MITROPOLITUL

ARDEALULUI
ANDREI ŞAGUNA
(1808-1873)

ACTIVITATEA MISIONARĂ
DATE BIOGRAFICE
o Nume de botez: Anastasie
o Mitropolie: Mitropolia

Ardealului
o Înscăunare: 1864
o Retragere: 28 iunie 1873
o Data naşterii: 20 ianuarie
1808, Miscolţ, Ungaria
o Data decesului: 28 iunie
1873, Sibiu
o Mitropolitul Andrei Şaguna a fost cel mai mare
ierarh al Bisericii Ortodoxe Române din
Transilvania, în decursul secolului XIX.
o S-a dovedit de la început a fi un adevărat părinte
al românilor din Transilvania, un apărător înflăcărat
al Ortodoxiei dreptmăritoare, dar, în acelaşi timp,
şi un apostol luminat de Duhul Sfânt, care punea
mai presus de toate dragostea în Hristos şi unirea
naţională decât ura, vrajba şi dezbinarea
confesională.
o Cu înţelepciunea şi cu sufletul lui paşnic, el a
contribuit cel mai mult la marea adunare de unitate
românească din mai, 1848, de pe Câmpia
Libertăţii.
o Fiind oricând gata de jertfă pentru cauza Bisericii şi a
înfrăţirii tuturor românilor din Transilvania, marele ierarh a
zăbovit 7 luni de zile la Viena, stăruind zi de zi pentru
independenţa naţională şi religioasă a Transilvaniei şi nu s-
a întors până nu s-au uşurat suferinţele poporului
nedreptăţit.
o După încetarea revoluţiei din anii 1848-1849, episcopul
Andrei Şaguna a început, cu grele sacrificii, opera de
restaurare, înfrumuseţare şi zidire din nou a zeci de biserici
ortodoxe, în locul celor jefuite şi distruse prin satele şi
oraşele ardelene.
o În câţiva ani, toate bisericile din eparhie erau înnoite,
împodobite şi cu cărţi de cult, cu icoane, cu veşminte şi cu
slujbe alese.
o La acestea au contribuit, alături de credincioşii ardeleni, şi
cei din Moldova şi Ţara Românească, cu care se simţeau
dintotdeauna fraţi.
o Pentru apărarea Ortodoxiei şi întărirea vieţii duhovniceşti şi
culturale în Transilvania, episcopul Andrei Şaguna a
înfiinţat, în anul 1850, o vestită tipografie eparhială la
Sibiu, care a fost ca o binecuvântare dumnezeiască pentru
toţi.

o Despre ea vorbea marele ierarh mai târziu:

- Această tipografie, care până la moartea mea o am

grijit şi o am administrat, numai Dumnezeu ştie cu câte
greutăţi o am apărat şi susţinut faţă de duşmanii Bisericii şi
ai naţiunii noastre române. Că ce era să fac în
împrejurările acestea? Să şed la râul Babilonului şi să
plâng? Nu! Ci să mă socotesc despre modul cum s-ar
putea lăţi în preoţime şi poporul nostru cunoştinţele
sistematice şi temeinice despre Biserică şi despre alte
lucruri bisericeşti.
o Sub îngrijirea episcopului Andrei s-au tipărit, în decurs
de 11 ani, 35 de cărţi bisericeşti, dintre care se pot
aminti:
- Elementele dreptului canonic (1854);
- Kiriacodromionul (1855);
- Istoria Bisericii Ortodoxe răsăritene universale (1860),

în două volume;
- Ceaslovul, Octoihul, Psaltirea, Penticostarul şi Triodul.

