Sunteți pe pagina 1din 9

by gica

sa facem un calcul simplu.Cunoastem ca in luna februarie consumul de miere ajunge catre 3 kg.Pentru usurinta calculului sa consideram 2,634
kg.Pentru arderea acestei cantitati este nevoie de 1612,8 litri de oxigen care se gaseste in aproximativ 8000 litri de aer.
Necesarul real de aer este insa de 7-10 ori mai mare adica 55-80 metri cubi.
Vor rezulta dupa ardere 1612,8 litri de bioxid de carbon si 1,770 litri de apa (vapori) care vor trebui indepartati din stup.
Inca un mic amanunt - un gram de miere da prin ardere 4 kcalorii.
La cantitatea de miere consumata rezulta cca 10500 kcalorii
Caldura aceasta este folosita la incalzirea aerului de la temperatura mediului pana la 35 de grade si la transformarea apei in vapori.
Pentru a incalzii cu 30 de grade 1 metru cub de aer este nevoie de 8,4 kcalorii
Pentru a trece 1 gram de apa in vapori este nevoie de 0,6 kcalorii.
O cantitate de caldura se pierde prin coaja ghemului.
Si acum sa revenim la condens.
Incep cu o propozitie care am citit-o si pe aici :
""De cand cu termopanele astea a vazut si romanul ce-i cu condensul si mucegaiul in casa"" Lucru adevarat
La o temperatura a ghemului de 35 grade si o umiditate relativa de 65% - punctul de roua (temperatura la care umiditatea relativa ajunge la 100% si
apare condensul) va fi la 27-28 de grade.Temperatura mediului este in jurul valorii de zero grade.La o prima privire toate incercarile noastre de a
preveni aparitia condensului sunt inutile,lucru care de fapt este adevarat.
Problema noastra este de fapt cu mucegaiul.Problema condensului ar rezolva-o usor mama natura daca nu am fi noi asa porniti sa-i creem greutati.
Ce face stuparul nostru :
-micsoreaza urdinisul pana la niste dimensiuni la care circulatia naturala a aerului devine foarte greoaie.O colonie de putere medie are nevoie de cca
80 litri de aer/ora (volumul a doua corpuri Dadant pe 10 rame).Circulatie greoaie,aer stationar, condens si mucegai.
-pentru eliminarea vaporilor de apa lasa fante in podisor.Asa apar curenti de aer rece,creste consumul,apare uzura si apar alte belele.Este ca si cand
ai gaurii iarna tavanul unei camere din locuinta .
-micsoreaza din toamna spatiul interior al stupului cu diverse materiale.(Blinov a zis - impachteaza stupii primavara.Ce a zis el si unde s-a ajuns )
Acum in loc de ce ar trebui facut voi spune ce fac eu si voi pune si ceva foto.
La ultima vizita in luna noiembrie peste podisor pun un ziar.si ridic clapeta de la colectorul de polen sa nu intre soarecii.Familia ierneaza fara curenti
de aer ca intr-un clopot.Aerul cu bioxid de carbon si vapori de apa mai greu decat aerul rece si uscat coboara printre rame,cedeaza din caldura aerului
rece care ajunge la ghem incalzit si iese afara.Umiditatea din aerul cald transporta cu ea o mare cantitate de caldura pe care o pierde la contactul cu
aerul rece si condenseaza dar pe o suprafata mare.Apa are caldura specifica de aproape 4 ori mai mare decat aerul iar evaporarea sau condensarea
unui gram de apa modifica temperatura unui metru cub de aer cu 2 grade.De condensul aparut pe rame are grija mama natura sa-l elimine din stup
prin variatiile de temperatura zi/noapte.Dar urdinisul este larg deschis iar in stupi nu apar zone cu aer stationar

stup la 1 martie.Asa a iernat

gica a scris:

Si acum sa revenim la condens.


