearea unui om nou n mijlocul colectivittii romnesti, care s
constituie punctul de plecare al unei mari transformri spirituale n viata neamului nostru.(13).
n scoala omului nou legionarii s-au format mai nti pe ei nsisi. Noi am adus duhul marilor rupturi
cu lumea veche. Noi am adus pornirea eroic, n spirit de total jertf personal glsuieste marele
mucenic al lui Hristos Ion I. Mota (14).
7
Miscarea Legionar lupt mai ales prin exemplul dat pentru a crea n popor acest duh nou, de a degaja
izvoarele vii ale acestei nnoiri spirituale, de a ridica masele la vibrarea unic a unei noi credinte, a unei
pulsatii unanime de generozitate, de virtute si de solidaritate national (15). Acest om nou se prezint
nu cu drepturi cettenesti, ci cu sacre datorii (16) ; el se ntreab :Ce pot da, ce jertf pot face eu
pentru tara mea (17). Prin a da, prin a fi se defineste omul nou, si nu prin a lua si a avea.
Omul nou presupune o mare nnoire sufleteasc, si ca ferment social, o mare revolutie sufleteasc a
poporului ntreg (18).
Omul nou priveste spre soare, urc muntii, soarbe seninul cerului.
n programul trasat scolii legionare pentru formarea omului nou Cpitanul precizeaz : n acest om
nou va trebui s nvieze toate virtutile sufletului omenesc. n acest om nou vor trebui ucise toate
pornirile spre ru (19). Dasclul legionarismului revars lumin din lumina lui Hristos care a spus n
Predica de pe Munte : Fiti deci voi desvrsiti, precum Tatl vostru Cel ceresc desvrsit
este(Mt.5.48). La cuvintele Mntuitorului : Cutati mai nti mprtia lui Dumnezeu (Mt.6.33),
mpotriva egoismului se adaug : mpcati-v cu gndul c viata voastr personal cade cu totul pe al
doilea plan, si trece dincoace, pe marele drum, dureros al jertfei pentru binele altora, pentru binele
Neamului, pentru slujirea lui Dumnezeu (20).
Sufletul omului este darul cel mai de pret pentru care omul nu are ce da, fiind mai scump dect lumea
toat. Tocmai sufletul, sentimentele, interiorul nostru spiritual vrea s-l reformeze lupta legionar (21).
Omul nou trieste prin credinta crestin.
Pentru Ion I. Mota omul nou este msura nvierii noastre interioare, msura crestinttii noastre vii,
si eu o vd mai ales n msura jertfei pentru binele altora(21). Omul nou este un erou n care
trebuie s fie concentrat tot ce a putut strnge mai bun, n timpul miilor de ani, poporul romn(22).
Din iubirea de tar si de neam izvorste toat truda pe care o depun legionarii ca s realizeze omul nou,
eroul national purttor al virtutilor strbune :Pentru Patrie vom face din fiecare romn un erou gata de
lupt, gata de jertf, gata de moarte (23).
Acest erou este chemat s cldeasc noul Stat romnesc. Statul nou presupune n primul rnd, si ca un
lucru indispensabil, un tip nou de om. Un Stat nou cu oameni cu pcate vechi nu se poate concepe
(24).
Crearea omului nou se face din interior, de la sufletul individului si al Neamului. Si tocmai din aceast
pricin omul nou este un om spiritualizat.
Sufletul este socotit de Mntuitorul mai de pret dect lumea toat (Mt.16.26), iar Corneliu Zelea
Codreanu l socoteste ca obiectivul cel mai important n procesul de educatie initiat. Sufletul este
punctul cardinal asupra cruia tebuie s se lucreze n momentul de fat. Sufletul individului si sufletul
natiunii (26), si apoi le porunceste legionarilor : chemati sufletul neamului la o viat nou (27).
Legionarii sunt chemati de Dumnezeu, ca dup veacuri de ntuneric si asuprire, s sune trmbita
nvierii neamului romnesc (28).
Legionarii ucid n ei o lume corupt, pentru a nlta o alta pn la cer, ei rstoarn domnia absolut a
materiei pentru a o nlocui cu domnia spiritului, a valorilor morale (29), deci ei aplic porunca lui Iisus
: Cutati mai nti mprtia lui Dumnezeu si dreptatea Lui (Mt.6.33).
Omul cluzit numai de interese personale, deprins s si le asigure prin orice fel de mijloace, este
diametral opus omului nou si el nu poate suporta modul de viat al legionarilor. Pe el legionarii l
incomodeaz, l pgubesc si din astfel de motive el devine un dusman al legionarilor. Pentru un om de
afaceri sunt dezolante cuvintele Cpitanului : La noi nu se putea cstiga nimic. Aici toti nu avem
dect de dat : suflet, avere, viat, capacitate de dragoste si ncredere (30). Dar si aceste cuvinte si
trag seva tot de la Iisus, care a zis : mai fericit este a da dect a lua (Fapt.20.35).
8
Urmnd exemplul Domnului nostru Iisus Hristos care S-a jertfit pentru neamul omenesc, legionarii s-au
jertfit iubindu-si Neamul romnesc. Jertfa lor a fost constient si de mai nainte prevzut. Ei s-au
pregtit pentru aceast jertf, la care au fost prtasi cei mai buni dintre ei. Jertfa lor n-a fost dect
sublimarea iubirii de Neam si de Dumnezeu. Prin trirea lor n incandescent, prin jertfelnicia lor, cei
mai buni dintre legionari au constituit elita legionar.
Pentru legionari ideea de elit este legat de ideea de jertf, de srcie, de trire aspr si sever a vietii :
unde nceteaz jertfirea de sine, acolo nceteaz elita legionar (31).
Faptul este sesizat de istoricul italian Michele Rallo care remarc la Miscarea Legionar o particular si
constant vocatie de sacrificiu (32).
Preocuprile omului nou realizat de Miscarea Legionar au fost punctate de Ion Mota nc din anul
1936 : o tar frumoas, puternic si asculttoare de Dumnezeu ; s nu rmn tara fr biserici, fr
icoane, s nu lsm copiilor nostri o viat fr Hristos. Din nefericire, tara a fost urtit si prin
sfrtecarea frontierelor, si prin alungarea lui Hristos, si prin drmarea bisericilor, si prin cresterea
copiilor Neamului ca niste animale fr Dumnezeu.
Filozafia crestin ortodox cere lepdarea de sine pentru a se contopi cu Absolutul (33).
Cel mai elocvent act de jertfelnicie pentru Hristos si Neam este participarea celor opt legionari la
rzboiul civil din Spania, culminnd cu jertfa lui Ion Mota si a lui Vasile Marin.
Crticica intitulat : Testamentul lui Ion Mota contine cele mai tulburtoare fapte de credint si de
eroism produse de Miscarea Legionar. Ei au fost considerati drept cruciati moderni ai crestinttii
orientale czuti pentru aprarea credintei n occident si ca osteni latini care s-au jertfit n Spania
pentru a apra Europa de primejdia comunismului (34). Se trgea cu mitraliera n obrazul lui
Hristos. Se cltina asezarea crestin a lumii (35). Ce fel de crestin poate s fie fiul lui Valter Roman,
fiul celui care a tras cu mitraliera n obrazul lui Hristos ? Ce fel de romn a fost Nicolae Titulescu care a
nzestrat armatele comuniste din Spania cu tunuri si cu tancuri, pltite cu sudoarea crestinilor din
Romnia ? Mota se ntreba : Putem noi s stm nepstori ?, iar patriotii de sub comanda lui Ana
Pauker luptau ca s clatine asezarea crestin a lumii.
Ce distant ntre cei care si-au vndut sufletul pentru un blid de linte si cei opt legionari de pe frontul
Spaniei, n numele crora vorbeste Ion Mota : Nu poate fi pentru om o cinste mai mare, o chemare mai
plin de rost sufletesc dect aceea de a fi aprtor al lui Hristos, al neamului tu crestin (36).
Si dac rsturnm afirmatia lui Mota vom gsi c nu poate fi o rusine mai mare, o actiune mai
distrugtoare de suflet dect aceea de a fi vrjmas al lui Hristos si al neamului tu crestin.
Pe frontul din Spania au luptat unii mpotriva altora : crestinii din Romnia si antihristii din Romnia.
Omul nou, spiritualizat, nenfricat, mrturiseste, oferindu-ne exemplul su : Eu asa am nteles datoria
vietii mele. Am iubit pe Hristos si am mers fericit la moarte pentru El (37).
Albul si rosul mrtisorului se mpletesc si n dorinta pe care Mota si-a exprimat-o de dincolo de moarte
(iubirea lui Hristos si a Neamului). Cel ce si-a nfrtit n crunt mbrtisare sngele cu pmntul Spaniei
crestine, se gndeste la tara sa : s faci din tara noastr o tar frumoas (38).
Sirul martirilor legionari n-a nceput cu Mota si Marin si nici nu s-a ncheiat cu ei. Numrul lor cine-l
mai stie ?
Din sirul martirilor Bisericii, inaugurat de Sfntul Stefan, ne vom opri la Sfntul Ignatie al Antiohiei,
care n drum spre Roma, unde urma s fie martirizat, le scria crestinilor care ncercau s-i salveze viata :
Lsati-m s fiu hran fiarelor, prin care se poate dobndi Dumnezeu. Lsati-m s imit patima
Domnului meu (39). Cu usurint ni se impune asemnare dintre Sfntul Ignatie si Ion Mota, desi
distanta ntre ei, este de nousprezece veacuri. Sfntul Ignatie este omul cel nou realizat de crestinism,
Ion Mota este omul cel nou realizat de scoala legionar.
Dintii fiarelor din circul roman au fcut cu crestinii ce au fcut gloantele dusmane cu legionarii. A scris
unul dintre cunosctori c Pentru cei czuti gloantele nu nsemnau o pedeaps, ci o binecuvntare
dorit. Ele svrseau cununia lor cu moartea legionar (40).
Puterea mai presus de fire a jertfei, desvrsirea iubirii de Neam si Tar, fortificarea omului nou, au
fcut ca moartea pentru Neam si Tar s fie socotit o nunt, un izvor de viat. Nu-i temnit s nenspimnte, nici chin, nici viforul dusman, de cdem cu toti izbiti n frunte ni-i drag moartea pentru
Cpitan . Moartea legionar ne este cea mai sfnt nunt dintre nunti.
Ca jertf pentru Hristos si Neam este apreciat si uciderea inginerului Clime si a doctorului Banea n
nchisoarea de la Rmnicu-Srat (41) si a altor mii de legionari care au necat cu sngele lor un destin
tragic dar mret, uluitor de mret.
Revolutia legionar si scoala omului nou romn trebuie ancorate n oceanul adnc al destinului
romnesc . Lacrimile si sngele vrsat devin nestemate pe cununa cea nepieritoare a Neamului .
Jertfele, n decursul veacurilor, se convertesc n lumin (41).
Si martirii crestinismului si eroii neamului ne sunt exemple de convertire n lumin. Iubirea jertfelnic
si ierarhizarea valorilor sunt cerute de Mntuitorul Hristos si reactualizate de Miscarea legionar.
Mntuitorul ne avertizeaz c cel ce iubeste pe tat si pe mam mai mult dect pe Mine, nu este
vrednic de Mine ; cel ce iubeste pe fiu ori pe fiic mai mult dect pe mine nu este vrednic de Mine. Si
cel ce nu-si ia crucea si nu-mi urmeaz Mie, nu este vrednic de Mine (Mt.10.37-38).
Mistuit de vlvtaia iubirii jrtfelnice, marele predicator al neamurilor se ntreab : Cine ne va desprti
pe noi de iubirea lui Hristos ? Necazul sau strmtorarea, sau prigoana, sau foamea, sau lipsa de
mbrcminte, sau primejdia sau sabia ?(Rom.8.35). Pentru tine suntem omorti toat ziua, socotiti
am fost ca niste oi de junghere(Rom.8.36). Oi de junghere, s ne amintim de cei 252 de legionari
ucisi n noaptea de 22 / 23 septembrie 1939. Cum au fost lsati pe drumuri, prin piete, pe gunoaie.
Printre trupurile lor profanate s vedem si pe cei sapte preoti ucisi ca niste oi de junghiere si fcuti
priveliste oamenilor si ngerilor. N-a fost un gest de dement ? N-a fost o lucrare satanic ?
Sfntul Pavel le mrturiseste corintenilor cteva din suferintele sale : n osteneli, n nchisori, n bti
peste msur, la moarte adeseori (2.Cor.11.23). n primejdii de ruri, de tlhari, de neamul meu, de
la pgni, n cetti, n pustie, pe mare, ntre fratii cei mincinosi . . . n frig si n lips de haine (2
Cor.11.26-27).
