PROIECT

Alergii provocate de branza cu mucegai

Cuprins
1.Generalitati....................................................................................3
1.1.Ce este alergia?.............................................................................................................................................3
1.2. Ce este intoleranta la alimente?.................................................................................................................3
1.2.1.Cauze......................................................................................................................................................3
1.2.2.Care sunt simptomele?...........................................................................................................................4
1.3.Diferenta intre alergie si intoleranta la alimente.......................................................................................5
1.4.Incidena Bolilor Alergice............................................................................................................................6
1.5.Tipuri de alergii i simptome......................................................................................................................6
1.6 Caile de patrundere in organism a alergenilor.........................................................................................6
1.7.Reactivitatea incrucisata.............................................................................................................................8
1.8.Mecanism fiziopatologic..............................................................................................................................9
1.9.Diagnosticul alergiei...................................................................................................................................10
2.0.Tratamentul alergiilor alimentare............................................................................................................11

2. Branza cu mucegai generalitati..............................................12

3. Alergii provenite de la branza cu mucegai.................................13
3.1.Tiramina si penicilina................................................................................................................................13
3.2.Histamina....................................................................................................................................................13
3.2.1. Ce este histamina?...............................................................................................................................13
3.2.2.Alimente ce contin histamine...............................................................................................................14
3.2.3.Simptome.............................................................................................................................................14
3.2.4.Diagnostic.............................................................................................................................................14
3.2.5.Regim dietetic......................................................................................................................................15
3.3.Deficienta de lactaza..................................................................................................................................15
3.4.Branzeturile si intoleranta la lactoza

...................................................................................................16

3.5.Etichetarea produselor alimentare pentru evitarea alergiei sau intolerantei:.....................................17

6. Concluzii :...................................................................................20
5. Bibliografie.................................................................................21

1.Generalitati
1.1.Ce este alergia?
Din cauze necunoscute pn n prezent, sistemul imunitar produce n cantitate
crescut nite anticorpi (Imunoglobuline E) fa de anumite substane numite alergeni,
substane tolerate ns de majoritatea persoanelor. Este vorba despre un rspuns imunitar
ndreptat ntr-o direcie greit.
Exist i alte mecanisme de producere a reaciilor alergice, dar cel mai frecvent
ntlnit este acesta prin IgE. Exist un risc crescut dat de predipozitia genetic, unde riscul
estimat al copilul s fie alergic depete 50% i devine i mai mare dac ambii prinii
sunt alergici.
Bolile alergice se pot manifesta la nivelul pielii i mucoaselor (urticarie, angiodem
cu sau fr localizare de gravitate), la nivel digestiv (alergii alimentare, diaree, meteorism
abdominal) la nivelul ochilor (conjuctivita alergic), la nivelul cilor respiratorii (rinit,
astm bronic alergic) sau chiar la nivelul ntregului organism (reacii sistemice -oc
anafilactic).
Alergiile alimentare se manifest imediat dup ingerarea alimentului alergenic i
se manifest prin prurit orofaringian, erupii cutanate pruriginoase, edeme faciale, linguale
sau glotice (acesta din urm reprezint edem cu localizare de gravitate mare, putnd
determina sufocarea i decesul prin insuficien respiratorie acut), grea, vrsturi, diaree,
sau uneori reacii brutale ale ntregului organism asociate cu scdere de tensiune arterial
(oc anafilactic).
1.2. Ce este intoleranta la alimente?
1.2.1.Cauze
Intoleranta fata de lactoza, de exemplu, poate fi cauzata de lipsa unei enzime
digestive specifice numita lactaza. Histamina naturala poate fi absorbita prea repede din
alimentele incluse in dieta si poate declansa o reactie care imita alergiile obisnuite. Din
aceasta cauza cele doua afectiuni sunt adesea confundate. Mai pot exista si reactii adverse
fata de conservantii chimici si aditivii din alimente.

1.2.2.Care sunt simptomele?

