BELOTUI.

Belo1u1, sat, pI. Dumbrava-d.-s., com. Belotul, judo Dolj. E lmprastiat. Are 580 sufl., 371 femei ~i 209 barbatl. In sat este 0 scoala rnlxta ee functioneaza din 1860. Este intretinuta de stat.

Loealul e construit din birne, A fost frecuentata de 15 copil din Belotul si IO copiT din Sirsca, Cu virsta de scoala sunt 24 de copiI.

Belotu1, deal, pl. Durnbrava-d.vs., com. Betotul, judo Dolj, pe care este situat satul Belotul.

Belo1u1, pirlt7, piasa Dumbravad.-s., com. GOg'o~ul, judo Dolj. Ese din Dealul-Grecestilor, judo Mehedinti. Uda comunele Gogo~ul si Belotul si in apropiere de com. Predesti, pIasa Dumbrava-d.vs., se uneste cu piraiele GOg'o~ul ~i Stefanelul, eu care impreuna se varsa in riul Obedeanul, aflat pe dreapta riului Jilt.

Belotul, vale, pl. Dumbrava-d-s., com. Belotul, judo Dolj.

Belu, tirl(l, judo Braila, pc tarmul sting al riului Buzau, fat a in fata cu satul Desiratl, din comuna Scortarul-Nou, la 3 kilometri, spre V. de Scortarul-Nou.

Belului (Podul-), pod, pe riul Doamna, in ccrcul cornunef rurale Plscani, plasa Riul- Doamnel, judo MusceI.

Belzeni, sat, in pIasa sl judetul Tutova, cornuna' Dragomirestl. Are 166 locuitori, cart locuesc in 43 case. Se lucreaza covetl, lingurf, cause, etc.

Bencea, lIl/igura, pIasa Ocolul, cornuua Preajba, jud, Dolj, in Plaiul-Viilor, asezata in partea de Vest a comunei Preajba, ca-

366

BENE~TI

tre hotarul cu comuna BaltaVerde, piasa Ocolul.

Benchesti, jud.Vaslulu. (Vczi Butucaria, sat).

Benchiul, deal in partea de S.- I . E. a satuluf Zlatuuoala, cornuna Zlatunoaia, plasa Tirgul-Miletin, jud. Botosani.

Benea, loc, cu izvoare de ape sulfuroasc, judetul Hacau, pI. Tazlaul-d-j., de pe teritoriul comunei Ripile.

Benea si Bataia, Ftdurl particularc, sup use rcgirnuluf silvic, aflate pc mosia Cucesti, pendinte de comuna Cirstanesti, plaiul Horezul, judo Vilcea,

Benei (Dealul-], deal, judetul HacAU, piasa Tazlaul-d-j., com. Gropile, pe teritoriul catunulul Capota, care desparte comuna Gropile, la Vest, de comunele Bratila si Ripile. Acest deal face parte din sira dealurilor ce despart Trotusul de Siret.

Benei (Ptrlul-), /,irl1l, pIasa Ta7;laul-d-j., comuna Ripile, judetul Bacau, care curge pe terltoriul catunelor Petrascani ~i Paltinata, prin Valea-Benel ~i se varsa in Trotus, d'a stinga, dupa ce s'a incarcat cu pir. Paltinata-Mare, Pirtul- U nghiului sl Pirlul-de-laPerja,

Benel (Valea-), ual«, piasa Tazlaul-d.ij., ccmuna Ripile, judetul Bacau, pe teritoriul catunulul I'altlnata.

Benesti, com. rur., pIasa Oltetuld.-j., judo Vilcea, sltuata pc valea riuluf Oltetul, departe 75 kit. de resedlnta judetuluf si la 30 kit. de a subprefectureT. N'are nlcf un catun alipit.

o traditie din gura batrinilor afirrna, ca pe aci ar fi pastorit Bucur Ciobanul, fondatorul BlIcurestilor, oile sale ;;i aceasta inainte de anul 1362. «Aiel era sa fie, zic batrinil, Bucuresti», Cu toate cercetarlle facute, nu s'a putut descoperi timpul fondarel acestei comune. LocuitoriT spun numai ca satul este foarte vechiu,

. Are 0 populatie de 356 10- cuitorT, 189 barbatf sl 167 femel, in care intra si 5 familif de Tiganr ; 69 capi de familie; 77 contrib., locuind in 81 case.

Este 0 singura blserica cu inscriptia urmatoare :

«Aceasta sfinta blserica, ell hramul Sf. Treime si Sf. Voi· vozT, in coprinderea cclor ce erau scrise, s'a zidit din temelie, de mosul men Barbu Otetelisanu, fost vornic, inceplnd-o in zilele stapinirel luI Carol al VI-lea, imparatul Austrier sl savlrsind-o in zilele lui Constantin Nicolae Voda, in anul 1746, Septembrie I. Insa acum in zilele Mariei sale Carol I, Domnul Rominief, Eo Grigore Otetelisanu, fost mare aga, nepot de fiu al sus numltulul, ce sunt nascut la anul 1786, F cbruarie 6, vazind-o ajunsa in proasta stare, cad cutremurul, eel mare de la 1802 surpasc multa tencuiala din launtrul, stricind si chipurile sfintllor ce erau zlIg-ravite; iar alte stricate de tlmp si alte imprejurarl, am facut cu ajutorul luf Durnnezeu cele ce sc arata si am zugravlt-o prin cei mal bunf pictori din Craiova, anume Isidor Selagianu si Costache Petrescu, la care m'a ajutat si nepotul mlen de var Costica N. Otetellsanu, terminind-o la anul 1868 sl 82 a virstel rnele •.

Aceasta inscriptie este sapata in piatra si cu litere poleite in aur.

Digitized by Coogle

Loc, se ocupa cu agricultura ~i mat mult cu dulgheria. ET desfac tot produsul muncel lor la tirgul din Balcesti sl la Craiova.

In comuna sunt: 12 cal, 30 hoI, 40 vaci, ISO of ~i 80 porcI. I Pe riul Oltetul, in raionul comunel, sunt 3 mort.

LocuitoriT, in numar de 7 I, s'an improprletarlt la anul 1864, cind li s'a dat 210 hectare din mosia d-lul Gr. Otetellsanu,

La 182 I, in biserica Sf. Treime, despre care am vorbit mar sus, s'au ascuns maT multe familir boeresti de peste Oltet, de goana luI Tudor Vladlmirescu, ~i aci, fiind inconjuratl de pandurl, s'au aparat cu anne din turnul bisericei, omorind mal multi pandurT. In fine capitutulind, panduril all ars maT multe icoane, f{teind foe in biserica. Icoanele, putin arsc, ~i carbunil icoane1or, se conserva inca.

Casele Benesculul, la 50 metri departe de biserica, au fost k-cul eel mal principal de azil in accl timp, Erau pline de boerT ~i haricadate erau toate inti a· rile. Boerii capltulind.au fost maltratatf de pandurT, carT au deeapitat pe un profesor francez, luindu-l drept Gr. Otetellsanu, Sosind aci, slugerul Tudor a spinzurat pe dol pandurl, ce se facuse culpabill de omorirea pro· fesorului francez ; iar capetele pandurilor le-a infipt in tept, de () parte si de alta a portilor.

Scoala dateaza In comuna de 54 ani. Localul e Lun, construit de d. Gr. Otetelisanu la anul 1838. Aeum e proprietatea comuneT, dupa legea din I 864 ~i are I heet. pamint in tarina.

Scoala se frecuenta de 4 e0- I pli, din numarul de 43, 24 bae\i ~i 19 fete, in virsta de scoala, Cu intrctincrea scoalel, statui cheltueste annal 1188 leT, iar comuna 65 lel,

Hiji

Vatra satulul se intinde pe 20 heet. Loeuitorii clacasl au 210 hect. iar proprietarul 1750 heet. pamint.

Veniturile eomuneT se urea la 1050 lei anual sl ehe1tuelile la aceeasl suma,

Soseaua judeteana Oltetul, ce I vine de la Polovraci si merge la Craiova, inlesneste comunicatla intre aceasta comuna si altele.

In jurul cornu neT Benesti sunt eomunele: Vasilati, la Est; 1.0- eusteni, la Nord; Cirloganl, la Nord-Est; Stirbestl, la Vest; !;li Otetelisul, la Sud. In raionul comuneT sunt: Dealul - Frineului, Valea-Friuculul , Poiana-lul-Cotocea, Valea - Caselor sl Valeajlvuluf,

Benesti, sat, spre Nord-Est de satul Tanacul, comuna Tanaeul, piasa Crasna, judetul Vasluiu, situatpe coasta dealurilor Pa- I lanca si al Morilor, pe () intindere cam de 1001 hect. din carr: 61 hect. padure, 16 hect, viI si llvezt, iar restul loc de cultura, imas si finet, Are 0 populatie de I 166 familii sau 541 suflete, Ro- I mint, din carT 9 Evret si 2 Ti- ' ganl, Locuitorii poseda : 60 plugurT si 60 care eu boI, 4 plugurT cu cal sl 60 stupl cu albine.

AI e 0 blserica facuta din valatucl la 1862, deservita de I preot si I eclesiarh ; cite-va morl I de vint !;li 2 circiume.

Numarul vitelor e de 965 capete, din carT: 332 vite marl cornute, 300 ol, 33 cal si 300

rimatort.

Benesti, den], in raionul cornunef Benestl, piasa Oitetul-d.ij., judo Vilcea, pe care se cultiva 23 hect, !;li 50 ariT vie.

Benesti, par/ure partlculara, supusa rcglrnuluf silvie, pendlnte

HENCE~'lI

de com. Benesti, pI. Oltetul-d.j., judo Vilcea.

Benesti, uate, In partea de S.-E. a satuluT Benesti, com. Craesti, pl. Stanisesti, judo Tecuciu.

Benga, cdtun al com. MArunti. sul, judo Huzau, cu I Ro locuitorI ~i 5 1 case.

Benga, [suar, in com. Maruntlsul, judo Buzan, cat. Henga, Ese din padurea Benga \ii sc scurge in riul Buzan.

Benga, mosie a statului, in COIll.

Maruntlsul, judo BUllill, pendlnte de schitul Verblla, din judo I'rahova. Are roo hect., date acum insuratellor.

Benga, 11/(171;1/;, in COI11. Caragelele, judo Buzan.

Benga, patlure a statuluT, in com.

Maruntisul, jud, Buzau ; are 100 hect., din care 14 curatura,

Benga, par/ure, situata pe terltoriul com. Timpeni, piasa Serbanestl, judo Olt. De la aceasta padure, se lice, catunul Timpeni-d.j. s'a mal numit ~i Benga,

Bengeasca (Sarata-), mosie, in com. Gura-Sarati, judo Buzan, cat. Atirnati, Are 620 hect. viT, izlaz, ~i araturt si 15 heet., padurea Clungalanul, proprietatea Dvef Olga Bengescu, n. Lahovari,

I Bengesti, COlli. rur., in judo Gorj, partea de N. a pl;1~ir Amaradia, sltuata, parte pe loc ses, in valea GiiortuluJ, parte pe un deal putin mal ridicat, E fermata din 4 catune, adica : Bengestld.-j., Bengesti-d-rnj., unde e sl resedinta cornunef, Bengestl-d..s, si catunul Blrcel, Se marglneste la N. cu com. Ciocardla, la V.

Digitized by Coogle

eu Sacelul sl Bobul, la S. cu Albeni si la E. cu Carliget sl Prigoria. Are 0 intindere cam de 2400 hect., din carl 230 he ct. arabile, 290 finete, 25 hect. viI, 35 hcct, po met, 1600 pa- , dure, 198 izlaz si 22 vatra sat.

Are 0 populatie de 325 familil, cu 1460 suflete, din carr 210 contribuabill, tot] Romint, afara de vre-o 30 Francezl, 0- cupatf cu taerea padurilor, din care lucreaza cherestea.

Locuitorif poseda: 127 plugurT, 213 care cu bol, 13 carute cu cal, 541 vite marl cornute, 110 car, 2724 ot si 132 rimatorf.

Budgetul cornunef are la venit 1244 lef, iar la cheltuelr 1080 lcl.

Comuna este udata de apele Gilortuluf si ale CiocadieI.

Comunicatia se face prin ;;0- seaua judeteana T.-Jiul-Vilcea, prin soseaua comunala irnpietrita, care trece prin interiorul comunef sl duce la com. Bobul, catunul Mogosani, com. Sacelul sl printr'un drum ordinar, care pleaca din Bengesti, trecind prin com. Sacelul \ii peste Dealul-Surupatilor ~i intra in com. Surupatl.

Comuna are: 4 mori pc rlul Gilortul, din carl 3 eu clte 3 alergatort ; 12 puturf eu cumpii.nii. si 5 fintinI.

Are 1 local de primarie sl 1 scoala frecuentata de 36 elevl si I eleva, din 45 inscrlsl,

Are 3 biserici de lemn facute de loeuitorif comuneI. Biseriea din catunul Bengesti-d.vmj., e fondata la anul 17 30 si a fost reparata la anul 1822 de loeuitorI. Biserieele sunt deservite de 2 preotf sl 4 cintaretf.

In aceasta cornuna se gasesc niste ruine de zidurI, despre carr locuitorii spun eii. ar fi fast o constructie a fratilor Buzesti, I'e platoul Clmpul-Mare, la Iocul '

numit Gorgani, sunt niste movile, numite in localitate Metereze si despre care se zice, ca ar fi fost nlste fortificatil.

Bengesti, lit-a I, judo Mehcdinti, in com. rur, Samarinesti, pIasa Motrul-d.-s.

Bengesti-de- J os, cdtun al eomunef Bengestl, pI. Arnaradla, judo Gorj, pc malul sting a riuluI Gilortul sl mal jos de confluenta luI cu Ciocadia. Are 0 suprafata cam de 800 heet., din carl 80 heet. arabile, 100 heet. finete, 15 heet. pomet, 8 heet. vie, 500 heet. padure, 92 heet. lzlaz si 5 heet. vatra satuluT.

Are 0 populatie de 100 fa- i milii, cu 430 suflete, din carT 70 contribuabill, totf RominI. LoeuitoriT poseda 30 plugurt, 50 care cu bot, 2 carute eu caT, ' 154 vite marl cornute, 17 cal, 126 01 si 29 rimatort.

In catun se afla 1 moara, 5 puturt si 2 izvoare.

Bengestl-de-Mijloc, cdtun, resedinta eomunei Bengesti din pl. Amaradia, judo Gorj. E situat in valea riulul Gilortul, ce-va mal sus de punctul de eonfluen~ii a lui eu Cioeadia sl pc rnalui drept al Gilortu!ui. Are 0 suprafata cam de 600 heet., din carl 60 heet. arabile, 80 hect. finete, 10 heet. vii, 12 pomet, 30 hect. izlaz, 400 heet. padure, 8 vatra satuluI. Aceasta proprietate estc parte a locuitorilor improprietarltl dupa legea rurala sl parte proprletareasca,

Are 0 populatie de 90 fami- I lif cu 350 suflete, din carl 60 contribuabilI; sunt 30 FrancezI, carl sunt ocupatf cu taerea pii.duriI. Locuitoril poseda 36 plugurT, 60 care cu boI, 6 carute cu caJ, 110 vite marl cornute, 36 cal, 2 J r 2 oT si 40 rlm.itorf.

liENIA

In catun sunt 2 mort pe apa GilortuluT, 2 puturf sl I izvor, Are 1 biserica descrvita de 1 preot sl 1 cintaret.

In catun sunt localurile primaricf si ale scoalel.

Bengesti-de-Sus, cdtun, al eomuriel Bengesti, pl. Amaradia, judo Gorj,la N.-E. c.itunului de resedinta. E situat pe un lac mai ridicat, mal sus de punctul de confluenta al GilortuluT eu Cioeadia, ~i intre aceste ape.

Are 0 suprafata cam de 600 hect, arabile, 60 hect. finete, 7 vie, 8 heet. pomet, 400 heet. padure, 70 izlaz sl 5 hect. vatra satuluI.

Are 0 populatie de 70 familil, eu 340 suflete si 40 contribuabili. LocuitoriI poseda 28 plugurI, 58 care eu boi, 5 ctrute eu cai, I 16 vite marl cornute, 2 I cai, 183 01 ~i 28 rimatort,

In catun sunt 2 puturl ~i r izvor.

Benghea, lac, in insula Balta, pI.

Borcea, com. Cocargea, judo Ialomita.

Benghiul, pri11nl, judo Braila ; incepe din Privalul -Iuf - Stancu. Merge la S.-V. de se varsa in Dunarea-Maclnulul, la BechetulIgli~a.

Benheci, pt'i£lure, In partea de E. a comuneJ Tudora, judo Botosani, Se intinde pc Dcalul-Mare si valle de prln prejur.

Benheci, jJti£lllre, in partea de S.- V. a cornunel Trusesti, piasa jijia, judo Botosani, in intindere de 300 heet., proprietate a statuluT. Se exploateaza si e cornpusa din stejar, teiu, frasin si jugastru.

Benia, i:::vor, in com. Chiojdul-

Digitized by Coogle

BENIA

dln-Bisca, judo Buzan, pe hotarul Prahovel ; se scurge in valea Bradetul.

Benia, loc isolat !?i fl'S intins, intre muntele Bradetul, din jud. Buzan, Valea-Teluluf si ValeaStubeulul, in com. Chiojdul-dinBisca, pe hotarul despre judo Prahova,

Benii (Girla-), Kirlt'i, C0111una Valeni, plasa Podgoria, judetul I Museel.

Benii (Gtrla-),girli/d', judo Prahova ; izvoreste din Dealul-Grululul, com. Star-Chiojdul, plaiul Te1eajenul. la directia S.-V. si I se varsa in girl a Chiojdul, tot in raionul com. Star-Chiojdul.

BeniI (Valea-), ua]e, com. Golestl, pl. Podgoria, judo Muscel.

Benil (Valea-), loc til' fitule, jud, Prahova, la E. de catunul Cuibul, com. Gornetul-Culb, pI. Pod go ria, ce se intinde pana in dealul Baba-Ana si Dealul-NucetuluI.

Benii (Valea-), ual« judo Prahova, uda partea de E. a catunului Cuibul, com. Gornetul- I Cuib, pIasa Podgoria, de unde izvoreste, Curge de la N.-V. I spre S.-E., primeste Valea-Glodului !?i se varsa in piriul Nuceteanca, la loealitatea numlta I Podul-Frinculul, com. GornetuICuib.

Benii (Virful-), loc isolat, in comuna Strimbeni, plaiul Varbilan, judo Prahova,

Bentul, cd/un al com. Tabaresti, judo Buzaa. Are 530 locultorl, in 112 case.

Bentul, lac, situ at Ia N.-V. de

369

com. Batogul, judetul Bralla. Se formeaza din ploi sl din topirea zapezel. Vara seaca.

Bentul, lac, in com. Tabarestl, judo Buzan, la marginca riului Buzau. I~I ia nastere de la Baltaeu-Stuf sl se scurge in riul Buzafl. Contine mult peste.

Bentul (Dudeasca-), mosir, in I COlli. TlI.hare;;ti, cat. Bcntul, judetul Buzan, Are 2200 hect., din carl 980 arabi Ie, 152 padurea Cotul-Bentu , 200 izlaz, 300 flneata ~i restul stuf sl sterp.

Bentul-Sirbilor, atl/lldil/(rii sail Kflt'all, judo Teleorman, pe mosia Vllsoaravtn marglnea riuluf i Calmatuiul, la S., intre cornunele Liza si Viisoara.

Bentului (Valea-),1Iale, in judo Constanta, plasa Hirsova, pe teritorlul comuneT rurale Cioba , nul, in partea apusana a pla~iI I ;;i cea sud-estlca a comunel, I Este fermata din valea Cisla, ce pleaca din poalele apusane ale dealului Cardi-Cisla si din Vale aBalaceanulut, ce vine din poalele vestice ale dealulul Muslul. Cea d'Intiiu trece prin satul Cadi-Cisla sl arnindoua, unindu-se, merg printre dealurile Cadi-Cisla la rasarit si Caraula la apus. Tale drumul judetean Macln-Hirsova, si se deschide in laeul HazarlicGhiol, in partea sudica a luI.

BENTl:L

"cti'i cit ~i cel-l'alti locuitorf, lucritori de pamillt, au parii,it locuintele ~i s'au ascuus III partea despre Husf, unde pc atuucf eraii codri sccularl ; iar Tatari] gasilld tirgul nelocuit, i-a dat foe, Dupa retragerca Tiitarilor, locuitorii vazind tlrgill ar- ~i locul pustiit, au rama,; in partea Hu xilor, unde fugbera, fiiud mal la adapost priu ct)Q,ri. In uoua lor asczare, parte din Secufsc ocupaii cu ca.sapia, ~i ast-fel localltatva sa numit Ilu~i, de la cuvlutul maghiar hu-it, care iuscamua carne. Apo], ell lucetul s'u format ora-ul Llusi. Locuitorii L'ugurt atlaft 111 lIu~, ~i ill satul Cornii-CngurT, 'c trag din vcchii locuitori, striimutati de la Benta, 111 ace-te localitat].

Ca probabll ca acestt locuitorI se trag din vechif Secuenl, ne incredlnteaza un vechiu 0- bicelu traditional al locuitorilor catolicf din Husf ~i Corni, carr odata in fie-care an, la 0 zi hotarita, Yin eu preotul in aceasta loealitate sl fae rugaciunI pe~tru sufletele mortilor, Ingenunehiind pe loeul unde ar fi existat biserica; iar dupa terminarea proeesiunei se rein tore.

Timpul cind a existat acest tirg nu se cunoaste de batrinl, iar daca versiunea e adevarata, ca dupa arderea luI a urmat infilntarea orasuluf Husl, atuncf nu mal ramine euvint, ca vechimea iI e foarte adinca.

Berrtul, lac, in piasa IalornitaBalta, com. Saratenl, jud, Ialomlta, Este format din apele provenite din debordarea riulut Ialomita.

Benta, loc isolat, pe teritoriul I Bentul, lac, in pIasa IalomitasatuluT Epureni, pI. Prutul, Jv. Balta, judo Ialornlta, Este situat

detul Falciu, in partea de E., intre satul Dudesti sl canalul

in valea de la confluenta pirae- Borcea.

lor Cirta si Balcoia, alaturea cu Plscul-luf-Voda,

Din traditlune sl spusele batrinilor se nareaza des pre aeest loe urrnatoarele :

Aiel odinioara a fost tirg

secuesc ~i

dupa 0 invaziune a Tatarllor, atlt tlrgo-

Bentul, pddure, in pI. IalornltaBalta, comuna Copuzul, judetul Ialomita. Formeaza eu padurea Odaia-Calugarulul, un trup de 130 heet., cu esenta : stejar, plop sl salcie.

4;

Digitized by Coogle

BENT!.:L

Bentul, vale, in piasa IalomitaBalta, spre V. si in apropiere de satul Fratilesti, judetul laIomlta, Are forma unef potcoave !;>i contine apa numal clnd riul Ialomita debordeaza,

Bentul, va It', in piasa IalomitaBalta, com. Ciizil.ne~ti, judo Ialomita. Contine apa numaf cind riul Ialomlta debordeaza,

Bentul-de-Sus, lac, in piasa Ialomita-Balta, com. Bordusanl, judo Ialomlta,

Bentul-Mare, lac, in plasa Ialornlta-Balta , com. Bordusani, judo Ialornlta.

Bentul-Mos-Dobrlca, lac, in piasa Ialornita-Balta, com. Bordusanl, judo Ialomlta,

Benturi, lac, in insula Balta, pI.

Ialomlta-Balta, com. Bordusanl, judo Ialomita,

Benturl, doua Iacurt, in insula Balta, piasa Borcea, com. Socariciul, judo Ialomita.

Beorlegic-Tepe, 1II01!ilt'f, in judetul Constanta, piasa Hirsova, pe teritoriul comunel rurale Calfa, pe muchia dealului Turbencea-Bair, In partea rasartteana I a plli!;lir si a cornunel, aproape de hotarul judetulul. Are 318 m. sl este acoperita cu verdeata.

Berarul, judo Prahova. (Vezr Berivoe).

Beraria, lrup, din Tirgul·Ncamtu, pl. de Sus·Mijloeul,jud. Neamtu.

Berbecari sau Rasuceni, cdt., pendinte de cornuna Rasucenl, judo Vlasca,

Berbecari, 11all', judctul Vlasca,

H70

ce duce prin Rasuceni, de la care !;li-a luat sl numirea de Ra- , suceni- Berbecari.

Berbecarul, udlcea, (Vezi Burlistea, judo Teleorman).

