Efectul fotoelectric extern

Introducere si definitie

Grupa Nr.1
Petrec Cristian
Ioni Sebastian
Iordache Laura
Joac-Bine Radu
Grup colar Constantin Cantacuzino Bicoi

Studiul efectului fotoelectric

Definirea fenomenului fizic
Prin efect fotoelectric extern se nelege emisia de
electroni de ctre corpuri sub aciunea
radiaiilor electromagnetice. Exist i efect fotoelectric
intern, care const n generarea unor noi purttori de
sarcin liberi n interiorul unui semiconductor sub
aciunea radiaiilor electromagnetice.
Efectul fotoelectric, descoperit de Hertz n 1890, a fost
explicat abia n 1904 de ctre Einstein pe baza teoriei
corpusculare a luminii (lumina este emis, se propag i
este absorbit n mod discontinuu sub form de fotoni).

HeinrichHertz,in1887, a constatat ca descarcarea electrica

dintre doua sfere se producea mai usor daca avea loc in
prezenta luminii ultraviolete. Aceasta e prima referire la efectul
fotoelectric.
WilhelmHallwachs,in1888, a observat ca lumina
ultravioleta produce descarcarea unei sfere metalice incarcata
negativ. Daca sfera este incarcata pozitiv descarcarea nu se
producea, iar daca era masurata calitativ sarcina electrica, a
sferei,cu ajutorul unui electroscop se constata ca ea crestea.
Concluzia a fost ca sub actiunea luminii ultraviolete sfera de
zinc emitea particule incarcate cu sarcina electrica negativa.
ThomsonsiLenard,in1889, au demonstrat ca lumina
ultravioleta scoatea electroni din metalele pe care cadea.

Efectul fotoelectric extern este emiterea de electroni din materie n urma absorbiei de
radiaie electromagnetic, de exemplu radiaie ultraviolet sau raze X. Un termen nvechit
pentru efectul fotoelectric este efectul Hertz.
Importana acestui fenomen n dezvoltarea domeniului fizicii const n a sprijini dualitatea
und-corpuscul a radiaiei electromagnetice. Explicaia matematic a fenomenului a fost
dat de Albert Einstein, pe baza unor ipoteze cuantice formulate de Max Planck

Descriere
Cnd o suprafa metalic e expus unui flux de
radiaie electromagnetic poate s genereze, n
anumite condiii, electroni liberi, care produc un
curent electric dac sunt accelerai sub aciunea
unui cmp electric. Electronii emii prin efectul
fotoelectric se numesc fotoelectroni. Experimental sa constatat c pentru a observa emisia de electroni
este nevoie ca radiaia electromagnetic s aib o
frecven deasupra unei limite inferioare care
depinde de natura materialului sau, echivalent,
lungimea de und trebuie s fie sub o anumit
valoare. Intensitatea fluxului de radiaie incident
influeneaz mrimea curentului electric produs, dar
nu determin apariia fenomenului..

Sub actiunea luminii, fotocatodul emite electroni care sunt atrasi de

anod, iar microampermetrul A inregistreaza intensitatea curentului
electric. Se observa ca pe masura ce U creste diferenta de potential
U aplicata electrozilor, creste si intensitatea curentului fotoelectric,
pana cand la o anumita valoare a tensiunii, intensitatea curentului
atinge o valoare maxima, numita intensitatea curentului de saturatie
Is. in acest moment, toti electronii emisi de fotocatod ajung la anod.
Pentru U=0, curentul fotoelectric nu se anuleaza, ceea ce arata ca
electronii care parasesc fotocatodul au viteze initiale diferite. Unii
electroni au viteze, respectiv energii cinetice suficient de mari ca sa
ajunga la anod in lipsa unei tensiuni de accelerare. Mai mult, unii
electroni pot invinge chiar si o tensiune de franare, ceea ce explica
faptul observat experimental ca, intensitatea curentului fotoelectric
nu se anuleaza nici la tensiuni de franare mici, ci numai la o anumita
valoare a tensiunii de franare, Uo.