Jilava, Vcresti, Rmnicul-Srat, Aiud, Gherla, Suceava, Delta, Canalul Mortii, reeducarea de la
Pitesti, . . . Cte bti, ct frig, ct foame, cte boli, ct ntuneric . . . Pn n ceasul de acum suntem
goi si suntem btuti, suntem pribegi(1.Cor.4.11), cci ni se pare c Dumnezeu ne-a artat pe noi
apostolii ca pe cei din urm oameni, ca pe niste osnditi la moarte, fiindc ne-a fcut priveliste si
ngerilor si oamenilor(1 Cor.4.9).
Ce priveliste s-a artat ngerilor cnd au fost strangulati cei paisprezece, n frunte cu Cpitanul ! Ce
priveliste s-a artat oamenilor cnd au fost numrate 252 de cadavre n aceeasi zi pe tot cuprinsul
Romniei Mari !
Legionarii care supravietuiesc nchisorilor comuniste vor ntelege c suferintele lor au fost trite si de
sfintii apostoli si de primii crestini, si va ncolti n sufletul lor ndejdea c asa cum a biruit crestinismul
dup trei secole de martiraj asa va birui si legionarul, omul cel nou.
Din adncuri se nalt legionarul . . .la glasul Arhanghelului si ntru trmbita lui Dumnezeu(1
Tes.4.16) Omul cel nou si n viziunea Bisericii si n viziunea Miscrii Legionare este un biruitor al
pcatului si al mortii, un naripat purttor al virtutilor.
10
ntr-un glas cu Sfntul Pavel, legionarii se mbrbteaz unii pe altii : Drept aceea fratilor, avnd
ntru sngele lui Iisus ndrzneal, s intrm n Sfnta Sfintelor, pe calea cea nou si vie pe care noi
am nnoit-o, s ne apropiem cu inima curat(Evr.10,19-22)
nvierea lui Hristos este chezsia nvierii tuturor oamenilor (1 Cor.15,20), dup care urmeaz judecata
de la sfrsitul veacurilor n urma creia neamurile vor fi rspltite mpreun cu regii si mpratii lor. Cu
aceast crdint, socoteste un vrednic legionar c nu trebuie s ne fie team dect de pcatul si de
lasitatea din noi(42).
Omul nou nu stie ce-i frica, el este un viteaz care nu se teme de moarte. n fata tuturor amenintrilor, a
tuturor pericolelor, el l aude pe Hristos strigndu-i : n lume necazuri veti avea, dar ndrzniti. Eu am
biruit lumea (n.16.33). Omul nou, legionarul, stie c Hristos a biruit lumea dup ce a fost batjocorit,
nvinuit pe nedrept, chinuit, btut, rstignit, omort. Din soarta pe care a avut-o Hristos, legionarul a
nvtat c cine refuz chinurile de pe Golgota, nu poate avea parte de nviere mpreun cu Hristos.
Omul nou lupt cu pcatul, cu nedrepttile pn la snge. Lui i-a spus Hristos : Nu socotiti c am venit
s aduc pace pe pmnt ; n-am venit s aduc pace, ci sabie(Mt.10.34). Foc am venit s arunc pe
pmnt si ct as vrea s fie acum aprins(Lc.12.49); Vi se pare c am venit s dau pace pe pmnt ?
V spun c nu, ci sabie.(Lc.12.51).
O alt asemnare ntre Biseric si Miscarea Legionar o constituie folosirea rugciunii si a postului.
Legionarii postesc potrivit rnduielilor crestine miercurea si vinerea. De obicei vinerea fac post negru,
adic nu mnnc nimic pn la ora 18 seara. De asemenea ei respect cele patru posturi mari din
timpul anului.
Postul legionarilor are o not social asa cum apare el la proorocul Isaia : Voi postiti ca s v certati si
s v sfditi si s bateti furiosi cu pumnul n mas ; nu postiti cum se cuvine zilei aceleia, ca glasul
vostru s se aud sus. Este oare acesta un post care-mi place, o zi n care omul si smereste sufletul su
?(Is.58,4-5). Rezult c prin post glasul omului se aude sus si c prin post omul si smereste sufletul
su.
S alturm celor spuse de Isaia, cu cteva sute de ani nainte de ntruparea Mntuitorului, ndrumrile
pe care le d Corneliu Zelea Codreanu legionarilor si, la 18 februarie 1938 : n timpul postului nu se
citesc ziare, nu se mai admite nici un fel de distractii sau mcar ceva care ar putea distrage sufletul
legionarului de la rugciune, nu se fumeaz. Nu se joac crti, table, nu se merge la spectacole. Nu se
fac discutii contradictorii(44).
Potrivit proorocului Isaia postul nseamn : Rupeti lanturile nedrepttii, dezlegati legturile jugului,
dati drumul celor asupriti si sfrmati jugul lor(Is.58,6-7). Acest post recomandat de Isaia este tocmai
ceea ce au pornit s nfptuiasc legionarii n Romnia. Acest post include n sine revolutia pentru
realizarea creia a pornit lupta sa Miscarea Legionar.
n circulara sa, din care am citat mai sus, Cpitanul, ca un profet al zilelor noastre, atac miezul
problemei, rostul spiritual al postului, caracterul su de exercitiu duhovnicesc prin care glasul omului
s se aud sus, si prin care omul s-si smereasc sufletul su : toat problema se pune n nfrngerea
oricrei pofte, n biruirea trupului si a materiei, n eliberarea sufletului de sub jugul materiei(45).
n continuare, proorocul Isaia prezint cracterul umanitar al postului : mparte pinea ta cu cel
flmnd, adposteste n cas pe cel srman, pe cel gol mbrac-l si nu te ascunde de cel de un neam cu
tine(Is.58.7). n ceea ce urmeaz, legionarii gsesc la prooroc o mare ncurajare :Dac tu ndeprtezi
din mijlocul tu asuprirea, amenintarea cu mna si cuvntul de crtire, dac dai pinea ta celui
flmnd si tu saturi sufletul amrt, lumina ta va rsri n ntuneric si bezna ta fi-va ca miezul
zilei(Is.58,9-10). Isaia ne aduce aminte de legea ajutorului legionar, de jertfelnicia celor mai chinuiti
oameni, legionarii din nchisori, care si-au dat mbrcmintea celor mai goi dect ei, si-au dat putina
mncare pe care o primeau celor bolnavi (vezi cazul prezentat de N. Steinhardt n Jurnalul fericirii), si11
au dat medicamentele lor ca s salveze viata altora, constienti c ei, fr medicamentele oferite altor
bolnavi, vor muri. Este ceea ce a fcut n nchisoare Valeriu Gafencu cu Eduard Wurmbrandt.
Aceste umbre abia vii, care abia mai rsuflau lng mucegaiul celulelor, acesti 4000 de legionari de
care se temea si colonelul Crciun, directorul penitenciarului Aiud, gseau n spusele lui Isaia
mngiere : Dac dai pinea ta celui flmnd si tu saturi sufletul amrt, lumina ta va rsri n
ntuneric si bezna ta fi-va ca miezul zilei(Is.58.10)
Ca urmare a acestui post-jertf, dup evenimentele din decembrie 1989, rsare o fsie de lumin care
alung ntunericul minciunii. Dolofanii de sub comanda colonelului Crciun ncep s spun adevrul.
Bezna nchisorilor se sparge. Suferintele ndurate pentru vina de a-si fi iubit Tara si Neamul se
transform n lumin. Postul, rugciunea, suferintele crunte la care au fost obligati legionarii i ndreapt
ctre Dumnezeu si ei supravietuiesc : El va da trie oaselor tale si vei fi ca o grdin adpat, ca un
izvor de ap vie, care nu mai seac niciodat(Is.58.11).
Prin post si rugciune, prin credint nelimitat, Domnul a dat trie oaselor celor ce supravietuiesc
temnitelor. Cei care scriu la Gazeta de Vest si la Puncte Cardinale sunt acum ca un izvor de ap vie
si izvorul nu va seca niciodat.
Voi care ati postit si v-ati rugat n temnite zeci de ani, voi, pe care lumea nu stie s v pretuiasc,
mngiati-v cu cele scrise de Isaia : Pe vechile tale ruine vor fi ziduri noi, vei ridica din nou temeliile
strbune si vei fi numit reparator de sprturi si nnoitor de drumuri, ca tara s poat fi
locuit(Is.58.12). n consens cu Isaia, Cpitanul zice : Chemarea istoric a generatiei noastre : pe
ruinele de astzi s cldim o tar nou, o tar mndr(46).
Ct de mult tin legionarii la temeliile strbune !
Urmnd cele scrise de Sf. Ap. Pavel (Ef.6.18) el i ndeamn pe legionari : Rugati-v necontenit,
pentru c n momentul n care mnstirile si bisericile nu se vor mai ruga, tara aceasta se va prbusi.
Si urmnd pe Sfntul Pavel (Ef.6.19), el cere : Rugati-v si pentru noi care suntem plini de pcate si
pentru biruinta armatei noastre legionare-crestine(52).
Despre rbdarea crestin si cea legionar ar fi necesar un alt studiu, o alt documentare, datorit
vastittii problemei si datorit fantasticilor situatii n care legionarii au rbdat pn peste limitele
omenescului ca si pentru faptul c inamicii Miscrii Legionare s-au coalizat n a ascunde de lume
faptele de rbdare ale legionarilor.
Ca si n problema virtutilor teologice, ca si n problema rugciunii si a postului, Miscarea Legionar a
urmat nvttura Bisericii despre rbdare.
n calitatea lor de crestini, legionarii sunt cuprinsi n textele Sfintei Scripturi n care este recomandat
rbdarea : Fericiti veti fi cnd v vor ocr si v vor prigoni si vor zice tot cuvntul ru mpotriva
voastr, mintind, pentru Mine(Mt.5.11). Dintre voi vor ucide si vor prigoni(Lc.11.49). Vine ceasul
cnd tot cel ce v va ucide s cread c aduce nchinarea lui Dumnezeu(n.16.1). Prigoniti fiind,
rbdm(1 Cor.4.12). n bti, n temnite, n tulburri(2 Cor.6.5). Cte prigoniri am rbdat(2
Tim.3.11).
n toate aceste texte, ca si n cele care vor urma se vor regsi btrnii legionari care mai sunt n viat. Ei
au biruit prin rbdare. Rbdarea lor a fost eroic, muceniceasc. Rbdarea lor s-a caracterizat prin
brbtie, nu prin fric sau lasitate.
n Evanghelia Sa, Mntuitorul Hristos are cuvinte care sunt adresate direct legionarilor : si vor pune
minile peste voi si v vor prigoni, ducndu-v n sinagogi si n temnite, ducndu-v la mprati si la
dregtori pentru numele Meu, si va fi vou spre mrturie(Lc.21,12-13) ; Si veti fi dati si de printi si
de frati si de neamuri, si de prieteni, si vor ucide dintre voi, si veti fi ucisi de toti pentru numele
Meu(Lc.21,16-17). Profetiile fcute de Mntuitorul s-au adeverit curnd dup ntemeierea Bisericii, ca
si n veacul nostru cu soarta legionarilor.
12
Atunci, relateaz Sfntul Luca, chemnd pe apostoli si btndu-iI le-a poruncit s nu mai vorbeasc
n numele lui Iisus. Iar ei au plecat din fata sinedriului bucurndu-se c s-au nvrednicit, pentru numele
lui Iisus s sufere ocar(F.5,40-41). Cte amenintri au suportat. De cte ori li s-a interzis organizatia.
Ctesinedrii romnesti i-au amenintat. Si dac legionarii au transformat nchisorile n scoli ale
spiritualizrii, ei s-au bucurat c au suferit pentru Neamul si Tara lor, cci mntuirea a fost conditionat
de rbdare (Mt.10.22), dndu-li-se asigurri ucenicilor c prin rbdarea voastr veti dobndi sufletele
voastre(Lc.21.19). Sfntul Apostol Iacov ne d ca pild de ndelung rbdare pe prooroci si pe Iov
(Iac.5.10-11).
Exist un eroism al rbdrii pe care legionarii l-au practicat. Si n rbdare s-a manifestat spiritul de
jertf, legionarii fcnd din propria lor cenus cea mai formidabil dinamit (53).
S-a fcut caz de fanatismul legionar care a fost folosit ca o dovad c ei nu sunt crestini. Fanatismul a
fost njugat cu extremismul si cu violenta care nu pot fi socotite crestine. Revista Puncte Cardinale
a tratat aceast problem (an III, nr.8-9, aug-sept 1993, p.7)
Putem nvinui de fanatism si pe Domnul nostru Iisus Hrristos si pe sfintii Si apostoli si pe toti martirii
crestini.
