,MUZEUL TOMA STELIAN

FRANTA AZUTA
DE PI ROMANI

ALBUM -

PUBLIAT CU OCAZIA EXPOZI-TIEI ORGANIZATE

SUB AUSPICIILE
.ASOCIATIEI AMICII FRANTEI" -

BUCU,RE ST, I, 1946

EDITTJItA ,CASEI SCOALELOR

www.dacoromanica.ro
 MUZEUL TOMA STELIAN

FRANTA VAZUTA
DE PICTORI ROMANI
ALBUM
PUBLICAT CU OCAZIA EXPOZITIEI ORGANIZATE
SUB AUSPICIILE
ASOCIATIEI AMICII FRANTEI"

BUCURE$TI, 1946
EDITURA CASEI $COALELOR

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
Asociatia « Amicii Frantei», din Bucuresti, s'a oprit, pentru prima ei manifestare
de dupd rekboiu, la o expozifie de picture% cu tema «Franta vàzutà de pictori romani».
Intentia asociatiei era sd arate : pe de o parte strdnsele legdturi de doctrine% ce existd
hare Mara ;road rcmZind ci magistra ei, strdlucita scoald francezd ; pe de altd porte, a
raportul dintre artistii din tara de pe tdrmurile Dundrei ci Franta nu era numai unul didac-
tic, dela profesor la elev, ci unul de o natuid mai duioasd, avdnd la originea lui un senti-
ment de dragoste profundd, de intelegere deosebitd, de admirgie. Este vorba deci, din partea
Romelnilor, de o preferild constientd, proclamatd de operele unui insemnat numdr de ar-
tisti.
Inainte de a proceda la strangerea lucrdrilor ce trebuiau prezentate in cadrul Muzeului
Toma Stelian, niciunul dintre cei insdrcinati cu organizarea expozinei nu si-ar fi putut
inchipui exact importanta ei majord ca document sufletesc ca expresie esentiald in evolutia
picturii romdnesti In secolele al XIX-lea si al XX-lea. Pam cd until sau altul dintre
maestrii ce si-au _put sau perfectionat studiile la Paris a pictat subiecte inspirate de solul
francez, de locuitorii tdrii, de aspectele caracteristice ale unei provincii sau alta, din Fraga.
Este, de altminteri, ceea ce ne-a indemnat sd alegem tema de mai sus. Nu ne puteam hue%
imagina cd multe din lucrdrile lor cele mai pretioase else; au luat nastere ; cd, Pre% cunoas-
terea lor, ideia ce ne facern despre valoarea artistilor ar fi incomplete% ; cd bucuria ce au sim-
tit In mediul excitant in care se gdseau atunci este poate in mare parte rds* punzdtoare de un
fel de tratare mai eficace, de un scop mai Malt in artd, de un rezultat mai strdlucit, decdt
In multe alíe opere de mai tdrziu.
S'au putut astfel aduna in scurt limp cam doudrutetrekeci de bucdti picturd, guase,
acuarele ji desene, atdt cdt incdpea in localul nu prea vast al Inuzeului. Dace% am fi tinut
cu orice pret la un ansamblu mai bogat, usor numdrul lor s'ar fi dublat. Ce tard in Europa,
cu exceptia Belgiei, aceasta asa de aproape de cultura francezd prin limbd fi afeare
geograficd ar fi fost oare In stare se% reuneascei, pornind dela un asemenea motiv, un
numdr asa de impresionant de tablouri? Probabil niciuna. ;S'i, ce este mai de admirat in
aceastei atitudine a artistilor romdni, este a ei nu si-au dat un cuvdnt de ordine la care sd
se supund cu totii ; cd ei n'au avut niciunul integia sd se stabileascd in Franta, deci

-5-
www.dacoromanica.ro
se acomodeze gustului unui eventual cumpdrdtor, ci, din contra, s'au intors cu totii in pa-
trie ; cd, mai ales, ei erau departe de a apartine acelorasi tendinte estetice.
Un alt caracter ce ne izbeste In expozitie, este cd, desi asa de aproape de camarazii
lor francezi, unii dintre ai nostri lucrdnd chiar mai multd vreme in atelier aldturi de maes-
trii lor, ei fi-au partratpersonalitatea, au primit din jural lor numai exact ce le convenea
spre a pane In evidentd propriik lor insusiri. _Aceasta nu vrea sd zial cd ei nu prezintd
intre ei oarecare cara ctere comune, un aer de familie iesit poate din acel fond milenar al
tdranului nostru, asa de simtitor la frumos, tip de indemdnatec in tot ce intreprinde, crea-
torul, dupd cum se stie, al hneia din cele mai originale si mai variate arte rustic°, in Europa.
Tot de aci le vine pictorilor nogri nu stiu ce nevoie de claritate si de mar' urd, de apel la ra-
tiune in exprimare, cat e-i oblige% sd evite tot ce este turbure fi exagerat in arta din ultimile
decenii a Parisului. Ei au simtit poate cd acele excese, acea sldbiciune pentru urit fi cere-
bralitate, excese care dealtfel au avut totdeauna o vieatd scurtd, ca tot ce este iesit numai
din «model», erau impuse in acel primitor Paris «fin de siècle» de elemente care n'aveau
nimic comun cu traditia de sute de ani a Frantei, de vreme ce ele constituiau contributia
prin care se sernnala mai ales un grup indrdznet de strdini stabiliti in capitald, veniti fie
din Nordul si Central Europei, fie apartinând Italiei fi Spaniei.
* *

Scoala romdnd de picturd este una din cele mai tinere in Europa, cel putin sub forma
ei actuald. Péind la inceputul secolului trecut pictura in Romdnia, desi veche de peste cinci
sute de ani, era aproape in unanimitatea cazurilor murald si se desfdsura pe peretii sanctua-
relor, mai rar fie cei ai palatelor civile ale Printului sau ale marilor demnitari. De traditie
bizantind, cu ecouri din Oriental Mijlociu, ea se mdrginea la subiectele religioase,asa cum
le cerca autoritatea bisericeascd,si le executa in frescd sau in tempera. Peisajul, portretul,
ale' cum le cunoastem astdzi, nu existau. Un anume peisaj decorul in care se petreceau
scenele sacre si un anumit portret cel al ctitorilor al familfilor acestora, de
caracter monumental, nu lipsit de o sdlbaticd grandoare, atunci and era opera unui artist
ca resurse, desigur se intdlneau. Caracterele lor erau insd cu total altele dealt acelea ale
picturii din Occident.
Cdtre inceputul secolului al XIX-lea, mai exact in al doilea sfert al lui, asistdm insd
la o schimbare totald de doctrine!. Sub influenta ideilor Revolutiei Franceze, care se sire-
curaserd »Ind si in cele mai depdrtate regiuni ale centrului Europei, tinerii Români, fifi
boierilor sau ai ordsenilor mai ca stare, simt necesitatea hnei ldrgiri a domeniului cano-
stintelcr lor, a unei aerdri a spiritului. Ei pornesc, rdnduri, rdnduri in .Apus, unii pentru
shield de drept, pentru a invdta arta. Cei din wind cunascuserd in Principate pe unii
portretifti strdini (Francezi, Germani sau Italieni) care le deschiseserd pofta de a se mani-
fester si ei pe acest teren nou fi p estigios. Sd na uitdm, epitetul de «artist» primise un
nimb de lumind dela romantici, era exact ceca ce convenea mai malt unor imaginatii tinere
si ardente, Pid prea mull discerndmânt. Cdci cum s'ar explica altfel entuziasmul acestor
neoRi intr'ale artei, ca lipsa lor izbitoare de talent?
Aceastc1 prima generatie, doritoare sd se instruiascd fi sd cunoascd lumea, ja contact
tu strdindtatea, indeosebi ca capitalele marl : Viena, Roma, Manchen, Parisul, mai ales

6--
www.dacoromanica.ro
cu Parisul, dar nu intelege mare lucru nici din ce vede, nici din ce se petrece in jurul ei.
Se intoarce cu idei politice inaintate, ce e drept ; cu planurile de refor.me democratice i uma-
nitar-sociale, cu o incredere greu de zsuduit in «vocatia» sau in « chemarea», dupd cum
vrem s'o numim, a fiearuia din membrii ei, dar and e vorba de pictori cu extrem
de slabe notiuni _precise despre desen ,ri despre toate cerintele vatiate ale expresiei prin culoare.
Primal artist serios printre cei ce se formaserd in atingere cu Fran,ta este Theodor
Aman (1831-1.8). De aceea am inceput expozitia noastrd cu opera lui. Era un pictor
constiincios si talentat, plin de /Iva ,ri dotat Cu malt gust, iesit dintr'o familie foarte bund
.,ri format la o scoald serioasd. Precoce, ca multi Roadni, poate din pricina aceasta nerdb-
deltor sel se manifeste 3ri, ca urmare, curmându-si prea devreme studiile. Va linti totdeauna
la arta mare, la importante tablouri de gen «istoric » ; se va simti insd nitel incurcat, ori-
deateori va trata un subiect prea dificil. Compensa totusi aceastä lacund printr'o curiozitate
mereu vie pentru tot ce a constituit « descoperire » fi « noutate» in pictura din vremea sa,
chiar pentru cele mai recente (este mort in 14i), cele de pi/cid iefite din interesul impre-
sionistilor pentru lumina revärsatd asupra unui peisqj lucred In mijlocul naturii. Fda
sei fie un «plein-airist» sincer, Aman a incercat sd rezolve in felul lui problema distri-
buirii luminei inteo graind, asupra unor parterre de flori. Succesele sale cele mai incontes-
labile le-a oblinut ina in domeniul portretului, mai ales al celui feminin.
Cavil lui Aman, venit din Muntenia, dintr'un oras in care nimeni nu se preocupa
de petard, ,ri ajuns in mijlocul Parisului, cdtre 1848, unde toti cei care aveau pretentia
sd trdiasa cu vremea lor, mai ales de picturd se interesau, este destul de instructiv. Con-
flictul din/re clasici ,ri romantici era departe de a se fi calmat. El mentinea vii dusmäniile
aprcge ale partizanilor color cloud celebre tendinte. Corot, rezervat, cum Ii era firea, mai
In surdind, 4i recruta partizani si admiraratori. Pe fatd, de unii, cu oarecare emfazd, mai
discret, de ai,tii, el era pro clamat cel mai mare peisagist al secolului. Scoala dela Bar-
bizon, cu Théodore Rousseau si ceilalti excelenti peisagisti, cu Millet, mai ales, incepuse
facd sel se vorbeasa de ea.
Ultimul, inspirat de scenele dela tard, nu putea a nu producd un puternic efod t asupra
unor artisti, cum erau Românii, crescuti rip de aproape de medial atesc dela noi. Atractia
intelegeitoare a maestrului francez pentru vieata asa de nobild in simplicitatea ei a color
legati de pätnânt, aceeasi de sute, poate de mii de ani, impresioneazel puternic pe unii din/re
ai nostri, pregdtiti sd o inteleagd RI o pretuiascd, poate 1i prin teoriile umanitare ce de
curelnd I,si asimilaserd. La orizont mai apdrea apoi si opera lui Courbet, acel puternic
prodigios practician. Ce bogdlie fi ce vario/ate de ta/ente, in aceastd Frantd din preajma lui
18 yo Dar si ce greutate croielrti un drum singur, mai ales and, CUM spuneam, coi
mai multi Romelni ajungeau in Franta aproape nepregdtiti!
Clasicii, din pricina sprijinului ce le acorda oficialitatea si a autoriteltii j'coalei de
Arte Frumoase, unde ei dominau, se bucurau de o mare favoare. Courbet avea pentru el
linero/ea fi o indrdzneald ce nu putea ti eco neobservatd. Corot felmeca cu bundtatea
sale, cu sentimental sdu idilic, ca o executie de o sinceritate si de o simplicitate in aparen/el
care nu aveau seamdn. Coi dela Barbizon se vor face cunoscuti ceva mai rdrziu. Ei &d-
iem vieata lor retrasd, de simpatici vagabonzi pe drumurile umbrite ale pddurii dela Fon-
tainebleau, cu total in afara intrigilor fizvonurilor ce circulau in cercar/le din capitald,

www.dacoromanica.ro
frecventate de pictori. Pentru a-i pretui era necesar sd-i iubesti ; sd te apropii de ei cu in-
¡eres ; sd duci chiar traiul lor. A1a vor face, ceva mai tdrziu, Nicolae Grigorescu si loan
Andreescu.
Aman nu-i cunoaste. Ii plac insd ceilaiji, toti In acelasi limp, fdrd o alegere exclusivd
dupd imprejurdri ji subiectul ce-si propune sd trateze, face apel cdnd la unul, cdnd la
altul. In potretul sdu, operd de tinerete, el va urma pe Courbet. In peisqje, cum este cel
din expozitie (Col. K. H. Zambaccian) simtim ca un depdrtat ecou al lui Corot. In inte-
rioarele sale, adicd in cele cloud veden i din atelier, ca o mingiozitate fi un sentiment clasic,
el atacd totusi un subiect scump romanticilor. Ca si in tablourile similate ale lui Delacroix,
In penumbra incdperii strdlucesc arme orientale, stofe brodate, tapiserii, covoare, costume
turcesti fi cdzdcesti, bate recvizitele scenelor iscdlite de cei mai cunoscuti imitatori ai ;re-
romanticilor.
In fata acestor arii de bravurd ale lui Aman, inocente, cdci ele rdspund unei nevoi
rea/e, unei conceptii sincer aristocratice de a practica arta, Grigorescu (1838 1907),
Andreescu (18; o 1882) ne apar ca doi splendizi reprezentanti ai clasei mijlocii dela noi,
pictori Cu o sensibilitate intactd, primitori de sugestii noui, dar veniti in Fraga cu vechiul
.,ri sdndtosul lor fond romdnesc. Anandoi.se Mamoreazd de arta celor dela Barbizon,
Grigorescu, in chip curios fi neasteptat, dupd o curd masivd de Géricault, ceca ce-i va fi
de mare .folos. Naturd gingasd, aproape feminind in felul de a simti, inclinat spre reverie
si de un optimism uneori cam proa facil, el avea nevoie sd se cdleascd pe Mash' arta vigu-
roasd a acelui teindr atlet al picturii dela inceputul secolului al XIX-lea, una din sperantele
tineretului francez, din nefericire sdrobitd mai inainte de a se fi realizat in intregime.
Corot, Millet,Rousseau, Diaz completeazd educatia artisticd a lui Grigorescu, asa de rdu
Mceputd in lard, ca fi, dealtfel, copule numeroase sdvdrsite la Luz u, vizitele prin expozitiile
ce au loc la Salon sau la unii negustori de tablouri. Astfel pregdtit, el intreprinde apoi
cdldtoriile in regiunea dela Fontainebleau, la Vitré in alte orase bretone, la Granville in
Normandia, po malul Mat nei sau in Midi, fdrd sd mai vorbim de Paris, unde 11 gels' im
ani de-a-rdndul, cel pu/in cdteva sdptdmdni in fiecare an, si de unde revine incdrcat de
tablouri.
Tot II intereseazd peisajul de 'mard din pddurea seculard, profildndu-se pe cerul in-
rosit de lamina amurgului, tdrmul de mare stdncos, pe o zi senind, malul unei ape linistite
,ri largi, acele colturi sugestivo din Vitri sau alte vechi orase, uitate de vreme, o curte de
fermd, un interior de glqjd, o bucdtdrie de lard cu o bdtrdnd in dreptul unei u,a deschisd
spre o grddind fermecdtoare, tdrani tdrance acasd sau in mi/local cdmpului, bisericuta
din Barbizon vdzutd de departe, kind ci acel personqj asa de pitoresc : Paznicul din Chailly,
ca care se imprietenire fi care-i pozeazd de mai multe ori. Oricare din aceste subiecte este
pictat cu o pasiune, ca un interes 1i cu o ategie pe care n'o mai intdlnim de multe ori
in operele urmdtoare, cele dela finele carierei sale. Este epoca de aur a acestui fericit pictor,
In care se mai simt slabe ecouri dela Corot, altele si mai slabe dela Millet, ca nu stiu ce fire-
ocupare de lumind si de claritate in tonuri, care ne duce spre impresionisti, exact ce trebue
pentru a-1 dispune bine, a-1 pune «en train», a-i da acea pldcere de a lucra, care se simte
In toate péinzele sale bune. lar pictura rezultatd din atdtea impresii,armonizatesipure insd
de acord, este incontestabil a lui, remarcdndu-se prin insusiri pe care nu le mai grim la