Studiindu-se efectul fotoelectric exterior, s-au gasit

urmatoarele caracteristici:
Intensitatea curentului de saturatie este direct
proportionala cu fluxul incident pe suprafata
catodului:.
Energia cinetica initiala a electronilor variaza direct
proportional cu frecventa luminii incidente si nu depind
de intensitatea fluxului luminos incident.
Pentru un catod dat, efectul fotoelectric nu se mai
produce daca frecventa radiatiei incidente este mai
mica decat o valoare numita frecventa de prag nprag.
Efectul fotoelectric exterior se declanseaza practic
instantaneu

GrupaaII-a
Druga Ioana, Marin Andreea, Toma
Liviu,
Nutu Veronica, Ungureanu Daniela

EFECTUL FOTOELECTRIC
EXTERN
Fenomenul de emisie a
electronilor din unele
metale, sub actiunea
radiatiilor
electromagnetice cu
lungimi de unda
scurte, se numeste
efect fotoelectric
extern. Electronii
extrasi astfel se
numesc fotoelectroni.

Ce realizri ale lui Max Planck l-au

inspirat pe Einstein?
Max Planck, fizician german, a ajuns - studiind radiaia corpului
negru - la concluzia c energia radiat de un corp sub forma
undelor electromagnetice este emis n mod discret doar ca
multiplu al unei valori de baz dat de produsul dintre o
constant i frecvena undelor electromagnetice emise: E=h* .
Valoarea fix a fost botezat constanta lui Planck, notat cu h i
are valoarea 6,626x10-34J*s, iar frecvena este dat n cazul
spectrului vizibil de culoarea luminii. Pentru contribuiile sale la
stabilirea naturii discrete a energiei lui Max Planck i-a fost
decernat n 1918 Premiul Nobel pentru fizic.
Pornind de la concluziile lui Max Planck privind radiaia corpului
negru, Einstein a propus ideea c i lumina se manifest sub
forma unor cuante de energie, numite ulterior fotoni, iar energia
unui foton depinde de constanta lui Planck i de frecvena
radiaiei electromagnetice corespunztoare. Plecnd de la aceste
premise, Einstein a formulat o teorie care explic n detaliu ce se
petrece la "bombardarea" unei suprafee metalice cu unde
electromagnetice din zona razelor X sau a spectrului vizibil.

Interpretarea legilor efectului fotoelectric

extern. Ipoteza lui Einstein.

Conceptia corpusculara a lui Planck privind existenta

cuantelor de energie a constituit punctul de plecare pentru
explicarea efectului fotoelectric de catre Einstein in 1905.
Mecanismul este alcatuit dintr-un foton absorbit care
cedeaza energia sa unui electron. Daca aceasta energie
este suficienta pentru a elibera electronul de fortele care il
leaga, el poate parasi suprafata materialului.
Deoarece probabilitatea ca un electron sa absoarba
simultan doi fotoni este foarte mica, inseamna ca fiecare
electron smuls isi dobandeste energia de la un singur
foton.
Energia hn a unui foton care produce efectul fotoelectric
este transformata integral astfel: o parte pentru a scoate
electronul din atom si a-l desprinde de pe suprafata
catodului (L-lucrul mecanic de extractie), iar reastul pentru
miscarea electronului extras (energia cinetica Ec)
h = L + Ec

In metale, in general, exista un numar mare de

electroni liberi (nelegati de atom) ca urmare,
prima parte a lucrului mecanic de extractie poate
fi neglijata.
Se explica astfel existenta pragului fotoelectric,
care corespunde situatiei cand intreaga emisie a
fotonului este consumata pentru extragerea
fotonului si de asemenea se explica de ce pentru
h < eU0 efectul nu se mai produce.
Pe de alta parte, energia totala cedata de unda
in unitate de timp va fi N h, unde N este numarul
de electroni emisi in unitate de timp.
Pornind de la aceasta relatie se poate explica
legea a III-a a efectului fotoelectric, observand ca,
la o frecventa mica a radiatiei avem nevoie
pentru a produce efectul de un numar mare de
fotoni, respectiv la o frecventa mai mare a
radiatiei, avem nevoie de un numar mai mic de
fotoni pastrand aceeasi intensitate luminoasa.

Nu ne putem ndoi de faptul c teoria relativitii a modificat

profund concepia noastr asupra spaiului i timpului. Aspectul cel
mai incitant al acestei schimbri nu const n natura ei special, ci
mai degrab n faptul c ea a fost n genere posibil.
Werner Heisenberg

Exist un acord general asupra ideii c investigaiile

lui Einstein au un merit fundamental mai presus de
orice critic pe care am fi nclinai s le-o aducem. Ele
ne-au determinat s gndim.
Alfred North Whitehead

Albert Einstein -18791955

Proiect realizat de elevii clasei a XII-a A grupa a

III-a:
Voicea Diana
Baciu Anelis
Jercan Denisa
Gogonea Gentiana
Radutu Ioana
Profesor:Pisau Constantin

Legile efectului
fotoelectric
extern si
interpretare

DEFINITIE: Prin

efect fotoelectric extern se intelege

emisia de electroni dintr-un material sub
actiunea radiatiei electromagnetice incidente.
Exist i efect fotoelectric intern, care const n
generarea unor purttori de sarcin liberi n
interiorul unui semiconductor sub aciunea
radiaiei electromagnetice.