Berbecel (MoYila-lui-), movilii insemnata, in com. Zllisteanca, judo Buzan, cat, Haimanalele, pe mosia Ercari.

Berbecelui (Magura-), 11lagu· rd, la S.-E. comunei Belitori, jud, Teleorman.

Berbecesti, 1I11111ire urcldr, a satului Stanilesti, judo FillciiJ.

BerbecuJ, 1I10'i1ila, in com. GAvanestl, IInga lacul Costeiul, judetul BuzM.

Berbecului (Poiana-), loc i:;olat, in com. Nehoiasul, judo Buzau, cat, Gura-Siretulur, rarnlficatie din muntele Piciorul-Balii.

Berbecului (Valea-), nate, judo Olt ; izvoreste de la E. de com. Negreni, pI. Vedea-d-j, Se varsa in girla N egrisoara, in raionul com. Negreni.

Berbenceni.o-w. rur.,jud. Bacau, pl. Siretul-d.-s., situata pe va- I lea piriului Odobul, care dupa ce se incarca pe .teritoriul eJ, cu Girla-de-Ia- Valent, sc varsa d'a stinga rluluf Siret.

Se compune din 5 catune :

Berbenceni, Valent sau Berbenceui-Micl si Gura-DrumuluT.

Fundeni - Razasestl, Berbenceni-Razasesti si Chiticeni faceau parte (1803) din judo Roman, 0- colul-d.j. (<< Condica Lluzllor», In « Uricarul» lui Codrescu, VoJ. VII, p. 280-283).

In Statislica din 1874, gAsim comuua alcatuita nurnal din cele rllntihi 3 catune,

BERllENCENI

Se invecineste : la N., cu comuna Ciuturestl, judo Roman, !;li cu com. Odobesti ; la S., cu comunele Sacueni !;>i Pra.je~ti ; la V., cu sectia Hertiona, din com. 0- dobesti ; la N., cu com. PoianaIurascu, judo Roman.

Scoala are, de curind infiintata. Se numara 4 biserici ortodoxe, deservite de 2 preott ~i 2 cintaretl, Sunt 267 case de loeuit si 4 circluml.

Populatiunea numara 271 capl de familie si 996 sufl., dintre carl : 980 Romini, 12 .IzraeliU sl 4 Arment, totf de protectiune rornina. Dupa felul ocupatlunil se deoslbesc : 512 agricultorr. 15 meserlasf, 2 comerciantl, 4 profesiuni lib ere, 17 muncitori !;>i 19 servitori. Sub raportul instructiunel, gasim 76 carl !;'tiu citi sl scrie, din care 16 femel, si 920 cad nu !;ltiu carte. ContribuabiIii, dupa recensamintul pentru periodul 189 [-1896, se ridica la 2 I 2. Du pa legea rurala din 1864, s'au improprietarit 9 Ioc. CU 22 f.:tld!;'i 40 prajinf parnint in tarlna,

Semanaturlle si recolta in anul 1890-189 I au fost: grill 1259,90 hectol., porumb 2313.40 hectol., orz 924,50 hectol., ovaz 468,70 hectol., raplta 352,60 hecto!., cinepa 64,50 hectol., cartofJ 7229,600 kgr., fasole 3614,800 kgr., mazare 8520,600 kgr., livada naturala , finete 296930 kgr.

Totalul paminturllor de cultura este de 873,33 heet.

Teritoriul comunal are 0 in· tindere de 1522,95 heet. Sunt 5 proprletarl: Theodor Codrescu are 0 mosie de 101,69 hect., eu un venit anual de 1635 lei; Lascar Em. Lupascu are 0 1110' !;'ie de 191,63 hect., cu un venit anual de 3700 lei; C. Davidescu are 0 mosie de 60,87 heet., cu un venit anual de 1401

Digitized by Google

RERBE:-:CENT

lei; Zamfira Naeu arc 0 moslc de 21 1,87 heet. eu un venit de 4358 lel ; Petru Negel stapineste 82,94 hect. si arc un venit anual de 1720 lei.

Totalul impozitclor estc de 906,12 lei.

Padurilc, care sunt marunte, all 0 suprafata de 137 hectare. Viile ocupa 0 intindere de 21,23 heet., care, in 1890, au prod us 15,20 hectol. yin negru sl 620,80 hecto!. Yin alb.

Animale sunt: 78 cal, 789 vite corn ute, 139 porcI, 18 ca- I pre ~i 278 oT, carr apartin la 28 proprietarT si carl, in IS91, au produs 561 kgr, lina turcana.

Stupl de albine sunt 169, care I la 1890, au dat 654,537 kgr. miere ~i 218,179 kgr, ceara,

Budgetul eomuneT pe exercitlul 18)1 --92 are la veniturf, I. 3554 b. 29, si la chelt., I. 1161 b. 23.

Tcritoriul cornunef estc strabatut de 2 cAi comunale: una prunduita, ce pleaca din satul Berbenceni si trece prin Fundeni ; alta neprunduita, ce pleaca din Chiticeni. Amindoua dau in calea j udeteana, ce merge la Bacau.

Dlstantele : la Bacau, capitala distrlctulul, 18 kil.; la com. 0- dobesti, 14 kiJ.; la comuna Sacuieni, resedinta plasil, 5 kil.; la Prajesti I I kil.

Berbenceni, sal, judo Bacau, pI.

Siretul-d.-s. ~i resedinta comunel cu acelasl nume, situat pe piriul OdobuJ. Biserici sunt 2: una cladita din vechime de calugarr, aeum in stare de ruina, ~i care a fost schit, si alta 111- fiintata la 188 I de locuitorT, deservlta de un preot si un dascal, Se gAsesc 2 circiumi. Cap! de familie sunt 84 ~i sufl. 360. Animale sunt: 28 caT, 297 vite cornute, 68 porcl si 16 caprc.

R71

Berbenceni, Birbanceni san Berbinceni, mosir, judo Bacau, pI. Siretul-d.-s., cu 0 intlndcre de 900 fli.leT dimpreuna eu padurile, care se intind prin com, eu acelast nume.

Despre aceasta mosle extragem: «Mosle cu partl ~i razeseasca, in care are parte d-lul Medelnicerul Vasile Nacu, lara din razesf sunt NiculaT B:1Ili.i~A, Ionita Calarolu, urmasif lui Condurachi Ariton, Vasile Timofti san Moga, D. Damaschin, Ion Lozinsca, Stefan Obreja, Ionita Domescu ~i altil maT multf razesi in ea ; lara la 1843 Lupu Damaschin, se judeca pentru rescumpararea a 16 stinjenl din ea, eu Medelnicerul Vasile Naeu, fostul gincre al Paharnicesei Catinea Burchi. Are sat cu 0 hiserica, 46 mazill, I capataler, 7 nevolnicT, 8 vadane, 4 slujbasi volnicT, I jidov; pe linga mosllle Chiticcni, Fundcni, IIcrtioana sl altele, cu un numar de 75 locultort». (Th. Codrescu, «Buciumul Romin », pag. 234).

Berbeni, fost p:"cllt't de granita la munte, In plaiul Closanl, judetul Mehedinti,

Berbeniceni, lIlallala, judo Mehedlntl, in pI. Motrul-d.vs.; tine de com. rur. Floresti, nurnita ~i Berbenita.

Berbeniceni, makaia, judo Mehedinti, in com. rur. Dragotesti, pl. Vailor_

Berbesti, COJll. rur., pl. Oltetul- I d.-s., judo Vilcea. E cornpusa din 4 catune: Darnteni, Pasarel, Valea-Mare sl Berbesti. Nurnele SMI, se crede, a veni dela Barbin, un fugar, venit ad cam pe la anul 1682, in timpul Dornniel luT Serban Voda Cantacuzin. Neamului saft i s'a zis Berbi-

nesti si din ce in ce a ramas Berbestl.

Este situata pe marginea riului Tiriia, la departure de 54 kil. de eapitala judetulul ~i la 10 kil. de a sub-prefeetureT.

Are 0 populatiune de 1736 loc., 870 barbatf sl 866 femel ; 250 capf de farnilie ; 170 contribuabilr loeuind in 304 case.

In com. sunt 4 bisericl : una in Herbesfl, facuta la anul 1866; a doua in Darntenl, fondata la anul 1854; a treia in Pasaret, fondata la anul 1841 !;'i cea din Valea-Mare, zidita la anul 1845. Toate sunt zidite cu spesele 10- cuitorilor.

Locuitorif se ocupa In special Cll agricultura. Mestesugarl sunt : 4 dulghert si 2 cizrnarf,

Cea mar mare parte din 10- cuitorT sunt rno jneni; 12 s'au irnproprietarit la IS64, pc rnosia statului Berbesti, cind Ii s'au dat 49 heet. pamint.

Scoala s'a infilntat in anul 1891. Localul e proprietate par· ticulara, Copil in virsta de scoala stint 91, 54 baeii sl 37 fete. ~tiu carte 42 barbatf sl 5 femeT. Cu iutretlnerea scoalet, statui cheltueste anual 10SO let.

Tuica se fabrica cam 2500 decal. anual.

Intreaga cornuna are 525 heet.

Terenul cultivat produce cam 500 chile porumb ~i putln griu. In comuna sunt: 300 merl, 250 pert, 450 nucl, 200 ciresl ; iar Iivezile dan 200 care de fin.

Soseaua judeteana pune in comunicatie aceasta cornuna eu cornunele Turcestl ~i Slavesti.

V eniturile sl eheItuelile com. se urea la 1300 let,

E brazdata de dealurilc: Alunul si Balteni sl udata de valle:

Rosioarel, Piriul-Mare, Cadausel, !;li de riul Tirlia, care uda centrul comuneI.

Se rnarglneste cu cornunele :

Digitized by Coogle

BERBE!jtTI

Turcesti, Pojogi, Badeni, Alunul ;;i la S. eu Valea-Strimbel. I

Berbesti, sat, face parte din com. rur. cu acelasl nume, piasa 01· tetul-d.vs., judo Vilcea, Are 0 populatiune de 425 locuitorf, 22 I barbatJ;;i 204 femeT. Aci I e 0 biserlca fondata la an. 1866.

Berbesti, deal, in raionul cornunei Berbesti, plaiul Oltetul-d.vs., judo Vllcea, pe care se cultiva 7 hect. 50 ar. vie.

Berbestl, 11lofie a statulul, pendinte de manastirea Polovraci, judo Vilcea, care pe periodul 1886-96, s'a arendat cu 2010 lei anual,

Berbestt, pddure a statului, in intindere de 300 hect., fosta pendinte de manastirea Polovraci. Situata in eomuna Turcesti, pI. Oltetul-d.vs., judo Vilcea, si fermata din trupurile Ghigi (200 hect.) sl Valea-Rosiorl (100 hect.).

Berbesul, uale, piasa Jiul-d.-s., com. Argetoaia, judo Dolj, prin care curge Piriul-Berbesuluf.

Berbesulul (Piriul-), pirii;, izvoreste din judo Mehedintl. Uda teritoriul com. Argetoaia, trece in com. Salcia, pl. Jiul-d.-s., judo Dolj, unde se varsa pe rip a dreapta a riulul Valea-luf-Petru. Prlmeste ca afluentl piraiele :

Leurdoasa, Macrea si piriul Secui, ce vine din eomuna Seeul, judo Mehedintl.

Berbotasi-Orman, pift/llre, in intindere de vre-o 180 heet., in judo Constanta, pI. SilistraNoua, pe teritoriul atit rominesc cit si pc eel bulgaresc al com. I rur. Garvan, In partea de mia- I za-z] a plasi] si a eomunei se

372

intinde pe ramlficatille orientale ale dealulul Garvan-Bair, printre valle Culac-Punar-Ceair sl Cara-Culac, Este strabatuta de un drum comunal Ciuciuc-Cainargi-Cranova. Esentele principale: fag, earpen \,i tufarls.

Berea, sat de rcsedhl/d al com.

Piclele, judo BuzAU, cu 550 10- cui tori si 131 case. De dinsul s'a alipit catunasele : Atirnatl, Alexesti, Dimulesti si Valea-Lupulul,

Berea, sat, in judo Ri-Sarat, pl.

Rimnicul-d.-j., catunul cornunef Jirlau. Padurea Berea a statulut, are 200 heet.; eu esenta salcie.

Berea, loc arabil, judo Tecuclu, situat in partea de S.-E. a satuluf Serbanesti, com. Llesti, in marginea paduref Hanul-Conachi. Aceasta rnosie este proprietatea d-luf Gheorghiade. Se in- I tinde spre E. pana in valea Calmatululul si la S. pana in proprietatea d-lui Veron.

Berea, mdndstire, in eomuna Pi- I dele, cat. Berea, judo BuzAU, situata pe un inalt sl strategic pisc, ce se ridica pe malul sting al riuluf Buzau, d'asupra catunuluf Berea, Ea a fost fondata de Mihaleea Cindescu ;;i sotia sa, Alexandrina Cantaeuzino, la anul 1694. E insemnata prin I arhitectura er si maT cu seama prin sculpturile in piatra de la usa intraref sl de la eoloanele din rnijlocul bisericei, carl sc disting foarte mult prin armonia formelor si gustul ce a condus pe sculptor. MaT multe coloane de piatra, ce sustineau amvonul, care s'a darimat, au fost profanate, puindu-se doua, ca sa sustie cotlonul bucatarief de la Berea; iar doua, pe eel de la Episeopie. Usile de la intrare

BEReA

sunt de stejar, sculptate cu 0 mare maestrie ; in mijloc poarta lnscrlptiunea : «Mlhalcea , Vel Stolnic Cindescu, Alexandrina Cantacuzino».

Biserica a fost inconjurata de un patrulater de zidurf tari si de vaste palate, din care timpul sl focul, n'a lasat de cit ruine. Beciurile caselor se conserva ineii bine. Sunt demne de vazut boltile I;li stilpil ce le sustin. Din beciurl pleaca doua subterane boltite: una in partea de E., care merge pana in malul riulul Buzati, distrusa in mare parte, sl alta spre N.- V. in pad urI, care abia se mal cunoaste.

Totul in fine denota, ca ea a fost zldita de Cindesti, ca sa Ie serve de cetate, unde sa se poata forti fica si la peri col sa fuga prin subterane.

Frontispiciul este acesta: «Cu vrerea Tatalul, cu ajutorul Fiuluf si eu sporirea Duhului sfint, zlditu-s'a din temelie aceasta sfinta si dumnezeeasca manastire, intru slava si lauda a tot tiitoruluf Dumnezeu, de robul lui Dumnezeu Mihalcea vel Stolnieul si de roaba lui Dumnezeu Alexandrina Cantaeuzino sotul Dumisale i siii ey Mihaleea, Moise, Serban si s'a inchinat intru paza sl fericita sfintllor mal marilor cerestilor V oevozf Michael sl Gabriel, ca sa fie D-Ior vectnlca pomenire.

Slava lui D-zeu celuf ee ne-a ajutat dupa inceput de am ajuns !;ii sfirsitul. Sl s'au zidit in zilele blagoeestivuluT domn IIIl Constantin Basarab V oevod, la anu17202. f1wIlWC 1694 Iunie6 •.

Diptieul ctitorilor: «Mihalcea, Ana monachia, (se vede ca Alexandra Cantaeuzino, dupa moartea sotului el, a intrat in vleata monachala), Mihaleea, Constantin Voevod, Maria Doamna, Ma-

Digitized by Coogle

BEReA

teiu Voevod, Serban Voevod, Pauna, Udrlste, Ursu, etc.s.

Aceasta biserlca a fost metoh al Episcopiei Buzan, care ad· , ministra si averile sale. AzI e biserlca de mir, In casele ce ali maT ram as estc instalata 0 scoala primara cu 4 clase. Scoala a fost infiintata de Episcopul Dlonisie in manastirea Nifon, cu scop de a prepara pe fiii sa- I tenilor pentru scminarii. Dupa moartea sa, scoala a trecut la stat, care a mutat-o aci.

Berea, uumirr, ce se mal da mofie! Badenl-Pletroasa din com. Pietroasa-d.-j., judo BuzM.

Berea, numire, ce poarta 0 parte din mosia statului Piclele ~i Urlatori, E nurnita de Iocuitorl ~i Plclele-Berca, Se afla in judo Buzau.

Berea, pddurict', parte din padurea Hanul-Conachi, in partea de E., pe teritoriul com. Liestl, pI. Birlad, judo Tecuciu.

Berea-Bradul, mosie a statului, judo Buzan, (VezI Bradul),

Berea-Mierlari, mosi«, jud. BuzaG. (Vezf Mierlari).

Berca-Sfoara, numire, ce mal poarta sfoara de mosie Albesti, din com. Albesti, judo Buzan. (V ezi Albesu-U ngurenI).

Bercarul, uad, judo Braila, la N.-E. de satul Cazasul, pe unde coboara drumul de fier ~i drumul Braila-Galatl, muchia Baldovlnesti,

Bercareasca, pirlitlf' afluent al Ncrejulul-Mic, in partea-I dreap ta, judo Putna.

Bereea (Rusca-lul-), surjJ{'iturtl,

a7R

---- ----- -----------

BERCENI

in malul Oltulut, jud, Olt, teritoriul com. Gostavatul, pl. SiuId.-j., in dreptul catunulul Z1- noaga.

Bereeluiul, balta, judo Teleorman, fermata din revarsarile Dunarel. Gura acestei billti, la I care sunt facute inchizatorf pentru ca pestele sa nu poata fugi, I este in dreptul comunei Fla- I minda si poarta numirea de Ve· riga; iar cind ape1e Dunarel yin prea marl, ele se intind pe lunca dintre Dunare si Olt. Sunt ani cind apele Dunaret sl Oltuluf revarsate de odata, inunda tot acest teren ~i chiar parte din soseaua Turnul-Port.

In anlt eel bunt se scot cantitatf insernnate de peste din ' aceasta balta; une-orI se scoate peste 500000 kilogr. Varletatile de peste sunt: crapul ~i stiuca mal cu osebire, salaul, Iinu, caracuda ~i cega.

Bereeni, com. rur., pl. Cricovul, judo Prahova. Inainte vreme a· partinea de piasa Cimpul si se numea Moara-din-Cupe.

Este sltuata pe loc ses, llnga riul Teleajenul, la 7 kil. departe de capitala judetuluf !?i la 15 kit. de resedinta plll!?i!.

Se compune din doua catune :

Berceni si Catunul, avind 0 populatiune de 712 locultorl, 413 barbatt, 2<)') femcT, in care intra ~i 23 familii de Tigani.

CapI de familie sunt 160; contribuabili 140; locuesc in 154 case.

In comuna este 0 biserica, construita din nou in anul 1891, deservita de un preot.

Locuitorii se ocupa numaf cu agrieultura. Produsul muncei iI desfac in orasul Ploesti.

LocuitoriI, in numar de I 17, s'au improprietarit la 1864, pc mosia Berceni, dindu-li-se 430

hect. EI ali 30 car, 189 boJ, I 18 vaci, 6bivolJ, 1001 ol sl 6<) porcl, In raionul eomuneJ, pe apa Dirnbul, e 0 piva si 0 moara,

Scoala exlsta in comuna din anul 1893. Localul e proprietatea comunei. Cop!i in virsta de scoala sunt 100: 56 baeti si 44 fete.

Un hect. produce pana. la 14 hecto!. grii1 si 14 hectol, porum b.

Comerciul se exercita de un singur circiumar,

Budgetul comuneI prezinta la veniturI suma de lei 2538.54; iar la cheituelI de lei 1970.

Prin cornuna trece 0 singura. sosea, ce merge spre orasul Ploestl,

E udata de riul Teleajenul ~i de riul Dimbul.

Bereeni, sat, face parte din com. rur. Bobestl - Balaceanca, piasa Dirnbovlta, judo I1fov.

Suprafata totala a satului e de 1060 hect., impreuna cu Bobestl, Apartin d-luI proprietar Gr. Balaceanu 820 hect. si locuitorilor 240 hect.

Numarul vitelor mari e de 139 si al celor mid de 170.

, Bereeni (Bolintinul-Cotroeeni-), sat; face parte din com. rur. Bolintinul-din-Deal, pl. Sabarul, judo Ilfov, in aproplere de riul Ciorogirla,

Se intinde pe 0 suprafata de 599 hect. Art! 0 populatie de 570 loc.

D·I Em. Baleanu si statuI au 337 hect. si locuitorlf 262 hect.

Proprietarii cultlva 22 hect., 115 pldure. Locuitorii cultiva tot terenul, rezervind 2 heet. pentru cultura vier.

Are 0 povarna. Comerciul sc face de 2 circiurnarl sl I han gilt.

Nurnarul vitelor mari c de 291 si al celor mid de 469.

S'au stabilit in sat 29 str1:1J1.

Digitized by Coogle

IlF.RCENI

374

---------------------------------------------

RF.RF.A~A

Berceni, fort, in jurul Bucurcstilor, judo Ilfov.

Berceni, vale, cc trcce prin com. ' Blejesti, piasa Glavaciocul, judo Vlasca. (Vezf com. Blejestl),

Berceni-Dobreni, com. rur., pI.

Sabarul, judo Ilfov, situata la S. de Bucuresti, pe un afluent al riulul Sabarul, la dlstanta de 13 kil. de Bucuresti, Sta in IegAturA cu Dobreni prin 0 :;;0- sea vecinala. Este situata pe un loc ses ~i 0 valceluse, care poar- I tA numele eomunei.

N'are nieT un catun alipit. Se intinde pe 0 suprafata de 2417 heet. si are 0 populatie de 887 locuitorl, carT traesc in 194 case sl I bordelu,

D-I I. Pro Dimitreseu are 1871 heet. sl locuitoriI 546 heet.

Proprietarul cultiva 1807 heet. (35 sunt sterpe, 29 lzlaz), Loeuitorii cultlva 502 heet., (10 sunt sterpe, 29 izlaz, 5 vie).

Comun';' numara 183 eontrib. sl are un budget de lei 34381a vcniturI ~i 3526 lei la eheltuelT. In anul 1885 erau 170 eontrib. :

In comuna e: 0 biserica cu hrarnul Sf. Nieolae, deservita de 2 preotl ; 0 scoala rnixta, frecuentata de 16 elevI sl eleve, eu Intretinerea c.:ireea statui si comuna cheltueste anual 1760 leI; 1 rnasina de treierat, 2 podurf statatoare.

In com. sunt 2 baltl.

N umarul vitelor e de 682 vite mari: 183 caT si epe, 316 bol, 184 vacf sl vltet, si de 128 I vite mid: 123 porcl si 1158 or. !

Dintre locuitori 207 sunt plugarf ;;i 5 au diferite profesiunl,

Aratura se face eu 188 plugurT: 177 eu boi ;;i I I cu car. Loeuitorii au 168 eare:;;i carute : 151 eu bol ~i 17 eu cal,

Improprietaritl sunt 74locuitorI si ncimproprlctaritl 147.

Comerciul se face de 7 cireiumarI.

Bercenilor (Movila-), lIlovilt'i, pI. Bailestl, com. Afumati, in I satul Amzulestl, judo Dolj.

Bercenilor (Stufaria-), stufdrie, piasa Balta, com. Macesuld.-j., judo Dolj.

Bercesti , cdtun al com. BaIAnesti, judo Huzau, Are 180 10- cuitori sl 40 case.

Bercesti, catu«, apartine cornuncl Cernadia, judo Gorj. E situat pe partea dreapta a piriului Cernadia. Numele if este dat de Bercescu, fondatorul sau, 1.0- cuitoriI sunt venitl din comuna Voineasca-de-Lotrul, pe la anul 1690. Are 0 suprafata cam de 1530 heet., producind aproximativ 350 heetolitri porumb, 172 kgr. fasole, 1205 litri tuica, 433 kgr. lina, 100 kgr. cinepa,

2 kgr. ceara sl 150000 kgr. fin. !

Are 0 populatie de 117 fam. eu 392 suflete, din care 100 contribuabili. LocuitoriI posed a 2 I plugurI, 3 carute cu caT, 33 care cu bol, 148 vite marl cornute, 39 cal, 289 01, 8 capre, 10 rirnatorl,

Catunul are 0 biserlca zldlta de locuitori la anul 1835; 3 morT sl 5 fintini.

: Bercil (Saratelul-], pirili, jud, Buzau, (Vezf Saratelul-Bercll).

Bercioaia, co/ilUl, in com. Manesti, cat. Clornagul, judo Buzan, acoperita cu padure si izlaz.

Bercioaia, tnosie, in com. !VIanesti, judo BlIzM. (VezJ Mavra), I

Bercioaia, ripa sl IOCllill/t'i isolata, cornuna Domnesti, judetul Mused.