8--
www.dacoromanica.ro
altul, nici la noi, nici in pictura occidentald. De aici poate i reputatia de caro se bucurd
In Romdnia, undo e considerat ca fiind cel mai tipic reprezentant In arid al sufletului
romdnesc.
Andreescu este mai gray, desigur mai addanc, poate chiar mai pictor. Din fericire pentru
ddnsul n'a avut nici precocitatea, nici facilitaba lui Grigorescu. S'a desvoltat incet fi nu
fdrd luptd 1i neliniste. Il simtim preocupat, delau-si seama de greutdtile artei cdreia i se
devotase cu o pornire neinfrdntd, 1ndoindu-se de sine, cercetdnd, revenind de nenumdrate
ori asupra problemelor ce-si propusese, kind ajunge set' le Inteleagd,ri sel le revive.
Trecuse printr'o scoald de arte, mai inainte de a ajunge la Paris (1178). Era deci
mai bine pregdtit decdt Grigorescu, desi presupunem cd ceca ce stia si-o datora mai degrabd
siesi decdt profesorilor ce avusese. Acest pu/in li venea din experienta sa, din fncercdrile
ades repetate ri uneori neizbutite de a-si exprima impresiile In fa,ta copacilor din lunca
Buzdului, unul din motivele sale de predileelie, sau In fata bordeielor mizerabile ale liga-
nilor dela marginea aceluiasi oras. Cd aceste cercetdri au fost serioase si au adus roade se
vede din faptul cd tablourile cu care iesise din lard sunt imediat primite sd figureze la Sa-
lonul din Paris. Aici, in acest centra exceptional, si In patina dela Barbizon, 4ipetrece
Andreescu cei mai frumosi si mai rodnici ani ai ani scurti Insd, cdci acest remarcabil
artist moare la 52 de ani, dupd numai zece ani de activitate. Ca multi dintre cei care poartd
In ei sentin,ta une morti premature si care par a-si da seama de tragicul acestei condamndri,
arta lui are in ea ceva atdt de matar si de sever, fncd dela lnceput, Malt multi o pun mai
presas de aceea a tuturor celarla/fi Romdni. Intr'un fel si Andreescu poate fi considerat
ca un reprezentant tip* al sufletului natiei cdreia fi apartinea. Cine ne-a cunoscut neamul
prin reprezentantii lui dela lard, mai ales, pie cd natura lui e dubld : un sensualism voios
fdra grip", land total In bine, sociabil fi bucurdndu-se de fiece moment trecdtor, asa
cum ar reiesi din arta lui Grigorescu ; dar si cumintenia omului necdjit fi amdrit, pentru
care viea,ta cu obligati& ei este o problemd grea, pentru care rostul nostru pe pdlant are
mare insemndtate. Cei care si-au acordat air; su/letal nu-si interzic bucuriile; ei le cautd
insd altfel deceit primii : In codrul « frate ca Romernul», In munca fientru ca sel rodeascd a
nesfdrsitelor lanuri, In contemplarea cerului ce le std deasupra, In tot ce aminteste cd el nu e
singura fdpturd a lui Dumnezeu pe lume. Bucurii melancolice, yeti rice, ca ceva religios
In ele, ca In anume balade din poezia popular(' sau ca anume antece triste dela lard, dar
nobile 1i intdritoare.
Un a-rife/ de suflet a trebuit sd aibd Andreescu inchis la pldcerile frivole, dar larg
deschis altor pldceri, celar care desteaptd in om ecourile simpatiei pentru aproapele ori pentru
frumusetile solemne ale naturii. A fost dela inceput impresionat de cei dela Barbizon, In
arta cdrora simtea ceva gemdn cu propria sa fire si, atras de cdtre ei, se fixeazd pentru
cdtdva vreme in vecindtatea lar. Asa au luat nastere multe veden i din faimoasa pddure si,
ceca ce ne duce mai degrabd spre impresionisti, Barbizon sous la neige, poate capodopera
pictorului, In doud versiuni di/ente. Dealtfel, inainte de a cunoaste felul de a picta al lui
Sisley si Pissarro, cu care incontestabil are analogii procedeul de care se serveste .Andreescu
In aceastd vedere de oras (executatd probabil dupd ce le cunoscuse opere/e, în 1884, in pdnza
pe care o adusese ca el din tard Un balciu Jângä Buzälu admisd la Salonul din anal
urmdtor (1879), el se servise tot de o gamd de culori si de un fe/ de a pune pensula, ea a

9-
www.dacoromanica.ro
¡ase pete destul de largi, aproape pdtrate, schitdnd un personaj in cdteva trdsdturi sigure,
intr'o manierel cum numai la Boudin ,ri la cei doi impresionigi intdlnisem. .Accentuezinsd
cd niciunul din cei trei nu pu/use fi cunoscut pe atunci lui Andreescu .,ri cd acest fel de
expresie el Il descoperise singur, printr'o surprinzelloare
Ca ;V Grigorescu, acesta este bine reprezentat in expozitia noastrd. Impreund, ei con-
stitue, aa ic2nd, axa, in jurul cdreia se grupeazd ceilalti. Contemporanii lor sau cei ime-
diat urmdtori sunt departe de a fi produs, in timpul sederii lor mn Franta, opere de valoarea
celor mai sus amintite. Luchian, care fi el a trecut pe la Paris, dupd o perioadd de invdtd-
turd la Miinchen, a lucrat putin in acel interval, sau ceea ce a executat n'a erjuns pelnd
la noi, cu excepfia a doud pdnze extrem de pretioase, de vreme ce ele ne indicd incotro mer-
geau preferintele acestuia : o vedere dela cursele de cai, pe care n'am putut-o avea pentru
expozitie, inspiratd de subiectele similar° ale lui Degas fi tratatd in acelan spirit, ,ri Tinäirà
fat In grldinä dupd Manet, pe care am expus-o, tablou caracteristic pentru marele pictor
francez, dar nu dintre cele mai cunoscute ale acestuia. N. Vermont, M. Simonidy, majales ulti-
mul, care fi-a petrecut tot restul yield in Franta, deseori au pornit in operele lor dela subiecte
franceze. Ei n'au mid importanta lui Luchian, primul mergdnd adesea prea viibil pe
urmele lui Grigorescu, cel de-al doilea asimildndu-se poate prea mult cu mediul francez
In care i-a pldcut sd trdiascd. G. Dem. Mirea, renumitul portretist, a fost adesea un oaspe
al Parisului, la Salonul cdruia trimetea cdnd portretele, and marile sale compozini ca
subiect istoric. Pe unele ftim precis al le-a executat sau, cel putin, cd le-a terminat in Fran,ta.
Ele insel nu porneau dela o inspirafie peisaj sau persoand aparlindnd acelei tdri, ca
exceptia micului dar deliciosului portret de copil, una din lucrdrile capitale ale lui Mirea.
Tot atdt de puternic influentatel de atmosfera francezel, in care-fi desdariefte invd-
tdtura, ca i generafia din care fdceau parte Grigorescu ci Andreescu, este generatia pido-
rilor care se formeazd mn preajma anului 1900, unii ceva mai inainte, altii ca cdfiva ani
mai tdrziu. In ea se numärd cei cdtiva artifti considerati a fi cei mai valoron printre con-
temporani : G. Petrafcu, Tb. Pallady, Stefan Popescu, Jean Steriadi, E. Stoenescu, Iser,
Marius Bunescu, N. DeIrdscu, N. Tonitza, Camil Ressu. Tot nume cu care se mlindrefte
fcoala noastrd ,si care ne dau dreptul sd considerdm contributia Romdniei la pictura seco-
lului al XX-lea ca departe de a fi neglijabild.
Ce este mai instructiv intr'o trecere in revistd, chiar sumard, cum o facem in aceite
reinduri, chiar pornind nkmai dela o parte a operei lor, cea legatd, din punctul de vedere
al inspiratiei, de so/al locuitorii Franni, este diversitatea temperamentelor celor mai
sus mentionati. Aceastd diversitate de temperament, chiar atunci cdnd pornefte dela teme,
mai mult sau mai putin asemdndtoare, mi oblige% sd recurgd la game de culori deosebite, la
compozitii altfel concepute, la un /el de a afterne tonurile, de a se servi de pensuld ,ri de direc-
tia « tufelor», ca adevdrat personal fiecdru. ia. lar atunci cdnd este vorba de un peiserj, tot
conform naturii intime a fiecdruia, unii vor merge sd picteze mn Bretania, in Sudul
Frantei, a,tii in regiunea mjlocie, printre rdurile lenefe ji cdmpiile inflorite ale centrului
in sfdrfit, in orafe. Dar fi aci, Petrafcu, de )5114 va fi atras de poezia pie-
trelor invechite de vreme, a caselor in paiantd ji intr' un pet, in fe/sil sdu un omagiu adus
lui Grigorescu, pe cdnd Pallady, in pálnzele sale pline de /amine% fi de aer, va picta Parisul
In care fi-a petrecut o bund parte a existentei, ca dragoste fi cu fidelitate, sau Sudul in-

www.dacoromanica.ro
sorit, in fund cu mndltirnilc liliachii, cu verdele delicat, ca fisticul, de pe primul plan. Tot
Sudul va reline ci pe Steriadi care, in coloritul ti in felul sdu de a pida, î,si va aminti de
impresionifti, de nitte impresionifti insd care pentru nimic in lume n'ar fi sacrificat desenul.
Pentru noi toti ideia de Fraga este legatd de cea de inteligentd vie ti sclipitoare.De aceea
ni se pare cd ci pentru pictorii nottri imaginile ce au recoltat din contactul lor cu aceastd
minunatd tard nu-s numai fructul observatiei fi al indemZindrii manual°, ci ceva cumult
mai adeinc ori mai subtil, in care s'a pus ceva din inteAgenta fiecdruia. Cine nu vede, de pildd,
at spirit e ascuns in péinzele lui Pallady sau in acelea ale lui Steriadi? Cdtd dragoste de motiv
in cele ale lui Petratcu sau Stefan Popescu! Cdtd pdtrundere psihologicel in portretele lui
Stoenescu! Cc2td pu/ere evocatoare de materialitatea unui peisdj la Iser! cdtd incredere
nu dobdndim fiecare in viitorul scoalei noastre, in darurile celor care ata de bine o repre-
zintd azi, and trecem dela unul la altul, dela peisajele ata de armonios compuse fi strict
desenate ale lui Stefan Popescu sau dela scenele sale orientale din Nordul Africei, acea
Frantd nod, la portretul magistral al contelui de la Foret d'Yvonne sau al profesorului
Papillot, de Eustatiu Stoenescu, la vederile din Vitré, pictate cu o fortel evocatoare in sim-
plicitatea lar admirabild, de Petratcu, la varietatea peisajelor lui Pa/lady, care ne apare ca
unul din cei mai completi peisagitti ai scoalei noastre, la cele ale lui Steriadi sau Ddrdscu,
la cele de un colorit rdsundtor ale lui Iser? Miitzner,ca cele doted vederi pictate in maniera lui
Pissarro, Rodica. Maniu, Marius Bunescu completeazd imaginea ce trebue sd ne rdmelnd
despre meritele genergiei celei mai in arstd, printre pictorii nottri.
Mai tineri deat acettia, Arnold, H. Catargi, Lucian Grigorescu, Miracovici constitue
grupul celor care au cunoscut Franta Mire cele dosed rdzboaie mondiale, dar s'au ardtat tot ala
de simtitori la genial ei ca si inaintatii lar. Este greu sd ne inchipuim acuarele tnai desdartite,
mai pline de poezia spatiului i în acelati timp mai juste cleat acelea ale lui Arnold. Iar
tabloul sdu cu marinarii bretoni nu le e cu nimic inferior. Total e evocat in trds' dturi largi,
simple, dar cu o preciziune si cu o sta`pdnire de sine care fac din aceste notdri, fermecdtoare
opere de arid. Viziunea lui Lucian Grigorescu este poate mai pu/in precise!'; paleta sa este
insd rafinatd varia/ti si de un gust impecabil.
Aldturi de picturd s'au expus cdteva desene, în negru sau colorate. Portretele lui
Pa/lady au inciziunea, latura sarcasticd oarecum a lui Toulouse-Lautrec. lar ateva din
ele pot ji puse aldturi fdrd fricd de acelea ale acestui teribil scrutator de fizionomii, pe drept
considerat ca unul dintre marii desenatori ai epocii noastre.
In peisajele aceluiati, consta/dm din nou acea insutire pe care unii critici o numesc
in literaturti aticism 1i le care nu vdd de ce n'at intrebuinta-o pentru a desemna calitatea
esentiald a acestui pictor, la care gustul, inteligenta, naturalul, simplicitatea mijloacelor
se impreunä in chip titer de armonios ti ala de sugestiv. Desenele lui Stefan P opescu
inchid in ateva unii, alese printre cele ca adevdrat expresive, veden i de orate, monumente,
scene vatute in centrele africane pe care le-a vizitat. Orideateori ne °prim in fata unei
opere iscdlite de acest artist, ea este admirabil pus(' in cadru pentru mullumirea simtului
nostru de echilibru. Mai bogate în detalii, dar tot ata de evocatoare, sunt deseneleD-nei
Cecilia Cutescu-Storck. Din desele ti lungile sale peregrinan, artista a adus totdeauna
lucrdri ce aminteau de monumentele vdzute, executate ca acea energie virile!, ce constitue
calitatea sa incontestabild.

www.dacoromanica.ro
 Aceastd expozitie, instructivd fi pentxu noi Romeinii, ,si pentru prietenii no.,stri Fran-
cezi, a fost vizitatd de un nurar destul de mare de vizitatori. Am considerat util pentru
cine se va ocupa in viitor de relatiile culturale franco-române ca ea sd nu dispard fdrd urme,
atunci and se va inchide. De aceea am tipdrit albumul de fatd, care va rdmagne ca un document
elocvent pentru cei ce vor veni dupd noi. El s'a editat de cdtre Casa Scoalelor, de care Muzeul
Toma Stelian depinde, insd si cu sprijinul Institutului Francez de Inalte Studii, interesat
ca o astfel de publicatie sd pdtrundd calf mai aokinc ,si in Franta. Ii aducem ,ri pe aceastd
cale toate multumirile noastre. Expozitia, ca fi Albumul, sunt o probo a relatiilor de cea
mai stréinsd intimitate culturaM In/re Fran/a ,dRomânia ,si, in intentia noastrd, un omagiu
adus geniului francez, a cdrui lumind s'a revdrsat din bel,rug asupra noastrd, fdand din
noi reprezentanti ai civilizatiei occidentale in acest turmentat Orient.
G. OPRESCU
Directorul Aftezeului

12

www.dacoromanica.ro
 «FRANTA VAZUTA DE PICTORI ROMANI»

Expozilia «Franta vdzutd de pictori romdni» este in primal and un tare/ omagiu
adu.) Frantei, ,ri totdeodatd o dovadd nu mai pu/in mdreatd cd Romdnia define, in domeniul
picturii, anal dintre primele locuri.
Pu,tine Airs; de o sutd de ani incoace, ar putea sd prezinte o asemenea pleiadd de artisti.
Pictura nu este un dar atelt de obisnuit : ea nu se naste sub erice cer fipe erice pdmdnt.
Ea cere conditii istorice bine desltisite; o ordnduire a moravurilor destul de originald, o cali-
tate a atmosferii si mai ales o anume orientare a spiritului, elemente care nu se intdlnesc
intotdeauna In acelasi timp ci in acelasi loc.
Ordnduirea moravurilor : se cere ca o tard sd iubeascd manca manuald, sd o socoteascd
nu numai ca o necesitate vitald, ci ca unul din mijloacele cele mai vrednice de a impodobi
vieata, de a-i ddrui patine% bucutie fi desfdtare. Trebue ca o tard sd fi/e, in plind muncd,
sd-ji aminteascd cdt de insemnatd este o clipd de rägaz, acel rdgaz din care ia fiintd contem-
plati a.
Calitatea atmosferii: se cere un pdmdnt ca trdsäturi line fi totdeodatd puternic desenate,
In care ochiul sd-si poatd auk; un cadru pentru ordnduirea gdndurilor. Acest pdmiint trebue
de asemeni sd fie scdldat intr'un aer care sd reline% fi sd transmitd toate jocurile luminii.
In sfdrsit, o anume cal/tate a spiritului, adicd o inteltgentd cdreia sd-i placd analiza.
Dragostea de picturd presupune dorinta de a pdtrunde oarecum in lduntrul fiintelor si a
lucrurilor. Totdeodatd, dragostea de analizd nu trebue sd uite punctul dela care a pornit,
nu trebue sd piardd din vedere obiectul pe care l-a ales, ca sd putem reconstitui prin mij-
locirea liniilor si a fortnelor ceca ce ochiul a pdtruns.
Aceastd ordnduire a moravurilor, aceastd configuratie a solului, aceastd calitate a spi-
ritului, se intdlnesc deopotrivd, fi cu multe asemändri bare ele, in tdrile noastre, Romdnia
fi Franta. Cum ar fi lost oare cu puling sd nu se stabileascd legdturi frdtesti intro pic-
torii acestor doud patrii?
Aceste legdturi fratesti nu stirbesc insd infra nimic originalitatea fiecdrui artist.
Am aval deseori prilejul de a descepen i o asemdnare tare Grigorescu, Corot si Millet,
Andreescu fi unii impresionisti, in prima len faz d ; iar in zilele noastre, 'titre Steriadi
fi ultima fazd a impresionismului. Cdt despreTeodor Pallady,o prietenie foarte veche, datdnd
incd dela inceputul carierii lor in atelierul lui Gustave Monean, il leagd de Henri Matisse.