Reactiile adverse fata de anumite alimente se instaleaza de obicei mai lent, nu
implica sistemul imunitare si in cele mai multe cazuri nu prezinta un periocl pentru viata.
Cantitatile mici de substante care provoaca intoleranta sunt suportate, dar in cantitati mai
mari pot aparea reactii precum iritatii, mancarimea pielii, dureri abdominale, voma, diaree
si palpitatii.
Lipsa unei enzime specifice poate conduce la reactii asemanatoare unei alergii si sunt
denumite din aceasta cauza reactii pseudoalergice.
Daca nu se poate descoperi cu ajutorul testelor alimentul care produce reactiile adverse, se
recurge la eliminarea alimentelor suspecte pe parcursul a doua sau patru saptamani.
Persoanele care sufera de intoleranta alimentara aleg alimentele care nu provoaca in
general alergii sau reactii adverse precum carnea de miel, orezul, perele si cartofii dulci.
In cazul alergiei la laptele de vaca se alege ca substitut laptele de capra. Si acesta contine
aceleasi proteine ca si cel de vaca dar in cantitati mai mici si este posibil sa produca la
randul sau reactii adeverse. In acest caz se poate folosi laptele din soia sau orez.
Inainte de a alege un aliment, trebuie sa citesti cu atentie eticheta si sa iei in considerare
posibilele alimente care iti pot declansa o alergie sau intoleranta. Persoanele care provin
dintr-o familie cu antecedente in ceea ce priveste intolerantele sau alergiile alimentare
prezinta riscuri mai mari de a dezvolta la randul lor aceleasi alergii.

n ceea ce privete alergiile, omul modern este mai izolat ca niciodat i prins n plasele
societii moderne (serviciu, televizor, jocuri, socializare virtual). Aceast izolare expune
repetat organismul la alergenii din cldiri (praf, mucegai, pr de animale). Igiena
exagerat, agresiunea organismului cu substane chimice i consumul de alimente tratate
chimic, reprezint o parte important din factorii declanatori ai apariiei bolilor alergice.

Din cauza igieniei exagerate sistemul imunitar nu mai este direct angrenat n lupta cu
microbii i devine mult mai sensibil la substane banale cu care intr n contact, ducnd n
final la alergii.
Ne aflm ntr-un secol aflat sub amprenta polurii, a stresului, a luptei cu timpul, a
obsesiei igienice.Toate aceste direcii afecteaz fiina uman pe toate planurile, motiv
pentru care organismul cedeaz de multe ori. n aceste condiii, asistm la o nou
dominaie a unor boli considerate neglijabile pn acum: alergiile, cancerul, depresiile
i anxietatea, stresul informatic i bolile autoimune.
1.3.Diferenta intre alergie si intoleranta la alimente
In cazul alergiei, sistemul imunitar identifica gresit un aliment ca fiind daunator
organismului, determinand astfel cresterea concentatiei de imunoglobuline E (IgE)
anticorpi implicati in lupta cu substantele straine din organism. Semnele si simptomele care
apar de obicei in aceste cazuri se declanseaza in cateva minute si pot include parestezii la
nivelul cavitatii bucale, urticarie, tumefactia buzelor, fetei, limbii si gatului, respiratie
suieratoare sau respiratie dificila, ameteala, durere abdominala, diaree, greata si varsaturi.
In cazurile severe, caile aeriene se pot obstrua putand duce chiar la deces in lipsa
interventiei medicale energice.
Intoleranta la alimente, atunci cand simptomele sunt declansate de alimente, este mult
mai frecventa decat alergia alimentara. Alergia alimentara este prezenta doar la aproximativ
2% dintre adulti si 6% dintre copii. Intoleranta la alimente nu declanseaza un raspuns din
partea sistemului imunitar dar poate determina simptome gastrointestinale asemanatoare cu
cele determinate de alergia alimentara.
De exemplu, intoleranta la lactoza, care apare atunci cand persoana respectiva nu are
enzimele digestive care ajuta la digestia zaharului din produsele lastate, determina
balonare, crampe abdominale si diaree.
In cazul aparitiei unor reactii la anumite alimente este recomandabil sa se apeleze la
medic. Alergiile pot fi diagnosticate prin teste cutanate si sanguine. Diagnosticarea

intolerantei la alimente este un proces mult mai complex care necesita un istoric medical
efectuat foarte meticulos. Alimentele pot declansa simptome ale multor afectiuni medicale,
precum sindromul de intestin iritabil, boala de reflux esofagian si migrena.

