Genuri literare

Termenul de gen literar provine din latinescul genus (neam, rasa, fel, mod) si, in literatura, numeste o clasa de opere
literare. Genul literar a fost definit avnd ca elemente de referinta relatia ce se stabileste intre cretor si lumea
inconjuratoare, precum si felul in care acesta comunica in opera respectiva idei, sentimente, atitudini.
1. Genul LIRIC cuprinde acele opere literare in care scriitorul (cel mai adesea, poet) comunica direct impresiile,
gndurile, sentimentele, ideile si atitudinile sale. Cel care le exprima este insusi poetul. Uneori, sentimentele
autorului intra in rezonanta cu simtamintele cititorului, intmplare fericita, ce da valoarea operei si, uneori, viata
lunga a acesteia.
Specii ale genului liric:
# cult:
- imnul -- Poezie sau cntec solemn compus pentru preamarirea unei idei, a unui eveniment, a unui erou legendar
etc. Imnurile religioase premaresc divinitatea. Odata cu formarea statelor nationale, imnul devine si un cntec
solemn adoptat oficial ca simbol al unitatii nationale a statului. Este inrudit si cu oda.
- oda -- specie a poeziei lirice (formata din strofe cu aceeasi forma si cu aceeasi structura metrica), in care se
exprima elogiul, entuziasmul sau admiratia fata de persoane, de fapte eroice, idealuri, fata de patrie. Oda opate fi
eroica, personala, religioasa sau sacra.
- pastelul -- specie a poeziei lirice, in care autorul descrie un tablou din natura (priveliste, moment al unei zile sau
anotimp, aspecte din fauna si flora), prin intermediul caruia isi exprima direct anumite sentimente.
- elegia -- Poezie lirica in care se exprima sentimente de tristete, melancolie, regret mai mult sau mai putin dureros,
de disperare, provocate de motive intime sau sociale. Elegiile pot fi filozofice, patriotice, religioase, erotice etc.
- satira -- Poezie lirica n care sunt ridiculizate aspecte negative sociale, moravuri, caractere. satira poate fi literara,
morala, sociala, politica.
- meditatia -- specie a liricii filozofice in care poetul isi exprima sentimentele, cugetnd asupra rosturilor existentei
umane si asupra unor experiente intelectuale fundamentale in legatura cu temele majore ale unversului.
- sonetul -- Poezie cu forma prozodica fixa, alcatuita din 14 versuri, repartizate in doua catrene, cu rima imbratisata
si doua tertine cu rima libera. Intregul cuprins al poeziei este enuntat in ultimul vers, care are forma unei maxime.
- rondelul -- A aparut in literatura medievala franceza si desemneaza, la origine, un cntec si un dans. In acceptia lui
moderna, rondelul este o poezie cu forma fixa, avnd numai doua rime si un refren, care deschide poezia si in care
este reluat, partial si inetgral, la mijlocul si la sfrsitul ei.
- gazelul -- desemneaza o poezie lrica erotica. Originar din literatura indiana, persana, araba, preluat de poetii
europeni, gazelul este format dintr-un numar variabil de distihuri, fiecare al doilea vers avnd aceeasi rima cu cele
doua versuri ale distihului initial.
# popular
- doina -- specie a liricii populare si a folclorului muzical romnesc, care exprima un sentiment de dor, de jale, de
dragoste, de revolta etc.
- cntecul -- specie lirica semifolclorica, avnd un caracter nostalgic, erotic, sau care celebreaza haiducia.
- bocetul -- Lamentatie improvizata, de obicei, versificata, cntata pe o anumita melodie, in cadrul obiceiurilor
legate de inmormntare.
2. Genul EPIC cuprinde acele opere literare in care ideile si sentimentele autorului nu sunt transmise direct, ca in
cazul genului liric, ci indirect, prin intermediul actiunii si al personajelor. Genului epic ii corespunde, ca mod de
expunere, naratiunea. De aceea, intr-o opera epica exista trei elemente defibitorii: actiunea (intmplarile prezentate,
frecvent, in ordinea desfasurarii lor), personajele si autorul.
Specii ale genului epic:
# cult
- schita -- specie a genului epic, de dimensiuni reduse, cu actiune limitata la un singur episod caracteristic din viata
unuia sau a mai multor personaje.
