Stilul Art Nouveau, apdrut la

sfiir~itul ani/or 1890, a durat

mai putin de un deceniu, dar in
acest rdstimp trdsdturile sale
de bazd au pdtruns in toate
aspectele artei ~i designului.
~

1895, un neguslor de art:l de origine gerSamuel Bing, a inaugural o galerie

de arta la adresa 22 Rue de Provence, Paris.
Cunoscalor al artei japoneze, el s-a hotaral sa~i dedice noua afacere ullimelore lendinte din
art:l ~i art:l aplicala, ~i din aCeasla cauza ~i-a
numil galeria L'Art Nouveau -"noua arta".

I mana,

Expozitia cu care ~i-a inaugurat galeria a

prezentat o varietate uimitoare de tablouri,
sculpturi, ilustratii, ceramica, sticlarie ~i rnobilier, In stiluri foarte diferite. in ciuda diversitatii, rn~lte exponate aveau doua elernente
cornune: respingerea realisrnului traditionalist,
infavoarea irnaginilor exotice ~i simbolice ~i o
fascinatie data de potentialul decorativ alliniilor curbe, ie~ite in relief. Aceste doua elernente au devenit definitorii pentru stilul care a
devenit ulterior cunoscut sub denurnirea
galeriei lui Bing -Art Nouveau.
incepand cu perioada renascentista, arta
occidentala a fost dominata de idealul realisrnului. Arti~ti precurn Caravaggio (1571-1610)
erau renurniti pentru capacitatea de a reproduce pe panza irnagini tridirnensionale. in
secolul al XIX-lea societatea artistica a privit

O Ce/e tre; m;rese, realizat de Jan Toorop.

Mireasa omului (centru), mireasa lui Hristos
(stanga) ~i mireasa mortii purtand un lan~
format din cranii (dreapta) sunt contopite
intr-o imagine sinuoasa, foarte decorativa.
pictura ca reprezentare a realit:ltii, fiind apreciate imaginile aproape fotografice, cum ar fi
cele realizate de Ingres (1780-1867), Chiar ~i
revolutionarii care se impotriveau stilului academic, cum ar fi grupul arti~tilor cunoscuti ca
impresioni~ti, au fost tentati sa reflecte lumea
vizibila, considerand ca tehnicile lor de lucru
creau perceptii senzoriale mai pline de acuratete,
Aceast:l aplecare asupra realismului a ridicat statutul "picturii de ~evalet" mult deasupra
celorlaltor arte decorative, astfel incat arti~tii
133

ART NOUVEAU

negru pentru publicatiile tiparite, dar i-a influentat ~i pictura prin crearea unor efecte omamentale complet straine stilului academic al
acelei perioade. impreuna, Morris, BumeJones, ~i colegii lor au format "rni~careapentru arta ~i me~te~uguri",care urma sa aiba oA
importanta deosebita asupra evolutiei stilului.
Art Nouveau.
Linia protuberanta
in restul Europei, convenientele artistice erau
atacate din cu totul alte directii. Pictorii anilor
1880 ~i 1890 au Inceput sa se Indoieasca de
estetica pura a impreslonismului ~i au Inceput
sa realizeze picturi care reflectau ideile ~i
trairile lor. Eliberati de nevoia de a reproduce
O Catedrala La
Sagrada Familia,
proiectata in
stilul Art Nouveau
de arhitectul de
mare originalitate
Antonio Gaudi.

cei mai talentati se aplecau asupra picturii.

Inevitabil, artele decorative -~i talentul pentru
desenul abstract pe care acestea le presupun au avut de suferit. Pe la mijlocul secolului XIX
s-a deschis o pr~pastie intre pictorii de ~evalet,
considerati arti~ti adev~rati, ~i speciali~tii in
artele decorative, v~zuti ca me~te~ugari.
Arta
~i me~te~ug
Consecintele acestei tendinte au avut. o importanta: deosebit~ asupra evolutiei stilului Art
Nouveau. Personalitatea cea mai reprezentativ~
pentru aceast~ tendinta: a fost: William Morris
(1834-1896). Dezam~git de "prostiile" agitate de
productia industrial~ de mas~, Morris considera
c~ arta ~i designul erau inseparabile ~i c~ toate
artefactele utilizate in viata cotidian~ ar trebui
s~ poarte amprenta unui artist.
134