DESCOPERIRE: Efectul

fotoelectric, descoperit de
Hertz n 1890, nu a putut fi explicat pe baza
teoriei ondulatorii. A fost explicat n 1904 de ctre
Einstein pe baza teoriei corpusculare a luminii
(lumina este emis, se propag i este absorbit
n mod discontinuu sub form de fotoni).

EFECTULFOTOELECTRIC
Emisia de electroni de ctre un corp aflat sub aciunea radiaiei electromagnetice.

LEGI:
1. Intensitatea fotocurentului electric de
saturaie este proporional cu fluxul
radiaiilor incidente, cnd frecvena este
constant.
2. Energia fotoelectronilor emii crete
liniar
cu
frecvena
radiaiei
electromagnetice
incidente,
fiind
independent de fluxul acestora.
3. Efectul fotoelectric se produce doar
dac frecvena radiaiilor incidente
depete
o
anumit
valoare
caracteristic fiecrui element, numit
frecven de prag (pragul rou al
efectului fotoelectric).
4. Efectul fotoelectric are loc practic
instantaneu.

Efectulfotoelectric
Legile empirice ale efectului fotoelectric
potenialul de blocare (energia cinetic a fotoelectronilor) nu se modific dac se
modific intensitatea radiaiei incidente, dar se modific intensitatea curentului n
circuit.
creterea frecvenei se observ o cretere a potenialului de blocare (energia
cinetic a fotoelectronilor), pentru acelai material la catod, i.
lucrul de extracie constant de material
frecven prag de la care se manifest efectul fotoelectric.
dat emisia de electroni nc de la nceputul iradierii (efectul fotoelectric se
produce instantaneu).

Max Planck (1900) a

revenit
la
teoria
corpuscular a luminii,
formulnd
ipoteza
cuantic
a
emisiei
radiaiei luminoase.
Albert Einstein a fost
ns cel care a extins
ideile lui Planck i a
introdus noiunea de
foton pentru particular
de lumin.

Einstein

Planck

Caracteristicile fotonului
masa de repaus

m0 = 0

viteza n vid

c = 3.108 m/s

energia

e = h = mc2

impulsul

p = mc = h/c
= h/

sarcina electric

q=o

Astzi se accept c lumina este de natur

electromagnetic i c are un character dual:
ondulatoriu i corpuscular.
In anumite fenomene se manifest aspectul
ondulatoriu (reflexie, refracie, interferen,
difracie, polarizare).
In alte fenomene se manifest aspectul
corpuscular (emisia radiaiei electromagnetice,
absorbia luminii, efectul fotoelectric).

Energia unui foton este dat de relaia lui Planck:

unde: h=6,625.10-34 Js este constanta lui Planck, iar frecvena radiaiei

respective.
n procesul fotoelectric, fotonii vor fi absorbii de electronii din interiorul
metalului. Fiecare electron nu poate absorbi dect un singur foton,
primind astfel energia dat de relaia (1).
Dac > prag, o parte din aceast energie este utilizat pentru a nvinge
bariera de potenial, restul rmnnd sub form de energie cinetic
fotoelectronului. Astfel bilanul energetic pentru procesul de ciocnire
dintre foton si electron se scrie:

unde A= hprag este lucrul mecanic de ieire a unui electron din catod.

Cu ajutorul acetei relatii, propuse de Einstein,pot fi explicate legile

efectului fotoelectric extern.

Pentru studiul legilor efectului fotoelectric extern se foloseste

celula fotoelectrica (fig. 1) alctuit din: un balon de sticl vidat;
o bucl metalic central ce constituie anodul, i o suprafa
metalic ce constituie catodul.