- Apoi cele douăsprezece Mineie (1853-1856), „după

originalul îndreptat al Preasfinţitului episcop al Argeşului,
Kir Iosif"; Biblia ilustrată (1856-1858), „după originalul
celor 72 de tălmăcitori din Alexandria" şi altele.

o Numai la un an de la înfiinţarea tipografiei, se tipăriseră

la Sibiu 5.000 de Catehisme, 5.000 de Abecedare, 700
de Ceasloave, 3.000 Istorii Biblice, 3.000 de cărţi despre
Datoriile supuşilor şi 1.500 Apostoli.
o În tipografia diecezană din Sibiu, mitropolitul
Andrei tipărea şi cărţi de şcoală: abecedare,
catehisme, bucoavne, cărţi de muzică, de
aritmetică, de gramatică, de istorie şi geografie,
pentru şcolile săteşti - parohiale, pentru gimnazii
şi mai ales, pentru Seminarul Teologic din Sibiu.

o Se mai tipăreau: Telegraful român, din 1852,

Calendarul diecezan, Anuarul Gimnaziului din
Braşov, precum şi numeroase broşuri şi lucrări
bisericeşti şi folositoare de suflet.

o Astfel înţelegea marele ierarh să slujească

Biserica lui Hristos şi poporul pe care îl
păstorea, contribuind după putere la apărarea
Ortodoxiei, la luminarea, la unitatea şi la
mântuirea lui.
o Mitropolitul Andrei Şaguna rămâne în istoria
neamului ctitorul cel mai mare al şcolii şi
culturii ardelene.

o Odată cu organizarea tipografiei, în anul

1850 a înfiinţat în Sibiu un institut teologic şi
pedagogic cu durata de unu până la trei
ani, pentru formarea de preoţi buni, luminaţi
şi devotaţi Evangheliei lui Hristos, acordând
celor săraci şi iubitori de învăţătură
ajutoare, burse şi cărţi gratuite.
o Pentru luminarea copiilor din eparhia sa, a
înfiinţat, pe lângă fiecare parohie, sute de şcoli
primare-confesionale, cu predarea în limba
română. În ele se învăţau, atât cunoştinţele
religioase, cât şi cele de cultură generală.

o Şcolile erau organizate şi întreţinute de Biserică.

Preoţii parohiei erau directori, iar protopopii,
inspectori şcolari. Profesorii erau pregătiţi, fie în
Institutul Pedagogic din Sibiu, fie la Gimnaziul
din Braşov, ambele înfiinţate şi întreţinute de
Episcopia Ortodoxă din Sibiu.
În anul 1873 existau în Transilvania peste 800
de şcoli primare con fesionale, din care mai mult
de jumătate erau înfiinţate de marele mitropolit.
o Prin aceste trei mijloace - prin preoţi vrednici şi
biserici, prin şcoli confesionale şi prin cărţi
tipărite în grai românesc - mitropolitul Andrei
Şaguna a întărit peste Carpaţi unitatea credinţei
ortodoxe, unitatea etnică naţională şi unitatea de
gândire şi acţiune, împotriva atâtor influenţe
străine.
o Acest neobosit ierarh şi slujitor al Bisericii lui
Hristos a realizat în eparhia sa şi alte înfăptuiri
vrednice de amintit. El ţinea mult la demnitatea
şi viaţa morală a preoţilor. De aceea, mereu le
dădea sfaturi de bună comportare, le adresa
frumoase pastorale, le dona cărţi de slujbă şi
ajutoare pentru biserică, le făcea vizite
canonice, umblând din sat în sat, mângâind şi
sfătuind pe toţi ca un bun părinte al tuturor.
o O altă mare realizare a mitropolitului Andrei
Şaguna a fost reînfiinţarea vechii Mitropolii
Ortodoxe din Transilvania, desfiinţată în anul
1701. La 24 decembrie, 1864, episcopia din
Sibiu este ridicată la rang de Mitropolie, cu
autonomie proprie, desprinzându-se de
Mitropolia sârbă din Carlovitz.
o Pentru buna organizare a Bisericii Ortodoxe din
Transilvania, marele mitropolit a dat, în anul
1868, un renumit Statut Organic, care avea la
bază deplina colaborare sinodală între clerici şi
mireni.
o Astfel s-a dovedit a fi unul din cei mai mari
legiuitori bisericeşti.
Statuia din faţa Colegiului Naţional
“Andrei Şaguna” BRAŞOV
Prezentare realizată de prof. Delia Poparadu,
Şc. Gen. Nr. 3 Făgăraş, jud. Braşov