1.4.Incidena Bolilor Alergice

Bolile alergice devin de la an la an mai frecvente, n prezent estimndu-se c
aproximativ 20% din populaia mondial i 25 % din populaia european sufer de alergii,
persoanele afectate fiind de orice vrst dar cu precdere copii, adolesceni i aduli tineri.
Este o boal "modern, considerat boala secolului 21. Se estimeaz c n acest ritm, n
viitor, unul din 2 oamenii va avea o afeciune alergic.
1.5.Tipuri de alergii i simptome
Alergiile respiratorii sunt cele mai cunoscute alergii numite
-

rinite,

rinosinuzite

astm bronic alergic

. Principalele acuze ale pacienilor cu alergie respiratorie sunt:

1. n cazul rinitei alergice: strnut, mncrimi de nas (prurit nazal), secreii nazale
apoase(rinoree apoas), nas nfundat (obstrucie nazal bilateral, alternant);
2. n cazul astmului alergic: mncrime n cerul gurii (prurit palatinal) i n ureche
(prurit otic), oboseal (fatigabilitate), durere de cap (cefalee), lipsa poftei de mncare
(anorexie), scderea sau lipsa mirosului (hiposmia sau anosmia), tuse, respiraie
uiertoare (wheezing), senzaie de sufocare (dispnee) sau de constricie a pieptului.
Alergiile respiratorii se pot manifesta sezonier sau zi de zi (peren) n funcie de
prezena alergenului cauzator i se pot prezenta n forme diferite de severitate. Cei

mai frecveni alergeni respiratori sunt acarienii din praful de cas, mucegaiurile,
polenurile, epiteliile i perii de animale de companie (cini, pisici, iepuri, porcuor de
guineea etc).
Alergiile alimentare se manifest imediat dup ingerarea alimentului alergenic i
se manifest prin prurit orofaringian, erupii cutanate pruriginoase, edeme faciale,
linguale sau glotice (acesta din urm reprezint edem cu localizare de gravitate mare,
putnd determina sufocarea i decesul prin insuficien respiratorie acut), grea,
vrsturi, diaree, sau uneori reacii brutale ale ntregului organism asociate cu scdere
de tensiune arterial (oc anafilactic).
Principalii alergeni alimentari sunt: proteinele laptelui de vac, albuul i glbenuul
de ou, alunele, arahidele, soia, petele, elina, morcovul, fina de gru, roiile, kiwi,
banana, cafeua, cacaoa, piresicile, caisele etc. Teoretic, orice protein alimentar
poate fi alergenica. Alergia alimentar se ntlnete cel mai frecvent la copii, dar este
destul de des ntlnit i la vrsta adult.
Pe lng cele 2 categorii mai exist i alte tipuri de alergii: alergii la veninul
de insecte, alergii medicamentoase, alergii la animale etc. De asemenea, exist
muli ali alergeni mai puini frecveni i mai necunoscui, unii avnd implicaii mai
ales ca factori alergenici profesionali, ca de exemplu: produsele de brutrie i
patiserie, aditivii alimentari, produsele cosmetice, produsele dentare, parfumurile,
produsele utilizate n coafur, izocianatii, metalele nepretioase (nichel, cobalt,
aluminiu), adezivii pe baz de metacrilat, diverse plante, lemnul, aditivi ai
cauciucului, latexul, fotoalergenii, substanele chimice utilizate n industria
nclmintei, culorile utilizate n industria textilelor etc.
1.6 Caile de patrundere in organism a alergenilor
- Calea digestiva: Absorbtia alergenilor poate incepe in cavitatea bucala. Majoritatea
alergenilor se absorb insa prin mucoasa gastrointestinala.

- Pe calea respiratorie pot patrunde alergenii alimentari volatili.

- Prin contactul tegumentelor cu alergenii in timpul manevrarii alimentelor (curatare) pot
aparea eczeme si urticarii.
- Calea injectabila poate reprezenta in situatii foarte rare calea de patrundere a alergenilor
alimentari. Exemplul il reprezinta administrarea de vaccinuri cultivate pe ou embrionat.
Aceti alergeni pot determina reacii diverse ale organismului, att cutanate, de
contact, eczeme, ct i respiratorii, rinit i astm bronic.
1.7.Reactivitatea incrucisata
Multe persoane sunt alergice la alimente similare sau inrudite intr-un anumit fel.
Acest fenomen se numeste reactivitate incrucisata. De exemplu, daca o persoana este
alergica la creveti, ea poate fi alergica si alte crustacee, cum ar fi crabul sau homarul. De
asemenea, in cazul alergiei la arahide, reactivitatea incrucisata se poate extinde si la nivelul
altor reprezentanti ai familiei leguminoaselor, cum ar fi mazarea si fasolea.
Sindromul de alergie orala este un tip de reactie incrucisata. In cadrul acestui sindrom,
persoanele care au alergie la polen (de exemplu alergia la iarba) pot
dezvolta prurit (mancarime), roseata si tumefiere a buzelor si gurii la ingestia de fructe si
vegetale care contin o proteina ce reactioneaza cu polenul. Aceste simptome se remit de
obicei rapid si nu implica alte parti ale corpului.
Sindromul de alergie orala apare la urmatoarele polenuri si alimente:
- cruciulita (planta erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene) Banane sau pepeni
cum ar fi pepenele verde sau cantalupul
- mesteacan, migdale, mere, caise, morcovi, telina, cirese, alune, kiwi, nectarine, piersici,
pere, prune sau cartofi
- arbusti, avocado, banane, morcovi, telina, castane sau kiwi
- ierburi rosii.
Un numar crescand de persoane, in special muncitori in domeniul sanitar, descopera
ca sunt alergici la latex. Latexul reprezinta seva naturala a arborelui ce cauciuc. Este folosit
pentru fabricarea manusilor chirurgicale, prezervativelor, baloanelor si altor produse. Daca

