Copilaria si perioada scolarizarii

Casa copilariei, la 12 km de Nasaud

George Cosbuc s-a nascut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catol
ic Sebastian Cosbuc si ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Tel
ciu. Copilaria si-o va petrece la Hordou, n orizontul mitic al lumii satului, n to
varasia basmelor povestite de mama sa. Primele notiuni despre nvatatura le primes
te de la taranul Ion Gurita, dintr-un sat vecin, despre care Maria Cosbuc auzise
ca stie povesti". De la batrnul diac Tanasuca Mocodean, Cosbuc nvata a citi nca de
la vrsta de cinci ani.
Poetul si-a nceput studiile la scoala primara din Hordou, n toamna anului
1871, pe care, din motive de sanatate, le ntrerupe dupa clasa I. Din toamna anulu
i 1873, pentru clasele a II-a si a III-a, urmeaza cursurile scolii din Telciu, c
omuna mare pe Valea Salautii, nvatnd germana cu unchiul sau Ion Ionascu, directoru
l scolii. n clasa a IV-a (1875), se afla la Scoala Normala din Nasaud, pe care o
absolva pe data de 21 iunie 1876. n toamna acestui an, Cosbuc se nscrie n clasa I a
Gimnaziului Fundational din Nasaud; de atunci dateaza si primele contacte cu op
erele scriitorilor romni si cu literatura universala: Lenau, Heine, Chamisso, Brge
r si altii. La liceul din Nasaud erau profesori cu o pregatire serioasa, se pune
a accent pe studiul limbilor si al literaturilor clasice, nct Cosbuc si-a format a
ici o temeinica baza pentru cultura sa. ncepe sa scrie versuri si activeaza n Soci
etatea de lectura Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 1881) ca membru extraordinar. n clasa a VII-a, Cosbuc este ales vicepresedinte al
societatii, iar la 2 octombrie 1883 devine presedinte. Publica n paginile revist
ei Muza someseana (1882 - 1883) primele poezii, citeste la sedintele societatii
traduceri din Rckert, Petofi si o poveste populara, n 600 de versuri, Pepelea din
cenusa. Contactul cu literatura clasica, mai cu seama latina, cu principalele op
ere ale literaturii europene, dragostea fata de folclorul romnesc si fata de cart
ile vechi i marcheaza, din aceasta perioada, destinul creator. n mai 1884 si sustin
e examenul de bacalaureat, dupa trecerea acestuia, n toamna anului 1884, se nscrie
la facultatea de Filosofie si Literatura a Universitatii maghiare din Cluj, car
e avea pe atunci si o catedra de limba romna. A continuat studiile clasice, frecv
entnd cursurile de istoria grecilor vechi, traducere si interpretare de scrieri a
lese din Cicero, teoria si istoria retoricii la greci si romani, sintaxa greaca
si istoria literaturii latine. A fost numit n comitetul Societatii Iulia a studen
tilor romni; si ncepe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
n noiembrie 1886, bolnav si confruntat cu diverse dificultati materiale,
nu mai figureaza printre studentii clujeni, frecventnd doar anumite cursuri unive
rsitare. Continua colaborarea la Tribuna, publicnd Atque nos, Fata craiului din c
etini, Draga mamei, Dragoste pacurareasca. Ioan Slavici, directorul Tribunei, l c
auta personal la Cluj pentru a-l atrage n redactia revistei si pentru a stabili c
u el o eventuala colaborare. Publica la revista din Gherla Cartile sateanului ro
mn, continua sa tipareasca n Tribuna povesti si basme versificate (Fulger, Brul Cosn
zenii, Tulnic si Lioara), corespondeaza cu Slavici, care l cheama la Sibiu, n reda
ctia ziarului. Din vara anului 1887 poetul ncepe sa lucreze ca redactor la Tribun
a, inaugurndu-se astfel o etapa hotartoare n formatia sa.
Debutul literar
Despre nceputurile sale literare George Cosbuc marturiseste: Cea dinti poezie am pu
blicat-o la vrsta de 15 ani ntr-o foaie pedagogica din Ardeal. N-o mai am si nici
nu stiu ce era. Am publicat apoi fel de fel de ncercari prin toate foile ardelene
sti". Referirea este facuta la revista de informare pedagogica si literara Scoal
a practica, redactata de pedagogul Vasile Petri, n care, student" n clasa a VII-a l
iceala, G. Cosbuc trimite spre publicare n primavara anului 1883 o traducere. Pri
mele ncercari de versificatie, cu solide studii umaniste de limba latina si greac