- 13 -

www.dacoromanica.ro
 Pictura, o ara a spatiului, astdzi desfiinteazd pentru noi spatiul. Acest pdmdnt al
Frantei, care pentru multi R.omdni este un pdmdnt prieten, a cdrui indepdrtare o simt am
putea spune cbiar ca un exil, trdeste astdzi sub ochii lor.
Cu Grigorescu si Andreescu revedem cdmpurile pddurile dela Fontainebleau fi dela
Barbizon, and umezite de ploile primdverii, and aurite de o dupd-amiazd de toamnd,
cdnd acoperite cu o zdpadd treateare. Cu Steriadi, malurile pline de vieald dela Cassis si
dela Ciotat ddruesc paletei sale culorile cele mai sclipitoare si cele mai rafinate.
Pallady ne dd veden i din inimaParisului Iliac de o inala ji mdreald melancolie, alterndnd
cu veden i dinProventa in care dealuri viorii se inaltd deasupra unei vegetatii palide ca argintul.
Stefan Popescu leagd coastele Bretaniei cu Coasta de Azur, pdtrunzdnd pá'nd in Maroc,
un pdmdnt scump pictorilor dela Delacroix Chassériau incoace.
Iser restitue viguros si so/id cartierele popular° ale Parisului, strada Mouffetard sau
periferia cu uzinele ei, ca i colegul sd'uUtrillo.
Tonitzd desvälue gingdsia zdrilor din Ile de France (si anume, imprejurimile de lá'n,gd
Pontoise) cu minutiozitatea si gratia unui artist din Extremul Orient.
Petrascu se opreste in Bretania, ddnd caselor din Vitré vesnicia constructillor celor
mai trainice.
Stoenescu cerceteazd cbipuri de Francezi si de Franceze, incerand a deslusi semni-
ficatia lor, aceste cbipuri fdcá'nd si ele parte din patrimoniul francez.
Ddrdscu, Henri Catargi, Ludan Grigorescu, urmdresc cu metodd ji cu stiintd aceastd
investigatie a trei'sdturilor caracteristice Frantei.
Se poate ndddjdui foarte mult din partea unui popor cdruia Ii place sd picteze, care
stie sd picteze. A-ti place a pictezi, a sti sd pictezi, presupune o inclinare cdtre gdndire
care îmbldnzeste cbiar inldturd nevoia de violen/d. Ali place sd pictezi, a sti sd pictezi,
dovedeste o curiozitate a ochiului din care creste refiede o simpatie a privirii ; iar and artistul
alege de preferintd ca obiect al studiului sdu un pdouint de care se simte legat prin legdturi
sufletesti, aceastd simpatie a privirii se imbogdteste cu tot ceea ce la réindul ei aduce mima.
Cum ar putea Franta sd nu fie recunoscdtoare pictorilor romdni de a-i fi reprodus
cbipul, nu numai ca o grijd de preciziune de adevdr, dar si ca toatd aceasa simpatie
am putea cbiar spune ca toatd aceastd dragoste, care se dovedeste neapdrat necesard pentru
ca popoarele, ca se'i se poatd cunoaste ca adevdrat.
JEAN MOUTON
Directorul Institutului Francez

14

www.dacoromanica.ro
 TABLA ILUSTRATIILOR
(Table des illustrations)

s. Aman Theodor : Primul atelier al artistului la Paris. (Le premier atelier du peintre, i Paris). Ulciu pe carton.
I. 0,a6o x L. 0,215. Muzeul Aman.
Aman Theodor : Vinatori i zuavi in fata Sebastopolului (a III-a diviziune). (Chasseurs et zouaves dcvant
Sebastopol). Semnat i datat ¡os in dreapta : Th. Aman, 1855. Uleiu pe pinza. I. 0,555 x L. 0,815. Mu-
zeul Toma Stelian.
Aman Theodor : Vedere dintr'un Parc (Luxembourg). (Le jardin du Luxembourg). Semnat i datat ¡os in
dreapta : Th. Aman, 1878. Uleiu pe lemn. I. 0,240 x L. o,r55. Muzeul Toma Stelian.
Aman Theodor : Femeie in gradina. (Femme dans un jardin). Semnat ¡os in dreapta : Tb. Aman. Uleiu pe
pinza. I. 0,290 x L. 0,210. Col. Dr. N. I. Dona.
Aman Theodor : Atelierul artistului la Paris. (L'atelier du peintre a Paris). Semnat i datat ¡os in dreapta:
Th. Aman, 1856. Uleiu pe lemn. I. 0,325 x L. 0,440. Muzeul Aman.
Aman Theodor : Margine de sat. (Vue d'un village). Semnat ¡os in dreapta : Tb. Aman. Uleiu pe carton. I.
0,186 x L. 0,240. Col. K. H. Zarnbaccian.
Andreescu Ion: Drum de tari in Franta. (Route i la campagne). Uleiu pe pinza. I. 0,940 x 1,450. Muzeul
Kalinderu.
Andreescu Ion: Meri infloriti. (Pommiers en fleur). Semnat jos in dreapta : Andreescu. Uleiu pe pinza. I.
0,290 x 0,385. Muzeul Toma Stelian.
Andreescu Ion : Treierat. (Le battage du blé). Semnat ¡os in dreapta: Andreescu. Uleiu pe lemn. I. 0,230 x L.
0,335. Col. Bincii Nationale a Rominiei.
ro. Andreescu Ion: Peisaj din Franta. (Chemin vicinal, en France). Semnat ¡os in dreapta. Uleiu pe pinza. I.
475 x 205. Muzeul Simu.
Andreescu Ion: lama la Barbizon. (Barbizon pendant la neige). Semnat si datat ¡os in dreapta I. Andrecscu,
1881. Uleiu pe pinza. I. 0,540 x L. o,56o. Col. K. H. Zambaccian.
2. Andreescu Ion: Case de tara. (Maisons i la campagne). Semnat ¡os in dreapta : Andreescu. Uleiu pe lemn.
I. 0,378 x L. 0,270. Col. Bancii Nationale. a Romániei.
13. Andreescu Ion: Peisaj Cu arbori. (Paysage aux arbres) Semnat in pastä, ¡os in dreapta: I. Andreescu Fon-
tainebleau. Uleiu pe carton. I. 0,317 x L. 0,502. Col. Bincii Nationale a Rominiei.
Andreescu Ion: In gradina. (Au jardin). Semnat ¡os in dreapta : Andreescu. Uleiu pe carton. I. 0,17o x
L. 0,255. Muzeul Toma Stelian.
Andreescu Ion: Stejar (studiu). (Le chene). Jos in dreapta cu cemeall: « Semn de recunostinta d-lui N.
Cretulescu Andreescu. Uleiu pe pinza. I. 0,65o x L. 0,488. Muzeul Toma Sterian.
Andreescu Ion: Peisaj. (Paysage). Semnat ¡os in stinga : I. Andreescu. Uleiu pe pinza. I. 0 290 x L. 0,385.
Muzeul Toma Stelian.
Andreescu Ion: Bärbat in costum de epoca. (Portrait d'homme en costume d'époque). Semnat ¡os, in dreapta.
Uleiu pe pinza. Col. Lazar Munteanu.
Andreescu Ion: Femeie in costum de epoca. (Femme en costume d'époque). Semnat i datat ¡os in stinga :
I. Andreescu, Paris, 188r. Uleiu pe lernn. I. 0,35o x L. 0,265. Col. Prof. G. Oprescu.
59. Andreescu Ion: Salciile. (Les saules). Semnat ¡os in dreapta : Andreescu. Uleiu pe pinza. I. o,38o x L. 0,580.
Muzeul Simu.
zo. Andreescu Ion: Coasta de deal. (Colline). Uleiu pe pinza. L 0,435 x L. 0,685. Col. K. H. Zambaccian.

17

www.dacoromanica.ro
21. Andreescu Ion: Peisaj. (Paysage). Uleiu pe panzl. I. 0,210 x L. 0,340. Col. K. H. Zambaccian.
zz. Andreescu Ion : Interior de padure. (Intérieur de forét). Uleiu pe carton I. 0,535 X L. 0,642. Muzeul Toma
Stelian.
23. Andreescu Ion : Margine de sat. (Aspect de hameau). Semnat jos in dreapta: Andreescu. Uleiu pelemn.
I. 0,190 x L. 0,25o. Col. G. CrIciun.
24. Andreescu Ion: Peisaj (Pajiste inverziti cu maci). (Paysage). Semnat si datat jos in dreapta: Andreescu, 881.
Uleiu pe pinza. I. 0,270 x L. 0,480. Muzeul Toma Stelian.
25. Andreescu Ion : « La Grange». Sernnat jos in dreapta: Andreescu. Uleiu pe lemn. I. 0,330 x L. 0,41o. Col,
G. Cticiun.
26. Andree.scu Ion: Drum la marginea lacului. (Chemin au bord du lac). Uleiu pe lemn. I. 0,370 x L. 0,500.
Col. Dr. N. I. Dona.
27. Andreescu Ion: Stincile dela Apremont. (Les rochers d'Apremont). Uleiu pe panza. I. 0,810 x L. 0,655.
Muzeul Toma Stelian.
28. Andreescu Ion: Drum in pIdure. (Chemin dans la forét). Uleiu pe lemn. I. 0,240 x L. 0,185. Col. K. H.
Zambaccian.
29. Andreescu Ion : Model costuTat. (Modéle en costume d'époque). Uleiu pe panza. I. 0,630 x L. 0,520. Col.
K. H. Zambaccian.
30. Andreescu Ion : Margine de padure (Bordure de fo -8t). Semnat jos in dreapta: Andreescu. Ulei pe pinza.
I. 0,170 x L. 0,270. Col. K. H. Zambaccian.
31. Arnold Max W.: Marini. (Marine). Semnat jos in dreapta: M. W. Arnold. Acuarelä. I. 0,305 X L. 0,465.
Propr. artistului.
32. Arnold Max W.: Pescan i bretoni. (Marins bretons). Uleiu pe pinza. I. 0,815 x L. 1,160. Propr. artistului.
33. Arnold Max W.: Marina. (Marine). Semnat jos in stinga: M. W. Arnold. Acuarela. L 0,365 X L. 0,515.
Propr. artistului.
34. Arnold Max W.: Pod peste Sena. (Pont sur la Seine). Semnat jos in dreapta: M. W. Arnold. Acuarela'.
I. 0,370 x L. 0,527. Col. D-nei I. Pillat.
35. Arnold Max W.: Cheiul Senei. (Quai de la Seine). Semnat i datat jos in stinga: M. W. Arnold, Paris,
939. Acuarela. I. 0,325 x L. 0,496. Col. D-nei Teodora Voinescu.
36. Baltazar Abgar : Haimanalele. (Midinettes). Semnat i datat jos in dreapta: A. Balra72t, 1907. Uleiu pe carton.
I. 0,375 X L. 0,460. Muzeul Toma Stelian.
37. Bunescu Marius : Peisaj parizian. (Pont du Chitelet). Semnat jos in dreapta : Bunescu. Uleiu pe pinza. I.
0,380 x L. 0,460. Propr. artistului.
38. Bunescu Marius : Cheiul Senei. (Qual de la Seine). Semnat jos in stinga : Bunesc-u. Uleiu pe carton. I. 0,380 x
L. 0,455. Propr. artistului.
39. Bunescu Marius : Peisaj parizian. (Vue de Paris). Semnat jos in dreapta: Bunescu. Uleiu pe pinzä. I, o,500 x
L. 0,605. Propr. artistului.
40. Brates-Pillat Maria : Vedere din Paris. (Vue de Paris). Semnat jos in stinga : I. Brates-Pillat. Acuarela. I. 0,455 X
L. 0,325. Propr. artistei.
41. Catargi Henri : Clown. Semnat jos in stinga: H. H. Catargi. Uleiu pe pinza. I. 0,455 X L. 0,270. Propr.
artistului.
42. Catargi Henri : Port in Sudul Frantei. (Port dans le Midi). Semnat i datat jos in stinga : H. Catargi. 1923.
Uleiu pe carton. I. 0,380 x L. 0.455. Col. D-nei Pillat-Brates.
43. Cutescu-Storck Cecilia: Bastia (Corsica). (La Corse). Semnat si datat jos in dreapta: 1925, Cecilia Cutescu
Storck. Desen in penitä i acuarela. I. 0,262 x L. 0,375. Propr. artistei.
44. Cutescu-Storck Cecilia: Marsilia (Marseille). Semnat los in dreapta: C. Cutescu Storck. Datat jos in stinga:
Marsilia 1925. Deseo cu pensula in peniti i laviu. I. 0,271 x L. 0,367. Propr. artistei.
45. Cutescu-Stork Cecilia: Catcassone. Semnat jos in dreapta: C. Cutescu-Storck. Desén cu pensula si in pe-
Rita., Cll laVill. I. 0,270 x L. 0,376. Propr. artistei.
46. Cutescu-Storck Cecilia: Capeli in Bretania. (Chapelle en Bretagne). Semnat jos in dreapta: C. Cutescu
Storck. Jos in stinga Ghiurrek Bretania. Desen Cu pensula si pastel pe hartie gris. I..0,400 x L. 0,300.
Propr. artistei.
47. Darascu Nicolae: Pregatiri pentru 14 Iulie. (Préparatifs pour le 14 juillet). Semnat i datat jos in dreapta:
N. Darasco, 1914, St. Tropez. Uleiu pe pinza. I. 0,950 x L. 0,850. Col. Arh. _Ernest Doneaud,
48. Cutescu-Storck Cecilia: Côte d'Azur. Semnat jos in stinga: C. Cutzescu Storck. Desen in penita i laviu.
I. 0,270 x L. 0,370. Propr. artistei.
49. Darascu Nicolae: Drum la Saint-Tropez. (Chemin i Saint-Tropez). Semnat i datat jos in dreapta: N. Da-
rasco, 1912, St. Tropez. Uleiu pe pinza. I. 0,470 x L. 0,550. Col. Tudor .Arghezi.
5o. Däräscu Nicolae: Vedere din Saint-Tropez. (Vue de Saint-Tropez). Semnat jos in stinga: Däriscu. Acua-
rela cu urme de di' bune. I. 0,170 X L. 0,245. Col. dr. I. Dejan.