Incep cu o propozitie care am citit-o si pe aici :
""De cand cu termopanele astea a vazut si romanul ce-i cu condensul si mucegaiul in casa"" Lucru adevarat

Acum in loc de ce ar trebui facut voi spune ce fac eu si voi pune si ceva foto.
La ultima vizita in luna noiembrie peste podisor pun un ziar.si ridic clapeta de la colectorul de polen sa nu intre soarecii.Familia ierneaza fara curenti de aer ca intr-un clopot.Aerul cu
bioxid de carbon si vapori de apa mai greu decat aerul rece si uscat coboara printre rame,cedeaza din caldura aerului rece care ajunge la ghem si iese afara.Umiditatea din aerul cald
ransporta cu ea o mare cantitate de caldura pe care o pierde la contactul cu aerul rece si condenseaza dar pe o suprafata mare.Apa are caldura specifica de aproape 4 ori mai mare
decat aerul iar evaporarea sau condensarea unui gram de apa modifica temperatura unui metru cub de aer cu 2 grade.De condensul aparut pe rame are grija mama natura sa-l elimine
din stup prin variatiile de temperatura zi/noapte.Dar urdinisul este larg deschis iar in stupi nu apar zone cu aer stationar

GIS a scris:

Domnule Gica, eu daca iernez asa, in zona noastra, nu mai gasesc nimic in primavara. Le ia pe toate vantul.
Despre izolarea stupilor cu polistiren la exterior am exemplificat-o ca metoda de evitare a condensului. Nu recomand nimanui sa o puna in practica fara a face inainte o incercare pe un
stup. Prezenta polistirenului la exteriorul stupului nu poate dauna mai mult ca doua straturi de vopsea care oricum au intrerupt schimbul de umiditate cu exteriorul.

Sa discutam putin si despre influenta factorilor naturali asupra coloniei de albine Ma voi referi la temperatura si umiditatea mediului.Dau niste date
din tabele:
-concentratia max. de vapori de apa/metru cub la 2 grade Celsius =5,6 gr./metru cub
- ..............................................................la 10 grade Celsius =9,4 gr./metru cub
- un metru cub de aer cu umiditate de 100% la 2 grade va avea 57% la 10 grade
Revenind la umiditatea din stupi cum si de unde apare am spus.Din cauza diferentei de temperatura care exista intre ghem si interiorul stupului o
mare parte din vapori de apa care apar condenseaza pe rame si faguri la 2-3 cm de ghem( de acolo incepe zona de punct de roua) si se termina la
peretii stupului.La condensare un gram de vapori de apa elibereaza o cantitate de caldura care poate sa ridice temperatura unui metru cub de aer cu 2
grade.Astfel aerul proaspat intrat pe urdinis si care ajunge la ghemul de albine se incalzeste treptat.Personal mi se pare o mare absurditate procedeul
cu eliminarea aerului cald si umed prin diferite gauri si fante practice in podisor.Albinele vor fi in permanenta in curent de aer rece,va creste inutil
consumul de hrana,albina va fi mai uzata in primavara.
Umiditatea care apare pe rame din cauza condensului va dispare din cauza diferentelor de temperatura din aer care apar in timpul unei zile.
Una din caile prin care temperatura unui corp urmareste temperatura mediului se realizeaza prin evaporarea sau condensarea apei.La scaderea

temperaturii prin evaporarea


area apei corpul pierde caldura si astfel se raceste.In acest fel este eliminata in exterior apa de pe faguri si peretii stup
stupului si
dispare condensul.
Dar pentru a se realiza cu succes acest lucru urdinisul trebuie marit mult.Cu acest lucru nu sunt de aco
acord
rd majoritatea stuparilor.
O alta problema este grosimea peretilor,polistirenul sau altceva pus in interiorul sau pe exteriorul stupilor.Complet inutil, 90-95% din caldura daca in
partea superioara nu sunt gauri de aerisire se pierde prin aerul viciat care iese pe urdinis.Urdinis mic, condens mult,mucegai cat cuprinde. Si aici se
lupta impotriva naturii cu toate mijloacele moderne la dispozitie.Cand se constata reusita se constata ca si albinele au muri
murit.
Sper din tot sufletul sa se inteleaga ceva din tot ce
e am scris despre acest fenomen
fenomen-condensul.
Din toata munca raposatului Blinov referitoare la iernarea albinelor la noi in tara inca nu s
s-a
a inteles nimic.Peste 3 ani valoroasa lui carte face 100 de
ani de la aparitie.La noi a fost tradusa prin 1950.Dupa ace
aceea
ea a fost rastalmacita de niste nepriceputi si astea le tragem acum.

