Instructiuni privind tehnica securitatii muncii

Tehnica securitatii muncii este o disciplina care se ocupa cu studiul influientelor posibile ale unor factori daunatori
din procesul de munca asupra sanatatii muncitorilor si cu masuri de
prevenire si de combatere a lor.
Pentru ducerea la ndeplinire a acestor masuri au fost elaborate diferite reglementari prin care sunt
stabilite drepturile si ndatoririle fiecarui om al muncii legate de problema tehnicii securitatii muncii.
n acest scop sunt formate comisii si responsabili de probleme pentru ntreprinderi, sectii, ateliere, care se
preocupa de rezolvarea problemelor de protectia muncii si tehnica securitatii muncii.
Obiectivele care stau n fata acestor comisii sunt:
-

19219c28t

19219c28t

19219c28t

19219c28t

19219c28t determinarea locurilor de munca periculoase din ntreprinderi, la

care se pot produce accidente de munca sau mbolnaviri profesionale;

-

19219c28t

19219c28t

19219c28t

19219c28t studierea cauzelor care produc accidente de munca sau

19219c28t

mbolnaviri profesionale;
-

19219c28t

19219c28t

19219c28t

19219c28t

19219c28t elaborarea de masuri corespunzatoare, care sa previna

accidentele de munca si mbolnavirile profesionale;

-

19219c28t

19219c28t

19219c28t

19219c28t

19219c28t studierea n practica a masurilor de tehnica securitatii muncii,

menite sa mbunatateasca conditiile de munca ale muncitorilor.

Norme de protectia muncii
A.Norme de protectia muncii la croirea materialului
n cadrul sectiei de preparatie si croire, la unele locuride munca se pot produce

accidente de munca n cazul cnd

nu sunt asigurate conditiile normale desfasurarii procesului de productie.

a) Decatarea tesaturilor este locul de munca unde se pot produce accidente mecanice si termice. Accidentele termice
se pot produce prin caderea sau miscarea organelor componente ale masinii. La aceste masini mai exista pericolul de a fi
prinsa mbracamintea operatorului la mecanismul transmisiilor si al organelor n miscare. Pentru prevenirea acestor
accidente este necesar a fi respectate instructiiunile de folosire a masinii. De asemenea este indicat ca n timpul
functionarii masinii sa nu se faca reglari sau reparatii, iar personalul de deservire sa aiba echipament de protectie
corespunzator muncii pe care o desfasoara.
Accidentele termice se produc din cauza aburului, apei sau a uleiului suprancalzit. Pentru a se preveni accidentele
termice se recomanda folosirea aparatoarelor la masini, verificarea periodica a instalatiilor si respectarea instructiiunilor
tehnice de folosire.
b) spanuirea materialului este operatia la care se pot produce accidente mecanice provocate de caderea balotilor de
material sau de masinile si dispozitivele n functiune.
Prevenirea accidentelor la spanuit se asigura prin asezarea balotilor de material pe masina numai cnd masina este n
repaus. De asemenea, este necesar ca masina sa fie echipata cu aparatoare de protectie si cu dispozitive de siguranta care
asigura buna functionare.
c) Sectionarea spanului este operatia care poate produce accidente mecanice si electrice. Pentru prevenirea acestora
este necesar a se respecta urmatoarele masuri:
- accidentele mecanice se pot produce la masinile de sectionat unde operatorul poate fii taiat la mini. Prevenirea
taierilor se face prin manevrarea corecta a masinii si executarea atenta a ascutirii cutitului;
- accidentele electrice se produc datorita defectiunilor de la instalatia electrica. Prevenirea acestor accidente
trebuie asigurata prin protectia cablului si a izolatiei ce se deterioreaza, fiind interzisa folosirea masinii n conditii
necorespunzatoare.

d) Decuparea spanului este operatia care poate produce accidente mecanice sau electrice. Accidentele mecanice sunt
caracterizate prin taiere la mini de catre cutitul banda. Acestea se produc datorita neatentiei operatorului, a lipsei
aparatorii de protectie sau ruperea cutitului n timpul functionarii. Pentru prevenirea acestor accidente este interzis ca
masina sa fie n functiune fara aparatoare de protectie, iar operatorul sa conduca cu atentie spanul n procesul de taiere.
Accidentele electrice se produc atunci cnd apar defectiuni la instalatia electrica. Pentru prevenirea acestor accidente este
necesara verificarea periodica a instalatiei electrice si nlocuirea pieselor cu defectiuni.
B. Masuri de protectia muncii la masinile de cusut
La masinile de cusut se produc accidente de munca daca nu sunt luate masuri de prevenire. Accidentele pot fii
mecanice si electrice. Accidentele mecanice pot surveni de la acul de cusut prin ntepari la degete, de la piciorus prin
strivire si de la cureaua de transmisie, prin smulgere si ntepaturi. Accidentele electrice au drept cauza defectarea carcasei
ntrerupatorului si producerea de scurt circuite datorate nelegarii instalatiei la pamnt. Pentru prevenirea accidentelor de
munca sunt necesare: instruirea tehnica a personalului operativ, aplicarea dispozitivelor de protectie si folosirea
echipamentului individual de protectie. Instruirea tehnica a personalului de deservire se face att la angajare ct si
periodic.
nainte de nceperea lucrului se va verifica:
-

