HIPERTIROIDISMUL

Definiie.
Intoxicaia organismului cu hormoni tiroidieni, o
exacerbare cu trecere in patologic a fenomenelor pe
care le controleaz tiroida.
Nu inseamn creterea peste valori normale a
hormonilor tiroidieni, sunt forme in care
hormonii tiroidieni sunt normali sau fracia liber a lor este
in exces; sau forme in care pragul de receptivitate la
hormonii tiroidieni este crescut.
Forme clinice.
Hipertiroidiile pot fi:
a. primitive: prin afectarea direct a glandei tiroide,
b. secundare: ca rspuns din partea tiroidei la un exces
stimulator provenit din hipofiz, hipotalamus.

Hipertiroidia presupune hipertrofia corpului

tiroidian care poate fi:
- primitiv, aprut odat cu fenomenele de tireotoxicoz
(ca in boala Basedow Graves),
- secundar, hipertrofie tirodian preexistent
fenomenelor de hipertiroidie.
Hipertrofia corpului tiroidian poate fi global i difuz,
mijlocie sau mare, in formele primitive, sau
poate avea orice aspect privind volumul,
forma, consistena, cand e vorba de o gu
preexistent.
De asemenea, hipertrofia tiroidiei poate interesa un
lob, lob i istm, sau nodular: micro, macro,
poliheteronodular.

Factorul comun tuturor formelor de hipertiroidie il constituie

tireotoxicoza.
Semne clinice:
- insomnie: celula nervoas cortical, excitat intr greu in inhibiie de somn;
adoarme greu, superficial, intrerupt, dar la trezire nu acuz oboseal (ca in
nevroz).
- nervozitate, irascibilitate, cu incapacitate de control, cu acte de violen in
vorbire, in gesturi, fiind deranjani pentru mediu social i
familie.
- fenomene afective: labilitate psihic marcat.
vorbirea, mimica, expresii ale activitii nervoase superioare sunt afectate:
vorbesc repede, devin confuzi, nu au rbdare s-i termine ideea, debitul
verbal este rapid, sunt tahilalici i au fug de idei.
Mimica este vioaie, sunt oameni in permanen micare, prezint tahikinezie.
Sunt cazuri, cand din contr, datorit hipertoniei musculare
expresia este ca o masc.
au atenia distributiv, nu se pot concentra, au deficit de
memorie, dar nu real, ci prin lipsa ateniei.

- tahicardie: peste 100 bti/minut, foarte labil mai ales in emoii i care nu cedeaz
in repaus sau in somn.
apar zgomote i sufluri difuze, cu sau fr transmisie, instabile.
- vasele sunt i ele afectate: vasele mari sunt in hipertonie, iar
cele mici, la periferie sunt in stare de vasodilataie. Astfel,
tegumentele vor fi calde, de culoare roie stacoid, cu modificri de
vasomotilitate foarte rapide: eritemul emotiv al feei i gatului,
dermografismul activ.
- tensiunea arterial: presiunea sistolic este normal sau uor crescut, cea
diastolic intotdeauna sczut
- apare o uoar protruzie a globului ocular - exoftalmie uscat.
- la nivelul pleoapei superioare se produce un spasm retractillagoftalmie.
hipersecreie lacrimal, ce d luciul ochiului i care care face ca ochiul s
clipeasc rar sau din contr des, cand hipersecreia lacrimal este abund
tremurturi ale intregului corp mai exprimate la maini, cu
frecven mare i amplitudine mic.
- modificri ale reflexelor: reflexe hipertone, hiperchinetice, simetrice, uneori apare
fenomenul de roat dinat
- apar pareze musculare, paralizii cu caracter periodic
- scderea forei musculare, datorit deperdiiei de mas muscular.

BOALA BASEDOW GRAVES

Definiie.
Hipertrofia exoftalmiant, cum mai este denumit, se caracterizeaz
prin tetrada simptomatic:
1. tireotoxicoz i hipertrofie tiroidian,
2. oftalmopatie infiltrativ exoftalmic,
3. mixedem pretibial,
4. acropatie-hipocratism digital.
Dac ultimele semne clinice nu sunt prezente la toi pacienii, in
schimb nu se poate pune diagnosticul de boal Basedow fr
primele dou.

Clinic:
Manifestri subiective:
- tahicardie permanent, astenie fizic, dispnee la
eforturi mici,
- labilitate emotiv, nervozitate, insomnii,
- tremurturi ale extremitilor, accentuate la emoii,
transpiraii,
- intoleran fa de cldur,
- slbire in greutate in prezena unui apetit
alimentar pstrat sau chiar crescut,
- exoftalmie cu mimic hiperemotiv i hiperkinetic,
- gu difuz de diverse mrimi.