Bercioiul, sat, eu 222 loc., judo Arges, pl. Topologul ; face parte din com. rur. Birsestl-Bercioiul. Are 0 blserlca eu hramul TotfSfintif, avind un preot si un cintaret.

Bercioiul, mosie, eu 0 intindere de 1077 pogoanc, din care cea mal mare parte padure, judctul Arges, pl. Topologul, propriotatea statului si foasta pendinte de mauastirea Cozia. Are 0 arenda anuala de 1200 leI.

Bercioaia, '(lair, izvoreste dupa propriet. statulul, numlta Deal. Curge prin comuna Domnesti, plaiul Nucsoara, judo Mused, de la V. spre E. Din an in an ingrijeste pe loeuitorJ, prin pagubele ee Ie face, mal ales in timpil ploiosl, cind devine furloasa.

Berdila, 'Mit', pl. Hlstrita-d-s., de pe teritoriul com. Clumasl, judo Bacau,

Berea, deal, judo Falclu, Incepe de la Ripa-Porcincl, com. Hurduji, pl. Mijlocul, vine In partea de V. de Elan, la 0 dep.irtarc de I kit. Pe aeest deal se faee cultura de eereale.

Berea (Balotesti), trup de plidure, judo Putna. (Vezf Mcra-Balotesti),

Bereasa, com. rur., in centrul plasll Mijlocul, judo Vasluiu, la 28 kiJ. de orasul Vaslulu ; si la6 kil. de Codaesti, resed, pla.~ii. Este situata pe tref dealurl: alBeresel, al-Botoaef si Riscani, carl se tin eu dealurile Ctrlesti si Bolati. Este fermata din satele:

Bereasa, Riscani, Cirlesti sl Boo toaia. Are 0 suprafata de 2145 heet., din earJ 12 heet. padure si 1416 hect. loc de cultura, Ii-

Digitized by Coogle

nat sl imas sunt ale proprletater, iar 709 hect. sunt ale 10- cuitorilor. In aceste 709 hect, intra sl 8 hect. padure ~i 2 hect. vie. Are 0 populatie de

2 16 familii cu 636 suflete, intre carl 7 fam. Evrei. Locuitorii se I ocupa cu agricultura ~i cresterea vitelor. Ei poseda : 61 plu- I guri, 67 care eu bol, 6 pluguri ~i 26 carute eu cal, precum sl 70 stu pi.

In aceasta com una sunt: 3 hisericf cu 1 preot ,?i 3 cintaretl ; I 2 iazurt ; 2 circiumI. COOlerciul se face de 3 RominI ~i 2 I stralnt,

Budgetulcom. e de 17801eila I veniturI sl 1739 leT la cheltueli. '

Nurnarul vitelor e de 301 vi- I te marl cornute, 287 or, 70 cal '

~i 58 rim.1tori. I Bereasca-de-jos, mahaln, din

com. rur. Ploestiori, piasa Tirgsorul, judetnl Prahova, Mai inainte se numea Ploesclorl-Dlml- I triulur.

UEREASA

Bereasa, sat de resedinta, la S. de comuna Bereasa, piasa Mij- I locul, jud: Vaslulu. E situat pe

coasta dealuluf Bereasa, nurnit si al-Danestilor. Se intinde pe 0 suprafata de 572 hectare, din carl 7 hectare padure si 4 hectare vie. Are 0 populatie de 124 farnllit, cu 382 suflete, Rominf, razest ~i 21 Evrel, Locuitorii se ocupa cu agricultura, cresterea vitelor si putin cu cultura albinelor. El posed a 42 plugurl ~i 46 carutc cu cal, precum si 20 stu pI cu albine.

In acest sat este 0 biserica facuta de obstia Iocuitorilor ~i deservita de 1 preot sl 2 dascalt.

Nurnarul vitelor c de 119 vite marl cornute, 41 cal. J 15 of ~i 25 rlmatorl.

Prin partea vestica a satulul curge piriul numit al-Bercset , care ese din iezisorul de pe mosia Riscanl sl se vars.t spre S. in apa Telejna.

Bereasca, judo Prahova. (Vezf Tirgsoreanca).

37ii

Bereasca, deal, judo Iasl, (Vezi Dealul-Mare, com. Voinesti, pl. Stavnicul).

Bereasca, mosie 11docuitd, in pl.

CimpuIuI, comuna Condeesti, judo Ialornita.

Bereasca, pddure, in pI. Cimpului, com. Condeesti, judo Ialomita, pe rnosia cu acelasl nume.

Bereasca, piria, judo Iasl; izvoreste de sub dealul Voinesti, pl. I Stavnicul. Curge spre E., intra in com. Mogo~e~ti, trece pe sesuI Vocotestl-Minjestl, si, dupa ce se impreuna cu piriul Minjesti, se varsa in iazul de Ia Birca.

Bereasca-de-Sus, mahaia, din com. rur. Ploestiori, piasa Tlrgsorul, judo Prahova. Mal inainte I se numea Ploestlorl-ManastlreiMarglnent sl Bereasca-Veche.

Berendeasca, lIlofie a statuluf, in comuna Simileasca, judetul Buzan. (Vez! Verguleasa).

Berendeasca, mosie, in com. Tlntesti, jud. Buzan, de 580 hect., maf toate arabile; apoJ izlaz, fineata si un mic pile de padure: Ulmii.

Berendeasca (Opariti-de-IaUlmi), mosie, in comuna Tintesti, judo Buzuu, cu 320 hect. arablle. Facea mal inainte un corp cu Berendeasca. Are 0 mica padure cu 2 hect.: Ulmii.

Berendei, sat, cu 31 familil, judetul I\rge~, piasa Pltesti ; face

BERENDE~Tl

-~ - --

parte din com. rur. Galasestl, Aid este resedlnta primariel comuneT.

Berendei, udlcea, judetul Olt, pe teritoriul comunei Corbul, pIasa Mijlocul. Ese din dealul Runcui; curge catre S.-V. sl da in Vedita, pe stinga ei, linga catunul Branlstea,

Berendeiul-Nou, sat, judo Olt; face parte din comuna Daneasa, pI. SiuI-d.-j. E situ at pe ValeaOltulul, intre Oit si malul drept al SiuluT, la 3 kil. distanta de Daneasa, resedinta comuneI. Are o populatiune de 358 locultorl , din carl 50 improprietarltt dupa legea rurala, Aci e 0 blserica zidita la anul 1743. Locuitoril au 170 vite marT cornut e, 1 R cai, 200 ol ~i 45 poreT.

Berendeiul-Vechiu, sat, judetul Olt, pendinte de com. Gostavatul, plasa Slul-d-j , situat pe malul drept al Siulul, la 2 kil. spre N. de Cioflanul, rescdlnta comuneT. Are 0 populatiune de 420 locuitorl, 220 barbatt si 20') femei, din carl 30 sunt improprietarlti dupa legea rurala. EI poseda 100 vite marT corn ute, 19 cai !;ii epe, 598 or si 108 porcl.

Aci se afla 0 blserlca fondata la anul 1859 de Mihail Comaneanu si reparata Ia anul 1893.

Berendesti, sat, pe riul Arges, cu 167 locuitori, judetul A rge:;; , plasa Lovlstea, face parte din com. rur. Corbeni. (Vezf acest nume). Are 0 scoala primara rurala, 0 blserlca cu hramul Adormirea, deservita de un preot sl un cintaret.

Berendesti, sat, judo Roman, ce exista. mal inainte in pIasa Moldova. Astil-zT este desfiintat.

Digitized by Coogle

BERENDI!?UL

-~-- -

Despre el, un document de la 1606, Mala 12, dat de Irimia Movlla, zice cit I'a dat, irnpreunit cu satul Sabaoani, danie manastiref Secul. El a fost asezat dupa toata probabilitatea pe sesul SiretuluT, la Est de satul Sabaoanl, acolo pe unde curge I asta-zf plrlul Berendisul, si unde traditiunea locuitorilor de prin prejur, pune lIll vechii1 cimitir \li ruinele uneT bisericf cu acest nume, Berendesti. El era locuit de UngurI, carf de sigur la des- , fiintarea satului s'au mutat in Sabaoani.

Berendisul, pirt'il, ce curge prin piasa Moldova, eomuna Tarna- I seni, judo Roman. Izvoreste din marginea de Est a platouluT ce separa basi nul SiretuluJ de al Moldovei. Curge de la Vest la Est prin sesul Siretului ~i se varsa in riul Siret, de-a dreapta, la satul Tamaseni.

Bereset (Dealul-), deal, judetul Vasluiu. (VezI Suranesti, deal).

Beresei (Dealul-), deal, pe care I se afla satul Bereasa, din com. Bereasa, piasa Mijlocul, judetul Vasluiu.

Beresei (Piriul-), piril1, ce curge dintr'un mic iezisor, de pe mosia Riscanilor, din comuna Bereasa, pl. Mijlocul, judetul Vaslulu, strabate teritoriul acesteI comunI, trece prin partea vestica a satuluf Bereasa si la sudul comunei da in apa Telejna.

Beresti, com. rur., piasa Blstritad.-s., judetul Bacau, situata in valea piriiasuluf Beresti si pe dealurile dintre Bistrita sl Siret.

Se compune din 3 catune :

Beresti, resedinta, Climesti, mal I sus si Padureni, mal la Sud de Bere~ti.

S7H

Pe la 1803, cind s'a intocmlt Condica Liuzilor, se afla in judetul Neamtu, ocolul Slret, sub numele de Berestl-Itestf, (<< Uricarul» lui Codrescu, vol. VII, pag, 272).

Se invecineste : la Nord cu teritoriul comunel Galbeni, judetul Neamtu, de gara careia se indeparteaza cu 6 kil.; la E., eu teritoriul comunei Serbesti ; la S., cu sectia Bradul (comuna $erbe~ti); la Vest eu teritoriul comuneT Racova.

Are 0 scoala rnixta in satul Beresti, care functloneaza din 1 860, intretlnuta de stat ~i asezata intr'un local cladit cu valatuct, inchiriat de comuna, La 1 891, scoala a fost frecuentata de 29 copiI, dintre carl 9 fete.

BisericI sunt 3, deservite de 1 preot si 4 cintaretf, Se numara 370 case de locuit, dese, sl 7 circiuml,

Populatiunea numara 368 capI de familie sl 1525 sufiete, dintre carl 1480 Romini, 34 Izraelltf, 9 ArmenT ~i 2 U ngurT, tot! de protectiune rornina. Dupa felul ocupatlunel se deosibesc in : 600 agricultori, I 1 meseriasf, 10 cornerciantl, 25 profesiuni libere, 40 muncitorl si 3 I servitorT. $tiu citi ~i scrie III, dintre carf I I femeT; nu ~tiu carte 1414, dintre carl 745 femeT. Contribuabili, dupa recensamintul pentru periodul 1891-96, sunt 323.

Semanaturile ~i recolta lor, in anul agricol 1890 - J 891, a I fost:

Grtu, 5 104.10 hectolitri; secara, 25.80 hectolitri; porum b, 10724.20 hecto!.; orz, 2175.80 hectolitri; ovaz, 103.20 hectolitri; raplta, 430.00 hectolitri ; cinepa, 64.50 hectolitri; cartofT, 173510.400 kgr.; fas., 3614.800 kgr.; mazare, 774.600 kgr ; livada naturala, flnete, 54222 kllograme.

BERE!?Tl

Totalul paminturilor de cultura este de 1149.72 hectare.

Dupa legea rurala din J 864 s'an dat J 29 falet sl 40 prajinl pamint, la 38 locuitorf in improprietarlre.

Comuna are 0 intlndere de 3661 hectare. Proprietarl marl sunt: urrnasif lui Alexandru Catarglu, care stapinesc 0 intindere de 50 I hectare, ce le da un venit de 10000 lei anual ; Ovanes Christea, care stapineste 387 hect., ce dati un venit de 9000 let pe an; Mihail Costea Haret, 107 hectare, care-I da 1700 lel; urmasll lui Gh. Razmerlta. cu ISO hectare si venit de 3000 lei; Pr. C. Borcea, 95.28 hectare si venit 2300 leT; sl Dimitrie Giosanul cu 50 hectare sl venit de 1800 lei. Impozitele ating cifra de 1555 leT.

Padurlle (cea mal mare parte marunta) ocupa 410 hectare.

Viile au 168 hect. si au produs, in 1890, 5 1.68 hectolitri yin alb.

Animale sunt: 144 caT, 817 vite marT cornute, 264 porcl ~i 1328 oi, carl apartin la 21 proprietarT si carl, in 188 I, au dat 2656 kgr. lina amestecata,

StupI de albine se gas esc 60, care, in 1890, au dat 232.380 kgr. rulere si 77.460 kgr. eeara,

Satele acesteI comune sunt legate intre ele printr' 0 calc vecinala, venind de la Clumasi ~i care raspunde printr'o alta, comunala, la com. Serbesti, taind calea ferata si soseaua nationala Bacau-Roman.

Distantele : la Bacaa, capitala districtuluT, 18 ki!.; la Girleni, resedinta pla~iI, 8 kilo

Budgetul comunef pe exercltiul 1891-92 are: la venituri leT 5245, banT 56, si la cheltuielf leI 2885, bani 65.

I Beresti, com. rur., piasa Tazla:ul·

Digitized by Coogle

d.-j.. judo Bacan, situata de-a dreapta riulul Tazlaul-Mare. Este ' alcatulta din 4 catune : Bercstl, resedinta, pe valea pir. Strimbul, Stroesti ~i Rominesti mal 101 N .. Gura-Cernulur, 101 confluenta piriului Cernul cu Tazlaul-Mare, I sl Prisaca, pc malul drept 011 Tazlaulul-Mare.

In condica Liuzilor gasim Beresti-Razasestr, iar in statistica din 1874 mal gasim un c.ttun, Stejari-Mindri.

Teritoriul sau se margineste la N. cu al cornunel Tetcani, la E. cu al com. Bosotenl, 101 S. cu al com. Vanduleni (Versestl) si 101 V. cu al com. Bucsestl (Turluianul).

Teritoriul Salt este uclat de plriul Cernul, in cursu I salt inferior, de piriul Strimbul ~i de Tazlaul-Mare ~i accidentat de dealurile : Pravila, Varzarl ~i Mataciunllor.

Are 0 scoala rnlxta, care functioneaza de 101 188 I, in satul Beresti, intretinuta de stat, 01- vind un local in stare buna, construit de cornuna, In anul 1X91, scoala a fost frecuentata de 32 , copil, printre carf 6 fete.

Sunt 3 his. ortodoxe, cite una in satele Beresti, Stroesti si I'rlsaca, deservite de 2 preotl si 3 cintaretl, Sunt 432 case de locuit, dese in Beresti sl Stroesti, rare in cele-I'alte doua, si 4 circiuml.

Animale sunt : 63 car, 10 I 3 I vite marl cornute, 29X porcf, 27 capre si 858 ol, care apartin 101 62 proprletarl ~i carl in 1891, au dat 2287 kgr, lina turcana ~i 35 kgr. !ina miVL

Productlunea recoltef in anul 1890-91 a fost :

Griii 874 hectolitri, secara 99 I hectolitri, porumb 4963 hectoIitri, orz 3 I 8 hectolitri, ovaz 952 hectolitri, cinepa lOS hectolitrl, cartofr 2100 kgr., fasole 3S00 kgr. si flnete 342000 kgr.

6~;.J.:J. J/fJrd. LJi("licmar ~·elJgru.,iC'.

3;7

Suprafata intinderei pamintulul de cultura este de 1264.30 I hectare.

Populatiunca numara 433 capt de familie, cu 1732 suflcte. Barbat! sunt 862, femel 870, tnt! Rorninl si de protcctiunc rominil. Dupa felul ocupatiunel sunt I 1299 agricultort, 1 5 meseriasl, 9 cornerciantl, 12 profesiunT Iibere, 32 muncitorf sl 23 servi- ' tori. $till a citi si a scrie I 18 (12 femei), nu ~tiii carte 1614 (858 femeI). ContribuabilT, dupa noul rcccnsamlnt, sunt 356. In anul 1864, s'an improprietarit 66 locuitori, cu 196 falcl ~i 40 'prajin! pamint,

Teritoriul cornunef are 0 intindere de 1375 hectare. Padurile ocupa 0 suprafata de peste 300 hectare.

Proprletar este Constantin Tisescu, eu 0 mosie de 591 hect. ce-t da un venit anual de 1 1700 lel, si a.lt! mal mid precum :

I. Motet, cu 0 mosle de. 36 hect. si un venit de 1000 lel ; C. Motet, 39 hect. sl un venit I de I 100 lei ; Vasile Gabor, 36 hect. sl 1080 lei venit; Vasile S. Gabor, 37 hectare;;i 1200 lei. Totalul irnpozitelor estc de 804 leI.

Vir sunt pc 0 intindere de 13 heet., sl in 1890 ali dat 233 hectolitrl Yin alb.

StupT de albine sunt 98, carl in 18<)0 ati clat 6S kg-r. micre ~i tot atita ccara,

Budgetul cornunel pc cxerci- I tiul 1891--92 a avut la veniturT

3 r r 3 lcl ~i la cheltuclT 2 I 14 leT, 01 bani.

Comuna este strabatuta de c;U veclnale cornunale, care 0 leag;l cu cornunelc vccine sl cu soseaua judeteana : Bacau-Tirgul-Ocna.

Distantele : la Bacau, capitala districtului 30 kll.: la TtrgulOcna 38 kil.; la COI11. Bucsesti

____________ R~I{~~;"r_!__

8 kil.; la com. Sandulenl 6 kit. ; la com. Tetcani 8 kll.; la com. Bosoteni 3 kit. si 101 Tlrgul-Valea-Rea. rcsedinta plash, r 1 kit.

Beresti, COlll1l11ii rurald, in piasa l lorlncca, judetul Covurluiu, resedinta plasll Horincea, pc valea Chinejei, la 82 kit. de Galati. Se m:u-gine~te la N. cu Obirscnl (jud. Tutova) sl Lupesti, 101 E. cu Slivna, 101 S. cu Balintcsti si jorastl sl 101 V. cu Vindcref ~i Radestl din Tutova. Aceasta cornuna e udata de pi. raielc Horincea, in marginea ras triteana a comunel, Chineja, cc lzvoreste chiar de aid si de piriiasu! Merea, Are 5 catune : Merea, Tirgul-Beresti, resedinta, Satul-Beresti, Aldesti ~i Sipotelc, toate aprcape unele de altele, afara de Aldesti sl Sipotele, carl sc gAs esc mal sus ~i departate de resedlnta comunala cu 4 kit. Mai e apol !inga Sipotele un grupusor de case cu numele Panasesti, carl lnsa nu forrneaza catun a parte. Dintre catune, Tv-Beresti e infilntat de vr'o 50 anT, celc-I'altc sunt mult mai vechT.

Locultorll accstel com. sunt : in T .-Bere~ti, bezrnanart, maT mult EvrcT comerciantt si me seriasl, prea putinl RomlnT. In ccle-l'altc catune mal mult ra- 7.c~T sl putinl fostf clacasf, totf Romint insa, a carer ocupatic prlnclpal.i e plugarla sl cresterca vitelor. N umarul tuturor casclor din com. Berestl e de 692. Contribuabill sunt 527; famllil 762 cu 2922 sufl., din carr 1492 barbatf, 1430 femeT, 1494 necasatoritl, 1240 casatorltl, 179 vaduvl, 9 dlvortatl, 325 stlind carte ~i 25<)7 nestiind carte. Nurnarul Evreilor din Tc-Berestl c de 78 familii, cu 412 suflete.

Terenul de aiel e compus maf mult din dealuri si val ; puti nul

48

Digitized by Coogle

BERE$TI

ses aflator e neroditor sl acoperit cu nisip. Suprafata intreaga a teritoriului se calculeaza la aproape 377 I hectare, ast-fel specificate dupa intrebuintare : 2661 pamint arabil, 401 padure, 472 imas, 63 finete, 1681/2 vii; restul vetrele I satelor, teren netrebnic si rlpl. Din pamint, 18 10 hect. apartin proprietatef mart, impar~ita in patru trupuri de mosif : T.-Beresti cu Tufele-luI - Pacuraru , Tercheleni-Volnestl - Bazan- Causan, Volnesti-Tapenl si Calugareasca; 1961 hect. sunt ale satenilor.

Se seamina de ordinar: griu, orz, ovaz, secara ~i papusot, Productia mijlocie totala se socoate: 1.000 chile griu, 1.800 secara, 1.800 orz, peste 2.000 papusof sl 700 ovaz. Recolta mij- I locie pe falee e: griu, secara sl orz 4 chile, papusol pana la 5. Fasole, bob, rnazere, cartoft, varza si alte legume se cultiva indeajuns. Satenil se mal ocupa 'cu viile, livezile, carausla, scoaterea pietref sl talatul padurilor.

Masin! agrlcole sunt 5; plugurI sistematice 20; morf cu aburr 3; circlume 2 I, osebit de alte pravalit de bacanie, lipscarile, ete. Meserlasf diferlti exlsta cu deosebire in Tirgul-Berestl, unde se at1a ~i 0 fabrica de luminarf de ceara. Femeile se ocupol cu cultura gindacilor de rnatasa, a inuluI sl a cinepel, In re- ! sedinta comunala e 0 baie ev- I reiasca in bune conditil, precum . si 0 mica baie rcce la Manole Dima, facuta prin canalizarea ~i inmagazinarea intr'un basin a apef unui izvoras din partea apusana a tirgului. In Tirgul-Beresti se face bilciu saptaminal in fie-care Duminlca.

Vite sunt: 800 bol, 600 vacl, 200 cai si 600 01.

Veniturile comunalc se rklica

378

la 10049 leI 42 bani, iar cheltuelile la 9046 let, 12 banI. Darile directe totale se urea Ia 19762 leI, 68 bani.

Biserici sunt 4: Sf. Gheorghe, in Tirgul-Beresti, eare dateaza de vr' 0 30 anl ; Sf. VoevozJ in satul Beresti, iarast nu de mult con, strulta ; Sf. Nicolae in Morea $i Adorrnirea Maicef Domnulul, In Aldestl. Afara de biserica din Aldestl, care are pamint rural si e alipi ta de parohia Prodanesti,· cele-l'alte biserlcl n'au pamint. Populatia respectiva formeaza 0 slngura parohie, cu catedrala Sf. V oevozr, I preot paroh, I preot ajutor si 4 cintaretl.

Evreii au in Tirgul-Beresti 0 slnagoga.

Scolf sunt 4: una de baetr, doua mixte si una de fete. In intiia, de baett, din Tirgul-Be- I restl, cu 40 elevI regulatJ din 70 inscrlsf, se invata ~i lmpletitul palariilor de paie. A doua, de fete, tot in Tirgul-Berestl, are 40 eleve, care urrneaza regulat, din 45 inscrise. A treia, mixta, in satul Berestl, are 21 scolarf regulatI din 54 inmatriculatl; $i aice se invata irnpletitul palariilor. A patra, tot mixta, in Aldesti, are 35 elevf inscrisl, din cad urrneaza regulat 12-15·

In com. Beresti, si anume in Tirgul-Bere$ti, e resedinta uneia din cele doua judecatoril de pace rurale ale judo Covurluiu, precum $i sediul medicului plasil I Iorincea.

Beresti, com. rur., in judo Putna, pl. Racacluni.

Cornuna Berestl e asezata pe malul drept al SiretuluJ. Distanta de capitala judetulul e de 5 I kil. spre N., iar de resedinta plasil, Adjudul-Nou, de 7 kil.

Mnrgiullc acestel com. sunt: I

~ERE~T[

--------

la N. si N.-E. comunele Mindrisca sl Valea-Seaca ; la S. Adjudul-Vechiu $i Adjudul-Nou; Ia E. Siretul, care 0 desparte de judo Tecuciu : iar la V. SascutuI si Pancestl,

Populatiunea cornunef, dupa recensemintul din 1890, e de 221 capt de familie, cu 872 sut1ete, din carJ 418 barbatl si 454 femei.

Aceasta populatiune se imparte ast-fel: Dupa stare civila : 464 neinsuratl, din cari : 236 barbatl si 228 fernel, 324 insuratf sl 83 vaduvl, din carr: 20 barbatf $i 63 fernel.

Dupa nationalitate : 828 Romini, I Bulgar, 22 UngurI \,i 21 de diferite nationalitatl,

Dupa religie: 829 Ortodoxl, 22 CatolicT sl 2 I MozaicI.

Dupa felul ocupatiunef : 154 agricultorT, 19 meserlast, 6 eornerciantl, 7 profesiunT libere ~i 46 servitorT.