19219c28t

19219c28t

19219c28t

- 19219c28t
masa de lucru;

19219c28t

19219c28t

- 19219c28t
electrocutarii;

19219c28t

19219c28t

- 19219c28t
locul sau;

19219c28t

19219c28t

- 19219c28t
transmisie;

19219c28t

19219c28t

19219c28t

19219c28t daca masa masinii este fixata pe cadrul metalic de sustinere;

19219c28t

19219c28t

19219c28t

19219c28t

- 19219c28t
19219c28t
19219c28t
suporturi de cauciuc sau pe pluta.

19219c28t

19219c28t daca corpul masinii este montat n bolturile de articulatie cu

19219c28t daca motorul electric este legat la pamnt pentru evitarea

19219c28t daca carcasa de la ntrerupator nu este sparta sau cazuta de la

19219c28t daca masina este dotata cu dispozitive de protectie la ac si la

19219c28t daca cadrul de sustinere a mesei de lucru este montat pe

n timpul lucrului se vor respecta urmatoarele conditii:

-

19219c28t

19219c28t

19219c28t

19219c28t curatarea si lubrifierea se vor face numai dupa ce masina a fost

19219c28t

19219c28t

19219c28t punerea masinii n functiune se face numai dupa ce dispozitivele

19219c28t

19219c28t

19219c28t pornirea si oprirea masinii se vor face numai prin pedale, fara a

19219c28t

19219c28t

19219c28t n timpul lucrului, privirea va fi ndreptata numai asupra lucrului

19219c28t

oprita si s-a ntrerupt curentul electric;

-

19219c28t

19219c28t

de protectie au fost montate;

-

19219c28t

19219c28t

se pune mna pe volant;

-

19219c28t

19219c28t

si utilajului,
-

19219c28t

19219c28t

19219c28t

19219c28t se interzice muncitoarelor sa lucreze la masina de cusut fara

19219c28t

19219c28t

19219c28t

19219c28t schimbarea sau punerea curelei n timpul functionarii masinii

19219c28t

19219c28t

19219c28t

basma de protectie;
-

19219c28t

este interzisa;
-

19219c28t

19219c28t

numai de personal calificat n acest sens;

19219c28t toate reparatiile si interventiile la masina de cusut se vor face

- 19219c28t
19219c28t
19219c28t
19219c28t
19219c28t n timpul funtionarii, daca se aud zgomote suspecte, operatorul
este obligat sa opreasca masina si sa anunte mecanicul de ntretinere.
Echipamentul de protectie a personalului muncitor este format din halate sau bluze la barbati, halate, basma si pantofi
cu tocul jos la femei. Curatarea masinilor de scama si praf se face la terminarea si nceperea schimbului.
C. Masuri de protectia muncii la tratamentul umidotermic
n procesul de tratare umidotermica a mbracamintei se lucreaza cu masini ncalzite electric si actionate mecanic,
pneumatic sau hidraulic. n cazul cnd nu sunt luate masuri de prevenire necesare, aceste masini pot produce accidente
mecanice, termice sau electrice.
Accidentele mecanice se pot produce ca urmare a pierderii minilor de catre prese sau de alte organe de lucru ale
acestora. Accidentele termice se pot produce de catre suprafetele suprancalzite ale masinilor si ale preselor de calcat.
Accidentele electrice au loc din cauza instalatiilor electrice ce alimenteaza masinile sau presele.
Pentru prevenirea accidentelor la tratamentul umidotermic sunt necesare urmatoarele masuri:
- 19219c28t
19219c28t
19219c28t
19219c28t
functionala a presei sau a masinii de calcat;

19219c28t nainte de nceperea lucrului trebuie sa se verifice starea

- 19219c28t
19219c28t
19219c28t
19219c28t
19219c28t presele si masinile de calcat cu ntrerupatoare sau dispozitive
defecte nu se pun n functiune dect dupa remedierea acestora;
- 19219c28t 19219c28t 19219c28t 19219c28t 19219c28t la actionarea butoanelor de control electric n vederea prevenirii
electrocutarilor sau a scurtcircuitelor electrice, minile operatorului nu trebuie sa fie ude;
- 19219c28t
19219c28t
19219c28t
19219c28t
19219c28t punerea n functiune a preselor se va face cu ambele mini,
pentru a se preveni prinderea minilor de catre presa propriuzisa;
- 19219c28t
19219c28t
19219c28t
19219c28t
19219c28t operatiile de reglare si ntretinere a preselor se vor efectua
numai n timpul stationarii cu sursa de alimentare electrica decuplata;
- 19219c28t 19219c28t 19219c28t 19219c28t
catre personalul calificat pentru aceste operatii.