Dac voievodul Constantin Brncoveanu n-ar fi fost fanatic, ar fi cedat n fata clului care-i ucidea
copiii. A avea curajul s afirmi adevrul si s lupti pentru el cu orice risc poate fi socotit fanatism, dar
nu cu conotatie negativ ! Fanatismul implic iubire jertfelnic nu ur nimicitoare, asa cum sustin
dusmanii Miscrii Legionare. Orice mare savant este extremist ; orice mare artist este un extremist ;
orice mare postitor si cel mai smerit clugr pot fi socotiti extremisti. A lupta pn la ultima pictur de
putere, a munci si ziua si noaptea este tot o atitudine extremist. Se discut despre violenta legionarilor
ca oponent al tolerantei crestine. Cu motivatie necinstit, nu se face demarcarea ntre violenta agresiv
si violenta prin care se rspunde agresivittii. Nu este observat cel ce atac pentru a ucide, dar se
socoteste agresivitate lupta de aprare a celui atacat. Cel ce trage cu tunul si striveste sub senilele
tancului mii de vieti nevinovate nu este socotit violent, dar cel care aprndu-se arunc cu pietre
n tanc este nvinuit de violent.
Si Mntuitorul, blndul Pstor, a fost obligat s folosesc violenta si nsusi si zice : rvna casei tale
M-a mncat. Pe farisei i numeste ftarnici (Mt.23,13.14.15), cluze oarbe (Mt.23,16.17.19.24), i
face nebuni (Mt.23,17.19). Pentru restabilirea ordinei, a demnittii templului fcndu-si un bici din
streanguri, i-a scos pe toti afar din templu, si oile, si boii, si schimbtorilor le-a vrsat banii si le-a
rsturnat mesele(n.2.15). Rvna casei Tale M mistuie (n.2.17) a devenit motiv de violent. Si
dac pentru Hristos a fost motiv de violent, si drama prbusirii Neamului n prpastia pierzrii a fost
motiv de violent. S nu se uite c n final aceast violent este pltit cu propria viat, cu propria
cenus, cum a zis Ion Mota.
Cel slab, cel nendrepttit este nvinuit de violent, iar cel puternic, orict de mult snge ar vrsa, orict
de multe victime ar face, nu este apreciat ca violent.
Asa cum Hristos a fost nvinuit c scoate demonii cu ajutorul demonilor si c stric legea lui
Dumnezeu, tot asa si legionarii au fost nvinuiti c fac scoala crimei, c sunt trdtori de tar, c sunt
niste nebuni (54).
Ca s nu se vad crestinismul legionar, ca s nu se aud glasul lor, au fost puse la lucru masini
infernale.
ngrijorat de asurzitoarea avalans de calomnii, Cpitanul a socotit c lumea nici mcar nu va sti
pentru ce ne-au omort(55).
n mijlocul celor pe care voia s-l salveze, cu ochii la suferintele din ce n ce mai dureroase ale
legionarilor, Cpitanul se vede izolat si dispretuit. Nimeni nu s-a ntrebat dac mai putem suporta
nesfrsitele chinuri fizice si morale care de multe ori tindeau s depseasc puterile noastre de
rzistent(56).
Dup nmormntarea martirilor din Spania, Cpitanul observ la guvernantii din Romnia o tendint
ferm de provocare a Miscrii Legionare, pentru ca aceasta s reactioneze si pe baza ripostei s poat
lua msuri mpotriva ei !
13
Supusi la chinuri, nu-i de mirare c ei au ajuns la limita de pe urm a rbdrii(57). Ce stiau ministrii
lui Carol al II-lea despre limita rbdrii ? Ca niste rstigniti, legionarii constat : Curge asupra noastr
ploaie de miselii(58).
Limita de pe urm a rbdrii ! Dup unsprezece ani de chinuri cu multe vieti de tineri pierdute, la 8
februarie 1938, ntr-o circular adresat tuturor legionarilor din tar, Corneliu Zelea Codreanu
precizeaz : Miscarea Legionar, cu inima nsngerat si ndoliat, nu rspunde provocrilor
nelegiuite la care a fost supus. Atacati cum vreti, loviti ct puteti. Noi nu avem nimic de rspuns si nu
v fie team de nici o reactiune(59).
A rbda, a nu rspunde la provocri, nu-i totuna cu a fi nvins. Orict de groaznice ar fi suferintele
ndurate, ele lmuresc fata unui neam, i miruiesc fruntea cu azurul vesniciei(60).
Crestinii au fost omorti 300 de ani, timp n care sngele martirilor a devenit smnt pentru noi
generatii de crestini. Credem c Dumnezeu va rndui ca si sngele legionarilor s fie smnt din care
s rsar si s creasc noi generatii de viteji lupttori pentru Neam si Credint.
Suportarea nedrepttilor, chinul ngropat n fiinta omeneasc face s creasc o presiune interioar care
poate s devin mai puternic dect vasul care o tine, si atunci se produce o explozie, vasul se sparge.
Prevznd amenintarea acestei presiuni interioare, scrie Cpitanul : tineretul acesta le-a rbdat pe
toate, a nnbusit toate n sufletul su. Acum ns, dup attia ani, dac as dori s dau un sfat lumii, as
striga : Feriti-v de cei ce rabd !(61). Si totusi, contnd pe o mare putere de stpnire de sine, el le
cere camarazilor si : . . . semnalnd aceast nou provocare ndemn legionarii la liniste(62). n
fata marei dureri, pstrati calm de nenvins(63).
Marsul din Basarabia, planificat pentru data de 20 iulie 1930, a fost interzis de guvern. Legionarii s-au
stpnit, iar Codreanu a izbutit oricum s evite reactii violente(64). Cui te loveste peste obrazul
drept, ntoarce-i si pe cellalt (Mt.5.39). Si totusi, George Cosbuc a scris : Cnd nu vom mai putea
rbda, cnd foamea ne va rscula, iar legionarii, ajunsi la ultima limit a rbdrii, cntat au : Un
neam ntreg nsngera. N-am mai putut rbda !. Cei ce sunt ai lui Hristos Iisus si-au rstignit trupul
mpreun cu patimile si cu poftele(Gl.5,24).
Dup ani de crunte chinuri si dup punerea n pmnt a celor ucisi fr vin, legionarii declar cu simt
de rspundere : Noi afirmm n fata lui Dumnezeu si a istoriei c niciodat violentele noastre n-au fost
dect legitime aprri(65). Echipele mortii n-au fost organizate de legionari ca s ucid pe cineva asa cum se calomniaz- ci au fost formate din legionarii cei mai hotrti, ca s nu dea napoi din fata
primejdiei, chiar dac ar fi amenintati cu moartea. Nedrepttile ndurate, chinurile suportate, mpletite
cu hotrrea de a merge nainte, au dus la formarea echipelor mortii, a echipelor n care legionarii erau
pregtiti s moar pentru cauza Neamului. Dar, adevrul este dosit, iar minciuna care-l rstlmceste se
rspndeste.
Cultul mortilor face parte din nvttura si practica Bisericii, dar nimeni nu l-a practicat cu atta ardoare
si cu atta credint ca Miscarea Legionar.
La fiecare sedint erau chemati cei czuti si de dorul lor se cnta Plnge printre ramuri luna.
Prezenta celor czuti era cntat : Cei ce-au czut ucisi de gloantele dusmane psesc n rnd cu cei ce
au rmas. Legionarii ucisi fr judecat nu mai ncap pe filele unui calendar. Desi au trecut n Biserica
triumftoare, ei au rmas niste lupttori. Prin rugciune noi i chemm s ne ajute, s ne ntreasc
bratul, s ne mbrbteze pe noi care am rmas n Biserica lupttoare. Asa cum trece seva din rdcinile
stejarului, din strfundurile pmntului, ctre vrfurile cele mai nalte ale coroanei sale, asa circul si
seva mortilor nostri n sufletul, n mintea si n bratele noastre.
De acolo de unde sunt, martirii legionari strig : Pn cnd, Stpne sfinte si adevtate, nu vei judeca
si nu vei rzbuna sngele noastru, fat de cei ce locuiesc pe pmnt ?(Ap.6,10).
Comunitatea de iubire dintre cei rpusi de gloantele dusmane si cei ce au rmas este caracterizat prin
admiratia celor czuti de ctre cei ce au rmas, dar si de misiunea celor rmasi, prin care se vor regsi n
aceeasi stare. Si fiecruia dintre voi )cei martirizati) i s-a dat cte un vesmnt alb si li s-a spus s
14
stzea n tihn, nc putin vreme, pn cnd vor mplini numrul si cei mpreun slujitori cu ei si fratii
lor, cei ce aveau s fie omorti ca si ei(Ap.6,11). Iat dar elementele crestine pe care le valorific
legionarii n felul n care practic cultul mortilor. Cultul mortilor este o ndatorire crestineasc.
Aduceti-v aminte de mai marii vostri, care v-au grit vou cuvntul lui Dumnezeu : priviti cu luare
aminte cum si-au ncheiat viata si le urmati credinta(Evr.13,7). nfrtirea prin moarte jertfelnic este
tot o porunc a Sfintei Scripturi, care-i mngie pe legionari. Si am auzit un glas din cer, zicnd, scrie
:Fericiti cei morti, cei ce de-acum mor ntru Domnul. Da, grieste Duhul, odihneasc-se de toate
ostenelile lor, cci faptele lor vin cu ei(Ap.14,13).
Problema iertrii aproapelui este folosit de adversarii Miscrii Legionare ca un argument pentru a
dovedi nstrinarea lor de spiritul ierttor al crestinismului. Dar lucrurile nu stau asa. Nimeni nu poate
s ierte un om care nu recunoaste c a gresit. n rugciunea de la taina mrturisirii duhovnicul l
avertizeaz pe cel ce a venit la spovedanie : S nu ascunzi de mine ceva din cele ce ai fcut cci
ndoite pcate vei avea ; de vreme ce ai venit la doctor s nu te ntorci fr vindecare. O conditie a
iertrii este tocmai faptul de a recunoaste c ai gresit. Toti cei ce au fost pedepsiti de legionari n-au
recunoscut c au gresit, ba, din contr au sustinut c au lucrat cu dreptate.
Apoi, problema iertrii aproapelui este tratat n functie de ceea ce trebuie iertat. Iertm celor ce ne-au
gresit nou personal, dar nu pe cei care gresesc fat de Dumnezeu, fat de Neam si Tar. Mntuitorul
nsusi a iertat pe cei ce L-au rstignit, dar a fost violent cu cei care au necinstit templul. El a zis :Orice
pcat si orice hul se va ierta oamenilor, dar hula mpotriva Duhului Sfnt nu se va ierta (Mt.12,31).
O diferentiere ntre problema iertrii face si Sf. Evanghelist Ioan : Dac vede cineva pe fratele su
pctuind -pcat nu de moarte- s se roage, si Dumnezeu va da viat acelui frate, anume celor ce nu
pctuiesc de moarte. Este si pcat de moarte : nu zic s se roage pentru asa pcat (1 In.5,16).
O diferentiere a pctosilor n functie de gravitatea pcatelor face si Sf. Ap. Iuda n epistola sa : Pe
unii -sovitori- mustrati-i ; pe altii -zmulgndu-i din foc- mntuiti-i ; de altii, ns, fie-v fric, urnd si
cmasa spurcat de pe trupul lor (Iuda, 22-23).
Nu se poate trece peste faptul c oamenii au o libertate care-i face responsabili pentru faptele lor, care-i
acuz sau i fericeste. Iar plata pcatului este moartea, asa cum le scrie Sfntul Pavel
romanilor.(Rm.6,23). Problema iertrii este tratat tot n sensul diferentierii care exist ntre fptuitor si
gravitatea pcatului svrsit de marele teolog rus Svetlov, n voluminoasa sa lucrare nvttura crestin
n expunere apologetic tradus si tiprit la Chisinu nainte de al doilea rzboi mondial.
n comportamentul legionarilor se gsesc elementele expuse n legtur cu iertarea, dar si neputinta
omeneasc de a depsi anumite limite ale rbdrii, ale stpnirii de sine. n anumite momente, prea
tensionate, drama Neamului a depsit logica, iar calmul n-a mai putut fi pstrat. Prin aceast afirmatie
nu justificm, ci ne explicm cum a fost posibil.
Corneliu Zelea Codreanu a dat porunc legionarilor : S iertati pe cei ce v-au lovit din pricini
personale. Pe cei ce v-au chinuit pentru credinta voastr n neamul romnesc, nu-i veti ierta (66).
O alt problem care trebuie prezentat pentru a contura si mai clar legturile dintre Miscarea Legionar
si Biseric, este atitudinea n fata mortii, foarte puternic n rndul opiniei publice datorit spiritului lor
de sacrificiu, srguintei lor si disciplinei de care ddeau dovad.
Legionarii nu se tem de moarte, ei o privesc ca pe o trecere n alt lume. Frica de moarte a obligat pe
multi oameni s nu spun adevrul, s se ascund, s fug de ndatoririle pe care le aveau. Aceast
constrngere a fost nlturat de legionari : n noi frica mortii tace. ntruparea si opera mntuitoare a
Domnului nostru Iisus Hristos i izbveste pe oameni de fric. El s-a fcut om ca s surpe prin
moartea Sa pe cel ce are stpnirea mortii, adic pe diavolul, si s izbveas pe acel care frica mortii
i tinea n robie toat viata (Evr.2.14-15).