Manifestri obiective:
- debutul bolii are loc insidios printr-o form clinic atenuat,
i poate evolua luni sau ani sub aceast form i se poate
agrava brusc prin exacerbarea simptomatologiei pan la
forma tireotoxic, in urma unei stri de stress sau
infecie.
A. Examenul clinic tiroidian:
- tiroida prezint un proces de hipertrofie i hiperplazie difuz.
Gua poate fi mic, mijlocie, mai rar mare, voluminoas,
cind apar i fenomene de compresiune local.
consistena este elastic inainte de tratament i ferm in
timpul tratamentului cu antitiroidiene de sintez.
B. Modificri oculare:
- oftalmopatia bolii Graves reprezint expresia specific a
tireotoxicozei cu evoluie agravant in peste 30% din cazuri
- modificrile oculare sunt bilaterale, simetrice sau
predominante la un ochi, rar unilaterale

Semne oculare:
Zona periorbitar: hiperpigmentaia semnul Jellinek
edem subpalpebral.
Globul ocular:
- exoftalmiaprotruzia globului ocular, bilateral, simetric sau
predominant la un ochi, depete 17-20 mm.
- rezisten renitent sau ferm la compresia globilor oculari.
- conjunctivit congestiv-congestia vascular a conjuctivei, mai
intens spre marginea pleoapelor.
- asinergism de covergen: limitarea uni sau bilateral a micrilor de
adducie a globilor oculari
- limitarea micrilor de rotaie
- semnul plafonrii: limitarea micrilor in sus a ochilor la un anumit
prag.
- oftalmoplegie: incapacitatea globului ocular de a efectua micri.
- nistagmus: micri sacadate a globilor oculari in
deplasarea lor rotatorie, in plan orizontal sau vertical.

Semne palpebrale:
- edem palpebral,
- semnul Rosenbach: tremurul pleoapelor
- asinergism oculo-palpebral: semnul Stellwag coborarea
pleoapei superioare rmane in urma globului ocular in
timpul micrii in jos.
- asinergism oculo-frontal: absena contraciei musculaturii
frunii in micarea in sus a globului ocular i a pleoapei.
- lagoftalmia: spasm retractil al pleoapei superioare.
Glandele lacrimale:
- hipersecreie lacrimal dau aspect de ochi de team, ochi sclipitori,
lucioi, determinand clipitul des sau din contr, rar.
Tulburri de vedere:
- ambliopia
- diplopia
- astenopia de acomodare,
- senzaia de corp strin in ochi,
- fotofobia.

Examene de laborator:
1.Scintigrama tiroidian relev tiroid mrit cu captare
omogen a I131.
2.Dozare T3 i T4 valori crescute
3. Dozare TSH valori sczute.
4.testul Werner de supresie cu T3 exploreaz pstrarea sau
nu a mecanismului de feed-back in hipertiroidie.
5.testul la TRH evideniaz lipsa creterii TSH
6.metabolismul glucidic: toleran sczut la hidrai de
carbon sau chiar diabet zaharat clinic manifest.
7. metabolismul lipidic: colesterol, lipide valori sczute.
8.radiografii osoase: osteoporoz.
9.exoftalmometria: valori normale sub 17 mm.
10.tomografie computerizat sau ecografie de orbit.

Tratament:
1. Tratament medicamentos-tratament de
sabotaj a sintezei de hormoni tiroidieni, tiroida
rmane intact, poate funciona, dar funcia este blocat.
2. Tratament radioctiv-tratament distructiv in situ, distruge
tiroida, dar o las pe loc.
3. Tratament chirurgical-este un tratament
distructiv prin eliminarea din organism a
tiroidei.

Exoftalmie bilaterala boala

Basedow

HIPOTIROIDIA
Definiie.
Insuficiena tiroidiana este expresia clinic determinat
de insuficiena biosintezei hormonilor tiroidieni,
tulburri in transportul lor, sau defectului de
receptor.
In funcie de intensitatea fenomenelor induse,
intalnim forme fruste i forme severe
mixedem

INSUFICIENA TIROIDIAN PRIMAR

Clasificare:
I. Congenital:
a.cu gu:
- cretinism sporadic, datorat unui defect enzimatic,
- cretinism endemic, stadiul neuropat al DET,
- consum de antitiroidiene de sintez la gestante.
b.fr gu:
-mixedem congenital prin disgenezie sau agenezie tiroidian.
II. Dobndit:
a.cu gu:
- insuficien iroidian din DET,
- dup tratamentul cu antitiroidiene de sintez,
- dup ingestie de substane guogene,
- transformri tumorale unice sau multiple,
- infecii acute sau cronice,
- procese autoimune,
b.fr gu: - iatrogene, dup tiroidectomie,
- procese autoimune,
- tratamente masive i indelungate cu cortizon,
- atrofie idiopatic.

