Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007 2013
Titlul proiectului:Oferta formativ mbuntit pentru centre eficiente - OFFICE
POSDRU/94/4.1/S/63817
CUPRINS
INTRODUCERE METODOLOGICA
Prezentul Manual doreste sa ofere indicatii metodologice si operative care, plecand de la principalele
obiective de eficacitate si eficienta luate in considerare de proiectul formativ, permit impunerea evaluarii
si a monitorizarii rezultatelor relative.
Pe baza acestei premize, prima consideratie care trebuie facuta este aceea ca procesul de Evaluare se
desfasoara in mare parte concomitent cu procesul de furnizare a formarii (cu exceptia activitatilor de
evaluare realizate ex post, adica dupa o anumita perioada de la incheierea cursului), fata de care isi asuma
o functie de instrument de control si indrumare.
Este vorba de o activitate condusa in mod continuu si analitic pe durata procesului formativ care are ca
scop dobandirea unui flux constant de informatii (feedbak) care duce la cresterea functionalitatii
interventiei didactice si de a imbunatatii invatarea in relatie cu obtinerea rezultatelor de invatare
asteptate.
In particular, controlul sistematic si diacronic al procesului didactic are functia de a identifica procese si
carente in procesul de invatare al participantilor si de asumare a deciziilor in ceea ce priveste eventuala
restructurare a strategiilor de interventie, aducand rectificarile adecvate, si pentru dispunerea de
itinerare de compensatie pentru a diferentia propunerea de invatare in relatie cu exigentele
participantilor.
A doua consideratie, de caracter metodologic, este legata de necesitatea de operare a unei distinctii intre
Evaluare propriu-zis, care are ca si obiect si camp de cercetare perimetrul Rezultatelor de Invatare sau LO
(Learning Outcomes), si Monitorizarea, care este axata de fapt pe verificarea si evaluarea calitatii si
eficientei procesului al cursului in complexitatea lui.
Asa cum a fost prezentat deja in Pachetul de Know How aferent procesului de evaluare si monitorizare,
clasic, evaluarea aferenta a indivizilor aflati in formare are ca si reprezentant principal (si privilegiat)
controlul (sau determinarea nivelurilor) profitului pe care fiecare participant la curs a reusit sa il obtina:
evaluarea coincide cu judecati de valoare asupra gradului de invatare al studentilor, formulate prin
intermediul unor indicatori specifici care tind sa exprime in ce masura au fost atinse Rezultatele Invatarii.
In mod evident tipologii diferite de LO(Learning Outcomes/Rezultatele Invatarii) vor avea diferite modalitati
de evaluare, in functie de cunostinte, abiliati sau competente si vor putea prevedea utilizarea diferitelor
instrumente cum ar fi: chestionare cu raspunsuri inchise si deschise, cazuri profesionale, liste de control ale
procesului si ale produsului si Examenul final.
Exista elemente pe care fiecare Rezultat de Invatare corect formulat ar trebuii sa le contina cum ar fi:
1. output/indicatori observabili, care ne indica rezultatul;
5
identificati,
Asteptarile individuale;
Pe parcurs sau la sfarsitul cursului, culegerea informatiilor poate sa fie la fel. In primul rand se poate cere
participantilor sa isi exprime perceptia lor cu privire la:
-
Satisfactia asteptarilor.
Contextul organizativ in care cursul era introdus (confortul in sala de curs, calitatea mancarii etc.).
De fapt, evaluarea gradului de satisfactie a acestor elemente confera reactia generala in cadrul cursului,
care impreuna cu o evaluare in ceea ce priveste atingerea obiectivelor ne informeaza asupra nivelului de
calitate totala a procesului formativ.
Prin reactie completa se intelege perceptia pe care o au participantii referitor la modul in care a fost
gestionat cursul sau contextul organizativ in care a fost introdus.
Daca formarea functioneaza in mod eficient, participantii au tendinta de a reactiona pozitiv. O reactie
pozitiva nu garanteaza invatarea, in timp ce o reactie negativa reduce posibilitatea de a se verifica
transferul celor invatate in situatii de lucru.
Aspectele care sunt supuse evaluarii pentru culegerea informatiilor privind reactia generala ar putea fi:
-
Modalitatile didactice (eficienta studiilor de caz, exercitii, munca in grupe, timpul dedicat
intrebarilor...);
Mancarea (calitatea/cantitatea...);
....
Daca analiza de evaluare are ca obiect procesul, aceasta se va ocupa in mod deosebit de valorile
intrinseci ale proiectarii aprofundand toate aspectele care caracterizeaza, in timp, dezvoltarea activitatilor
formative. Este vorba de o dimensiune evaluativa foarte importanta, pentru ca doar intelegand
evenimentele care compun procesul ca intreg este posibila o interpretare corecta si punctuala a
rezultatelor.