Pentru legionari teama de necunoscutul mortii se risipeste n vpaia dragostei. Dragostea deplin
dizolv aspectul terifiant al mortii si nalt sufletul ntr-o regiune de fermitate, ncredere si senintate
(67). Aceast atitudine evidentia spiritul total de sacrificiu care se afla la baza Miscrii gardiste
(68),
15
Despre nvierea cea de obste, ce va avea loc la sfrsitul veacurilor, n vederea judecrii universale,
legionarii nvat : Esentialul este s lum aminte la nvierea lui Hristos ; s nu pierdem legtura cu
Dumnezeu, care nu va lsa fr sprijin pe cei care se jertfesc pentru asezarea dumnezeiestii Sale
dreptti (69).
n spiritul preceptelor legionare zice profesorul Nae Ionescu : A nviat Dumnezeu-Omul, lsnd s
irump realitatea de dincolo, dincoace ; a nviat Dumnezeu-Omul deschiznd poarta celor de dincoace
spre dincolo (70).
Cu durerea nvesmntat n talent literar scrie Vasile Posteuc : Cu ziduri de aram, ur si hrpretie
silnic mprejur, n-am avut ncotro creste dect spre cer, spre ziua cea mare a neamurilor (71).
Nu numai indivizii vor nvia la sfrsitul vremii. Vor nvia si neamurile care se vor face demne de
vesmntul nemuririi, si vor avea de dat socoteal Judectorului Suprem, pentru a-si justifica viata lor
terestr (72).
mpratul David psalmodiaz c se vor nchina Lui toti mpratii pmntului, toate neamurile vor sluji
Lui (Ps.71,11).
Proorocul Isaia vede n viitor c vor umbla regi ntru lumina ta si neamuri ntru strlucirea ta
(Is.60,3). Sf.Ioan, n Apocalipsa sa scrie ; Cine nu se va teme de Tine, Doamne, si nu va slvi numele
tu ? C tu singur resti sfnt, si toate neamurile vor veni si se vor nchina naintea ta, pentru c
judectile tale s-au fcut cunoscute (Ap.15,4). Viziunea judectii neamurilor ne mai este prezentat :
Si iat multime mult, pe care nimeni nu putea s o numere, din tot neamul si semintiile si popoarele
si limbile, stnd naintea tronului si naintea Mielului, mbrcat n vesminte albe si avnd n mn
ramuri de finic (Ap.7,9).
La judecata din urm sunt prezenti toti martirii credintei. Acestia care sunt mbrcati n vesminte albe,
cine sunt si de unde au venit ? . . . Acestia sunt cei ce vin din strmtorarea cea mare si si-au splat
vesmintele lor si le-au fcut albe n sngele Mielului (Ap.7,13-14). Da, spre mngierea noastr avem
certitudinea c, asa cum ni se spune n Apocalips, vom vedea pe Cpitan, pe Mota, pe Marin, pe
Clime, multime mult (Ap.7,9) de legionari ucisi fr judecat, ucisi miseleste, c n strmtorarea
cea mare si-au splat vesmintele lor si le-au fcut albe n sngele Mielului (Ap.7.14). n mprtia lui
Dumnezeu martirii legionari nu vor mai flmnzi, nici nu vor mai nseta, nici nu va mai cdea soarele
peste ei si nici o arsit ; cci Mielul, cel ce st la mijlocul tronului, l va paste pe el si-l va duce la
izvoarele apelor vietii si Dumnezeu va sterge orice lacrim din ochii lor (Ap.16-17). Din aceste texte,
din aceast credint, a izvort afirmatia Cpitanului : Telul final nu este viata, ci nvierea. Va veni o
vreme cnd toate neamurile pmntului vor nvia cu toti mortii si cu toti regii si mpratii lor, avnd
fiecare neam locul su naintea tronului lui Dumnezeu. Acest moment final, nvierea din morti, este
telul cel mai nalt si mai sublim, ctre care se poate nlta un neam (73).
Astfel de mrturisiri nu mai pot fi comentate. n fata lor rmi coplesit de tria credintei, de curtenia
sufleteasc a celui care le face.
Crestinismul Miscrii Legionare este absolut asa cum l-a predicat Domnul nostru Iisus Hristos. Iar
nvierea mortilor este o realitate, cea mai important realitate a vietii. Aceast realitate le-a dat puteri
supraomenesti si ca s rabde n viat dar si ca s nfrunte moartea. La suferintele lor, la sngele lor
vrsat pe toate drumurile trii, la sngele lor n temnite a luat seama Sf. Ioan cnd a scris : Aici este
rbdarea sfintilor, care pzesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Iisus (Ap.14,12).
Legionarii nvat c, prin nviere neamul este o entitate care si prelungeste viata si dincolo de
mormnt. Neamurile sunt realitti si n lumea cealalt, nu numai pe lumea aceasta (74) si, pentru ca
s-si documenteze credinta sa. Corneliu Codreanu citeaz din Apocalipsa cap. 15.4 si 21.23-24. Dup
care trage concluzia : Nou romnilor, neamului nostru, ca oricrui neam din lume, Dumnezeu ne-a
sdit o misiune, un destin istoric. Cea dinti lege pe care un neam trebuie s-o urmeze este aceea de a
merge pe linia acestui destin, mplinindu-si misiunea ncredintat (75). n fata acestui destin, si pentru
16
realizarea lui, Miscarea Legionar a nfruntat toate vrsmsiile si a luptat cu toat puterea. Din
nefericire pentru Romnia si pentru poporul romn, ea nu a reusit s duc tara pe linia destinului su.
Dac legionarii au fost nvinuiti c dramatizeaz, c exagereaz pericolele care amenint tara, faptele
care au urmat dup exterminarea lor, au confirmat c tragismul lor corespundea unei situatii dintre cele
mai grele pentru Neam si Tar. Tara a fost ciuntit, a fost robit cumplit 50 de ani, a fost umilit si
acum este aruncat n mizerie si amenintat cu disparitia dac nu accept vointa altor stpni din afar,
strini si de credinta crestineasc si de idealurile nationale, si de traditiile n care am fost crescuti.
Legionarii au fost mistuiti de simtul rspunderii. Pentru realizarea destinului nostru ca Neam, ei si-au
jertfit nu numai viata pmnteasc dar chiar si fericirea vesnic. n situatii de exceptie sunt necesare
msuri exceptionale si aplicarea unor astfel de msuri n situatii limit nu nseamn c suntem
extremisti, ci c suntem pusi n situatii extreme.
ntr-o astfel de situatie, a rostit Cpitanul fraza : Cnd este vorba s aleg ntre moartea trii mele si
aceea a tlharului, eu prefer moartea tlharului. Cred c sunt mai bun crestin dac nu voi permite
tlharului s-mi aduc tara la pieire (76)
.
n fata dezastrului care ameninta Tara, Neamul si Credinta. Miscarea Legionar n-a putut s se alieze
dect lui Hristos, cu Biserica Sa ; n-a putut s se comporte asa cum cereau interesele Neamului si ale
Credintei, cu seriozitate dramatic si cu msuri dintre cele mai serioase. Tocmai n aceast seriozitate
const atitudinea religioas a legionarilor fat de politic.
Asa cum observ Petre Tutea, legionarii au scos din vocabularul lor cuvntul glum. Ei nu se joac de-a
politica, ei nu umbl cu jumtti de msur, ei nu scot la licitatie interesele Trii si ale Neamului ; ei nu
caut nici un profit personal, ei pun umrul acolo unde este mai greu (77).
Si dac am asemnat relatiile dintre Biseric si Miscarea Legionar cu cele dou fire ale mrtisorului, s
spunem c mpletirea lor nu-i fcut numai pentru frumusete, mpletirea lor nu are numai un caracter
decorativ, ci este o necesitate. Biserica si vede principiile aplicate n viata politic, iar Miscarea
Legionar si construieste edificiul su politic pe temeliile credintei crestine.
Cpitanul si Ion Mota consider politica si religia dou activitti complementare, dou discipline aflate
n aliant natural (78). Comandantul Horia Sima declar deschis c politica are cmpul de actiune
limitat si tocmai pentru extinderea si pentru eficienta msurilor sale, ea, politica, are nevoie de ajutorul
Bisericii : Politica, n acceptiunea ei ultim, niciodat n-ar putea s se dispenseze de ajutorul religios,
cci i lipsesc mijloacele harice (79).
Pentru adeverirea celor scrise am folosit un aparat critic pe care, dac tineretul l-ar verifica, si-ar
alunga nelinistile si ar scpa de negura n care l nvluie dusmanii adevrului, al Neamului si ai lui
Hristos.
Ce zici tu de tine nsuti ? (In.1,22) a fost ntrebarea creia i-am creionat un rspuns.
Sunt constient c acest rspuns are cel putin dou neajunsuri :
a) Nu este nici complet si nici suficient de bine sistematizat si
b) Expunnd texte ca dovezi ; prezentarea rmne rece, argumentrile sunt scurte sau chiar lipsesc,
rmnnd n seama cititorului s reflecteze asupra lor si s trag concluziile pe care textele prezentate le
impun n mod logic.
Acelor cititori care vor fi nesatisfcuti de aceast expunere, le propun s caute crtile citate si s le
parcurg n ntregime, s nu se opreasc numai la paginile si textele prezentate aici ca dovezi.
Suntem datori s cutm adevrul. S-l restabilim acolo unde a fost nimicit sau deformat. Trebuie s
cunoastem adevrul. Dac adevrul este strivit, trebuie s-l aprm.
Cu ct este mai puternic minciuna, cu att trebuie s fie mai jertfelnic lupta pentru restabilirea
adevrului.
La icoan! La Hristos! El ne porunceste : Cutati adevrul cci adevrul v va face liberi.
EU SUNT CALEA, ADEVRUL, VIATA.
17
Note
1. pr.Dumitru Stniloae, IISUS HRISTOS SAU RESTAURAREA OMULUI, Sibiu. 1943.
2. Corneliu Zelea Codreanu, PENTRU LEGIONARI, pag.306.
3. Mircea Eliade, op.cit., pag.136.
4. Petre Tutea, op.cit., pag.93.
7. Ibidem, pag.78.
8. Ibidem, pag.295.
9. Ibidem, pag.5.
10. Michele Ralo, op.cit., pag.23
11. Virgil Mateias, NE-AM RIDICAT, apud Almanah, pag.105.
12. Paul Giraud, CODREANU SI GARDA DE FIER, apud LUPTA TINERETULUI, pag.266.
13. Faust Brdescu, op. cit., pag.16.
14. Ion I. Mota, CRANII DE LEMN, pag.113.
15. Ibidem, pag.154.
16. Corneliu Zelea Codreanu, CRTICICA SEFULUI DE CUIB, pag.62.
17. Ibidem.
18. Ibidem, pag.64
19. Ibidem.
24. Ibidem, pag.62
25. Ibidem, pag.64.
27. Ibidem.
28. Ibidem, pag.15. Ideea este prezentat cu talent de poetul Radu Gyr n BALADA CLOPOTARULUI
DIN STELE, n urmtoarele versuri :
Dac pentru libertate
nu duc sac cu plumbi n spate,
dac pentru-un colt de pit
nu scol coas ascutit,
dac pentru neamul meu
nu ridic toporul greu,
batr f-m ca pe tata
clopotar pe toat gloata ;
batr druie-mi putere
s sun ceas de nviere.
F-m crsnic plin de vlag
s bat clopot noaptea-ntreag
s dea zrilor ocol
Neamul meu din somn s-l scol
-citat dup volumul SNGELE TEMNITEI BALADE, editura Marineasa, Timisoara, 1992, pag.198.
30. ibidem, pag.305.
31. idem, n jurmntul depus pe trupurile martirilor Ion Mota si Vasile Marin, la 13 februarie 1937, n
biserica Sfntul Ilie-Gorgani din Bucuresti, apud Almanahul pag.188.
32. Michele Rallo, op.cit., pag.22.
33. George Popescu, op.cit.,apud Almanah, pag.121.
34. Michele Rallo, op.cit., pag.56.
35. Ion I. Mota, TESTAMENT, pag. 9.
36. Ibidem, pag.27.
18
37. Ibidem, pag.10

38. Ibidem, pag.16.
39. Antonie Plmdeal, TLCURI NOI LA TEXTE VECHI, Sibiu, 1989, pag.48.
40. Grigore Manoilescu, CU FRUNTEA SUS, n ziarul Buna Vestire din 22 septembrie 1940, apud
Almanah, pag.97.
