Stilul rococo.

Arhitectura n afara
Frantei

Trile de Nord.
Blumende Barok
n trile germanice rococo-ul cucereste
arhitectura, unde se afl la originea unor
monumente grandioase, att civile, ct si
religioase, impunndu-se simultan ca un import
francez si ca o dezvoltare logic a barocului
trziu. Viziunea fastuos decorativ a bisericilor
germane a primit termenul de Blumende Barok
baroc nflorit. Mixarea solutiilor constructive ale
barocului italian cu decoratia francez a stilului
rococo, abundent ncrcat de artistii germani cu
ornamente florale si coquillaje marine.

Aceasta se manifest ntr-o manier triumfal n

diverse palate, precum Amalienborg, la
Copenhaga, de Francois de Cuvilles.

Resedinta printului-episcop la
Wurtzburg, Bavaria, arhitect
Baltasar Neumann

Biserica Vierzehnheiligen, n Franconia

Superioar (de Baltasar Neumann), cu
fatada convex, zvelt si elegant.

n interiorul marilor biserici,

construite sau restaurate n
aceast perioada, rococoul
produce cele mai expresive dintre
lucrrile sale, n decoratiuni care
sugereaz o ambiant optimist si
festiv si unde albul si aurul care
domin creaz aproape un fel de
imagine abatract.

Interiorul rococo al Bazilicii din Ottobeuren, din

Bavaria, arhitect Johann Fischer von Erlach o
adevrat sintez a rococoului german

Biserica pentru pelerinaj din Wies, Bavaria, Lucrarea

fratilor Zimmermann: Dominicus, ca arhitect si Johann
Baptist, ca pictor. Construit pe cmpie (die Wies),
biserica este loc de pelerinaj la statuia din lemn a lui Isus
biciuit, prezentat ntr-o nis, deasupra altarului principal.

prelungit cu un cor prevzut cu o absid si precedat de un

vestibul n semicerc. Planul eliptic, care continua micul vestibul
contribuie la lrgirea spatiului interior al navei si permite
ptrunderea din abundenta a luminii, care vine din toate
directiile. De jur mprejurul navei, un sir concentric de stlpi
dubli delimiteaz o nav lateral care urmeaz planul oval.
Aceast galerie produce efecte de perspectiv care
estompeaz intentionat granita format de peretele exterior.
Corul, putin mai ngust este mrginit de arcade care sustin
coloane corintice nalte. De fiecare parte se ridic tribune sub
care se afl un deambulatoriu pentru facilitarea circulatiei
perelinilor. Planul traditional n cruce latin a disprut. Spatiul
tinde spre un singur volum mare, oblong, unde se impune
prezenta amvonului.

Definitii
NV ~e f. Partea central a unei biserici ortodoxe (ntre altar si
pronaos); naos. /<fr. nave, lat. navis, it. nave
COR ~uri n. (n biserica catolic) Parte a bisericii unde stau
cntretii. /<lat. chorus
ABSD, abside, s.f. ncpere semicircular destinat altarului n
bisericile cretine. Din fr. abside, lat. absida
PRONOS, pronaosuri, s. n. Parte a bisericilor crestine (situat la
intrare) care preced naosul. din ngr. prnaos = vestibul
DEAMBULATRIU, -IE I. adj. de plimbare. II. s. n. galerie semicircular
a unei biserici catolice, ntre altar i absid. (< fr. dambulatoire)
AMVN ~one n. Mic balcon n biseric de unde se citeste evanghelia
si se predic. /<sl. amuvonu
ALTR ~e n. Parte ntr-o biseric n care preotul oficiaz liturghia. /<lat.
altarium
RETBLU s. n. (n bisericile catolice) panou vertical sculptat si pictat, n
spatele altarului. (< fr. retable, sp. retablo)
STUC ~uri n. Amestec de ipsos cu praf de marmur, clei si substante
minerale colorante, care, prin uscare si lustruire, capt aspectul
marmurii. /<fr. stuc, it. stucco, germ. Stuck
TROMPE L'IL (din fr. tromper = "a nsela", "a induce n eroare" si
l'il = "ochiul"; este o tehnic artistic utilizat n pictur n scopul
crerii iluziei de tridimensionalitate.

DECORATIE
Exteriorul simplu, dat cu var. Interiorul aminteste de
somptuozitatea unui salon de castel. Prtile inferioare ale
zidurilor si coloanelor putin ornate. Prtile de sus animate cu
muturi festonate, ramuri mpletite, volume si nflorituri bizare,
cu ngerasi n stuc, personaje pictate n trompe loeil. Decuparea
unor oculi si a unor arcuri de sprijin ale boltilor creeaz un spatiu
ondulatoriu omogen care, ntr-o miscare nentrerupt, ne
conduce pn n altar. Navei, scldate n lumin, unde domin
culoarea alb a stlpilor, i se opun coloanele corului din stuc
azuriu si roz. O adevrat srbtoare a picturii, poleit n aur si
stuc, nconjoar altarul care dispare n acest aranjament
grandios si suprancrcat.

COMENTARIU
Grija de a face s nu se vad structura arhitectural din spatele
decoratiei caracterizeaz stilul rococo, spre deosebire de stilul
baroc unde prezenta constructiei rmne puternic lizibil, n
ciuda ornamentului. Aierul si lumina parc trece prin pereti,
fcnd s dispar zidurile si crend un univers imaterial.
Crescendoul ametitor al decorului conduce privirea de jos n sus,
spre bolta care se nftiseaz privirii ca un cer deschis. Aici, n
mijlocul unei picturi de un extraordinar dinamism, credinciosul
vine n contact cu fericirea vesnic, ntr-o viziune apoteotic,
evocat de cuvintele predictorului, spuse de la nltimea jiltului
arhieresc din amvon.

Dominicus Zimmermann.
Biserica Steinhausen.

n domeniul profan interiorul

teatrului Rezidenz, la Munchen
de Francois Cuvilles

Ca si barocul, rococoul este acceptat cu entuziazm n Prusia

sub impulsul mecenatului lui Frederic al II-lea, care
colaboreaz la constructia palatului Sans-Souci, la
Potsdam, arhitect Georg von Knobelsdorf. Articulatia
subtil
a suprafetelor curbe si drepte si decoratia naturalist de o
plasticitate iesit din comul ating un punct culminant n acest
edificiu.

n Anglia rococoul si gseste aplicatia n arta

decorativ: portelanul si mobilierul. n ramura
mobilierului Thomas Chippendale (1718-1779) va
da nume unui stil Chippendale

n Italia, exprimarea prea puternic a

barocului face dificil rspndirea
rococoului. Ca pretutindeni n Europa,
rococoul se regseste n decoratia
interioara, ca n palatele Turin si Caserta
din Napoli, dar si in portelan, de care se
foloseste pentru decorarea unor pereti
ntregi, evocnd sugestiv interioarele
chinezesti.

a Europei, rococoul a gsit un teren favorabil

si formele sale snt strbtute de un suflu
impregnant de plastic baroc. Cele mai
ingenioase creatii: Palatul marchizului
Dos Aguas, la Valencia, de Rovira si
Vergara.

Spectaculosul retablu n marmur roz si

alb, numit transparente, de la Catedrala
din Toledo, de Narciso Tome

n Portugalia, rococoul se
instaleaz la Braga, prin lucrrile
lui Andre Soares: biserica
Falperra si palatul numit Casa
do Raio

rspndeste si n Brazilia, n statul

Minas Gerais, unde cunoaste creatii
fascinante precum: biserica Sao
Francisco la Ouro Preto, de Antonio
Francisco Lisboa.