Sunteți pe pagina 1din 34

Utilitatea ecranizarii unor carti celebre in educarea tinerilor

Odata cu evolutia tehnologiei si a cinematografiei, tinerii au acces la o serie de


ecranizari realizate dupa carti celebre, astfel incat acestia pot deslusi mult mai rapid
firul intregii actiuni dintr-o opera si se pot familiariza cu personajele acesteia.
Consider utile adaptarile cinematografice, insa nu inainte de citirea efectiva a
intregii carti.
Pe de-o parte, ecranizarile ne ajuta sa ne formam o imagine ampla asupra fiecarui
personaj si sa retinem detalii definitorii despre acesta. Actiunea este mult mai usor
de urmarit si nu trebuie sa depunem un efort intelectual marit pentru a afla tema
sau subiectul principal al operei urmarite la cinematograf. Timpul economisit
reprezinta un alt factor favorizant al ecranizarii, avand in vedere ca aceasta poate
dura doua ore, in timp ce lecturarea propriu-zisa a unei carti se va realiza, spre
exemplu, in doua saptamani.
Pe de alta parte, dezavantajul primordial al adaptarilor cinematografice este acela
ca, uneori, ele nu respecta tiparul dupa care a fost construita cartea, preferand sa
adauge noi conflicte sau chiar sa nu prezinte anumite evenimente importante.
Totodata, nu trebuie sa uitam ca lecturarea unei carti ne imbogateste vocabularul si
ne starneste curiozitatea pentru a ne proiecta singuri, in propria imaginatie, cadrul
desfasurarii actiunii si infatisarea unora dintre personaje.
In concluzie, consider utile ecranizarile cartilor celebre, insa inainte de toate trebuie
sa ne gasim timp pentru lecturarea lor astfel incat sa cunoastem viziunea originala
a scriitorilor.
Ecranizarea unor carti este foarte importanta in ziua de azi deoarece tinerii nu mai
au pasiunea pentru citit.Noua tehnica le deschide usile spre nou,informatia vine mai
usor pri internet.Tinerii se uita mai mult la filme si pentru acest motiv ecranizarea
cartilor mai ales a celor de istorie,cultura generala este un lucru benefic.De fap
cartile se ecranizeaza de mult.Vedem pe micile si marele ecrane diferite filme de la
Alba ca zapada pana la Mihai Viteazu.Tinerii sunt mai interesati de imagini ,ii
captiveaza mai mult si in felul acesta retin si mai bine subiectul textului
n opinia mea, vizionarea ecranizrilor poate fi folositoare n nelegerea unei opere
literare, ns nu trebuie s ne rezumm doar la aceasta.
Pe de o parte, ecranizrile operelor sunt utile pentru ntiprirea mai
bun n memorie a irului cronologic al evenimentelor. De asemenea ntr-o
ecranizare portretele personajelor sunt nfiate mai bine, precum i aspectele
epocii, decorurile i altele. Spre exemplu sunt persoane cu o memorie vizual
dezvoltat pentru care urmrirea ecranizrilor reprezinta un real folos n reinerea
aciunii. Mai mult dect att, elevii ce nu cunosc, de exemplu, aspecte ale lumii
satului din secolele
XIX-XX, au prilejul de a-i forma o idee asupra vremurilor
trecute dac vizioneaz ecranizarea ,,Moromeii.
Pe de alt parte, ecranizrile pot reprezenta un dezavantaj. Astfel,
simpla vizionare a unui film nu este suficient pentru nelegerea unei opera
literare. Adesea ecranizarea este o lectur la mna a doua, pentru c regizorul,
scenaristul intervin cu propria viziune asupra lumii i modific, din cauza limitei de
timp i a condiiilor de filmare, desfurarea aciunii, comprimnd sau srind
unele etape. Din acest motiv, ideal este ca n principal s optm pentru citirea
operei care. Aceasta, prin vocea naratorului, ofer cititorului toate detaliile necesare
reconstituirii universului ficional al crii n propria imaginaie , detalii care nu sunt
condiionate de timpul lecturii. Putem spune, de aceea, c simpla limitare la
vizionarea de filme constituie un dezavantaj att n fixarea optim a coninutului
operei, ct i n ceea ce privete imaginaia, ea fiind nfrnat.

Consider, aadar, c vizionarea ecranizrilor are rolul ei n nelegerea


unei opere literare, ns nu trebuie s ne folosim abuziv de ea. Mai nti trebuie
citit cartea, apoi vzut filmul, ca s ne lsm propria imaginaie s acioneze liber.

Text argumentativ despre placerea de a citi


Consider ca unul din acele multe lucruri de care oamenii pot beneficia fiecare in
parte ,de la cel sarac pana la cel bogat,este posibilitatea de a citi.
Un prim argument este urmatorul ,oameni nu sunt constienti de nevoia de
cunoastere decat atunci cand este prea tarziu,sau cand timpul nu le mai permite.
Un al doilea argument este acela ca oamenii sunt inconstienti de nevoia de
cunoastere ,sau din diferite motive sunt privati de acest drept.
Consider totusi ca,atata timp cat placerea de a citi exista,indiferent de situatie ,sau
timp,omul isi poate gasi timp liber pentru acest lucru.
Un alt argument ar fi ceea ce citim,pentru ca suntem diferiti, si gusturile noastre
sunt diferite ,lafel si legat de ceea ce citim ,fie ca ne plac cartile cu tenta spre
dramatism,fie spre comedie ,fie ca apreciem mai mult proza decat poezie,este un
lucru deosebit sa vedem oameni citind ; fie in biblioteca sau propria camera.
In concluzie cititul este un lucru care trebuie facut ,fie ca un hobby,fie din dorinta de
informare.
Scrie un text de tip argumentativ, de 15-30 de randuri, despre rolul lecturii in viata
omului, pornind de la urmatoarea ipoteza A citi inseamna a invata. E o forma de
experienta sau, mai bine zis, un multiplicator pentru experientele noastre: caci
daca ne-am margini la ceea ce putemtrai sau vedea in jurul nostru intr-o viata de om, am fi
foarte saraci (Nicolae Manolescu).In citatul expus de catre Nicolae Manolescu este creionata
importanta lecturarii in viatanoastra ca fiind detinatoarea unui rol sine qva non ,in cadrul caruia
viata omului nu se poateeleva fara aceasta, deoarece a citiegaleaza cu a invata fiind un
incontestabil multiplicator deexperiente.Eu cred ca adevarata cunoastere provine tocmai din
ceea ce reusim sa acumulam,sane informam,sa ne dezvoltam o baza solida de experiente pe
care le putem utiliza in relatiile cusocietatea .In primul rand,literatura ofera numeroase personaje
,pe seama carora autorul justificanumeroase comportamente,atitudini,reactii in diferite ipostaze
care il pot ajuta pe lector sa isidezvolte o temeinica putere de reflectie,analiza si spirit bazat pe
creativitate,imaginatie.Totodata cartile reprezinta un far construit in oceanul timpului,ferestrele
care ne pot alimenta spiritual cu ample viziuni si perspective asupra vietii.In al
doilea rand,lectura este nucleul fundamental prin intermediul caruia un om poatecunoaste
nenumarate obtiuni si se poate intregi ca fiinta intr-o continua cunoastere.Astfel,unexemplu
elocvent il constituie Niculae,din romanulMorometiicare face imense eforturi pentru a studia
si a reusi sa devina o persoana integra a comunitatii rurale.In concluzie,rolul lecturii il
poate desavarsi pe individ ca persoana ,il ajuta sa isifaureasca telurile si ii ofera impulsul de a
obtine o cultura solida

IMPORTANTA LECTURII IN VIATA ADOLESCENTULUI


Cititul a devenit o activitate destul de rar intalnita in randul adolescentilor. Multitineri renunta cu
usurinta la carti in favoarea internetului, a filmelor sau a jocurilor pe calculator.Mai mult decat
oricare din tehnicile audio-vizualului prin care sunt redate valorile culturii,lectura cartii ofera celui
care o parcurge prilejuri unice de reflectie si de meditatie. Gustul pentrucitit nu vine de la sine, ci
se formeaza prin rabdare, perseverenta, continuitate, vointa.

Importanta lecturii in viata adolescentului


In timpul lecturii, intre cititor si autor se realizeaza o relatie, ei se intalnesc inatmosfera si
conflictul povestirii, cititorul se regaseste in personajele din carte si totodata traiestesentimentele
autorului . Din pacate, multi dintre adolescenti recunosc ca citesc doar bibliografiileobligatorii pe
care le stabilesc profesorii, dar uneori nici acestea nu sunt citite in totalitate. Eleviialeg varianta
efort minin-note cat mai mari si prefera sa-si faca temele intr-un mod cat maicomod si rapid
asa ca de cele mai multe ori apeleaza la rezumatele realizate si postate pe internet.De asemeni,
aleg sa vizioneze filmele realizate pe baza subiectelor cartii, astfel incat atunci candsunt intrebati
de profesor, ei pot sa dea un raspuns cat mai scurt si la obiect, fara prea multedetalii. Bibliotecile
virtuale au ajuns sa fie mult mai cautate decat bibliotecile din oras undetrebuie sa rasfoiesti
paginile prafuite ale cartilor tot mai degradate de trecerea anilor. Este multmai comod si placut
pentru oricare dintre noi sa stam acasa si sa gasim repede si usor toatecartile de care care avem
nevoie.Nu trebuie sa-ti restrangi interesul doar la carti, poti citi reviste, articole, bloguri sau poti
participa la seminarii, cursuri sau traininguri. La fel de important este sa nu eviti
subiecteledelicate si sa citesti doar lecturi simplu de parcurs, in care te regasesti sau autorii care
iti daudreptate prin felul de a scrie. Uneori ai mai mult de invatat de la un text sau de la o
persoana careiti contrazice convingerile, iar astfel perspectiva ta se va largi si mai mult. Un an
are 365 de zile,adica 52 de saptamani. Ce s-ar intampla daca ai citi o carte in fiecare saptamana?
Atunci candcitesti ti se largeste orizontul, dar in acelasi timp iti dai seama cat de putine stii.
Fiecare carte itiva raspunde la cateva intrebari si te va face sa-ti pui altele noi. Variaza domeniul
lecturii tale pentru a evita sa devina plistisitor sa citesti acelasi lucru un
timp indelungat. Dupa ce ti-ai formatun obicei din a citi si iti intra in reflex, creierul tau se
conditioneaza pentru a primi si analiza noiinformatii, devine mai atent si mai flexibil, exact cum
se intampla cu corpul tau dupa ce facisport.In materie de petrecere a timpului liber, lectura este
depasita cu mult de urmarirea programelor de televiziune. Nu se pune problema de a
refuza televiziunea, cinematograful sauradioul, trebuie doar sa nu ne lasam manipulati.
Daca intr-adevar este nevoie de mai multa vointa pentru a apasa pe buton decat pentru a
inchide cartea, este pentru ca audiovizualul ne adoarmevointa si luciditatea, pe cand o
carte cere ca acestea sa ramana treze.- Lectura este calea spre o mai buna comunicare imbogateste vocabularul si iti da omai buna fluenta mentala si implicit una verbala. Dupa lectura
a mai multor carti, iti va fi multmai usor sa gasesti un subiect de discutie si iti vei putea exprima
parerea cu privire la numeroasesubiecte din domenii variate. Astfel, vei capata tot mai multa
incredere in tine si vei deveni tot mai implinit si fericit.

Importanta lecturii in viata omului


In opinia mea cartea este foarte importanta in viata omul. Eaeste
c o m o a r a f a r a p r e t , e s t e i n v a t a t o r u l c a r e t e c o n d u c e l a b i n e , t e face
sa te bucuri, sa razi si sa plangi. O carte te trimite la alte carti sitoate
impreuna formeaza baza trainica a culturii noastre.Cartea nu doar iti
dezvolta vocabularul,ci ea ne face s fim mai buni ,ne ajut strecem mai uor
peste greutile vieii , ne ntrete.In Cititul si scrisul Nicolae Manolescu
spunea :
La ce sunt bune cartile ? Imi vine sa raspund :la tot si la nimic. Poti trai
foarteb i n e f a r a s a c i t e s t i . M i l i o a n e d e o a m e n i n - a u d e s c h i s
n i c i o d a t a o carte. A vrea sa le explici ce pierd e tot una cu a explica unui
surd frumusetea muzicii lui Mozart. In ce ma priveste, ma numar printre cei
care nu pot trai fara carti. Sunt un vicios al lecturii. Am nevoie sacitesc asa cum am
nevoie sa mananc si sa beau. Hrana pe care mi-oofera lectura imi este la fel de
indispensabila ca si aceea materiala.Resimt fiecare zi fara o carte ca pe o zi
pierduta

F i e c a r e d i n t r - e n o i a r fi t r e b u i t s a c i t e a s c a m a c a r o
c a r t e . Scopul lecturii in perioada scolaritatii primare, gimnaziale si
licealeeste acela de a forma progresiv un tanar cu o
culturacomunicationala si literara de baza, capabil sa inteleaga lumea
dinjurul sau, sa comunice si sa interactioneze cu semenii, exprimandu-siganduri,
stari, sentimente, opinii, sa fie sensibil la frumosul din naturas i l a c e l c r e a t d e
o m s i , i n v i i t o r , s a p o a t a c o n t i n u a p r o c e s u l d e invatare in orice
faza a existentei sale. Lectura ajuta la observareamediului inconjurator, ii
invata pe elevi sa gandeasca, imbogateste c u n o s t i n t e l e d e s p r e n a t u r a ,
lume si viata, cultiva sensibilitatea si
i mag i n ati a, mod e l e az a c ara cte rel e , con tri b u ie l a e d u care a mo ral cetateneasca, ajuta omul in aspiratile sale spre autodepasire.
Spune-mi ce carte citesti, ca sa-ti spun ce pretuiesti

Cele mai frumoase carti ale adolescentei tale


Nu ma apuc sa iti scriu textul, dar iti pot da cateva idei pe care tu sa le dezvolti
- poti zice ca perioada adolescentei este o perioada de formare. Atunci se formeaa
caracterul unui persoane si din aceasta cauza trebuie sa aiba o serie de modele
pozitive, demne de urmat
- apoi poti zice ca este foarte imporant ca adolescentul sa citeasca mult, iar un rol
foarte important il au parintii. Ei trebuie sa isi cunoasca propriul copil si sa stie ce
carti sa le dea, pentru ca cititul sa nu devina o corvoada, ci sa le starneasca
curiozitatea, imaginatia. si sa doreasca sa citeasca mai mult.
- Apoi poti sa zici ca lectura are un rol foarte important si in imbunatatirea
vocabularului, si mai tarziu se va exprima mai usor, isi va alege cuvintele cu o mai
mare usurinta fata de restul persoanelor care nu au citit atat de mult.
- Poti sa mai zici ca de cele mai multe ori, dupa ce termina o carte care le-a placut,
adolescentul incepe sa empatizeze cu anumite personaje, si isi imagineaza singur
tot felul de scenarii posibile, dezvoltandu-si imaginatia.
-in carti sunt prezentate numeroase fapte din viata reala, si astfel el poate sa vada
foarte clar care ar fi urmarile anumitor actiuni. El va intelege de ce e bine sa faci
anumite lucruri sau de ce e rau si ce repercursiuni pot avea pe viitor..
Ca inchiere poti zice ca o carte buna, citita la timpul ei modeleaza intr-un mod
pozitiv viitorul adult.