o persoana este alergica la latex, ea poate, de asemenea, sa dezvolte reactii alergice la kiwi,
fructul pasiunii, papaya, banane, avocado, smochine, piersici, nectarine, prune, rosii, telina
si castane.

1.8.Mecanism fiziopatologic

Cand un aliment care genereaza o reactie alergica este ingerat pentru prima data,
sistemul imun nu recunoaste substanta respectiva si o considera straina (alergen).
Organismul reactioneaza prin formarea de anticorpi specifici impotriva alimentului
respectiv. In momentul in care acel aliment este din nou consumat, anticorpii ataca
alergenul, eliberand histamina si alte substante chimice care provoaca simptomele unei
reactii alergice.
Simptomele se dezvolta adesea in cateva minute, desi este posibil ca ele sa nu fie
evidente timp de o ora sau chiar mai mult. In unele cazuri, pot trece zile pana la aparitia
simptomelor. In general, reactia este cu cat mai severa cu cat debuteaza mai devreme.
Simptomele pot debuta cu o senzatie de furnicatura si tumefactie la nivelul gurii si
limbii. Cand alergenul alimentar ajunge la nivel gastric si intestinal, pot aparea simptome
precum crampe, greata, voma si diaree. Pot aparea manifestari la nivelul oricarui organ in
momentul in care alergenul este absorbit la nivel intestinal si trece in sange.
In reactiile moderate, organismul reactoneaza cu urticarie si prurit, wheezing,
congestie nazala, si posibil, ameteala sau senzatie de lesin. Majoritatea simptomelor unei
reactii alergice moderate cedeaza in cateva ore, odata ce medicatia antihistaminica este
administrata sau alergenul alimentar este indepartat din organism. Totusi, o eruptie a pielii
(dermatita atopica) poate persista cateva saptamani.
In reactiile severe, in organism se elibereaza cantitati mari de histamina si alte
substante chimice care declanseazareactia anafilactica amenintatoare de viata. Aceasta se
poate intampla in cateva minute sau intr-o ora. Simptomele anafilaxiei cedeaza de obicei
rapid la administarea de epinefrina si antihistaminice. Epinefrina, administrata injectabil,
opreste eliminarea substantelor ce produc reactia severa si amelioreaza simptomele.

1.9.Diagnosticul alergiei

Diagnosticul alergiei i identificarea alergenului care cauzeaz reacia alergic

este uneori dificil, necesitnd identificarea acestor IgE specifice prin diverse
metode. Se pot efectuateste alergologice fie cutanat (tehnica prick), fie prin recoltare
de snge i tehnici specifice de laborator.
Testarea cutanat prick este cea mai des utilizat, folosete soluii standardizate
de alergeni pentru testare, este cea mai ieftin i mai rapid (rezultatele se obin n
15-20 minute) i este mai bine corelat cu adevratele sensibilizri alergice relevante
pentru simptomele pacientului. Este nonagresiv, nedureroas i nepericuloas dac
este efectuat corect, n corelaie cu istoricul alergic al pacientului i cu stadiul
prezent al bolii.
Pentru o bun interpretare a testrii, este necesar ntreruperea administrrii
oricrui tratament antialergic cu minim 3 zile anterior efecturii acesteia i absena
oricror leziuni sau afeciuni cutanate la nivelul locului de testare. Se poate efectua la
orice vrst, inclusiv la copii mici, vrsta minim fiind dictat de colaborarea
copilului la aplicarea i susinerea picturilor de testare timp de 15 minute fr s fie
terse.
Testarea alergologic din snge se indic doar ca excepie pentru pacienii la
care nu se pot respecta condiiile unei testrii cutanate corecte, sunt investigaii
invazive (presupun recoltare de snge venos), sunt mult mai scumpe, rezultatele se
obin n funcie de laborator n cteva zile.
Exist tehnici diferite de laborator care identific fie individual anticorpii de
alergie pentru un singur alergen, fie pentru un grup de alergeni (de exemplu, analizele
numite Panel 20 alergeni). Testele sangvine nu sunt superioare ca sensibiliate i
specificitate testelor cutanate, de multe ori necesitnd o interpretare corect a
relevanei lor n funcie de simptomele pacientului.