Evaluarea procesului are ca scop controlul continuu al resurselor (profesionale, financiare, structurale,
organizative, metodologice) si al activitatilor (de analiza, proiectare, verificare, dezvoltare, furnizare,
evaluare) care transforma elementele de inceput in elemente de final.
Sarcina evaluarii de proces este mai ales cea de a indica in mod direct sau indirect dificultatile si obstacolele
care duc la intarzieri sau care impiedica aplicarea dezideratului.
Acest punct de vedere permite sublinierea relevantei evaluarii procesului doar daca aceasta este legata de
evaluarea rezultatelor , pentru ca o analiza de evaluare care ia in considerare doar aspectele particulare,
deci parti fractionate ale procesului, risca sa genereze o cunoastere partiala si incompleta.
Vor fi prezentate si descrise in continuare activitatile care trebuie dezvoltate pentru implementarea si
realizarea procesului de monitorizare si evaluare, insotite de Formate aplicative, personalizabile in functie
de exigentele procesului si al Centrului, si instructiuni aferente pentru completare.
Tot materialul pentru verificarile efectuate prin intermediul acestor Formate propuse va putea fi folosit
pentru structura rapoartelor finale de monitorizare si Evaluare, desi pentru realizarea Dosarelor individuale
pentru examenul de la sfarsitul cursului se vor folosi toate probele si rezultatele de evaluare, produsele si,
eventual, examenele partiale.
Model 1:
Planul de
monitorizare si
evaluare
Pagg.
8-12
2. Evaluarea ex ante a
competentelor,
cunostintelor si
abilitatilor la inceput
Model 3: Chestionar
de autoevaluare ex
ante
Model 3.1:
Chestionar cu
raspunsuri inchise
Model 3.2:
Chestionar cu
raspunsuri deschise
3. Evaluarea
cunostintelor pe
parcurs
Model 7: Chestionar
de satisfactie
7. Evaluarea gradului
de multumire
Pagg.
13-15
Pagg.
55-60
8. Monitorizarea
eficientei si eficacitati
procesului
pe parcurs si ex post
Model 8:
Raport de evaluare
eficienta/eficacitate
al cursului
Pagg.
16-22
Pagg.
61-63
Model 4:
Cazul profesional
4. Evaluarea abilitatilor
pe parcurs
Pagg.
23-29
5. Evaluarea pe parcurs
a LO in cadrul
dezvoltarii de sarcini
profesionale progresive
Model 5: Lista de
control al
procesului si a
produsului
Model 5: Lista de
control al
procesului si a
produsului
Pagg.
30-39
Model 9.1:
Tabel de studiu al
reusitelor
ocupationale si
satisfaere - firme
Model 6:
Examen final
6. Evaluarea
examenului final
9. Monitorizarea ex
post a rezultatelor si a
satisfactiei clientilor
Pagg.
40-54
Pagg.
64-71
Model 9.2:
Tabel de studiu al
reusitelor
ocupationale Participanti
End
10
Instrumente:
Model 1 Planul de Monitorizare si Evaluare
Instructiuni privind completarea Model 1.
12
Pasi
OBIECT/E
INSTRUMENT/E
RESPONSABIL
Monitorizare
EX ANTE
Asteptarile participantilor
Reactia participantilor
Chestionar de satisfactie
Evaluare
Lipsa de competente initiala
Chestionar de autoevaluare
Monitorizare
LA INCEPUT
Asteptarile participantilor
Reactia participantilor
Chestionar de satisfactie
Evaluare
Lipsa de competente
Chestionar de autoevaluare
Monitorizare
Reactia participantilor
Chestionar de satisfactie
Reactia firmelor
Chestionar de satisfactie
% abandonurilor
Raport de monitorizare
Evaluare
Modulul n
PE PARCURS
Chestionare cu raspuns inchis
Invatarea cunostintelor
Chestionare cu raspuns deschis
Invatarea abilitatilor
13
Invatarea de competente
Lista de control a produsului
Monitorizare
Reactia participantilor
Chestionar de satisfactie
% de calificari pe participanti
Raport de monitorizare
...............................................................
.................................................................................
.
Evaluare
LA SFARSIT
Monitorizare
EX POST
Reactia participantilor
Chestionar de satisfactie
Reactia firmelor
Chestionar de satisfactie
Raport de monitorizare
Chestionar ex post firme
Raport de monitorizare
Chestionar ex post firme
Raport de monitorizare
14
15
COMPETENTELOR,
Descrierea activitatii:
Un prim pas al procesului de evaluare a invatarii ar putea fi reprezentat de evaluarea ex ante a
competentelor, cunostintelor si abilitatilor detinute de catre participanti la inceputul procesului formativ.
Aceasta evaluare este finalizata cu identificarea lipsei de competente a fiecarui participant.