Lectura n viaa adolescentului este primordial pentru c l


formeaz aa cum nimic altceva nu cred c reuete. Din pcate tot mai puini
adolesceni citesc lectur particular n timpul lor liber. Unii din lipsa timpului, altora
pentru c nu le place aceast activitate, iar alii sunt atrai de calculator i nu de
cri. Dac un tnr nu citete este n primul rnd vina prinilor. Copiii trebuiesc
nvai nc de mici cu acest obicei. Uneori chiar obligai. Pentru c un copil
nendrumat, foarte rar va face o astfel de activitate din propria iniiativ, de aceea
este bine s le insuflm de mici copiilor notri iubirea pentru lectur.
Un copil nendrumat de prini foarte trziu i va cunoate vocaia i pasiunea
pentru ceva, de aceea este bine s facem tot ce ne st n putin pentru a cluzi
copilul ctre activiti care s l formeze frumos ca om. Dac sportul i dansul
menine sntatea fizic i i face disciplinai, lectura ns are mult mai multe
beneficii. Poate c unii dintre voi nici nu tii ct de mult bine face s citeti mcar o
or din zi, att pentru psihic ct i pentru suflet. Cititul este cea mai frumoas i
mai nltoare ndeletnicire din punctul meu de vedere i poate transforma un om
la 360 de grade. Adevrat, n bine sau n ru, depinde ce citeti i cum foloseti

informaiile pe care le asimilezi, dar per total, cartea nu aduce dect lucruri bune i
frumoase.
Iat acum cteva beneficii pe care lectura le insufl adolescentului:
Cititul mbogete vocabularul. Nu de puine ori am ntlnit cu toii adolesceni care
au dificulti n exprimare i nu cunosc sensul multor cuvinte. Ei bine, lectura ajut
adolescentul s se exprime, l nva cuvinte noi, noi sensuri i noi informaii.
Lectura lrgete orizonturile. n momentul n care citeti mai multe cri, afli lucruri
nebnuite, lucruri pe care ai vrea s le trieti, ntmplri i locuri pe care ai vrea s
le cunoti. i astfel adolescentul devine mai ambiios, i va dori s reueasc n
via. Va nva s priveasc lucrurile din mai multe unghiuri i nu va mai fi
nchistat.
Cititul face bine sufletului i psihicului. Lectura unei cri aduce linite interioar,
aduce odihn, deconectarea de la gndurile de zi cu zi i plus de asta este i o
terapie pentru adolescent. Dac acesta sufer, s spunem, cititul l va ajuta s se
sustrag de la zbuciumul su, va descoperi noi posibiliti. Pentru c eliberndu-i
creierul de stres, va gsi soluii. Cititul vindec. Cartea nseamn relaxare i plcere.
Lectura mbogete cultura general. Foarte muli dintre cei care citesc au o
cultur general demn de invidiat. coala nu reuete s acopere tot ceea ce noi
ar trebui s tim, ea nu va putea niciodat s ne aduc la cunotin tot, de aceea
este esenial s citim cri. ntotdeauna autodidacii sunt de cele mai multe ori mult
mai detepi dect cei care au mers pe un singur fir al educaiei. Citete orice, este
bine s tii din toate cte ceva.
Cititul face viaa mai frumoas i mai uoar. Un adolescent care citete va lua din
cri tot ceea ce l intereseaz i va folosi acele informaii n viaa de zi cu zi. Acele
detalii te pot scpa dintr-o ncurctur sau din contr te va face s fii i mai
apreciat.
Lectura educ i disciplineaz. n toate crile sunt personaje bune i personaje
negative. i aproape n orice carte vedem c oamenii ri, cu multe defecte sau
apucturi nefaste, sfresc ru. Pe principiul binele nvinge rul, tnrul va nva
c prin tertipuri i rutate nu va ajunge nicieri. i datorit crilor i va dori s fie
bun, drept, muncitor.
Cititul evideniaz omul. Un tnr care citete se va putea integra oriunde i n orice
grup. Datorit cunotinelor sale va putea s poarte orice discuia i va reui s se
fac plcut i apreciat. Cartea ofer tnrului o strlucire aparte.
Crile fac cunoscut iubirea. Cred c pentru prima dat n via adolescentul
descoper iubirea din cri i astfel el va descoperi toate feele ei. Citind, tnrul va
fi ndrgostit de iubire, i va dori iubirea n viaa lui, va lupta pentru ea i va ti cum
s o pstreze n viaa lui. Astfel tnrul va pune mai puin pre pe relaiile sexuale i
mai mult pe sentiment.
Cititul te ajut s cunoti viaa. n cri sunt dezbtute toate problemele omului,
toate riscurile, eecurile, mplinirile i reuitele. Citind, adolescentul va nva s le
nfrunte cu optimism i curaj. Nu va claca la prima piedic.
Crile formeaz. Lectura formeaz un om fr doar i poate. Face dintr-un tnr cu
multe temeri, un matur de toat isprava. Face omul inteligent, romantic, respectuos,
tandru, lupttor, ncreztor, curajos, bun, milos i aa mai departe. Practic i arat
care sunt adevratele valori ale vieii.
Lectura nseamn bogie. Un tnr care citete mult va fi un om mplinit sufletete
i va dobndi o spiritualitate ieit din comun. Crile sunt cele mai de pre avuii,
din ele afli secretul reuitei.
A vrea ca mai muli prini s ndemne tinerii spre dragostea de lectur, astfel vom
avea o lume mai bun, un viitor mai deosebit i nite oameni adevrai pe care s
ne putem baza. Generaia de astzi este cea care ne va face cinste, generaie care
fr lectur nu va cunoate ambiia, dreptatea i importana adevrului.
O carte citit pentru o inteligen aparte!!

Filmele sunt importante in viata

unui adolescent,deoarece il ajuta


sa-si deschida noi orizonturi de cunoastere si plus il si relaxeaza, tinand cont ca
suntem intr-o era a vitezei.
In primul rand, daca vedem un film intr-o limba straina, auzim pronuntia cuvintelor
si astfel reusim si noi sa avem o dictie din ce in ce mai buna.
In al doilea rand, de obicei cand suntem suparati sau tristi, avem nevoie de ceva
care sa ne scoata din starea respectiva, si prin ce anume putem face asta? Printr-un
film bun, de obicei de comedie.
In concluzie, filmele ajuta adolescentii datorita conciziei si claritatii.
Trebuie sa scrii filmele pe care le-ai urmarit cu placere, care ti s-au parut speciale,
care te-au marcat sau in care te-ai regasit, poate, in vreunul dintre personaje in anii
adolescentei. Adolescentii, cel putin majoritatea, se uita des la televizor sau pe
filme online, si asta incearca exercitiul sa faca : sa aleaga un domeniu cunoscut, pe
copiii de varsta acesta l-au experimentat, ca televiziunea, si sa dezvolte prin
intermediul acestuia expresivitatea si imaginatia elevilor. Trebuie sa scrii despre
filmele tele preferate si sa scrii celorlalti de ce iti plac, sustinandu-ti ideea ca ele
sunt cele mai bune, ca intr-o dezbatere. Sper ca am fost de ajutor.
Alegerile din viata sunt cele care ne determina existenta, in fiecare clipa facem o
alegere, chiar si faptul ca traim este tot o alegere. Am fost inzestrati cu liberul
arbitru, insa fiecare trebuie sa isi asume consecintele propriilor fapte, sa fie
constient si sa actioneze in cunostiinta de cauza. Uneori ne putem intreadevar lasa
ghidati de intuitie sau suflet insa mintea va face alegerile pragmatice, concrete din
viata noastra iar pentru ca acestea sa duca la rezultate cat mai bune, avem nevoie
de intelepciune.
Intelepciunea nu este altceva decat judecata echilibrata a lucrurilor.
---intelepciunea o poti asocia balantei caci va intermedia extremele din viata ta, prin
intelepciune cei 2 poli opusi(dragoste-ura, bine-rau) vor putea forma un tot unitar
functional;
---si de aici poti porni discutia despre rolul acceptari ambelor fete ale monedei:atat
calitatile cat si defectele celor din jur-- lucru ce poate fi posibil tot prin
INTELEPCIUNE
iar Intelepciunea de unde o dobandim? Din experienta. Fiecare eveniment trait fiind
un prilej de imbogatire atat fizic cat si spiritual ce va duce intr-un final la dobandirea
Intelepciunii.-----poti aici de asemenea merge pe idea de drum initiatic pe care cu totii il
parcurgem in viata, indiferent de calea pe care acesta o ia. --- Si uneori chiar o
alegere gresita poate de fapt fi cheia succesului din viitor-- pentru ca o alegere ne
determina intregul curs al vietii, incepand cu momentul in care o facem. Caci omul
prezent nu este decat rezultatul alegerilor omului trecut.

2.)Lectura imbogateste fiinta nu doar mintal ci si spiritual si sufleteste. Poate pe


moment o carte este doar o calatorie imaginativa intr-un taram necunoscut sau o

obligatie fata de scoala sau fata de parinti insa pe termen lung lectura il va ajuta pe
tanar sa-si formeze sistemul de personalitate.
In realitatea in care traim ne sunt aratate false modele, false persoane de cultura,
iar cei care intreadevar merita osteneala sunt tinuti intr-un con de umbra, tinerii tind
sa observe si sa imite, deseori involuntar, atitudini vazute in jurul lor; in cautarea
formarii personale omul are nevoie de o raportare la mediu, la cei din jur iar lumea
in care traim aflata in permanenta miscare ne lasa foarte putin timp sa ne oprim, sa
admiram Divinul din oameni, din lucruri din fiinte, implicit intriga cuvantului.
La inceput a fost cuvantul insa ulterior a fost inlocuit de imagini, in loc sa citim o
carte preferam sa vedem un film, in loc sa analizam preferam sa trecem doar in
revista evenimentele... insa lectura, este cu adevarat esentiala. Nu conteaza daca
citesti o carte de aventuri sau una romantica tot ce conteaza este ceea ce ramane
in tine dupa ce ai citit. Cu ce te-a schimbat mesajul cartii respective? A avut un
mesaj? Ai reusit sa-l identifici?
----Si lectura in viata omului este tot o alegere daca vrei sa faci o paralela intre cele
2 texte. Totul se afla pe lume sub incidenta timpului si sub semnul alegerii umane.
----Cu fiecare lectura, fie a unei carti sau a unui articol de ziar, vei fi mai informat.
Tot ceea ce conteaza este sa vrei.
In viata aceasta cine are informatia are puterea.
Si poate ca o simpla lectura nu te poate face sa te gandesti atat de departe dar
totul incepe astazi si acum si incepe cu tine, casele se construiesc de la temelie la
fel si educatia. Un om educat intotdeauna va avea posibilitati mai mari de realizare
si va avea mai mult impact asupra celorlalti.
Degeaba invatam la scoala sa citim daca nu ne si folosim de acest lucru incercand
sa ne imbogatim pe noi insine ca oameni
---Nu te inchide posibilitatilor, fi deschis oricarei idei si viata iti va surade; ia o carte,
incearca sa o citesti, s-ar putea sa-ti placa;
Pe termen lung numai bogatia gandului nostru conteaza caci el ne situeaza pe
drumul exsitential.
---"Tot ceea ce suntem este rezultatul a ce am gndit. Mintea este totul. Devenim
ceea ce gndim."--CITAT BUDDHA
Daca facem lucruri de calitate insusi gandurile nostre vor capata profunzime si
astfel ne vom trezi intr-o zi bogati, multumiti cu sine si impacati.

CUM INFLUENTEAZA MUZICA, VIATA IN ADOLESCENTA


Muzica a aparut inca de pe vremea in care doar animalele existau pe pamant. Se
presupune ca acestea foloseau o un fel de muzica pentru a comunica intre ele, cum
este de exemplu ciripitul pasarelelor.
Cercetatorii presupun ca si omul preistoric folosea, ca mijloc de comunicare,
muzica, primele instrumente fiind probabil fluiere confectionate din oasele
animalelor. Dar, pe masura ce oamenii au evoluat, a evoluat si aceasta, devenind
mult mai complexa.
In prezent, muzica joaca un rol foarte important, aparand in viata noastra nu doar
ca forma de distractie, de relaxare, ci si ca forma de exprimare a propriei
personalitati.
Cu totii ascultam muzica si ne plac anumite genuri de muzica, insa nu realizam cat
de mult aceasta face parte din viata noastra. Majoritatea influentelor se resimt in

randul adolescentilor. Acestia, aflandu-se in perioada in care corpul sufera schimbari


atat de ordin fiziologic, cat si psihologic, sunt mult mai vulnerabili si mai influentabili
de orice factor social.
Si cum in zilele noastre muzica joaca un rol important in societate, multi dintre tineri
au inceput sa se identifice cu muzica ce o asculta, lucru ce a dus insa la o
catalogare a acestora( rockeri, manelisti, rapperi, emo, etc.).
Partea cea mai rea este ca s-a ajuns la un fel de rasism in muzica, adolescentii
dandu-i la o parte pe cei care nu asculta acelasi gen de muzica, ca si ei, sau chiar sa
ii urasca pe acestia. Au existat numeroase cazuri, in special intre rockeri si
manelisti, in care acestia s-au atacat cu cutite ori s-au luat la bataie, doar pentru
simplu fapt ca apartineau unor tabere diferite.
Un alt mod de influenta in comportament ar fi faptul ca, tinerii, ascultand melodii cu
mesaj negativ sau triste, cum sunt in special cele rock, dar si alte genuri(mai nou
Emo), se desprind de realitate si incep sa isi formeze o lume a lor, se izoleaza de
lumea reala, si considera ca nimeni nu ii intelege, doar in muzica gasindu-si
consolarea.
Ei nu isi dau seama insa, ca de fapt este opusul. Chiar muzica pe care o asculta le
face rau si ii deprima, existand unele cazuri in care adolescentii ajung sa isi ia
propria viata.
Am sa dau mai jos ca exmplu niste versuri care pot afecta psihicul unui adolescent:
Aceasta lume este un loc crud
Si am fost aici doar pentru a pierde
.
Aceasta viata nu merita traita

Baby, alatura-mi-te in moarte


HIM Baby, join me in death
Parintii care observa anumite schimbari in starea emotionala a copiilor ar trebui sa
comunice cu ei si sa incerece sa le explice pana in ce masura este bine sa te lasi
influentat de aceste mesaje.
Trebuie sa stim ce melodii ne ajuta sa ne simtim bine cu adevarat si sa tinem minte
ca muzica trebuie sa fie un mijloc de relaxare si nu de intristare. Mai bine ascultam
o melodie vesela, care de binedispune si atunci cu siguranta ne vom simti mai
fericiti, macar pentru o clipa.