41. Gheorghe Popa, JERTFA CELOR UCISI LA RMNICU-SRAT, apud Almanah, pag.102
42. Vasile Posteuc, DEZGROPAREA CPITANULUI, Madrid, 1977, pag.58.
43. Ibidem.
44. Corneliu Zelea Codreanu, CIRCULARA NR.147, din 18 februarie 1938, apud Almanah, pag.197.
45. Ibidem.
46. Idem, PENTRU LEGIONARI, pag.462.
47. Mircea Eliade, MEMORII, vol.II, Bucuresti, 1991, pag.30.
48. Corneliu Zelea Codreanu, CRTICICA SEFULUI DE CUIB, pag.54 si 136.
49. Idem, PENTRU LEGIONARI, pag. 277, 360-361 si 395.
50. Mircea Eliade, MEMORII, vol.II, pag.30.
51. Corneliu Zelea Codreanu, SCRISOARE ADRESAT UNEI MNSTIRI, la 22 oct.1935, din
Bucuresti, apud LUPTELE TINERETULUI, pag.136.
53. Ibidem.
55. Ibidem.
58. Ibidem, pag.5.
59. Idem, CIRCULARA NR.143, din 8 februarie 1938, apud Almanah, pag.196.
60. Vasile Posteuc, op. cit., pag.71.
63. Corneliu Zelea Codreanu, CIRCULARA NR.139 din 6 februarie 1938, apud Almanah, pag.200.
64. Michele Rallo, op. cit., pag.27.
65. A. Vntu, ION MOTA, schit biografic, n Cranii de lemn, pag. 337.
66. C. Z. Codreanu, PENTRU LEGIONARI, pag.475.
67. Michele Rallo, op. cit., pag.55.
68. Mircea Eliade, PROFETISM ROMNESC, de unde citm : Conceptia mortii n Miorita si Balada
Mesterului Manole, acceptarea mortii ca jertf voluntar de sine cu sensul unei nunti cosmice
moartea e jertfa suprem e un mister prin care se desvrseste un nou mod de a fi o nou existent,
pe un alt nivel, mai aproape de Dumnezeu (Vol.I, pag.148). Valorificarea mortii constituie una
dintre cele mai fecunde victorii ale crestinismului moartea e conceput ca un mister sacramental. O
spiritualitate profund crestin avnd n centrul ei misterul Mortii salvatoare si al jertfei de sine (Vol.
I, pag.151). gsim n aceste texte justificarea cntecului legionar : Moartea, numai moartea
legionar, ne este cea mai sfnt nunt dintre nunti.
69. Horia Sima, DOCTRINA LEGIONAR, pag.107.
70. Nae Ionescu, ROZA VNTURILOR, pag. 67.
71. Vasile Posteuc, op. cit., pag.77
72. Horia Sima, CRESTINISM, NATIONALISM SI DEMOCRATIE, apud Almanah, pag.83.
73. C.Z. Codreanu, PENTRU LEGIONARI, pag. 425.
74. Ibidem.
77. Petre Tutea, op. cit., pag.77 si 83.
79. Horia Sima, DOCTRINA LEGIONAR, pag. 142.
19
Pr. VICTOR MOISE

MISCAREA LEGIONAR SI CREDINTA
STR MOSEASC
CRESTINISM SI NATIONALISM
Relatiile dintre Miscarea Legionar si Biseric sunt bine precizate si toat suflarea romneasc a putut
s le cunoasc pe viu din scrierile conductorilor legionari, din viata si activitatea lor timp de mai bine
de 12 ani n tar si apoi timp de 50 de ani n toat lumea pe unde au fost fugriti.
Dar, pentru c Miscrii Legionare i s-a pus pumnul n gur, lanturi la mini si la picioare, pistol n
tmpl si n ceaf si streang la gt, dusmanii ei, ai Neamului si ai Bisericii au debitat minciuni grotesti
sub care adevrul a fost asfixiat.
ntru ntmpinarea acestei necesitti, editura Vremea scrie pe coperta a IV-a a crtii Menirea
Nationalismului a comandantului Horia Sima, urmtoarele : timp de jumtate de veac poporului romn
i-a fost refuzat accesul n informatie. Adevrul istoric a fost cenzurat, deformat si transformat ntr-o
unealt ideologic (1). Nu este suficient s recunoastem c am fost dezinformati, trebuie s spunem
adevrul si s facem ca el s fie cunoscut, n primul rnd de generatiile tinere, de intelectuali, ca s-l
aib n vedere n structurarea idealului lor, n formularea crezului generatiei lor (2), si apoi pentru ca
acest adevr s serveasc la restructurarea complet a demnittii romnesti (3), demnitate grav
afectat de miseliile n care a fost ascuns.
Pe minciun nu se poate construi nimic trainic si Neamul nostru are nevoie de constructii trainice.
Temeliile viitoarelor constructii romnesti trebuie asezate pe stnca adevrului, nu pe nisipul instabil al
minciunilor.
Miscarea Legionar lucreaz numai cu adevrul, chiar dac trebuie s plteasc acest lux cu pret de
snge. Legionarii stiu de la Domnul Iisus Hristos c adevrul i va face liberi (In.8.32), si mai stiu de la
Sf. Ap. Pavel c cei care stau mpotriva adevrului sunt oameni stricati la minte si netrebnici pentru
credint iar nebunia lor va fi vdit tuturor (2 Tim.3.8-9).
Iar subsemnatul, n anul 1994, n Romnia zilelor noastre, mpreun cu psalmistul din neam n neam
voi vesti adevrul tu cu gura mea (si cu scrisul) (Ps.99.2), chiar dac, la noi, adevrul umbl tot cu
capul spart.
Miscarea Legionar este o formatie politico-social nationalist si nationalismul su a fost socotit, pe
nedrept, ca incompatibil cu credinta crestin. Acesta este aspectul pe care trebuie s-l lmurim pentru o
ct mai bun ntelegere a celor ce au fost si a celor care vor urma.
Cuvntul nationalism s-a nscut si a crescut din cuvintele natie si neam. Or, prin aceste cuvinte
noi exprimm o realitate si anume o mare comuniune de dragoste si de destin (4). Fiind o comunitate
de dragoste si de destin, nationalismul nu este ceva artificial, ceva adugat, ci o realitate dat, o stare
de spirit a unui popor (5). Neamurile nu sunt o inventie, ceva artificial, ci realitti.(6).
20
Comuniunea de dragoste se exprim prin limba comun, prin obiceiurile, prin portul, prin cultura
specific, iar destinul comun d aceeasi directie neamului n functie de nzuinte, de destinul trasat de
Creator.
Pentru ca nationalismul s nu esueze n egoism si n ura fat de alte neamuri, ca s nu devin sovin,
credinta crestin este o necesitate.
Pentru ca nationalismul s poat rezolva problemele cele mai grele, care-i depsesc posibilittile
naturale, el are nevoie de credinta crestin care asigur ajutorul divin. Asa se explic afirmatia
teoreticienilor nationalismului c spiritualitatea nationalist este inseparabil de misterele ultime ale
existentei noastre, asa cum au fost ele revelate lumii de Hristos (7). Si astfel conductorii Miscrii
Legionare declar c nu poate exista nationalism fr crestinism (8). Dezmintind nvinuirea de
sovinism, nationalismul crestin vede n existenta fiecrui popor un miracol si consider creatiile
popoarelor un dar divin (9). Nationalistii se aseamn cu acei gospodari tineri si harnici care fcndusi o bun stare material, o gospodrie prosper, nu afecteaz cu nimic pe ceilalti gospodari din sat.
Ceea ce este unic la Miscarea legionar si o deosebeste de absolut toate miscrile nationaliste din lume,
este faptul c ea este structurat pe nvttura crestin, ea valorific mai ales traditia crestin
romneasc (10), c ea valorific prin ideologia si prin practica sa nvttura Domnului nostru Iisus
Hristos ; c-si propune realizarea crestinului autentic, c descoper sufletul natiunii si c formuleaz
drept scop al luptei sale mntuirea crestineasc a Neamului romnesc, si c are ca punct final nvierea
Neamului n mprtia lui Dumnezeu.
Apreciind valoarea crestinismului n lupta de refacere a societtii romnesti, Petre Tutea ne cere s fim
crestini si pe urm romni. Si memornd calvarul su si al camarazilor si din nchisorile comuniste ca
si neocomunismul care a furat revolutia, el constat cu durere c e foarte greu acum s fii romn (11).
Ca s nu ne descurajeze, ne propune o formul minimal : Dac suntem crestini iesim din impas prin
forta Bisericii Crestine si prin geniul politic al poporului romn (12).
Doctrina legionar, n fundamentele ei, este o nou conceptie asupra lumii si a vietii (13), ea oferind o
nou orientare spiritual n viata neamului nostru (14).
Adevratii legionari au trit crestinismul la cote foarte nalte, ca niste clugri care s-au supus la o viat
aspr.
Mai mult dect crestinii obisnuiti, ei s-au adncit n mistica crestin, au trit unele dintre voturile
monahale, au ajuns la extaz si s-au nvrednicit de a se jertfi pentru Hristos.
Asa dup cum nu orice crestin poate ndeplini voturile monahale, nici orice romn nu poate deveni un
legionar. Asa cum clugrii nu dispretuiesc pe cei ce triesc n viata de familie, n lume, nici legionarii
nu-i jignesc pe ne-legionari, ci i iubesc si i ajut si se jertfesc pentru binele lor.
Ca s scoatem n evident seriozitatea cu care legionarii ntmpin viata, vom prezenta jurmntul
depus de legionari pe trupurile martirilor Ion Mota si Vasile Marin.
Noi nsine jurm :
-S trim n srcie, ucignd n noi poftele de mbogtire material.
-S trim o viat aspr si sever, cu alungarea luxului si a mbuibrii.
-S nlturm orice ncercare de exploatare a omului de ctre om.
-S jertfim permanent pentru tar (15).
Aceast viat jertfelnic la care s-au angajat legionarii prin jurmnt este cerut si de Domnul nostru
Iisus Hristos. Dac voiesti s fii desvrsit, du-te, vinde averea ta, d-o sracilor, si vei avea comoar
n cer, dup aceea vino si urmeaz-M (Mt.19.21).
21
Si totusi, n locul evidentei, Miscarea Legionar este socotit ca necrestin, iar de altii ca o sect
religioas.
Propaganda de defimare a Miscrii Legionare vine de la cei care fac ru si pe care MiscareaLegionar
i incomodeaz. Acestia sunt cei vizati si de Mntuitorul : Lumina a venit n lume si oamenii au iubit
mai mult ntunericul dect Lumina, cci faptele lor erau rele. Cci oricine face rele urste Lumina si nu
vine la Lumin pentru ca faptele lui s nu se vdeasc (m.3.19-20).
nfiorat de aceast campanie de defimare a Miscrii Legionare, Mircea Eliade scria : "Dac ar fi trit
astzi Eminescu, ar fi fost considerat hitlerist si fascist. Antisemitismul si nationalismul su feroce ar fi
strnit mpotiv-i cohorte de critici si de moralisti, ar fi astzi coplesit de injurii, de calomnii, de intrigi.
Mihail Koglniceanu ar fi fost un barbar, Vasile Conta un hitlerist inconstient, Bogdan Petriceicu
Hasdeu, cel mai de pe urm huligan (16).
Acesti defimtori care se tulbur c legionarii tineau ntr-o mn crucea si n cealalt pistolul, se
vede c n-au de unde s stie c si Stefan cel Mare a luptat mpotriva invadatorilor si si-a aprat tara
tinnd ntr-o mn crucea si n cealalt palosul, si totusi Biserica l-a trecut n rndul sfintilor.
Atasamentul legionarilor fat de Biseric nu trebuie apreciat dup declaratiile celor care iubesc
ntunericul, ci el poate fi apreciat dup ceea ce au fcut, ceea ce fac si ceea ce au declarat ntemeietorii
Miscrii Legionare. Si n privinta aceasta mrturisirea Cpitanului este clar si mai presus de orice
discutie, este sublim : Cred n superioritatea nepieritoare a principiului Bisericii Crestine. Biruinta
vesnic si adevrat este biruinta nscut din martiriu (17). Dar problema trebuie pus n cadrul su
larg. Preotii binecuvinteaz cu mna lor armele celor care pleac la rzboi. Ei merg n fruntea armelor
celor care pleac la rzboi. Ei merg n fruntea armatei si ndeamn trupele s lupte, s reziste, s trag
(18). Este vorba de rzboiul drept, de aprare. n cadrul acestui serviciu de sfintire a armelor se citeste
psalmul 34 cu cuvintele : S nu se bucure de mine cei ce m dusmnesc pe nedrept, c mie de pace mi
griau si asupra mea viclesuguri gndeau (19). S fie rusinati si nfruntati deodat cei ce se bucur de
necazurile mele (20). Secere prin rugciune ca armele binecuvntate s-i nspimnteze si s-i
nfricoseze pe vrjmasi (21). n cea de a doua rugciune se face amintire la lupta lui Avraam si a lui
Ghedeon, de David. Iar pe ostasii nostri f-i puternici pretutindeni si mprstie dusmanii (22). La
stropirea cu ap sfintit se d binecuvntarea pentru ca s se pogoare si s fie asupra armelor acestora, si
asupra celor care le vor purta, spre pzirea si aprarea adevrului lui Hristos (23). Ierarhul sau preotul
care sfinteste armele se adreseaz ostasilor stropindu-i cu ap sfintit : mbrbtati-v si s se
ntreasc inimile voastre ca s biruiti pe vrjmasii vostri, avnd ndejde n Domnul (24).