Activitatea de identificare consta in mod substantial in confruntarea care se face intre competentele
detinute, ale persoanei (in componentele ei esentiale, contin abilitati si competente) cu cele care pot sa fie
considerate dorite definite de proiect in termeni de Rezultate ale Invatarii (Learning Outcomes).
Modalitatea pentru a efectua identificarea acestei lipse poate sa difere in mod considerabil in relatie cu
obiectivele.
In faza de inceput a procesului formativ este considerabila implicarea de instrumente nu prea structurate si
simplu de completat, cum ar fi un chestionar, pentru a putea fi administrat direct participantilor in
momentul autoevaluarii.
Cum se poate vedea, Modelul propus este prompt, fie in ceea ce priveste completarea lui fie in ceea ce
priveste lectura rezultatelor o data ce a fost completat.
Modelul ar putea fi implicat si in faza premergatoare crearii grupului de participanti al procesului, de
exemplu in faza de orientare a potentialilor candidati, cu scopul de a favoriza o constientizare preventiva
din partea celor din urma a lipsei de competente existente in comparatie cu cele prevazute la sfarsitul
procesului si a gradului potential dificil conectat cu frecventa de cursuri incoerente cu experientele si
atitudinile maturate de catre indivizi.
Implicarea acestor instrumente in aceasta faza poate sa fie functionala in comparatie cu obiectivul de
favorizare a crearii de grupuri de invatare caracterizate de un continuu nivel de eterogenitate a
competentelor la intrare si in conformitate cu obiectivul de limitare a riscului de abandon in curs de
desfasurare.
Instrumente:
Modelul 2 Chestionarul de autoevaluare ex ante
Instructiuni privind completarea Modelului 2
16
Competenta
Evaluarea
Abilitate
Evaluarea
Cunostinte
Evaluarea
17
18
Instrumente:
Model 3.1 Chestionar cu raspunsuri inchise
Instructiuni privind completarea Modelului 3.1
Model 3.1 Chestionar cu raspunsuri deschise
Instructiuni privind completarea Modelului 3.2
20
Intrebari
Raspunsuri
Intrebare
Raspuns corect
Punctaj
Raspuns gresit 1
Raspuns gresit 2
Raspuns gresit 3
2
Intrebare
Raspuns gresit 1
Raspuns corect
Raspuns gresit 2
Raspuns gresit 3
Intrebare
Raspuns gresit 1
Raspuns gresit 2
Raspuns corect
Raspuns gresit 3
21
22
Raspuns:
Raspuns:
Intrebare de test..): .
Raspuns:
Grila de corectare
Intrebarea 1): .
Raspunsuri
inadmisibile
cu
Punctaj total
termenilor
23
Intrebarea 2): .
Raspunsuri
inadmisibile
cu
Punctaj total
termenilor
24
25
Descrierea activitatii:
In proiectarea si furnizarea unui proces formativ se face apel la Cazul profesional ca instrument util pentru a
verifica pe parcurs gradul de invatare al participantilor, o suma de cunostinte si abilitati.
Instrumentul Cazul profesional are avantajul de a putea fi folosit si pentru verificarea gradului de
aderenta sau lipsa existentei intre mixul de competente dobandite pe parcurs si aplicarea lor in situatii de
munca/profesionale concrete, reale.
Cazul profesional poate fi folosit pentru a efectua acel tip de verificare cu conditia sa:
- reprezinte o situatie de lucru complexa si articulata;
- impuna, pentru solutia lui, aplicarea numeroaselor elemente de competente;
- prevada intrebari complete carora le corespund raspunsuri exacte precise si formalizate ex-ante.
Un caz cu scopul de a verifica, dar si de exercitare in context formativ, se constituie cu deplina implicare a
expertilor din cadrul profesiei pentru al face cat mai compatibil situatiei descrisa cu exercitiul profesional si
pentru a constitui un corector exceptional in planul continuturilor.
Un element critic in constituirea unui caz profesional consta in definirea duratei atribuite pentru
desfasurarea probei. Durata care este foarte rigida, nu confera o elaborare adecvata, durata prea lunga pot
crea probleme de insecuritate, posibilitatea schimburilor intre subiectii care realizeaza proba, ineficiente
formative, etc.
O solutie adecvata consta in administrarea cazului profesional unei persoane care deja exercita
competentele care fac obiectul verificarii, nu neaparat un top performer, se noteaza timpul folosit (in
mod evident si problemele critice intalnite) si se hotaraste pentru realizarea probei un timp dublu.
Pentru formularea solutiei cazului se pot utiliza toate instrumentele de verificare posibile, impreuna cu
chestionarele propuse in Modelul 3.1 si in Modelul 3.2.