Muzica in viata adolescentului


De-a lungul timpului notiunea de muzica a fost definita atat prin exprimari
poetice, subiective, cat si prin teorii stiiintifice cu un caracter obiectiv. Din punct de
vedere poetic, muzica isi are radacinile in natura, fiind caracterizata de zgomotul
continuu, usor si monoton, produs de unele fenomene ale naturii (curgerea apei,
fosnetul frunzelor etc.). Din punct de vedere stiintific, adunatura de sunete, de
zgomote, mai exact de vibratii sonore formate prin ciupire, lovire, frecare, sunt cele
care stau la baza formarii muzicii. Desi cele doua definitii ale muzicii par diferite, ele
au un elemeunt comun, si anume, importanta care i se acorda materiei in
transmiterea sunetelor. Materia este indispensabila in transmiterea de sunete, asa
se explica faptul ca sunetele se aud prin pereti dar nu pot strabate un spatiu vidat.
De ce am optat pentru o mica introducere menita sa ne ofere o explicate a notiunii
de muzica? Pentru ca deseori ne confruntam cu situatia :stim, pentru noi, ce este
muzica, dar nu stim, pentru altii, sa o explicam. Studiile stiintifice au aratat ca
muzica este intalnita atat in viata oamenilor, incepand cu omul preistoric
confectionar al fluierului din oasele de animale, cat si in viata animalelor, fiind o

modalitate de a comunica intre ele (spre exemplu ciripitul pasarilor). In prezent,


indispensabilitatea muzicii din viata noastra este produsul facilitatii ascultarii ei.
Ce efect are muzica asupra noastra?
In ultima vreme, pereocuparea pentru a analiza efectul muzicii asupra psihicului
infividului a crescut, in acest scop realizandu-se mai multe lucrari care au pun in
balanta arta si psihismul uman. In general, procesele psiho-neuro-fiziologice cu rol
in receptarea muzicii sunt comune, intalnite la fiecare individ in parte (procese
senzoriale, acustice, intelectual-afective etc), spre deosebire de efectele muzicii
care sunt diferite de la individ la individ, aici diferenta fiind data de ritmul, genul
muzical si de ce nu chiar de mesajul care se vrea a fi transmis de melodie dar care
este perceput in functie de viziunea ascultatorului.
Muzica, in functie de gen, ne relazeaxa, avand efectul cathartic (eliminator al
emotiilor negative accumulate), ne induce o stare de somnolenta, sau dimpotriva ne
poate creea o dispozitie proasta, avand un efect psihedelic asupra individului. De
asemenea, s-a constatat ca muzica ajuta la amplificarea sau eliminarea unor stari
interioare, favorizeaza comunicarea intre indivizi sau accelereaza bataile inimii,
uneori miscarile corpului acompaniind muzica pe care o auzim (dansul este un
exemplu in acest sens). Repetarea acestor efecte imediate vor fi pe parcurs
asimilate de psihic acesta considerandu-le ca fiind naturale si ale lui de drept. Acest
lucru duce in timp la modelarea personalitatii.
Personalitatea si genul de muzica ascultat
Fiecare om se bucura la auzul unui anumit gen muzical, a unei anumite melodii, insa
se simte deranjat de alte genuri muzicale. Asta poarte numele de preferinta
muzicala in care, antipatia sau simpatia fata de o anumita muzica, faptul ca
apreciem un anumit artist sau nu, este in concordanta cu unicitatea pesonalitatii
fiecaruia.
In zilele noastre se spune despre tineri ca personalitatea le este influentata de catre
muzica pe care o asculta, ca isi fac modele de urmat in viata din artistii favoriti si ca
versurile melodiilor devin crezul ce il urmeaza in viata. Astfel, fiecare adolescent
are ritmul sau propriu, are un soundtrack ce reliefeaza stilul sau de viata si un
laitmotiv pe care il respecta.
Daca vom urmari desfasurarea lucrurilor in societate observam cum tinerii au
inceput sa se regaseasca in muzica pe care o asculta, formandu-se, in acest fel,
acele grupuri care mai devreme sau mai tarziu ajung sa se implice in diferite
conflicte (de la conflicte ideologice pana la conflicte fizice) intrucat fiecare isi
sustine maretia stilului muzical pe care il asculta.
Genurile muzicale si prejudecatile sociale
Oamenii folosesc in unele situatii muzica pe post de eticheta, in acest fel
incercand sa isi comnice principiile, atidudinile sau preferintele din propria-i viata.
Ceea ce este foarte grav e ca pasul pana la rasism este foarte scurt. Adolescentii
incep astfel sa isi aleaga grupuri in functie de genul muzical pe acre il asculta, sa se
discrimineze intre ei, sa se urasca doar din motivul apartenentei unor tabere
diferite.
Unele genuri muzicale si-au dobandit chiar anumite prejudecati sociale. Spre
exemplu, muzica rock este asociata unei persoane care poarta imbracaminte in
culoarea negru in marea majoritate a timpului, care promoveaza satanismul, care
este mereu suparata si are manifestari violente fata de cei din jur. Astfel, in
confruntarile dintre diferitele tabere, daca persoanele implicate asculta rock,
automat ele se fac vinovate de coflictul iscat sau de daunele ce se produc. Lucrurile
rele ce se intampla intr-o comunitate sunt de cele mai multe ori puse pe spatele
baiatului aluia care poarta pantalonii cu turul lasat si sapca invers sau tinerilor
alora care au parul lung si lanturi la pantaloni.
In Colorado, in anul 1999, doi liceeni americani au intrat inarmati in liceul
Colombiene, unde invatau, si au pus in pericol 37 de persoane, dintre care 13 au

fost ucise, restul fiind doar ranite. Dupa ancheta ce a avut loc s-a aflat ca cele doua
personae ascultau heavy metal si goth, informatie ce a fost imediat preluata de
canalele media care au inceput sa acuze mesajele violente din muzica de acest gen.
Principalul acuzat a fost artistul Marilyn Manson care, in dorinta de a se disculpa de
acuzatii, a aparut in documentarul lui Michael Moore, intitulat Bowling for
Columbine spunand ca, singurul motiv pentru care este acuzat, este atitudinea
rebela pe care o adopta.
Acelasi gen de muzica a mai fost si in alte cazuri considerat ca fiind cel care induce
psihicului reactii violente, si, cu siguranta, va mai amintiti si de sinuciderile in masa
a tinerilor ce ascultau un alt curent musical la fel de mediatizat- Emo. In toate
aceste cazuri, in care se da vina, uneori pe nedrept, pe anumite grupuri ce asculta
un gen de muzica, psihologii au ajuns la concluzia ca este vorba despre panica
morala. Deseori, panica morala are la baza stereotipiile din societate, astfel ca,
atunci cand apare sentimentul de teama de necunoscut fata de ceva, ea se
manifesta etichetand anumite grupuri sau subgrupuri incercand astfel sa ofere o
explicatie. De cele mai multe ori aceasta actiune este gresita, intrucat nu face decat
sa sporeasca prejudecatile sociale, sa generalizeze, acuzand astfel pe nedrept
anumite persoane. Specialistii sunt de parere ca in aceste cazuri nu poate fi vorba
despre o relatie cauza-efect, insa nu se exclude nici varianta in care mesajele
transmise de muzica sa influenteze psihicul uman mai ales daca este vorba despre
o persoana aflata la varste fragede.
Este muzica responsabila de agresivitatea ascultatorilor sai?
Asadar, este responsabila muzica de aceste tragedii din viata de zi cu zi? Raspunsul
inca nu poate fi cuprins in DA sau NU, situatia fiind mult mai complexa de atat,
intrucat daca se presupune ca unele persoane devin agresive ca urmare a ascultarii
unui gen de muzica, atunci ce impiedica sa devina agresivi toti fanii aceluiasi gen
de muzica?
Probabil ca raspunsul la aceasta din urma intrebare sta in conditiile conjuncturale
(incepand de la mediul in care traiesc pana la paleta variata de trairi interioare), ce
sunt diferite de la un ascultator la altul. Unele melodii contribuie la dezvoltarea
starii in care se afla ascultatorul, astfel, nu totul tine doar de muzica ci si de ecoul
pe care aceasta si-l gaseste in sufletul individului. Prin mesajele transmise de
versuri care evoca anumite trairi, locuri, momente, se poate aduce in constiinta
ascultatorului amintiri astfel incat mesajul original pe care melodia ar trebui sa il
transimta este compromis.
Ce avantaje aduce muzica?
Intr-o alta incercare de a demonstra efectele muzicii asupra inconstientului, s-a
recurs la amplasarea intr-un magazin a unor casetofoane la care s-a pus in auditie
muzica linistitoare, relaxanta, calma. In urma acestui experiment s-a constatat ca sau diminuat furturile. De asemenea, intr-un laborator in care se asculta muzica
clasica s-a constatat ca sobolanii se reproduceau mai putin decat de obicei.
Un alt studiu care urmarea sa demonstreze beneficiile muzicii asupra intelectului a
apelat la imbogatirea memoriei cu ajutorul muzicii clasice. Acest studiu a luat
numele de efectul Mozart intrucat acest efect de imbunatatire al memoriei s-a
intamplat cel mai des in conditiile audierii sonatei lui Mozard in D major. La scurt
timp dupa ce pesoanele respective ascultau aceasta melodie, punctajul la testul de
gandire spatiala crestea considerabil. Nu se stie cat de reala a fost aceasta
constatare, dar pe internet, intr-o perioada, apurusera casete pentru memorie,
gandire etc ce erau puse spre comercializare.
Industria muzicii este intr-o continua dezvoltare, intrucat de la an la an se modifica
moravurile, superstitiile si se creeaza noi instrumente muzicale. Daca in alti ani,
oamenii faceau rost de muzica greu, de plida discurile se gaseau foarte rar astfel
incat nu multi erau cei care aveau asa ceva, in zilele noastre trebuie sa ne
chinuim cu cateva click-uri si muzica pereferata din tara sau de peste oceane, ne
este livrata direct in computer sau la domiciliu.

Ce dezavantaje aduce muzica?


Tot trecerea timpului a condus si la aparitia unor noi curente muzicale, si am
precizat mai sus un curent muzical extrem de mediatizat in prezent curentul
Emo. Problema asupra careia se atrage atentia discutand aceasta tendinta
muzicala, este efectul tragic al acestei muzici asupra psihicului adolescentilor. Se
presupune ca, treptat, ascultand melodii cu mesaje in care alcoolul si drogurile sunt
considerate cool, in care sinuciderea este o solutie a problemelor, adolescentii se
izoleaza de lume, considerand ca nimeni nu ii intelege, ca nu isi gasesc locul in
societate, singura consolare fiind muzica pe care o asculta.
Desi, la prima impresie, adolescentilor li se pare ca muzica ii ajuta sa treaca peste
aceasta stare de despresie, in realitate , uneori, tocmai muzica le sporeste depresia
in care se regasesc impingandu-i in unele situatii la sinucidere. Totusi, trebuie
inteles aspectul ca nu numai genurile muzicale precum hard rockul si rapul includ
mesaje nu tocmai potrivite oricarei varste, ci si muzica aparent inofensiva si la
moda, difuzata pe posturile de televiziune sau la radio, contine mesaje ce ar putea
dauna ascultatorilor.
Cum imi pot proteja copilul?
In calitate de parinte, cum va puteti proteja copilul? In principiu, trebuie evitat
lasatul copilului nesupravegheat, astfel se poate impiedica ajunsul la urechile
copilului mesaje ce l-ar putea influenta intr-un mod negativ, mai ales la varste
fragede, cand este usor influentabil.
Copilul vede in cei de langa el un model de urmat, mai ales in membrii familiei, de
aceea este foarte importanta educatia ce ii este oferita. In aceasta perioada,
puterea exemplului este cruciala in modelarea personalitatii copilului. Din melodiile
auzite este posibil sa inteleaga ca alcoolul este cool, ca drogurile sunt la moda, ca
sexul cu toti cei pe care ii cunosti este incitant etc. Dar daca, totusi, copilul asculta
melodii ce au astfel de mesaje, ar fi bine sa incerci sa le ascultati impreuna si sa ii
explici ca pana si cantaretul este un actor pe scena si ca viata sa reala, de cele mai
multe ori, este diferita fata de cea pe care o promoveaza in melodii.
Desi muzica si personalitatea par a fi intr-o stransa legatura, pana in prezent nu
multe sunt articolele sau cartile ce sunt dedicate acetui studiu. Cert este ca muzica
are un rol important in viata omului, ramanand, insa, inca sub semnul intrebarii cat
anume este omul influentat de ceea ce asculta.

Text argumentativ despre importanta cunoasteri istoriei


Este important sa stim cine suntem ,din cine ne tragem.
Consider totusi ca acest lucru nu este unul extrem de important si necesar ,de
aceea un prim argument ar fi ca in ciuda faptului ca toti ar trebui sa stim cine ne
sunt strabuni,acest lucru nu ne poate hotar sau schimba in vreun fel viitorul.
Un al doilea argument este faptul ca in ciuda religiei,a culturii,cetateniei sau a altor
lucruri avem nevoie de cultura ,pentru ca,bineinteles este important pentru noi sa
stim cat de putin despre anumite evenimente ce au marcat istoria sau nu; s-au
despre anumiti oamenii ce intr-un fel sau altul ne-au schimbat si noua destinele.
Bineinteles ca atata timp cat exista oamenii documentati exista si categoria opusa.
Fie ca vrem sau nu,acesta nu este un lucru pe care il putem controla sau schimba
,nu in totalitate .
Consider ca intotdeauna cand avem prilejul de a purta o discutie cu o persoana,am
puteasa ii oferim cateva date.Sunt atatea persoane care nu au dreptul la educatie

din cauza conditiei sociale,minimul pe care il putem face este de a imbogati cultura
unui om cu "cateva cunostiinte".
In concluzie sa nu uitam cine suntem ,de unde ne tragem ,si sa nu uitam ca
intotdeauna cand avem o discutie sa reusim sa imbogatim cunostiintele acelei
persoane cu minim o informatie.
Istoria are un rol foarte important in dezvoltarea unui popor, deoarece ea constituie
premiza principala care accelereaza progresul economic. Baza vietii unei societatii
este regasita in paginile istoriei. Ea da dovada de o experienta nemaipomenita si de
dezvoltarea multilaterala a stramosilor, Se spune ca fara trecut nu poate exista nici
viitor, deci trebuie sa acordam atentie acelui testament scris care s-a format de-a
lungul anilor si pe care noi il continuam. Dezvoltarea este un ansamblu de actiuni
care conditioneaza aparitia unor conditii mai favorabile existentei umane. Nu poti
face un pas inainte atunci cind pasii anteriori se transforma in vid, deoarece asta
inseamna ca toate succesele si performantele obtinute anterior pur si simplu
inceteaza sa mai existe. Istoria este o carte a vietii, a intelepciunii pe care daca o
recitim ne imbogatim bagajul intelectual cu o experienta deosebita. Nu trebuie sa
ignoram trecutul, deoarece el ne deschide ochii pentru a lumina drumul spre viitor.
Suntem rezultat al trecutului, cunoscandu-ne trecutul vom stii sa ne coordonam
viitorul. Avem nevoie de cunoasterea istoriei... pentru ce? Pentru a stii in primul
rand cine suntem, ce putem face ca popor; istoria ne atentioneaza ades cu privire la
posibilele pericole ce ne pot astepta pe drumul civilizatiei umane. Tot istoria ne
invata faptul ca, desi cunoscand destule cauze, membrii unor comunitati repeta
ades aceleasi greseli. In cazul Romaniei... care din vecinii nostri sunt cei mai buni
prieteni? Poate doar Marea Neagra, desi din cand in cand mai toarna cate o
furtuna... (PS ultima fraza nu -mi apartine, era a unui profesor universitar :d)
Despre nsemntatea cunoaterii istoriei