- 18 -

www.dacoromanica.ro
 Darascu Nicolae: Vedere din Saint-Tropez. (Vue de Saint-Tropez). Semnat jos in dreapta: N. Darascu.
Acuarela. I. 0,235 x L. 0,303. Col. Dr. I. Bejan.
Dirascu Nicolae: Vedere din Paris. (Vue de Paris). Semnat çi datat jos in dreapta : N. Darasco Paris 1912.
Uleiu pe panza. I. 0,760 X L. 0,880. Col. Dr. I. Bejan.
Darascu Nicolae: Vedere din Saint-Tropez. (Vue de Saint-Tropez). Semnat i datat jos in dreapta: Da-
rascu, 1913. Acuarela. I. 0,245 X L. 0,315. Col. Arh. Emest Doneaud.
4. Grigorescu Lucian: Martigue. Semnat jos in stanga: L. Grigorescu. Guase vemisata, pe !Artie. I. 0,430 x L.
0,620. Col. Dr. N. I. Dona.
Därascu Nicolae: Vedere din Saint-Tropez. (Vue de Saint-Tropez). Semnat jos in dreapta. Darlscu. Acua-
rela cu urme de creion. I. 0,236 X L. 0,345. Col. Dr. I. Bejan.
Grigorescu Lucian: Cassis . Semnat jos catre mijloc: L. Grigorescu si jos in stanga cu creionul: L. Grigo-
rescu. Guase vemisati si uleiu pe hartie. I. 0,485 X L. 0,640. Col. Dr. Mircea Iliescu.
Grigorescu Lucian: Cassis . Semnat jos in dreapta : L. Grigorescu. Uleiu pe panza. I. 0,470 X L. o,66o.
Col. G. Craciun.
Grigorescu Lucian: Cassis . Semnat jos in stanga : L. Grigorescu. Guase. I. 0,223 x L. 0,305. Col. Prof.
G. Oprescu.
Grigorescu Lucian: Cassis . Semnat jos in stanga : L. Grigorescu. Uleiu pe panza. I. o,65o x L. 0,815. Col.
Isidor Karmitz.
6o. Grigorescu Lucian: Peisaj la Cassis. (Paysagc de Cassis). Semnat jos in stinga, spre mijloc: L. Grigorescu.
Guas : pe hartie. I. 0,485 X L. 0,645. Col. K. H. Zambaccian.
Grigorescu Lucian: Vedere din Cassis. (Vue de Cassis). Semnat jos due mijloc: L. Grigorescu. Uleiu pe
panza. I. o,800 x L. 1,020. Muzeul Toma Stelian.
Grigorescu Nicolae : Un drum in pádure (Fontainebleau). (Chemin dans la forét). Semnat jos in dreapta :
Grigorescu. Uleiu pe carton. I. 0,270 X L. 0,400. Col. G. Craciun.
Grigorescu Nicolae: Peisaj la Fontainebleau. (Paysage de Fontainebleau). Semnat jos in stanga : Grigorescu.
Uleiu pe pinza. I. 0,475 X L. 0,640. Muzeul Simu.
Grigorescu Nicolae: Primul atelier al artistului in Paris. (Premier atelier de l'artiste, A Paris). Semnat jos
In stanga : Grigorescu (pe dos scris cu cemeala : Cel clintaii atelier al meu din Paris din strada Che-
chemidi (sic) 23, 1863. N. Grigorescu, 1873). Uleiu pe pinza. I. 0,325 x L. 0,245. Col. Dr. N. I.Dona.
Grigorescu Nicolae: Intrarea padurii dela Fontainebleau. (L'entrée de la forét de Fontainebleau). Semnat
clatat 1865. Uleiu pe panza. I. 53o x L. 380. Col. K. H. Zambaccian.
Grigorescu Nicolae: Ofiter calare (copie dupl Géricault). (Officier à cheval). Jos in dreapta : Copiat dupa
Gério (sic) Grigorescu. Uleiu pe panza. I. 0,405 x L. 0,325. Muzeul Simu.
63. Grigorescu Nicolae : Paznicul dela Chailly. (Le garde champétre de Chailly). Semnat jos in stinga : Gri-
gorescu. Uleiu pe pinza. I. o,88o x L. 0,720. Col. K. H. Zambaccian.
Grigorescu Nicolae: Paznicul dela Chailly. (Le garde champétre de Chailly). Semnat jos in stfinga: Gri-
gorescu. Uleiu pe pinza. I. 0,490 x L. 0,306. Muzeul Toma Stelian.
Grigorescu Nicolae: Taran din Fontainebleau. (Paysan de Fontainebleau). Semnat jos in dreapta : Gri-
gorescu. Uleiu pe lemn. I. 0,330 x L. 0,225. Muzeul Simu.
Grigorescu Nicolae: Apus de soare la Barbizon. (Couches de soleil à Barbizon). Uleiu pe lemn. I. (3,375 x
L. 0,705. Muzeul Simu.
Grigorescu Nicolae: Mama. (La vallée de la Mame. Semnat jos In stanga si in dreapta : Grigorescu. Uleiu
pe panza. I. 0,370 x L. o,800. Col. Dr. N. I. Dona.
Grigorescu Nicolae in Bretania. (Ferme en Bretagne). Uleiu pe lemn. I. o,35o x L. o,55o. Col.
Bincii Nationale a Romaniei.
Grigorescu Nicolae: Grajd in Normandia. (Ecurie en Normandie). Semnat jos in stinga: Grigorescu. Uleiu
pe lemn. I. 0,310 x L. 0,480. Muzeul Simu.
Grigorescu Nicolae: Sat pe marginea apei. (Village au bord de l'eau). Uleiu pe lemn. I. 0,178 X L. 0,342.
Col. Bincii Nationale a Romaniei.
Grigorescu Nicolae: Marina. (Marine). Semnat jos in dreapta : Grigorescu. Uleiu pe pawl. I. 0,315 x L.
0,545. Col. Bancii Nationale a Rornaniei.
Grigorescu Nicolae: Táranca bretona. (Paysanne Bretonne). Semnat jos in dreapta: Grigorescu. Uleiu pe
panza. I. 0,440 x L. 0,640. Col. Bincii Nationale a Romaniei.
Grigorescu Nicolae: Femeie la mare. (Femme au bord de la mer). Semnat jos in dreapta : Grigorescu. Uleiu
pe panza. I, 0,290 x L. 0,380. Col. Dr. N. I. Dona.
Grigorescu Nicoiae: Un cAläret. (Cavalier). Uleiu pe panza. I. o,i5o x L. 0,235. Col. G. Ciaciun.
Grigorescu Nicolae: Peisaj langa Barbizon. (Paysage de Barbizon). Sernnat jos in dreapta : Grigorescu.
Uleiu pe lemn. I. 0,305 x L. 0,480. Col. Dr. N. I. Dona.
Grigorescu Nicolae: Margine de pidure. (Bordure de fore* Semnat jos in dreapta: Grigorescu. Uleiu pe
lemn. I. 0,185 x L. 0,270. Col. I. Levy.

- 19 -

www.dacoromanica.ro
 Grigorescu Nicolae: &ark' la marginea padurii. (Mare dans la forét). Semnat jos in dreapta: Grigorescu.
Uleiu pe pänza. I. 0,290 x L. 0,450. Muzeul Simu.
Grigorescu Nicolae: Pidurea dela Fontainebleau. (La forét de Fontainebleau). Semnat jos in singa: Gri-
gorescu. Uleiu pe pánza. I. 0,920 x L. 1,380. Muzeul ICalinderu.
Grigorescu Nicolae: Peisaj breton. (Paysage breton). Semnat jos In stinga (f. stets) : Grigorescu. Uleiu pe
lemn. I. 0,310 x L. 0,475. Col. K. H. Zambaccian.
Grigorescu Nicolae : Case la Vitré. (Vieilles maisons à Vitré). Semnat ¡cis in dreapta : Grigorescu. Uleiu pepanzi.
Grigorescu Nicolae: Interior la Vitré. (Intérieur à Vitré). Semnat jos catre mijloc : Grigorescu. tJleiu pe
pfinza. I. 0,780 x L. 0,620. Col. Bancii Nationale a Rominiei.
Grigorescu Nicolae: Cavaler costumat. (Hornme en costume d'époque). Semnat jos in stinga: Grigorescu.
Uleiu pe lemn. I. 0,350 X L. 0,220. Muzeul Simu.
Grigorescu Nicolae: Autoportret din Franta. (Portrait de l'artiste). Uleiu pe pinzi. L 0,285 x L. 0,220.
Col. K. H. Zambaccian.
Grigorescu Nicolae: Printre arbori. (Clairiére). Semnat jos in stänga (cu initiale): N. G. Uleiu pe carton.
I. 0,300 x L. 0,235. Muzeul Simu.
Grigorescu Nicolae : Mica bretonä. (Petite bretonne). Semnat in dreapta jos. Uleiu pe pinza. Colegia regali.
Grigorescu Nicolae: Dona capete. (Deux Cites). Desen in creion estompat. I. o, iii x L. 0,i82. Col. K. H.
Zambaccian.
Grigorescu Nicolae: Cersetor breton. (Mendiant breton). Semnat jos in dreapta: Grigoresco. Uleiu pe
lemn. I. 0,250 x L. o,t6o. Col. D-nei Stefan Popescu.
(2. Grigorescu Nicolae: Femeie In costum Watteau. (Femme en costume Watteau). Seinnat jos in stinga ver-
tical: Grigorescu. Desen in arbune i estompa. I. 0,320 x L. 0,170. Col. K. H. Zambaccian.
Grigorescu Nicolae: Interior la tara, in Franta. (Intérieur à la campagne). Desen in conté pe hiktie cenusie.
I. 0,290 x L. 0,430. Muzeul Toma Stelian.
Grigorescu Nicolae : Spálitorese. (Fernmes battant le linge). Desen in conté pe hár' tie albistruie. I. 0,243 x L.
0,360. Muzeul Toma Stelian.
Grigorescu Nicolae: Nocturna. (Nocturne). Desen in carbune i creta pe har' tie albastrii. I. 0,400 x L. 0,250.
Muzeul Toma Stelian.
Grigorescu Nicolae: Portret. (Portrait). Desen in carbune i creta albâ pc hartie gris. I. 0,316 x L. 0,281.
Col. K. H Zambaccian.
¡ser: Suzanne Caudal. Semnat SUS in dreapta: Iser. Uleiu pe pánza. I, 0,415 x L. 0,330. Col. K. H. Zam-
baccian.
¡ser: Suzanne Caudal. Semnat jos in stänga : Iser. Sanghinii i clrbune. I. 0,610 x L. 0,510. Col. K. H.
Zambaccian.
¡ser: Douarnenez. Semnat i datat jos in dreapta : Iser 33. Uleiu pe pima'. I. 0,500 x L. 0,610. Col. K. H.
Zambaccian.
too. leer: Plaje la St. Malo. (Plage â Saint-Malo). Semnat i datat jos in dreapta: Iser 26. Acuarela. I, 0,495 X L.
0,634. Col. Misu Weinberg.
rot ¡ser: Viaductul dela Auteuil. (Le viaduc d'Auteuil). Semnat jos in dreapta: Let% Guase vemisatii pe carton.
I. 0,463 x L. 0,615. Col. Ing. L. Laserson.
¡ser: Les Sablettes. Semnat jos in dreapta : Iser. Guase. I. 0,28o x L. 0,357. Propr. artistului.
¡ser: Le Revest. Uleiu pe pänzi. I. 0,260 x L. 0,360. Propr. artistului.
¡ser: Boulogne-sur-Seine. Semnat jos in stinga: Iser. Guase vemisati pe hirtie. I. 0,440 x L. 0,585. Col.
K. H. Zambaccian.
Iser : Douarnenez. Semnat jos in dreapta Iser. Uleiu pe panza. I. 0,543 X L. 0,810. Col. C. Neatntu.
¡ser: Peisaj Linga Toulon. (Paysage prés de Toulon). Semnat jos in dreapta: Iser. Guase. I. 0,370 x L. 0,515.
Col. Ing. L. Laserson.
her: St. Malo. Semnat i datat jos In dreapta: Iser St. Malo 1926. AcuareLi. I. 0,298 x L. 0,470. Col. K.
H. Zambaccian.
¡ser: St. Malo. Semnat jos in dreapta: Iser. Acuarela. I. 0,305 x L. 0,480. Col. K. H. Zambaccian.
I 9. ¡ser: Parcul din Toulon. (Le pare de Toulon). Semnat jos in dreapta: Iser. Guase. I. 0,265 X L. 0,357.
Propr. artistului.
110. Iser : Plaje la St. Malo. (Plage à Saint-Malo). Semnat jos in dreapta: Iser. Acuarela. I. 0,316 X L. 0,486.
Propr. artistului.
x tr. ¡ser: 0 curte la Paris. (Une cour à Paris). Semnat jos in stInga: Iser. Guase vernisata. I. 0,65o X L. 0,495.
Col. Misu 'Weinberg.
112. ¡ser: 0 curte la Paris. (Une cour a Paris). Semnat jos in dreapta: ¡ser, Paris. Guaye vemisati. I. 0,615 x L.
0,460. Propr. artistului.
1r3. ¡ser: Douarnenez. Semnat i datat jos in dreapta: Iser 33. Guase vemisati, I. 0,410 x L. 0,315. Col. Misu
Weinberg.

- 20 -
www.dacoromanica.ro
 Iser: La me Mouffetard. Semnat i datat jos in dreapta: Iser 33. Guase vernisati. I. 0,470 X L. 0,380. Col.
Prof. G. Oprescu.
Luchian Stefan: Tânrà femeie intr'o grädinä (inspirati de Manet). (Jenne femme dans un jardin).. Setnnat
j03 in dreapta: Luchian. Uleiu pe pänzà. I. 0,950 x L. 0,565. Col. Ing. L. Laserson.
t16. Maniu Rodica: Golful din Ajaccio. (Le golfe d'Ajaccio). Semnat jos in dreapta: R. Maniu. Al:pare/I. I.
0,325 X L. 0,496. Propr. artistei.
117. Maniu Rodica: « Lavoir» in Bretania. (Lavoir en Bretagne). Semnat ¡os in dreapta: R. Maniu. Uleiu pe
pinzà. I. 0,460 X L. 0,61o. Propr. artistei.
I x8. Maniu Rodica: « Maquis» din Corsica. (Maquis en Corse). Setnnat jos in dreapta: R. Maniu. Acuareti. I.
0,358 x L. 0,49o. Propr. artistei.
119. Maniu Rodica: Douarnenez. Semnat jos in stinga: R. Maniu. Uleiu pe pinzi. I. 0,445 x L. 0,595. Propr.
artistei.
120., Miracovici Paul: Pod peste Sena. (Pont sur la Seine). Semnat jos in stáriga: Paul Miracovici-Paris. Uleiu
pe pinzä. I. 0,495 X L. 0,605. Muzeul Toma Stelian.
tax, Mirea G. D.: Studiu pentru portretul lui Maurice Lecors. (Etude pour un portrait d'enfant). Uleiu Pe
lemn. 1. 0,157 x L. 0,136). Muzeul Toma Stelian.
112. Miltzner Samuel: Vedere din Givemy (dimineata). (Vue de Givemy, le main). Semnat i datat jos in
stinga: 1908. Mutzner. Illeiu pe pánzA. I. 0,5oo x L. 0,61o. Muzeul Simu.
Miitzner Samuel: Vedere din Givemy (seara). (Vue de Giverny, le soir). Semnat jos in dreapta: Mutzner.
Uleiu pe pánd. I. 0,50o x L. 0,61o. Muzeul Simu.
Pallady Theodor: Route de Douarnenez. Semnat jos in dreapta: T. Pallady. Uleiu pe pima'. I. 0,3 80 x L.
0,61o. Col. Dr. Mircea Iliescu.
Pallady Theodor: Vence. In dreapta jos: St. Paul Vence; in stanga jos: St. Paul si monograma artistului.
Desea colorat. I. 0,226 x L. 0,213. Propr. artistului.
t26. Pa/lady Theodor: Colt din atelierul pictorului la Paris. (Coin de ratelier du peintre à Paris). Semnat
lateral, in dreapta: T. Pallady Ulei pe pánza. I. 0,610 x L. 0,5oo. Col. K. H. Zambaccian.
127. Pallady Theodor: Le Pont-Neuf. Semnat lateral in dreapta: T. Pa/lady. Uleu pe carton. I. o,73o X L.
o,600. Col. K. H. Zambaccian.
x28. Pallady Theodor: Cheiul Senei. (Quai de la Seine). Semnat jos in dreapta: T. Pallady. Uleiu pe carton.
I. 0,360 x L. 0,330. Col. K. H. Zambaccian.
129. Pallady Theodor: Saint-Paul. Semnat jos in dreapta cu monograma artistului: T. P. Desea inviorat de
coloare pe hártie. I. 0,295 x L. 0,217. Col. K. H. Zambaccian.
13o. Pallady Theodor: Saint-Paul. Semnat jos in dreapta: T. Pallady. Uleiu pe pinzii. I. o,38o x L. 0,456. Col.
Ing. L. Laserson.
Pallady Theodor: Portretul lui Henri Matisse. (Henri Matisse). Semnat lateral in dreapta cu monograma
artistului: T. P. Datat in stinga jos: Matisse 1939. Desen in penid i pensulä. I. 0,245 X L. 0,204. Col.
K. H. Zambaccian.
Pallady Theodor: Le Pont des Arts. Jos in stinga: Pont des Arts ; semnat jos in dreapta cu monograma
artistului: T. P. Desea Inviorat de coloare pe hártie. I. 0,199 x L. 0,256. Col. K. H. Zambaccian.
Pailady Theodor: Saint-Paul. Semnat i datat jos in dreapta cu monograma artistului: St. Paul, t940, T. P.
Desen inviorat de coloare pe hirtie. I. 0,223 x L. 0,274. Col. K. H. Zambaccian.
Pa/lady Theodor: Notre-Dame de Paris. Semnat jos in dreapta cu monograma artistului: T. P. Guar.
I. 0,265 x L. 0,205. Col. Ing. L. Laseron.
Pallady Theodor: Femeie in galben. (Femme en jaune). Semnat lateral in dreapta: T. Pallady Uleiu pe
carton. I. o,56o x L. 0,450. Col. K. H. Zambaccian.
156. Pallady Theodor: Saint-Paul. Sernnat jos in dreapta: T. Pallady. Uleiu pe pinzi. I. 0,460 x L. 0,380. Col.
K. H. Zarnbaccian.
Pa/lady Theodor: «Les trois fenètres». Semnat i datat jos in dreapta cu monograma artistului: T. P. 36.
Jos co creionul: « Les 3 fenêtres». Desea inviorat de coloare. I. 0,307 x L. 0,256. Col. K.H. Zambaccian.
Pallady Theodor: Femeie in portocaliu. (Femme en orange). Uleiu pe pánzi. I. o,600 X L. 0,485. Col. Em.
Ottulescu.
Pallady Theodor: Femeie in verde. (Femme en vert). Sernnat in dreapta lateral, la mijloc : T.Pallady. Uleiu.
pe pAriza. I. 0,630 X L. 0,525. Col. Em. Ottulescu.
Pallady Theodor: Cheiul Senei. (Quai de la Seine). Semnat jos in dreapta: T. Pallady. Uleiu pe carton.
I. 0,530 x L. 0,670. Col. Dr. N. I. Dona.
z4z, Pallady Theodor: Cheiul Senei. (Quai de la Seine). Sentnat lateral in dreapta: T. Pallady Uleiu pe car-
ton. I. 0,720 x L. o,600. Col. G. Cräciun.
142, Pallady Theodor: La Place Dauphine. Semnat jos in dreapta: T. Pallady. Uleiu pe pinzi. I. lo,6xo x L.
0,50o. Col. K. H. Zambaccian.