Stiu carte 67 persoane, din carT: 64 barbatf si 3 femeI.

Numarul caselor de locuit in aceasta comuna, e de 205.

Miscarea populatlunei in anul I 892 a fost: 6 casatorll, 47 nasterf ~i 34 mortf.

o biserica parohiala, eu bramul Sf. Pantelimon, se afla in cornuna, care vine In ajutorul eT cu 350 lei anual.

Instructiunea publica se preda intr'o scoala mixta, frecuentata de 19 copil, din carl: 17 baeF si 2 fete, din 102, 45 baeti ~i 57 fete, cu vlrsta de scoala,

Comuna eheltueste cu intretlnerea ei 852 leT anual.

Com una nurnara 171 contribuabilf, adica I la 5.10 locuitort. In anul 1886 erau 147 contribuabili, iar in 1869 numaf 135·

Budgetul comuneJ pe anul financial' 1893/94 a fost urmatorul: veniturI 4 I 62,68; cheltuelf 3970,64.

Digitized by Coogle

BERE~TI 379 BERE~TI

-------------------------------------------------------------------------~---

In alt] anI, budgetul de veniturile sl cheltuelile comunel era:

In 1868-69 la veniturl 3000 leI; lar in anul 1885-86 la veniturf 3216 lei sl la cheltuell aceeasr suma.

Pamintul comunel este bun, priincios porumbulul, dar mal I ales griului, care aduce 20--25 hectol. de hect. Cultura sfeclef se face pe 0 scara foarte intinsa,

In anul 1892, productiunea a fost: griu 5 191 hect.; orz 4752 ; porumb 4214; meiu 1450; cartoff 7 mil. kgr.

Instrumentele agrlcole de carl dispune comuna, sunt: 13 plugurt de Iemn si 64 de fier ; 18 I grape de fier, 9 tavalugurf ~i 54 care.

Vitele aflate pc teritoriul comunei sunt: II 14 capete, !;'i a- ! nume: 233 boJ, 218 vacJ, 85 ! cal, 300 ol, 28 capre ~i 250 porct,

Numarul cultivatorilor a fost I de 152.

Se afla in comuna 240 stupT de albine, carl produc 120 kgr. de miere sl 18 kgr. ceara, Kgr. de miere se vinde cu 80 banI, iar eel de ceara, eu 4 leI.

Industria acestef comune se reduce aproape exclusiv la cea casnica, mal totl satenll ocupindu-se cu plugaria. 0 moara de apa e aproape singurul stabiliment industrial.

Comerciul se exercita de 7 ' persoane (5 Romini, 2 Izraelitf) , in 7 stabilimente, din carJ: 5 de I bauturf spirtoase, I de coloniale I sl cereale sl I de lemne.

Comunicatia acestel comune, , cu cele din imprejurimJ, se face prin sosele comunale ~i vecinale, care 0 leaga la S. cu Adjudul- I Vechia, la N.-V. cu Mindrisca, , iar la V. cu Pancesti si Sascut. In apropiere de Beresti trece si soseaua nationala, care pleaca I

din Focsanl, spre nordul Moldover, precum sl linia ferata Focsanl-Pascanl,

Beresti, sat, judo Bacau, piasa Bistrita-d.vs., al comuneT cu acelasl nume. Este resedlnta com. Are scoala, Biserici sunt 2, cu I preot sl 3 cintaretl, Una din ele este zidita la 1818 de Hagiul Constantin Calln si restaurata la 1843, si alta s'a facut de loco in 1882. Circiumi sunt 6. Capi de familie se afla 224 ~i sufl, 907. Anirnale sunt: 92 cai, 524 vite cornute si 174 porci.

Berestl, In vechime numit Strimba, sat, judo Bacau, pl. Tazlauld.-j., ~i resedinta comunei cu acelasl nume, situat pe valea PIriuluf Strirnbul.

. Are: 0 scoala, la care, In 189 I, din acest catun, au urmat ! 7 baetf ;;i 5 fete, din 105 copil in virsta de scoala ; 0 biserica ortodoxa, cladita de Iocuitorf sl proprietar, la 1827 si reparata la 1874, deservita de 2 preotl ;;i I cintaret. Circiurnf sunt 3. Capt de familie se gas esc 276, suflete 1043.

Animale sc numara : 39 cal, 610 vite cornute, 171 porcl sl 13 capre.

Beresti, sat, judo Doroholu, pe mosla Zvoristea, com. cu asemenea numire, pl. Berhometcle. Cu 136 fam., 544 suflete. Biscrica, cu patronul Sf. Nicolac, fara preot, cu 2 cintaretl, I palamar, este din lemn si mica, facuta in anul 1800, de Vasile Calmuschi.

Berestl, sat, in judo Iasl, partea de E. a com. Bosiea, pI. Bra- I nlstea, E situat intre riurlle [ljla sl Prutul, pe 0 suprafata de 98 hect. Are 0 populatie de 2 I familil, cu 107 locuitori, carl se I

ocupa cu agricultura, iar In timpul ernel cu pescaria, cu facerea de rogojinY sl cosciuge.

Numarul vitelor e de 304 capete, din carl: 94 vite marl cornute, 175 01, 13 cal Si 22' rimatorf.

Beresti, sat; face parte din com. rur. Lapusata, piasa Cerna d.-s., judo Vilcea, Are 0 populatie de 542 locuitort, 278 barbatf si 264 femeT.

Aci e 0 biserica, cu hramul Sf. Nicolae, rezldlta la anul 1885.

Copif in virsta de scoala sunt 68, 29 baetr sl 39 fete, din carl urmeaza 15, 9 baetT sl 6 fete. Este la distanta de I 1/2 kil. de cat. Sarulesti, unde cste scoala.

Beresti, sat, judo Mchcdinti, in plaiul Closani ; tine de com. rur. Rudina; este sltuat pe vale.

Beresti, cdtu», apartinind cornunel Allmpiesti, judo Gorj.

Are 0 suprafata de 60 hect.

Productiunea acestul catun se sue la 2 I 5 hecto!. porumb, 78 kgr. fasole, 542 decal. vin, 45 decal. tuica, 93 kgr. lina, 100 kgr. cinepa, 9 kgr. ceara, 98 hectol. grill, 45000 kgr. fin.

Are 0 populatle de 44 fam., 232 sufl., din carl 37 contrib. Locuitorir poseda : 4 plugurY, 5 care cu bol, 76 vite marl cornute, 2 car, 62 or, 4 capre, I I rimatort si 2 I stupf,

car de comunlcatie sunt: soseaua cornunala Poenari, si un drum de care, ce merge din ~oseaua cornunala spre rasarit, trecind peste Dealul-Tauzulur, Ia com. Milostea de ViIcea, unde da in soseaua judeteana,

Beresti, cdtun, pendinte de comuna Adunati-Copacenl, plasa Cilnlstea, judo Vlasca, situ at pe coasta dreapta a riulul Argq,

Digitized by Coogle

BERE~TI

proprietatea d-nel Petrovlct-Armis. Este sosea cornunala pana in soseaua nationala Giurgiu-Bucuresti, E departe de Giurgiu de 53 kil., de Bucuresti de 23 kil.

47 Iocuitorf improprletarltl la [864 all luat supraf. de 188 hect.

In acest catun sunt: ISO ol, 102 bof si yael, 30 cal ~i 40 rimatort. Sunt 3 circiuml, 01. com. Copacenl-Adunatl).

Beresti, fost sat, catre I 873, pl.

Amaradia, com. Slavuta, judo Dolj.

Beresti, deal, judo Mehedinti, in com. rur, Bala-d.-j., plaiul Closanl,

Beresti, deal, In judo Vilcea, (V.

Balan).

Beresti, 1110f ie, pI. Bistrlta.d-s., com. Berestl, judo Bacau, despre care Th. Codrescu, (<<l3uciumul Romin», pag. 235) sc exprima ast-fel: «mosie cu partl razasestt, din care la 184 I, raposatul Log. Lupusor Bals cumpara 0 suma de stlnjenI de la capitanul C. Fhores sl d-lul Vornicul Alecu Catargiu, cumpara stinjenl din Beresti de la Gheorghe sin Ion Stele, Niculae Pantiziu, Dimitric Ludu, cite 250 leI stinjenul sl din Badureni de la Gh. Stele i?i altlf, cite 200 leI stinjenul ; are parte si d-lui Cluccrul Haullca ~i dintre razesl sunt, din blitrinl, Ion Ciolan, Sava Irimia ~i Iov, l'olcovnicul Vasile Lichii, Tanase Tacu, etc. ~i alt! mal multi razesl si partasf in ea. Are sat, eu 2 bisericl, 4 preotl,

I diaeon, 4 dascall, I privilcgiat, 54 rnaz ill, 2 capataierj, ro nevolnicT, IS vadane, 1 jidov ; pc I linga mosille Clirnesti, Litcaui, Ciurnasi si altele; numara 200 locuitorr» •

380

Beresti, utosie, judo Bacau, piasa Tazlaul-d.j., eomuna Beresti, cu o intindere de 600 falct, impar~itr intre mar multi proprietart. Despre aecasta Th. Codreseu in «Buciurnul Romin lI, pagina 236, nc spune: «mosie in eare avea parte ~i Sf. manastire Herzun- : tul, inchinata Sf. Lavre, din mun- : tele Atos in jos; pe la anul 1840, d-luf Aga Enaehi Crupenski cumpara 4 stinjenf din ea de la preotul Toader V. Ontila, Nicolai Stanciu, loan, Mihal ache si Maria sin prcoteasa Gafita, din batrinul Porcescu ; avea parte in ea sl casa raposatuluf Caminarul Toma Rafaila sl altil. Are sat eu biserica, 2 preotf, 2 dascalt, 1 privilegiat, 17 mazili, 13 nevolnlcl, 8 vadane, 3 jidovf ; pe linga mosillc :

Nadija (Nadisa), Turluiul, Versesti, Stroesti ~i altele; eu un numar de 128 Iocuitort».

Beresti, mosie, nelocuita, in piasa Siretul-d.-j., comuna Galbeni, judetul Roman.

Beresti, pa rol: it', judctul Putna, compusa din comuna cu acelasl nume. Are 0 biserica parohiala cu hramul Sf. Pantelimon,

Comuna cheltueste eu intrctinerea er, 350 lef anual.

Beresti, pirM j judetul Bacilli, piasa Blstritad-s., care ~erpueste prin eomuna, ce poarta numele san ~i se varsa In pirlul Turbata,

Berestl-Sat, sat, In cornuna Bercsti, piasa Horincea, judetul Covurluiri. Este asczat ceva mal sus tie tlrgul ell acelasi nume.

. Are 2 I I contribuabilf, 284 famllil, cu I 159 suflete. Mar inainte, irnpreuna cu catuna Merea, forma cornuna aparte, Are 0 biserica sl 0 scoala.

BEREVOESCUL-MA RE

Beresti- Tirg, tirglljor rural, eel mal mare tie acest feI din judetul Covurluiu, In comuna Berestl, piasa Horincea. Numara 107 case, asezate aproape in sir si cele rnaf multe lipite una de alta, de ambele laturi ale unci strade, dupa modelul tuturor tirgusoarelor rurale din tar,l, Contribuabilr sunt 173, familil 194, eu 844 suflete. Aproape jumatate din populatlune e compusa din EYreT, carl se indeletnicese en comerclul, MaT inainte numat Ti-Berestl singur, forma 0 cornuna aparte.

Terenul, 215 heet., pe eare e asezat Tirgul-Beresti, e supus bezmanului (embatic). Actul in virtutea carula se infiinteaza acest tlrg, dateaza de la 15 Februarie (pus insa in aplicare la 1 Septembrie), 1844. Proprietarul sM actual e Epitropia Caset Sf. Spiridon din Iasl, careia i-a revenit in 1879, in unna daniel facuta de catre Dimitrie Sucevanu, fostul protopsalt aI MitropolieI Moldovet sl Sucevel, cunoscut mal bine sub numele de Psaltul Dlmitrlta.

In Tv-Beresti se afla : 0 biserica, 0 sinagoga, doua scoll, 0 judecatorie de pace, un medic de piasa, 0 baie, etc. (Vezr Beresti, comuna).

Berevoescul, 11l10l1e, la nordul judetuluf Muscel. Serveste de Ii 111 ita a taret spre Transilvania.

Berevoescul- de - J os, III1J{ie a statu lui, judo Prahova, compusa din doua bucatl, ill intindere totala de 45 hect., din carl 23 hect. padure, in 3 pilcurl, numite: Piscul - Runculul, PoianaVatafulul si Cotul-cu-Plopl, Proprietatea d-lul Naum Papazoglu. Valoarea ei e de 29000 lei.

, Berevoescul-Mare si Berevo-

Digitized by Coogle

BEREVOESClTL·MIC

escul- Mic, lIl/m/l, la nordul judetulut Muscel, intrc riul Dimbovita ~i frontiera.

Berevoescul-Mic, pddurt' a statului, in intinderc de 150 hcct, ' A partine de muntil manastlrcf Cimpulung, carl fac parte din I cornunele Corbisori si Bcrevoesti, plaiul Nucsoara , judetul Muscel,

Berevoesti, Jilduri', in judetul Muscel, supusa reglmuluf silvic, proprietate a d-lor D. IIristcscu ~i Tache Berevoeseu, in intindere de (50 hect., avind esenta domlnanta fag, lar pe coastele cxpuse spre E. si stejar.

Berevoescul, proprietate a statuluT, in judo Musee1, pcndinte de manastirea Vierosul. S'a arendat pc periodul 1888-18S13, cu 7550 lei anual, Ea eoprindc trupurile : Hirjca, Napirtlanul, Branistea, Plalul- Lung i;ii Piscanul.

Berevoestl-Pamtntenl, comuud I rurald, plaiul Nucsoara, judetul Muscel, la Sud-Vest de Cimpu- ! Lung, 12 kit. departe de acest ' oras E asezata pe malul sting al riului Bratia, pe arnbele malurT ale piriuluT Valea-Satulul sl pc dealul numit O~elut..

Se eompune din 3 catune : ' Berevoesti-Parnintenf, Otelul si Bratia, eu resedinta In catunul Berevoesti.

Are 0 populatie de 8 10 10- cuitorl, 408 barbatl sl 402 fcmeT, eu 195 capi de familic, carl traesc in 192 case.

Locuitoril, pc Hnga agricultura, se mal ocupa cu faccrca de ulucl, fierarie, cojocarle ;;i rotarie :;;i eu cresterea vitelor. In comuna sunt: 703 boi ~i vacl, 117 capre, 97 porcl, 55 cal ~i I 1771 ol,

S81

In jurul comuneJ sunt livezt de prunr, padurl eu arborf, eu esentele : fag!, mesteacanl, a- I ninT, plopl, ulml, carpenl, alunf si stejart,

Riul Bratia, care se uneste cu Bratioara, maT sus de com. Albesti, uda aceasta cornuna pc partea de Vest :;;i prlmeste ca afluentf mar multe piraie mid, intre cart Valea- SatuluT, Batrinul- Turnului si Piriul-lur-Mella. I Valea-Satulut 0 formeaza PiriulTirguluT si al-CiocanuluI.

Pe riul Bratia sunt 5 mort ;;i I fterastran, care taie bustenl de nuc sl alte esente, ce se giisesc in padurile din cornuna,

Comuna se intinde pe 0 su- I prafata de 4508 heet., din carl' 508 heet. sunt fin etc si aratura si 4000 hectare izlaz si padure. Mosla e a loeuitorilor din vremurf indepartate, afara de citT. va carl au capatat-o prin irnproprletarlre sl dota.

Comuna numara 147 contribuabill si avea, la 1887, un budget de 1207 lei la veniturT si 1172 lei la cheituelI. In anul 1889 - 90, venitul comunei se urea la 1409 leI ~i chcltuelile Ia 125 I leT.

Numirea comuneJ, de Berevoesti, vine ele la Bera, primul locuitor care s'a stabilit aci, ~i I de Parniutcnt, pentru Cd locuitorif nu sunt venit! din alta I parte, ci nascutl ~i crescutt aci. I

In raionul cornunel sunt 2 IJi· sericT !;li un schit ruinat, cdifi- I cat, se zice, de loeuitoriT cornunet de atuncT, si in Ioc dc servitori, paracliserl, cint.trctf, etc., crau citlug-arT carr scrveau, !;li, I pcntru intretincrca lor, biserica avca venit, fiinc1 dotata cu pro· prictatc, de fondatorit ef, Mal I in urrna, murind dintre enoriast, fin lor s'au retras din aeca 10- call tate mal la sat ~i au delasat I blserica.

BEREVOE!:iTI.PAMlNTENt

Calugari] au stapinit averea bisericeJ cit au trait; apol, dupa moartea lor, s'a luat inapol proprietatea de rnostenltorlf donatorilor !;li schitul s'a ruinat, CA· lugarl], se crede, ar fi venit aci de la schitul CiocanuI, care e in aproplere, Nu se stie anul fondiirii acclui schit; nu exista nicI

o inscriptie sau pisanie.

Scoala, cu htretinerea careia statuI cheltueste anual 1242 leI, se frecuenta regular de 21 elevi ~i cleve.

Pamintul comuneI e bogat in carbunt, carf nu se exploateaza, nefiind bine formatt,

Ca locurf istorice gasim in cornuna : Plscul-Turnulur, NegruVoda si Bataia. (VezI aceste nume),

Mosia Bataia a fost proprietate, se zice, a DoamneI Chiajna, pe care aceasta a daruit-o mao nastlrel Radu- Veda. MaT tirziu a trecut in stapinlrea manastiref Clmpulung, in schimbul rnosiel Persiceana.

Aceasra com una este coprinsa intre com uncle Berevoesti-Ungurenl la S.·E., Godeni ~i Mahalaua-Malul la N. si Albesti la V.

Pe teritoriul comunel sunt soscle comunale, carl merg pana in soseaua judeteana CimpulungCurtea-de-Arges, Pe riul Bratia este 0 punte, la Gura-Valel-SatuluI, facuta de locuitorl, Aceasta punte leaga to ate comunele din plaiul N ucsoara, eu orasul Cimpulling.

Berevoesti-Pamtntenl, sat, face parte din com. rur. cu acelast nume, judo Muscel, Este situat pe malul sting al riulul Bratia ~i pe ambele malurf ale VaiclSatuluT.

Aeest sat fiind in centrul comunef si mal populat, este resedinta autorltatif comunale.

Digitized by Coogle

BEREVOE~TI-(NGURENf

382

BEREZENI

Are 2 biserlcJ ric zid, una pe Valea-Satului si alta la GuraValel-Satului. Cea de pe ValeaSatulul este edificata de locui- ' tori, la anul 1862, pe 10cuL unef alte bisericl, care data cam de Ia la anul 1400; iar cea de la Gu- I ra-Valet-Satulul s'a zidit de 10- cuitorT la anul 1600. Pisani! nu sunt. Ambele sunt deservite de

2 preotl sl 2 dascall,

Scoala, cu intretlnerea careia statul cheltueste anual 1242 leT, se frecuenta de 2 I elevi si cleve. De la 1877, localul scoalef este cu chiric, pentru ca arzind vechiullocal, cladit anume la t864, nu s'a mal construit altul,

Populatia satuluT e de 680 locuitorl, 340 barbatl !_;i 340 femel, cu 165 capT de familie.

Berevoestl-Ungurenf, com. rurald, plaiul Nucsoara, judo Museel, situata la S.-V. de Cimpulung, 12 kil. departe de acest oras, pe ambele maiurT ale rlulUI Bratia.

Se compune din 3 catune :

Berevoesti-Ungurenl, Manesti sl Gamace~ti, cu resedlnta in Be- I revoestl,

I~i trage numele de la un Berevoescu. tr zice Ungureni pentru ca ceT mal multl LocuitorT sunt veniti aci de peste munti, din Transilvania.

Are 0 populatie de 618 10- cui torr, 291 barbatl sl 327 femer, cu 140 capl de familie, carl locuesc in 142 case.

Locuitorii se ocupa cu agricultura, cresterea vitelor si cu facerea cherestelel, ET all: 506 i boT, vacI ~i vitel, 3 I car si epe, 170 porcr, 1847 01 si capre.

Comuna se intiride pe 0 suprafata de 449 hect., din carT 266 hect. teren bun de cultivat, I iar restul de 183 hect. impropriu pentru orT ce cultura.

Numarul contribuabililor e de I

130. In anul 1887, budgetul sau prezinta la veniturT 956 leI ~i Ia cheltuell 930 let. In anul 1889-90, venitul se urea Ia 1902 LeT $i chcltuelile la 975 1.

In jurul comuneT sunt: livezT cu prunl, dealul Teisul, padurea SterminosuL ~i muutil Napirtianul si Piscanul, ambiT proprietaF ale statuluT. Padurile contin lemn de fag, stejar, ulm, frasin, plop, carpen, alun sl jugastru; iar pe rnunti sunt maT ales brazT ~i moliftl,

Riul Bratia uda partea de E. a cat. Gamacesti sl a Berevoestllor-Ungurenf si partea de V. a cat. Manesti. Pe riul Bratia, in cercul comuneI, sunt 2 morT, dintre care una functioneaza, :;;i o piua in care se ingroasa dimiile. In partea de N. a cornuneT, pe marginea Riusorulul, a fest inainte vreme un sat mic. Asta-zt inca se vad in acel loc urmele bisericeI, unde s'a asezat 0 cruce ~i citl-va arbori.

Locuitorii au pamint prin improprietarlre ; eel din Berevoesti sl Gamacesti pe mosla Vierosul, sl ceT din Manesti pe mosia numita Cimpulungeanca.

StatuI are aci 2 rnosil : Herja si Bataia, sl intarcatoarele : Riusorul ~i Rogodul, pe apa Riusorul, Macelarul, OboareleceleMarT, PIaiuI-Lung, Piesnitoarea, Cheia si Cindeasca, unde se afla un izvor de apa mlnerala.

Prin cornuna trece soseaua Cimpulung-Curtea-de-Arges si soselele comunale, mergind spre S. la com. Aninoasa si spre N. Ia com. Berevoesti-Parnintenl.

Spre E., pe teritoriul cornuneT Berevoestl-Pamintent, se vad niste ruine vechi, uncle se zice ca a fost 0 cetate fondata pc timpul Tatarilor. Acele ruine sunt In locul numit Malul-Viet, pentru ca ad au fost odata vii. In com. este 0 bls, ~i 0 scoala,

In partea de N.-V. sunt mine de carbunl ; nu se exploateaza insa, nefiind carbunif bine petrificatl,

Berevoestl-Ungurenf, sat, face parte din com. rur. cu acelasl nume, judo Muscel. Are 0 populatie de 411 IocuitorT, I¢ barbatl :;;i 215 femei, cu 95 capT cle familie. LocuitoriT s'au improprletarit pe mosia statu lui Vierosul sl au 139 hect. pamint bun pentru cultura,

Riul Bratia uda ,partea de E. a acestuT sat.

Aci este 0 scoala frecuentata regular de 24 elevt ~i eleve, eu intretinerea carela statul cheltueste anual 1242 leT. Scoala dateaza In acest sat cam de la 1840. De Ia 1877- 1886 a fast inchisa. De la 1886 functioneaza regulat.

Biserica, care este de piatra, s'a construit de locuitorl in 10- cui unei alte biscricI de Iernn. Este deservita de I preot ~i I dascal,

Berezana, sat, in pIasa Tirgul, com. Blagest], judo Tutova.

Berezeni, com. rur., In partea de S.-E. a plasi! Prutul, judetul Falciu, asezata pc sesul Prutulul in partea de E. ~i pe dealurile cle la V., despre com. Roslestl, E marginita la N. cu com. Rinceni sl la S. cu com. Bozla. Este fermata din satele: Berezcni, Vicoleni $i Satul-Nou, Se intinde pe 0 suprafata de 4433 hect. Are 0 populatle de 29<> familil, cu I 155 suflete si 360 contribuabilI, intre carl sunt: 40 Evret, Ii Unguri, 10 BulgarT $i 7 Arment T otT locultoril, afara de Evreif sl Armenii, se ocupa cu Iucrarea pamintulul, Viea se cultiva pe 0 intlndere de 37 hect. Pad urea este mica.

Digitized by Coogle

BEREZENI

Are: 0 scoala si doua blserlct ; un iaz si doua baiti cu peste,

Prutetul sl Prutul iI uda marginea de E.; Plriul-Musat marginea de N. si Copaceanca marginea de V.

Budgetul la veniturT de 6700 I leI, la cheltuelr de 4400 lei.