De regula, chestionarul cu care se formuleaza proba de verificare are nevoie de un singur caz profesional
constituit din:
1. intrebari cu raspuns deschis si la alegere raspunsuri inchise sau multiple;
2. intrebari care contin un element tehnic, descrierea unei proceduri, utilizarea de module, etc;
3. modele in care introduceti sinteze de elaborare, cadre sinoptice, etc.
Evident toate intrebarile si elaborarile aferente trebuie sa faca referire constanta la caz, eventual
imbunatatind cu informatii mai specifice textul intrebarii.
Intrebarile singure trebuie formulate dupa un criteriu de gradualitate, dedusa chiar din cronologia
procesului de munca; evaluatorul, intotdeauna flancat de un expert profesional, garanteaza claritatea
intrebarilor si coerenta succesiunilor cu diferite faze de lucru.
26
Cat priveste elementele ulterioare este intotdeauna oportun sa chemam subiectii supusi verificarii sa
produca un lucru care se regaseste in domeniul profesional: o procedura tehnica/de lucru, un proiect, o
realizare de sinteze, etc. Obiectul, modalitatea de formulare, standardele asteptate si durata de realizare
depind de tipologia de elemente de competenta care sunt verificate; unica atentie este constituita de
analiza de fezabilitate de a produce in conformitate cu timpi, conditiile logistice si organizative, informatiile
continute in textul analizat si a urmatoarelor intrebari.
Instrumente:
Modelul 4 Cazul profesional
Instructiuni privind completarea Modelului 4
27
Scopul probei:
Structura cazului si criteriile de atribuire a punctajului:
Sugestii pentru a lucra cu atentie si dupa logica profesionala:
Raspuns:
Intrebarea 2
Raspuns corect
Raspuns gresit 1
Raspuns gresit.
28
Intrebarea 3
Raspuns corect
Raspuns gresit 1
Raspuns gresit.
Faza 2:
Intrebarea 1: .
Raspuns:
Intrebarea 2
Raspuns corect
Raspuns gresit 1
Raspuns gresit.
Intrebarea 3
Raspuns corect
Raspuns gresit 1
Raspuns gresit.
Total punctaj
29
Raspunsuri
inadmisibile
cu
termenilor
Raspuns corect
Raspuns gresit 1
Raspuns gresit..
Intrebare ..
Raspuns corect
Raspuns gresit 1
Raspuns gresit..
Punctaj total
30
31
Asa cum s-a specificat, cazul profesional are ca scop verificarea, trebuie sa fie conform corectorului, pentru
a garanta omogenitatea in faza de evaluare a produsului si de atribuire a punctajelor; corectorul are ca si
obiectivitate proba de verificare.
Structura corectorului trebuie sa se potriveasca cu cea a cazului propus, cu eventuale indicatii generale in
ceea ce priveste finalul probei si in ceea ce priveste criteriile, transversale in diferite parti, care vor fi
adoptate in cursul evaluarii.
Mai in detaliu:
1. Unde sunt prevazute intrebari cu raspuns multiplu cum este prevazut in Modelul 3.1;
2. In cazul intrebarilor cu raspuns deschis cum este prevazut de Modelul 3.2;
3. Daca chestionarul prevede elaborarea de produse, corectorul trebuie sa prezinte un produs,
realizat de un expert in acea profesie, care defineste pregul de acceptabilitate.
Pentru fiecare element trecut din chestionar, ar trebui sa se prevada definirea unui punctaj maxim care
poate fi atribuit; in corector se explica modalitatile de atribuire a punctajelor de la minim la maxim cu
indicatia pentru atribuirea punctajelor intermediare.
Atunci cand chestionarul prevede elaborarea unui input definitiv si coerent cu dezvoltarea cazului
profesional este oportun, asa cum a fost spus si precedent, sa se introduca in corector un corector elaborat
care sa defineasca pragul de acceptabilitate. Pentru atribuirea punctajelor se recurge la recunoasterea
identificatorilor care constau in verificarea specificatiilor prevazute.
Atribuirea punctajelor vine cu indicatii explicite care pot sa prevada, ca in cazul intrebarilor cu raspunsuri
deschise, atribuirea unuia sau a mai multor puncte in realizarea indicatori prevazuti; prezenta unui prag
minim (ex: se atribuie zero daca produsul nu depaseste cel putin 5 indicatori), atribuirea unui punct
bonus pentru gradul de completare a rezultatelor de elaborare.
32
Este posibil sa utilizam aceeasi lista de control pentru a verifica nivelul de transferabilitate a celor
invatate in mediul profesional (de exemplu la 6 luni de la terminarea cursului). In acest caz se vor efectua
observatii direct la locul de munca, in cadrul unei reale performante la locul de munca.
33
Listele de control pentru observatii/evaluare proces pot sa fie utilizate in diferite contexte: exercitii
didactice, probe cu examene si/sau de verificare a cunostintelor, autoevaluare, verificarea trasferabilitatii
in mediul profesional, etc.