Deci, dup nvttura Bisericii se poate tine ntr-o mn crucea si n cealalt arma, iar ostasul care ucide
pe inamic nu-i un criminal, ci un viteaz care primeste si o decoratie.
Nu ni se cere dect s ntelegem c si legionarii sunt niste ostasi care-si apr Tara, Neamul si Credinta
cu vitejie, cu eroism, folosindu-se de armele ce le au la ndemn.
S nu uitm c n vara anului 1940 Romnia fusese cioprtit si continua s fie amenintat de Rusia
bolsevic !
Ca si crestinismul n primele veacuri, Miscarea Legionar a fost prigonit.
n cadrul ei s-a adeverit cuvntul lui Hristos : Dac pe Mine M-au prigonit, si pe voi v vor prigoni
(n.15.20). Prigoana n-a constituit o sperietoare pentru legionari ; ei se asteptau la o astfel de reactie. Sf.
Ap. Pavel i scrisese de mult ucenicului su Timotei, si legionarii stiau din sedintele lor n care studiau
Noul Testament, avertismentul c toti care voiesc s triasc cucernic n Hristos Iisus vor fi prigoniti
(2 Tim.3.12). Recunoasterea acestei realitti dure n-a speriat pe nimeni. ndemnul care a fcut s
vibreze inima lui Timotei si a legionarilor este dat tot de Marele Apostol : Lupt-te lupta cea bun a
22
credintei, cucereste viata vesnic la care ai fost chemat (1 Tim.6.12). n lupta cea bun a credintei s-au
mistuit ca torte vii legionarii.
Doctorul n drept, Ion I. Mota, eroul de la Majadahonda, n deplin acord cu cuvintele Sf. Ap. Pavel, s-a
angajat pe drumul jertfei, iar declaratia sa sfintit cu sngele su. El scrie : Vom urca Golgota, orict
de grozav ar fi. Vom cuta s urcm ntregul Neam pe ea, siguri fiind c vom nvia, biruind dsvrsit,
chiar de-ar fi s murim (25). Nu vrem s prezentm ostentativ meritele, jertfele legionarilor, dar, n
fata celor care blameaz Miscarea Legionar, ne vedem siliti, noi care cunoastem direct Miscarea
Legionar, noi care am fcut parte din aceast organizatie, s mrturisim ceea ce am trit, ceea ce ne-a
nvtat aceast organizatie. Este normal ca ntr-un conflict s asculti prtile ( audiatur et altera pars) si
s tii seama de ceea ce declar cel mpricinat.
Cei de demult, ca s limpezeasc niste lucruri, l-au ntrebat pe Sfntul Ion Boteztorul : Ce spui tu de
tine nsuti ? (n.1.22).
Deci, si eu, asemeni proorocului, voi mrturisi adevrul si voi face adevrul si voi face face judecti de
valoare n numele Domnului nostru Iisus Hristos. Judecata Mea este dreapt pentru c nu caut voia
Mea, ci voia Celui ce M-a trimis (n.5.30).
Relatiile Miscrii Legionare cu Biserica se aseamn cu cele dou fire ale mrtisorului care sunt
rsucite si care dau farmec unul celuilalt.
Crestinismul nu poate fi ignorat de Miscarea Legionar pentru c el este un punct de convergent al
tuturor idealurilor omenesti (26). Si Miscarea Legionar si-a propus s-l ridice, s-l valorifice pe
romn n toat complexitatea sa, sub toate aspectele vietii sale. Si totusi, crestinismul este o religie, iar
Miscarea Legionar este o organizatie politico-revolutionar structurat religios, dar nu o miscare
religioas, o sect (27), diferentiere peste care nu se poate trece.
Miscarea Legionar nu practic un crestinism n paralel cu Biserica Ortodox, nici nu-si orienteaz
trirea crestin mpotriva Bisericii, ci simplu, ea se foloseste de dumnezeiasca nvttur a Bisericii ca o
fiic supus si smerit a Bisericii. Aceast structurare religioas a Miscrii Legionare se datoreaz
convingerii c spiritul religios rmne una din marile constante ale omului (28). Miscarea este o
scoal, ea face educatie, ea ndeplineste o nalt functie educativ n viata neamului nostru (29).
Tocmai n acest deziderat se afl necesitatea educatiei, a scolii. Acest om nou plasat n mijlocul
colectivittii romnesti va constitui punctul de plecare al unei mari transformri spirituale n viata
neamului nostru (30).
Ca scoal a caracterului, Miscarea legionar este o aspiratie spre perfectiune, iar legionarul devine viu
numai n msura n care face progrese pe drumul desvrsirii interioare (31). Crearea acestui om nou
se realizeaz potrivit antropologiei crestine.
ntemeietorul Miscrii legionare, n Crticica sefului de cuib declar fr echivoc rosturile educative ale
Miscrii Legionare : Miscarea Legionar nainte de a fi o miscare politic, teoretic, financiar,
economic, etc., de formule, este o scoal spiritual, n care dac va intra un om, la cellalt capt va
trebui s ias un erou (32). Si, pentru a sublinia acest caracter de scoal, Cpitanul repet : Miscarea
Legionar are mai mult caracterul unei mari scoli spirituale (33). Completareaacestui tablou de scoal
spiritual cu profil original o face prof. univ. dr. Vasile Cristescu, martirizat pentru credinta sa.
Legiunea vine astzi ca o miscare de avnt si tinerete, de entuziasm si disciplin ostseasc. Sub scutul
religiei noastre strmosesti, ea cheam la lupt pentru ntronarea unei vieti noi de cinste si dreptate
(34).
Miscarea Legionar nu face o educatie oarecare, nu se inspir din cine stie ce filozofi, nu se conduce
dup cine stie ce pedagogi strini, ci face educatie sub scutul religiei noastre strmosesti. Prin aceasta
Miscarea Legionar valorific tot trecutul nostru national si caut omenia si istetimea si puterea de
munc a strbunilor. Educatia care se fcea n taberele de munc organizate de legionari a fost att de
23
reusit nct a entuziasmat si pe venerabilul profesor universitar Simion Mehedinti-Soveja, care sub
vraja acestui miracol a scris cartea Crestinismul romnesc.
n omul format de scoala legionar si pune ndejdile Cpitanul. Acest erou, acest legionar al vitejiei,
al muncii, al drepttii -cu puterile lui Dumnezeu nfipte n suflet- va duce neamul nostru pe cile
mririi lui (35).
Ca scoal a caracterelor, Miscarea Legionar a nsemnat nasterea unei noi stri de spirit (36), adic
nltarea omului pe treptele vietii si ale moralei crestine, ca mijloace de a redresa Neamul si Tara
(37). n contrast cu oamenii formati de aceast scoal, politicienii rmn niste pigmei care umbl dup
afaceri necinstite si care caut puterea politic pentru a se nfrupta din avutul trii.
Acestor politicieni verosi, care n-au nimic sfnt, trebuie s li se arate c pentru legionari politica
nseamn religie (38).
Religia si politica au fost socotite dou activitti care nu pot fi ndeplinite de aceeasi persoan si s-a
ajuns la decizia ca oamenii Bisericii s nu fac politic. n cursul istoriei bisericesti oamenii politici s-au
amestecat n treburile Bisericii, iar oamenii Bisericii s-au amestecat n treburile politice. Cele dou
formule au fost denumite ca cezaropapism si papocezarism.
Dac oamenii Bisericii fac politic necinstit, pentru interese personale, e mai bine s nu fac politic.
Dac ns oamenii Bisericii si fac din politic o religie, prin care s nnobileze viata cettii, ei sunt
datori s o fac. Preotul este si cettean nu numai crestin. Binele cettii, realizat printr-o politic
cinstit, face viata enoriasilor si mai bun, mai usoar, mai fericit.
O conducere politic votat de credinciosi n necunostint de cauz poate aduce mari prejudicii
Bisericii.
Fr s candideze, fr s militeze ptimas ntr-un partid politic, preotul -ca intelectual- este n msur
s le explice credinciosilor cu ce persoane sau partid s voteze. Este profund duntoare neutralitatea
preotului fat de viata social. Enoriasii lui vor plnge sau se vor bucura ; ei au dreptul nu numai la o
asistent spiritual ci si la una social si material.
Dac pentru legionari nseamn religie, preotii sunt datori s sustin, s apere aceast religie, care cere
competent, dreptate, adevr, care se jertfeste pentru binele concettenilor.
Acolo unde legionarii nu pot birui cu forte naturale, ei, prin rugciune, cer ajutorul lui Dumnezeu, cer
lucrarea harului, a puterii Duhului Sfnt. Marile disponibilitti luntrice nu devin active dect n stare
de har. O existent creatoare trebuie s fac apel la ajutorul Duhului Sfnt. Harul trebuie asociat
permanent lucrrii noastre (39). Legionarii recunosc c exist o fort de sus n jos care descoper
indivizilor ce asteapt neamul de la ei, ca sens de realizare a istoriei lui (40).
n celebrul su articol La icoan , Ion Mota gseste urmtoarea concluzie : Deci la El, la Dumnezeu, la
harul Su am alergat pentru a primi scnteia vietii pe care s o dm neamului nostru condamnat (41).
nssi denumirea de LEGIUNEA ARHANGHELUL MUHAIL spune ce doreau ntemeietorii
Miscrii Legionare si anume : credint, ncredere n ajutorul lui Dumnezeu care va pedepsi pe pctosi
prin sabia de foc a Arhanghelului Mihail.
Credinta, ncrederea n ajutorul de sus au fcut ca toate steagurile legionare s poarte pe ele chipul
Sfntului Arhanghel Mihail din biserica de la Vcresti (42). n curtenia sufletului lor acesti tineri
legionari fceau de gard zi si noapte la icoana Arhanghelului (43).
Este att de mare credinta legionarilor, este att de evident smerenia lor, este att de luminoas
gndirea lor, c nu poti dect s-i admiri. Iat o dovad : Facem o mare deosebire ntre linia pe care
mergem noi si linia Bisericii Crestine. Linia Bisericii Crestine este cu mii de metri deasupra noastr. Ea
24
atinge perfectiunea si sublimul. Nu putem cobor aceast linie pentru a explica faptele noastre (44).
Noi tindem ctre aceast linie, ne ridicm spre ea att ct ne permite greutatea pcatelor. Rmne de
vzut ct am putut, prin eforturile noastre pmntesti, a ne nlta ctre aceast linie (45).
Ca s ne bucurm de frumoasa mpletire a firului de mrtisor, s comparm declaratia lui Corneliu
Zelea Codreanu cu mrturisirea Sf. Apostol pavel. Stiu c legea e duhovniceasc (Rom.7.14), cci
nu fac binele pe care l voiesc, ci rul pe care nu-l voiesc (Rom.7.19), cci dup omul cel luntric m
bucur de legea lui Dumnezeu, dar vd n mdularele mele o alt lege, luptndu-se mpotriva legii mintii
mele si fcndu-m rob legii pcatului. Om nenorocit ce sunt. Cine m va izbvi de trupul mortii
acestuia ? (Rom.7.22-24).
Cpitanul nu amestec planurile diferite pe care se situeaz Biserica si viata legionarilor. El respect
ordinea lucrurilor, si pe temelia nvtturilor crestine el zideste tot edificiul scolii sale, cci stie c
crestinismul nu poate fi eliminat din domeniul politicului (46).
Iat pentru ce crestinismul ne este specific nou legionarilor, va scrie printul Alecu Cantacuzino (47).
Biserica, n care se ncadreaz smerit legionarul, este trupul lui Hristos (Ef.1.22-23)(Col.1.18) este un
organism viu care pulseaz de 2000 de ani lucrarea Sfntului Duh, organism divino-uman care cheam
toti oamenii s se nalte pe treptele desvrsirii : Eu am venit ca lumea viat s aib si din belsug s-o
aib (n.10.10). Belsugul de viat nu se poate realiza fr Hristos si n afara Bisericii Sale. Or, viziunea
legionar a realittii este o formul care cuprinde ntreaga manifestare de viat, asa cum se ncadreaz
ea n istorie (48). Aceast viziune n-ar cuprinde ntreaga manifestare a vietii dac n-ar lua n seam
crestinismul care este o mentalitate realist (49). Acest realism al crestinismului cuprinde viata n
totalitatea ei, n toat extensiunea ei n timp si spatiu. n virtutea acestui realism vom lua n seam si
fruntariile-granitele neamului si istoria lui. n materie de istorie Miscarea Legionar include si viitorul,
nu numai trecutul si prezentul (50).