By Elena Dru

Societatea uman a cunoscut multe schimbri de-a lungul timpului. Civilizaiile s-au
format, au nflorit, au dorit mai mult, au luptat, au deczut. Acest process de
natere-moarte a civilizaiilor st sub semnul istoriei, cuprinznd evenimente ce au
dus la ntmplri fericite sau nefaste.
Ca o prim premis, istoria nseamn cunoatere. Dintr-un eveniment major sau mai
puin petrecut acum cteva sute de ani omul modern poate nva cci se
presupune c din greeli nva. Astfel, cunoscnd istoria pot fi evitate anumite
evenimente similare din prezent sau o gestionare mai bun a unor conflicte care au
avut exemple i n trecut. Din pcate ns, fiina uman este ireat i mereu
nsetat de putere i avuie; marile puteri nu vor s nvee din greeli, repretnd
aceleai crime i lund aceleai greeli majore care scghimb soarta unui popor.
Pe de alt parte, istoria ne nva s ne cunoatem natura noastr uman.
Cunoscnd personaliti istorice i aciunile acestora din trecut, ajungem s ne
explorm propriile adncimi ale contiinei, depistnd aceleai ambiii, defecte,
caliti i gnduri. Datorit acestor comparaii cu omenirea de ieri i omenirea de
azi, putem influiena anumite lucruri astfel nct s aducem pace i s facem doar
bine pentru noi i lumea nconjurtoare.
n concluzie, consider c istoria este un profesor care are n clas dou tipuri de
elevi: primii sunt cei care nva materia profesorului, cunosc consecinele anumitor
evenimente i totodat le ignor, fcnd parte din categoria oamenilor orbi i
nsetai dup putere, indifereni fa de soarte semenilor. Ceilali elevi aspir s
devin mai buni, se compar mereu cu personajele din trecut i depun o munc
asidu pentru o schimbare, ajutnd astfel lumea s devin mai bun i mai prielnic
comunitii din care fac parte.

Istoria este un domeniu al stiintei care studiaza dezvoltarea complexa si


evolutiaomenirii tinand cont de evenimentele care se petrec de-a lungul timpului si
careinfluenteaza societatea. In opinia mea, Cunoasterea istoriei reprezinta o datorie
fatade stramosii nostri fara de care un am fi existat, dar este si un element care
denotacultura generala si simtul responsabilitatii.In primul rand, prezentul si
viitorul sunt dependente de trecut, prezentul nefiind posibil fara existenta
generatiilor trecute pe baza carora se dezvolta generatia maitanara. Cunoasterea
istoriei ne ajuta sa ne definim pe noi insine, sa ne cunoastem poporul si sa ne
identificam cu un anumit tip de gandire, facilitand astfel evolutia. Un bun exemplu
pentru a demonstra relatia stransa dintre trecut si prezent il reprezinta becul
inventat de Thomas Edison fara de care ne-am folosi si in prezent de lampa cugaz
care producea multe accidente si care nu ar fi in conformitate cu
evolutiaomenirii.In al doilea rand, asa cum spune o zicala binecunoscuta, istoria
se repeta!, iaroamenii trebuie sa invete din greselile antecedentilor. Cunoasterea
istoriei, prinraportarea la trecut, le permite tinerilor sa inteleaga evolutia
evenimentelor sociale,economice si politice ale unei natiuni si sa evalueze lucrurile
care se petrec in prezentcu mai multa obiectivitate, putand anticipa consecintele
acestora. "e exemplu,intreaga omenire cunoaste efectele devastatoare pe care le-a
avut regimul totalitarist,iar dupa #evolutia din $%&% conducatorii tarilor, sustinuti
de popor au reintrodus pluripartidismul, intocmai pentru a evita repetarea greselilor
din trecut a carorconsencinte sunt iremediabile.In concluzie, cunoasterea istoriei
prezinta importanta datorita invataturilor care se potextrage din experientele
generatiilor trecute, a consecintelor pe care le are asupralumii din prezent, dar si
pentru ca le da oamenilor identitatea fara de care nu ar putea exista.
ISTORIA I APLICAIILE SALE
Istoria poate fi definit ca o colecie de scrieri n care sunt consemnate
evenimentele din trecut. Prin intermediul ei oamenii pot cltori n trecut. Ea este o
surs de informaii pentru cei care vor s nvee despre oamenii care au trit n
veacurile trecute.
Istoria este cea care d identitate unui popor. Ea este precum o oglind care reflect
ntr-un moment trecutul naiunilor, mpreun cu succesul, cu necazurile, cu
suferinele, cu eecurile i cu victoriile lor.
Istoria d via veacurilor trecute. Ea renvie trecutul i i poart pe cititori n acele
vremuri i experiene ale trecutului.
Cu toate acestea, dac studiem istoria doar ca pe o serie de evenimente
documentate ale trecutului, cu scopul de a uita de prezent i de a tri n trecut,
atunci ea nu ne va fi de niciun folos n viaa noastr i va reprezenta doar nite
informaii fr sens i lipsite de importan. Ea nu va avea un rol creator n viaa
noastr din prezent. O astfel de istorie va servi doar scopului de a ne petrece timpul
povestind ntmplri din trecut i va reprezenta doar un mijloc de a evada din
prezent.
De asemenea, dac istoria consemneaz doar anumite evenimente, amintind numai

de unele pri ale societii, atunci ea va fi oarb i nu va avea nicio relevan n


viaa noastr.
Adevratul rol al istoriei este de a servi ca ndrumare, inspiraie i ca model n viaa
noastr din prezent.
AVANTAJELE PE CARE LE OFER STUDIUL ISTORIEI
(i) Istoria este o surs din care se poate dobndi experien
Istoria este rezultatul experienelor acumulate ale trecutului. n aceast privin,
Hazrat Ali (a.s.) i se adreseaz fiului su, Imamul Hasan (a.s.) astfel:
Chiar dac nu am ajuns la vrsta celor care au trit naintea mea, le-am studiat
comportamentul i am reflectat la evenimentele din timpul vieilor lor. M-am plimbat
printre ruinele lor pn cnd am devenit unul dintre ei. De fapt, datorit lucrurilor
pe care le-am nvat, este ca i cum a fi trit cu ei de la nceput pn la sfrit.
(Nahjul Balagah, Scrisoarea 31, p. 553)
Studiind mprejurrile i situaiile n care s-au aflat generaiile din trecut, se poate
beneficia de experiena acestora. Pascal spune referitor la acest lucru:
Experiena generaiilor care s-au succedat poate fi transferat unei singure
persoane, celui care este mereu preocupat de a acumula experien i de fapt,
popoarele primitive sunt numai acelea care nu-i cunosc trecutul.
(ii) Istoria este un izvor de nvminte
Un alt avantaj important pe care-l ofer studiul istoriei este acela ca ea ne nva
anumite lecii.
Hazrat Ali (a.s.) spune:
n ceea ce ne-a rmas de la generaiile trecute s-au pstrat nite ntiinri i
nvminte pentru voi, astfel ca s gsii ndrumare n ele. (Nahjul Balagha,
Predica 81, Subhi Saleh)
nargis
11-06-2011, 08:31 PM
(iii) Prezentul este legat de trecut
S-a observat c prezentul este legat de trecut i de aceea istoria ajut n stabilirea
unui mod de a tri n viitor mai uor i fr eforturi. Sentimentul legturii dintre
prezent i trecut ne ajut s nvm i s dobndim experien din trecut. Se spune
c:
Pentru tineri ea are avantajul de a-i face s ajung mai repede dect ar fi normal la
nivelul propriului lor timp. Le deschide porile i le permite s neleag mai bine
lucrurile care au dominat i care mai domin nc n lume. n acest fel ei pot s
nvee s fac diferena dintre lucrurile de care ar trebui s se fereasc i lucrurile
care merit s fie pstrate.
n cele din urm, exist o zical renumit:
Acolo unde este predat istoria, tinerii obin calitile celor n vrst, iar acolo unde
ea nu este predat, cei n vrst nu sunt altceva dect nite copii.
ISTORIA SE REPET
Istoria se repet este o zical bine cunoscut. Privitor la acest lucru i Sfntul
Coran a relatat numeroase momente din trecutul popoarelor, astfel ca ele s
rmn ca nvminte i avertismente pentru generaiile viitoare.
Cu toate acestea, noi nu afirmm c toate evenimentele care vor avea loc vor fi
exact ca cele din trecut. Dar totui, n ceea ce privete asemnrile dintre
evenimentele i ntmplrile istorice vom observa c ceea ce ne uureaz luarea
deciziilor sunt experienele i nvmintele dobndite din istorie. Astfel, cnd ne
confruntm cu o anumit problem, putem fi capabili s o rezolvm ntr-un mod
potrivit, inspirndu-ne din evenimentele asemntoare ale trecutului.
Istoria ne inspir. Totui este nevoie s atragem atenia asupra faptului c trebuie

s avem grij ce nvm din istorie i de la ce istorici nvm. Trebuie s facem


unele investigaii necesare innd cont de anumite reguli i criterii, pentru c altfel,
viaa noastr va deveni un teren pentru tot felul de experiene care ar putea cauza
confuzie i dezordine.

viata

Importanta literaturii in pregatirea pentru

nopiniamea,lecturaesteimportantneducareatinerilordatoritavantajelorpecareaceastaleofer
copiilor.
nprimulrnd,lecturaajutlaformareavocabularuluitinerilor.Astfelacetiavorcunoatecuvintedin
toateregistrelelexicaleprezentencadrultextelorliterare.Deexemplu,daceleviivorcitiromanul
Ion,vorntlniarhaismeiregionalisme,astfelputndasimilacuvintedinregistrelerespective.
naldoilearnd,cuajutorullecturiitineriipotintrancontactcudiferiteatitudinialepersonajelori
astfelpotnvacumsgestionezeanumitesituaiidinproprialorvia.Deexemplu,citindromanul
Ultimanoaptededragoste,ntianoaptederzboi,eleviivorobservacomportamentulintelectualului
lucidcareseluptpentrumplinireaabsolut.Astfel,prinobservareacomportamentuluiprotagonistului,
eleviivornvacdragosteanscutdinorgoliuiincompatibilitateapartenerilorducelaeecurinplan
sentimental.
nconcluzie,suntdeprereclecturaprezintunrolimportantneducareatinerilorprinfaptulcoperele
literareofercopiilordiversesituaiideviadincareacetiapotnvacumssecomporte,totodat
formnduleiunvocabularadecvat.

Despre rolul literaturii pentru copii


,,Copilul - scria Clinescu - se nate curios pe lume i nerbdtor de a se orienta n
ea. Literatura, care i satisface aceast dorin l ncnt. Ca s fie opere de art,
scrierile pentru copii trebuie s intereseze i pe oamenii maturi i instruii. A iei din
lectur cu stima sporit pentru om, acesta este secretul marilor lecturi pentru
tineret.
Literatura pentru copii este arta pe care muli scriitori au abordat-o n operale lor.
Mari scriitori precum: Mihai Eminescu, I.L Caragiale, Ion Creang i-au ntors privirea
spre aceasta perioad minunat a omului, denumit i ,,vrsta cea fericit, ,,vrsta
inocenei, ,,vrsta pantalonilor scuri.
Literatura este intrumentul forte al nvtorului n a-l ajuta pe copil s se formeze.
Ea contribuie ntr-o mare msur la lrgirea orizontului de cunoatere al elevilor, la
formarea unui vocabular activ, bogat i colorat, la o exprimare aleas, corect,
literar, la educarea sentimentelor estetice.
nc de la cea mai fraged vrst, gustul pentru literatur al copilului trebuie
stimulat ct se poate de mult. Gustul pentru citit nu vine de la sine, ci se formeaz
printr-o munc ce nglobeaz rbdar, perseveren, continuitate, voin. Orizontul
cunotinelor primite n clas la orele de literatur romn e lrgit de lectura n
afara clasei. Este foarte important ca nvtorul s cunoasc formele de ndrumare
a acesteia.
ntocmai ca aerul sau ca apa, copilria este pretutindeni, este fluviul cu cei mai
muli aflueni, minunea nicicnd sectuit. Ea ntreine n lume basmul, gingia,
zmbetul, este puntea cu care tentm posteritatea i prin care, totodat, prezentul
ne ispitete n chipul cel mai struitor. Trim - orice am face i la orice vrst - ntre
copii, ntr-o continu fraternitate cu lumea lor.
La vrsta precolar, att familia, ct i grdinia depun eforturi pentru a influena
universul copilriei prin basme, poveti i poezii. Aceast munc dificil este trecut
la nivel superior n primele clase ale colii. Lectura propriu-zis ncepe dup ce
copilul reuete singur s descifreze cu uurina ideile ascunse n spatele semnelor