Aceleasi caracteristici le au si listele de control, observatii/evaluare produs: diferenta intre cele doua
instrumente este intuitiva: primul consta in verificarea mai mult sau mai putin a executari corecte a
procesului de munca, al doilea consta in a verifica daca subiectul supus evaluarii este in stare sa se
mobilizeze/puna in practica toate cunostintele, tehnicile si comportamentele necesare pentru atingerea
unui rezultat final complet si verificabil.
De la un moment dat, produsul este forma cea mai obiectiva de verificare a cunostintelor, deoarece este
mai putin expus riscului de interventii emotive (nervi, frica de examinatori, nesiguranta in folosirea
limbajului etc.) sau de interventia altor variabile cognitive/persoanale (cultura generala, simpatie, usurinta
in limbaj etc.), care pot sa conditioneze alte tipuri de probe.
Identificarea sarcinii, specificatiile tehnice ale produsului care va fi realizat (si eventualele output-uri
intermediare) pe baza careia sa se organizeze proba de evaluare ar putea sa fie usurata prin implicarea in
faza de proiectare a Modelului 5 Matricea output (ref. Manual de Proiectare).
Foarte important, in cazul de fata evaluarea va fi realizata prin intermediul unei liste de control produs,
legata de o sarcina, si acesteia i se va anexa realizarea din partea participantului a unui Raport de legitimare
care demonstreaza nivelul capacitatii de a pune in practica o reflectie, fie in plan operativ fie in plan
cognitiv, in ceea ce priveste produsul realizat.
In primul rand, participantul trebuie sa fie in stare sa diferentieze propria munca de un punct de vedere
tehnic stiintific; in al doilea rand, trebuie sa explice in ce mod propria munca a adus o valoare adaugata
produsului realizat.
Evident, daca din obiectul evaluarii fac parte si abilitatile si cunostintele, ar putea fi in cele din urma imbinat
cu listele de control instrument al Cazului profesional propus de Modelul 4.
Va fi propusa o lista de control observatie/evaluare de proces si de produs care ar putea fi implicata si
persoanalizata in functie de exigentele impuse de moment, situatii si obiecte ale evaluarii cunostintelor.
Instrumente:
Model 5 Lista de control proces si produs
Instructiuni privind completarea Modelului 5
34
Nivelul atins
CRITERII/INDICATORI
(Selectati doar pe cei care apartin
activitatii)
Complet, relevant,
organizat
Functionalitate
(indicati
printr-un
X
nivelul atins)
DESCRIPTORI
Niv 4
Niv 3
Niv 2
Niv 1
Niv 4
Niv 3
Niv 2
Niv 1
Niv 4
Niv 3
Niv 2
Niv 1
Niv 4
Produs
Corectitudine
Proces
Respectarea
timpilor
in
ceea
ce
cu
priveste
35
Nivelul atins
CRITERII/INDICATORI
(Selectati doar pe cei care apartin
activitatii)
Precizie
si
dexteritate
in
utilizarea
instrumentelor si a
tehnologiei
Cercetare
gestiunea
informatiilor
si
DESCRIPTORI
Niv 3
Niv 2
Niv 1
Niv 4
Niv 3
Niv 2
Niv 1
Niv 4
Niv 3
Niv 2
Niv 1
(indicati
printr-un
X
nivelul atins)
36
Nivelul atins
CRITERII/INDICATORI
(Selectati doar pe cei care apartin
activitatii)
Autonomie
Relatia
formatorii
Relatia, depasiri
problemelor
critice si limbaj
cu
Depasirea crizelor
DESCRIPTORI
Niv 4
Niv 3
Niv 2
Niv 1
Niv 5
Niv 4
Niv 3
Niv 2
Niv 4
Niv 3
Niv 2
Niv 1
(indicati
printr-un
X
nivelul atins)
37
Nivelul atins
CRITERII/INDICATORI
(Selectati doar pe cei care apartin
activitatii)
Comunicare
socializare
experiente
cunostinte
si
de
si
Utilizarea
limbajului
sectorial-tehnicprofesional
Constientizare
reflexiva si critica
(indicati
printr-un
X
nivelul atins)
DESCRIPTORI
Niv 4
Niv 3
Niv 2
Niv 1
Niv 4
Niv 3
Niv 2
Niv 1
Prezinta lacune
profesional
Niv 4
Niv 3
Niv 2
Niv 1
Dimensiunea
metacognitiva
in
limbajul
sectorial-tehnic-
38
Nivelul atins
CRITERII/INDICATORI
(Selectati doar pe cei care apartin
activitatii)
Capacitatea
transfer
cunostintelor
dobandite
de
a
Capacitatea de a
culege procesele
culturale, stiintifice
si tehnologice care
stau
la
baza
activitatii
desfasurate
Creativitate
DESCRIPTORI
Niv 4
Niv 3
Niv 2
Niv 1
Niv 4
Niv 3
Niv 2
Niv 1
Niv 4
Niv 3
Niv 2
Niv
(indicati
printr-un
X
nivelul atins)
39
Nivelul atins
CRITERII/INDICATORI