_...=. 21

www.dacoromanica.ro
 143. Pallady Theodor: Sainte Victoire. Semnat ¡os in dreapta : T. Pallady. Uleiu pe panza. I. 0,610 x L. 0,50o.
Col. K. H. Zambaccian.
r44. Pallady Theodor: Port Gros. Semnat jos in dreapta : T. Pallady. Uleiu pe pima.. I. 0,375 X -0,45$ L. Col.
Ing. L. Laserson.
Pallady Theodor : Vedere din Brctania. (Vue de Bretagne). Uleiu pe pinza. I. 0,350 x L. 0,380. Col. Ing.
L. Laserson.
Pallady Theodor: Hendaye. Semnat jos in dreapta: T. Pallady. Uleiu pe carton. I. 0,385 x L. 0,450. Col.
Ing. L. Laserson.
Pallady Theodor : Vedere din Paris. (Vue de Paris). Semnat jos in dreapta, cu monograma artistului: T. P.
Jos In dreapta, cu creionul: Ch. E/ysées, après la démolition de 1'1164d de Marsan. Desen in creion,
acuarelat, pe 'Artie gälbuie. I. 0,165 x L. 0,212. Muzeul Toma Stelian.
Pallady Theodor : Cheiul Senei. (Quai de la Seine). Uleiu pe carton. I. 0,610 x L. 0,490. Propr. artistului.
Pallady Theodor : Sainte-Victoire. Jos in dreapta: J. 504.12. Uleiu pe pinza. I. 0,607 XL. 0,5oo. Col. G.
Craciun.
75o. Pallady Theodor: Saint-Paul. Jos in dreapta : Vers la Colle (sic) §i monograma artistului: T. P. Desen co-
lorat. I. 0,205 x L. 0,235. Propr. artistului.
15r. Pallady Theodor : Pod peste Sena. (Pont sur la Seine). Uleiu pe carton. I. o,600 x L. 0,52o. Col. Dr. N.
I. Dona.
Pallady Theodor : Portretul lui Poiret. (Portrait de Poiret). Jos cu creionul : en déshabillant son époque Poiret.
Semnat lateral in dreapta cu monograma artistului: T. P. Deseo inviorat de coloare pe hank. I. o,x75 X
L. o,13o. Col. K. H. Zambaccian.
Pallady Theodor : « Au touriste» (portret). Jos « au touriste» i semnatura cu monograma artistului : T. P.
Deseo inviorat de coloare. I. 0,264 x L. 0,190. Col. K. H. Zambaccian.
Pallady Theodor : Portretul lui Henri Matisse. (Henri Matisse). Jos : Matisse T. P., dedesubt o rue de L'E-
peron 1929». Desea in creion, pe hirtie. I. 0,158 x L. 0,138. Col. K. H. Zambaccian.
r55. Pallady Theodor : Beduin (Autoportret). (Portrait de l'artiste ca bédouin). Semnat cu initialele jos in dreapta :
T. P. Desen. Col. K. H. Zambaccian.
156. Petrascu George : Rest medieval la Senlis. (Ruines du Moyen-Age à Senlis). Sernnat ì datat jos in dreapta :
Senlis, Iulie 936 G. Petrascu. Uleiu pe I. 0,330 x L. 0,460. Proprietatea artistului.
x57. Petrascu George: Catedrala din Senlis. (La Cathédrale de Senlis). Semnat i datat jos in stánga : G. Petrascu
Serdis Iulie 932. Uleiu pe pinzä. I. 0,460 x L. 0,550. Propr. artistului.
Petraseu George: Efect de noapte la Vitré. (Etter de nuit à Vitré). Semnat i datat jos in dreapta : G. Pe-
trascu 924. Uleiu pe pinza. I. 0,485 x L. 0,385. Col. Misu Weinberg.
Petrascu George: Case la Vitré. (Maisons A Vitré). Semnat i datat jos In stänga. G. Petrascu 921. Uleiu pe
carton. I. 0,460 x L. 0,385. Co]. Dr. N. I. Dona.
16o. Petrascu George: Case la Vitré. (Maisons à Vitré). Semnat si datat jos in stánga : G. Petrascu Vitré, 1922.
Uleiu pe carton. I. 0,410 x L. 0,325. Col. Ing. L. Lascrson.
161. Petrascu George: Morlaix. Semnat jos in clreapta : G. Petrascu. Uleiu pe lemn. I. 0,280 x L. o,r80. Col.
K. H. Zambaccian.
r62. Petrascu George: Montreuil. Semnat i datat jos in stánga : Montreuil-s mer 900 George Petrascu. Uleiu
pe pinzA. I. 0,400 x L. 0,270. Col. Dr. N. I. Dona.
163. Petrascu George: Ruine la Vitré. (Ruines A Vitré). Setrmat jos in dreapta : G. Petrascu. TJleiu pe pinza.
I. 0,550 x L. 0,430. Col. D-rei Nedelcovici.
x64. Petrascu George: Ruine la Senlis. (Ruines à Senlis) Semnat i datat jos in dreapta: G. Petrascu 1939. Acua-
rela cu urme de cárbune. I. 0,240 x L. 0,340. Col. Ing. L. Laserson.
Petrascu George: Case la Senlis. (Maisons a Senlis). Semnat jos in stänga. G. Petrascu. Uleiu pe pinza.
I. 0,460 x L. 0,550. Propr. artistului.
Petrascu George: Case la Vitré. (Maisons A Vitt-6). Semnat si datat jos In stánga: G. Petrascu 1921 Vitré.
Uleiu pe pinza. Col. V. Prodanof.
Petrascu George: Case la Vitré. (Maisons a Vitré). Semnat i datat jos in dreapta : Georges Petrascu 901
Vitré. Uleiu pe pinza. I. 0,550 X L. 0,460. Muzeul Toma Stelian.
r68. Petrascu George: Catedrala din Senlis. (La cathédrale de Senlis). Semnat i datat jos in dreapta. : G.Petrascu
Senlis 932 Iulie. Uleiu pe pAnzà.'. Col. A. S. R. Principelui Nicolae).
Petrascu George: Marsilia. (Marseille). Semnat jos in stanga : G. Petrascu. Deseo in tus, penità i pensulä,
pe battle chamois. I. 0,275 x L. 0,300. Col. K. H. Zambaccian.
Popescu Stefan : La cafenea. (Café arabe). Semnat jos in dreapta St. Popescu. Uleiu pe lemn I. 0,380 x
L. 0,535. Col. Prof. Dr. C. Ionescu-Mihäesti.
171. Popescu Stefan: Povestitorul. (Le Conteur arabe). Semnat i datat jos in stánga : 5t. Popescu 29. Uleiu pe
pinza. I. 0,5oo x L. o,65o. Muzeul Toma Stelian.

- 22 -
www.dacoromanica.ro
 Popescu Stefan: Villefranche. Semnat jos in stänga: St. Popescu. Uleiu pe panzA. I. o,7oo x L. 1,000.
Col. I. Lugosianu.
Popescu Stefan: Easlini la Beaulieu. (Oliviers A Beaulieu). Semnat jos in stArga: St. Popescu. Uleiu pc
panzg. I. 0,650 x L. 0,500. Col. Modianu.
Popescu Stefan: La Cap-Ferrat. (Le Cap-Ferrat). Semnat §i datat jos in stAnga: St. Popescu 28. Uleiu pe
panzA. I. 0,500 X L. 0,650. Propr. autorului.
Popescu Stefan: Fum de goemons. (Fumée de goemons). Semnat jos in dreapta: St. Popescu. Uleiu pe
pAnzà. I. 0,500 x L. 0,650. Propr. artistului.
Popescu Stefan: Villefranche. Semnat §i datat jos in dreapta: St. Popescu 24. Uleiu pe panzl. I. 0,5oo x L.
0,650. Col. Iosif Capriel.
Popescu Stefan: Nisa (Nice). Semnat qi datat jos -in stanga: St. Popescu 24. Uleiu pe pAn7ä. I. 0,50o X L.
0,650. Col. Gr. GrA111:1TiCeSC11.
Popescu Stefan: Steagurile verzi. (Les étendards ven-s). Semnat jos in stanga: St. Popescu. Uleiu pe lemn.
I. 0,270 X L. 0,350. I/:uzeul Toma Stelian.
Popescu Stefan: Marabout. Semnat jos in dreapta: St. Popescu Tunis. Tempera pe hArtie. I. 0,60o x L.
0,750. Col. Gr. GrimAticescu.
18o, Popescu Stefan: StradA in Constantine. (Rue A Constantine). Semnat jos in stinga: t. Popescu. Uleiu pe
panzA. I. 0,5oo x L. 0,650. Muzeul Toma Stelian.
181. Popescu Stefan: Casa provensali. (Maison provençale). Semnat §i datat jos in dreapta : St. Popescu 28. Uleiu
pe panzA. I. 0,500 x L. 0,650. Muzeul Toma Stelian.
x82. Popescu Stefan: La negustorul de curmale. (Chez le marchand de dattes). Semnat §i datat jos in stanga:
t. Popescu 29. Tempera pe carton. I. 0,465 X L. 0,370. Muzeul Toma Stellar'.
Popescu Stefan: Stradi in Constantine. (Rue A Constantine). Semnat jos in stanga: St. Popescu. Desen Cu
condeiu de trestie §i laviu. Col. N. Titulescu.
Popescu Stefan : La Constantine. (Constantine). Semnat jos in dreapta : St. Popescu. Uleiu pe pinza. I. 0,500 x
L. 0,650. Propr. autorului.
Popescu Stefan: La ocean. (Au bord de l'océan). Semnat §i datat ¡os in dreapta: St. Popescu 28. Uleiu pe
pAnzA. I. 0,500 X L. 0,650. Propr. autorului.
Popescu Stefan: Eze-sur-Mer. Semnat §i datat jos in dreapta: St. Popescu 21-Eze s. mer. Desen in tu § cu
condeiu de trestie pe hArtie galbuie. I. 0,197 x L. 0,267. Propr. artistului.
Popescu Stefan: StAnci la Belle-he. (Rochers A Belle-he). Semnat §i datat ¡os in dreapta: St..Popescu 5928.
Acuarell. I. 0,370 X L. 0,523. Col. D-nei Anton Stoenescu.
Popescu Stefan: Marocan din Marrakech. (Marocain de Marrakech). Semnat §i datat jos in dreapta: St. P.
Marrakech 29. Desen cu condeiu de trestie §i laviu de tul. I. 0,243 X L. 0,236. Col. Prof. G. Oprescu.
Popescu Stefan: Barbier la Meknes. (Barbier à Meknes). Semnat §i datat jos in dreapta: St. Popescu 29
Meknes. Laviu de tu § §i acuarelá pe carton. I. 0,265 X L. 0,200. Muzeul Toma Stelian.
Popescu Stefan: St. Sylvestre. Nice. Semnat jos in stAnga: St. Popescu. Desen in tul Cu condeiu de trestie.
I, 0,256 x L, 0,207. Propr. artistului.
Popescu Stefan: St. Sylvestre-Nice. Semnat jos in stanga: St. Popescu. Desen in tul cu condeiu de trestie.
I. 0,188 X L. 0,255. Propr. artistului.
Popescu Stefan: Strac15. in Constantine. (Rue A Constantine). Semnat jos in stinga: St. Popescu-Constantine,
Desen in tu § cu condeiu de trestie. I. 0,232 x L. 0,584. Muzeul Toma Stelian.
Popescu Stefan: Noirmoutier, Semnat §i datat jos in stânga: St. Popescu 28; jos in dreapta: Noirmoutier.
Desen in tul cu condeiu de trestie. I. 0,136 x L. 0,186. Muzeul Toma Stelian.
Popescu Stefan: Avignon. Semnat ¡os in dreapta: Avignon. St. Popescu; stanga jos: Avignon. Desen in
tu § cu condeiu de trestie. I. 0,136 x L. 0,225. Propr. attistului.
Popescu Stefan: In Midi. (Dans le Midi). Semnat ¡os In dreapta: St. Popescu. Desen in tul cu ,condelu
de trestie, I. 0,126 X L. 0081. Propr. artistulul.
Popescu Stefan: FermA provensala. (Ferme provençale). Semnat jos in stánga: St. Popeseu. Desen in tu§
cu condeiu de trestie. I. 0,15o X L. 0,255. Propr. artistului.
Popescu Stefan: Foaie de studii-Marocani §i cAmile la Marrakech. (Feuille d'étude - Marocains
chameaux A Marrakech). Semnat §i datat jos in stanga: St. Popescu- 29 -Marrakech. Desen cu
condeiu de trestie §i laviu de tu § pe carton. I. 0,262 X L. 0,345. Muzeul Toma Stelian.
Popescu Stefan: La Rochelle. Semnat §i datat jos in stAnga: St. Popescu -La Rochelle - 28. Desen in
tul cu condeiu de trestie pe carton. I, 0,344 X L. 0,265. Muzeul Toma Stelian.
Simonidi Mihail: Victor Hugo. Uleiu pe lemn I 0,350 x L. o,z7o. Muzeul Toma Stelian.
Simonidi Mihail: Portretul sotiei artistului. (La femme de l'artiste). Semnat jos in dreapta: M. Simonidi.
Uleiu pe lemn. I. 0,410 x L. 0,305. Col. J. Berkowitz.
Simonidi Mihail: -Arm de mare in Bretania. (Bord de mer en Bretagne). Semnat §i datat jos in stinga:
Simonidi 30. Uleiu pe pinza. I. 0,5o° X L. 0,650. Col. N. Tabacovici.