grafice, odat cu descifrarea enigmei acestor hieroglife, care adesea i nspimnta


pe copii.
nc de la venirea copilului n coal, trebuie s cutm s-l facem s iubeasc
cartea. Se vor citi poveti, poezii, n aa fel nct, n urma lor, micii colari s
simt nevoia s citeasc. innd cont de particularitile fiecrui copil, ne vom
ocupa i de felul cum vom recomanda lectura pentru vacana de var. Basmele i
povestirile le sunt indicate celor cu ritm de citire rapid, iar celor cu ritm mai lent,
lecturi mai scurte.
Din cauza rapiditii ritmului de citire, rmnnd la imposibilitatea de a urmri
coninutul micilor lecturi, muli elevi se lupt adesea cu descifrarea unui text. Acum
trebuie s intervin nvtorul n urmrirea cu atenie a lecturii i exersarea acestui
exerciiu cu voce tare. n locul curiozitii care face abstracie de form i se lupt
pentru descifrarea ideii, apare efortul descifrrii semnelor grafice. nvtorul
trebuie s ncurajeze intenia elevului de a se lupta cu descifrarea textului dintr-o
poveste, ludndu-l n faa clasei ca pe un cititor pasionat. El trebuie s poarte
discuii cu elevul pe marginea coninutului povestirilor citite de elev, s observe n
ce msur fiecare elev nelege coninutul celor citite, tie s aprecieze o carte i
aduce argumente convingtoare ca lucrarea respectiv l-a interesat.
Se tie c nimic nu este mai puternic dect exemplul. ntr-o familie unde sunt
prea puine i Copiii, ca i adolescenii, au o deosebit nclinare ctre un anumit
gen de literatur, cu care rezoneaz afectiv, literatur nu ntotdeauna inspirat din
universul vrstei lor.
Trsturile ce ar trebui s caracterizeze literatura destinat copiilor sunt:
-specificul extras dintr-o anume viziune asupra vieii, de exemplu, aceea a basmului
i a literaturii tiinifico-fantastice;
-umorul;
-caracterul instructiv-educativ;
-elogiul, cu ajutorul artei cuvntului, al marilor valori umaniste, cultul pentru om i
omenie.
,,A iei din lectur cu stim sporit pentru om, acesta cred c este secretul marilor
literaturi pentru tineret.(G. Clinescu)
S-a ajuns la prerea majoritar c opera literar valoroas pentru copii i tineri are
aceleai valene estetice ca i operele literare pentru aduli.
Trsturile generale i eseniale ale operei literare pentru copii i tineri constau n:
-caracterul cognitiv (informativ);
-expresivitatea, respectiv virtuile estetice ale limbajului;
-caracterul formativ, mesajul educativ.
Acestor trsturi le corespund trei trsturi eseniale pentru realizarea funciei
estetice a operei literare:
-adecvarea coninutului la particularitile de vrst;
-nvemntarea ideii artistice ntr-o form (imagine) concret-sensibil;
-mesajul educativ.
Fiecare dintre aceste exigene implic valene estetice corespunztoare i mpreun
asigur calitatea artistic a operei literare.
Adecvarea coninutului operei la particularitile de vrst ale copiilor, respect
principiul didactic privind adecvarea nivelului cunotinelor tiinifice la
particularitile de vrst ale copiilor, fr a tirbi din valoarea literar.
Literatura pentru copii se adreseaz tuturor vrstelor, cu un mod specific de viziune
i expresie.
O alt trstur esenial n opera literar este mbinarea valorilor etice cu cele
estetice. Prin conflictul dual bine-ru, copiilor li se ofer modele de via pozitive
sau negative. n pregtirea pentru via, literatura este a doua n ordinea
importanei, dup religie. Prin recomandarea unor lecturi potrivite poate fi frnat
goana dup ctigul material.

Unul dintre obiectivele finale a literaturii este trezirea interesului elevilor pentru
minunata lume a povetilor, basmelor i poeziilor, tiut fiind faptul c trind ntr-o
epoc n care televiziunea i computerul ptrund puternic n viaa tuturor, dar mai
ales a colarului mic, cu influene nu prea benefice n evoluia sa, acesta nu mai are
timp s citeasc o carte de poveti sau de poezii.
n concluzie, literatura are o contribuie enorm n dezoltarea copilului i este
necesar pentru evoluia sa in societate.
BIBLIOGRAFIE:
- Raiu, Iuliu, O istorie a literaturii pentru copii i adolesceni, Editura Biblioteca
Bucuretilor 2003.
- Corni, Georgeta, Metodica predrii i nvrii limbii i literaturii
romne, Ed. Umbria, Cluj-Napoca, 1993 .

Rolul literaturii in pregatirea pentru viata


In opinia mea lectura in formarea tinerilor are un rol foarte important in viata fiecaruia .
In primul rand , pentru mine lectura inseamna imbogatirea vocabularului si descoperirea
multor lucruri noi . O data cu imbogatirea vocabularului si a cunostintelor se dezvolta si
latura mentala si ne este mult mai usor sa scriem , sa facem compuneri si sa discutam cu
persoanele din jurul nostru .Lecturand unele carti , aceste ne pot raspunde la unele intrebari
pe care noi ni le punem in viata de zi cu zi si ne pot ajuta sa luam decizii corecte in ceea ce
priveste o anumita problema .
In al doilea rand , lecturand mai multe carti ne dam seama de modul de comunicare si de
espresiile corecte pe care trebuie sa le folosim pentru a comunica si discuta cat mai corect
. Multi dintre adolescenti din ziua de astazi nu au m-ai pus mana pe o carte ptr a citit un
roman sau o nuvela , ei prefera sa navigheze pe internet sa se uite la T.V . sau s afaca alte
lucruri , nu isi dau seama cat de importanta este lectura in viata lor .
In concluzie eu sunt de acord cu lectura in formarea tinerilor, aceasta este majora
deoarece ne ajuta in formarea personalitatii

Rolul literaturii in educatia elevilor


Nascuta din nevoia sufletului omenesc de a-si exprima emotiile sale cele mai puternice ,
literatura este o arta reproducatoare a sufletului , a sufletului in miscare , o arta a timpului . Telul
artei este de a influenta sentimentele , vointa si gandirea omului , de a-si transmite anumite
cunostinte , o anumita apreciere a fenomenelor . Sensibilizand constintele , facilitand cunoasterea
fenomenului descris printr-o ascutita intuitie de care numai artistul este capabil , literatura ii ajuta
pe oameni sa inteleaga sensurile adanci ale realitatii si sa si-o insuseasca sub raport spiritual .
Reflectand realitatea cu mijloace specifice , prin imagini artistice , literatura sensibilizeaza si
convinge , emotioneaza si place , ii face pe oameni sa aprobe sau sa dezaprobe o anumita stare de
lucruri . Literatura are o puternica forta de influentare . Marile genii literare care au creat epoci ,
scoli literare , au dominat perioade intregi cu viziunea lor asupra vietii si aceasta datorita faptului
ca literatura are o functie cognitiva prin imaginile ei artistice , care ajuta oamenii sa inteleaga

semnificatiile profunde ale realitatii , sa le cunoasca si sa le aprecieze just . Literatura mai are si
menirea sa dezvaluie sentimentele si gandurile altor oameni , farmecul , bucuriile si necazurile
vietii.
Literatura isi exercita functia educativa prin mijloace estetice , educatia estetica . Aceasta
ajuta la educarea simtului estetic si , a aptitudinilor estetice si a unei atitudini fata de realitatea
inconjuratoare . Investigarea creatiei literare declansaza intreaga si uriasa ei putere de convingere
emotionala , caracterul molipsitor al artei , capacitatea ei de a-l emotiona pe elev , de a-i forma
convingeri . Literatura stimuleaza gandirea si constituie un puternic mijloc de educare a tuturor
insusirilor omenesti autentice , ea este o modalitate specifica de cunoastere . Cunoasterea este
ceea ce da sens si un obiectiv vietii , ea nu este doar o reprezentare , o reflectare activa si
intelegere a realitatii este si actiune asupra realului , o transformare a realului . Dezvoltarea
inteligentei reprezentative este cea care da putere omului . A sti si a face definesc existenta si
puterea omului . Pentru individ a cunoaste inseamna a construi reprezentari utilizand informatii
preovenite din surse diferite si maniere diverse de prelucrare .
Devenita obiect de studiu , literatura se ofera spiritului de investigatie in ceea ce are
specific ca arta . Din natura specifica a obiectului decurge modalitatea didactica generala de
abordare a lui in procesul de invatamant . Obiectul Literatura romana este o antologie de arta
literara nationala , ceea ce-i contureaza profilul original , comparativ cu disciplinele stintifice din
planul de invatamant .
Calea pe care actioneaza forta de inraurire a literaturii consta in sensibilizarea prin
intermediul fortei sugestive a limbajului poetic . Reusind sa-i sensibilizeze pe elevi , adica sa le
produca o stare sufleteasca deosebita , care ii face sa se simta altfel decat stiu ei in mod obisnuit
si le trezeste dorinta de a se modela , literatura isi atinge menirea data de conditia artei si ,
implicit le strecoara in minte atitudini si comportamente , sensuri , invataminte , imperative
umane nobile . Atmosfera pentru educatie prin literatura este pregatita in momentul in care apare
dimensiunea estetica . Literatura nu-si poate realiza finalitatea educativa decat pe calea
sensibilizarii . De aceea , educatia prin intermediul literaturii trebuie conceputa ca un proces
dinamic , viu emotiv , a carui reactie in lant este declansata de contactul nemijlocit al elevilor cu
opera . Exista mecanisme subtile prin care literatura isi exercita functionalitatea formativa ,
vizand aspecte ale procesului de dezvoltare intelectuala . Comentariul pe marginea operelor
literare contribuie la nuantarea gandirii , la cultivarea supletei ei . Prin efectul sensibilizator
almetaforei se declansaza un efervescent proces de gandire , care pargurge un drum complicat ,
de la perceptie si reprezentare , prin labirintul asociatiilor si disociatiilor (pentru gasirea
termenilor de referinta in lumea fenomenelor , pana la generalizare . Adevarurile umane ale
operei nu trebuie povestite , reproduse , ci relevate si traite prin invocarea sensibilitatii ,
cunostintelor si experientei de viata a elevilor . Opera literara trensmite cunostinte si contribiue
la formarea orizontului cultural . Informatiile cultural-stintifice implicate in mesajul operei pot
avea adesea o reala valoare cognitiva , in sensul cel mai strict al termenului , ele putand fi
verificate prin confruntarea cu diverse surse din domeniul stiintelor . Opera largeste orizontul
cultural al cititorului punandu-l in contact , prin intermediul imaginatiei , cu un anume mod de
viata , cu o cultura material-spirituala specifica , dar nu atat in datele ei particulare si concrete ,
cat mai ales in atributele ei esensiale , ele insele percepute ca ficsiune , ca element artistic cu
valoare emblematica . In operele literare , cunostintele despre lume si viata , multiplele

informatii sunt prezentate tot ca act de creatie . Transpozitia lor din regimul universului creat al
operei, in acela al bunurilor culturale propriu-zise este o operatie care se petrece in preocesul
receptarii , pe drumul care trece mai intai prin inima receptorului , pentru a ajunge , in cele din
urma , in planul reflectiei . Aceasta transpozitie trebuie efectuata de fiecare receptor in parte , iar
efectul formativ adevarat al ei se contureaza in timp , dupa complicate sedimentari , produse prin
estomparea treptata a emotiilor care au dat incandescenta actul receptarii estetice . Specificul
procesului instructiv-educativ prin intermediul literaturii consta in faptul ca emotia estetica
fixeaza in constiinta elevilor semnificatiile mesajului artistic al operelor . Emotia estetica
indeplineste , in procesul educatiei prin literatura , rolul unui catalizator . Faptul este si mai
evident cand se urmareste procesul educatiei morale prin receptarea literaturii . Literatura poate
juca un rol deosebit in procesul educarii elevilor in spiritul binelui , adevarului si dreptatii , in
formarea unor atitudini pozitive cum sunt cinstea , curajul , spiritul de sacrificiu , demnitatea ,
atitudinea corecta fata de munca . Actul receptarii estetice este deosebit de important deoarece
acesta se poate converti in sentimente , fapte si atitudini umane concrete . Opera literara devine
material auxiliar , ilustartiv , pentru disertatii etice . Trairea emotional-reflexiva a universului
operei de catre elevi este o cale sigura de educatie morala a lor . Antrenarea in dezbateri pentru
confirmarea sau infirmarea unor teze , stimularea discutiilor controversate intre elevi , inlaturarea
unor inhibitii sunt factori care pun in centrul receptarii operei literare personalitatea elevului ,
conditionandu-i dezvoltarea , implinirea . Adevarurile desprinse din operele literare se vor
integra in personalitatea elevilor dupa demersul reflexiv personal .O problema de viata , care-i
solicita direct pe elevi in rezolvare , se incadreaza in ceea ce Francais Debyser numeste
pedagogia simularii (pedagogie de la simulation) (Francais Debyser , Moartea manualului si
declinul iluziei metodologice , in La Francais daus le Monde , oct.-noiem.,1973,
p.67). Pedagogia simularii se bazeaza pe solicitarea elevilor in rezolvarea unor situatii concrete
de viata , ca si cum acestea ar fi propriile lor probleme , adaptandu-se cu succes in procesul
instructiv-educativ . Pe calea receptarii estetice a operelor inspirate din istoria nationala , elevii
invata sa iubeasca limba romana , sa se identifice cu idealurile nationale , sociale si morale ale
poprului roman . Toate acestea devin componente ale constiintei elevilor , nu prin demonstartia
logica , ci prin procesul lent al inducerii afectiv-reflexive personale .
Contactul cu operele reprezentative ale literaturii duce la formarea laturilor educatiei
estetice . Educatia estetica asimileaza , intr-o sinteza superioara si specifica , atribute realizate
prin procesul educatiei intelectuale si morale . Sarcinile educatiei estetice prin intermediul
literaturii constau in dezvoltarea gustului pentru frumosul din arta , natura si societate , in
formarea notiunii de frumos , in cristalizarea criteriilor de apreciere a frumosului , in conturarea
si dezvoltarea deprinderilor de comportare conform legilor frumosului . Literatura isi aduce
astfel contributia ei specifica la dezvoltarea sensibilitatii , a imaginatiei, la imbogatirea culturii
estetice a elevilor . Educatia estetica prin mijlocirea literaturii presupune mai intai sensibilizarea
constiintelor pentru intuirea frumosului . In faza intuirii , subiectul percepe atributele elementare
ale frumosului , se emotioneaza ,dar nu e capabil sa emita aprecieri obiective despre perceptiile
sale estetice . Pe masura ce conceptia despre lume se cristalizeaza , se iveste posibilitatea trecerii
de la simpla intuire a frumosului la aprecierea lui , cand apare adevarata emotie estetica , cu
functia ei de corectiv al comportarii omenesti . Procesul educatiei estetice se realizeaza prin
intuire si apreciere estetica . In clasele de liceu , comentariul de text abordeaza in adancime