Vite: 1324 vite cornute, 138 cal, 2123 oi si 226 porct,

383

printre satele Berezeni si Vi coleni, com. Berezeni, pI. Prutul, si se varsa In giria Prutetul.

Berezlogi, sat, In judo Suceava, pe mosia eu acelasf nume, din com. Lespezi. Asezat pe podlsul de d'asupra dealului cu acelasl nume, e inconjurat de padurT marl de f.1.g sl stejar. N umara 10 case populate cu 15 capl de familic san 28 suflete, din carl 18 barbati si 10 femeT. Din acestla sunt 10 strainl. Arc 14 contrlbuabilf. Vatra satuluf ocupa suprafata de 2 falcl, Mo I sia, proprietatea dolor Anghel Valy sl V. Teodorescu, este in intindere de 8R6 falcl, din carr 126 cultivabile, 500 padure, 20:) finet :;;i 60 loc nefolositor. Scoala si biserica din Sirerel servesc I sl acestuT sat.

Berezeni, sat, judetul Falciu, in partea de N.-E. a cornu neT Berezeni, piasa Prutul, asezat pe platoul Prutului. Suprafata mosief este de 2145 hect., Are 0 populatie de 100 familii, cu 400 suflete ~i 125 contribuabili.

Este resedinta comunei. Are:

o scoala infilntata in 1862, frecuentata de 20 scolari ; 0 biserica, eu I preot si 2 cintaretl, foarte vechie. A fost restaurata in 1884.

Acest sat e udat, in partea , de N., de piriul Musatul, in centro de plriul Berezesti si la E. '

de Prutetul. I Berezlogi, mosie, in judetul Su-

Satul Berezeni forrneaza un ceava; are 0 suprafata de 520 fal-

trup cu satul Vicoleni, de care cf', acoperite mai mult de padure. :

se despare numaT prin plriul Berezeni ce trece printre cle.

Berezeni, balM, numlta si Bozia, pl. Prutul, comuncle Berezeni $i Bozia, pI. Prutul, jud. Falclu, fermata din doua girle. Este bogaU in peste si stuf. Are 0 suprafata de 2141/B hectare pe Berezeni, sl de 2860 hectare pe Bozla.

Berezeni, mO'llita, in partea de N. a satuluT si com. Berezenl, I pl. Prutul, judo Falciu. Se zice ca ar fi fost facuta la 17 1 I, in timpul razboiulul de la Stantlesti.

Berezeni, pirill, judo Falcin ; lz- I voreste din Dealul-Bnltcl, trece de la V. la E., de a curmczisul, i

8erezlogi, deal, in eomuna Lespezi, judo Suceava.

Berezna, Ioc, in judo Dorohoiu, aproape de satul Dersca, COI11. I cu asemenea numire, piasa Berhomete1e, uncle se afla un sant mare facut din vechime ;;i care are: 210 stinjenT, san 468 metri si 38 em, in lungime ; 6 stinjcnl, san 13 metrl si 38 em, in latimc ;;i 2 stinjenT sau 4 metri si 26 em. in adincime, Capatul luI <Ia la 0 parte in piriul Buhaiul ;;i la alta. parte in piriul Buhaesul, Pamlntul din acest sant formeaza un val pe malul apusan. Atlt acest val inalt inca de 4 stlnjeni sau 8 metri ;;i 92 ern, cit si santul, estc curmat la mijloc spre a lasa loc de trecere. De la acest val, spre Vest, este 0 suprafata plana cam patrata, ca de i2 hect., asigurata,

BERHECIl"

in fata, de sant sl val, iar in laturi, de piraie sl in fund, de codru mare. Traditiunea spune, eli . aicea era odinioara cetate de aparare, avind la curmatura poarta,

Berghelul, balM, care in timpul revarsaref Siretului contlne multt pestl. E situata la V. de satul Hornocea, pI. Berheclul, jud. Tecuciu.

Berghiul, uaie, la E. de satul Oncesti-Nol, comuna eu acelast nume, piasa Stanlsestl, judo Tecuciu.

Berheciu, pIasa, situata la N.-V. judo Tccuciu. Numele saii vine de la riul Berheclu, care 0 strabate in partea de E. Aceasta plasa mai inalnte purta numele de Ocolul-Polocinului.

Se compune din TO comune:

Condrachesti, Corbasca, Corni, Galceana, Godlnesti, Homocea, Huruesti, Negulesti, Ploscuteni, Vultureni. Are 75 catune,

Are 0 populatie de 16290 suflcte,

Limite: La N. judo BacM, de care se desparte prin 0 linie conventionala, ce incepc din maluI Siretului, merglnd pe Iingli. satele Marvila, Pogletul, Ghilovesti, pana la N. comuneT Godinestl ; la S. pI. Nlcoresti ; la E. rlul Berheclu ; la V. Slretul,

Resedlnta sub-prefectureT este in Tirgul-Gaiceana, comuna Gaiceana.

Comune maT populate in aceasta piasa sunt: Condrachestl, Corbeasca, Galceana, Huruesti, l Iomocea ;;i Vultureni.

Aceasta plasa e brazdata de 2 dealurl, care merg paralel cu Siretul sl care poarta numele satelor ce se afla pe din sul, Dealul, care in cepe de la E. de satul Pogletul, merge in directia

Digitized by Coogle

BERIIECI(;

N.-S. sl se continua pana in Dealul-Nicorestllor.

Este strabatuta de Vale a- , Berheciului sl de VaJea-Polocinului.

In aceasta piasa functioneaza 13 scolf rurale mixte eu cite un invatator j 12 scoll dateaza mal de mult, iar a 13-a In satul Gherdana, com. Condrachestl, estc infiintatd anul acesta, Aeeste scolf se frecuenta de 1963 copil, 1007 baetl sl 956 fete.

Are marl intinderf de padurl, carl parte sunt proprietatea statuluT, parte a d-luf Dimitrie Sturdza, in com. Gaiceana.

In aceasta piasa viea se cultiva pe 0 scara intinsa, dupa cum se vede din acest tablou :

In Condrachesti 89 hect. 50 arh ; Corbeasea 138 hect.; Corni 101 hect.; Galceana 183 heet. j Codlnestl 95 heet. 50 arlf ; Ho- I mocea 108 heet. 75 arif ; Huruesti 143 heet.; Negulesti 76 heet.; Ploscuteni 3 heet. 50 arii; Vultureni 82 heet.

Piasa Berhecin e lmpartita in 17 parohlr: Parohia Oeheni eu biseriea parohiala S-tir Apostoli din Oeheni, cornpusa din Condrachesti, Floresti, Fundoaia, 0- eheni si Palanea. Parohia Gherdana eu biserica parohiala Sf. Dumitru, cornpusa din Dragestl ;;i Gherdana.

Com. Corbeasea are 2 parohii :

Corbeasca, eu hramul S-tH Voivozi, compusa din satele: Corbeasea, Fofaza.Pogletul, Baclolu, parohia Scarisoara, cu biseriea parohiala Sf. Nicolae, compusa din Marvila, Rogoaza, Scarisoara sl Porcaretul.

Com. Corni are 2 parohii: Parohia Corni, eu biseriea parohiala Sf. Nicolae, cornpusa din Cornid.-s., Cornl-d-jvsl Giurgeni ; parohia Tataresti, cu biseriea pa- I rohiala Inaltarea-Cinstitel-Crucl, compusa din Costisa, Tatarestl I

HR!

- ----- -------

si Ungureni, deservita de 1 preot paroh sl 2 cintaretl,

Com. Gaineeana are 2 parohii:

Parohia Hutu, eu biseriea Cuvioasa Paraschiva, compusa din I-Tutu, Ghllovestl, Arnioasa, Zlatareasa si Valca-Morlr, deservlta de 1 preot sl 2 cintaretl ; parohia Gaiceana, compusa din catunele: Tirgul-Gaiceana, Lunea, Petroasa, Popcsti si Reeea, eu biseriea parohiala S-ta Treime, deservita de 1 preot paroh sl un ajutor, eu 4 cintaretl.

Comuna Godlnesti are 2 parohii: Parohia Godinesti, eompusa din: Godinesti-d-j., Godinesti-d-s., Valea-Lupulul, FrAtla si Tigane!;iti, eu biseriea parohiala Sfintii - Voevozf, deservita de un preot paroh si un ajutor, eu 2 cintarett ; parohia Valea-Salclel, compusa din Medeleni, Nastaseni, Poeneie, Valea-Lupului, Valea- Salclel, Valea-Merilor, Barna, deservita de 1 preot eu 4 cintareti, Parohia Homoeea eoprinde Homoeea si Lespezi, biserica parohiala Sf. Gheorghe, deservita de 1 preot paroh, eu 1 ajutor sl 3 cintAretL

Comuna Huruestl are 2 parohif : Parohia Huruesti, eompusa din: Huruesti, Capotesti, Dumbrava, Sarba, eu biserica parohiala Sf. Gheorghe, deservita de 1 preot!?i 2 cintaretr ; parohia Sendresti, compusa din Galesti, N edelcul, Perchiul si Pradaesul, deservita de I preot ;;i 2 cintarett,

Comuna Negulestl are 2 parohil : Parohia Blaga cornpusa din: B1aga, Cauia-d.vs., Cauiad. - j. si Raspochi, avind biserica cu hramul Sf. Nicolae, deservita de I preot sl 2 cintaretl ; parohia Maldaresti, cu biserica parohiala Adorrnirea-Maieel - DomnuluT, compusa din Negulesti, Uiq:~;I~elli si M;llda-

BERHECIUL

resti, deservita de I preot cu 2 cintareti.

Comuna V ultureni are 2 parohii: Parohia Balanestl, eu biserica parohlala Adormirea-MaicetDornnulut cornpusa din: Balanestl, Bodeasa, Gradesti, Dosofteiul, Melescani, Tavadaresti sl Rugetlu, cu un preot sl 2 cinUretr; parohia Vultureni, compusa din: Vultureni, Nazaroaia, Dadestl, Deleni, Lichitiseni, cu biserica parohiala AdormlreaMaicei-Domnului.

In aceasta piasa se afla 2 sate, nurnaf de Ungurf : satele Ploscuteni !;li Ungurl, In eomuna Gaieeana. In fie-care din aceste sate se afla cite 0 biserica catolica,

Riurlle ee strabat aceasta piasa sunt: Siretul, care intra in judet la satul Marvila, comuna Corbeasea, merge In partea de V. a pIA!?iI, pana la Ploscuteni sl intra in pI. Nicorestl, Polocinul vine de la Corbeasca si se varsa In Siret la Homocea, sl Berheeiul in partea de E.

Cale de comunicatie mal Insernnata : Soseaua judeteana Tecuelu-Galceana pe Valea-Berheciulur.

Berheciu, stati« de dr, d. f., judo Tecuclu, pI. Berheclu, com. Gobar, pe linia Tecuciu - Birlad, pusa in circulatle la 13 Septemvrie, 1872. Se afla intre statille Tecuclu, 15,9 ki1., sl Ghidigeni, 12,2 kil. Inaltimea d'asupra niveluluT marll de 44,11111• Venitul acestef statil pe anul 1896 a fost de 91,629 lei 35 b.

Berheciu, fir de dealurt, judo Bacau, piasa Siretul-d.-s., de pe stlnga plriului cu acelasf nume, intre com. Otelesti sl Filipeni.

Berheciul (Briheciul), Ylt7; lzvoreste de sub dealul Ralul, pe tcritoriul com. Oblrsia, judo Ba-

Digitized by Coogle

BERIIEClt:

C.lU, unde se incarca eu Balmacul. Prlmeste pe stinga piriiasele : Mirza, Glodul si Balaita, care yin din com. Marastl : trece prin com. Tirgul-Glodu- , rile iii Otelesti Si apoI intra in judo Tecuciu, trecind pc linga ' satele Tarnita, Taula, Lozlnca, Godinestl, Vultureni, Negulesti, Corblta, Corcioveni, Brahasesti, ~arte~ti-d.-s. si NArte~ti-d.-j. Prlrneste pe dreapta urmatoarele piraie : Reprivetul, Gaiceana $i alte mal mid piriiase, lar pc stinga piriul Strhnba sl riul Zeletlnul. EI curge In directia N.-S. pe

o vale intinsa ~i frumoasa, pe care sc face semanatun sl fincte. La capul dealului Corcioreni, face 0 curba spre E., se uneste cu Zeletinul, trece soseaua nationala, calea ferata Tecuclu-Birlad ~i, dupa ce a parcurs plaslle Berhe- I ciu si Zeletlnul, avind de la intra- ' rea in judet ~i pan a la varsare 0 lu ngime de 70 kil., se varsa in rl1I1 Birlad, In fata satului Negrile"ti, pI. Nicoresti, judo Tec-.Jciu. Pe dlnsul se afla 2 mort

d e apa, Arc 0 albic de 3-4 m. $i 0 adlncime de I -2 Ill. Largimea vael este In termen mediu de 300 m. Prima-vara sl in timpurf ploioase se revarsa pe intreaga vale, produclnd marl strlcaciunl.

Berheciu, ses, piasa Siretul-d.-s., com. Tirgul-Glodurile, de-a lungul piriulul cu asa nume, judo Bacau.

Berhol, sltbdiviziullt' a edt, CocaNiculesti, judo Buzau, comuna Niculesti.

Berhometele, piasa, in partea de S.-V. a judo Doroholn,

Marginele acestei pia)! sunt: la N, piasa Herta, de care se des parte prin hotarul mosiilor: i Stanesti si Tureatca din asta

plasa, despre moslile : Mihoreni, Culiceni si Tirnauca din acea plasa ; la S. cu judo Botosani, de care se desparte prin I linia ce demarca marginele dintrc aceste doua judete ; la V est cu pI. Cosula, de care se desparte prin hotarul mosillor : Tureatca, Dersca, Lozna, Virful- i Cimpuluf ;;i Ionasani din asta piasa, des pre mosiele : Ibanesti, Hiliseul , Buhaiul, Sendricenl ,

J Iorlatenl, Saucenita, Prelipca, Gorovciul !,'i Braesti din acea piasa; la V. eu Bucovlna, de eare se desparte prin linia ce hotareste frontiera dintre ambele aceste tarr.

Forma teritoriala a plasif este neregulata, mal mult lungareata, in directia despre N. - V., elitrc Sud-Vest, mal ingusta la partea nordica de cit Ia cea sudicit, ~i putin spintccata prin partlcica unghiulara, ee face Bucovina, intre plrlul Molnita si rlul Siret, pana la confluenta lor.

Intinderea teritoriulul plasl! e de 51668 heet. 76 aril, din cari sunt: 14729 heet. 46 arif padure ~i 36939 heet. 30 arif cimp. Aceste de pe urrna se subimpart prin aplicarea legiT din 1864, fostilor clacasf 15279 heet. 55 arit, rarniind proprietarilor de mosif 21603 hectv or arii clmp eurat, pe linga 14729 heet. 46 arif padure,

Suprafata teritoriuluf intregef plast, este accidentata de multele rarnurf mid de deal uri, ce se intind din eoamele inalte ale dealurilor, catre sesul Siretulul. ' Piasa pare ca marginita, in mare parte din lungimea ei, de sesul dealului, ee intra din Bueovina pe la l\litoeul-Dragomirnei, din dreapta vaef Slretulul si de slrul dealului, ee intra iara-sl din Bueovina, pe la Mihoreni si Cu- I lieeni, din stinga vael Siretului.

BERIIOMETELE

Solul este In parte bun sl fertil, iar parte mal slab. Acel de pe asezaturt si podisurl este bine eompus, avind destul humus; este bun, dar nu asa fertil ca acel din plasiie de cimp; numaf acel de pc ses, avind groasa patura de aluvian-vegetal, este manes ~i abondent; aeel de pe unele costlse sl deal uri cuprinde naslp icl-colea, amesteeat cu putin prund, pe aiurea eu mal mult, lara la alte 10- curl ehiar marl blocurf stincoase de platra,

Padurt in aceasta piasa suut din a sttnga Siretului incepind de la Sinautl, pe la: Tureatca, Piriul-Negru, Dersea, Lozna, Virful-Cimpulul si Ionasani, ee se tin de la olalta. Parte este batrlnn, cu marl arborl, si parte tinara, cu esente de fag, carpen, stejar si frasin, ea predominante, pe linga ulmi, tel, plopl sl altele ; iar.l din a dreapta Siretulul, illcepind din hotarul Bucovlnel de la Mitoeul-DragomirneI, pe la: Adincata, Zvoristea, Gremesti, Zamostia sl Hantestl, earl formeaza o continuatle neintrerupta, fiind parte batrina, eu frumosl arborI, lara parte tinara, in care predomina fagul si stejarul sl in unele locuri mesteacanul ; aproape de frontlera catre Bucovina se iveste bradul.

Dintre 20 iazurf aeum existente, pe deosebite rnosil, eelc mar prineipale sunt: Siscariul, de 10 heet., pe Zvoristea ; Baidae, de 31/:1 heet., pe Tureatea; Beizadelel, de 20 heet., pe Dersca; Holban, de 2 hect., pe Lozna ; Tarlnef, de 2 heet , pe Culieeni. Din totalul numar al piraielor, mal mult orT mal putin marl, cele mal prineipale sunt: Arsita, incepator de pe Buhaiu, se varsa in Molnlta ; Baranea, incepator de pe Zamostia, se varsa in Siret ; Buhaiul, de pe Dersca, se varsa in

49

Digitized by Coogle

BEimULEAsA

Iezer la Doroholu ; Ghilia, de pe Dersca, se varsa in Buhalu ; Humaria, de pe Zamostia, se varsa In Siret ; Leahu, de pe Zvoristea, se varsa in Siret; Meredeul, de pe Mogosesti, se varsa in Siret la Talpa; Negrul, de pe Tureatca, se varsa in Molnita ; Siretul, riu, trece prin piasa; Siretelul, de pe Virful-Cimpului, se varsa in Siret la Dumbravenl, judo Botosani ; Virichia, de pe Botosanlta din Bucovina, se varsa in Siret; si Vladeanul de pe piriul Negru, se varsa in Molnita.

Populatla din plasa intreaga e de 6190fam. cu 24032 sufl.j dup.i recensarnintul din 1890. Din acestia sunt: 20 preotf, 41 cintarett, 29 palamarl, 9 Invatiltori ~i restul: proprietan, profesionlstl, meseriasl, cornerclantl, agricultori si viticultori, Rorninl !;'i strainl,

In piasa este un sub-protocreti ; 33 biserici, din carl 3 vacante de pre otf sl 2 inchlse, i fiind in rea stare. .

In piasa Berhometele sunt: 9 scolf eu 9 inva~atorl sl 60 I clevl ; din acestea 7 sunt mixte, I de b.-ietT :;;i una de fete, In Zvoristea. Intretinerea lor se face de comune si stat.

Aceasta piasa are 9 comune I rurale :

I. Adlncata, cu satele: Adincata sl Mitocul.

2. Dersca, cu satele: Cindesti, Dersca, Piriul-Negru, Vitcani !;'i Vladeni.

3. Grame~ti, cu sate le : Botosanita, Gramesti, Budesti ~i Verpolea,

4. Hintesti, cu satul Hintesti.

5. Lozna, cu satele : Calinesti, Lozna si Talpa.

6. Tureatea, eu satele: Calieni, Mihoreni, Pueni, Sinaut! si Tureatca.

7. Virful-Cimpulul, cu satele:

Dobronauti-Hapii, Ionasani, Maghera si Virful-Cirnpuluf.

8. Zvoristea, eu satele: Beresti, Buda, Dealul, Poiana, Pustaiu, Slobozia, Stinca, Zvoristea, Serbanesti si Vatra.

9· Zamostia, cu satele: Bali- , ncsti, Ciomirtan si Zamostia. Toate aeeste comune au 32 sate.

Veniturile comunelor din aceasta piasa au fost, in anul 1889-90, de lel 68785, bani 66 :;;i eheltuclile de lei 50823, bani 65; iar in 1890-<)1, de I. 60505, banf 75 la venit. si de lei 50081, bani 60 la chelt.

Nurnarul vitelor aflate in cursui anului 1889 a fost de: 7989 vite marl albe corn ute, 13255 ol, 117 capre, 1351 caT,5180 porci ~i 1540 stupf,

Berhuleasa, mosie, in com. Niculesti, judetul Buzau ; are 260 heet., dill care 40 paduri.

Beria, uale, judo Olt; incepe din hotarul rnosief Preotesti, com. Oporelul, pI. Oltul-d.-j.; merge spre S., trecind prin mosia rnosnenilor Oporeni, prin padurea Ilorezul si Deleanca, ~i se varsa In riul Tesluiul, la locul numit Fulgoiul.

Beria-Mare, sat; face parte din com. rur. Oporeiul, piasa Oltuld.-j., judo Olt. Are 0 populatie de 224 loe. Aci e 0 biserlca fondata de Sardarul Ion Deleanu :;;i sotia sa, la anul 1842, Iunie 12.

Beria-Mica., sat; face parte din com. rur. Oporelul, piasa Oltul- I d.-j., judo Olt, Are 0 populatiune de 128 locuitorl,

I Berila, munte, com. Rucarul, pI.

Dimbovlta, jud, Museel.

Berila, piidurt" sup usa regimului silvic, pe muntele eu acelasl

Ht~RISLA VE~Tl

nurne, proprletate a d-luf I. Bejan. Pendinte de com. Rucarul, plaiul Dimbovita, judo Museel. Are 0 intindere de I IO hect., impreuna cu padurea Piscul-Furcilor, avind esenta dorninanta fag.

Etatea ef varlaza intre 10- 20 anr.

Berila, uale, in partea de V. a com. Scaiosi, pI. Teleajenul, judo Prahova. Aceasta vale serveste de flnete. Aci se afHi un izvor de apa mlnerala, care continc pucioasa, sl care se numeste Fintina-de-Leac.

Berindei, deal, judo Mehedlnti, In plaiul Cerna; tine de teritoriul comunel -Iloritul.

Berindesti, sat, judo Bacau, pl.

Bistrita-d-j., al comunei Raca· ciuni, situat aproape de hotarul judetulut, spre Putna. Are 22 capt de familie si 81 suAete. Animale sunt: 3 cal, 42 vite cornute si 12 porcl.

Berislavesti, rom, rur., pe apa COisca, judo Arges, piasa 1.0- vlstea, La 9 kil, de resedinta subprefecturet, com. rur. Suici, sl la 5 kil. de Pltesti. Se compune din urmatoarele sate ~i catune: Berislavesti, 120 famllit ; Stoenesti, 100 familil ; Scaueni, 110 famllll ; Robaia, 100 familif ~i Enculesti, 87 familil ; peste tot 507 famllif eu 1364 suflete, din care 4 fiT de Tigani. In comuna sunt: 3 blsericl, SchitulBerislavesti, Schitul - Scaueni ~i hiserica din S. Robaia : 0 scoala primara rur.; 0 circiuma, Budgetul cornunel, pe anul financiar 1882--83, a fost de I06I lel la veniturf sl de 962 leIla cheltuell.

Cornuna numara 205 contribuabilf ~i are un budget de 1839

Digitized by Coogle

lei la veniturl sl de 1491 lel la cheltueli.

Nurnarul vitelor in anul 1887 I era de 348 vite marl: 31-2 bot si vacI, 36 cal ~i 380 vite marunte : 290 oi, 90 capre si 100 rimatorf. I

Berislavesti, sat, pe apa Coisca, judo Arge~, plasa Lovistea, Are o scoala prlrnara rurala. Face parte din com. rur. cu acelasl nume. Satul Berislavesti numara 120 familif si este resedinta primarie! comunel.

Berlslavesti, schit, cu hramul Sfintif TreI-IerarchT, judetul Ar- I

S8i BERNEVICA

Berivoe, deal, in partea de V est a cat. Cuibul, comuna GornetulCuib, pIasa Podgoria, judo Prahova. E acoperlt cu vii sl numit ast-fel de la un Voicu Berarul, care era vier acolo. Parte din acest deal se numcste Berarul, parte Berivoe.

Berivoesti, sat, judo Dimbovita, plaiul Dimbovita-Ialomita, catu- I nul com. Mataeni.

Berjesti sl Disculti, mosi«, pl. .

Trotusul, pe lingli mosia Bog-. 1 dana, din comuna Bogdana, judetul Bacau.

ges, plaiul Lovistea, intemeiat I

de familia Berislavestilor, pe la I Berleasca, lac, in insula Balta,

jumatatea veaculul trecut, prin testamentul fondatorului, din 28 Octombrie 7269 (1761). Egu- I menul acestuI schit trebuia sa ' tie numit de catre Episcopul dupa vremT al Argesulul si de cgumenul Coziel, pe linga care se alatura Si un membru al fa- I miliei, ca purtator de grija. Din veniturile schitulul se dedea anual un ajutor spitaluluf Pantelimon, din Bucuresti.