a, filosofie si istorie filosofica, istoria literaturilor, poetica si prozodie,

dateaza din perioada cursurilor Gimnaziului Fundational din Nasaud. Evenimentul
principal se produce n toamna anului 1880, cnd gimnazistul este primit ca membru a
l Societatii de lectura a elevilor Virtus Romana Rediviva: ntiele ncurajari mi le-au
dat profesorii mei de liceu care n vederea talentului meu literar ma scuteau de
studiile stiintifice ...". ncepnd din octombrie 1882, membrii societatii elevilor
gimnazisti din Nasaud redacteaza publicatia liceului, Muza Someseana, un caiet m
anuscris, n care elevii publicau texte originale, traduceri si observatii critice
. Aici vor aparea primele poezii ale elevului George Cosbuc, altele urmnd a fi ci
tite de autor n sedintele societatii, n total peste cincizeci de poezii dintre cele
160 scrise pe cnd era elev n clasa a sasea". La 20 decembrie 1883 Societatea de l
ectura Virtus Romana Rediviva l alege ca presedinte. Mai trziu, n numarul 47 din 18
/30 noiembrie 1884, revista Familia din Oradea i publica poezia As vrea sa fiu, s
emnata tot C. Boscu, purtnd indicatia dupa Petfi".
Debutul publicistic propriu-zis se produce tot n 1884, cnd revista Tribuna
din Sibiu i publica sub pseudonimul C. Boscu (anagrama numelui Cosbuc), snoava v
ersificata Filosofii si plugarii. Prezentata sub forma de foileton, aceasta snoa
va (are peste 350 de rnduri) apare n trei numere consecutive ale revistei (nr. 183
-190 din 5/17 - 8/28 decembrie 1884). G. Cosbuc transmisese vasta compozitie din
Cluj, unde se nscrisese la Facultatea de Litere si Filosofie. I. Slavici, conduc
atorul Tribunei, si va reaminti mai trziu acest debut: ntr-una din zile am primit la
redactiune, pentru foita (rubrica literara permanenta) Tribunei, un manuscript, c
urat si citet, o snoava versificata. Autorul se subscria Boscu si plicul fusese
pus la posta din Cluj. Mi se parea lucru nvederat ca acel Boscu e-ncepator, stude
nt la Universitatea din Cluj, si ma bucuram. caci n-o fi poate, adevarat ca ziua
buna de dimineata se cunoaste, dar nu mai ncape nici o ndoiala ca cei n adevar ale
si chiar de la nceputul lucrarii lor si dau destoiniciile pe fata. Mi-a placut sno
ava si am publicat-o ..." Credincios ziarului n care si-a facut adevaratul debut
literar, Cosbuc va ramne colaborator asiduu al Tribunei multi ani, chiar si dupa
ce se va stabili n Bucuresti.

Vestitorii primaverii
de George Cosbuc
Dintr-alte tari, de soare pline,
Pe unde-ati fost si voi straine,
Veniti, dragi pasari, napoi
Veniti cu bine!
De frunze si de cntec goi,
Plng codrii cei lipsiti de voi.
n zarea cea de veci albastra
Nu v-a prins dragostea sihastra
De ceea ce-ati lasat? Nu v-a fost dor
De tara voastra?
N-ati plns vaznd cum trece-n zbor
Spre miazanoapte nor de nor?
Voi ati cntat cu glas fierbinte
Naturii calde imnuri sfinte,
Ori doine dragi, cnd v-ati adus
De noi aminte!
Strainilor voi nu le-ati spus
Ca doine ca a noastre nu-s?

Si-acum veniti cu drag n tara!

Voi revedeti cmpia iara,
Si cuiburile voastre-n crng!
E vara, vara!
As vrea la suflet sa va strng,
Sa rd de fericit, sa plng!
Cu voi vin florile-n cmpie
Si noptile cu poezie
Si vnturi line, calde ploi
Si veselie.
Voi toate le luati cu voi
Si iar le-aduceti napoi!

Publicata n lumea ilustrata, 1892, nr. 9