atributele specifice ale literaturii ca arta , in mod special ,problemele relatiei semn-semnificant ,
a valorii emblematice a limbajului poetic .
Prin natura ei specifica , literatura dispune de multiple valente formative . Concretizarea
acestor valente in sentimente , idei , atitudini umane , integrarea lor in structura personalitatii
elevilor , este un proces complex care presupune , ca o conditie indispensabila , sensibilizarea
prin contactul direct cu opera si implicarea subiectilor receptori in descoperirea atributelor
estetice si semnificatiilor .
Studiul literaturii in scoala este un proces complex care incepe cu insusirea instrumentului
tehnic al lecturii , continua cu formarea capacitatii de a recepta complex opera literara , de a o
comenta si interpreta , urmarind in final formarea gustului estetic .
In receptarea mesajului estetic al poeziei lirice indeosebi , lectura expresiva are un rol
hotarator . Acest rol decurge din specificul literaturii ca arta (reflectarea realitatii in imagini
concret senzoriale , relevabile in constiinta prin intermediul cuvintelor). Datorita specificului sau
artistic , literatura solicita in actul receptarii mai intai simturile , provocand subiectului receptor o
anume tensiune emotionala , o anume stare sensibilizatoare , tonusul liric specific emotiei
estetice . Lectura interpretativa are darul de a crea aceasta stare , conditie esentiala pentru
aderarea sincera a receptorului la universul sensibil al poeziei . In plus , o autentica lectura
expresiva deschide pe nesimtite usile pentru receptarea multiplelor sensuri ale textului liric . Nu
fara temei , unii specialisti sustin ca lectura expresiva domina intreaga activitate de comentare a
textului : ea o pregateste , o zamisleste si o incoroneaza ; ea ii este alfa si omega. (Raol Mars ,
Explication de textes par le travail de la diction , Cahiers pedagogiques , martie 1970, p.52).
Practica receptarii operelor literare demonstreaza ca un text bine citit este pe jumatate
explicat . Elevii trebuie ajutati sa exprime prin lectura reactia lor afectiva fata de textul receptat .
Deci lectura trebuie sa fie un indiciu al receptarii , o dovada ca elevul a sesizat valorile specifice
ale textului . Punandu-l pe elev in situatia de a surprinde , de a intui si de a exprima , prin
lectura , intentia stilistica a autorului , profesorul il deprinde de fapt- sa citeasca printre
randuri , cum se spune , si in acelasi timp sa se exprime realmente estetic adica expresiv- , deci
cu emotie , cu sensibilitate , cu o mare maleabilitate.(Bianca Bratu , Literatura si educatia
estetica a preadolescentului , Bucuresti , E.D.P., 1970, p.23)
Obiectivul final al studiului literaturii in scoala este acela de a forma din elevi cititori de
literatura , oameni cu deprinderea de a citi permanent , capabili sa recepteze mesajele transmise
de operele literare citite si sa adopte e atitudine personala fata de lecturile lor . Lectura este
proprie literaturii asa cum executia este proprie muzicii . Cuvantul auzit sau vazut este menit sa
se adreseze inteligentei omului , iar literatura nu este doar o arta a cuvantului , ci o arta a
inteligentei prin intermediul lecturii . Pentru a simti literatura este absoluta nevoie de a pricepe ,
iar pentru a pricepe , cititorul se opreste din lectura , deoarece logosul (cuvantul) are nevoie de
timp ca sa strabata in inteligenta si sa destepte acolo intelesul de care este legat . Cuvantul nu
intereseaza direct , pentru el insusi , ci pentru un element superior siesi , ideea pe care o
desteapta in minte si in fata careia ce sterge , se jertfeste , dispare .
Literatura sugereaza o suprarealitate , folosindu-se de forta conotativa a cuvintelor . Pentru
a putea transmite o anumita intuitie a obiectivului , scriitorul realizeaza expresii unice ,

individuale , avand ca material cuvantul . Arta sa consta in a potenta resursele limbii cu


semnificatii estetice . Titu Maiorescu , in O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 ,
spune ca materia sensibila a poeziei o alcatuiesc imaginile pe care cuvintele le trezesc in fantezia
noastra .Imaginea artistica-inteleasa ca o configurare sau ca parere a unei intuitii concrete este
rodul fanteziei creatoare , in esenta iluzia unei lumi re-create prin prisma sentimentelor traite de
om . Umanizarea realitatii constituie un aspect esential al procesului de elaborare a imaginii
artistice . Imaginea artistica exprima generalul prin intermediul individualului , facand din
literatura o modalitate specifica de cunoastere prin transfigurare . Vechea afirmatie portivit careia
ceea ce deosebeste stiinta de poezie (arta) este abstractizarea gandirii , in primul caz , si
concretetea fanteziei , in celalalt este contrazisa de faptul demonstrabil ca rationalitatea nu este
un atribut caracteristic numai stiintei , ci si poeziei .
In cuvantul poetic se toarna atat structura lumii obiective , cat si cea intima , subiectiva , a
scriitorului . Semnul marelui scriitor il constituie , in primul rand , constiinta cuvantului de care
dispune . Mallarme spunea ca daca ipotetic ar exista o limba adecvata sa-i traduca exact gandul ,
acesta l-ar suprima pe scriitor . Decodificarea limbajului artistic este deosebit de importanta
pentru procesul receptarii operei literare in scoala . In analiza stilistica a limbajului poetic
intervine implicarea permanenta a intuitiei estetice a elevilor .
Specificitatea artistica a literaturii releva principii metodologice care viseaza studiul acestei
arte in scoala . Opera literara trebuie receptata de catre elevi , sub indrumarea profesorului , in
ceea ce are specific ca arta , fiecare opera pretandu-se la o abordare proprie , particulara in
functie de trasaturile sale interne . Literatura nu se preda , ea se recepteaza..
Lectura literaturii beletristice isi are ecoul in actiunile sociale ale individului , stimuleaza la
activitate . Exista numeroase studii care subliniaza rolul considerabil al scolii in formarea
elevilor ca cititori de literatura , raspunderea pe care o are aceasta pentru formarea omului epocii
moderne , capabil sa se autoinstruiasca si sa selecteze din multimea de mesaje de care este asaltat
, pe cele care ii sunt necesare pentru conturarea personalitatii sub aspect profesional si spiritual ,
pe cele care-i deschid accesul al cultura majora a umanitatii .
Lectura are rol fundamental in cadrul tehnicilor de munca intelectuala . Ea a fost si este
pentru om principala modalitate de intrare in zona cunoasterii . Problema centrala a lecturii este
cea a determinarii sensului , omul incercand sa capteze si sa descifreze prin lectura un mesaj .
Receptarea mesajului duce la un proces de actualizare a vechilor cunostinte , dar si la noi asocieri
, si , posibil la descoperirea de noi aventuri . Lectura literara este unul dintre factorii care
favorizeaza in cel mai inalt grad cunoasterea si folosirea limbii romane , imbogatirea si
activizarea vocabularului sau dezvoltarea capacitatii de comunicare . Academicianul Iorgu Iordan
considera ca o limba frumoasa si corecta se invata in primul rand din lectri literare.
A citi nu este o simpla actiune mecanica de parcurgere a unor texte si , eventual , denotarea
unor idei , ci presupune o anumita pregatire , o tehnica si un comportament adecvat . Unii autori
vorbesc chiar de comportamentul informational al omului modern , acea suma de deprinderi si
cunostinte care sa-l faca apt , in conditiile formidabilei explozii informationale , de a seleca si
recepta in mod optim informatiile provenite din cele mai diverse surse .

Unul din obiectivele principale ale studiului literaturii este sensibilizarea elevilor fata de
frumosul literar , formarea lor ca cititori de literatura , dezvoltarea motivatiilor si inclinatiilor
pentru lectura , cultivarea gustului estetic , a discernamantului critic , a judecatii de valoare.
Trairea emotional-reflexiva a universului operei de catre elevi e singura cale de educatie
morala a lor . Valorificarea sub aspect educativ a operelor studiate presupune si intelegerea
treptata a relatiiei dintre opera literara si realitate , potentarea intelegerii , prin raportarea
reciproca a celor doua . Caci intelegerea de catre elevi a relatiei dintre realitatea de facto si cea
artistica indica grade diferite de cunoastere a textului literar , de la corespondente de amanunt la
acela din domeniul esentialitatilor , ajunta la intelegerea literaturii si la imbogatirea experientei
de viata . Fictiunea , prin caracterul ei de reprezentare (verista , simbolica , analoga) , largeste
posibilitatile cognitive ale literaturii .
Functia de generalizare , proprie operei literare , transfera adevarurile continute in sisteme
semantice superioare , tinzand spre nivelul abstractiunilor filozofice , oferind deci elevului cititor
criterii de apreciere a realitatii .
Importanta si locul disciplinei Limba si literatura romana reiese din specificitatea artisctica
a ei prin care realizarea obiectivelor generale instructive , educativ-formative ale invatamantului
se poate infaptui , pe calea si sensibilizarii elevilor . Prin intermediul modelelor de arta literara
oferite spre receptare , obiectul acesta actioneaza direct asupra sensibilitatii si , implicit ,
constiintei lor , inoculandu-le cunostinte , idei , sentimente si modelandu-le atitudini ,
comportamente umane .
De importanta educativa deosebita a disciplinei depinde si locul pe carea ea il are in
planurile de invatamant . In toate ciclurile de invatamant si in toate clasele , indiferent de profilul
scolilor , literatura romana este prezenta , in diferite grade de relevanta .
Obiectivelecunoasterii literaturii romane ca proces didactic desfasurat intr-o viziune moderna ,
sunt formarea interesului elevilor pentru lectura textelor literare si , pe aceasta cale ,
modelareagustului lor estetic . In obiectivul acesta general , se includ si alte obiective , precum :
cultivarea gandurii , a imaginatiei (in deosebi a celei creatoare ) , a spiritului de observatie , a
exprimarii , cat si educarea unor sentimente deosebite , precum cele morale (solidartitatea umana
, atasamentul de ceea ce inseamna adevarul , binele si frumosul , fata de locul in care ne-am ivit
in lume : familie , sat , oras , tara natala) , cat si formarea unei conduite civilizate in societate .
Finalitatea principala a procesului de receptare a literaturii in scoala ramane aceea de a forma din
elevi cititori de literatura , in devenire oameni cu deprindere de a citi , zilnic , ceva interesant ,
capabil de a adopta o pozitie personala fata de lecturile lor .
Instrumentul de baza de care se foloseste cel ce lucreaza cu mintea intelectualulestecartea . Introducerea organizata , stintiifica , a elevilor in tehnica muncii intelectuale trebuie
sa inceapa cu prezentare amanuntita a acestui instrument , cu ajutorul caruia isi cultiva inima si
mintea .
Familiarizarea cu cartea operatie care se poate realiza intr-un sir de lectii speciale , tinute
la anumite intervale , in cadrul adecvat oferit de biblioteca scolii trebuie sa porneasca de
la definirea ei ca scriere (literara, stintifica , didactica ,etc. ) tiparita ( sau destinata tiparului ) si
legata sau brosurata in volum .

Intr-o lume guvernata de computere se formeaza tot mai des intrebarea : De ce trebuie sa-l
pregatim pe elev pentru a citi din cartile la fel prezentate de la descoperirea tiparului? De ce sa
atinga foile de hartie si sa urmareasca cu privirea randurile tiparite cand , dupa accesarea unor
adrese pe site , poate urmari tot ce-si doreste?.
Raspunsul este ca oricat de uluitoare sunt posibilitatile unei masinarii din ce in ce mai
acaparatoare cum este computerul , acesta nu poate asigura atmosfera emotionala generata de
citirea pe nerasuflate a unei carti incitante . Totusi nu este suficienta aceasta citire numai atunci
cand profesorii sau parintii , vor gasi timp sa asculte parerile copiilor despre ce au citit , sa
traiasca alaturi de ai traectoria personajului favorit numai atunci se va realiza puntea intre
imaginile dintre carti si realitate .
Chemarea in lumea cartilor nu vine doar din launtrul si deseori din afara , fiind generata si
urmarita de familie si scoala . Astfel mai tarziu ea devine o parte din viata .
Obisnuirea de timpuriu a elevilor cu tehnica lucrului cu cartea este un deziderat al
modernizarii invatamantului in general . Independenta in gandire si exprimare , puterea de
analiza si sinteza , spiritul de asociatie , durabilitatea cunostintelor , rigurozitatea stintifica in
efectuarea unor sarcini ( exactitatea in cunostinte , precizie , bogatie , documentatie , tinuta
stintifica) , interesul continuu pentru studiul sistematic sunt calitati care se formeaza si se
dezvolta prin incetatenirea in practica scolara a unei tehinci precise de studiu individual . Aceasta
tehinica nu se insuseste usor , numai prin simple recomandari . Este vorba de unproces , de o
munca sistematica de durata , care se desfasoara de la simplu la complex si care are ca
organizator profesorul . Acestuia i se cere sa actioneze ca un om de stiinta , ca un creator ,
oferind permanent elevilor modelele de documentare riguroasa , siprit de discernamant ,
capacitate de sinteza , logica in argumentare , echilibru in compozitie atribute indispensabile
cercetatorului .
Literatura aduce o contributie substantiala la cristalizarea profilului spiritual al
cercetatorului . Constantin N. Arseni , unul dintre cei mai mari specialisti din lume in domeniul
neurochirurgiei spunea : Specialist mare fara orizont mare nu exista. Orizont mare fara limba si
literatura materna , nici vorba Numai literatura si arta dezvolta mintea , sensibilitatea , spiritul
omului . Literatura si arta formeaza tot ce e frumos in creierul nostru. (Constantin N. Arsei ,
articolul din Flacara, nr. 11 / 9 martie , 1974 , p.4).

Dezinteresul tinerilor pentru lectura


Din punctul meu de vedere, majoritatea tinerilor isi prezinta dezinteresul fata de lectura
pentru in secolul acesta mass-media ofera un exemplu prost prin promovarea unor
persoane non-cerebrale si a unor comportamente care ar trebui evitate.
In primul rand , cauzele care au dus la dezinteresul scazut al adolescentilor fata de
lectura sunt: televiziunea si mai ales internetul. Acestea sunt sursele preferate ale tinerilor
de a-si petrece timpul liber decat sa stea sa deschida o carte si sa-i descopere tainele
ascunse.
In al doilea rand , pentru a spori interesul fata de lectura oamenii trebuie incurajati
prin diverse activitati , de exemplu: un concurs de lectura al carui premiu va fi o exercusie
intr-un muzeu al cartilor .
Cartile trebuie citite pentru a dezvolta imaginatia si a-i invata pe tineri sa se exprime corect
si coerent si mai ales pentru a avea un limba adecvat varstei , contrar internetului care le
distruge limbajul si produce un limbaj violent.
In concluzie, adevarul crud este ca tinerii nu mai vor sa citeasca si isi pierd timpul cu
activitati care nu ajuta la nimic chiar ngreunndu-le dezvoltarea psihologica .