in consecint~, Morris a Insu~it ~i s-a perfectionat In mai multe me~te~uguri, printre care
tampl~ria, sticl~ria ~i pictura pe sticl~, ~i In
anii 1860 a Infiintat un atelier dedicat fuziunii
diferitelor arte ~i me~te~uguri. Morris Insu~i
excela In realizarea tapiseriilor ~i materialelor
destinate tapiteriilor, utilizand modele Intortocheate, repetitive, inspirate din natur~ multe dintre acestea se rnai produc ~i ast~zi.
Un cotaborator al s~u a fost un coleg din
perioada de ucenicie, Edward Burne-Jones
(1833-1898), al c~rui stil de decoratiune se
baza pe ilustrarea neo-medievalismului In stil
preraf~elit. La fel ca Morris, Burne-Jones era
puternic influentat de manuscrisele ilustrate
medievale ~i f~cea adesea apella liniile lungi,
unduitoare. Acest mod de abordare grafic~ a
fost o consecint~ fireasc~ a lucrului In alb-

O Alphonse Mucha
( 1860-1939), de
origine ceha, a
popularizat stilul Art
Nouveau. Forma sa
favorita de exprimare a fost afi~ul.

00
Doua ilustra,ii
caracteristice
lui Aubrey
Beardsley -cel mai stralucitor
artist grafic at
stilului Art Nouveau.
Lucrarile lui erau
puternic influen,ate
de precizia liniilor din
stampele

japoneze.

ora~ Intr-o compozitie artistic~ armonioas~.

Initial, modelul apare pe fata~ ~i se prelinge
In holul de intrare pentru ca mai apoi s~
lnv~luie sc~rile centrale, r~sucindu-se pe
pereti ~i pe balustrad~, de-a lungul tavanelor
~i a podelelor lntr-un desen motiv perfect
integrat, creat din fier, tencuial~ ~i pictur:l.

realitatea vizibila:, ace~ti arti~ti -cunoscuti

ca
simboli~ti ~i nabi~ti -au creat imagini ondulate, semi-abstracte, care subliniaza: natura
bidimensionala:, decorativa: a picturilor
pe
pftnza: ~i care, la fel ca Morris sau BumeJones, s-au bazat pe latura grafica: a liniilor.
in 1891 Bume-Jones a fost vizitat In atelierol sa:u de un agent de asigura:ri de 19 ani,
Aubrey Beardsley (1872-1898) care a venit
sa:-i arate cftteva schite. Bume-Jones a fost
impresionat, ~i l-a Incurajat pe Beardsley sa:
realizeze o serie de 350 ilustratii In tu~ negro
pentru opera lui Malory, La Mort d~rtbur.
Inevitabil, aceste ilustratii erau ecoul stilului
medieval allui Bume-Jones, Insa: ele au ara:tat
~i influenta stampelor japoneze, prin simplitate, eleganta: ~i stil decorativ. in 1893,
Beardsley a reunit aceste influente Intr-un stil
personal, sofisticat, In ilustratiile
pentru
Salome, opera lui Oscar Wilde. De~i a lucrat
In exclusivitate In alb ~i negro, el a creat
imagini de neuitat ale decadentei ~i luxului,
utilizftnd modele semi-abstracte, constroite
din linii lungi Intreta:iate de diver~e forme. Nu
a utilizat nuantarea ci doar negrol cel mai
intens, albul pur ~i linia protuberanta:.
Fix area
unei
tendin1e
Lucra:rile lui Beardsley au provocat imediat
senzatie In lumea artei ~i stilul lui na:valnic a
Inceput sa:l~i faca: aparitia In Intreaga Europa:
In lucra:rile pictorilor, designerilor ~i arhitectilor. Artistul olandez Jan Toorop (1858-1928)
a introdus acest stil In tablourile sale simbolistice, decorative dar tulbura:toare, cum ar fi
Cele trei mirese (1893), In timp ce la Berlin
pictorol norvegian Edvard Munch (1863-1944)
a folosit acela~i stil pentru a exprima
dezechilibrol psihic In Tipiltul, pictat In 1893.
Unul dintre exponentii ~ei mai de succes
din arhitectura noului stil a fost belgianul
Victor Horta (1861-1947) care a utilizat stilul
Art Nouveau pentru a exploata posibilitatea
constructiilor din otel ~i sticla: Intr-o serie de
cla:diri, hoteluri
~i birouri
constroite
In
Broxelles. Una dintre primele lui lucra:ri a fost
Maison Tassel, In care arhitectul a introdus un
motiv repetitiv protuberant pentro a transforma stroctura simpla: a unei case tipice de la