19219c28t reglarile si reparatiile utilajelor de calcat se vor efectua numai de

4. Masuri de prevenire si stingere a incendiilor

a)

19219c28t

19219c28t

19219c28t

19219c28t Cauzele producerii incendiilor n ntreprinderi de confectii

n cadrul ntreprinderilor de confectii exista o serie de factori care pot constitui

luate masuri de prevenire.

surse de incendii daca nu sunt

1) Focurile deschise- acestea produc incendii ca urmare a contactului materialelor combustibile cu focul. n industria
de confectii, focurile deschise sub forma de flacari sunt provenite de la chibrituri aprinse, de la lampi de lipit si de la focuri
obisnuite.
2) Corpuri si suprafete ncalzite- aceasta constituie o cauza principala a incendiilor. Instalatiile de ncalzire, desi
functioneaza la temperaturi sub 100 grade Celsius, pot favoriza aprinderea unor materiale textile si scame pe care le usuca
si le aduc n stadiul usor inflamabil. Ca masuri de prevenire a incendiilor la instalatiile de ncalzire se recomanda curatarea
acestora si izolarea lor de materialele prelucrate n ncapere. Masinile de calcat manual care functioneaza la temperaturi de
peste 1000C prin suprancalzire pot produce incendii. Masurile de prevenire a incendiilor sunt: scoaterea de sub tensiune la
terminarea lucrului, confectionarea de suporturi din materiale rele conducatoare de caldura si montarea lor la masa de
lucru n conditii de siguranta precum si utilizarea masinilor de calcat cu termostat, care limiteaza temperatura de ncalzire.
Presele de calcat ncalzite electric si nesupravegheate pot atinge temperaturi ridicate si n contact cu materialele
combustibile produc incendii. Ca masura de prevenire a incendiilor este necesara supravegherea preselor cnd se afla sub
tensiune electrica, dotarea cu termostat care sa limiteze temperatura de lucru si scoaterea de sub tensiune la terminarea
lucrului. Conducatoarele electrice prin suprasolicitare se ncalzesc si se autoaprind, dnd nastere incendiilor. Pentru

prevenirea acestui fenomen se recomanda respectarea ncarcarii instalatiei si izolarea n bune conditii a conductelor
electrice. Caldura rezulta prin frecare, apare n atelierele de productie ca urmare a frecarii unor organe de masini ntre ele
sau cu materiale ce sunt prelucrate. Pentru prevenirea incendiilor se impune curatarea masinii la terminarea schimbului si
formarea unor spanuri de grosime rationala.
3) Scurtcircuitul se produce prin atingerea a doua conducatoare electrice ntre care exista o diferenta de potential.
Scurtcircuitele la instalatiile electrice se produc datorita deteriorarii instalatiilor, fapt care favorizeaza contactul ntre
conducatoare, fie prin atingere directa, fie prin intermediul apei sau altor materiale bune conducatoare de electricitate.
Scurtcircuitele la motoarele electrice se produc prin atingerea spirelor ca urmare a deteriorarii izolatiei acestora. Aceste
deteriorari se produc ca urmare a patrunderii n interiorul motorului a unor particule solide care n timpul functionarii
preseaza asupra spirelor dereglnd izolatia. Scurtcircuitul la transformatoarele de curent se produc la spirele vecine sau
suprapuse n straturi. Acestea se ncalzesc puternic si determina degajare de caldura care poate incendia instalatia.
Scurtcircuitele la ntrerupatoarele electrice se produc prin contactul direct ntre conductoarele electrice din cadrul
ntrerupatorului. Contactul are loc cnd carcasa ntrerupatorului este deteriorata si muncitorul pune mna pe capetele
conducatoarelor sau cnd se actioneaza ntrerupatoarele cu mna uda.
Masurile de prevenire a scurtcircuitelor sunt urmatoarele:
*Bransamentele electrice sa fie ferite de lovituri sau socuri mecanice care ar putea degrada izolatia sau ar putea
desface legaturile instalatiei;
*Motoarele electrice sa nu fie murdare de praf sau scame textile care favorizeaza producerea incendiului.
La nceperea lucrului fiecare muncitor are obligatia sa controleze starea masinii si a ntrerupatorului electric. Nu este
admisa acionarea ntrerupatorului cu mna uda. Toate motoarele electrice instalate vor fi legate la pamnt conform
normelor n vigoare.
b)Mijloacele folosite pentru combaterea incendiilor