MIXEDEMUL ADULTULUI
Definiie.
Mixedemul adultului reprezint forma clinic cea mai
grav a insuficienei tiroidiene.
Habitusul.
Aspect inconfundabil, bolnavii sunt leni, indifereni,
imbrcai mai gros decat temperatura mediului
ambiant, caracteristic fiind incetinirea tuturor
proceselor organismului.
Semnul caracteristic mixedemului este edemul
mucos, o infiltraie cu mucopolizaharide, cu anumite
particulariti:
- generalizat, interesand tegumente, mucoase, seroase, caviti,
interstiii.
- este un edem ferm, elastic.
- nu este decliv,
- nu las godeu,
- nu permite formarea pliului cutanat.

Clinic.
Facies: aspect de lun plin cu obraji umflai, contur rotund,
impstat; pleoape groase, edemaiate; privire tears, fr
adres, anuri nazo-labiale terse; nas ingroat la rdcin ,
narine etalate; buze groase cu lizereu disprut
(macrochelie).
Gtul: rotunjit, ingroat.
Torace: aspect globulos, reliefuri osoase terse, cu
fose supraclaviculare pline in dom.
Abdomen: de batracian, moale, musculatura
hipoton, cu puncte de herniere: hiatale,
ombilicale, inghinale sau dehiscene largi ale
musculaturii abdominale.
Extremiti: maini, picioare, ingroate, reci, sensibile
la frig, cianotice, cu degete cilindrice i boante.
Tegumente: groase, uscate, lipsite de luciu, aspre,
reci, cu descuamaii fine i furfuracee, de culoare palidglbuie, ceroas, carotenic, mai ales la nivelul palmelor i
plantelor.

Pilozitate: prul capului este mat, aspru, lipsit de luciu, cade repede,
albete precoce; sprancenele sunt rrite in 1/3 extern; pilozitate
corporal redus sau chiar absent, tegumente glabre; iar pilozitatea
pubo-axilar rrit.
Unghii: groase, mate, striate, lamelare, casante,
periunghial prezint tulburri trofice, eczeme, micoze.
Musculatura: pseudohipertrofie prin infiltraie, fora muscular este
sczut, contracia inceat i dureroas, revenire lent (semnul
Hoffmanpseudohipertrofia gambierilor cu miotonie),
mioedem la pensare.
Aparat osteo-articular: articulaii mrite, dureroase spontan i la
mobilizare, uneori se formeaz lichid intraarticular, pseudoartroze.
Aparat respirator: bradipnee, exudat pleural bilateral
(pleurezie mixedematoas), infecii acute ale cilor respiratorii
superioare trenante i cu receptivitate sczut la tratament.
Aparat cardio-vascular: cardiomegalie, cord in caraf,
bradicardie, dureri precordiale, crize anginoase. Aceti
pacieni pot prezenta infarct miocardic, HTA convergent,
insuficien cardiac, tulburri circulatorii de tip arteritic sau venos
cu tulburri trofice tegumentare

Aparat renal: miciuni rare, cantitate mic, uneori apare

nefroangioscleroza mixedematoas.
Tulburri neuro-psihice: sunt constante i caracteristice, bradipsihie, somnolen
permanent, atenie greu de fixat, voin diminuat, indiferen,tulburri de
memorie de tipul amneziei anterograde i retrograde, bradilalie, gestic lent,
voce moale, astenic,
Tulburrile psihice sunt de tipul: depresiei, anxietate, izolare, psihoze
de diferite grade.
Tulburri senzoriale: sunt consecina infiltraiei edematoase, dar i sclerozrii i
senescenei precoce. Vzul este alterat prin scderea acuitii vizuale,
asteniei ochiului i apariiei precoce a cataractei; auzul este
influenat prin hipoacuzie, acufene, urechi infundate; de
asemenea, apare hipo sau anosmia, iar in ceea ce privete sensibilitatea
termic pacienii pot prezenta frilozitate.
Tulburrile neurologice: sunt reprezentate prin fenomene polinevriticenevralgii de
facial, trigemen, sciatic, intercostale; ataxie, nistagmus; iar
reflexele osteotendinoase prezint contracie normal sau lent i relaxare
prelungit, uneori absent.
Tulburrile secretorii: hiposudoraie, hiposialie, hipolacrimaie, hiposeboree.
Examenul glandei tiroide pune in eviden diferite aspecte: gui
de diferite dimensiuni, absena ei, cicatrici posttiroidectomie,
adenopatii laterocervicale, prezena de noduli de diferite
dimensiuni unici sau multipli, iar palpatoric consistena glandei poate
imbrca orice aspect de la moale pufoas la elastic, lemnoas.