Stimati colegi,
Am scris aici absolut tot ce stiu din vazute,din citite sau din proprie experienta despre condensul in stupi.Este vina mea da
daca nu m-am facut
inteles.Mai fac cateva precizari :
- in copilarie am vazut stupi primitivi (sinonime = stupi ficsi,ulee,buduroaie,
ficsi,ulee,buduroaie,stiubee,cosnitze)
stiubee,cosnitze) dar nu am vazut condens in ei.Un model de stup = ulei
facut din blana de 2-3
3 cm cioplita avea maxim 30 x 30 x 100 cm care da 90 de litri.Alt model folosit in zona mea era din coaja de tei jupuita si a
apoi
cusuta care avea cam 50-60 litri
Nu
u aveau diafragma,nu aveau gauri in partea superioara dar nu aveau nici condens.Primavara devreme stuparul taia cu un cutit m
modificat fagurii pana
ajungea la albine.Nu erau mucegaiti,ii taia pentru ca in ei crescuse mult puiet,pentru igienizare si pentru a obtine ceara.Dar era experienta de sute de
ani a inaintasilor.
Am vazut condens si mucegai in stupii cu rama mobila,cu diafragma si perete de 4
4-5
5 cm.Am vazut condens si mucegai in stupii cu perete de 2 cm.Am
avut si eu belele in stupii M.E.
Eu nu mai am acum.
Tot respectul pentru ce au scris colegii dar colonia de albine trece iarna complet diferit fata de cum trec oamenii in diferi
diferite
te locuinte.Dar si la incercarea
de a le face iernarea mai usoara dupa modelul nostru de locuinta facem greseli.
Pentru a nu avea sentimentul de claustrofobie,de stres si din motive de sanatate (umiditate,oxigen si bioxid de carbon) un om are nevoie de minim
15 metri cubi de aer intr-o
o camera in care doarme.Adica in medie de minim 200 de ori volumul sau.
O colonie de albine intre
re 1kg. si 1,5 kg.are in ghem strans intre 2 si 3 dm. cubi.Un stup pe 10 rame mari are un volum de 52
52-54 litri.Deja suntem
mult sub limita cu volumul de aer necesar iar noi mai limitam si cu diafragme.
Nu grosimea peretilor si diafragmele evita condensul s
sii mucegaiul ci marimea volumului interior si marimea urdinisului care faciliteaza schimbul de aer
cu exteriorul.
Acum in primavara cand dati la topit ramele mucegaite va rog sa va ganditi la ce ati facut si unde ati gresit.Spre binele dum
dumneavoastra.

Domnule GIS,
Descriem acelasi fenomen din doua puncte de vedere.Daca mai intervine si domnul mottymec din condensul a carui aparitie incer
incercam sa o explicam si
ce metode de evitare avem la indemana va iesi sigur inundatie
Dvs descrieti fenomenul aparitiei condensului prin existenta puntilor termice a caror conductibilitate termica este mai mare si spuneti ca se poare evita

acest lucru prin eliminarea lor.Totul corect.Dar eliminam unele si apar altele s.a.m.d.
Trebuie sa fiti de acord cu mine ca puntea termica cu valoarea cea mai mare este urdinisul si la o anumita marime a lui rezolvam problema.Asta cu
toate ca lamba aer=0,02 si lambda lemn=0,1 dar prin urdinis aerul circula.Micsorand urdinisul se micsoreaza marimea puntii termice sub o anume
marime si apare condens pe pereti.
Eu am descris fenomenul aparitiei condensului cu ajutorul acelor izoterme din figura din carte si cu ajutorul celor doua grafice Ori mie mi-a scapat
ceva ori dvs. ati interpretat tabelele altfel.Ati scris:

GIS a scris:

Nu sunt intru totul de acord cu afirmatia D-lui Gica (sper sa nu se supere) cum ca punctul de roua se afla la 2-3 cm de ghem si de acolo incepe condesul, pe rame. Fenomenul de
condens este dinamic si nu trebuie strict strict la un moment dat de timp. Temperatura de condens apare in prima faza in dreptul puntilor termice (in cazul nostru peretii stupului) si
acolo condenseaza, diminuand umiditatea stup si va continua sa condeseze pe aceste suprafete chiar daca punctul de roua se deplaseaza in timp spre ghem. Cand va ajunge in
apropierea acestuia, va condensa si pe rame dar cantitatea de apa va fi mult mai mica decat cea condensata pe peretii stupului si va provenii in special din umiditatea eliminata constant
de catre albine.