(Selectati doar pe cei care apartin
activitatii)
Autoevaluare
Curiozitate
DESCRIPTORI
Niv 4
Niv 3
Niv 2
Niv 1
Niv 4
Niv 3
Niv 2
Niv 1
(indicati
printr-un
X
nivelul atins)
40
2. Definirea elementelor specifice ale produsului (elemente constitutive, tolerante admise, standarde
constructive, estetice, etc.);
3. Identificarea componentelor esentiale si semnificative pentru corelarea cu specificatiile predefinite;
4. Identificarea, pentru fiecare componenta, a indicatorilor de realizare;
Fie pentru lista de control al procesului, fie pentru lista de control al produsului, partile unor faze pot sa
fie toate la fel sau diferentiate; in al doilea caz, se atribuie un grad de dificultate mai mare acelor faze
decat pentru complexitate, relevanta in ceea ce priveste rezultatul care trebuie obtinut, eficacitate in
cadrul procesului de lucru aflat in discutie, au o mai mare importanta in evaluarea finala.
Pentru a atribui punctajele pentru fiecare faza se pot utiliza scale predefinite (0-1;0-1-2;0-1-2-3;etc.); in
cazul atribuirii gradelor de dificultate diferite pentru fiecare pas critic se va prevedea definirea scalei
respective in care puncatajul maxim variaza in functie de gradul de dificultate atribuit.
42
Instrumente:
Model 6 Examen final
Instructiuni privind completarea Modelului 6
43
44
Durata
in
ore
Faze
Individual/
grup
I/G
I /G
Aplicarea strategiei de
rezolutie a temei
Proiectare/planificare
organizarea activitatilor
care
trebuie
sa
legitimeze realizarea
Realizare/producere
Autoevaluare
confruntare, control
Interviu
10%
Grad
dificultate
Dimensiunea
de inteligentei
prevalent
solicitata
Cognitiva
Practica
Afectiva
si
relationala
Sociala
I /G
65%
Cognitiva
Impartasit de Practica
cei
care Metacompetenta
elaboreaza
Problem solving
proba
15%
Afectiva
si
relationala
Sociala
Metacompetent
Cognitiva
Practica
10%
Cognitiva
Afectiva
si
relationala
Metacompetenta
45
Logistica
46
Activitate de grup
Obiectul probei poate sa fie producerea procesului verbal al discutiei (pe schema data) care va trebui sa
tina cont de mersul discutiei. (se vor putea indentifica instrumente diferite de procesul verbal).
Procesul verbal va fi evaluat dupa urmatorii parametri:
1= procesul verbal reprezinta examinarea nodurilor de baza pentru verificarea functionalitati a ceea ce s-a
realizat in proba, sau:
1= procesul verbal reprezinta examinarea unui anumit nod de baza pentru verificarea functionalitatii a
ceea ce s-a realizat in proba si contine elemente de observatie dinamice
2= procesul verbal reprezinta examinarea unor noduri semnificative pentru verificarea functionalitatii, a
ceea ce s-a realizat in cadrul probei, raportand contributia fiecarei componente a grupului si evidentiind
ideile insusite
3= procesul verbal reprezinta examinarea unor noduri semnificative pentru verificarea functionalitatii a
ceea ce s-a realizat in carul probei, culege contributia fiecarui component al grupului, contine elemente de
observare ale dinamicii si evidentiaza ideile evaluate si cele insusite
Activitate cuprinzatoare de cunostinte lingvistice - culturale
Proba constituita din teste continue si incontinue1, ar putea sa contina elemente diferite care vor fi
evaluate dupa urmatoarele criterii, amintim cateva exclusiv cu titlu de exemplu:
Elementul nr. 1= criteriu si pondere: ex:raspunsuri cu alegere multipla/simple, fiecare raspuns valoreaza 1
Prin teste continue se intelege teste narative, informative, descriptive, argumentative, instructiuni, etc.
Prin teste incontinue se intelege grafice, tabele, figuri tehnice, cataloage, liste de pret, programe, etc.
47
punct
Elementul nr. 2= criteriu: ex. Alegere multipla complexa: ambele raspunsuri corecte, 2 puncte, un singur
raspuns corect, 1 punct
Element r. 3= raspuns deschis articulat: construirea unui criteriu si atribuirea unei ponderi in economia
generala a probei
Criteriul ar putea face referire de exemplu: la cunostinte exprimate (sunt toate cele relevate; doar unele;
care sunt acceptabile); prezenta legaturilor intre concepte si cunostinte; argumentari, reflexii, examinari,
confruntari, exemple...