10

Atenie! Msurarea nivelului seric de IgE total nu este foarte valoroas pentru
stabilirea unui diagnostic de alergie, este doar orientativ, exist muli pacieni
alergici cu IgE total normal. Pentru pacienii cu alergie respiratorie se impune, de
cele mai multe ori, efectuarea de investigaii ale funciei pulmonare, cea mai utilizat
fiind spirometria.
2.0.Tratamentul alergiilor alimentare
Singurul tratament demonstrat al alergiilor alimentare consta in indepartarea din dieta a
alimentelor ce declanseaza reactia alergica.
Odata identificat alergenul alimentar ce declanseaza reactia alergica acesta trebuie
indepartat din dieta.
FDA [25] cere ca toate ingredientele sa apara pe ambalajul produselor alimentare, deoarece
multe dintre alimentele care produc alergii sunt folosite ca ingrediente pentru obtinerea
altor produse (de exemplu: alunele, ouale, laptele).
Pacientii trebuie avertizati ca si in cantitati foarte mici un alergen alimentar poate declansa
reactia anafilactica. De aceea, pacientii intens sensibilizati trebuie educati sa citeasca cu
atentie etichetele produselor alimentare si sa evite preparatele din restaurante. Pentru
cazurile expunerii accidentale la un alergen alimentar persoanele cu alergii multiple trebuie:
-

sa poarte o insigna sau un lantisor care sa specifice ca este alergic;

sa aiba o seringa cu adrenalina si sa stie sa o foloseasca;

sa solicite ajutor medical imediat.

11

2. Branza cu mucegai generalitati

Consumate cu moderatie, branzeturile sunt o
sursa valoroasa de nutrienti de care organismul are
nevoie pentru a functiona normal. Din punct de vedere
chimic, branzeturile se obtin din coagularea laptelui cu
cheag.
Branzeturile cu mucegai pot avea doar o crusta
de mucegai, de culoare alba (Neufchatel, Brie,
Camembert) sau pot fi brazdate de mucegai si in interior, culoarea lor fiind verde-albastrui
(Roquefort, Bleu des Causses).
Branzeturile albastre cu mucegai reprezinta deliciul cunoscatorilor, dar sunt
respinse de alte persoane din cauza gustului specific. Unele dintre cele mai cunoscute tipuri
sunt reprezentate de: Cabrales, Roquefort, Stilton si Gorgonzola. Mucegaiul albastru
reprezinta o tulpina de penicilina adaugata laptelui inainte de cheagul pudra sau lichid.
Consumul de specialitati de branza cu mucegai este indicat si benefic organismului
uman. Branza este unul din principalii furnizori de calciu, fosfor, sodiu si proteine
organismului, in timp ce mucegaiul este penicilina naturala, un important antibiotic.
Penicilinele sunt indicate in tratamentul infectiilor cu germeni sensibili, ca faringita,
bronsita, pneumonia, amigdalita, endocardita bacteriana - infectia uneia dintre tunicile
inimii, endocardul - sifilisul, blenoragia si angina lui Vincent, dar si in prevenirea crizelor
de reumatism articular acut.
Se recomanda pastrarea acestor branzeturi la o temperatura ambientala aproximativ
jumatate de ora inainte de a fi consumate, pentru a simti pe deplin aroma.
Branzeturile cu mucegai au un continut ridicat si in colonii de bacterii lactice, care
au un efect benefic asupra tubului digestiv. Astfel, branzeturile consumate impreuna cu
produsele probiotice contribuie la mentinerea echilibrului florei tubului digestiv si la
stimularea sistemului imunitar de la nivelul mucoasei intestinale.

12

Branzeturile cu mucegai nu se consuma la finalul mesei, asa cum obisnuiesc

francezii, ci intre mese, deoarece, indiferent de tip, ingreuneaza digestia alimentelor
consumate anterior. De aceea, ea nu este indicata la finalul mesei, ci intre mese si se
asociaza cel mult cu nuci.
Branza nu se asociaza cu alte alimente. Exceptia tolerata ar fi reprezentata de
asocierea cu paine sau paste din grau dur. Pentru a preveni o serie de boli digestive grave
este important sa nu combinam branzeturile cu proteine de origine animala. In combinatie
cu sucul gastric din stomac, cazeina creeaza un invelis pe bolusurile alimentare de carne,
iar acestea nu se mai digera corect. Cel mai indicat ar fi sa asociem branzeturile cu
verdeturi si legume.