Criza lecturii n rndul adolescenilor


"O

carte este o victorie. O carte e i un semn de civilizaie nenvins, nu


numai de cultur nvingtoare." (Adrian Punescu)
A lectura o carte presupune n primul rnd alegerea unei teme fa de
care s manifestm un interes deosebit n funcie de preocuprile pe
care le avem. Cartea nu trebuie perceput doar ca pe un obiect pe care
l utilizm cu scopul de a intra n contact cu anumite informaii, ci i ca
pe un prieten n compania cruia cltorim ctre o lume ficional,
captnd proporii mree n imaginaia noastr.
La ntrebarea "De ce nu (mai) citesc adolescenii?" putem aduce n
discuie numeroase ipoteze desprinse din comportamentul
adolescentin:
-dezinteresul total/ parial fa de lectur, de coal n general, datorat
n mod special de mediul familial n care accentul nu se ndreapt spre
pregtirea profesional;
-tinerii gsesc lectura ca fiind plictisitoare, n cri vizualiznd muli
termeni de specialitate pe care nu i-i nsuesc, crora nu le descoper
tainele, sau al doilea motiv ar fi c autorii prezint descrieri ce se
desfoar pe ample pagini, ceea ce este un dezavantaj pentru ei,
pierzndu-i astfel n ntregime simpatia fa de opera respectiv;
-adolescenii consider c revistele mondene nfieaz realitatea
societii n care vieuiesc, realitate pus n lumin ntr-o manier
foarte simpl, accesibil nelegerii pe ndelete a ideii centrale de ctre
toi;
-acetia afirm faptul c lungile pagini de lectur obligatorie impuse de
profesori, pot fi la fel de bine nlocuite cu rezumatele sau comentariile
pe care le acceseaz pe site-uri;
-susin c prefer s mearg la concerte, unde i pot exterioriza
adevratele sentimente/ gnduri ce i le-ar cenzura/ interioriza n

cadrul participrii la diverse intlniri cu autorii/scriitorii


contemporani, n care li s-ar impune un alt mod de a se comporta, fa
de care nu simt nici o trire.
Lectura ne faciliteaz nou, cititorilor, accesul ctre o lume ascuns
ntre paginile crilor, ce-i pstreaz farmecul vremii n care au fost
aternute pe hrtie/ mireasma lor proprie, persoanelor care nutresc
gndul de a evada din timpul prezent/ real / ireversibil/ pierdut spre a
fiina ntr-un alt timp trecut/ metafizic/ reversibil.
n acest topos, adeseori ne ntlnim cu personaje fantastice avnd
puteri supranaturale (Harap-Alb alturi de cei "cinci montri simpatici")
ce duc o lupt de supravieuire pentru atingerea idealului pe care i-l
propun. Acesta din urm const n ndeplinirea tuturor probelor impuse
de Spn, de mpratul Ro i de fiica sa, personajul negativ, Spnul, are
i rol de a-l iniia pe erou n lumea vitreg. Scriitorii evideniaz i ali
adolesceni aflai la nceputul unui traseu de formare/ iniiere n timpul
evoluiei lor (neofii-aduli responsabili), asemeni lui Remi din "Singur
pe lume" de Hector Malot, Felix Sima din "Enigma Otiliei" de George
Clinescu sau Julien Soreil din "Rou i Negru" de Stendhal . Alturi de
Remi ne bucurm de isprvile pe care le face, sau ne ntristm cnd
eroul se afl ntr-un moment delicat, singur ntr-o lume necunoscut,
luptnd cu viaa nprasnic, sau muncind pentru banii necesari hrnirii
sale i a celor patru animlue (Capi-Cpitanul, signor ZerbinoCavalerul, signora Dolce i maimuica Sufleel).
n afar de basme sau romane (bildungsromane), tinerii manifest o
mare atenie fa de best-seller-uri, ce au un impact maxim asupra lor,
ntruct autorii/ autoarele pun n lumin aspecte din viaa cotidian,
limitndu-se de obicei, la un limbaj facil tuturor categoriilor de cititori.
O revist american "Publishers Weekly" susine cu referire la Sandra
Brown c este "o scriitoare care i-a demonstrat de nenumrate ori
miestria n genul suspansului romantic". Din aceast afirmaie putem
desprinde faptul c adolescenii care citesc volumele acesteia se
ncadreaz n paradigma romanticilor incurabili, ce-i hrnesc sufletul
(i mai puin mintea) cu siropoasele poveti de dragoste care prezint
mereu oamenii aflai n relaii de armonie, fericire i dragoste .
n opinia noastr, tipul de lectur ce suscit interesul tinerilor este cea
electronic, deoarece progresul tehnologiei le confer tuturor
posibilitatea de a accesa lumea crii, fr a mai irosi timpul i banii. O
lectur clasic presupune o oarece perioad petrecut prin biblioteci
sau librrii, vreme n care printr-un simplu click poi accesa numeroase
site-uri ce au legtur cu obiectul vizat .
Speciile literare ce au un impact maxim asupra adolescenilor sunt
constituite, att de cea epic, liric, ct i de cea dramatic. Poezia
reprezint o adevrat plcere pentru cugetele acestora ("Luceafrul"
-M.Eminescu, "De ce iubim femeile?" -M.Crtrescu etc.), iar piesele de
teatru sunt nfiri vii ale anumitor aspecte din societatea
contemporan ("O scrisoare pierdut" -I.L.Caragiale, "Act veneian" ,
"Jocul ielelor" -Camil Petrescu).
Un mijloc simplu de a ptrunde n lumea fascinant a crii este
constituit de vizionarea unui film care ne introduce n coninutul temei,
lund cunotin cu ideile prezentate aici. Fcnd referire la filmul
"Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi" de Camil
Petrescu, realizat de renumitul regizor Sergiu Nicolaescu, vom observa
faptul c fr o lectur atent asupra operei, nu vom avea o idee

exact n privina personajelor sau a subiectului. Regizorului i este


ngduit s fac anumite modificri n coninut, pentru a-i susine
creaia sa n forma perceput de acesta. Astfel, v ndemnm ca dup
vizionarea filmului s consultai i cartea original pentru o imagine
mai ampl/ flexibil fa de relaia dintre personajul principal tefan
Ghiorghidiu (n film Tudor Gheorghiu) i soia sa, personajul secundarEla. Cei doi formeaz un cuplu perfect pn cnd ea arat un interes
deosebit fa de lucrul care pn atunci nu se afla n sfera intereselor
acesteia- banul/ averea . Aceast nelinite, fa de situaia material,
ia fiin imediat ce unchiul soului moare, lsndu-i o motenire deloc
de neglijat. Intrnd n "lumea bun", Ela devine extrem de pasionat de
ea, acordndu-i o importan mai mic lui tefan,uneori chiar
neglijndu-l, fr s o preocupe suferina lui. Avnd neclariti fa de
evoluia legturii lor, tefan pleac la rzboi, iar apropierea de moarte
i deschide ochii, vindecndu-se de "iubirea" soiei i hotrnd s-i lase
un testament i s se despart definitiv.
Soluiile pentru a nfrnge ineria tinerilor manifestat fa de lectur,
difer de la un individ la altul, n funcie de interesul cu privire la
aceast aciune. Considerm c profesorii i prinii/ prietenii
adevrai, ncearc n diverse feluri s le atrag atenia ctre lumea
minunat a lecturii, ns totul depinde de adolescentul vizat. Pentru
tinerii care nu citesc des, le recomandm cu cldur dou cri
fascinante din punctul nostru de vedere a cror aciune vor dori s nu
se mai termine i pe care le vor reciti cu mare drag: "Singur pe lume"
de Hector Malot, respectiv "Mo Goriot" de Honore de Balzac. Prima
oper este o carte ce poate fi lecturat la orice vrst, de ctre orice
categorie de persoane. Pentru cei ce prefer aventura, dar i pentru
cei care doresc s-l nsoeasc pe erou pe parcursul traseului formrii/
al iniierii ntr-o lume misterioas, ct i pentru cei care accept s
rmn copii n timpul lecturrii acestei opere, le recomandm acest
roman. Remi, orfan adoptat de ctre o familie de nevoiai, este
cumprat de ctre btrnul Vitalis pentru patruzeci de franci, ntruct
tua Barberin i Jerome nu-i mai permiteau s-l mai ntrein. Pentru
nceput, protagonistul are o temere fireasc pentru tot ceea ce i
rezerv viitorul i privete cu groaz toate lucrurile noi cu care intr n
contact, ns pe parcursul cltoriei alturi de Vitalis (cntre
strlucit-Carlo Balzani) i de cele patru animlue (Capi, Zerbino, Dolce
i Sufleel), Remi devine contient de viaa exterioar i privete totul
cu o mai mare responsabilitate. n compania acestora nelege faptul c
trebuie s munceasc pentru a-i menine existena, ntr-o lume n
care, doar cine este puternic i poate munci, i poate procura cele
necesare traiului zilnic. Mo Goriot este reprezentantul tatlui credul,
naiv care ar face orice pentru fiicele (bieii) sale (si) s fie fericite
(fericii) i s nu le lipseasc nimic, uitnd de propria persoan. Acesta
este un exemplu pentru ceilali prini prin ajutorul oferit
necondiionat pe plan moral/ sufletesc, ct i din punct de vedere
material, ns exagereaz vnzndu-i toate bunurile. Scopul su este
de a-i ajuta fiicele care la rndul lor, nu manifest nici un fel de
afeciune pentru btrnul lor tat, pe care, n momentele de boal i
nefericire nu se ncumet s-l viziteze, s-i fie alturi, s-i ofere
compania lor de care cea mai mare nevoie. A doua oper este un roman
realist, avnd un laitmotiv al crui ecou i ptrunde uor n inim i-i
strnete furia fa de fetele lipsite de scrupule/ afeciune sufleteasc

i plnsul pentru c, n clipele dificile ale vieii, acestea nu sunt alturi


de printele Goriot. n locul familiei, nite strini se ndur s-i fie
alturi n ultimele minute ale existenei sale, dovedind mai mult
sentiment de care a avut parte vreodat n viaa sa.
n opinia noastr, lectura crilor este o adevrat desftare a celor
mai luntrice simuri, sufletul i mintea fiind hrnite cu cele mai alese
slove, nfiate cititorului ntr-un mod artistic/ poetic .
Mesajul nostru pentru tinerii acestor zile: ncercai s acordai puin
timp i lecturii, cinci minute pe zi v vor face s v considerai mai
speciali fa de ceilali, mai nelepi, mai responsabili fa de propria
persoan i cu un pas mereu naintea altora, datorit informaiilor noi
dobndite.
Suntem convinse de faptul c alturi de un trup sntos este necesar
s-l completeze o minte sntoas, pentru a forma un tot unitar ("Mens
sana in corpore sano"). De aceea, sperm ca prin intermediul proiectului
nostru, tinerii s mediteze profund la ceea ce-i doresc cu adevrat n
via, neirosind timpul, att de preios pe fericiri efemere, care la
nceput au o arom deosebit, ns la sfrit i las un gust amar,
specific scorioarei. Lsai minuniile/ farmecele crilor s v umple
mintea de lucruri utile i frumoase- CITII O CARTE !

Frumusetea cartilor - Importanta lecturii in viata adolescentului


Scris de: Gherghescu Mihaela | 12.12.2011

Cititul a devenit o activitate destul de rar intalnita in randul adolescentilor. Multi tineri renunta cu usurinta la carti in
favoarea internetului, a filmelor sau a jocurilor pe calculator. Mai mult decat oricare din tehnicile audio-vizualului prin
care sunt redate valorile culturii, lectura cartii ofera celui care o parcurge prilejuri unice de reflectie si de meditatie.
Gustul pentru citit nu vine de la sine, ci se formeaza prin rabdare, perseverenta, continuitate, vointa.
Importanta lecturii in viata adolescentului

In timpul lecturii, intre cititor si autor se realizeaza o relatie, ei se intalnesc in atmosfera si conflictul povestirii, cititorul
se regaseste in personajele din carte si totodata traieste sentimentele autorului . Din pacate, multi dintre adolescenti
recunosc ca citesc doar bibliografiile obligatorii pe care le stabilesc profesorii, dar uneori nici acestea nu sunt citite in
totalitate. Elevii aleg varianta efort minin-note cat mai mari si prefera sa-si faca temele intr-un mod cat mai comod
si rapid asa ca de cele mai multe ori apeleaza la rezumatele realizate si postate pe internet. De asemeni, aleg sa
vizioneze filmele realizate pe baza subiectelor cartii, astfel incat atunci cand sunt intrebati de profesor, ei pot sa dea
un raspuns cat mai scurt si la obiect, fara prea multe detalii. Bibliotecile virtuale au ajuns sa fie mult mai cautate decat
bibliotecile din oras unde trebuie sa rasfoiesti paginile prafuite ale cartilor tot mai degradate de trecerea anilor. Este
mult mai comod si placut pentru oricare dintre noi sa stam acasa si sa gasim repede si usor toate cartile de care care
avem nevoie.
Nu trebuie sa-ti restrangi interesul doar la carti, poti citi reviste, articole, bloguri sau poti participa la seminarii, cursuri
sau traininguri. La fel de important este sa nu eviti subiectele delicate si sa citesti doar lecturi simplu de parcurs, in
care te regasesti sau autorii care iti dau dreptate prin felul de a scrie. Uneori ai mai mult de invatat de la un text sau
de la o persoana care iti contrazice convingerile, iar astfel perspectiva ta se va largi si mai mult. Un an are 365 de
zile, adica 52 de saptamani. Ce s-ar intampla daca ai citi o carte in fiecare saptamana? Atunci cand citesti ti se
largeste orizontul, dar in acelasi timp iti dai seama cat de putine stii. Fiecare carte iti va raspunde la cateva intrebari si
te va face sa-ti pui altele noi. Variaza domeniul lecturii tale pentru a evita sa devina plistisitor sa citesti acelasi lucru

un timp indelungat. Dupa ce ti-ai format un obicei din a citi si iti intra in reflex, creierul tau se conditioneaza pentru a
primi si analiza noi informatii, devine mai atent si mai flexibil, exact cum se intampla cu corpul tau dupa ce faci sport.

In materie de petrecere a timpului liber, lectura este depasita cu mult de urmarirea programelor de televiziune. Nu se
pune problema de a refuza televiziunea, cinematograful sau radioul, trebuie doar sa nu ne lasam manipulati. Daca
intr-adevar este nevoie de mai multa vointa pentru a apasa pe buton decat pentru a inchide cartea, este pentru ca
audiovizualul ne adoarme vointa si luciditatea, pe cand o carte cere ca acestea sa ramana treze.
- Lectura este calea spre o mai buna comunicare - imbogateste vocabularul si iti da o mai buna fluenta mentala si
implicit una verbala. Dupa lectura a mai multor carti, iti va fi mult mai usor sa gasesti un subiect de discutie si iti vei
putea exprima parerea cu privire la numeroase subiecte din domenii variate. Astfel, vei capata tot mai multa
incredere in tine si vei deveni tot mai implinit si fericit.
- Imbogateste vocabularul este un fapt bine cunoscut ca lectura contribuie la imbogatirea vocabularului si
imbunatateste ortografia unui individ;
- Imbunatateste abilitatea de a scrie odata cu imbogatirea vocabularului si a cunostintelor se dezvolta si abilitatile
de a scrie. La fel cum se imbunatateste gandirea noastra, se imbogateste si exprimarea in scris;
- Imbunatateste concentrarea fiecare text citit trebuie inteles, iar pentru asta este nevoie sa ne pastram gandurile in
acelasi loc. Dupa mai multe carti citite vei ajunge sa te concentrezi si sa fii mai atent in timpul orelor la scoala, dar si
in afara acestora;
- Exerseaza mintea cititul este un exercitiu pentru creier deoarece il stimuleaza si il face sa analizeze diferite
aspect, pastrandu-i muschii activi;
- Reduce stresul lectura unei carti poate fi cea mai buna metoda antistres daca este practicata din placere. O carte
buna distrage atentia de la problemele zilnice si amelioreaza tensiunea. In timpul lecturii, suntem tinuti departe de
lumea reala si intr-o lume a fantaziei, imaginatiei, dar si intr-o lume plina de noi informatii utile din domenii cat mai
variate;
- Ofera satisfactie lectura trece cititorii printr-o serie de trairi si emotii care culmineaza cu o stare generala de
satisfactie. O stare de satisfactie simt si parintii atunci cand isi vad copii cu o carte in mana, dandu-si interesul sa
acumuleze noi si noi informatii utile.
Cand sa citesti?