- 23 -

www.dacoromanica.ro
 Simonidi Mihail: Tirm de mare In Bretania. (Bord de mer en Bretagne). Semnat i datat ¡os in dreapta :
Simonidi 1924. Uleiu pe pfinza. I. 0,380 x L. 0,55o. Col. G. CrAciun.
Steriadl Jean Al.: Auxerre. Semnat i datat jos in dreapta Steriadi 936. Uleiu pe carton. I. 0,460 x L.
0,6xo. Col. G. CrIciun.
Steriadi Jean Al. : Cassis. Semnat i datat jos in dreapta: Steriadi 933. Uleiu pe pánza. I. 0,60o x L. 0,805.
Col. K. H. Zambaccian.
Steriadi Jean Al. : Cassis. Semnat i datat jos in dreapta : Steriadi 933. Uleiu pe ping. I. 0,60o x L. 0,805.
Col. Prof. G. Oprescu.
zo6. Steriadi Jean AL : Cassis. Semnat i datat jos in dreapta : Steriadi 933. Uleiu pe panzi. I. 0,375 X L. 0,460.
Col. Dr. Eftimescu.
Steriadi Jean AL: Cassis. Uleiu pe panzä. I. 0,50o x L. 0,650. Col. Prof. Dr. C. Ionescu-Milgesti.
Steriadi Jean Al.: Auxerre. Sernnat jos in dreapta: J. Al. Steriadi. Uleiu pe carton. I. 0,460 x L. 0,6to.
Col. S. erbescu.
Steriadi Jean Al.: Cassis. Setnnat çi datat ¡os in dreapta : Steriadi 933. Uleiu pe panza. I. 0,500 x L. o,650.
Col. G. Craciun.
21o. Steriadi Jean Al.: La Ciotat. Uleiu pe panza. I. 055,0 x L. o,65o. Col. N. Tabacovici.
Steriadi Jean AL: Roskoff. Setnnat i datat ¡os in dreapta : Jean Al. Steriadi 28 Roskoff. Guase pe carton.
I. 0,520 x L. 0,695. Col. Isidor Kartnitz.
212. Steriadi Jean Al.: Peisaj de deal in Franta. (Paysage de collines en France). Senmat cj datat ¡os in dreapta :
Steriadi 936. Uleiu pe pinza. I. o,38o x L. 0,460. Col. G. Craciun.
Steriadi Jean Al.: Cassis. Semnat çi datat ¡os in dreapta: Steriadi 933. Uleiu pe pima. I. 0,365 X L. 0,440.
Col. Isidor ICarmitz.
Steriadi Jean Al.: Vedere din La Ciotat. (Vue de La Ciotat). Semnat si datat ¡os in dreapta : Steriadi 933.
Uleiu pe panza. I. o,600 x L. 0,805. Col. Isidor Karmitz.
Steriadi Jean Al.: Farul din La Ciotat. (Le phare de La Ciotat). Semnat si datat jos in dreapta : Steriad
933. Desert colorat. I. 0,200 x L. 0,260. Col. Prof. M. Ciuca.
Stoenescu Eustatiu : Cheiurile la Paris. (Les quais de Paris). Semnat si datat ¡os in stinga : E. Stoenescu
1937. Uleiu pe carton. I. 0,533 x L. 0,702. Col. T. Solacolu.
Stoenescu Eustatiu: Colivia (Paris, le 14 juillet). (La cage). Semnat i datat jos in dreapta : Stoenescu 1937.
Uleiu pe carton. I. 0,765 x L. 0,520. Col. D-nei Irina Procopiu.
118. Stoenescu Eustatiu : Portretul Contelui de la Forest d'Yvonne. (Le cornte de la Forèt d'Yvonne). Semnat
¡os in dreapta : Stoenescu. Uleiu pe pinza. I. 0,835 x L. 0,630. Col. Principesei V. Mavrocordat.
Stoenescu Eustatiu Profesorul Papillot. (Le professeur Papillot). Semnat ¡os la mijloc : E. Stoenescu. Uleiu
pe panza. I. ;too x L. 0,81o. Col. A. S. R. Principelui Nicolae.
220. Stoenescu Eustatiu: Lisbeth de Trégastel. Uleiu pe panza. I. 0,630 X L. 0,493. Col. A. S. R. Principelui
Nicolae.
alt. Stoenescu Eustatiu: Baroana de Bernadotte co fetita. (La baronne Bernadotte avec sa filie). Semnat si
datat ¡os in stinga : E. Stoenescu 1945. Uleiu pe panza. I. 0,912 X L. 0,730. Col. Baronului de Bernadotte.
Stoenescu Eustatiu : Portret de fetiti. (Portrait de filette). Semnat ¡os in stanga : Stoenescu. Uleiu pe panza.
I. 0,635 X L. 0,470. Col. A. S. R. Principelui Nicolae.
Stoenescu Eustatiu: Ducele de Lespare. (Le duc de Lespare). Uleiu pe carton. I. 0,62o x L. 0,325. Propr.
artistului.
Stoenescu Eustatiu : Procesiune in Bretania. (Procession en Bretagne). Semnat jos in stanga : Stoenescu.
Uleiu pe lema. I. o,z7o X L. 0,480. Col. A. S. R. Principelui Nicolae.
Stoenescu Eustatiu : Loctudy pe maree joasa. (Loctudy à marée basse). Semnat ¡os in stinga: Stoenescu.
Uleiu pe carton. I. 0,480 X L. 0,630. Col. A. S. R. Principelui Nicolae.
Stoenescu Eustatiu: Portretul D-nei Muselier. (Portrait de M-me Muselier). Semnat jos in dreapta : E. Gr.
Stoenesco; datat ¡os in stir' iga : Paris 1913. Uleiu pe panza, I. 0,920 x L. 0,730. Col. D-nei Oromolu.
Stoenescu Eustatiu: In port la Loctudy. (Vue du port de Loctudy) Setnnat ¡os in dreapta: Stoenescu.
Uleiu pe carton. I. 0,480 X L. 0,630. Col. A. S. R. Principele Nicolae.
Vermont Nicolae : Le Pont-Neuf. Semnat si datat ¡os in dreapta : Vertnont 1926 Paris. Uleiu pe kmn. I. 0,154 x
L. 0,240. Col. familiei artistului.

- 24 -

www.dacoromanica.ro
PLAN$ELE
(LES ILLUSTRATIONS)

www.dacoromanica.ro
 :._

t. Aman T heodor : Primul atelier al artistului la Paris. (Le premier atelier du peintre, A. Paris).
Muzeul Aman.

,,

z. Aman T heodor : VânItori §i zuavi in fata Sevastopolului (a III-a diviziune). (Chasseurs et zouaves
devant Sébastopol).
Muzeul Toma Stelian.

www.dacoromanica.ro
 ,9,,a.r.
lì

. _
_

3. Aman Theodor: Vedere dintfun parc (Luxembourg). (Le jardin du Luxembourg).

Mezeul Tema Sella.

www.dacoromanica.ro
4. Aman Theodor e Femeie in grädinl. (Femme dans un jardin).
Col. Dr. N. I. Dona.

www.dacoromanica.ro
 -
5. Aman Theodor : Atelierul artistului la Paris. (L'Atelier du peintre, a. Paris).
Muzeul Aman,

"-

6. Aman Theodor : Margine de sat. (Vue d'un village).

Col. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
 - , n

.°
Cr, r.A., , WaR
" -

.7 re

-., -
-

"

- -v.' F.?
'
' °

'51A6$
7. Andreescu Ion Drum de tad in Franta. (Route A la campagne).
Muzeul Kafinderu.

8. Andres cu Ion: Meri infloriti. (Pommiers en fleur).

Muzeul Toma Stelfan.

www.dacoromanica.ro
 TI

.1

9. Andreescu ron: Treierat. (Le battage du blé).

Col. 131nc1i Nationale a Rominiel.

www.dacoromanica.ro
 i
-

.,2 . aL,

Vilr:7-1. -,. -
sitt÷iw-irrtr-4
WI' iit..,..
r,'.. , ';',, 'n -4:,-
t " ,,- :.-....22,Pir:,,, ,
-----'
2..oo,
lic 4.4.. r , _
n ,
.

'
,,
,""-
1rt.
%.,. '
.;:l.,

..i4.1.P.W,;-- -i,,., ..:._ '--- cr ' ... ' ' a,

. . ,..
s

...,. °F -,..., ' 1[7, 41 - T ='-' ='. ...:e

- ' '.:4 -' - R. itt ...-
' 6 . ' ,7 ^
+

,- -

_ .0 .. * ..- ,
- t? 4`
-,,. of
. ut 2 -

. ''...;. % r-, ..,_.

' ' 4+

.--,;*A-- u..'z.' '''.ii

, ''41154.L.Le.i.vi4;

io. Andreescu Ion : Peisaj din Franta. (Chemin vicinal, en France).

Mts.eul sit6.

www.dacoromanica.ro
tr. Andreescu Ion : lama la Barbizon. (Barbizon pendant l'hiver ou Barbizon sous la neige).
www.dacoromanica.ro Col. K. H. Zambacciap.
12. Andreeseu Ion : Case de tari. (Maisons i la campagne).
Col. BAncii_Nationale a RomAnlek.,

www.dacoromanica.ro
13. Andreescu Ion: Peisaj cu arbori. (Paysage aux arbres).
Bancii Nationale a Rominld.

www.dacoromanica.ro
r4. Andreescu Ion : In grädinä. (Au jardin).
Muzeul Torna Stelian.

www.dacoromanica.ro
 1r
' .. .
-

A, li'ZII.

.
,-,

15. Andreescu Ion: Stejar. (Le chéne).

' '''

.4,51.0i

',;. ''''
..,....,,,,,
`''''''

,,.., i,;:, ,-
_, ...t.
07,
,.,
i+

..,-.

9,,
,,,,,e.
.:.
-. ,.,4.' - -.1,
.

e'
e,

Muzeul Toma Stelian.

',..

"

..
'
*-.

'Ai i, s,

..,...
ct/: ,,,,
-
,

._

r
Ç;
,

.,

www.dacoromanica.ro
16. Anireescu Ion: Peisaj (Paysage).
Mmeul Toma Stelian.

www.dacoromanica.ro
 ,

=GI

- r;:f
414::

17. Andreescu Ion : Personaj in costum Louis X111. (Personnage en costume

Louis XDI).
Col. Lazgr Muntaanu.

www.dacoromanica.ro
18. Andreescu Ion ; Femeie in costum de epoca. (Femme en costurne d'époque).
Col. Prof. G. Oprescu.

www.dacoromanica.ro
 r. Andreescu Ion: Salciile. (Les saules).
Muuul Sinau.

www.dacoromanica.ro
 ',: 71-,,,r..,. .,:,;Awfht--,,,,. -
r. .,
", ..! : 11 6'
'' '
.. . -, -' -4. 4 , ' , ,

,
-
.

'

0;
".!

t3
. !
rfi.
01. "3.

- .-I mi. e.r.k.

20. Andreescu Coastä de deal. (Pavsage dans les collines).

Col. K. H. Zambactian.

www.dacoromanica.ro
 zx. Andreescu Ion : Peisaj. (Paysage).
Col. K. H. Zambacelan.

www.dacoromanica.ro
 - 1 113 nt ,,
'-k* P1. L4.3.'' .,,V). ". -qt, ... . j
iv**
. ... ,. . ,er .4f'
V-'
'
, ' ,,''.4-. le 6'11;4
.
,i..r;
.,te:,=
=n
'
R, .. . , r,
.

, '

1
"e

- e ,
22. Andreescu Ion : Interior de Wore. antérieur de fore*
Muzeul Toma Stelian.

www.dacoromanica.ro
 23. Andreesru ton; Margine de sat. (Aspect de hameau). _
Col. G. CiAciun.

24. Andreescu len: Peisaj. (Pajiste inverzità cu maci). (Paysage).

Muzeul Toma Steltan.
www.dacoromanica.ro
 25. Andreescu Ion: o La Grange».
Col. Grríin

26. Andreescu Ion : Drum la marginea lacului. (Chemin au bord du lac).

Col. Dr. N. L Dona.
www.dacoromanica.ro
27. Andreescu Ion : Stálicile dela Apremont. (Les'ioehett d'Apremont).
Muzeul Toma Stellan.

www.dacoromanica.ro
 ,

il
-

z8. Andreescu Ion : Drum in pädure. (Chemin dans la forét).

Col. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
29. Andreescu Ion : Model costumat. (Modele en costume &époque).
Col. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
30. Andreescu Ion : Margine de radure. (Bordure de forét).
Col. K. H. Zambaccian..

www.dacoromanica.ro
 31. Arnold Max 7: Marina. (Marine).
propz. ortutaTui.

.1(
o' _

.;°
4,...*"0

._
P.
.

32. Arnold Max IV.: Pescari bretoni. (Matins bretons).

Propr. artietulut.

www.dacoromanica.ro
 4

33. Arnold Max IV.: MarinI. (Marine)

Propr. artietulul.

34. Arnold Max IV.: Pod peste Sena. (Pont sur la Seine).
Col. D-nei I. Mat.

www.dacoromanica.ro
35. Arnold Max TV.: Cheiul Senei. (Quai de la Seine).
Col. D-nei Teodora VoInesets.

www.dacoromanica.ro
 36. Baltazar Abgar: Haimanalele. (Midinettes).
Mureul Toma Stollen.

37. Bunescu Mariu s: Peisaj parizian. (Le Pont du Chitelet).

Propr. artistului.

www.dacoromanica.ro
38. Bunescu Marius: Clieiul Senei. (Quai de la Seine).
Propr. artistului.

www.dacoromanica.ro
 *
. r 7:'
2 *.- .
' ''' ' ' - It
011m-. -
- - 4_
. .7.
.,
.
...... ....
....,x..., ,A,
a, -
.

.
. . .- e.'
l''.: *-
' ;-f :id I.A
;6
4'6'

." 41#43-`v
r

,..it 1 , ,
0 , .. . .,, 12F+74 --.1F--,...10...'
"-- ,_
47-..; ":- a
gr -
4 --, ,
' -

,
., '

4-,1- t7 , ',-,
..,, 7. ,

,,"L., ' ...

',.. 1

;le

. . la
..,. !'0
..,,",75,-
0 -
°
,.
e
n ;
- ., ' " .4r
'7 '
.
,
...
..,

.
`Ma - ', ..,
It ,5 L I . , ,
-1

.,,.
: ' .4 a , g. -°
'
,
r
,,,,44
'
..., c,
.
'h
' ,..° ' '
2k
, , ; 6.,c 5- , g,"-I''
..1,,,,,,
'.' - ' tl. .P. .
o0.

..:,.`-..,v-kt
'
'.,
n
...

,..
3-
:
Ile 4a ,'

r.
i.,
,

3-r ,
o --. .
, ., ,
el 1

.4. zw., 7
ii's - ,eY.
' r '. " '', . - ;9.
-V' -

...,,,...f,4i
, 'tA'ri,,-71 ., _
c.
,

,,,W.. Am*.
V .": k:- .,
,
f" .....
-

.
,Wri 11Z
`-fk47. V
''
tie ,
,..A. ._
7=, .,,' 1
-,--11-:,,- k.-.- .J' ' tr,21;
39. Bunescu Marius : Peisai parizian. (Vue de Paris).
Propr. artistului.

www.dacoromanica.ro
 -.

46:-.13rate,r-Pil1at Maria : Vedcrc din Paris. (Vue de Paris).

Propr. artistei.

www.dacoromanica.ro
41. Catargi Henri : Clown.
Pop. artistula

www.dacoromanica.ro
 4,1E

42. Catargi Henri : Port in Sudul Frantei. (Port dans le Midi).

Col. D-nei Pillat-Brete§.

,.,

,....-... -/..,V ,..,\ .

I 1.1.k....-
f '1 IV- 1

., 'i
17 orf , ii . . oi

ITo i..
i

,
p al .. -1''',
4,,,..k_t. V
--.113 ..,,p. .

' t ^".#1P:
,

a aeXil
,=
.-

?..9. '
..", 9 ........ .

" t k37.-

.
°
. I

e'
. .

"

43. Cufescu-Storck Cecilia : Bastia (Corsica). (La Corse).

Prop, artletei.
www.dacoromanica.ro
 -

-
,, . tj.-

'It' it 1111
1.

'
,r r
rc 41 3
, - , *- .
.r.i $ ...
.
° .
, ;.C.q: ' ,.
.
4i..
.
,'il
.....,
441
, :. . .^:: . ... ' .7,7: .7, 7 - - - " '
- -4, --- , '
-
.,
i'.,-, ;,-,- --,--e-7'°7 634-4...,i,v-47,''''.'7.ql. ',,,f;r7.m!a
-

r .... ,
-
tl...i.i.o.i.N ' ..'1V=1,*

), - .
.
eCr \-Z..77.4ti .1 '47rT":4
w-,' : At - -
.

44, Cutescu-Storck Cecilia : Marsilia. (Marseille).

PrOpr. artiste'.

, -

411' . I

r-fiAs 21A ..e.fil

',A
- - e. iat 4
Lei t '1.41

r
I

- -"PC kl-1.1 1

r:rr, WO.

= _ - ' aii -'-Jr ,

94.11)"%;
tri y

o
,

, '.-i. , -. ... 42
Air . 3

t
-,,, N

r.' , '''t k ..' : - Pi'

LA '-
L. ".,....._:, ,.........40 n

LI ,A : .,
__,
,; ,.
:.,:,...3 ., 6 , !
I*" , ,
r... a.4 a*
- .....' =' V.: im , '
V'
- ...
,67,14.10
'-°Lb --
° AO',' ,..,' ''..
.I.
V.,- tl. ,., .

c ... -410,
:-
Mr
r .,,,

45. Culescu-Storck Cecilia : Carcassonne.

Propr. artiste'.
www.dacoromanica.ro
46. Cutescu,Storck Cecilia: Capell in Bretania. (Chapelle en Bretagne).
Prop, artiste'.

www.dacoromanica.ro
47. Deirdre-a Nicolae : PregItiri pentru 14 lulie. (Préparatifs pour le 14 Juillet).
Col. Arh. Ernest Doneaud

www.dacoromanica.ro
 48. Cufescu-Storck Cecilia: Ce,te_d'Azur.
Propr. artistei.

49. DcIrdscu Nicolae : Drum la Saint-Tropez. (Chemin A Saint-Tropez).

Qol. Tudor Arghezl.
www.dacoromanica.ro
 5 0. Ddräscu Nicolcie : Vedere din Saint-Tropez. (Vue de Saint-Tropez).
Col. Dr. I. BeJan.

"Ir. i; .¡V-.
i i., - 3=

I 6,,,,..t.'zk.f .,-PA' 16 4. '

'''ii --.,. w

...- -7'-.A, o '--'

*VP
..._.
I
,.- vI*12,
..i,,,.. ...,, -6....,:,4,....e-
..,

.,....,- . A,,,d VA . tg % k. fk' _At

, .

(,_
) ,,
'f% J. I '',
I--

I ke
NA-
i

4[
I
't .., 1 1 rf
,6 ,,j 1 ''' -
11_4
., - '''' .4'
T' '

t
k,
t ,
'

-Air.
.....
,
i' , cr , . '7.r ,
, '
.
il
....
-
t re.."_1 -.
,

k ,1,--

.7

f:r 4,
"'i '
'4.
..g. .1 4.........--
lir. ,,..
. ...,,, a
,,,o.
... -.
i .e, k- 4.::
r .......
.', ' i- ' 4' '
._.