Introducnd celula n circuitul din fig. 2, se constat c n absena iluminrii intensitatea

curentului este zero. Trimind un fascicul de radiaii asupra catodului se observ apariia
unui curent chiar dac tensiunea aplicat celulei este zero. Aceasta se explic prin faptul
c electronii emii prin efect fotoelectric au energie cinetic suficient pentru a ajunge la
anod i a nchide astfel circuitul. Se constat c intensitatea fotocurentului depinde de
iluminarea fotocadului i de tensiunea aplicat celulei:

VERIFICAREA LEGILOR EFECTULUI FOTOELECTRIC EXTERN

DETERMINAREA CONSTANTEI LUI PLANK
1. PRINCIPIUL LUCRRII:
Efectul fotoelectric extern este un proces de interaciune dintre radiaia
electromagnetic i substan i const n emisia de electroni de pe suprafaa unui
metal iradiat cu radiaie luminoas. Legile efectului fotoelectric extern nu pot fi
explicate pe baza electrodinamicii clasice. Interpretarea cuantic a efectului fotoelectric
ca un proces constnd dintr-o ciocnire perfect plastic dintre fotonii de radiaie
electromagnetic i electronii liberi din metale a fost dat de A. Einstein. Conform
acestei interpretri, energia Ef = h a unui foton care particip la acest proces este n
parte utilizat pentru efectuarea lucrului mecanic de extracie (Le) a electronului din
metal, restul fiind transferat fotoelectronului sub
form de energie cinetic:
m0 v 2
h Le
(1)
2

In acest lucrare se verific dou din legile efectului fotoelectric extern:

-1. Exist o frecven minim (de prag) a radiaiei incidente, sub a crei valoare
electronii nu mai sunt expulzai (v = 0). Impunnd n relaia (1) condiia v = 0 pentru
rezult:

h0 Le

(2)
Frecvena de prag, o i lucrul de extracie depind de natura substanei iradiante.
-2. Energia cinetic a fotoelectronilor este
proporional cu frecvena radiaiei incidente.
2
m
v
ntr-adevr din relaia (1) [i (2) rezult:
Ec 0 h 0
2
(3)
Se observ c Ec >=0 pentru .
Dac se aplic fotoelectronilor un potenial de frnare, US care s-i opreasc la
suprafaa metalului atunci, Ec = eUs i din relaia (3) rezult:
h
h
U s 0
e
e
(4)

In aceast lucrare, utiliznd o celul fotoelectric se verific cele dou legi n

modul urmtor. Se trasez caracteristica voltampermetric a celulei cu scopul
determinrii potenialului de frnare Uo pentru radia]ii de diferite frecven]e (fig. 1).
Reprezentnd grafic Us = f () se pune n eviden existena frecvenei de prag i
dependena liniar a energiei cinetice a fotoelectronilor de frecven, (fig. 2)
In plus pe baza relaiei (4), din panta dreptei Us = f () se determin constanta lui
Plank a crei valoare este apropiat de cea obinut din studiul radiaiei corpului
negru.IU1234U1U2U3U401234Fig. 1U1U2U3U4U
2.Montaj experimental:

G
220V

+
A
2v -

CFE
K

Tr
S

220 V

A
F

Schema de principiu a montajului experimental utilizat este redat n figura 3.

Unde: A-alimentator; G-galvanometru; CFE-celul fotoelectric; S-surs de lumin; Preostat; V voltmetru; F-filtru culoare; TR-transformator.
3. Modul de lucru i prelucrarea datelor: Se verific montajul experimental; Se
alimenteaz la tensiune alternativ de 220 V (priz) alimentatorul A i
transformatorul Se intercaleaz ntre sursa S i celula fotoelectric filtrul albastru (1
= 5,607 1014 Hz). Se deblocheaz galvanometrul G. Se citete valoarea curentului
pentru U = 0. Se mrete tensiunea U din 5 n 5 diviziuni, citind valorile
corespunztoare ale curentului. Se determin exact valoarea Us, pentru care I = 0.
Se nlocuiete filtrul albastru cu filtrele: verde (2 = 5,217 1014 Hz), galben (3 =
4.831 1014 Hz), rou (4 = 4,098 1014 Hz) i se repet operaiile de la punctul c.. Se
reprezint grafic, n cadranul II, I = f(U), (vezi fig. 1), i Us = f(), (vezi fig. 2). Se
determin constanta lui Plank folosind relaia (4) i graficul obinut conform figurii .
Se determin frecvena de prag o (conf, fig. 2). Obional se va utiliza metoda celor
mai mici ptrate. Se calculeaz lucrul de extracie, Le cu ajutorul relaiei (2),
exprimndu-se att n j ct i n eV.