- nuvela -- Opera epica in proza, care are o actiune complexa ce cuprinde o inlantuire de fapte, la care participa mai
multe personaje, surprinse in evolutie si prezentate in mediul lor de viata. Ca dimensiune, se situeaza intre schita si
roman. Nuvela poate fi romantica, naturalista, realista, psihologica, umoristica, istorica.
- romanul -- specie a genului epic, in proza, cu actiune mai complicata si de mai mare intindere dect a celorlalte
specii epice in proza, desfasurata pe mai multe planuri , cu personaje numeroase, bine conturizate.
- fabula -- Povestire scurta, in versuri sau in proza, in care scriitorul critica anumite trasaturi morale sau comportarea
unor oameni, prin intermediul personajelor - animale, plante, obiecte - si care are valoare educativa. Fabula este

construita pe baza alegoriei, dezvaluita prin morala (partea finala), uneori, cu valoare de sentinta a fabulei.
- balada -- A fost cultivata de literatura medievala franceza. Are subiecte diverse, valorifica eroicul, fantasticul,
legendarul, care a fost adesea valorificata in literatura culta. Are o forma fixa (trei strofe a cte opt versuri si un
catren final.
- poemul eroic -- specie a genului epic, in versuri, de proportii mai mari dect balada, dar mai mici dect epopeea.
Poemul eroic evoca fapte istorice sau legendare, din trecutul unui popor, punnd in centrul atentiei figura unui erou
exceptional, in imprejurari exceptionale, care se detaseaza dintre alte personaje cu insusiri deosebite, pe care acesta
le domina.
- epopeea -- Creatie epica in versuri, de intindere mai mare dect poemul, in care se povestesc fapte eroice,
legendare, de mare insemnatate pentru viata unui popor si la care participa, pe lnga eroii numerosi, si forte
supranaturale. Epopeea poate fi istorica, eroica, eroi-comica, filozofico-religioasa.
- basmul -- specie in proza a epicii (populare), a carei naratiune si ale carei personaje, fabuloase, transfigureaza
realitati ale naturii si ale vietii sociale
- legenda -- specie a genului epic (popular), in versuri sau proza, prin care se explica, apelndu-se, de obicei, la
fantastic, geneza unui lucru (fiinte, fenomen,) al unui eveniment istoric ori se evoca ispravi neobisnuite ale unor eroi
atestati sau nu de catre documente.
# popular
- basmul (povestea) -- ***
- legenda -- ***
- balada -- ***
- snoava -- scurta povestire folclorica cu continut anecdotic, inspirata din viata de toate zilele, avnd o larga
circulatie orala.
3. Genul DRAMATIC cuprinde acele opere literare in care continutul de idei, sensul operei sunt evidentiate prin
jocul unor actori, care intruchipeaza personajele pe o scena, in fata spectatorilor. Intre spectatori si scriitor
(dramaturgul) apare o conventie, spectatorul admitnd ideea ca pe scena apar adevaratii eroi. Principalul mod de
expunere intr-o opera dramatica este dialogul (si monologul). Opera dramatica nu este scrisa pentru a fi citita, ci
pentru a fi reprezentata pe scena.
Specii ale genului dramatic:
# cult
- comedia -- Este specia genului dramatic, in proza sau in versuri, care evoca personaje, intmplari, moravuri
sociale, care sunt caracterizate intr-un mod ce strneste rsul, avnd un sfrsit vesel (happy end) si, deseori, un rol
moralizator.
- drama -- specie a genului dramatic, in versuri sau in proza, cu continut si deznodamnt grav. Fiindca imbina
episoadele vesele cu cele triste, drama exprima mai aproape de adevar complexitatea vietii reale. Tinznd sa exprime
aceasta complexitate, este mai putin supusa conventiilor dect tragedia, si de aici, diversitatea formelor si
dificultatea de a o defini. Contine tipuri diferite de personaje, sentimente, tonalitati, iar partea componenta esentiala
o constituie conflictul.
-tragedia -- specie a genului dramatic, in versuri sau proza, cu subiect grav, patetic, cu personaje puternice, aflatde
intr-un conflict violent, ireconciliabil, cu deznodamnt nefericit, infiorator.
# popular
- Irozii
- oratia de nunta