Examene de laborator.
- Scintigrama tiroidian: arie tiroidian mic sau mare cu captare redus ineomogen a I131.
- Ecografia tiroidian: face diagnosticul diferenial intre diveri noduli (chist, nodul solid, etc)
- Radioiodcaptarea: valori sczute, cu excepia guii avide de iod, candvalorile radioiodcaptrii sunt crescute.
- Puncie biopsie cu ac subire, urmat de examen histopatologic.
- Reflexograma achilean:prelungit.
- Radiografia de a turcic: necesar pentru stabilirea etiologiei centrale a insuficienei
tiroidiene.
- ECG: bradicardie, unde hipovoltate, eventual modificri de fazterminal.
- EEG: unde lente, hipovoltate.
- Dozarea T3 i T4 sczui, i FT3, FT4 tot sczui.
- Dozarea TSH este crescut in hipotiroidia primar, i sczut in hipotiroidiasecundar.
- Iodemia i ioduria pe 24 ore crescute indic o supraincrcare iodat deorigine exogen.
- Radiografii: osoase pentru varsta osoas, articulare cu evidenierea lichidului sinovial i a modificrilor
articulare, configuraia de cord: cord in caraf, pulmonare: pleurezia mixedematoas, tranzit
baritat esofagian: esofag comprimat, trahee deviat, mucoasgastric ingroat, tranzit intestinal
incetinit.
- Metabolismul lipidic: colesterol, lipide crescute.
- Metabolismul glucidic: valori normale.
- Metabolismul enzimatic: GOT, GPT, LDH, CPK crescute.
- Metabolismul hematoformator: anemie normocrom, normocitar, rar hipocrom.
- Dozarea titrului anticorpilor antitiroidieni: antimicrozomali,antitiroglobulinici,
antiperoxidazici.

Tratament.
Tratamentul insuficienei tiroidiene este complex avand atat
scop profilactic, cat i curativ.
Tratamentul profilactic:
- pentru prevenirea i tratarea distrofiei endemice tiroidiene,
- evitarea utilizrii drogurilor ce pot interfera procesul de biosintez a
hormonilor tiroidieni sau conversia periferic a T4 in T3.
- tratamentul chirurgical i cel cu izotopi s fie corect efectuat, economicos.
Tratamentul curativ:
- substituia deficitului de hormoni tiroidieni,
- blocarea excesului de TRH i TSH.
Aceste obiective se realizeaz prin administrarea de hormoni tiroidieni.
Substituia tiroidian se face individualizat i gradat, in funcie de
forma clinic, intensitatea insuficienei tiroidiene, varst, complicaii
viscerale i metabolice.
In administrarea de hormoni tiroidieni se incepe cu doze mici, iar
creterea dozelor se face treptat, pan la doza optim, sub stricta
monitorizare a cordului.
Preparatele medicamentoase conin fie un hormon T3 sau T4, sau
ambii hormoni T3 i T4.

Definiie. Distrofia endemic tiroidian poate fi definit ca

o hiperplazie tiroidian, aprut in anumite zone
geografice cu o morbiditate crescut, de obicei
netoxic, dar care se poate transforma funcional in timp.
Etiologia. Elementul etiologic principal este
carena de iod i dereglarea sistemului
hipotalamo-hipofizo-tiro-periferic, cu tulburri in
hormonogenez i hormonosecreie. Particip i factori
favorizani: varsta, sex, factori ereditari, genetici,
dishormonogeneze.
Aportul normal zilnic de iod este de 150-200 mg;
sub 50 mg apare gua.

Forme clinice.
Ca forme clinice, intalnim forme variate,
de la imbecilitate la diverse grade de idioie,
elementul predominant fiind debilitatea mintal.
Formele severe de idioie se insoesc de semne
de surditate, mutitate sau surdomutitate.
Cretinismul endemic apare la generaii de
guai i dispare la simpla profilaxie iodat in
mas.
Tratamentul.
Terapia cretinismului este inoperant, cu excepia
hipotiroidiei depistat precoce, cel mai tarziu in a
2-a copilrie i tratat cu hormoni tiroidieni,
care reduc tulburrile de cretere, catig caiva
centimetri in plus i foarte moderat modeleaz
tulburrile senzoriale i debilitatea mintal.