Linia organica
in cl~dirile proiectate de Horta, linia grafic~
Beardsley este transformata In ceva organic,
ca o planta ag~tatoare care se Incol~ce~te.
Aceasta tendint~ a fost preluata de arhitectul
parizian Hector Guimard (1867-1942),celebru
mai ales pentru statiile d. metrou proiectate
de el. Cele mai simple dintre acestea sunt
ceva mai mult decat ni~te tulpini stilizate de
plante ce formeaz~ arcade care lncadreaz~
intr:1rile In metrou; cele mai ambitioase sugereaz~ -sau au sugerat -ni~te verze sau
plante de rubarb~, realizate din sticl~ ~i fier.
Efecte aselru1n~toareapar ~i la alte cl~diri din
Paris dar ~11nmobila ~i In decoratiunile interioare realizate de Guimard.
Expresia organic~ a arhitecturii Art
Nouveau a fost dus~ pan~ la ex~remde spaniolul Antonio Gaudi (1852-1926) ale c~rui
lucr~ri
uimitoare
decoreaz~
str~zile
Barcelonei. Lucr:lrile lui timpurii, cum ar fiCasa Vicens (1878-1880), sunt structuri geometrice, bogat decorate, puternic influentate

de creatia maurn. ~n lucrnrile ulterioare ale lui

Gaud! structura ~i motivele decorative sunt
integrate
In forme vegetale alambicate,
umflate, care par a fi rns~rit pe p~mant peste
noapte, ca ni~te ciuperci uria~e.
Cele mai izbitoare lucrnri ale lui Gaud!, cum
ar ti catedrala netermina~ La Sagrada Familia,
Ins~~i conceptia cl~dirii este organic~, astfel
lntreaga structurn pare a ti vie.. La Sagrada
Familia a fost lncepu~ In 1884 lns~ la moartea
lui Gaud! fusese termina~ doar una dintre cele
~

,..

O Intrarea impresionanta intr-una

din
sta~iile de metrou
pariziene. proiectata
de catre Hector
Guimard. Fierul ~i
sticla sunt utilizate
foarte imaginativ,
cu
scopul de a produce
noua forma,
asemanatoare
plantelor
ce caracterizeaza stilul Art
Nouveau. Chiar ~i
inscrip~ionarea
este
realizata in acela~i
stil organic. Guimard
a utilizat efecte similare ~i atunci cand a
proiectat
mobila sau
decora~iuni interioare.