1) Nisipul se foloseste prin aruncarea cu lopata pe substanta combustibila n ardere. Nisipul este depozitat n lazi la
locuri usor accesibile n caz de incendiu. Poate fi utilizat la combaterea incendiilor n care ard materiale lemnoase, chimice,
electrice, textile etc.
2) Apa este un mijloc principal de combaterea focului. Poate fi utilizat mpotriva focului sub diferite forme:
* Sub forma de jet cnd ard materiale solide- lemnoase;
* Sub forma de ploaie cnd ard materiale fibroase;
* Sub forma pulverizata cnd ard materiale combustibile lichide si solide;
* Sub forma de abur cnd ard materiale uscate si groase, iar arderea are loc n mediu nchis;
3) Substantele chimice reprezinta un mijloc important pentru combaterea focului n care ard materiale chimice,
electrice, substante grase si farmaceutice.
Substantele chimice utilizate pentru combaterea incendiilor pot fi sub forma de spuma chimica, spuma mecanica,
bioxid de carbon sau prafuri uscate.
Spuma chimica este o substanta rezultata din combinarea chimica a acidului sulfuric sau a bicarbonatului de sodium,
reactia celor doua substante se produce n interiorului stingatorului cu spuma cnd acestea vin n contact. Spuma mecanica
este o substanta chimica care se produce prin amestec cu o emulsie. Amestecul se realizeaza cu o instalatie speciala
actionata mecanic.
c)Norme de prevenire si stingere a incendiilor

Pentru prevenirea si stingerea incendiilor sunt elaborate norme speciale:

* Organizarea prevenirii si stingerea incendiilor se face prin: stabilirea masurilor necesare pentru fiecare loc de munca,
a inventarului necesar la interventii si la dotarea cu acest inventar, organizarea nominala a echipelor de stingere a
incendiilor pe schimburi de lucru si instruirea acestora cu sarcinile ce le revin, popularizarea masurilor si a obligatiilor pe
care le are personalul muncitor n caz de incendiu.
* Masurile tehnice de prevenire a incendiilor sunt urmatoarele: ascutirea cutitelor la masinile de taiat, spanul se va
face dupa curatarea de scama a masinii si nchiderea instalatiei de absorbtie, instalatia de forta montata pe sub pardoseala
vor fi protejate mpotriva loviturilor mecanice, masinile de calcat vor fi verificate saptamnal n privinta starii lor tehnice,
este interzisa folosirea legaturilor electrice provizorii si introducerea conductelor electrice n priza fara stecher, modul de
ntretinere si cunoasterea sarcinilor de prevenire si stingere a incendiilor.

CONCLUZII
Pentru ntocmirea acestui proiect am respectat normele tehnice dintr-un atelier de confectii, am gndit sectia
proiectata pentru lucrul pe banda rulanta, avnd n vedere avantajele acestei benzi de lucru:
- procesul de productie se desfasoara n flux continuu, operatiile se executa succesiv;
- operatiile sunt mici ca timp de executie;
- transportul semifabricatelor se efectueaza mecanic;
- prin divizarea produsului pe operatii se creaza posibilitatea folosirii mai eficiente a masinilor;
- mbunatatirea calitatii muncii.
Modelul ales de mine va fi confectionat dintr-un material cu un pret redus ceea ce duce la un pret de vnzare
acceptabil, prin acest lucru fiind justificat numarul ridicat de produse obtinute anual.
Am ales utilaje performante, cu o productivitate ridicata, astfel contribuind n primul rnd la obtinerea unei calitati
sporite si nu n ultimul rnd, la o productivitate ridicata.
Consider ca am abordat toate problemele n conformitate cu cerintele actuale impuse unui atelier de confectii
obtinnd n final un produs de o calitate ridicata.

BIBLIOGRAFIE

1.

19219c28t BRUMANIU AURELIA- Proiectarea mbracamintei - Curs litografiat, Iasi 1989.

2.

19219c28t CIUCA FLORICA, GALBEN EUGENIA- Croitorie pentru toti, Editura Tehnica, Bucuresti, 1988.

3.
19219c28t CIONTEA GHEORGHE, STOICA FLORICA- Tehnologia confectiilor din tesaturi, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti,1963.
4.

19219c28t CIUTEA MARIA, DRAGU PETRACHE- Manualul croitorului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001.

5.

19219c28t Manuale de tehnologie, anii II, clasele IX-XII.

6.

19219c28t Reviste si articole de specialitate.

7.

19219c28t Caiete de notite la modulele: Materii prime

Proiectarea mbracamintei
Prelucrarea reperelor
Confectionarea si finisarea produselor de complexitate redusa
Documentatia tehnica.