La sanius

Este iarna.
Norii au inceput sa cearna stelute argintii si pufoase care
danseaza alene in vazduh. Fulgii atingand timid pamantul il
trezesc din somnul, anuntandu-l de domnia iernii. Sub patura de
omat se odihnesc plante,iar animale sunt in ascunzisuri. Pomii
impitriti, parca sunt acoperiti cu zahar pe strada pustie. Casele cu
marginile dantelate,parca sunt niste prajiturele cu frisca. Iazurile
sunt acoperite cu oglinzi sclipitoare. Campul se vede printre
lacrimile inghetate ale iernii. Cerul se oglindeste in strada pustie.
Maria si Ana se indreapta spre derdelus. Ajungand acolo, au
vazut copii cu obraji rosii ca focul. Este frig dar, copiii
distranduse nu simt nimic. Un baietel gusta din zapada de un alb
imaculat. Altii fac oameni de nea si chiar se bat cu bulgari.
Fetele urca dealul . Maria conduce sania, iar Ana sta in spate.
Coborand cu saniuta, se rastoarna. Dupa cateva ture cu sania
fetele se plictisesc,acestea se gandesc ce au sa faca. O fetita le
sugereaza ca impreuna sa creeze forme de nea. Maria creeaza o
rata, Ana un catelus, iar fetita un purcelus. Acestea parca prind
viata, copii uimindu-se.

Maria, Ana si fetita s-au distrat de minune .

Seara, tarziu, cand luna a rasarit pe cer, copii pleaca spre casele
lor calduroase.

referat.clopotel.ro