Nu ma supar deloc ca nu sunteti de acord cu mine. Dar cu fizica si legile ei trebuie sa fiti de acord ca este valabila in tot universul si nu face exceptie
nici Iasul si nici oraselul meu de la poalele muntilor Parang.Referitor la ce ati scris mai sus, intr-un tabel pe care l-am scanat si l-am pus pe forum
gasim :
-Cantitatea maxima de vapori de apa la 30 grade C = 30,36 gr/metru cub
- ....................................................la 20 grade C = 17,29 gr/metru cub
- ....................................................la 10 grade C = 9,396 gr./metru cub
- ....................................................la 0 grade C = 4,846 gr./metru cub
Orice ati zice dvs vaporii din aer condenseaza dupa izotermele acelea din carte pe faguri,pe rame si apoi pe peretii stupului.La variatiile de
temperatura din mediu se evapora din nou si ies din stup
Acesti vapori trebuie sa iese pe urdinis sau prin sita de pe fundul stupului.Aici ne ajuta mama natura deoarece bioxidul de carbon este cu 50% mai
greu decat aerul si el creeaza circuitul maselor de aer in stup.
Va salut si cred ca vom avea la final aceeasi parere

Domnule Gicacontra,
Rezistentele au fost montate intr-o rama fara fagure in toamna (in rama claditoare) Etansarea intre corpuri a fost facuta din toamna
Legaturile electrice au fost facute pe 9 martie la o stupina si pe 10 martie la cea de-a doua.Termoregulatoarele au fost reglate la 7 grade.Cand scade
temperatura sub 7 grade porneste caldura iar in stupi temperatura este 16-18 grade.Masurata.
Condens nu este in stupi din cauza urdinisului larg deschis.

Este adevarat aportul de caldura duce stupul in avans cu doua saptamani.Cu roirea este simplu -cel care roieste -kaput ,Anul trecut a roit unul
din70,acum doi ani doi din 60,sa vedem anul asta.Ciudat este ca nu roiesc cei care ajung la 3 corpuri inainte de salcam ci din cei care au albina numai
pe doua corpuri.Mai are si selectia scapari cateodata.

Domnule luckystrike sunteti pus pe glume.Hai sa mai fac ceva precizari si poate se mai limpezeste cate ceva.
Dupa cum se vede din prima fotografie:
-stupii sunt asezati pe 'cornier economic' cu urdinisul la 0,5-0,6 m. de la nivelul solului.
- acum cuibul se afla in corpul de sus (inca 0,4 m.)
-la cei doi stupi cu rama Dadant catul este sub ei.Tatal mau lasa catul deasupra si mai avea probleme cu descapacitul primavara.
Ce nu se vede:
-ca intre corpuri este pus burete de etansare (se fuloseste la usi si ferestre)
-ca intre fund si primul corp aerul poate intra lejer pe toate partile functie de directia din care bate vantul si iese pe urdinis care este cu fata spre
sud.Daca ati stii cata umezeala se duce astfel (cunoscut de toti este faptul ca rufe puse la uscat la temperaturi mult sub zero grade dar cu ceva vant
intai ingheata si apoi se usuca incet dar sigur)
-care rame mucegaite am topit pana am ajuns la aceste maruntisuri
chestiunea cu rezistenta este simpla.Au fost cuplate pe 9 si 10 martie.La 300 m. altitudine unde sunt stupinele calendarul fenologic are o intarziere
de 2 saptamani fata de Dolj.Exact cu atat se duc stupii in avans.Jalea mare este cand in jurul datei de 1 mai este frig cate doua saptamani.Cu sacul
trebuie bagat in ei. Ca 30-35 000 de albine/stup rod nu gluma
P.S. La cele 7 intrebari puse de dvs. am raspuns cat am stiut.Va rog sa nu va suparati dar nu dau raspunsuri din ce am citit prin carti decat rar si
atunci precizez ca am citit si unde

Reamintesc o metoda pe care o folosesc de cativa ani contra condensului,


CUTIUTA CU BULGARASE DE VAR NESTINS.
Nu elimina singura ,compect ,condensul ,dar este parte importanta,alaturi de fund partial cu sita , cuib larg (8-10 rame) si urdinis cat mai larg protejat cu gratie .
Cutiuta cu var nestins trebuie asezata astfel ca sa putem schimba continutul cel putin odata fara sa deranjam prea mult familia.
_______________________________________
mai bine mai tirziu, decat niciodata.