Profilaxia pentru generaii se poate face ins, cu rezultate bune.

Combaterea carenei de iod se va face:
- permanent
- adecvat grupelor de populaie in funcie de sex, varst, mrimea guii sau
absena ei.
- cu mijloace ce pot fi controlate
Se va folosi pentru populaie:
- sare iodat in concentraie de 20 mg%,
- sare iodat sub form de brichete,
- la copii, gravide i mame care alpteaz profilactic se administreaz
1mg/sptman de iodur de potasiu,
- la cei cu gu mic se recomand 2tb/sptman dup 14 ani,
- la mame care alpteaz: 2tb/sptman; dac are gu se va da 1 tb zilnic, 7
zile, urmate de 7 zile de pauz.
- tot ca msur profilactic este imbuntirea calitii apei potabile, a
condiiilor de trai, a alimentaiei ( un aport proteic crescut).
Terapia chirurgical. Este indicat in:
- gui mari voluminoase,
- gui neomogene la palpare i aspect polinodular scintigrafic,
- gui cu tulburri de compresiune,
- gu nodular solitar, nodul toxic sau nodul rece.

Reprezint o cauz important de morbiditate in cadrul

afeciunilor tiroidiene, avand o inciden anual de 30-40
cazuri la un milion de indivizi i o rat de mortalitate sub 1%
din totalul deceselor prin cancer.
Etiologie. Factorii predispozani sunt:
- sexul feminin este de cel puin trei ori mai afectat
decat cel masculin; un nodul aprut la un brbat este
mai probabil cancer, decat un nodul aprut la femeie.
- varsta copilriei este mai frecvent asociat cu riscul crescut de
malignitate a unui nodul tiroidian: 50% din nodulii
tiroidieni la copii sunt maligni.
- iradierea in antecedente a regiunii capului i
gatului pentru diverse afeciuni: adenoidite,
timus, etc.
- factori genetici dovedii prin existena unor
mutaii ale unor protooncogene, care asociaz
carcinomul tiroidian medular.

Semiologie clinic.
Este o boal polimorf cu manifestri clinice generale, locale i
regionale.Aspectul tiroidei este variat, mai ales in
fazele incipiente.
Orice hipertrofie tiroidian aprut brusc, cu evoluie rapid trebuie
suspicionat de cancer tiroidian.
In fazele avansate, tiroida are consisten ferm, dar poate fi i
moale; prezint stergerea contururilor, aderen puternic de
planurile profunde i esuturile din jur; jen, durere spontan sau
la palpare.
Manifestri regionale:
- metastaze loco-regionale,
fenomene de compresiune,
- disfonie,
- dispnee, tuse prin comprimarea traheei,
- disfagie prin comprimarea esofagului,
- turgescena jugularelor, cianoza feei prin
compresiune vascular,
- dureri cervicale.

Manifestri generale:
- astenie fizic, pierdere in greutate,
- uneori febr neoplazic,
- metastaze: plmani, mediastin, oase, ficat, rinichi.
Din punct de vedere funcional cancerele tiroidiene pot fi cu:
- hipotiroidism, frecvent,
- hipertiroidism, rar,
eutiroidie, cel mai frecvent.
Examene de laborator.
1. VSH, poate fi mult crescut.
2. Scintgrama tiroidian, variate aspecte, eventual zone captante in afara corpului
tiroidian (metastaze).
3. Ecografie tiroidian.
4. CT, RMN, angiografie.
Semne de certitudine:
5. Puncia biopsie cu ac fin sau examenul histopatologic al fragmentelor incluse in ghea
sau parafin.
6. Markeri tumorali:
- tireoglobulina, cel mai bun sprijin diagnostic i de evoluie a carcinomului tiroidian
- anticorpi antitireoglobulinici, cu aceeai semnificaie.
- antigenul carcinoembrionar, folosit la pacieni operai pentru urmrirea recidivelor i a metastazelor.
- calcitonina, prezent in cancerul medular, util in screeningul familial i in urmrirea
recidivelor.

Diagnosticul de certitudine:
- este realizat prin puncia bioptic i examen
extemporaneu intraoperator i histopatologic
postoperator.
Diagnosticul diferenial.
Este obligatoriu de fcut cu:
- tiroiditele cronice,
- gui vechi,
- noduli necaptani.
Tratamentul.
Tratamentul de elecie este cel chirurgical,
celelalte metode terapeutice:
iradiere cu iod radioactiv,
chimioterapia,
cobaltoterapie,
fiind alese in funcie de forma histopatologic.