3. Alergii provenite de la branza cu mucegai

3.1.Tiramina si penicilina
Trebuie stiut faptul ca acest tip de branza poate declansa alergii. Astfel, alaturi de
branzeturile de tip camembert, parmezan sau brie, si cele cu mucegai albastru sunt bogate
in tiramina, substanta obtinuta in urma procesului de fermentatie ce poate determina alergii
la persoanele sensibile. Acelasi lucru se poate intampla si in cazul celor alergice la
pencilina, care trebuie sa evite consumul de branza cu mucegai.
3.2.Histamina
3.2.1. Ce este histamina?
Histamina este un mesager chimic care este produs de organism si care se regaseste
in circulatia sanguina. Pe de alta parte histamina se regaseste in mod natural in diferite
produse alimentare in concentratii variate. Consumul acestor alimente nu produce
dezechilibre in organismul uman si nici manifestari clinice atata timp cat histamina ingerata
prin alimentatie este rapid degradata (metabolizata) de catre o enzima specifica denumita
DiAminoOxidaza (DAO) care este sintetizata in mod normal in organismul uman.

13

In general intoleranta la histamina poate fi diferentiata in 2 tipuri: intoleranta permanenta si

intoleranta temporara. Incidenta intolerantei permanente la histamina este de 1-2% in
populatia generala.
Dezechilibrul intre nivelul histaminei si nivelul enzimatic al DAO va face imposibila
degradarea histaminei in intestinul subtire consecinta fiind cresterea nivelului histaminei.
Histamina va ajunge in circulatia sanguina si va produce manifestari gastrointestinale cum
ar fi, diaree, flatulenta, colici precum si alte simptome (eritem, urticarie, rinita, etc) similare
manifestarilor alergice.
Acest tip de intoleranta este diagnosticat de catre medici.
3.2.2.Alimente ce contin histamine
Alimentele coapte sau alimentele pastrate perioade lungi de timp contin niveluri
ridicate de histamina.
Pe langa aceste alimente exista o categorie de produse alimentare cunoscute drept
eliberatori de histamina intrucat produc descarcari de histamina la nivel intestinal.
3.2.3.Simptome
Dupa consumul de alimente bogate in histamina pot aparea diferite manifestari cum
ar fi:
- Manifestari gastrointestinale (de ex. diaree, dureri de stomac, crampesauflatulenta)
- Cefalee, dureri de cap sau chiar migrene
- Iritatii tegumentare, rash, prurit
- Fenomene astmatiforme , dificultatile respiratorii
- Nas infundat sau din contra aparitia secretiilor nazale lichide
- Consumul de alimente si in special de combinatii de alimente continand cantitati mari de
histamina vor determina aparitia de simptome specifice.
3.2.4.Diagnostic
Intoleranta la histamina este deseori dificil de evidentiat datorita spectrului variat si
polimorf de simptome. Medicul dumneavoastra curant poate identifica simptome si
suferinte distinctive care apar dupa consumul de alimente bogate in histamina.

14

Daca este suspectata intoleranta la histamina, activitatea DAO implicata in degradarea

histaminei poate fi determinata la nivel sanguin prin metode de laborator (D-Hit diagnostic
kit). Pentru mai multe informati ieste recomandat sa consultati un medic alergolog.
De asemenea o dieta alimentara saraca in histamina va poate releva daca este vorba despre
intoleranta la histamina sau cauza simptomelor dumneavoastra este alta si necesita
investigatii suplimentare. Dieta trebuie recomandata de un medic alergolog ,de un medic
specializat in variate tipuri de intolerante alimentare sau de undietetician autorizat.
In eventualitatea unei intolerante la histamina, in perioada de dieta simptomele trebuie sa
cedeze rapid.
Recent a devenit disponibil un supliment alimentar care contine DiAnimOxidaza enzima
responsabila de degradarea histaminei care trebuie administrat inainte de mese. Daca
simptomele obisnuite nu mai apar, atunci putem afirma ca avem de a face cu un sindrom de
intoleranta la histamina
3.2.5.Regim dietetic
O dieta cu alimente sarace in histamina este primul pas in tratamentul intolerantei la
histamina. Acest lucru, inseamna de cele mai multe ori, o schimbare radicala a obiceiurilor
alimentare precum si renuntarea la o serie de alimente al caror consum va face placere.
3.3.Deficienta de lactaza
Cea mai comuna deficienta enzimata in lume. Indivizii cu deficienta de lactaza nu pot
digera lactoza (zaharul din lapte). Simptomatologia se poate instala la 30120 minute dupa
ingestia de alimente ce contin lactoza si e reprezentata de: greata, crampe, diaree, balonare.
Deoarece simptomatologia este asemanatoare, intoleranta la lactoza este confundata uneori
cu alergia la laptele de vaca.
Simptomatologia se poate ameliora prin dieta. La sugarii si copiii mici diagnosticati cu
intoleranta la lactoza laptele va fi inlocuit cu formule nutritionale care nu contin lactoza.