- , .- t Li, WI '
_
-
4-1- 45.4 ....
,k / -4:
tr-_,..1 1 r 1 ti , A --., :17 ,(.11 i.
iti"t ' .
I., .

, - ,i II '- i 4 ' f,,,,A...,*,, a ''.

4 ,..1., . _. 1,4041
nt A, i.o.',W, inil
p,4
- ..,,,.. .7:,,ty.......
owld.

Lkolor,AA

.411.
I.

5r, Deirdscu Nicolae : Vedere din Saint-Tropez. (Saint-Tropez).

Col. Dr. I. Bel..

www.dacoromanica.ro
 fAc

52. Dardrou Nicolae : Vedere din Paris. (Vue de Paris).

Col. Dr. I. Bejan.

'
1,/

-0

l 4
° Re'

k.
O
- 4e

53. Därdsca Nicolae : Vedere din Saint-Tropez. (Saint-Tropez).

Col. Arh, Ernest Doneaud.

www.dacoromanica.ro
 54. Grigorescu Lucian : Martigue.
Col. Dr. N. t Dona.

, ,
, A -
4.
,
k
.,
, . ,
'''' fof ' 7'
foe ,

Ni

- 1, Sleet
.2.5elle

1. .

, , ...

1N,
A
*L.'s ,-'41(
-41

!tit
_

rivl
A
N

4.

5. D4rdscu Nicolae : Vedere din Saint-Tropez. (Vue de Saint-Tropez).

Col. Dr. I. Belan.
www.dacoromanica.ro
56. Grigorescu Lucian : Cassis.
Col. Dr. Mimeo Iliescu.

57. Grigorescu Lucian : Cassis.

Col. O. Crliclun.
www.dacoromanica.ro
 .

58. Grigorescu Ludan: Cassis.

Col. Prof. G. Oprçscu.

59. Grigorescu Ludan: Cassis.

Col. 'siclor Karmitz.
www.dacoromanica.ro
 e
-

6o. Grigorescu Lucian : Peisaj la Cassis. (Paysage de Cassis).

Col. K. H. Zambacclan,

Cs. Grigorescu Lucian : Vedere din Cassis. (Vue de Cassis).

www.dacoromanica.ro Muzeul Toma Stelian.
62. Grigorescu Nicolae : Un drum in padure (Fontainebleau). (Chemin dans la fora).
Col. O. Criclun.

63. Grisorescu Nicolae : Peisaj la Fontainebleau. (Paysage de Fontainebleau).

Muzeul Simu.

www.dacoromanica.ro
64. Grigorescu Nicolae : Primul atelier al artistului la Paris. (Le premier atelier ck rattiste
i Paris).
Col. Dr. N. J. Dona,.

www.dacoromanica.ro
65. Grigorescu Nicolere : Intrarea padurei dela Fontainebleau. (L'entrée de la fork de Fontainebleau).
C91. K. H. Zambacciari.

www.dacoromanica.ro
66. Grigorescu Nicolae : Ofiter cIare (cope dupI Géricault). Officier de chasseurs
cheval, d'aprés Géricault).
Muzeul Simu.

www.dacoromanica.ro
67. Grigrescu Nicolae : Paznicul dcla Chailly. (Le garde champêtre de Chailly).
Col. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
 -

Li

68. Crigwesca Niolae : Paznicul dela Chailly. (Le Garde champare de Chailly).
tyttizeu1 Toma Stglitm.

www.dacoromanica.ro
69. Grigorescu Nicolae : Taran din Fontainebleau. (Paysan de Fontainebleau).
Mumil simm.

www.dacoromanica.ro
70. Grigorescu Nicolae : Apus de soare la Barbizon. (Coucher de soleil A Barbizon).
Col. Bancii Nationale a Rn.giaidl.

www.dacoromanica.ro
71. Grigorescu Nicolae : Marna. (La Vail& de la Marne).
Col. Dr. N. IL ID ob.

www.dacoromanica.ro
 0,1P,P . ,-,ke P,rlf fr. -
- >

.
f ,pi:
I 1
.
:..'
,& ki 'Ak .

'
,yu.A

... . ,, ,
,

.,.,.... , 1

11. ' q;nPO. . ..:.1

.1

"1-

c 1^ o

40.4 ...L,P141
q, °'''

.- . §2,
11

'141

/. wvr-k

72. Grigoreseu : Ferma in Bretania. (Ferme en Bretagne).

Col. Sincii Navionale a Romiruel.

www.dacoromanica.ro
7;. Grigorescu Nicolap: Grajd in Normandia. (Écurie en Normandie).
M uzeul Simu.

www.dacoromanica.ro
74. Grigorescu Nicolae : Sat pe marginea apei. (Village au bord de l'eau).
Col. BAncii Nationale al Rorngniet.

www.dacoromanica.ro
 . t,,, r,A","g71-1 17.741WIET F .;:"
,

-7e7

' ,. .../''''
. IN r. '-' .7.,
' V

' 0;0",e, - rf
- ."' 2, .
.
1
,
(
;4.

OK, -
'171

gp,T:
"
'
:
4 .1a
f7
-.`, -
.
;
- :47;7
S .,fra

" AA ,
,41, - ° 49., -l'' e.'
Wt`!;-'
°&=
s '

° e rfr

I, 7m. Pr.
- -
, _Ctf "'" o
° - ° .
- -
-
71

:^.
tat
,

75. Grigorescu Nicolae : Marinl (Marine).

Col. Brinell Nationale a Româniel.

www.dacoromanica.ro
76. Grigorescu Nicolae : Tárancá. bretong. (Paysanne bxetonne).
Col. Brinell Nationale a României.

www.dacoromanica.ro
77. Gogorescu Nicolae: Femeie la mare. (Femme au bord de la mer).
Col. Dr. N. 1. Dana.

www.dacoromanica.ro
78. Grigorescl Nicola, Un cällrer. (Cavalier).
Col. G. CrAciuen

www.dacoromanica.ro
 s.

79. Grisorescu Niolce : Peisaj Ling'l Barbizon (Paysage de Barbizon).

Col. Dr. N. 1. Dona.

www.dacoromanica.ro
80. Grigorescu Nicolae : Margine de padure. (Bordure de forêt).
Col. T. Levy.

www.dacoromanica.ro
SI. Grigorescu Nicolae : Garlá la marginea padurii. (Mare dans la for8r).
Muzeul Simu,

www.dacoromanica.ro
82. Grigarescu Nicoke: Padurea dela Fontainebleau. (Vue de la for& de Fontainebleau).
MuzeuT Kalinderu.

www.dacoromanica.ro
83. Grigorescu Nicolae: Peisaj breton. (Paysage breton).
Col. K. H. Zambacctan.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 e". I

o
-

pr.

88. Grigorescu Nicolae: Printre arbori. (dlairiere)

Muzeul Simu.

www.dacoromanica.ro
 89. Grigorescu Nicalae : Mica bretona. (Petite Bretonne).
Colectiile Regale,

?'.-"4-;

--

go Grigorescu Nicoloe : Doua capete. (Feuille d'étude: deux tetes).

Col. K. H. Zambacclan.
www.dacoromanica.ro
91. Grigorescu Nicolae: Ceqetor breton. (Mendiant breton).
Col. D-nei $tefan PoPescu

www.dacoromanica.ro
52. Grigorescu Nicolae : Femeie in costum Watteau. (Ferrunn.en
costume Watteau).
Col. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
93. Grigorescu Nicolae : Interior la tara in Franta. (Intérieur A la canipagne ,en France).
Mueeul Toma Stelian.

www.dacoromanica.ro
 4

94. Grigorescu Nicolae : Sp'alátorese. (Femmes battant le linge).

Muzeul Torna Stelian,

www.dacoromanica.ro
95. Grizorexcu Nicolae : Nocturnä. (Nocturne).
lvttneul Tome Stelian.

www.dacoromanica.ro
96. Grigorescu Nicolae : Portret. (Portrait).
Col. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
97. 1mr: Suzanne Gedal.
Col. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
98. /ser: Suzanne Caudal.
Col. K. H. -Zambacclan.

www.dacoromanica.ro
 99. Iser : Douarnenez.
Col. K. H. Zambaccian.

roo. Iser : Plaja la Saint-Malo. (Plage à Saint-Malo).

Col. Mi§u Weinberg.

www.dacoromanica.ro
lot . ¡ser: Viaductul dela Auteuil. (Le Viaduc d'Auteuil).
Col. L. Laserson.

'oz. Iser : Les Sablettes.

Propr. artistulul.
www.dacoromanica.ro
 103. ¡ser: Le Revest.
Propr. artIstului.

7. 71 _

mt. ¡ser: Boulogne-sur-Seine.

www.dacoromanica.ro Col. K. H. Zambacclan.
 oy. Iser : Douarnenez.
Col. C. Neamtu.

ro6. Iser : Peisaj l'angà Toulon. (Paysage prés de Toulon).

Col. Ing, L. Laserson.
www.dacoromanica.ro
 °

-
ro,

r-; - 3;1

drt
7

f c

o-
-
L. ,ttt

107. Iser : Saint-Malo.

Col. K. H. Zambaccian.

fe.

1.
,

to8. ¡ser: Saint-Malo.

Col. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
 -r

'' 1' ' .4 Iii - ' '4' I

-,...Vr .

'

_
, FtiVI

109. ¡ser: Parcul din Toulon. (Le parc de Toulon).

Propr. artistului.

Ala
-att

Ito. Iser : Plaje la Saint-Malo. (Plage A Saint-Malo).

Propr. artistului.
www.dacoromanica.ro
IiI. Iser : 0 curte la Paris. Une cour A Paris).
Col. Mi§u Weinberg.

www.dacoromanica.ro
 o.
°
.
a

www.dacoromanica.ro
113. Iser : Douarnenez.
Col. M4u Weinberg.

www.dacoromanica.ro
114. Iser : La rue Mouffetard.
Col. Prof. G. Oprescu.

www.dacoromanica.ro
uy. Luchian p. : Tâng..fi femeie inteo gradinà. (Jeune femme dans un jardin).
(d'après Manety.
?pl. Ing. L. Laserson.

www.dacoromanica.ro
 116. Alaniu Rodica : Golful din Ajaccio. (Lc Golfe d'Ajaccio).
Prop, artistei.

417. Mania Rodica : « Lavoir» in Bretania. (Lavoir en Bretagne).

www.dacoromanica.ro Prop, artistei.
 t

11,

,
t r t-,"
, rnt a:kvi}1. ,Irt r r

Y. 6 P
' "

-
-

- ' tl
118. Maniu Rodica : Maquis» din Corsica. (Maquis en Clorse).
Prop, artißtet.

159. Maniu Rodica : Douamenez.

!t.
" "
+
F 7

Prop, artißtet.
www.dacoromanica.ro
 izo. Afirarorici Pattl : Po,d peste Sena. (Pont sur la Seine).
Muaen1 Toma Sfelian.

-. kg) -41Neef&

222. Alirea G. D.: Studiu pentru portretul lui Maurice Lecors. (Etude pour le por-
trait du petit Maurice Lecors).
Muzen1 Toma Sfelian.
www.dacoromanica.ro
 'r

IS. I , ...

-
. . ,, m..."., - --' ' '..- ,-. --' .10
0 k-rit 11. ,, E ,1,.::?'
'1
$ efx ,'--.
,e, . ,L4:
1 ..., '...tde:-. .. d ., 13

,' OR, li: '

'
h
-
f".3;
.. . ' . P, .» , t +" 6,2). ;', ").' '' :' n

v
, . r , ... r .", 1.-4,rs,
, _. . ab.s,kes
o
.. . ' ... .
,
... , i.. '"
-
-utiPtf,d'
-
%

rL

izz. Mil/vier Samuel: Vedere din Giverny (dimineata). (Vue de Giverny, le matin).
Muzeul Simu.

s:. .

é_.

ueel,.
" r ¡la 1.

123. Miilzner Samuel Vedere din Givemy (seara). (Vue de Giverny, le soir).
Muzeul Simu.

www.dacoromanica.ro
124. Pallad)' Theodor : Route de Douarnenez.
Col Dr. Mirca Ihescu.

125. Pallady Theodor : Vence.

Propr. artistului.

www.dacoromanica.ro
rz6. Pa/lady T heodor : Coif din atelierul pictorului, la Paris. Coin de l'atelier du peintre a Paris).
Col. K. H. Zambacclan.

www.dacoromanica.ro
127. Pa/lady Throdor Le Pont-Neuf.
eel. K. H. Zarnbaccian.

www.dacoromanica.ro
128. Pa/lady Theodor : Cheiul Seilei. (Quai de la Seine).
Gol. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
 ale

129. Pallatbi Theodor : Saint-Paul.

Col. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
 13o. Pa/lady Theodor : Saint-Paul.
Col. Ing. L. Laserson.

131. Pa/lady Theodor : Portretul lui Henri Matisse. (Henri Matisse).

www.dacoromanica.roCol. K. H. Zambaccian.
 if 10.4% 4

At''
4.;;4fir -
v4".
, " - MAIMS
r- 7
14;70,
-

lk

.
'°'7' e "S.

' ...uoiset-r-
132. Po/lady Theodor Le Pont des Arts.
Col. K. H. Zambaccian.

133. Pallady Theodor: Saint-Paul.

Col. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
134. Pa/lady Theodor: Notre-Dame de Paris.
Col. L. Laserson.

www.dacoromanica.ro
135. Pa/lady Theodor: Femeie in galben. (Femme en jaune).
Col. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
136. Pa/lady Tbeodo, : Saint-Paul.
Col. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
 -

-p
-

137. Pa/lady Theodor : «Les trois fenêtres ».

Col. K. H Zambaccien.

www.dacoromanica.ro
138. Pa/lady Theodor : Ferneie in portocaliu. (Femme en orange).
Col. Em, Ottulescu.

www.dacoromanica.ro
T39. Pa/lady Theodor : Femeie in verde. (Femme en vert).
Em. Ottulescu.

www.dacoromanica.ro
 ..
i4o. Theodor Pallady : Cheiul Senei. (Quai de la Seine).
Col. Dr. N. I. Dona

www.dacoromanica.ro
 Vr

141. Pallady Theodor: Cheiul Senei. (Quai de la Seine).

Col. G. Cniciun.

www.dacoromanica.ro
142. Pa!lady. Theodor : La Place Dauphine.
Col. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
[5:-.-rt"

143. Pa/lady Theodor: Sainte-Victoire.

Col. K. H. Zambacclan.

www.dacoromanica.ro
 .7 e, --. -5: 411= ff , "47' 4,

r,

1,71
at:

. ' 4

i.;
144. Pallady Theodor : Port-Gros.
. _
,

,,..,........_,,,,. ::-..,..,- ...,1152;,,,,,,,,,No.,,ItiEtala - reo.-....1,-,..-,,, ,is,,,,,,,. ,o,--- -

, It-t bt .r., 4,2_
A.- 1,
,.
.

.
,1
,c.

--4,,,..._

Col. L. I..aserson.
.

4 *. ^`
k
;.
4 ..

21
it,
,

' '' 6,=:: - 3, i , Nr1 P o t

` At', 'S . or .- :',
.9.1 4-..
, ,,t

,.
rkirc4''''
A'''
I,
it '
1
ni, , ur' 2''',4.
E" .
#24...
''. .t. ' 2 ta :
AV

, -3 1
. ,,,,n
' .41- If .

,1 ".-',1
V
-41,14 '. ' .5.
A '-'j' qIn , t?' k" 4 '' $''' '1'
~-_, f4t,a¡',1,0+7, .'

,
1
,r 1
! ,
74,., ,
j :
...

II 3.; ' 'N', _. '

,
-
I

ri, ; i *17'
-
:: - - iv a ,
-
1
- c.
.
: , ,
-

o,'t : - .
o
' '1 d/
, ,_
--' r' ! t%:-
'': "..1:, flu* --
t11A,0.
-'7.--.,-ik "I'm -.-
...

F ' oe.

4,411,:

545. Pa/lady Theodor : Vedere din Bretania. (Vue de Bretagne).

Col. Ing. L. Laserson.

www.dacoromanica.ro
 146. Pa!lady Theodor : Hendaye.
Col. L. Laserson.

147. Pa/lady Theodor : Vedere din Paris. (Vue de Paris).

Mumul Toma Stelian.

www.dacoromanica.ro
 "4:,1.5.t.7101"9.,X.,-.Fver,

148. Pa/lady Theodor : Cheiul Senei. (Quai de la Seine).

Prop, artibtului,

www.dacoromanica.ro
'

49. Paflady Theodor : Sainte-Victoire.

Col, G. Criciun.

www.dacoromanica.ro
lo. Pa//4y Theodor : Sa int-Paul.
Prop, artistului.

www.dacoromanica.ro
151. Pallady Theodor : Pod peste Sena. (Pont sur la Seine).
Col. Dr. N. I. Dona.

www.dacoromanica.ro
 "
"'et
, cl
( ;
JO;
it? 'ti YiAe

x5z. Pallady Theodor : Portretul lui Poiret. (Portrait de Poiret).