Timpul e din ce in ce mai scurt, prea multe ore la scoala, prea multe ore petrecute pentru a face temele, iar in putinul
timp ramas vrei sa te relaxezi, sa iesi in oras cu prietenii tai. Pentru lucrurile importante si pentru cele care te fac sa
devii mai implinit, intotdeauna vei gasi putin timp. Poti incerca si castile vorbite (audio books), acestea au avantajul
ca le poti asculta in timp ce te plimbi, cand faci sport, cand; astepti la o coada infernala. Poti umple astfel o multime
de timpi morti, in care oricum n-ai fi avut altceva de facut. Efectele in urma cititului le vei observa imediat. Discutii
purtate cu cei din jur vor deveni tot mai interesante si placute, iti vei dezvolta simtul umorului si vei prinde aluziile si
glumitele pe care ceilalti le fac.
Lectura inseamna sa-ti exersezi creierul si sa ajungi tot mai sus. Sa fii sus nu inseamna neaparat sa ai multi bani, ci
sa ai multe cunostinte. Informatia bine folosita va aduce atat bani, cat si alte beneficii sufletesti. Nimic nu se compara
cu bucuria de a tine in mana o carte. Placerea unei carti savurate pe indelete, in lumina calda de amurg, este greu de
descris Poate fi si una veche pe care o cautai de mult si pe care ai avut bucuria de a o gasi. Deasemeni, poate fi
bucuria cartii abia iesite de sub tipar, pe care o asteptai sau care a reusit sa te surprinda, fara sa o astepti, dar pe
care ai citit-o pentru ca il cunosteai pe autor dupa alte lecturii.

Rolul lecturii in viata unui adolescent


In opinia mea lectura in formarea tinerilor are un rol foarte important in viata fiecaruia .
In primul rand , pentru mine lectura inseamna imbogatirea vocabularului si descoperirea
multor lucruri noi . O data cu imbogatirea vocabularului si a cunostintelor se dezvolta si
latura mentala si ne este mult mai usor sa scriem , sa facem compuneri si sa discutam cu
persoanele din jurul nostru .Lecturand unele carti , aceste ne pot raspunde la unele intrebari
pe care noi ni le punem in viata de zi cu zi si ne pot ajuta sa luam decizii corecte in ceea ce
priveste o anumita problema .
In al doilea rand , lecturand mai multe carti ne dam seama de modul de comunicare si de
espresiile corecte pe care trebuie sa le folosim pentru a comunica si discuta cat mai corect
. Multi dintre adolescenti din ziua de astazi nu au m-ai pus mana pe o carte ptr a citit un
roman sau o nuvela , ei prefera sa navigheze pe internet sa se uite la T.V . sau s afaca alte
lucruri , nu isi dau seama cat de importanta este lectura in viata lor .
In concluzie eu sunt de acord cu lectura in formarea tinerilor, aceasta este majora
deoarece ne ajuta in formarea personalitatii .

Rolul lecturii in viata unui adolescent

n opinia mea, lectura are un rol important n formarea i


educarea tinerilor deoarece lrgete orizontul de cunoatere,
ajutndladezvoltareaacestoradindiferitepunctedevedere.
n primul rnd, lectura are rolul de a forma gustul
adolescenilorpentruliteraturipentruestetic.Estedoveditc,
n urma lecturrii unei cri, cititorul i formeaz o prere,
aflnddacacelgendecartelisapotrivit,dacaarmaicitio
astfeldecartesaudacdoretesciteasccevadiferit.Astfel,
seformeazgustulpentruliteratur,caresedezvoltodatcu
lecturarearegulat.Deexemplu,ncazulstudieriila coala
unor diferii scriitori, prin lecturarea operelor scrise de ctre
acetia,tineriiidezvoltgustulpentruliteratur.
n al doilea rnd, lectura ajut la lrgirea orizontului de
cunoatere, n toate domeniile posibile. Prin lectura crilor,
tinerii afl lucruri noi, i dezvolt exprimarea, insuindui
cuvintenoi,descoperlocuri,evenimente,poveti,careiajut
n dezvoltarea psihic i intelectual, dar i afectiv. De
exemplu,nurmalecturriiuneicridespreistoriaromnilor,
tinerii afl informaii noi, pot fi influenai n alegerea une

cariere, de exemplu, de istorici, i le dezvolt respectul i


iubireapentruar.
nconcluzie,lecturaajutlaeducareatinerilor,eafiindun
punctesenialcaretrebuieatenturmritattdectreprofesori,
daridectreprini,acetiandrumnduipeelevisciteasc.

n societatea contemporan, bazat n preponderen pe realizrile n domeniul


tiinifico-tehnic, lectura rmne, totui, o condiie esenial pentru a reui n
via! Abilitatea de-a nva, de-a munci, chiar cea de-a tri depind, ntr-o msur
deosebit, de lecturile deinute, or, precum menioneaz G. Liiceanu: Specia se
rafineaz prin lecturile pe care le absoarbe. Moffett i Wagner susin c
cultivarea n spaiul crii este strns legat de cultura genelar a insului.
Competenele acumulate n timpul cititului cele mai importante fiind cele de a
identifica ideea principal a textului i de a o personaliza conform viziunii proprii
asupra vieii snt primordiale n viaa de toate zilele. Practica lecturii
mbogete substanial experiena personal i revigoreaz capacitile de
adaptare la cerinele societii n care vieuim.
Prin urmare, lectura nu este doar un simplu obiectiv: ea presupune deopotriv
i un instrument de educaie i dezvoltare personal, fie n cadrul colii sau a
vieii propriu-zise. Facultatea de-a citi constituie, n opinia mea, o condiie
fundamental a reuitei n multitudinea de materii pe care viaa le nsumeaz.
Dincolo de citate i teremeni tiinifici, care se nva din cri, rolul esenial al
lecturii rmne faptul c acestea ne cimenteaz abiliti de-a aciona n multe alte
situaii pe care traiectul existenial le presupune, cum ar fi: abilitatea de a vorbi,
de a tcea, de-a conversa, de-a rde, de-a te ruga... - toate acestea capt o alt
conotaie cnd vin de la o persoan citit.
Ataat de civilizaia imaginilor virtuale, sau, mai recent, a laptopurilor i
ipadurilor, adolescentul contemporan pare s aparin unei alte realiti. Angajat
ntr-o permanent lupt contra timpul distrugtor, el uit s triasc, el se
ndeprteaz considerabil de frumuseea boemic a lumii pn n msura n care
este de-a dreptul dificil s-l sensibilizezi cu operele lui Eminescu, Vieru, Vlahu,
Rebreanu, Teodoreanu, Eliade, Arghezi, Blaga, Stnescu i muli alii. S-ar prea
c tnrul de astzi, suspednat ntr-o lume virtual, nu mai poate s se
debaraseze de aceasta, s-i urmeze propriile meandre ale spiritului. Persist
ceva dictatorial n vieile lor: sunt privai de libertatea de alt dat, iar lectura,
activitatea nltoare a secolelor trecute, dispare puin cte puin.
TineriTrsnet i-a propus s evalueze angajamentul tinerilor fa de lectur
prin intermediul rspunsurilor elevilor la ntrebri referitoare la: timpul consacrat
lecturii din plcere i, respectiv, internetului; atitudinea fa de operele marilor
titani ai literaturii universale i naionale; frecvena cumprrii sau mprumutrii
crilor de la bilbiotec; diversitatea i coninutul crilor lecturate; etc.

Chestionarul nostru a vizat un eantion de cca 300 adolesceni, cu vrsta


cuprins ntre 16 i 18 ani, ei fiind rugai s aleag opiunea cere-i caracterizeaz
cel mai bine.
Analiza statistic realizat n urma acestui chestionar arat c tinerii i
investesc timpul lor ntr-o multitidine de alte activiti dect lectura. De exemplu,
am estimat urmtoarele:
elevii care frecventeaz biblioteca: 79,8% - din obligaie; 11,4% - regulat,
pentru a mprumuta cri sau reviste; 8,8% - doar din cnd n cnd, pentru a lucra
ntr-o atmosfer linitit;
ultima carte citit a fost pentru: 56,3% - prea demult pentru a-i putea aminti
denumirea acesteia; 37,5% - cu cteva sptmni n urm; 6,2% - asear, chiar
nainte de a adormi;
dup ce au citit o carte: 7,2% - o recitesc pentru a o nelege complet; 36,9% o discut n anutarajul prietenilor sau al profesorilor; 55,9% - o rentorc la
bibliotec fr a mai reveni asupra ei;
o oper literar: 68,1% - constiuie doar un subiect de comercializare; 5,7% - nu
ar trebuie expus vnzrii; 26,2% - este inapreciabil din punct de vedere al
preului;
Dragi colegi, rezultatele sunt, de-a dreptul, cutremurtoare! Numrul tinerilor
care se ndeprteaz de literatur continu s sporeasc zilnic, ceea ce confirm
faptul c acetia prefer lumea virtual n detrimentul lecturii. Totui, generaia
noastr, ndrznesc s afirm, nu este exclusiv polarizat, iat de ce ar fi
binevenit s acionm pentru a cultiva n tineri dragostea pentru carte, fie i cea
electronic!
Ctlina Slivca

Cartea in format electronic Text


argumentativ
Un text argumentativ bazat pe cateva idei care mi-au venit pe moment, realizat in clasa a XII-a.
Puteti sa va inspirati si sa dati mai departe. Grija mare insa sa nu mai aiba cineva din clasa aceeasi
tema pentru ca iese nasol dupa. Oricum, va descurcati voi.

Recomandarea mea este sa va

inspirati si nu sa copiati! Acest text cuprinde aproximativ 27 de randuri pe foaie A4.


Cartea in format electronic

Tehnologia avanseaza cu o viteza covarsitoare, motiv pentru care alegem sa depindem tot mai mult
de evolutia ei din ratiuni mai mult sau mai putin practice. Personal, consider cartea electronica o
alternativa viabila pentru secolul in care ne aflam.
In primul rand, o astfel de carte nu ocupa un spatiu propriu-zis de depozitare. Sa ne imaginam ca
vom merge intr-o vacanta pe o perioada mai indelungata de timp, insa bagajul nostru este
neincapator pentru un numar semnificativ de carti clasice pe care dorim sa le citim in tot acest timp.
Apeland la cartile in format electronic vom putea economisi spatiu suficient astfel incat sa nu
intampinam o problema de acest gen. In plus, vom avea posibilitatea sa lecturam nu una sau doua
carti, ci un numar nelimitat, in cazul in care beneficiem de o conexiune de internet stabila.
In al doilea rand, pretul este un alt factor important in dezvoltarea tot mai rapida a e-book-urilor.
Acestea se gasesc in momentul de fata la un pret mult mai redus fata de cartile traditionale. Evident,
costurile realizarii si multiplicarii unui e-book sunt mai mici decat in cel de-al doilea caz. Faptul ca
multe dintre librariile online aleg sa ofere unele carti electronice in mod gratuit promoveaza si mai
mult aceasta tendinta printre pasionatii de lectura.
In concluzie, consider cartile in format electronic o optiune pratica, rapida, dar si mult mai ieftina spre
deosebire de cartile obisnuite, tiparite.

Ce sunt cartile in format electronic?


Ebook-urile sau cartile in format electronic reprezinta publicatii in format
digital, varianta electronica a cartii tiparite. Practic, continutul cartii este
oferit cititorului sub forma unui fisier text care poate fi citit pe calculator,
laptop sau pe alt dispozitiv electronic (e-reader, smartphone).
EBook-urile oferite de editura noastra au drepturile de autor protejate prin
Adobe Digital Editions. Din acest motiv, din fiecare e-book pot fi imprimate si
copiate maximum 10% din continutul paginilor. La fiecare imprimare veti fi
informat cu privire la numarul de pagini ramase de imprimat. In ceea ce
priveste copierea, puteti copia maximum 2000 de caractere la un copypaste.
Avantajele cartilor in format electronic
Portabilitate
Cartile in format electronic pot fi folosite pe calculatorul de acasa sau de la
birou, pe laptop sau pe un alt dispozitiv (e-reader, smartphone etc.), pot fi
utilizate oriunde va aflati: in instanta, in deplasari, chiar si in vacanta.
Usurinta in folosire

Ebook-urile sunt usor de cumparat si de utilizat. Cumpararea se face online,


cu card bancar, cartea fiind disponibila pentru descarcare imediat, dupa ce
plata a fost confirmata. Pentru a putea citi cartile in format electronic este
nevoie sa aveti instalat Adobe Digital Editions. Cartile se deschid la un singur
click si puteti cauta si ajunge rapid in carte la informatia care va interezeaza
- folosind functiile de cautare in documentele electronice. Puteti copia
paragrafe pentru a le folosi in orice alte materiale in format electronic sau
imprima paginile care va ajuta in activitatea dumneavoastra.
Economie de timp si bani
Economisiti timp pentru ca primiti cartile cumparate aproape instant, imediat
dupa confirmarea platii electronice, dar si datorita flexibilitatii pe care o ofera
acest format: rapiditate in gasirea unei informatii, in folosirea continutului ca
suport pentru activitatile pe care le desfasurati. In plus, pretul unei carti in
format electronic este mai mic fata de al unei carti tiparite datorita eliminarii
costurilor de imprimare si distributie.
Protectia mediului
Formatul electronic exclude folosirea hartii si implicit a taierii copacilor
folositi la producerea hartiei.
Durabilitate si spatiu mic de stocare
Cartile electronice nu se deterioreaza in timp indiferent de cat de des le
rasfoiti, nu ocupa spatiu in biblioteca si se stocheaza usor in calculator,
laptop, dispozitivul portabil etc. necesitand putin spatiu de memorie si
putand fi foarte usor gestionate intr-o biblioteca virtuala.
Protectia drepturilor de autor
Pentru a proteja drepturile de autor ale cartilor disponibile in format
electronic, Librariile Hamangiu distribuie cartile Editurii Hamangiu prin
sistemul Adobe Digital Editions.
Disponibilitatea ebook-urilor
Cartile in format electronic se prezinta intr-o multitudine de formate, dintre
care cele mai utilizate sunt: pdf, epub si MOBI. Cartile Editurii Hamangiu
sunt disponibile in format pdf.
Cartile in format electronic se cumpara exclusiv online. Majoritatea cartilor in
format electronic sunt disponibile si in format tiparit si pot fi cumparate, de
pe www.hamangiu.ro, la pachet: cartea tiparita + cartea in format
electronic.
Cautarea in site
Cartile in format electronic se gasesc intr-un meniu separat, denumite
eBooks, situat in partea stanga a paginii sau in materia de drept din care fac
parte, impreuna cu cartile in format tiparit. De asemenea, puteti gasi cartea

dorita in format electronic folosind bara de cautare din partea de sus a


paginii.