Actualmente, atit schitul cit sl ave rea lui, sunt subt adrninistratia Eforiet spitalelor civile ' din Bucuresti, Schitul Berislavesti poseda 5 mosil, Pentru intretlnerea serviciuluI divin este un superior, un preot si un cintaret si se inscrie anual in budgetul Eforiel 0 surna de 2 192 let,

Berislavesti (Vatra - Schitu - I lul-), mosie, com. Berislavesti, : judo Arge~, piasa Lovistea, proprietatea Eforiei spitalelor civile din Bucuresti, pendinte de schitul Berislavesti. (VezI acest I nume), Are 0 intindere de .P35 pogoane, din care 580 pogoane ' padure. Arenda anuala a acestef proprietatl este pentru periodul prezent de 3 100 let,

plasa Ialomlta-Balta, com. Stel- I nica, judo Ialomita.

Berlestl, sat, la N.-V. COlli. 10- nesti-Berlestl, in judo Braila, la hotarul de V. despre com. Batogul, la 50 kil. sprf' S.-V. de 0- rasul Braila. Infiintat in anul 1849, prin staruinta fostilor proprietarl, S'a numit ast-fel, dupa numele fostulul proprietar al mosiel.

Aci este resedinta com. 10- nesti-Berlesti, pendinte de piasa Ianca. Suprafata vetrcT satului este de 38 hect., avind 72 case si 0 circiurna.

Are 0 scoala mixta infiintata la I 869, intretinuta de cornuna ~i judet, fanl local proprlu ; este frecuentata de 20 clevf ;;i 10 eleve.

Populatia satuluf este de 90 capt de familie sau 394 suflete, din care 89 casatorit! ~i 305 nc- I casatoritt ; 75 stili carte.

Animalele din sat sunt: 150 car, 500 vite cornute, 1000 de oI Si 100 rirnatorf.

Berlesti, ditlm, judo Gorj, pen- : dinte de comuna Scrada, pIasa Gilortului, situat pe ses si coasta,

Are 0 suprafata de 1003 hect., din care 402 hect. padure, 260 hect. arabile, 300 hect. flnete, IS hect. vie, 18 hect. lived de prunI sl 8 hect. lzlaz,

Produce 800 hectol. porurnb, 202 hcctol, grin, 45 hectolitri fasole, 520 kgr, lina, 35 hectolitri samlnta de cinepa, 18200 kgr, fin, 1306 decal. vin, 1405 decal. tuica,

Are 0 populatie de 121 famiIii, cu 610 suflete, din cari 110 contribuabili. Locuitorif poseda: 37 pluguri, 2 carute cu cal, 57 care cu boi, 204 vite mari cornute, 10 cal, 320 of, 55 capre si 132 rlmatort,

() sosea vecinala, ce vine din spre Scrada, strabate catunul, In cornuna se gc1sesc 3 fintinl si 16 puturl.

Catunul are I biserica de zid, construita de locuitori in anul 1889, deservlta de I preot si 2 cintarett,

Berlesti, urmc de sat, in piasa Ialornita-Balta, judo Ialomita, pc ~Arl1lul drept al riulul Ialomita, ill dreptul satulul Ograda. Acest sat avca 800 familir, pc la 1830, ~i se zice ca in urma uncl ciume, satul s'a pustiit ~i locuitorif ramast s'au imprastlat printr'alte sate, purtind pana acum numirea de Berlesteni, Biserica satulul, care a stat mult timp in toata intregimea, cste asta - zi ruinata.

Berresti - Popesti, IIIOfie a statuluI, in plasa Ialomita-Balta, comuna Suditi, judo Ialomlta, fosta pendinte de manastirca Slobozia. Are o ' suprafata de 14000 hect., din carl 100 hect. padurc, Pe periodul 1883 - 1893 a fost areudata eu suma de 62000 leI allual.

Bemevica, ias, in judo Nearntu,

Digitized by Coogle

RERTE~Tl-V ACARE~Tl

de familie !;'i are 361 sufi., din care 190 barbati, 171 femet ; 89 casatoritf, 275 necasatorltl ; 54 stiu carte.

Animalele din sat sunt: 206 caT, 870 cornute, 2600 oJ, 189 rimatorf. Suprafata satuluf e de 58 hect. Sunt 87 case :;;i 3 circiumf.

Bertesti- Vacare~ti, mosie, jude- I tul Braila, pe care se afla com. Mlhain-Bravul sl Bertestl-dv-s.;

e proprietatea statulul.

Bertii (Plaiul-), frumoasa co/ina, In com. Nehoiasul, judo Buzan, intre Poiana-Cepil si muntele Teharaul ; are fineata $i padurl,

Bertoi, balM, judetul Dolj, piasa Cimpul, com. Piscul, eu 0 suprafata cam de 15 pog-oane. Se gase:;;te lntr'insa foarte putln peste,

Berza, sat, in partea de N.-E. a comunel Ringhllesti, pI. Stefanesti, judo Botosani, situat pe tarmul Prutulut, intr'o vale adinca,

Mosla se intinde din Prut spre V., si are 0 suprafata de 868 hect. !;'i 0 populatiune de 39 familil sau 168 suflete, cu 32 contribuabilr.

Are 1 biserica eu 1 preot si 2 cintaretl,

Tot la acest sat s'au nurnarat si loeuitoriT de la Odaia-Berza, care c asezat intr' 0 vale spre V. de Berza, unde se afla sl casele proprietaruluJ mosief, cladirf frumoase inconjurate de 0 gradina mare !;'i bine cultivata.

Satul, se zice, e infilntat acum 100 ani, de Gh. Donicl. I'e intinsul acestel veli se afla rnulte belltl.

La mosia Berza s'a mai alipit rnosioara satuluf Gelureni, af careia locuitorf s'au stramutat in

890

Berza. Pe teritoriul acestuJ sat se gasesc: 309 vite cornute, 80 cai marf s! mid, 1297 of, 16 capre, 220 porcl $i 60 stupi. Sunt 2 meserlasl, 3 comerclantl ; o circluma,

Berza, deal, care marglneste Prutul, in com. Ringhilesti, pI. Stefanesti, judo Botosani,

BerzeI (Movila-), tnouild, In pI.

Borcea, judo Ialomita, spre N. de lacul GalatuT, Iinga ValeaBerzei.

Berzei (Piscul-), pisc, com. Racovita, pl. Riul-Doamnel, judo MusceI.

Berzel (Valea-), vale, in pIasa Borcea, judo Ialornlta, pe teritoriul comunelor Clocanesti-Sirbf si Mihaiu-Viteazul,o continuare a vaef Bitea,

Berzei (Valea-), ual«, izvoreste de la E. comunef . Baesti, piasa Oltetul-d.vs., judo Vilcea, si se varsa in piriul Dobricea.

Berzuntul, com. rur., pI. Tazlaul-d-j., judetul Bacau , asezata spre V. de Tazlaul-Mare, parte in valea pirluluf Berzuntul, parte pe dealurf, Se alcatueste din 8 catune : Ghilea, pe dealul cu acelasl nume ; Martinul, pe deal; Dragomirul, In vale, mal la S. de aeest din urrna ; Scariga, la confluenta piriulul Berzuntul cu Tazlaul-Mare ; iar Tazlaul sati Prajoaia pe malul drept al Tazlaulul-Mare, mal sus de Scariga.

In condica Liuzilor, gelsim Berzuntul apartinind manastirel cu acelasf nume. In statistica din 1874, se vede ca avea un catun, Albile, probabil jumatatea satulul AI bile din Barsanestl ; iar Prajoaia sl Dragomir lipseau,

BERZUNTUL

Comuna se rnargineste la S.V. cu com. Doftana, la S. eu com. Barsanestl, la E. cu com. Valea-Rea, la N. cu com. Beresti si la N.-V. eu comunele Bucsestl si Podurile.

Piriul Berzuntul aduna toate piriiasele :;;i Ie duce in TazlaulMare. Rldlcaturile sunt: Magura-Berzuntulul, sir de muntl, si dealurile Ghilea sl Martin.

Are 0 scoala mixta, care functioneaza din 1865, in s. Berzuntul, intretinuta de stat; se afiii Intr'un local de zid, in stare buna, construit de cornuna. Are 6 ~lcI parnint in tarina sl 50 prajinl in vatra satului. In anul 1891 scoala a fost frecuentata de 28 copil, printre carl 5 fete.

Sunt 2 bisericI ortodoxe, una in Berzuntul si alta in Moreni, deservite de 2 preotl, 4 cintaret! :;;i I eclesiarh, si 0 biserica catolica in cat. Butucari. Sunt 590 case de locuit !;'i 12 circiumI.

Populatiunea numara 593 capl de familie, eu 2149 suflete, barbatl 1072 si fernef 1077.

Dupa natlonalitate sunt: 1881 Rominl, 1 Gree, 248 Unguri si I 9 Izraelitl, tot! de protectiune rornina. Dupa felul ocupatlunei se deosibese: 666 agrieultori, 24 rneserlasl, 20 industriasf, 20 cornerciantl, 16 profesiuni Iibere, 40 muncitori sl 16 servitorl, $til:i carte 5 1 barbatf sl 1 1 femel, ContribuabiIT, dupa noul recensamint, sunt 496. Dupa legea rurala din 1864, s'an improprietarit 406 locultorl cu 1316 ~lci :;;i 40 prajin! pamint. La 1879 s'au dat, la r 12 insuratel, 280 fale] in improprletarlre.

Teritoriul cornunef are 0 intindere de 6400 heet. Padurea statului Berzuntul ocupa 2472 heet. sau 165 I falct. Proprietar mare este statui; are 0 mosie de peste 4000 heet. Inconjurs-

Digitized by Coogle

BERZUNTUL

-- - - ------~-

391

BESOEADl'L

toarea-manastirer-Berzuntul, care di\ statului peste 1 1000 lel,

In aceasta cornuna se gas esc I 4 izvoare cu apa sarata,

Viile ocupa 0 intlndere de 50 hect., care in 1890 au dat 500 hectol. Yin alb. In cornuna s'a facut 19 hectolitri ~uica de prune.

Stupi de albine sunt 130, care in 1890 au dat 260 kgr. miere ~i 195 kgr. ceara.

Animate sunt: 78 cal, 1239 vite cornute, 132 porcl, 88 capre sl 987 of, Oile apartln la 53 proprietari si au dat, in IS)I, 1974 kgr. lina rnita,

Totalul paminturilor de cultura este de 1837.72 hectare.

Budgetul comunei pe exercitiul 189 I - 92 are la venituri 5070 lei, 86 bani sl la cheltu- I eli 3087 lei, 90 bani.

Comuna este strabatuta de cal vecinale comunale, care leaga I satele acestel comune cu Podurile ~i eu Tlrgul-Valea·Rea. de pe soseaua judeteana,

Distantele : la Bacau, capitala distrietului, 42 kiI.; la TirgulOcna, 37 kilom.; la comuna' Tirgul-Valea-Rea, resedinta plasif', 1 I kil.; la comunele: Dof- , tana, 33 kiI.; Beresti, 23 kiI.; Sanduleni 15 kiI.; Bucsestl 7 kil.; Podurile, I 1 kil. si la O· nesti, 27 kil,

Berzuntul, sat, pI. Tazlaul.d.-j.- I Trotusul, judo Bacau, si resedinta cornunef Berzuntul, situat pe piriul cu acelasi nume. Are o scoala mixta, la care, In 189 I, au urmat din acest catun 20 bae~i sl 5 fete, din 120 copif III virsta de scoala, Biserica ortodoxa, asezata intre acest sat si satul Martinul, este fosta rnanastire a Berzuntulul, deservita de 2 preott, 2 cintaretf ~i 1 ec1esiarh. Circiurnf sunt 4. Capf I de fam. se afia 202, cu 663 sufl,

Berzuntul, manastire, pl. Tazlaul-d-j., comuna Berzuntul, judetul Bacau, intemeiata de Bog- I dan-Veda, domnul Moldovei, in 1566-1572. Tot acest domn a dat Sf. manastlrl «dreapta ocina sl mosie, jurnatate de sat Ciofresti, jud, Tecuciu, si multe I salase de Tiganl», (v. c Uricul lui Bogdan Voevod» din 7078 (1570), Aprilie 20, pag. 163, in Uricarul lui Th, Codrescu, No. X). Hramul bisericef era Adormlrea-prea-Curatel-Nascatoarede-Dumnezeu-~i-Pururea-Fecioarei-Maria. Asemenea l-a mar dat manastiref si 0 bucata de lac ce se numea Fundatura-Nadlset. Acest loc este spre N. de Trebis, unde se cumpaneste apa spre Bistrita.

Astazt, biseriea foster manastirI, este transforrnata in biserica de mir.

Berzuntul, mOfie a statulul, eu o intindere de 4000 hect, pl. Tazlaul-d-j., com una Berzuntul, judo Bacau. Despre aceasta Th. Codrescu, (<<Buciumul Romin», pag. 27S), ne spline: «cu partI si a Sf. manastirt cu acest nume, facuu acolo pe ea, inchinata la S-ta Lavra-Mare, de la muntele Aton; are parte in ea sl d-luf Comisul Costachi Crupensehi si altil. Are sat cu 2 bisericl, 2 preotl, 2 dascalr, 42 bejenarlhrisovolitl, 12 nevolnici, 6 vadane, 20 slujbasf-volnicl, 3 jidovl ; pe ling-a mosiile Poi ana, Balaneasa, Scarigu sl altele, cu un numar de 200 locuitorf»,

Berzuntul, pt'idurt', pI. Tazlauld.-j., com. Berzuntul, judo Bacau, neamenajata, cu 0 intindere de 2472 hect.; cu arbori foiost,

Berzuntul-Mare, p;rhl, pl. Tazlaul-d.j., judo Bacau ; curge pe

teritoriul comunei Berzuntul. Isf are obirsia de la localitatea numlta Birzul, ~i se varsa in dreapta Tazlaulut-Mare, la Scariga, dupa ce s'a incarcat Cll piriiasele Dragomirul, Butucari, Puscasul sl Berzuntul- N egrll.

Berzuntul-Negru, p;riia~-, pI.

Tazlaul-d-j., eomuna Berzuntul, judo Bacau. I~r are obirsia de la localitatea nurnlta Neagra si se varsa in catunul Scariga, in plriul Berzuntul-Mare,

Besdeadul, com. rur., judo Dimbovita, plaiul Dirnbovita - Ialo-

. mlta, situata pe valea Besdedeluluf ~i pe dealuri. Se compune din trel catune : Besdeadul, Rimata-Costisata ~i Valea-Leurdel, avind 0 populatle de 3000 10- cuitorl . Dealurile din cuprinsul com. si din apropiere sunt:

Virful-MAgurel-MarI, Vlrful-Runculul, Virful-MaluluI,Virful-CoasteI-SatuluI, care sunt spre N.; Virful-Maguret-d-j., Virful-Fusarului, Virful- Gruiului, DealulMuscelelor, Virful-Urseiuluf, Virful-cel-Inalt si Virful-VoineI. var sunt: Valea-Morii, Valea-Sarata, Valea-lui-Cazan,Valea-Malurilor, Valea - Corbului, Valea-Coporodului, Valea-lul-Cornan, ValeaBirzll ~i Valea-Leurdei. Aceasta din urrna vale are: Virful-Bratl, Virful-Sirnll ~i Virful-VechiuluI. Prin raionul aces tel comune curge pirlul Besdidelul, cu afluentif sai Valea-Coporodulul sl ValeaLeurdel, Tot in cuprinsul acestel comune este un izvor eu apa de pucioasa sl doua izvoare cu apa sarata, numite saraturf, In cornuna se produc prune multe, din cart se fabrica tuica, Sunt treI morlsti pe piriul Besdedelul, In aceasta cornuna sunt treI bisericr ~i trei scoll : 0 scoala de baeti cu doi invatatori, una de fete cu 0 invatatoare sl una mixta

Digitized by Coogle

llESDEDELl1L

- - ------ ---- - - -- -------

392

BE~-TEPE

cu un invatator. Scoala de M.e\T 1 cu dol inva\atorT sl cea de fete sunt in cat. de resedinta, Besdeadul, in acelasl local; iar scoala mlxtii este in catunul Valea-Leurdel. Invatatorul din Besdead, :;;i invatatoarea, precum sl eel din Valea-Leurdel, sunt platitr de stat; iar invatatorul clasa I :;;i II de la scoala de baeti di n Besdedel este platit de comuna, In Besdead sunt trei marl locale publice, cladlte anurne pentru scoala, in 1869, unul in Valea-Leurdel, cladlt in 1889 si unul tot in Besdead, in care estc primaria, perceptia sl toate serviciile comunale. In comuna Besdeadul sunt peste 350 baetf si :!37 fete cu etatea de scoala. Scoalele sunt frecuentate de un I numar de 100-1 50 baetl si i 37-57 fete. Comuna are un I venit de 435 I lei ~i este una din cele mar marf ~i din cele mal frurnoase si mal bogate comune rurale din judetul Dimbovita, In marglnea comunel, in partea de Nord, este un mal inalt, compus din strate subtirf I sl in forma de placl de ardezie, ce seamana din departare cu coardele unui instrument muzi- i cal. Acest mal minunat In toate verite, este vizitat de persoane, ce Yin pe la balle Pucioasa. Pe IInga drurnul eel plin de pozitil inclntatoare, vizitatorul admira, dupa ce a sosit la Besdead, nu numaI marimea cornunei si frurnusetea eT, dar si situatla loculut pitoresc, care se numeste Malul-de-Rasuna, Locul poarta acest nurne, pentru ca se produce aci un ecou din cele mal puternice si mal curioase. Acest ecou este produs de stratele rnaluluf zls Malul-de-Rasuna, Bezdeadul se invecineste spre Est cu cornunele Ocina $i Talea, din plaiul ~i judetul Prahova, de care se desparte prin dea-

lurf marl sl padure sl cu care se uneste prin drurnurl practice; spre Vest cu catunul Buciumeni, din cornuna Tita, de care se rlesparte printr'un deal, unindu-se prin linie de sosea cornunala ; sprc Nord, cu cat. Muscelul, despartindu - se prin deal $i padure ; iar sprc Sud se inveclneste cu comunele Bela, Urseiul sl Virfurile, despartindu-se de cele din urmii prin dealurf cu pad urf, iar de Bela prin pirlul Besdedelul, cu care se uneste prlntr'o buna sosea comunala,

Besdedelul, pPritl, ce izvoreste ! din muntif ce despart judetul Dimbovlta de judetul Prahova, spre Est de cornuna Moroenl, Curge spre Sud, treclnd prin comuna Besdeadul, pe ling-a co- I rnuna Bela, prin catunul Diaco- ! nesti, pe ling-a comuna Serba- I nesti-Podurile, si merge de se varsa in partea stinga a Ialorultel.Ja catunul Gura-BesdedeluI, in apropiere de fabrica de praf de pusca de la Laculete si i in apropiere de com una Branestl. In Besdedel se varsa piriiasele : Valea - CoporoduluI !?i Valea-Leurdel, in raionul comuneT Besdeadul; Valea - Modi ~i Valea-Plopulul, in raionul com. Bela ;;i altele mal micl, Besdedelul este de 0 repeziciune mare

sl in timpurI ploloase vine foarte mare. Peste Besdedel este un mare pod de piatra pe soseaua nationala intre pulberaria arrnatel si baile Pucioasa.

Besdedelului (Gura-), /OCUi111(z isolatd, judo Dirnbovita, la gura piriuluf cu acelasl nurne,

Besetca, judetul Iasi, (Vezi Prisacani, padure),

Besetcuta, jud, Iasl, (Vezf Prlsa- I cani, padure),

Beslegiul, movilii, spre Vest de comuna Celeiul, piasa Balta-Oltul-d.-j .• judo Rornanati, la mijlocul dlstantel dlntre com. Orlea sl Celeiul. Are 44 metrl altitudine de-asupra nivelulul rnaril ; este aproape de Dunare,

Besnesti, numire 'llt'Chie a unul trup din mosia Calornfiresti, din piasa Marginea, judo Teleorrnan, proprietate a Calornfirestilor, pc timpul luI Mihaltt- Viteazul.

Besnesti, nuutire ZIt'chie, ce purta odlnioara satul Surdulesti, judo Teleorman. Besnesti erau asezatf ceva mal departe de actuala cornuna Surdulesti,

Besnetul, uale, in plasa Borcea, cornuna Dichiseni, judetul Ialomita.

Bes- Tepe, com. rill'. , in judetul Tulcea, pIasa Tulcea. Situata In partea rasllriteana a judetuluI,la 24 kil. spre Est de orasul Tulcea, capitala districtului si In partea centrala a plasii, la 5 kil. spre V. de oraselul Mahmudia, resedinta plasel.

Nurnele sM !;ii l'a luat de la dealul Bes-Tepe din apropiere. Cuvlntul e turcesc si vine de la: be,r=cincI si tepe=deal, celina, !?i in adevar din deal se inalta cincI ridicaturt, carl au deterrninat numele dealului sl al satului; inainte se mal nurnea BesTepe-Turceasca, in opozitle cu Bes-Tepe - Romineasca, carr ail devenit maT In urma oraselul Mahmudia, raminind cu numele de Bes-Tepe, satul de la Vest de Mahmudia.

Lungimea hotarului, care arc forma unui poligon neregulat, este de 85 kil., iar intinderea totala a terenuluT cuprins intr'insul, este de 125 kil. patratl san 12500 hcct., in care intin-

Digitized by Coogle

RE~-TEPE

--_--_----

dere intra si stufurile sl bAI- I tile,

Se margineste la mlaza-noapte cu comuna urbana Chllia-Vechie, de care se desparte prin Grlndul-Stipoculuf ; la apus eu ' catunul Prislova, al comuneT Malcocl ; la S.-V. cu comuna SarlGhiol, de care se desparte prin soseaua judeteana, valea Curcusul-Mare !?i Movlla-Cerdaculul: la miaza-zi eu catunul Caraibil. al cornunel Sarinasof, de care sc desparte putin prin dealul Cairacile; la rasarit cu cornuna urbana Mahmudia.

In ce priveste relieful solulul, doua part) din clncl numal, sunt ocupate de pamint solid cu dealurl !?i vAT, restul e ocupat de Dunare, glrle, lacurI, ghiolurl si stuf. Ca deal urI mal insemnate avem: la apus Pirlita, la miaza-z! de satul Pirlita, cu virfurile Beili, 197 m.v si ChluciucBeili, 114 m., acoperite in parte cu flnete sl cu sernanaturt !?i in parte cu tufaris ; la miaza-zi dealul Cairacile, de natura stancoasa, inrretaiat de 0 multi me de drumuri, cu 0 inaltlme de deal, de 1 18 m., acoperit cu finete sl pasuni ; la rasarit BesTepe, de natura pietroasa, cu

5 ridicaturl, in forma de dintl, acoperit pe coaste cu tufarls I putin !?i in colo cu pasunf ; eel mal inalt virf al dealului BesTepe mascara 242 m., de la care se intinde una din cele mal frumoase prlvellstl, si un altul are 215 m. lnaltime,

Movilele sunt foarte nurneroase, unele naturale, altele (it· cute de mina omului, pentru in· groparea celor cazutl ill luptele dintre Turd, Rust, Romini, ce s'au dat in mare nurnar prin aceste locurT. Cea mal insemnata este Movlla- Ceardaculul, care dupa cum 0 arata ~i numeie, ceardac = paza, scrvea ca I

"213. Jlard~ Dic/iollar Gtflqra/lc.

3!13

punct de obscrvatie, cAd de pe I dinsa, 180 m., privirea se pierde I dincolo de Dunare prln stufurl sl JacurT. Alte movile sunt raspindite in diferite partl ale comuriel si mascara 60-100 m.; sunt acoperite cu verdeata, Pe intinderea cea uniforrna a stufuluT, gAsirn grindurile : Stipocul, I la N., cu rldicatura Stipocul, 44 m.; Rusca, pe linga girla cu acelasl nume sl pc care se afla !;ii Tirla-luf-Nenu ; iar ca rldicaturT, carl au servit ca puncte trigonometrice, avem, lingA bratul Sulina: Glrla·Ciobanului, de 3.2 m., la mila 34 sl 0 alta de 2.5 m., la mila No. 38.