Pentru legionari Biserica reprezint si viata de aici, dar si cea de dincolo de moarte. Biserica reprezint
fata pmnteasc a cerului, viata de dincolo, care se dezvlui vietii de aici (51).
Ca si Biserica, Miscarea Legionar opereaz cu iubirea. Profesorul Nae Ionescu face o paralel ntre
Biseric si Neam. Biserica este comunitatea de iubire n care crestinul si desfsoar viata sa religioas,
asa cum neamul este comunitatea de destin n care romnul si desfsoar activitatea sa politic, social
si chiar moral (52).
Legea dumnezeiasc a dragostei este postulat de legionari ca reglementatoare si a raporturilor dintre
natiuni (53), desi ei sunt acuzati de sovinism si de antisemitism. Dup Sfnta Sa nviere, Iisus le-a
poruncit ucenicilor Si : Mergnd nvtati toate neamurile, nvtndu-le s pzeasc toate cte am
poruncit vou Mt.28.19-20).
Normele etice de viat legionar nu sunt dect precepte crestine. ntemeietorul Miscrii Legionare
consemneaz : Cele dinti norme etice n viata legionar, pe care noi le respectm cu severitate sunt :
curtenia sufleteasc, dezinteres n lupt, avnt, credint, munc, ordine, ierarhie, disciplin (54).
Elementulmoral crestin, spiritualitatea interioar eroic si ascetic, sunt pietrele fundamentale ale
operei legionare (55).
Mistica crestin pe care o trieste Miscarea Legionar este rsrit din trna romneasc (56), este un
produs divino-autohton.
ndemnul la credint a venit din strfundul veacurilor. Acest ndemn a fost pus n valoare si de
profesorul Nae Ionescu prin sfaturile adresate fiecrui tnr asculttor al conferintelor si al cursurilor
sale. Caut-te pe tine nsuti cu sinceritate, cu ndrzneal, si vei vedea c tu esti n alt parte dect n
tine ; te vei gsi sub umbra lui Dumnezeu (57).
25
Cpitanul sublinia c legionarul ncepe oeice munc cu gndul la Dumnezeu si-i multumeste la
ajungerea scopului urmrit (58).
Un alt legionar de frunte sublinia importanta credintei n viata tineretului. Noi, tineretul romn,
exaltm mai cu seam credinta crestin si national, virtutile de dreptate si omenie si de noblete ale
sufletului romnesc (59).
Credinta, ca ncredintare a celor ndjduite si ca dezvelire a lucrurilor celor nevzute (Evr.11.1), este
prezent n toate sedintele legionare, mpletindu-se cu rugciunea si cultul mortilor.
Credinta a dat puteri supranaturale legionarilor din temnite, iar cei care au fost ucisi de gloantele
dusmane,
Prin credint, legionarii au suferit batjocori si bici, ba chiar lanturi si nchisoare, au fost tiati cu
fierstrul, au murit ucisi de sabie, au pribegit n piei de oaie si n piei de capr, lipsiti, strmtorati, ru
primiti. Ei, de care lumea nu era vrednic, au rtcit n pustie si n munti si n pesteri si n crpturile
pmntului. Si toti acestia care prin credinta lor au fost de pomenire, n-au primit ce le fusese fgduit,
pentru c Dumnezeu rnduise pentru ei ceva mai bun (Evr.11.36-40). Acest text al Noului Testament
poate fi comparat cu memoriile scrise de supravietuitorii nchisorilor comuniste.
Dintre miile de martiri legionari s amintim numai pe Valeriu Gafencu, denumit chiar de cei mpreun
cu el ntemnitati sfntul nchisorilor (60).
Legionarii au fost niste viteji care au nfruntat moartea ; ei s-au socotit ostasi angajati n slujba aprrii
Neamului si a credintei crestine, bine stiind din educatia legionar c Dumnezeu nu poart cu carul
biruintei dect pe viteji, pe cei care se stiu pierde pe ei pentru a-si rscumpra Neamul si sufletul (61).
Legionarul stie c neamurile au fost create de Dumnezeu si c ele au un suflet national (61).
Credinta n Dumnezeu a fost si a rmas tria legionarilor.
Toate lipsurile, toate necazurile, toate umilintele au fost depsite cu ajutorul credintei. Dac nu avem
nici bani, nici programe, avem n schimb pe Dumnezeu n suflete. El ne insufl puterea nebiruit a
credintei (63). Dac, la nceput legionarii erau putini la numr, ei erau puternici prin credint
nelimitat n Dumnezeu si n sprijinul Su (64). Cu ct eram mai ncercati si mai singuri, cu att
preocuprile noastre se ridicau mai mult spre Dumnezeu si spre contactul cu mortii nostri si ai
Neamului. Aceasta ne ddea o trie invincibil si o senintate luminoas n fata tuturor loviturilor (65).
Prin lucrarea Sfntului Duh, crestinismul este o depsire a umanului si o ancorare n religios (66) ca
ntr-un port linistit. Pentru puterea supranatural prin care biruieste tot ce poate da viata pmnteasc
mpotriva omului si pentru puterea sa de a ancora sufletul zbuciumat n golful linistit al factorului
religios, el, crestinismul, a nsemnat, n istoria omenirii, att de nsngerat, mai mult dect toate
rzboaiele si revolutiile la un loc (67).
Datorit credintei, a iubirii, a rugciunilor si a posturilor, legionarii au intuit c ceva din Duhul lui
Dumnezeu a ptruns n om si prin acest dar, noi, oamenii participm la natura divin (68), c de la
Dumnezeu ne vin toate darurile si toat puterea (69).
n legarea destinului national de crestinism, legionarul face urmtorul rationament : Dac Mntuitorul
S-a despuiat pe Sine de Dumnezeire, si a primit s fie lovit de toate cruzimile si nedrepttile din partea
oamenilor, pentru a-l recupera vietii vesnice, nimeni nu-mi poate fi prieten mai bun, mai devotat dect
Iisus Hristos (70). S privim acest rationament prin lumina lui Hristos. Mai mare dragoste dect
aceasta nimeni nu are, ca viata lui s si-o pun pentru prietenii si. Voi sunteti prietenii Mei dac faceti
ceea ce v poruncesc (n.15.13-14).
26
Credinta legionarilor are sute de mrturisitori, unii dintre ei, prin spiritul lor de jertf, au urcat foarte
aproape de Crucea pe care S-a rstignit Domnul nostru Iisus Hristos.
Cei opt legionari care au luptat pe frontul din Spania au fost un rug aprins n care s-au mistuit Ion I.
Mota si Vasile Marin, doctori n drept, oameni druiti de Dumnezeu cu credint, cu ntelepciune, cu
spirit de jertf. nainte de plecarea n Spania, Ion Mota scrisese cartea Cranii de lemn, iar Vasile Marin
Crez de generatie.
Idealurile lor, visurile lor de a face din Romnia o tar frumoas si puternic si cu fric de Dumnezeu iau cluzit spre cele mai grele lupte, spre cele mai mari scrificii. Ceea ce cutm si dorim noi din toat
fiinta noastr e lumina, o nstpnire din nou a vietii asa cum a voit-o Dumnezeu. Aceast lumin nu
poate fi gsit si captat dect la izvorul ei, la picioarele Mntuitorului sub oblduitoarea iubire a lui
Dumnezeu (71). Deci la El, la Dumnezeu, la harul Su am alergat pentru a primi scnteia vietii pe
care s o redm neamului nostru condamnat (72). Vrem s fim simple unelte ale acestei forte
salvatoare, pe care n-o cutm dect la Dumnezeu (73).
Cnd au mbrtisat crestinismul total, legionarii au stiut c el este religia eroilor umili si anonimi, a
celor care s-au nfrnt pe ei, a celor care nu mai sunt ai lor, ci ai lui Dumnezeu asa cum i nvtase
profesorul lor Nae Ionescu (74).
Cea mai elocvent dovad c Miscarea Legionar este profund crestin o constituie virtutea iubirii. n
iubire a condensat Mntuitorul ntreaga Sa nvttur, Porunc nou v dau vou : S v iubiti unul pe
altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi unul pe altul s v iubiti. ntru aceasta vor cunoaste toti c
sunteti ucenicii Mei, dac veti avea dragoste unii fat de altii (n.13,34-35) si Domnul nostru Iisus
Hristos si-a pus viata pentru noi socotindu-ne prietenii Si (n.15,14).
Iubirea lui Dumnezeu si a aproapelui, a Neamului romnesc este fermentul care I-a ridicat pe legionari
la cotele martiriului. Dragostea toate le sufer, toate le crede, toate le ndjduieste, toate le rabd,
dragostea nu cade niciodat (1 Cor.,13,7-8).
Vom altura acestor texte ale Sfintei Scripturi preceptele legionare, ca s vedem valorificarea legii
crestine a dragostei.
Cpitanul, valorificnd dumnezeiasca fort a dragostei pentru organizatia sa, precizeaz :Miscarea
Legionar nu se ntemeiaz exclusiv nici pe principiul autorittii si nici pe acela al liberttii. Ea si are
temeliile nfipte n principiul dragostei. n el (n acest principiu al dragostei) si au rdcina att
autoritatea, ct si libertatea. Dragostea nu poate aduce nici tiranie, nici mpilare, nici nedreptate, nici
rzvrtire sngeroas, nici rzboire social. Ea nu poate nsemna niciodat conflict. Dragostea nseamn
pace n suflete, n societate si n lume (75).
Pe frontul din Spania, Ion I. Mota, prevzndu-si moartea, le scrie printilor si, mrturisindu-si iubirea
jertfelnic pentru Hristos si pentru Biseric. Fiecare propozitiune din aceast mrturisire are valoare
istoric. Dramatismul mrturisirii nu ntunec logica expunerii. Premizele si concluzia pun n valoare
ntelepciunea, simtul datoriei, toat bogtia sufletului su. Se trgea cu mitraliera n obrazul lui
Hristos. Se cltina asezarea crestin a lumii. Putem noi s stm nepstori ? (76). O, aceast nepsare
fat de suferintele si nedrepttile din jurul nostru ! O, aceast nepsare fat de credinta strmoseasc,
fat de glia strbun !
Ct distant ntre firul de nisip pe care-l spulber vntul si blocul de beton care a mprumutat de la
stnc tria ei. Si, credinta crestin dobndit de la printi rstoarn tiparele utilitarismului materialist si
se afirm impetuos sub forma unei ntrebri : Nu e o binefacere sufleteasc pentru viata viitoare, s fi
czut n aprarea lui Hristos ? (77). Si, ca si cum aceast cutremurtoare declaratie n-ar fi de ajuns, si
pentru ca s nu jigneasc pe cei ce nu pot face ceea ce face el, parc scuzndu-se c el nu gndeste ca
cei nepstori, adaug : Eu asa am nteles datoria vietii mele. Am iubit pe Hristos si am mers fericit la
moarte pentru El (78).
27
Dac ne-ar fi rmas de la Ion Mota numai aceast fraz, am fi putut desprinde din ea reflectarea
vesniciei n acest suflet, am fi nteles dragostea mistuitoare din pieptul su, am fi avut toate motivele sl admirm, s-l lum de exemplu pentru ndatoririle noastre crestinesti. Reflectnd la continutul acestei
fraze, s-l vedem pe Hristos rstignit, sngernd sub coroana de spini, s vedem o cruce de marmor
alb pe care sngereaz chipul senin si frumos al lui Mota. C pentru Mota zice Hristos :Dac n-as fi
venit si n-ar fi vzut, pcat n-ar avea, dar acum n-au dezvinovtire pentru pcatul lor (n.15,22).
Si n scrisoarea pe care o adreseaz Cpitanului repet aceast chemare miraculoas spre jertfa total :
Mor, Corneliu, cu tot elanul si toat fericirea pentru Hristos si pentru Legiune (79).
Iat culmea care depseste veacurile, iat lumina pe care n-o mai poate stinge nimeni, care se mpleteste
cu strlucirea martiriului primilor crestini. Ion Mota si Vasile Marin psesc pe drumul vesniciei n rnd
cu Sfntul Ioan Boteztorul, cu Sfntul Stefan, cu apostolii Iacov, Pavel si Petru, cu Iustin Martirul, cu
Sfntul Gheorghe, cu Sfntul Marele Mucenic Dimitrie. Aceasta este culmea de pe care ne vin razele
luminii divine. Asa cum luna reflect lumina soarelui si culmea pe care se afl martirii credintei ne
lumineaz, reflectnd asupra noastr lumina de pe Golgota.