Ponderea elementului depinde de complexitatea lui si de calitatea dimensiunilor activate (cunostinta,
reflectie, gand critic, etc). Criteriile de corectie vor fi explicitate intrebare dupa intrebare.
Fiecare element trebuie sa aiba explicate aceste elemente:
a. Tipul sarcinii: identificarea informatiilor; identificarea genului textual; interpretare
b. Formatul textelor analizate: continuu si/sau incontinuu (se sugereaza prezenta ambelor tipologii si
cel putin o intrebare care sa ceara repetarea/deducerea si integrarea intre ele informatiile de
ambele tipuri); formatul testului/testelor prin care se produce raspunsul: continuu si/sau
incontinuu)
c. Ponderea elementului in economia generala a probei
d. Criteriul de corectie
48
1= sarcina cat priveste continutul matematic este foarte corect, dar cu anumite carente in alte parti
1= sarcina cat priveste continutul matematic este corect la calcul, logic in proceduri, cu anumite carente in
alte parti
2 = sarcina cat priveste continutul matematic are inexatitati in calcule, procedura este logica si corecta,
bine urmata si in alte parti
2= sarcina cat priveste continutul matematic este formal corect, putin lipsa in ANUMITE parti
3= sarcina cat priveste continutul matematic este formal corect, logic in implementare, echilibrat in
eficienta/eficacitate; justificat in alegeri
Fiecare dintre cele patru dimensiuni sunt evaluate pe o scala de la 1 (aproape suficient) la 3 (optim).
Atribuirea punctajului total rezulta din ponderea punctajelor obtinute in cele patru dimensiuni, atribuind
fiecarei dimensiuni un coeficient de ponderatie, care este mai mare pentru functionalitate.
Functionalitatea este o caracteristica indispensabila pentru acceptarea probei. Asta inseamna ca daca
produsul nu functioneaza (nu este atribuit nici macar punctajul 1) punctajul va fi 0, independent de
evaluarea obtinuta la celelalte trei dimensiuni.
Coeficienti de ponderatie vor face referire la
a. adecvarea si corectitudinea limbajului;
b. functionalitate;
c. echilibru costuri/beneficii, caliate/pret;
49
d. comunicare.
50
Tabelul 4: General
Titlu:
Scop
Sarcina
51
52
53
54
55
57
Instrumentul clasic utilizat pentru studiul gradului de multumire este format dintr-un chestionar
de satisfactie sub forma de intrebari cu raspuns inchis.
Scopul confruntarii rezultatelor culese prin intermediul chestionarelor de reactie cu raspuns
inchis si gradul de acceptabilitate este acela de a culege informatii care sa permita
imbunatatirea activitatii formative.
Confruntarea poate sa aiba loc intre:
- Reactia la un singur element si respectivul standard;
- Reactia generala si standardele aferente.
Oricum orice examinare exprimata ca raspuns la unele elemente constituie doar o parte a
reactiei participantilor. Din intrebarile cu raspuns inchis nu reies indicatii cu privire la atribuirea
de valoare facuta de participant sau sugestii cu privire la ce poate fi facut pentru imbunatatirea
cursului.
Contributia care poate sa derive din aceste sugestii este importanta si trebuie stimulata;
modalitatile pot sa fie mai mult decat una. De exemplu:
- In faza de programare a cursului este necesar sa se prevada timpi adecvati pentru
completarea tabelului fie in partea de raspuns inchis cat si in partea de raspunsuri
deschise;
- In faza de proiectare a tabelului, prevede spatii pentru clarificari in fata fiecarei intrebari
facute;
- In timpul gestionari activitatilor:
- - sa fie cat mai specific invitatia de a-si exprima sugestiile explicand ca diferitele sfaturi
ar putea sa ridice calitatea si eficienta cursului;
- - sa subliniem, la deschiderea interventie formative sau de mai multe ori pe durata
cursului, valoarea care se atribuie sugestiilor si contributiilor participantilor.
In marea majoritate a cazurilor este oportun sa prevedem completarea chestionarului in
format anonim pentru a obtine raspunsuri sincere, chiar daca aceasta solutie nu este ferita de
riscuri: chestionarul nominal poate sa aduca judecati putin mediante si sa alimenteze un tip
de iresponsabilizare cu privire la rezultatele studiului.
59
Formatele grfice care urmeaza reprezinta propunerile unui chestionar cu masuri active in
diferite momente ale procesului de furnizare (ex ante, pe parcurs, ex post).