135

ART NOUVEAU

O linia proeminenta se repeta in interiorul

cladirii Maison Tassel din Bruxelles, o construc1ie Art Nouveau proiectata de Victor
Horta. Fiecare detaliu a fost proiectat de
Horta,
pana la corpurile de iluminat.
.
(1870-1945) Macintosh a pus bazele unui stil
de arhitecturn, decQr ~i design rafmat, mai
aerisit, rectiliniu (caracterizat de linii drepte).
"Cei patru" au lucrat mai ales in Glasgow,
preluand diferite contracte, cum ar fi decorarea celebrelor
Willow
Tea Rooms din
Buchanan Street -unde
peretii erau impodobiti cu siluetele feminine alungite, imbinate
cu motive deplante stilizate, reliefate pe fundalul plan de influenta japonez;l. Acela~i
motiv cu plante apare ~i pe u~ile cu vitralii,
delimitate de tije verticale de metal sau pe
mobilierul salonului pentru servire a ceaiului.
Acela~i stil poate fi reg;lsit in ceea ce probabil reprezint;l lucr"!lrea cea mai ambitioas;l ~i
mai trainic;l a lui Macintosh -~coala de Art'J.
din Glasgow. In aceast;l constructie, ins;l~i
structura monumental;l este auster;l ~i practic;l, nesem;lnand deloc cu formele organice
utilizate de Guimard sau Gaudi, ins;l motivele
repetitive in fo~
de plant;l alungit;l reapar
LL sub forma arm;lturilor din fier foliat, acit in
patru fatade proiectate. Lucrarile continua: ~i
astazi, dar construqia se Inalta foarte Incet din
cauza complexitatii arhitecturale data de caracterul ei "organic". Modelele repetitive ale arhitecturli obi~nuite nu pot fi folosite deoarece ar
strica fluiditatea Intregului concept, astfel, practic, Intreaga constructie trebuie sculptata manual. intr-adeva:r, Gaud! a fost unul dintre
putinii arhiteqi cu viziunea ~i daruirea necesara executarli unor cla:diri de marl dimensiuni
In adeva:ratul sill, Art Nouveau; alti arhiteqi au
avut tendinta sa:-~ipiarda: inventivitatea atunci
ciind trebuia sa:execute lucrarl mai marl deciit
o simpla: fatada a ilnei cla:diri.
Altfel sta:teau lucrurlle cu designul intern ~i
al mobilei: dimenslunile mai mici ~i materlalele u~or prelucrabile
i-au Incurajat
pe
designerli Art Nouveau sa: fie mai meticulo~i
In lucrarile lor. Arti~ti ~i designerl ca Henry
Van de Velde (1863-1957) au realizat tipare
izbitoare, de mare efect, pentru birourl, sfe~nice, candelabre ~i taciimurl. Ace~ti designerl
novatorl nu efau Insa: pe placul tuturor.
Walter Crane, unul dintre continuatorli lui
William Morris, numea stilul Art Nouveau ca
"acea boala: decorativ:i stranie" ~i, multi considerau imaginile create de Beardsley, Munch
sau Toorop mai degraba: "grote~ti",iar formele
organice "umflate" ale lui Guimard ~i Gaud!
"respinga:toare". intr-adeva:r, In miiinile unor
arti~ti cumar fi Van de Velde, linia organica:
pare sa: ocupe fiecare spatiu disponibil al
paginii, la:siind o impresie de dezordine studiata, de miizga:leala: plina: de fantezie.
$coala
de la Glasgow
in cazullui Charles Rennie Mackintosh (18681928) nu au existat asemenea problef!1e de
estetica:. Lucra:rlle lui exemplifica: latura mai
moderata:, mai sofisticata:, de influenta: japoneza: a stilului Art Nouveau fata: de elementele
decadente, senzuale Intalnite In lucra:rlle lui
Beardsley ~i a continuatorllor acestuia.
Ala:turl de sotia lui, Margaret Macdonald
(1865-1933), de sora acesteia, Frances (18741921) ~i de sotul lui Frances, Herbert McNair
136

O Un detaliu al
unei u~i din Willow
Tea Rooms,
Glasgow (19031904), proiectat3
de
Charles Rennie
Mackintosh
~i so1ia
acestuia, Margaret
Macdonald.
lemnul
sculptat ~i sticJa
plumbuit3
in culori
subtile reprezint3
mijlocul pentru
exprimarea
ideilor
sale apropiate
de
abstrac1iune,
utilizand linii verticale ca ni~te efluvii
al3turi de trandafiri
stiliza1i.

interiorul cat ~i In exteriorul cl~dirii.

Stilul rectiliniu al lui Macintosh ~i al colegilor acestuia au influentat major lucrnrile lui
Gustav Klimt (1862-1918), probabil cel mai
des~var~itdintre pictorii stilului. Art Nouveau.
jn lucrnrile lui cele mai caracteristice,Klimt a
preluat modelul formei feminine alungite,
Impodobindu-l cu un mozaic strnlucitor de
forme abstracte~i culori bogate, metalice, care
amintescde decoratiunile ceramice aplicate pe
pereti 1n multe dintre cl~dirile realizate de
Gaudi. jn pictura mural~ pentru Palais Stoclet
din Bruxe1les (1905-1911), Klimt a utilizat
mozaicul ca o tehnic~, cu un efect n~ucitor.
Imita~ii
palide
La Inceputul anilor 1900 exponenti de seam~
ai stilului Art Nouveau au trecut la alte forme
stilistice ~i locullor a fost ocupat de designeri
de mana a doua, care au utilizat motivele
stilului pentru ada unor artefacte, In esen~
mondene, un aer de "contemporaneitate".
De~i stilul Art Nouveau a avut o viat~ scurt~
ca art:l dinamic~, a Incurajat pe unii arti~ti
remarcabili ai epocii s~-~i foloseasc~ talentul
pentru a proiecta obiecte practice. Cel putin
In a7:estsens merit~ s~ respecta:mmo~tenirea
l~sata:de stilul Art Nouveau.