15

Recent s-au introdus analogi de lapte a caror sursa proteica este reprezentata de proteinele
din soia si cazeinatul de sodiu.

Desi simptomele pot fi similare (durere abdominala, diaree), alergia la lapte este un
raspuns imun, in timp ce intoleranta la lactoza este o afectiune digestiva. De exemplu,
atunci cand exista o reactie adversa la alimente, dar testele pentru depistarea alergiei dau un
rezultat negativ, se foloseste "intoleranta alimentara", nu alergie, pentru a descrie
afectiunea.
Intoleranta la lactoza apare la persoanele carora le lipseste in organism enzima lactaza,
necesara pentru a descompune lactoza, zaharul gasit in produsele lactate. Lactaza este
produsa in mod fiziologic de celulele care captusesc intestinul subtire insa unii oameni au o
deficienta. Atunci cand suferi de intoleranta la lactoza, organismul nu poate digera acest tip
de zahar si nu poate absorbi nutrimentele din lapte. Astfel, produsul lactat se deplaseaza
nedigerat din stomac pana in intestin si cauzeaza probleme gastrointestinale.
Pe de alta parte, alergia la lapte se refera la o hipersensibilizare de tip imuno-alergic a
organismului. Sistemul imunitar identifica proteina din lapte drept un inamic periculos si
secreta in sange anticorpii imuniglobulina E (IgE). Ulterior, acesti anticorpi elibereaza
histamina, substanta care cauzeaza reactiile alergice. Exista persoane care manifesta
moderat o alergie la lapte, insa exista si persoane care sunt grav alergice si isi pot pune
viata in pericol.

3.4.Branzeturile si intoleranta la lactoza

Cu cat un sortiment de branza este mai invechit prin

procesul de maturare (Gouda,Parmezan, branza cu

16

mucegai albastru) cu atat mai putina lactoza contine in timp ce sortimentele proaspete sunt
greu tolerate datorita continutului ridicat de lactoza.
Atentie : In unele publicatii se scrie ca unele branzeturi cum ar fi Brie nu contin lactoza.
Acest lucru este gresit.
Daca este specificat continutul in carbohidrati atunci acesta corespunde continutului de
lactoza.
Daca de exemplu continutul in carbohidrati este 0.0 g atunci sortimentul respectiv de
branza nu contine lactoza. Brie contine in mod obisnuit 0.5 g lactoza/100g.
In zonele cu incidenta crescuta a intolerantei la lactoza alimentele sunt procesate diferit
pentru a obtine produse fara lactoza. De exemplu, procedeul de fermentare in cazul
mozzarelei este diferit in Grecia fata de Germania rezultand un produs care poate fi
consumat de persoanele care sufera de aceasta afectiune.
3.5.Etichetarea produselor alimentare pentru evitarea alergiei sau intolerantei:
Toti procesatorii/operatorii de produse alimentare trebuie sa se asigure ca produsele lor
respecta cerinte obligatorii:

Numele produsului

Lista ingredientelor

Cantitatea anumitor ingrediente sau categorii de ingrediente; cantitatea neta a

produsului

Data minima a expirarii

Conditii speciale de depozitate/de folosire

Tara de origine, locul de provenienta

Informatii obligatorii despre valoarea nutritiva a alimentelor procesate

Informatii despre originea alimentelor neprocesate: carne de porc, de oaie, de capra

si pasari

Evidentierea ingredientelor alergice

O mai buna lizibilitate (dimensiune mare a textului)

17

Informatiile despre componentele alergice disponibile si pentru produsele care nu

sunt impachetate, inclusiv pentru cele care se vand in restaurant si cafenele, prin
catering sau pe Internet