Col. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
i53. Pa/lady Theodor : o Au Touriste P.
Col. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
154. Pa/lady Theodor : Portretul lui Henri Matisse. (Portrait d'Henri Matisse).
Col. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
 .. , -"

' - -
.
.
.
-
'.....1'.....r ,- -' L. !IN; C.N.P."...:-4.-N -
4 7
'
-.... 1 i .04
' i-
_v
.:.1

e ij, '%
.F, ' -

fs».
- '
it t5k 4

-
ptC

a 1 77 '..!4,kr, -

L-

155. Pallady Theodor : Beduin. (Portrait de l'artiste en bédouin).

Col. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 - :

..9
ttd...,,,, g-Y
,
2
,N1
- ,
g

01,

I.
d9. ,k1N

5.1.1k
kg

,j,Na- t:!..- A -, r
kr:
°
°

4.4.Y
: .,

-, i
rPos , "."'"
.
. ,
-
n
, ,
-

of_ 1
A
a ' T"' :1 1 ,,,,

1
°
'
Et" ie t,
. -
. ......1
,, .
4 U. '
47 I, .

4r.
Ititt.46;
9r."
,

'
c't

h5

At

C
N
. . ...it Z.,- V 4.: 1,

--4--- ,t--
.,..... ,,....1.-:". _:;,.' &Fs ..7..1141. ,. _, 1 ,ff to'
.. .° ....'
.....
,4.0462.74.-.:=,.-7r.i., -- -,--- :,
--..,
...;_"--C.......- . .
'
...-
$-AL.,, -. :,:-.XVOC., Fr-. W24,,,,,t7:-
....
.7;5 v...,,,- ''''''r'':ir- ,
---,.- -.Re-, ...11-.'1
-4:7'1...-_.-. .:,
. -

,
' ;

157. Petrafru George : Catedrala din Senlis. cathédrale de Senlis).

Propt. artistului.

www.dacoromanica.ro
 g"
.
"

43, r. ,,v ,
c°°-
, °

R. ,-., ,
,
. ,..,, ,/,,,
'- - a .:1',..,
' ! p'c,tt.
;?. - - - ,°,'. 41'7 !r-, ,., .

--,_,./' -6?'
1, .1 - - ,_ ,-,,,:-
,- ..-,.. ,,...:.°.iii."1.7_,00:_17.c..,... z..,,,,:',' . °

,,,,

,, 1i-: WI-, .
,--11_$'..
..,,,- k.... !... .,f ,,,,,t= .
...., ., '' .5, *.- "'..4-61?2,.-. --,

4-... "'It °' -`,4:

;....- .. °I..
*.
---, ,
,..v..,
,_.

7.. ": E_ $
., . -,,_. ,.., .- ,

I
- .
' .:'4'
7r.
- r rIL
'° ?*

. ° ,°

rf
r-
,_. n
,
rz,
-
.
-... .
, . .
,
,:.

.. ,
,.,
cc,4,,r
h -
i,t

--0';41.3
rt.T.,, - ir - _, fl
, ,.il..{ c - d .
. . , kt ,.,:, -*-41kr4,- -°
. :,-; rtr:,¡,-

158. Petrayu George : Efect de noapte la Vitré. (Effet de nuit A Vitré).

Col, Mi§u Weinberg.

www.dacoromanica.ro
 -

04,p

I . 1
'
.;- -
,.iit

Ill' . ""i
't
if- ''''.,.....):,..:: - -
-
c. 4,
,
1,...A. t'f'..- - ,..
.4
-
,J., , E, .4
E a' Ot,
'

,411:

7 '444
1
- N
1

159. Petrafeu George : Case la Vitré. (Maisons à Vitré).

Col. Dr. N. I, Dona.

www.dacoromanica.ro
Wt.

'

R,10

--

16o. Petraicu George : Case la Vitré. (Maisons à Vitré).

CoL Ing. L. Laserson.

www.dacoromanica.ro
 ;111 rt3g371,,,rt,
-17

www.dacoromanica.ro
If
a
3
,
T
1
'..hauwww
www.dacoromanica.ro
563. Petrov:I George : Ruine la Vitré. (Ruines A Vitré).
Col. D.rei Nedelcovici.

www.dacoromanica.ro
t

164. Petra,rcu George : Ruine la Senlis. (Ruines A Senlis).

Col. L. Lasecsorc».

www.dacoromanica.ro
165. Petrafeu George: Case la Senlis. (Maisons à Senlis)
Propr. a rtistuluf.

www.dacoromanica.ro
 5f.

166. Petraicu George: Case la \Titre. (Maisons 5. Vitré).

Col. V. Prodanof.

www.dacoromanica.ro
567. Peircticu George: Case la Vitré. (Maisons à Vitré).
Muzeul Toma Stehan.

www.dacoromanica.ro
 -., 4 -..

--41415t..
-"ftEK
,=dAiliE444)&16:k1411

168. Petraleu George : Catedrala din Senlis. (La Cathécirale de Senlis).

Col. A. S. R. Principelui Nicolae.

www.dacoromanica.ro
 -4: i
'
, /Zr

'... r
-
4,100-40C.

or,...
albs
e e

169. Petra,rcu George : Marsilia. (Marseille).

Col. K. H. Zarnbacrian.

www.dacoromanica.ro
 170. Popescu Pefan : In cafenea. (Café arabe).
Col. Prof. C. lonescu-Millieoti.

,71

171, Popescu yS'tefan: Povestitorul. (Le conteur arabe).

www.dacoromanica.ro Muzeul Toma Stella',
 172. Popescu ,Vtefan : Villefrariche,
Col. I. LugoOanu.

173. Popescu Refan : MIslini la Beaulieu, (Oliviers a. Beaulieu).

Cal. Modianu.

www.dacoromanica.ro
 a o

174. Popescu Refan : La Cap-Ferrat. (Le Cap-Ferrat).

Propr. artistuloi.

-=

175. Popescu ,Vtefan : Fum de goEmoni. (Fumée de goEmons).

www.dacoromanica.ro Propr. a rtistului.
176. Popeseu pefan : Villefranche.
Col. Losif Capriel.

177. www.dacoromanica.ro
Popescn Stefan: Nisa. (Nice).
Col. Gr. Grarntiticescu.
178. Popescu ,S'iefan: Steagurile verzi. (Les étendards verts).
Muzeul Torna Stelian.

179. Popescu ,S-tefan : Marabout.

www.dacoromanica.ro Col. Gr. Geimiticescu.
-A

180. Popercu ,Stefan : Stradd in Constantina. (Rue à Constantine).

Muacul Toma Stella.

a Si. Popescu pefan : Casa provensala. Maison provençale).

Muzcul Toma Stella.
www.dacoromanica.ro
18z. Popescu Pfau : La negustorul de curmale. (Chez le marchand de dattes).
Muzeul Toma Stelian.

www.dacoromanica.ro
183. Popescu Pefan: Stradi iri, Constantina. (Rue i Constantine).
Col. N. Titulescu.

www.dacoromanica.ro
 zr.4
e
4, qr,.."-7V r
-
o
.

' us

.4;4 ,

, A
'

, r
7

A, a tLa rj

ri
4,;,

r..

..;--';nir;-'t

,
° A

184. Popescu plan: La Constantine. (Constantine)

rum, rtistului

735. Popescu ,Stefall: La ocean. (Au bord de Yocéan).

rum, rtistului
www.dacoromanica.ro
 ,M1

- 4s \ 0E
' '
. 2.

,.

,tr.,-, ,.. a,.. '- :,,

, .
Se
-
.,
9
, cs °
Lt.91,:i , .,,,, J i co7,53,,,cr J
r, _., ...-, .

--.VV
It, , =.
-'*'."4::;g:: ' '''''' -. ',,,7 .r " );`'P.4,, PL -tv

' -,,, - .1'.

., -
'...-.-- 4-, '''
,4.., .= i '.,,,..
..p,47 : ' Rra.po re, ,....nia4,;, , - -, - *::
ea 6
"1r
,,,.. . .,- - , 7., ,_ r--.), -4
-e r . . . ..^ _ - . 3 :t2 .11 .0 j. .6, , , ,0 ,_
...iik"
.' 'e...'"-"-. li.-"-dr:1.--'-' -- ,-4

186. Popescu pefan : Eze-sur-Mer.

Propr. artistului.

Sr, rvg

p, .1°'
i1 V

4/
A
-'3"01111ralk
,
A-di

,
p

fr
9

° n ,
°,

,..
'1'7%
.

.
e-
{,
r
"'Cis. ift9,295 '
7 4'94',,,6104=4-1 .era;77j.11

187. Popescu Pefan : Stand la Belle-11e. (Rochers à Belle-11e).

www.dacoromanica.ro Col. D-nti Anton Stoenescu.
T88. popescu Pfan: Marocan din Marrakech, (Marocain de Marrakech).
Col, Prof. G. Oprescu.

www.dacoromanica.ro
189. Popescu pefan : Bärbier in Meknés. (Barbier à Meknès).
Muzeul Toma Stelian.

www.dacoromanica.ro
Popescu ,Stefan : St. Sylvestre. Nice.
Propr. artistului.

Popescu pefan: St. Sylvestre. Nice.

Propr. artistului.
www.dacoromanica.ro
 -

,°,4;..,...

. r 2

192. Popescu Pefan Straa in .Gonstantine. (Rue à Constantine).

Muzeul Toma Stelian.

,....4.6.,-:\
.
_ .1.:.; 4 .-.,,,.... _.
,) ., -' ".,..^
,,....,,,X.,-..."''''''
rtt 0 .... , -^,s.t.e-L I A - .1. ,- m-,4 a", q - °^ ..*"...":7.A.,-, ,.. et. fi.:61,_ rv. .4 It.4.-!,

193. Popescu Pfau: Noirmoutier.

www.dacoromanica.ro Muzeul Toma Stelian.
 it? ;' *71,
=

v;,_
1II -
6:0
4

-
f -,
.f,
.4.-r" o/r
.1r
=-0 tit> """1

194. Popescu /efan: Avignon.

Prbpr. artIstultri.

At isv,
2 -
rfr ..,..- 1
fit
1 .. ' ' -'':`.
,,,,.... .. ..,,,,......
.......i.
- _
.s.....-:

..-.-- ...: s "--,'-- sr.,

--- j.,'" -,,,irLi=-'''. -----""'

---....-z- ...,............_
, ..i i 1r
....
. , i
.... ,,,Z
7./

1. .., -J 4, -,t A' ,, '

- ..,- -7
-I
,:... .
4. - i 1 4 .0,77.- ..-

J.-,..
4.::ir....._Z-à

_ ,
, ..3="-- ...-- -
.:, -- -c---71. 7-----..
, --am
.4,,---
.......,.......,
.
...L..:.( ------4.....
.
....-.-: ,

_ i
, ,

4.
' t
- -
. - AV
,

-70

410
,
4

.1 LA,
°
.
4 -1

ot
-

N. Y 1 -
'
...1:
, -a

.
ff.:7a4
101.V
rt.* -1 ° ,

195. Popescu ,S-tefan : In Midi. (Dans lc Midi).

Prop, artistului.

www.dacoromanica.ro
1
74-' -ir. "--7,....
-
:.,ii. ,,07....... ..",,,
,
.... ,.

.
1

I
: -*------ ,-",...r. '''.- Al - ' - '- '-kl-li -

.'
...:1"
-

...,1
. 1-

- ,

\..
. -.

T-
It1 -

.
L, '

196. Pope:rcis ,Viefan : Fermä provensali. (Ferme provençale).

Propr. artistului.

197. Popescu ,Stefan : Foaie de studiu Marocani i eárnile la Marrakech. (Feuille d'étude Marocains et cha.-
meaux A. Marrakech).
Muzeul Toma Stelian.

www.dacoromanica.ro
 i

r 1

t
f

198. Popescu pefan : La Rochelle.

Muzeul Tome Stehan.

www.dacoromanica.ro
199. Simonidi Mihail : Victor Hugo.
Muzeul Toma Stelian.

www.dacoromanica.ro
zoo. Simonidi Mibail : Portretul sotiei artistului. (La femme de l'artiste).
Col. J. Berkowitz.

de mare in Bretania. (Bord de mer en Bretagne).

zor. Simonitli Mihail: 'Pratwww.dacoromanica.ro
Col. N. Tabacovici.
 ..1

Ik7'

r of.
r

,htiiteaft NO;ONEIN 12;,'.41

zoz. Simonidi Mihail: prm de mare in Bretania. (Bord de mer en Bretagne).

C. Criciun.

www.dacoromanica.ro
203. Steriadi Jean Al. : Auxerre.
Col. G. Crácium

204. Steriadi Jean Al.; Cassis.

Col. K. H. Zambaccian.

www.dacoromanica.ro
zo5. Steriadi Jean Al. : Cassis.
Cob. Prof. O. Oprescu.

zo.5. Steriadi Jean AL : Cassis.

Col. Dr. Eftimeactl.

www.dacoromanica.ro
207. Steriadi Jean AL: Cassis.
Col. Prof. Dr. C. Ionescu-MihAe§tf.

ao8. Steriadi Jean Al.: Auxerre,

Col. S. $erbescu.

www.dacoromanica.ro
 =

zog. Steriadi Jean Al.: Cassis.

Col. G. Crffciun.

zio. Steriadi Jean Al. : La Ciotat.

Col. N. TabacovIci.

www.dacoromanica.ro
77" 4'*

211. Steriadi Jean Al.: Roskoff.

Col, 'siclor KarmItz.

z, Steriadi Jean Al.: Peisaj de deal In Franta. (Paysage de collines en France).

Col, G. CrOciun.
www.dacoromanica.ro
 z13. Steriadi Jean Al.: Cassis.
Col. Isidor Karmitz.

°-

. ,

tN
i." h6,1
-
e. -

, ,

¡-,,-
X5" 4411. Si 104'
rr-

214, Steriadi Jean Al. Vedere din La Ciotat. (Vue de La Ciotat).

Col. laidor Karmitz.

www.dacoromanica.ro
 215. Steriadi Jean Al. : Farul din La Ciotat. (Le phare de La Ciotat).
Col. Prof. M. cioa.

-
216. Stoenescu Distallu: Cheiurile la Paris. (Les quais de Paris).
Col. T. Solacolo.

www.dacoromanica.ro
217. Stoenescu Eustatiu: Colivia (Paris, le 14 juillet). (La cage).
Col, D-nei Irina
_
Procopiu.

www.dacoromanica.ro
a i8. Stoenescu Eustafiu; Poitretul Contelui de la Forest d'Yvonne. (Le comte de la Forest d'Yvonne).
Col. Principesei V. Mavrocordat.

www.dacoromanica.ro
219. Stoenescu Eustatia : Profesorul Papillot. (Le Professeur Papillot)
Col. A. S. R. Principelui Nicoifte,

www.dacoromanica.ro
zzo. Stoenescu Eusrafiu: M-11e Lisbeth de Trégastel.
Col. A. S. R. Principelui Nicolae.

www.dacoromanica.ro
 . .
L'°;..,-.... .... --, --2 :-=.' .---- , ° :-.1'......t' Ad, .1,;i6.:- - ° .

zzi. Stoenescu Eustatiu: Baroana de Bernadotte cu fetita. (La baronne Bernadotte

avec sa fille).
Col. Baronului de Bernadotte.

www.dacoromanica.ro
222. Stoenescu Eustatiu : Portret de fetiti (Portrait d'une fillette).
col. A. S R. Rrincipelui Nicola,

www.dacoromanica.ro
223. Stoenescu Eustaliu: Ducele de Lespare. Le Duc de Lespare).
Propr. artistului.

www.dacoromanica.ro
 224. Stoenescu Thutaliu: Procesiune in Bretania. (Procession en Bretagne).
Col. artistului.

225. Stoenescu Thutaliu: Loctudy pe maree joasà. (Loctudy à marée basse).

Col. A. S. R. Principelut Nicolae.

www.dacoromanica.ro
 Jet,.

226. Stoenescu Eustafiu: Portretul D-nei Muselier. (Portrait de M-me Muselier).

Col. D-nei Oromolu.

www.dacoromanica.ro
 -

227. Stoenescu Eustaliu: In port la Loctudy. Vue du port de Loctudy).

Col. A. S. R. Principelui Nicolae.

_ Nate

228. Vermont Nicolae : Le Pont-Neuf.

Propr. artistului.
www.dacoromanica.ro
MONITORUL OFICIAL SI
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURE$TI, 1946

www.dacoromanica.ro