14-12-2009 12:11:05

alt stupar
CLUB STUPARITUL
Mesaj Privat

Ion Marin a zis:


"Cutiuta cu var nestins trebuie asezata astfel ca sa putem schimba continutul cel putin odata fara sa deranjam prea mult familia."
Cum ati vedea realizat acest deziderat ?
Ce cantitate vedeti ca necesara pentru a fi eficienta?

Care ar fi cea mai bun


buna pozitionare a cutiutei ?
_______________________________________
albine... albine... albine... albine... albine... albine... albine... albine... albine... albine... albine...

Din: Jud. Arad


Inregistrat: 20-11-2007
Postari: 2312
14-12-2009 16:04:43

ADITZU

intradevar ar fi interesante raspunsurile primite la intrebarile lui alt stupar si de asemenea daca nu cumva gazul rrezultat din reactia va

apicultor
Mesaj Privat

doar nu or sa faca ele condens ca apa pe raul olt asa ca si o intrebare

pentru ca as vrea sa pun si eu daca nu patesc nimic albinel

_______________________________________
Muli bzie precum albina i se mir c nu iese miere.

Din: Videle , Teleorman


Inregistrat: 16-06-2009
Postari: 492
14-12-2009 19:54:04

E-mail

Ion Marian

Dintr-o
o cumpana uzata ,din aluminiu ,am taiat la 10
10-12 cm, cutiute pe care le-am
am crestat la capete pe muchiii ptr. a le optura ,dupa c
Varul l-am
am cumparat din primavara si
si-l pastrez in saci dublii de folie.
Cutiutele le ciurui pe o parte cu o sula ,gauri de cel mult 3 mm , incarc cu var,obturez capetele astfel ca praful de var rezultat din reac
Cutia o asez de regula dupa diafragma daca are loc, pe fundul stupului , pe rame sau sub ramele cuibului.
Intr-o
o fereastra de timp frumos, ianuarie ,febroarie sau cind se pun turte, le inlocuiesc rapid cu altele pregatite,fara sa deranjez famil
Cam asta ar fi .

apicultor
Mesaj Privat

_______________________________________
mai bine mai tirziu,, decat niciodata.
Din: MEDGIDIA
Inregistrat: 22-11-2008
Postari: 386
14-12-2009 20:14:03

Ion Marian
apicultor
Mesaj Privat

Din reactia varului nestins cu vaporii de apa din stup nu rezulta gaze .
CaO+ HOH= Ca(OH
Ca(OH-OH) - care este var stins .
Reactia are loc cu degajare de caldura, neglijabila in acest caz.

VARUL a fost,este si va fi un dezinfectant traditional.


PH alcalin indus in mediul stupului ,inhiba dezvoltarea microbiana.
De cand folosesc ,NU AM MAI AVUT CAZURI DE PUIET VAROS SI NICI ALTE BOLI DE PRIMAVARA.
Intradevar, la un numar mare de familii iti faci de lucru, dar opinia mea este ca MERITA.
Din: MEDGIDIA
Inregistrat: 22-11-2008
Postari: 386

_______________________________________
mai bine mai tirziu, decat niciodata.

14-12-2009 20:52:39

gica
Moderator
Mesaj Privat

Din: Bumbesti Jiu (Sadu),GORJ


1954
Inregistrat: 22-12-2007
Postari: 3643

Puneti in rama sau tineti minte ce-a scris domnul Ion Marian.
Intentionam sa scriu acelasi lucru dar cu un ph acid la adresa colegului Aditzu.
Efectul benefic al varului stins este cel de dezinfectant.
In ceeace priveste absortia de apa 58 gr var nestins absorb abia 18 grame de apa dupa cum se vede in postarea domnului Marian.Ori
consumul de miere.
Este o vorba din batrani care spune astfel:
Casa varuita si fereastra deschisa tin medicul departe.
Exact asta a scris domnul (fereastra=urdinis).

_______________________________________
Crezi ca stii teorie si in stupina nu merge nimic.Crezi ca stii practica, stupii merg bine dar nu stii de ce.Daca imbini teoria cu practica,nu merge nimic s