Comuna e destul de udata, I MaT intaiu avem cele doua brate ale Dunaret : Sulina, la miazanoapte, pe 0 lungime de 9 mile, 15 kil., de la mila 31-40, primind Girlele Ciobanuluf si Rusca; Sf. Gheorghe, tot la mlaza-noap- I te, pe 0 lungime de 8 kil., de la

2 kilo mal jos de satul Prislova sl pan A la 1 kil. mal sus de Mahmudia, primind apele laculul Cara-Suhat. Intre aceste brate, sl maT la N., avem girlele: Sondul,la N. de bratul Sulina, primind apele lacurilor Bahlinesti I si Fortuna; Glrla - Ciobanului tot la N. de bratul Sulina ; girla Rusea, intre Sulina si Sf. Gheorghe, cite-sl trele scurgindu-se in bratul Sulina, cea dintliu intre milele 24-25, a z-a intre miIele 34--35, a 3-a la mila 36. I Alte girle sunt: Liteovul, care uneste girla Rusea, eu laeul Gor- I gova, ~i sc varsa in bratul Sf. Gheorghe, in dreptul satuluI Duniiva~ul·tl.-s. ; Marchclul, ce unes- I te lacul Cara-Suhat cu Ghiolul· Marchel ~i se varsa intr'un mic sat linga satul Uzlina ; Darnolul, 4 kil. lungirne, la S. de bratul Sf. Gheorghe, din care se desface si eu care se impreuna, inchizind intre ele insula Latoca,

BE!:)-TEI'E

mlastlnoasa sl acoperita eu stuf des. Mai sunt apol 4 girle, carl alimenteaza laeul Cara-Suhat cu apa din bratul Sf. Gheorghe; alte 10, carl se scurg pe malul drept al acelulasl brat, intre lacui Cara-Suhat ~i satul eu aceI~J nume; 0 alta, care uneste girla Rusea cu bratul Sulina, deschizindu-se intre milele 32- 33. In dreptul insulef Latoea, de 180 heet., se mal afla 0 alta mica insulita, de 10 hect., tot mlastinoasa sl acoperita cu stuf. In partea uscata a terenului eomunef sunt maT multe vaT, carl n'au apa, de cit in timpurT ploioase, toarnna sl prima-vara : 50- fular, unita cu valea CurcusulMare, se varsa in bratul Sf. Gheorghe, Iinga satul Prislova, brazdind partea apusana a cornuneT; Valea- Lutulul-Alb, eu malurT inalte, humoase, unindu-se chiar in mijlocul comunei cu valle Chior-Culac si Turia, uda partea sudlca si eentra1A a comuneT ~i se varsa in girla Dlrnoiul. Lacurl sunt multe: Bahlinesti, de 50 heet., la miazanoapte de girla Sondul, in care se scurge; Fortuna, de forma roo tunda, al 3·1ea lac mare al deltef dunarene, dup.l Gorgova si RO;lU ; are 600 heet. sl se seurge tot in girla Sondul ; Cara-Suhat, de forma lungulata, de 85 hect., la N. de bratul St. Gheorghe, in care se curge prin 4 brate ; Liteovul, de 15 hect., la miazanoapte de precedentul; toate sunt ineonjurate eu stuf ~i produe marl cantitatl de peste,

Catunele, din carl se compune aeeasta cornuna, sunt: Bes-Tepe, resedinta, asezata spre miaza-zl la impreunarea a tret val : Valea-Lutulul-Alb, Chior-Culac si Turia; Pirllta, asezat spre apus, la 6 kil. spre N.·V. de cat, de resedinta si la poale1e nordice ale dealulul Begli; Cara-Suhat, de

50

Digitized by Coogle

BE~-TEl'E S!ll 8E~-TEI'E

-----''------------------------------------- - -----------

pe malul drept al bratuluf Sf. Gheorghe, tine de Mahmudia.

Intinderea totala a eomunef este de 125 kil. p. san 12500 heet., din carl 5321 heet. oeupate de pamint ferm, iar restul de 7179 oeupate de Dunare, girle, laeurI (1100 heet.) sl stufarir intlnse (6079 heet.). Din pamintul ferm, 270 heet. sunt oeupate de eele 2 vetre ale statulul, 4603 hect. apartin locuitorilor, 147 heet. sunt viT, 10 heet. ale biserlcel, 10 heet. ale scoalei,~i 100 heet. loe neproduetiv, al statului.

Populatiunea e compusa din:

Rominl, Turd, Tatarl, Bulgarf, I Rusr, Arment si Evrei. Sunt 266 familii, eu 1345 suflete, din carf : Rominl 160 familll, eu 8 16 sufl.; Bulgarl 50 familii, eu 248 suflete ; Turd ~i Tatar! 18 farnllil, eu 89 suR.; Rusl-Lipovenl 35 famllil, eu 181 sufl.; 1 Armean, 1 Gree, 7 Evret.

Instructiunea se preda intr'o scoala mixta, aflatoare in cat. de resedlnta, Bes-Tepe, fondata in 1882 de locuitort; are 20 heet. parnint, cite 10 heet. In fie-care catun, ee-l adue un venit de 120 lei anual. Scoala este in buna stare; are un invatator platit de stat; in 1893-94, all fost 84 elevl inscrisi, 63 Rominf, 19 Bulgarf ~i 2 EvreT.

In comuna sunt 2 bisericT ortodoxe : una in Bes-Tepe, eu hrarnul Sf. Dumitru, fondata de locuitorl la 1860; are un venit , de 450 lei anual, provenit din vinzarea lurninarllor si din eontributiunilc henevole ale locuit., preeum si 10 heet. pamint ; arc

I preot, I cintarct sl I para- I eliser. Are ea fiiiala a doua pe cca din catunul Pirlita, cu hramul Sf. V oevozf, fondata de 10- euit. in 1869; e in buna stare, ;;i are un venit de 520 Icr,;;i 10 heet. pamint ; e deservlta de I

preot, 1 cintaret ~i 1 paracliser, Mohamedanii ail 0 geamie, eu un hoge, intretinuta de Musulmanf, contribuind ~i statui eu 60 leT lunar.

Calitatea parnintulul este buna in parte.

Se seamana grill, orz, papusol, ovaz, fasole, in, cartoff si linte,

Din intinderea comunel sunt 2330 heet. loe arabil, 145 heet. oeupate de vii, carl produc pana la 725 heetolitri Yin, 220 heet. plantatlf eu gradinT; restul de 2300 heet. aproape, sunt ocu- I pate eu finete si pasunl, sl pe icl sl colo (220 hect.), ocupate eu tufarisurf, resturl din intin- I sele pad uri devastate.

In cornuna sunt: ISO plugarT cu 120 pluguri. Vite sunt: 4770 capete, din cad: 486 bol, 348 vacl, 130 blvolt, 79 cal, 19 epe, 4 aslnl, 2760 oT, 80 berbecl, 660 eapre, 15 tapr, 200 porcl, Pescarla este una din ocupatiunile princlpale ale Rusilor, mal eu searna din Plrlita. Pestele se transporta la Tuleea. Sunt 14 morl de vint. In com. sunt 4 cornerciantl, din carl 3 circiumarf ~i I bacan.

Budgctul este de 4500 lcl la venituri sl de 4000 leIla cheltuell, In comuna sunt 520 eontribuabili.

Calle de comunlcatie sunt: soseaua judeteana Tulcea-Mahmudia, ee treee prin MalcociPirlita-Bes-Tepe, sail 0 alta va rianta, de-a dreptul, Malcoci-BesTepc-Mahmudla ; apof 0 mul time de drumurf comunale spre: I Mahmudia, Sarinasuf, Caraibil, Sari-Ghiol.

Aceasta cornu nil e fondata in seeolul treeut de Turd. Pe la 1835 s'a distrus satul din prieina luptelor continue intre Ru:;;T si Turd sl tocrnal in 1856 a fost reinfilntat de RomlnT ~i Hul-' garf.

Bes- Tepe, sat, in piasa si judo Tuleea, cat. de resedinta al comunei Bes-Tepe, Asezat in partea meridionala al comunel, la incrucisarea a 3 vaT: Lutul-Alb, Chior-Culac si Turia. Are 0 intindere de 3500 heet., si 0 populatie de 207 famllil, eu 1063 sufiete, din carl : 743 Rominl, 22 I Bulgarf, 89 Turd si Tatari, 3 Arment, 7 Evrei, carl se 0- cupa eu agrieultura sl cresterea vitelor. Pamintul e de buna calitate si produce ovaz, griu si secara, In sat se afia 0 blserica si scoala mixta a eomunei.

Bes- Tepe, deai, in jud. Tuleea, pl. Tulcea, pe teritoriul comunet rurale Bes-Tepe ~i pe al comuriel urbane Mahmudia. Are o dlrcctiune generala de la V. spre E., brazdind partea centrala a plasel, cea rasarlteana a comunef Bes-Tepe sl pe cea apusana a com. Mahmudia. Aeeste doua eomune sunt asezate pe poalelc dealului, una la apus si alta la rasarlt, Are 5 virfuri, de unde sl numele saii (bes = cincl, tepe = deal, virf), unul de 242 metri inaltirne, punet trigonometric de ordinul r-tn, un altul de 215, apoi unul de 209, un al 4-lea de 199 metri si eel mal mie de 180 metri, cite-sf patru, punete trigonometriee de rangul a j-lea. Natura luT este stincoasa si val rlpoase sl prapastioase il intretae. Pe la poalele sud ice merge drumul judetean Tulcea-Mahmudla, iar pc la cele nordiee, ealea vecinala Mahmudia-Be~-Tepe-Pirlita. Pe la poalele sale apusane eurge plriul BesTepe. El cste aeoperit numal cu pasunl, Dae:i se urea cineva pc virful eel mai inalt, (242 metri) des pre Bes-Tepe, are in fata 0 priveliste din celc mal admirabile, mal eu seam a pe un timp senin al dirninetel, san al

Digitized by Coogle

___ ll_E~~_-T_E_l_'E_' 89_5 II_E~OUL

serer. In spre miaza-noapte privirea se pierde in intinderea !lira marginI a deltel, de 0 suprafata verde deschisa, presarata cu dungi san panglict argintii, sl pete de aceeasl coloare, spre bratele Sulina, Sf. Gheorghe, nu- I meroasele girle sl lacurI; in spre apus dealurile acoperite, carl cu ' verdeata, carl cu semanaturl, i~T pierd ondulatiunile lor multiple in zare; in spre miaza-zl se vede intinsul lac Razelm, de dupa nlstc mid dealurl ; sl, in departare, pe malul de mlaza-zl, se va.d dealurile BabadaguluI, care inchid intr'o vale, ca 0 comoara, orasul ce-le poarta numele; in spre rasarlt, la picioarele dealuluT chiar, vezi oraselul Mahmudia, care e maT mult un sat mare de cit orasel in spre apus, ca intr'o pilnie cu 3 colturl ; se vede satul Bes-Tcpe cu acoperlsurile cenusii de stuf invechit. La poalele nordice ale I lui, carl privesc Dunarea, se vad ruinele unel bisericl crestlne sl resturi ale unei taberi turcestf (nu poate sa fie rornana cad nu s'a gasit nicl 0 platra cu I lnscriptie latina, nicl de alt-fel), La mlaza-zl, In vale, dintre al z-lea sl 1 -iul virf al dealulul, se I vede 0 mica scobltura in stinc a, in care apa de ploae nu se evaporeaza tot-d'a-una ~i care e numita de locuitorf Izvorul-Tamaduirll, In partea de apus a virfului celuf I mare, tot Intr'o vale, s'a descoperit 0 flntina, lillga care s'a gasit 0 platra cu inscrlptle romana, necornplecta, ce se pastreaza la primarle. Apa era a- I dusa prin conducte de olane, . carl au oare-carl strlatlunf pe ' ele. Din munte la vale se sapa, pana se va da de capatul izvoruluI. Se presupune ca e foarte vcchlu.

Bes- Tepe, ptria, in judo Tulcea,

pI. Tulcea, cornuna Be~-Tepe. Este format din unirea a doua mid val: Chlor -Culac si Valea-Lutulul-Alb, ce se unesc chiar in satul Bes-Tepe. Se indreapta spre miaza-noapte, avind 0 directie generala de la S. la N. Brazdeaza partea centrala a plasel sl a comunei. Primeste pe stinga piriul Turia ~i dupa un curs de 4 kil. se varsa in girla Dlrnoiul (un mic brat al canaluluI Sf. Gheorghe)_ Pe malurile sale cele rlpoase sunt asezate viI ~i merge drumul comunal Bes-Tepe-Pirlita. ~I-a luat numele de la dealuI Bes-Tepe, ale carul poale le uda,

Beecher, loCltillfii izolatd, in judetul Tutova, pI. Simila.

I Besgulesti, sllb-dil1isie a edt. Valea-Catinel, judo Buzan, din comuna Catina, locuita de descendlntil luT Hie Besgu, capitan de

potera pe la inceputul secolului.

Besicuta, Ioc arabi], situat la E. de satul Calmatulul, com. Calmatuiul, pl. BiriaduluT, judo Tecuciu. Acest loc se intinde din satul CAlmatuiul pan a in ValeaCeruluT.

Beslcuta, makaia, judetul Mehedinti, in piasa Blahnlta ; tine de com. rur. Orevita,

Besicuta-cu- Vizuinele,p,mct de holar intre rnosia statului DrAgAlle~ti-Tigil.nia si mosiile Radoesti !;li Rateasca, din judo Teleorrnan.

Besicuta - Giarnbasulut, mouiIii, in judo Teleorman, comuna Putineiul, in partea despre S.-E.

Besicuta-Iul-Boboc, movilii, in com. Laceni, judo Teleorman;

serveste ca semn de hotar al mosier locuitorilor improprietaritT pe un trup de mosle din aceasta comuna.

Beslcuta-Utmutut, magura, 111 com. Furculesti, judo Teleorman.

Beslcutel (Valea-), usle, judetul Tecuclu ; ese din padurea Dorasca, com. Barcea; merge spre S.; se impreuna cu valea Arcaclul si Valea-Robilor ; unite merg pana in padurea Torcesti,

Besleaga, tunnte, is/a:; sl padllre, in com. Nehoiasul, judo Buzan,

Beslegel, (V. Dealul-Beslegel, comuna Raducanenl, pI. Podoleni, judo Falciu),

Beslii, numir« data pArtir de N. a edt, $ghiabul, din com. Minzalesti, judo Buzan, unde locuesc o parte din mosnenif Beslil, derivatt din eel stabilitl in com. Manestl,

Beslil (Mfmeljti), edt, de rqt'dill/Ii al com. Manestl.jud, BuzAU, cu 250 loc. si 56 case. Numirca sf-a luat'o de la mosnenif Beslil, stabilitt aci de vre-o 3 secole. (VezT istoricul com. MAnc\>ti).

Besoul, sal, in judo Constanta, pl. Mcdjidia, catunul com. rur. Corabaci. E sitnat in partea merldlonala a plasel si a comunel, la 21/v kll, mar spre S.-E. de catunul de resedlnta, Carabaca. Este asezat pe valea CultimesCeair, tocmaT la inceputul ei si este inehis la N.-V. de dealul Sirtl-Curu-Balr, la N.-E. de dealui Caula-Bair.

Suprafata sa este de 1450 hect., dintre care 15 heet. sunt ocupate de gradin! sl de vatra satulul, Populatlunea, cornpusa aproape din Turcl, este de 36

Digitized by Coogle

__ B_E_~~O_U_L_-_D_E_R_E 3_9_6 BETE~~I-DE~US

famllif cu 173 suflete, ocu pindu-se in special cu agriculturaPamintul produce tot felul de cereale, dar mar ales ovaz, meiu si secara. Casele micT sunt asezate foarte regulat, formind mar mu!te straz] drepte. Drumurf co' munale Yin de la satele invecinate: Cangagi, Kazll-Murad, Merdevenli - Punar, Ciobanisa sl Copadin.

Besoul-Dere, vale, in judo Con- I stanta, pl. Constanta, pe teritoriul comunei rurale Copadin. Sltuata In partea apusana a comunel, Se desface din ultlrnile ' rarnificatiunf sudice ale dealului Copadin !;ii anume din dreptul satulul Copadin, se indreapta spre miaza-zl avind 0 directiunc mal mult de la N. la S. Merge paralel sl pe la apusul dealului Arabl-Alciala :;;i forrneaza valea Alceac-Alcea, Prin mijlocul ei merge drumul comunal BesoulCopadin.

Bestelelu (Schitul-), scltit, cu hramul Sf. Trotta, judo Arges.pl, Pltesti, in com. urb. Pitesti. Pe la inceputul veaculuf intemelat de familia Besteleiu, care se afiol inmormintata aid. Biserica a fost in urma, la anul 1862, reparata de arhimandritul Policarp, Egumenul manastirel Mihaiu-Voda. Schitul-Bestelelu era metoh al manastirel Mihait1-Voda din Bucuresti, care era inchinata la manastlrea Simonopetra, din muntele Athos.

La sccularizarea averilor bisericestt, schitul s'a redus la blserica de mir, avlnd dof preott, un cintaret :;;i Ull paracliser. Pentru intrctinerea cultuluI divln se inscrie pe tot anul la budgetul general al statului (1886·-87) o suma de 1788 lei. Biscrica este in buna stare, dar casele sunt in ruina, Intre cartile vechf

ale acestuf schit este 0 Evanghelie greco-romina, din editla MitropolituluI Teodosie.

Besteleiu (Vatra-Schitului-), mosi«, judo Arges, pI. Pltesti, proprietatea statuluI. Avea la 1878 0 arenda anuala de 2709 lei, 78 bani.

Pe periodul 1880--85, arenda acestel mosif a scazut la 450 lei.

Besteleoaie, sat, judo Dimbovita, pI. Ialornlta, com. !;ii cat. Bolovani.

Besteloaia, piidure, in intindere de 25 hect., com. Stefanestl, pl. Riul-DoamneT, judo Muscel. E compusa din plute si salcie.

Betegi, cdtun, pendinte de comuna Bucovul-Adunati, din pl. Teleorrnanulul, jud, Teleorrnan. Are 304 locuitori si 69 contribuabilT.

Betejanul, poiallii, comuna Poenari, piasa Oltetul-d.j., judetul Vile ea.

Betesti, sat, in com. Socea, pl.

Blstrita, judo Neamtu , asezat pe apa piriuluf Radiul, in coltul despre N.·V. al careului ce formeaza jmpreuna cu satul Belccsti, spre S., satul Radiul spre V. sl satul Socea, spre S.-V.

Terenurile sale, in mare parte, si mal cu deosebire sprc partea satelor Socea sl Radiul, sunt calcaroase. Din pietre se exploateaza un var de 0 calitatc superioara, care se cauta mult, atit prin imprejurime, cit :;;i pe pietele tirgurllor afara de judet. Varariile sunt foarte bine in· grijlte.

Intinderea satulul, irnpreuna cu locurile vecinase ce-I apartin, e de 945 hect. (7 I falcl), Are 0 populatiune de 320 suflete, sau

79 familil, 3 vaduve, 5 nevolnicl, totl Rornint, care se ocupa cu plutaria ;;i exploatarea pamintuluL

Nurnarul contribuab. e de 70. In sat se afla : 0 blserlca, cu ( preot si I dascal, intretinuta din fondurile cornunale ; 0 moara pe apa Radiulur.

Nurnarul vitelor se urea la 200 capete.

Cornunlcatie cu satele margina!;ie se face prin soseaua comunala : Betestl-Radiul si Betestl-Belcesti- Vadurele, precum si prin drumul cornunal, ce se intinde spre N., paralel cu riul Blstrita !;ii podisul, pe care se afla padurea Catinul, pana la satul Ruseni, cornuna Mesteacanul.

Betesti, mosi« cu par~i, comuna Socea, pI. Bistrita, judo Nearntu, apartlnind casei lui Manolache ~i Iordache Crupenschi. Este sltuata pe liug-a mosiile Soci, Cindesti, Vadurelele s. a. Odinloara, a format un trup cu mosiile Cotreanta, Stanestl, Barbuseni, Sandresti, Belcesti, Tirbeni (Tirdeni) sl Motocani. Asta-zf insa, singurol aceasta mosie e despartita In tret : 0 parte apartine lui Alecu Crupenschi, care a· duce un venit anual de 2500 lei; 0 parte lui Sandu Crupenschi, cu acelasi venit; !,>i a treia d-uet Safta Crupenschi, cu un venit de 6500 lei.

Nurnarul vitelor, carl apartin proprietarilor, se urea la 42 I capete, din carr: 24 boi, 9 vacl, 380 0) si 8 cal,

Betestt-de-j OS, trup de' sat, comuna Socea, pl. Blstrita, judo Nearntu ; impreuua cu trupul Betestl-d-s., formeaza satul Betesti.

Betesti-de-Sus, tntp de sat, in

Digitized by Google

HETIVII

comuna Socea, pI. Blstrita, judo Ne~mtu; impreuna cu trupul Betesti-d-j., formeaza satul Betesti.

Betivif, iczer, situat in judo Bralla, I la N.-V. de Matoaele ; fAra comunicatlune.

Betivul, popi1U'i lunga, judetul Braila, la 500 m. spre N_-E. de satul Rusetul, pe tArmul sting al CaImoltuiului.

Beuea, COIfl. rur., pI. Teleorrnanulul, judo Teleorman, pe Valea-Burdel, la Estul plasel, Se marglneste : la E., eu comuna Ciurari, din pl. Tirgulul si cu , com. Ciolanesti ; la S. eu com. Dragsenel din pl. Tirgului; la I V. cu mosiile Merlsani, Dobrotesti sl Dldesti ; iar la N, eu com. Balaciul. Este asezata pe dealul numit Cirja, pe platoul I Burdei, ce se intinde d'asupra viiel Burdea,

In apropiere de cornuna se afia gura unet valcele ee-l zice Redea, care dol in Valea-Burdel,

Prin interiorul comunei trece Iinia ferata Costesti-Magurele sl ' putin mal la N.-E. cornunel sc afla statiunea cu nurncle de Beuca.

La N.-V. se afla un elesteu format din apele Rurdei !;'i ale izvoarelor ce curg din deal, nu- I mit de locuitori Lacul-Boeresc.

Arc un catun, Plopi, la S.-V., la 0 departare ca de 6 kil,

Populatiunea ef este de 1 184 suflete sail 303 capt de familie eu 286 contrlbuabill, Vitek sunt in numar de 5417 capete : 177 eai, 552 vite marl corn ute, 44')1 vite mid cornute sl 197 porct,

Pe teritoriul acestef comune se afla : mosla Beuea a d-lul General A. Berendeiu, de 1500 heet.;

o padure cu acelasl nume, de 300 hect., eu arbor! numal de ,

S()7

tufan ; mosia Plopi, a d-lui Constantin Leventi, de 350 hect., I dintre care 275 pamln t arabi! ~i 75 heet. padure, Mosief Bcuea, locuitorH if mal zic :;;i Herendoaica, dupa nurnele propriotaruluT.

Solul acestei cornunc cste parte mlastlnos, parte hurnos si pe alocurea roscat, ccea-cc it face greola la productiune, cind nu este favorizat de plot mal ahundente,

Ocupatiunea loeuitorilor, pc I linga agricultura, este:;;i crcsterea vitelor, In special a oi!or. Primavara mare parte dintr'Insil se due eu oile la Bucuresti sail Craiova unde Ie laptaresc ; iarna se ocupa citt-va eu cojocaria.

Are un local de scoala la un loc cu prim tria, daruit de pro- I prietar. Scoala are un invatator si 25 elevI. Este 0 biserica deservita de un preot sl un dascal,

Aei se afla ~i 0 rnoara eu aburt, a proprietatil, precum sl

o frumoasa casa de locuit, imprejurul careia este 0 vie si dlferite plantatiunl, cari dati un I frumos aspect locuintel,

Budgetul com. este de 3315 leIla venlturf sl 3269 lei, 78 bani la eheltueli.

Comuna Beuca sc leag-a Cll gara Beuca, eu eomunele Dragsenei ~i Dobrotesti eu com. Zirn- I breasca, la 5 kil., :;;i cu calca judctcana Roslorl-Strlmbcnl, 4 kil., prin drumuri vecinale.

In partea despre Est se afla doua magurr : a lui mos Dobre, de 4 metri inalta si 200 metri periferie ; 0 alta de 5 m. inaltune, spre N., nurnita Magurade-la-Lacul-Boeresc.

Prln imprejurimele cornuncl

Beuca s'au g,isit in mar multe rinduri vase ~i unclte, de felul I eelor descoperite la com. Zlmbreasca, despre carf vorbeste d. I

BlANCA

Tocilescu in scrierea sa «Dacia inalnte de Romani». Fragmentele de vase :;;i uneltele descoperite la Beuca, au perfecta asemanare cu cele de la ZImbreasca, fapt ce se explica prin apropicrea aces tor doua localitatl.