Informatiile referitoare la inghetarea/dezghetarea produselor

Data congelarii pentru carne si peste

Continutul de apa adaugata in carne si peste

Substante substituente pentru cele mai folosite ingrediente

Numele sau brandul, adresa operatorului/procesatorului

CERINTE SPECIFICE:
Alergeni Ingredientele produselor care se incadreaza in aceasta categorie vor fi incluse
in eticheta produselor si vor fi evidentiate cu caractere diferite (culoare, dimensiune, stil).
Regula valabila si pentru restaurante!
Nano ingrediente in cazul in care produsul dvs contine nano ingrediente, acestea
trebuie incluse in lista de ingrediente. Indicarea cantitatii nu este obligatorie in conditiile
respectarii limitelor stabilite.
Practici corecte de informare Informatiile referitoare la produsele alimentare nu trebuie
sa induca in eroare cumparatorul.
Continut nutrienti aveti obligativitatea de a introduce valoarea energetica a produsului;
sunt importante: cantitatea de lipide, achizi grasi saturati, glucide, zaharuri, proteine si sare.
Cantitatea de colestorol continuta de produs nu este specificata.
Lizibilitate Informatiile referitoare la produsele alimentare trebuie sa fie vizibile,
evidentiate prin contrast cu ambalajul si nu vor fi acoperite de sloganuri etc.
Tara de origine specificarea originii sau provenientei unui produs este obligatorie,
omiterea acestuia ar putea duce in eroare consumatorul. Daca pana acum era obligatorie
indicarea originii / provenientei doar pentru carnea de vita si manzat si pentru alte produse
precum fructe si ulei de masline, mierea de albine, noile reglementari extend obligativitatea
si pentru originea plantelor pentru uleiuri si grasimi vegetale
18

Lactoza ascunsa
Pe ambalajele unor produse veti regasi o serie de compusi despre cae trebuie sa stiti ca sunt
bogate in lactoza.
Unt
Lapte integral(contine 40% lactoza!)
E966, lactitol
Lapte degresat
Kefir (contine 5% lactoza!)
Lapte condensat (10% lactoza!)
Lactoza monohidrat
Lapte praf degresat
Lapte si derivate
Lapte praf ( 50% lactoza!)
Zer (5% lactoza!)
Derivate din zer
Pudra de zer (60% lactoza!)
Smantana
Chocolatier
Nu contin lactoza:
Untul clarificat, untul obtinut prin indepartarea apei, a proteinelor din lapte si a lactozei
Margarina
Continutul de lactoza al zerului
Zerul contine 5 % lactoza. Acesta este un produs care rezulta in procesul de fabricatie al
branzeturilor. Exista 2 tipuri de zer : dulce si acid.
Este important ca atunci cand cumparati produse alimentare ambalate sa cititi cu atentie
ingredientele folosite la producerea acestora pentru ca zerul pudra este adesea utilizat in
procesele de fabricatie si atunci un fish finger poate deveni un produs cu continut de
lactoza

19

6. Concluzii :
1. Alergiile tin si au de-a face cu sistemul imun. In mare parte a timpului, sistemul
nostru imun lupta impotriva germenilor si bacteriilor pentru a ne pastra sanatatea,
dar, in cazul alergiilor, sistemul imun trateaza alergenii ca si cum ar invada corpul
nostru, la fel ca virusii si bacteriile.
2. Cand sistemul imun reactioneaza la invazia de alergeni, corpul elibereaza substante
(histamine) care declanseaza semnele alergiei: curge nasul, ochi inrositi,
mancarimi etc.
3. Bolile alergice devin de la an la an mai frecvente, n prezent estimndu-se c
aproximativ 20% din populaia mondial i 25 % din populaia european sufer de
alergii, persoanele afectate fiind de orice vrst dar cu precdere copii, adolesceni
i aduli tineri.
4. Alergiile alimentare se manifest imediat dup ingerarea alimentului alergenic i
se manifest prin prurit orofaringian, erupii cutanate pruriginoase, edeme faciale,
linguale sau glotice (acesta din urm reprezint edem cu localizare de gravitate
mare, putnd determina sufocarea i decesul prin insuficien respiratorie acut),
grea, vrsturi, diaree, sau uneori reacii brutale ale ntregului organism asociate
cu scdere de tensiune arterial (oc anafilactic).
5. Branza cu mucegai poate declansa alergii fiind bogata in tiramina, substanta
obtinuta in urma procesului de fermentatie. Acelasi lucru se poate intampla si in
cazul celor alergici la pencilina sau histamina, care trebuie sa evite consumul de
branza cu mucegai.

20

21