Ca toti legionarii care s-au sfintit prin martiriu, Ion Mota mpleteste iubirea lui Hristos cu iubirea
Neamului. Pentru salvarea Neamului el cheam pe Romni la lupt. S nu lsm o tar fr biserici,
fr icoane, fr ocrotirea minii lui Dumnezeu. S nu lsm copiilor nostri o viat n care vor fi pierdut
pe Hristos (80). Cuvintele de mai sus citate au valoare de profetie. Anii care au urmat, anii
comunismului adus de tancurile sovietice, au distrus bisericile, au jefuit icoanele si l-au ndeprtat pe
Hristos de sufletul copiilor nostri.
Chemarea la lupt pentru Neam si Credint este motivat cu argumentele spirituale cu care se hrneste
sufletul su. Nu poate fi pentru om o cinste mai mare, o chemare mai plin de rod sufletesc, dect
aceea de a fi aprtor al lui Hristos, si prin Hristos, al neamului tu crestin (81). Si prin aceast
chemare, Ion Mota se altur voievodului Stefan cel Mare si Sfnt, Atletul lui Hristos care a zidit n
Moldova 47 de biserici si mnstiri, ca si voievodului mucenic Constantin Brncoveanu. Neamul
nostru nu poate tri fr credinta noastr crestin (82), si tocmai din acest motiv comunismul a luptat
att de mult s ne distrug credinta, cci distrugnd credinta, distrugea Neamul romnesc.
Sf. Ap. Pavel, n imnul su, prezint roadele dragostei din punct de vedere religios, iar Cpitanul aplic
la viata noastr romneasc roadele dragostei crestine : Dragostea este cheia pcii, pe care Mntuitorul
a aruncat-o tuturor neamurilor din lume, toate celelalte si au rdcina n dragoste : si credinta, si
munca, si ordinea, si disciplina (83). Peste ani, Horia Sima, reflectnd la spectacolul iubirii trit de
Miscarea Legionar va conclude c dragostea spiritual se poate numi tot att de bine dragoste
crestin (84).
Un alt teoretician al Miscrii ajungea la aceeasi concluzie c spiritul legionar, are ca temelie si ndemn
permanent dragostea, care este piatra de crestet a Bisericii, cci prin ea se apropie de Dumnezeu (85).
Dumnezeu fiind iubire, El a creat pe om dup chipul si asemnarea Sa, deci iubirea lui Dumnezeu a
trecut n om chiar de la creatie, si chiar dac prin neascultare aceast iubire s-a rcit si si-a pierdut din
curtia primordial, ea a rmas resortul intim al persoanei umane, imaginea din sufletul nostru ce
distinge pe om de celelalte fiinte (86).
n cartea sa Pentru legionari, Cpitanul citeaz ntreg imnul iubirii scris de Sf. Ap. Pavel n 1 Cornteni,
cap. 13, 1-13, si ne arat c iubirea este ideea de baz a organizatiei sale. De aici, (de la dragoste)
porneste miscarea noastr. Nu stiu cum s v ndemn mai mult ca s cultivati dragostea, si cei ce
comandati si cei ce sunteti sub comand. Ea v va da posibilitti nebnuite si nesfrsite de rezolvare a
tuturor problemelor grave care vi se vor ivi. Acolo unde nu este dragoste nu este viat legionar (87).
Ca s subliniem identitatea de vedere dintre doctrina legionar si Biseric, s prezentm declaratia Sf.
Ap. si Evanghelist Ioan : Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, cci Dumnezeu este iubire
28
(1.n.4,8). Corneliu Zelea Codreanu, n ndrumrile trecute n Crticica sefului de cuib prevede c cea
mai mic formatie legionar este o mic familie care are la baz dragostea (88).
Legea dragostei nu las loc sovinismului de care a fost si mai este nvinuit Miscarea Legionar. Toate
neamurile sunt lsate de Dumnezeu si fiecare are destinul su istoric. Formulnd cu simt de rspundere
doctrina legionar Horia Sima precizeaz : Un popor care a psit pe calea cunoasterii de sine nu poate
simti dect un respect nemrginit pentru fiinta altor popoare (89).
Virtutea teologic a ndejdii este trit de Miscarea Legionar la cote dintre cele mai nalte. ncrederea
n ajutorul lui Dumnezeu, rugciunile pe care le practic pentru obtinerea acestui ajutor, credinta n
nvierea mortilor si a vietii vesnice, fac parte integrant din trirea legionar si pe aceste pietre de
temelie este zidit ndejdea legionarilor.
Si virtutile morale : ntelepciunea, dreptatea, cumptarea si brbtia sunt trite si valorificate de
Miscarea Legionar, care afirm c aceste virtuti sunt pentru o natiune un avut mai de pret dect bogtia
sa (90).
ntemeietorul Miscrii Legionare, ngrijorat de greuttile ntmpinate, scrie :singura fort moral, n
nceputurile noastre nu am gsit-o dect n credinta nestrmutat c plasndu-ne n armonia original a
vietii -subordonarea materiei spiritului- vom putea nfrnge adversittile si vom putea birui n contra
puterilor satanice coalizate n scopul de a ne nimici (91).
Miscarea Legionar a pornit rzboi contra tuturor nedrepttilor din tar, pentru aprarea drepturilor
celor nevoiasi, pentru combaterea coruptiei si a imoralittii, fr s se uite la fata omului, adic fr s
crute pe cineva din cauza rangului sau a pozitiei sale n societate, dar n aceast lupt ea a mers numai
pe drumul onoarei, stiind c omul va da seam pentru tot ce face n viat si c ceea ce este construit pe
nedreptate, pe lacrimile, pe sudoarea si sngele celor oropsiti, nu are trinicie : Morala ispsirii este
cumplita noastr certitudine, c pe acest pmnt ceea ce nu este cldit cinstit si drept, pe probitate si pe
onoare, este neaprat sortit s se nruie (92). Datorit acestorprincipii, nationalismul nostru e crestin
si e strns mbinat cu crestinismul nostru ortodox (93).
mbinarea nationalismului cu ortodoxia si are bazele prezentate si analizate de profesorul si poetul
Nichifor Crainic n cartea sa intitulat Ortodoxie si etnocratie.
Printul Alecu Cantacuzino, ntr-o conferint rostit n fata studentilor face un bilant al ntreitei mpletiri
dintre crestinism, nationalism si caracterul eroic-revolutionar al Miscrii Legionare : Spiritul crestin
ne-a druit demnitatea de om, spiritul nationalist ne-a druit demnitatea de romn, spiritul eroicrevolutionar ne-a druit demnitatea de legionar (94).
NOTE
Sfnta Scriptur tiprit cu aprobarea Sfntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucuresti, 1968.
1.
Horia Sima, MENIREA NATIONALISMULUI, Bucuresti, 1993, coperta a IV-a.
2.
Mircea Eliade, PROFETISM ROMNESC, vol.II, Bucuresti, 1990, pag.197.
Fiecare generatie are un ideal. A se vedea cartea CREZ DE GENERATIE, scris de doctor n drept
Vasile Marin.
3.
Ibidem.
4.
Horia Sima, op. Cit. Pag.78.
5.
Ibidem
29
6.
Idem, DOCTRINA LEGIONAR, Madrid, 1980, pag.217.
7.
Idem, MENIREA NATIONALISMULUI, pag.31.
8.
Ibidem, pag.79.
9.
Ibidem, pag.101.
10.
Michele Rallo, ROMNIA N PERIOADA REVOLUTIILOR NATIONALE DIN EUROPA,
(1919-1945), Bucuresti, 1993, pag.22.
11. Petre Tutea, NTRE DUMNEZEU SI NEAMUL MEU, Bucuresti, 1992, pag.93.
12. Ibidem, pag. 95.
13. Horia sima, DOCTRINA LEGIONAR, pag. 5.
14. Ibidem, pag. 6.
15. XXX, DIN LUPTELE TINERETULUI, Bucuresti, 1992, pag. 82.
16. Mircea Eliade, op.cit. pag. 162.
17.
Corneliu Zelea Codreanu, SCRISOARE DE RSPUNS UNUI PREOT-PROFESOR, din 25
noiembrie 1936, Almanahul Gazetei de Vest pe anul 1994, Ed. Gordian, Timisoara, pag.187.
18. Idem, pag.187.
19. XXX, MOLITFELNIC, Bucuresti, 1984, pag.477.
20. Idem, pag.478.
21. Idem, pag.478.
22. Idem, pag.480
23. Idem, pag.480.
24. Idem pag.481.
25. Ion I. Mota, CRANII DE LEMN, Mnchen, 1970, pag.80.
26. Horia Sima, MENIREA NATIONALISMULUI, pag.88.
27.
Faust Brdescu, MISCAREA LEGIONAR SI SPIRITUL RELIGIOS, Madrid, sine anno,
pag.16.
28. Ibidem, pag.13.
29. Horia Sima, OMUL NOU, s.l., 1950, pag.9.
30. Ibidem, pag.8.
31. Ibidem, pag.14.
32. Corneliu Zelea Codreanu, CRTICICA SEFULUI DE CUIB, s.l. 1990, PAG.65.
35. Corneliu Zelea Codreanu, PENTRU LEGIONARI, Sibiu, 1936, pag.307.
37.
Horia Sima n Menirea Nationalismului scrie : Rul se afirm cu atta violent n lume nct
numai aparitia stindardelor lui Hristos poate s mpiedice puterile ntunericului da la cuprinderea
ntregului pmnt, pag.89.
41. Ion I. Mota, op.cit.pag.20.
46.
Horia sima, CRESTINISM, NATIONALISM SI DEMOCRATIE, Madrid, 1992, apud
Almanahul G.de V. pe 1994, pag.86 (n continuare).
47.
Printul Alexandru Cantacuzino, ROMNUL DE MINE, conferint prezentat studentilor n
martie 1936, apud Almanahul G.de V., pag.113.
48. Faust Brdescu, FENOMENUL LEGIONAR, Bucuresti, 1992, pag.32.
49.
50. Horia Sima n Menirea Nationalismului, la pag.80, scrie : Istoria nu este numai ceea ce a fost ci
si ceea ce va fi.
52. George Popescu, NAE IONESCU SI GNDIREA ORTODOX, apud Almanahul, pag.120.
30
53. Printul A. Cantacuzino, op.cit. apud Almanahul, pag.115.

55. Printul A. Cantacuzino, op.cit., apud Almanahul, pag.114.
56. Ibid.pag.113.
57. Mircea Eliade, op.cit. 189.
59. Printul A. Cantacuzino, op.cit., apud Almanahul, pag.114.
60. Naidim Marin, VALERIU GAFENCU, apud Almanahul, pag.162.
61. Ion I. Mota, TESTAMENTUL, colectia Documente istorice sechestrate, Timisoara, 1993.
62. Horia Sima, CRESTINISM, NATIONALISM SI DEMOCRATIE, apud Almanah, pag.83.
65. Ibidem,pag.308.
66. Horia sima, MENIREA NATIONALISMULUI, pag.88.
72. Ibidem,
73. Ibidem, pag.21.
74. Nae Ionescu, ROZA VNTURILOR, Bucuresti, 1990, pag.42.
75. Corneliu Zelea Codreanu, PENTRU LEGIONARI, pag.321 ; vezi si CRTICICA SEFULUI DE
CUIB, pag.111.
76.
Ion I. Mota, TESTAMENT, pag.21. n poezia pentru care a fost condamnat la moarte, poetul
Radu Gyr cere ridicarea poporului la lupt n numele martirilor : Pentru sngele tu curs n santuri, /
pentru cntecul tu tintuit n piroane, / pentru lacrima soarelui tu pus n lanturi, / ridic-te Gheorghe,
ridic-te Ioane.
77. Ion I. Mota, TESTAMENT, pag.9.
78. Ibidem, pag.10.
79. Ibidem, pag.14.
80. Ibidem, pag.26.
81. Ibidem, pag.27.
82. Ibidem, pag.37.
85. Faust Brdescu, op.cit., pag.22.
86. Horia Sima, CE ESTE COMUNISMUL ? Madrid, 1972, pag.45.
87. Corneliu Zelea Codreanu, PENTRU LEGIONARI, pag320-324.
89. Horia Sima, MENIREA NATIONALISMULUI, pag.30.
90. Printul A. Cantacuzino, op.cit., apud Almanah, pag.114.
92. Printul A. Cantacuzino, op.cit. apud Almanah, pag.113.
94. Ibidem.
31

Victor Moise - Marturia Faptelor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Victor Moise - Marturia Faptelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pr.

III. MISCAREA LEGIONAR SI CREDINTA

Caracterul profund crestin al Miscrii Legionare (1) este confirmat de fapte.

De la 6 septembrie pn la 4 octombrie 1935, legionarii au construit sase diguri ca s mpiedice

CIRCULARA NR. 147

37. Ibidem, pag.10

Pr. VICTOR MOISE

53. Printul A. Cantacuzino, op.cit. apud Almanahul, pag.115.

S-ar putea să vă placă și