Instrumente:
Model 7 Chestionarul de satisfactie
Instructiuni privind completarea Modelului 7
60
claritate
limbaj adcvat
disponibilitate de ajutor
CURSANTUL
-
continutul Modulului/Cursului
exercitarea
munca pe grupe
SUPORT DIDACTIC
-
adecvat
claritate
eficacitate
functionalitate
ECHIPAMENTE
-
61
functionalitate
siguranta
comoditate
accesibilitate
adecvat
SEDIU
ORGANIZARE
-
orele de curs
durata Modulului/Cursului
suport organizativ
SATISFACTIE GENERALA
Conformitatea asteptarilor
Care sunt- sau au fost- punctele slabe ale Cursului/Modulului formativ? (Ce s-ar putea
imbunatati?
Ce
nu
functioneaza
sau
nu
a
functionat?)
.
Care sunt sau au fost punctele tari ale acestui Curs/Modul formativ? (Ce a fost cu
adevarat
util
si
interesant?)
.
62
64
REZULTAT
OBIECTIVUL
PROIECTUAL
65
66
Aceasta activitate de studiu ar putea fi utilizata avand ca obiectiv consolidarea raportului de serviciu
formativ intre Centru si firme si sa culeaga informatii utile pentru o sumara analiza a nevoilor
profesionale pentru programarea altor cursuri, eventual aprofundarea cu ajutorul instrumentelor
metodologice si operative (Manual pentru Analiza nevoilor).
Monitorizarea ex post a gradului de satisfactie a firmelor poate de fapt sa contribuie la fidelizarea
firmelor, la acreditarea Centrului ca partener de referinta pentru organizarea de cursuri si pentru
formarea de noi muncitori, reprezinta in fiecare caz un semnal de alarma si grija pentru client.
In continuare vor fi propuse 2 Modele cu o structura si completare simpla care vor prezenta avantajul de
a putea fi implicati cu usurinta in realizarea de interviuri fie fata in fata fie pe cale telefonica.
Instrumente:
Model 9.1 Tabel de studiu al reusitelor ocupationale si satisfactie - Firme
67
68
Titlul cursului:
Nume participant:
Premiza asupra finalitatii studiului:
Datele intervievatului
Prenume si nume:
Rolul in firma:
Date despre interviu:
Sectiuni Intrebare
1
Raspuns
(Du-te la Sectiunea 6)
69
min
5
max
5
max
Nu
Da
Nu
Da
Care?
min
10
Aveti
sugestii
pentru
5
max
imbunatatirea Specificati:
70
serviciului nostru?
71
Primul pas care trebuie facut pentru completarea Modelului 9.1 este sa organizam informatiile
aferente titlului cursului si al/ai participantului/lor care sunt angajati in cadrul firmei care este
investigata introducandu-le in sectiunile initiale ale Modelului.
Al doilea pas este formularea si introducerea in Model a unei premize care are ca scop
prezentarea catre firma a motivatiei interviului: in acest pasaj este foarte fundamental sa
specificam obiectele care vor fi prezentate si rationamentul interviului care consta in cautarea
de informatii si evaluari utile pentru evaluarea calitatii cursului realizat chiar si pentru realizarea
viitoare a cursurilor analoage.
Pasul urmator consta in identificarea unui reprezentant al firmei care sa aiba in posesie
informatiile necesare pentru a raspunde la intrebari referitoare la angajator sau responsabilul
sectorului respectiv in care a fost incadrat participantul.
Pentru completarea sectiunii 3 ar trebui analizate sarcinile actuale desfasurate de catre
participant si, pe baza informatiilor obtinute, intervievatorul va fi rugat sa exprime o analiza
asupra gradului intre sarcinile prestate si calificarile, competentele dobandite prin intermediul
Cursului.
Pentru completarea sectiuni 4 ar trebui sa i se ceara intervievatului sa isi exprime o evaluare a
gradului de crestere/consolidare a competentelor participantului din momentul incadrarii in
firma la momentul realizarii interviului, specificand ca masurarea eficientei didactice a cursului
(in termeni de invatare maturati) poate sa fie efectuata doar dupa o perioada de experienta
practica in cadrul firmei.
Sectiunile 5,6,8,9 si 10 sunt auto completative: in cazul in care firma ar manifesta interes pentru
a gazduii formarea practica in cadrul cursurilor cu eliberare de Calificare diferita fata de cea
formata prin intermediul cursului in cauza a actiuni de monitorizare, va sfatuim sa procurati
informatii cu privire la Calificarile de potential interes pentru firma respectiva si sa le treceti in
sectiunea 9.
72
Care
este
situatia
ocupationala actuala?
Raspuns
dumneavoastra Angajat
Somer
(Daca Angajat mergi la sectiunea 2)
(Daca Somer mergi la sectiunea 6)
La ce firma/organizatie?
5
max
5
73
profesionala?
min
max
Specificati:
5
max
74
75