CELULA
FOTOELECTRIC

Grupa a-IV - a

Burdusel

Diana
Carstocea Isabela
Joinel Iulia
Miclea Diana
Panait Andrei
Pisau Raluca

APLICATII ALE
EFECTULUI
FOTOELECTRIC

Aplicatii practice ale efectului

fotoelectric
Efectul

fotoelectric, pe langa faptul ca a jucat un

rol important in confirmarea teoriei corpusculare
a luminii, are si numeroase aplicatii practice.
Alarmele antifurt si sistemele automate de
deschidere a usilor utilizeaza adesea circuite cu
celula fotoelectrica.Cand o persoana intrerupe
fasciculul luminos, anularea brusca a curentului
activeaza un comutator care comanda o sonerie
sau o usa.Uneori sunt folosite radiatii UV sau IR
la alarme, pentru ca sunt invizibile.

Celula fotoelectric
Celula fotoelectrica este alcatuita dintr-un tub de

sticla vidat sau continand un gaz inert la presiune

redusa care are in interior doi electrozi : catodul (C)
format dintr-un strat subtire de metal (Cs, Na, K)
depus pe o portiune din peretele tubului si anodul
(A).format dintr-o retea de inel sau bobita metalica.
Sub actiunea radiatiilor electromagnetice (vizibile)
fotocatodul emite electroni care sunt dirijati spre anod
datorita campului electric produs de tensiunea dintre
C si A si sunt captati de catre acesta stabilindu-se un
curent electric, indicat de galvanometru G. Deci
celula fotoelectrica transforma un semnal luminos
intr-un semnal electric.

 Celulele fotoelectrice cu vid sunt mai putin

sensibile (curentul fotoelectric se stabileste la

valori mai mari ale fluxului radiatiilor
electromagnetice), dar sunt lipsite de inertie
(intensitatea curentului fotoelectric urmareste
prompt si liniar variatia fluxului luminos care
cade pe catod); celulele cu gaz sunt mai
sensibile dar prezinta o inertie determinata de
procesele ce se produc in cazul din tub.

Celula fotoelectrica
este un dispozitiv care
actioneaza ca un
intrerupator al unui
circuit electric.
Intreruperea
fasciculului de lumina
incident pe emiterul
fotocelulei determina
oprirea producerii
efectului fotoelectric.
Circuitul
electromagnetului se
deschide ceea ce
determina inchiderea
circuitului de

Bariera optic cu fascicule multiple

Senzori de lumin folosii pentru

deschidere i nchiderea
automat

Senzor de lumin

Detector de
culoare

Multe detectoare
de fum folosesc
celule
fotoelectrice
pentru a detecta
cantitati infime
de fum, care
intrerup fluxul
luminos si astfel
produc scaderea
curentului
electric.

Sonorul unui film

(coloana sonora)
poate fi inregistrat intro banda ingusta cu
innegrire variabila pe o
margine laterala a
peliculei. Lumina care
traverseaza pelicula
este astfel modulata,
iar semnalul de iesire
al unui detector cu
celula fotoelectrica
urmareste fidel
frecventele din coloana
sonora.

Releul fotoelectric
Releul fotoelectric este un releu
electromagnetic comandat de o celula
fotoelectrica.
La releul fotoelectric lumina cade pe fotocatod
(Cs, Na) si detrmina aparitia unui fotocurent
de intensitate I f care, dupa amplificare, trece
prin electromagnetul Em al carui camp
magnetic provoaca inchiderea circuitului
comandat. Datorita comenzii rapide, practic
fara inertie, releul fotoelectric este folosit la
numararea unor corpuri, la conectarea
automata a retelei de iluminat, la
comanda actionarii usilor etc.

Numrtorul
de obiecte

Lamp cu
aprindere pe
baz de
releu
fotoelectric

Deschiderea automat a

Fotomultiplicatorul
Este

un tranductor lumina-curent, adica un

dispozitiv care transforma semnalul luminos
in semnal eletric. Este realizat din asocierea
unui multiplicator cu o fotocelula.
In televiziune fotomultiplicatorul se aplica la
sistemele de
captare a imaginilor.
Este folosit si
la detectia
radiatiilor nucleare.

Un

Panoul solar

panou solar fotovoltaic

transform energia luminoas din
razele solare
direct n energie electric.
Componentele principale ale
panoului solar reprezint celulele
solare.
Panourile solare se utilizeaz
separat sau legate n baterii
pentru alimentarea
consumatorilorindependeni sau
pentru generarea de curent
electric ce se livreaz n
reeaua public.
Un panou solar este caracterizat
prin parametrii si electrici cum ar
fi
tensiunea de mers n gol sau
curentul de scurtcircuit