Beuca, statie de drum de ficr, judetul Teleorrnan, piasa Teleorman, cornuna Beuca, pe linia Costestl-Roslori, pusa In circulatie la 1 Ianuarle 1887. Se afla intre statiile Balaci, 9.4 kil., si Papa, 9-6 kil. Inaltlmea d'asupra nivelulul marit e de 122.26 metri. Venitul acestci statu pc 1896, a fost de 58.930 lei, 85 b.

Beuca, pdt/UN, situata in com. cu acelast nume, din piasa Teleormanului, judetul Teleorrnan, proprietatca d-lui general Berendciu, Prin 0 parte din aceasta padure trece linia ferata Costesti-Magurele.

Bezdina, judetul Dolj. 0lczi Bizdina).

Bezercul, ias, judetul Doroholu, format din pirlul Iazul-Popilor, pc mosla Broscauti, comuna eu asemenea numire, piasa Cosula.

Bezianul, tml«, judo Dolj, piasa Amaradia, comuna Velesti, de unde In cepe limita de S. catre com. Balota, satul Balota-d.is., pl. Amaraclia.

Bezianul, oale, judo Dolj, piasa Amaradia, com. Velesti, prin care curge pir. cu acelasl nume.

, Bezman, utosic particulara, de 179 heet., in COllI. Cudalbi, pl. Zimbrul, judo Covurluiu. _

Bianca. (Vezf Baraictarul, judetul Prahova).

Digitized by Google

BIANCA

--------- .----~-~--- ----

898

Bianca, proprietate a EforieT spitalelor civile din Bucurestl, fosta pendinte de manastirea Brebul, com. Draganesti, pl. Cimpul, jud. Prahova. Este in lntindere de 362 heet., toate arabile sl flnete, A fost arendata pe periodul 1888~95, eu 7CXX> lef anual.

Bibanul, uale, nurnita si ValeaBibanului, in com. rur. Slasorna, piasa Dumbrava, judetul Mehedinti.

Bibesti, com. rur., in partea de S. a cornunel Saulesti, pl. Gilortul, judo Gorj, si la 47 kil. dlrectiune S.-E. de orasul T.Jilt. Se compune din 2 catune :

Blbestl si Sterpoaia, E sltuata pe ambele maluri ale GilortuluI sl pe valceaua Sterpoala.

Are 0 suprafata cam de 6500 hect., din carT 490 arabile, 3 heet. vie, 30 heet. prunet, iar restul padure, tufaris, finete si ripe.

Are 0 populatie de 210 familiT, eu 976 suflete, din carT 168 eontribuabili.

Loeuitorii poseda 60 plugurT, 2 carute eu cal, 88 care eu boT, 55 stupT, 335 vite rnarf eornute, 203 oT, 49 capre, 79 rimatort si 23 cal.

Riul Gilortul uda eomuna in parte a despre E.

Comuna e traversata de soseaua judeteana T.-Jiu-Filia!?i, ce o leaga la N. eu eomuna Saulestl, iar la S. eu eomuna Aninoasa, MaT este legata eu eomunele f;li catunele inveclnatc prin mar multe sosele cornunale. Ca mijloc de cornunicatle, mar are ~i linia ferata T.jln-Fillasl, avind ca statle rnaf apropiata, statia Bibesti.

Com una posed a 2 cismele de zid, 3 puturt eu cumpana !;ii 8 izvoare.

Are 2 blsericf deservite de 1 preot sl 2 cintaretr.

Bibe~ti, cdtun, resedinta eomunei Bibesti, din piasa Gilortul, judo Gorj. E situal pe ambele rnalurf ale riulul Gilortul sl sub eulmea dealuluf Aninosita. Are o suprafata earn de 1625 hectare, din carr 135 heet. arabile, 14 heet. prunet, restul padure, finete, tufaris si ripe.

Productia anuala e cam de 900 heetolitri porumb, 450 hectolitri griu si 2800 deealitri tuica.

Are 0 populatle de 40 famllil, eu 240 suflete, din carl 30 contribuabill. Locuitorll poseda . 10 plugurT, 1 caru~iI. eu cal, 15 care eu boT, 15 stupT, 70 vite mart eornute, 78 oi, 22 rimatorf si 7 caT.

Rlul Gilortul trece prin mijloeul hotarulul, eurgind de la N. la S.

Catunul e traversat de soseaua cornunala ee 0 pune in comunicatle, la N., prin soseaua judeteana T.-Jiu-Filia~i, cu comuna Saulesti, iar la S. se leaga eu eomuna Aninoasa. De aci, aceasta sosea ocoleste CulmeaAninosita spre N., pulnd-o in cornunicatle eu cat. Sterpoala.

Catunul poseda 2 cismele de zid si 3 izvoare aeoperite.

Are 0 biserica, deservita de 1 preot.

Blbesti, stape de drum de fier, jud, Gorj, pl. Gilortul, eomuna Andrlesti, pe Iinia Filiao;;i-T.-Jiulul, pusa in circulatie la 16 Februarie 1888. Se afla intre statiile Gilortul (14 ki1.) si Barbatesti (10.4 kil.). Inaltlmea d'asupra niveluluf maril e de 147 m.

Venitul acestel statil pe anul 1896 a fost de 49982 I., 48 b.

Bibesti, deal, situat in partea

BT1HRE<;;TI

----

despre E. a cornu net Plscurlle, judo Gorj. Vine in prelungire despre N.-V_ !,'i merge spre S.E. Este acoperlt pe coama cu padurt, iar pe coasta eu vii si pruni.

EI forrneaza Valea-Piseurile spre E., vale pe care este asezata eomuna I'iscurlle.

Bibica, uale, uda centrul com.

Dobroteasa, pl. Oltul-d.vs., judo Olt, sl se varsa In girla Cungrca-Mare, tot pe teritoriul comunef Dobroteasa.

Bibicel, cdtun, (tirla), in pl. Ialomita-Balta, comuna Cazanestl, judo Ialornlta.

Bibirestl, sat, judo Bacau, piasa . Siretul-d-j., eomuna Leca. Este asezat pe piriul Racataul, mal jos de confluenta pirtiasulul Varnita, la 0 departare de 4360 m. de Ungureni. Se povesteste ca satul este fondat de un razes bogat din Beresti (pl. Blstrita-d.vs.) numit Bibire, care, aeum vre-o 200 de anl, a venit in aeest loe ee-l avea de zestre de la rata-san, sl s'a stabilit cu cltf-va robI sl clacasf. AltiI SpUD ea Bibire ar fi mostenit acest loc de la un stramos al sau, care a trait pe timpulluJ Stefaneel-Mare, de la care primise 10- cul, pentru vitejia ee a aratat intr'un razboiu. Are 0 biserica construita de lemn, in anul 1719, de batrinil rnosnenl, sl 0 elrciurna, Capt de familii sc numara 107, suflete 425. Animale sunt : 22 cal, 226 vite eornute, 106 porcl,

Biblrestl, deal, jud, Bacau, piasa Siretul-d-j., eomuna Leea, pe teritoriul satuluf cu acelasl nume.

Bibirestl, mosie, judo Bacau, pl.

Digitized by Coogle

BIBOLEA

Siretul-d-j., care dirnpreuna cu Botestl cavea plir~I ~i rAza~asdl; in care moslf au curnparaturf sl I d-lor boeriJ Vornicul lancu Giurgea, Banul Anastase Ion, Cami- I narul Coste Poliene, lara din razest sunt si neamurile Stiuculesc ~i Tabanese, Petre Galusca, etc.; are parte ~i d-uel Stolniceasa Ruxandra Negoaea, sl alt] mal multi razesf ~i partasi in ea. Are sat cu 0 biserica, 2 preotl, 2 dascali, 4 privllegiatl, 43 mazill,

4 nevolnicl, 4 vadane, 4 jidovI ; pe HngA mosiile Milesti, Zlatari, Dealul-Mare, Ungureni $i altele, eu un numar de 48 loc .», (Th. Codrcseu, «Buciumul Romin- , pag. 284).

Bibolea, deal, com. Tina. piasa Mijloeul, judo Vilcea.

Bica, balM, judo Dolj, piasa Jiuld.-j., comuna Caclulatestl; se formeaza din plot,

Bica, illsulii, pe canalul Dunarel, in judo Romanati, piasa BaltaOltul-d.j., dependinte de com. lanca. Are IO hect. padure.

Bica, lac, judo Dolj, pI. Jiul-d.-j .• com. Caciulate~ti; eu peste,

Bica, ramificatic din muntele Is- , trita, in com. Pietroasa-d.-j .• judetul Buzan, Are multa piatra de constructiune.

Bica-Jul-Gherman, lac icolat, , piasa Sabarul, judo lIfov. (Vezr ' Bicul).

BicazuJ, com. rur., judo Nearntu, I in piasa Piatra-Muntele, asezata pe ambele malurI ale riului eu a sa numire, intre hotarul TransilvanieI si muntele Cosmita,

Se marglneste la N. cu com.

Hangul sl com. Buhalnita ; la E. cu com. Plngarati; la V.-S. cu

399

Transilvania, de care in parte se desparteste prin Iimita conventionala naturala, iar in parte prin piriiasele Chitlrlgul, Bicazul, I Tlcosul, precum sl prin muntif :

Verde, Ivanos, FJoarea.

Terenurile sale sunt muntoase sl strabatute de lungi $i adincl vAl, printre care $erpuesc 0 rnultlme de piriiase mid sl repezi. 1

Este fermata din localitatile si satele : Bicazul, Chltlrlgul, Capsa, Cirnul, Chelle-Blcazulul, Crasna, Firtlgu], Floarea, Fundul-Bicazulul, Gura-Bicazulul, Hamzoaia, Izvorul-Muntelul, Marceni, Neagra, Poiana-Corbulul, Secul, Tasca si Tlcosul, Are 0 populatiune de 2416 sufl., saii II IO capI de familie, cart locuesc in 512 case. Dupa sex sunt: 1094 barbatl, 1141 femeI; dupa starea clvila : 8<) 1 necasatorltl, 364 capJ dc familie insuratt; 106 vaduvl, 40 i vaduve ; 676 copil sunt de sex barbatesc, 564 copil de sex femeese; sunt 7 Evrel: 2038 sunt f.ira cunostinta de carte sl 168 posccla cunostintele elementare.

Din nurnarul locuitorilor im- ' proprietarltl in 1864, sunt astazI, 193 carf stapinesc locurile lor; 84 stapinesc locurile ca urmasl ; un loc e parasit si ocupat de catre comuna, Dintre eei improprietaritl in 1878 sunt 125. carT stapinesc insl-sl locurlle lor; un loe e parasit si ocupat de com.; 62 sunt, carl de sl insurati sl eultivatorT de p'unint, nu I au inca nici un fel de improprietarlrc, precum nicl prilejul de ' a mosteni dupa urma parintllor lor legitimf.

Locultoril se indeletniccsc eu i cresterca vi tel Of, plutaria si prea , putin cu agricultura, din priclna ca solul nu prea este roditor, prin faptul forrnatiunef ' sale, de natura muntoasa.

Irnasul (suhatul), are 0 intin- I dcrc de 4S2 hectare. 26 arii, si

BICAZUL

nutreste un nurnar de 3752 capete de vite.

Budgetul comunei e de 8892 leI, 10 banI la veniturT f;li 8249 lel, 74 banI la eheltuelT.

In aceasta com una sunt 4 bisericf, trci in stare buna \ii una rea, cu 12 servitorI platit! din fondurlle comunale cu 800 de leT. Venitul foneiar al paminturilor biscrlcestl se urea la suma de 1792 lei. E 0 scoala, cu un invatator platit de stat. Sunt : 4 ferastrae eu 16 pinzr, purtate cu apa ; si 4 ferastrae purtate eu masina, la carr servesc 57 de lucratorf, in catunul Ata ; 16 ferastrae cu 2 circulare de apa sl 122 lucratorl In cat. Chitlrlgul ; 6 morl pentru macinat, dintre carr 2 cu cite 2 pletre j o plua, pentru facutul sucmanilor, cu 4 gil.vane; 2 schell de chcrcstigie; 1 c.tramldarie ; 9 rotarlr : 7 circiumT; un bogasier ; o va mil (trccatoare}; 0 garnizoana,

Comunlcatia cu cele-l'alte sate vecinase se face prin: soseaua mixta Piatra-Prisacani ; prin soseaua Bicaz-Trecatoarea, in Transilvania.

Fondul drumurilor e de 2300 leT la veniturI \li 950 lei la cheltuelT.

Bicazul, sat, situat pe malul drept al riulul Bistrlta, judo Nearntu, la 24 kiJ. departare de orasul Piatra, comuna Bicazul, pI. Piatra-Muntele,

Se margineste la S.-E. cu satul Marcenl, de care se desparte prin piriul Bicazul ; la N. cu satul Cirnul, de care se desparte prin plriul Izvorul-MunteluT; la E. cu Capsa, de care se desparte prin riul Blstrita,

Tcrenurile sale sunt bogate in gresiurT, care se exploateaza, (V. Cozrnita, Stinca-Vulturulur, muntele Sima).

Digitized by Coogle

IlICAZt;L

In acest sat se afla : resedinta cornunei ; 0 statiune postala; 2 biserici ; 1 schela mare de cherestea; 3 rotarif ; 3 mori de apa, dintre carl 2 cu cite 2 pietre; 1 caramldarle ; I piua cu 4 gavane; 0 scoala frecucntata de 86 elevi.

Numarul vitelor e de 1350. Numirl vcchT: Tirgusorul ~i Ciungi.

Bicazul, ieuor de ape minerale, judo Nearntu, in dreptul podului al 4·lea, pe drumul ce duct' de la satul Bicazul, spre Chitirlg, pe partea sting-a a pir, Bicazul, intre piraiele Tasca !;ii al Neagului. Apa izvoreste in abundenta si confine hidrogen sulfurat 111 'mid catimt ; pana acum indio IllI i s'a facut analiza.

Bicazul, 111O)fie cu par~i, impreuna cu mosia Chltlrigul, pe cuprinsul comunei Blcazul, piasa PiatraMuntele, asezata pe linga mosille Potagul, Seoul, Tarcaul, s, a.

In ea a avut parte s! rnanastlrea Buhalnlta, supusa biserieel Sf. Ilie din Iasl, sl lnchlnata Patrlarhiel de Alexandria, prcCUIll ~i rnanastirea Bisericani. lnchlnata Mitropoliei din Iasi, starea II. Are sat.

Astazr aceasta mosle apartine dorneniuluf Coroanel,

Bicazul, munte, in corn. Bicazul, pl. Piatra-Muntele, judo Nearntu, sltuat lInga satul cu a sa numire.

Bicazul, ptrifl, judo Neamtu, numit ast-fel, se zice, de la un mirzac tataresc.

Izvoreste din muntil Transilvaniei. Intra In judet pe la punctul numit Trecatoarea-Blcazulut, curge in dlrectiune N.-E., udind ~atcle: Chltirlgul, Ticosul, N eagra, Tasca, Marceni, !;ii se varsa III

400

rlul Blstrlta, pe partea dreapta, intre satele Bicazul si Gura-BicaZUIUI, ducind eu sine si urrnatoarele ape ee primeste pc stinga: Chitirlgul, Neagra, Tasca, Piriul-Neagulul ; iar pe dreapta:

Secul-Buhalnltef !;>i Piriul-Grivei.

Bicazul, sclatisor, judo Neamtu, I linga satul cu a sa numire, C0111. Bicazul, piasa Piatra-Muntele,

Bicazul, uam d, judo Neamtu, la hotarul TransilvanieT, in comuna Bicazul, piasa Piatra-Muntele ; se mai nurneste : TrecatoareaBicazului.

Bicazulul (Cheile-), judo Neamtu, (Vezi Chelle),

Bicazului(Cirnul-), judo Neamtu, (V. Cirnul-Blcazulut).

BicazuluI(Fundul- ),jud. Neamtu, (V. Fundul-Bicazuluf).

Bicazului (Gura-), judo Neam- I tu, (V. Gura-Blcazulul),

Bicesti-de-] os, sal, in judo Rimnlcul-Sarat, plaiul Rimnicul, ca- ' tunul sl comuna Dumitresti, in partea de rasarlt, la 4 kil. spre E., pe riul Rimnlcul-Sarat, Are o intindere de 2550 hect. ~i 0 populatie de 75 familii, cu 286 suflete, din carl 68 contribuabill ; 17 stiti carte. MaT inainte se numea Gureari.

Bicestt-de-Sus , sal, in plaiul Rimnicul, judo Rv-Sarat, catunul comunel Dumltresti, la rasarit, pe riul Rimnlcul-Sarat, la 3 kil. spre Est de catunul de resedinFL Are 1740 heet. Cu 0 populatie de 182 familii, cu 702 suo : flete, din carl 161 contribuabill ; 89 stlu carte, Are 0 blserica. Sl-a luat numele de la vechii raZC~I, Blcestlr.

llICIIE~TI

- -_._-------

Bichelul. (Vezt Becherul, judetul Prahova).

Bichelul, dpn, sub Virful-Comorilor si spre dealul Baba-Ana, com. Gornetul-Cuib, piasa Podgoria, judetul Prahova, Terenul, fiind humos, fuge spre vale, mai ales in timpurl ploioase.

Blchesti, sal, face parte din eomuna Boghestl, piasa Zeletlnul, judo Tecuciu, E situat pe eoasta dealulul eu acest nume ~i asezat la nordul cornunel, la 0 distanta de 3 kil. si 500 m. de resedinta comunei. Are 0 po· pulatie de 67 capf de famHiI, ClI 290 suflete, carl locuesc in 64 case.

Coplf in virsta de scoala sunt 17 (14 baet! sl 13 fete).

Aid se afl1i. 0 blserlca, cu hrarnul S-tH Voevozl. Ea estc facuta de locuitorf in 1802. Deasupra usel, se vede data 1805· S'a reparat la anul 1848.

Satul i~l trage denumirea de la un proprietar numit Bechiu.

Locuitorii sunt razesl, Despre acest sat se istoriseste urmatoarele :

Unde se afia actualmente satul, erau doua mici satulete :

Scrofeni sl Valeana-Mare, Din cauza ciumel, murind 0 mare parte din locuitori, eel riima5i s'au retras in Boghesti-d-s,

Batrinit mal spun ca atuncl, in sat nefiind biserlca, locuitorii i!,ii ingropau mortit prin grit· dinf sl maf multi la un loc, ceea ce se constata sl astazl, gasindu-se mal multe eraniuri la un loc.

Pe la 1627, dupa 0 danie scrisa, ce se pastreaza si asUd de locuitorul Antohi Dorin din Bichestl, 0 Armeanca, din familia Balsestilor , darueste a patra parte din satul Scrofeni ca vad de rnoara (ce exlsta si pana as-

Digitized by Coogle

BICHE~T[

tazi pe Ze1etin), unul nepot al sAu, Chris tea, dill satul Glrlesti, judo Roman.

Acest Chrlstea sl-a vindut dania luI Beehiu, din cat. Fru- I muselul, com. Muncel, care stabilindu-se aiel', a intemeiat satul caruia i-a dat numele de Blchesti,

U rlcul de danie este seris in slavoneste ~i se afla lscalltl :

Andreia Iocatan, din satul Scrofeni sl loan Negru, din catunul Nafurdesti, sat care astaz! nu mal exista sl care tinea de raionul com. Muneel.

Bichestl, deal, sltuat la E. de satul eu acelasl nume, comuna Boghestl, judo Tecuciu.

Bichestt, judo Tecuclu, sfoard de mosie, in raionul com. Gohoru!. Incepe din valea Berheeiului pana in muehia dealulul Slpan. Aceasta rnosle a fost proprietatea luT Blehescu ; in urrna a , treeut prin vinzare la locultorii I din Gohor.

Bichil (Ripa-), Iocalitatr, in cornuna Saleia, pl. Podgoria, jud. Prahova, ce serva pentru pasunea vitelor.

BiehiI (Valea-), vale, comuna Racovlta, piasa Riul-Doamnef, judo Museel.

Biftia, deal, cu dlrectia de la N. spre S. in com. Turia, judo Olt.

Biftia, girlli, izvoreste de la N. de com. Turia, pl. Oltul-d-j., jud, Olt. Are dlrectia de la N. I spre S., taie calea ferata si se varsa in girla Dirjovul, tot in raionul comunei Turia.

Bighilln, deal, spre E. de com.

Bucovul, pl. Cricovul, jud. Prahova, care azl serveste de pa-

'lffl'. JI .... 14 DlctiMulr O.ogrs(k.

401

sune pentru vite. Se numea Plalul-Morarulul,

Bigiulfca,pirilt, ce vine din Bucovina !,li trece prin satul Pasatul, I comuna Buda, pl. Herta, judo I Dorohoiu.

Bila, cdtun, pendinte de comuna Camlneasca, pI. Cilnlstea, judetul Vasluln. E situat in valea Cilnistef. Si-a luat numirea de la magura Bila, ce se aft" pe aceasta proprietate.

In acest catun este 0 biserlca de zld, cu hramul Sf. Troita, la care slujeste un preot sl un cintaret. Aci, in 1887, s'au oficiat 56 botezurl, 8 casatorll \Ii 32 inmormintarf. Deplnde de parohia Pangal.

Hila este situata pe valea ClInistea, intr'un loc mocirlos. Pc aci este soseaua judeteana ce vine din Obedeni sl duce la Pangal, Locuitorlr sufer mult aci vara de frigur], din cauza miazmelor exhalate de locurile smlrcoase rarnase in urma varsatureI Cilnlstef.

Bllahoiu, deal, ce se intinde la vestul comunei Deleni, pI. Crasna, jud, Vaslulu. Pe el se face cultura de cereale,

Bilahoiu, /'irM. V. Man1is~ireI(Piriul-), din comuua Deleni, piasa Crasna, judo Vaslulu.

Bilahoiu, vale, fermata din prelungirea dealuluT cu aceasta numire, in partca vestica a comuneT Deleni, pI. Crasna, judo Vasluiu.

Bilarlar, vcchia numirc a cdtu- 1lUlu! Dorobantul din comuna Carol I (vechiul Dana-Chioi), judo Constanta.

Bilarlar, deal, in judo Constanta,

HtLARLAR-HAiR

piasa Constanta, com. Carol I, catunul Dorobantul (sau BllarJar). E situat in partea sud-vestica a plaser sl cea apusana a cornu neT. E coprins intre valle Buluc-Culac-Dere la apus sl Buiuc-Dere la rasarlt. Are I 15m., dominind satul Dorobantul, asezat la poalele-I estice. E acoperit cu semanaturl sl finete.

Bilarlar, deal, in judo Constanta, pI. Medjidia, com. Tortoman, catunul Dere-Chlol, E situat in partea nord-estica a comunel, intinzindu-se printre valle Tortoman la apus si Dere-Chlol la rasarit. Are 108 m. in virful Dere-Chioi, domlnind satul DereChioi, valle de mal sus sl drumul Dorobantul-Dere-Chioi. E acoperit eu flnete,

Bilarlar, mozJI'It'i, lnalta de 129 metri, pe hotarul dintre plaslle Medjidia sl Constanta, in judo Constanta, pe muchia dealuluT Tuzla-Balr, la 5 kil., spre V., de cat. Bilarlar, al cornunef DanaChioi. Dornlneaza valea Sali-BeiDere, drumul Dorobantul-Talasman. E acoperlt cu verdeata.

Bilarlar-Bair, deal insemnat, in judo Constanta, partea nordlca a plaset Constanta ~i cea sudlca a comunel Pazarli. Se intinde de la Vest spre Est, printre valea Ester la Nord sl confluentele vael Catasul sau Medjidla la S. sl anume prlntre valle Taslilk-Dere, Mangalia-Dere, ValeaLunga, etc., ce pleaca din poaIde sale meridionale. Are ca virfurl : Ghelingec-Tepe, 189 metri, Bllarlar-Tepessi, 176 metri, Ester-Cara-Tepe, 177 metri. Domlneaza valle de maf sus, satele Pazarll, Ghelingec ~i Ester, drumul Hirsova-Cararnurat. Este de natura stincoasa si acoperit cu sernanaturt \,i flnete,

61

Digitized by Coogle

BILARLAR-TEPESSI

Bilarlar- Tepessi, unul din vir-

furile dealului, In judo Constanta, pl. Constanta, com una Pazarli. Asezat cam in mijlocul culmel, are 176 m. Iniil~ime, dominlnd satul Pazarli. E acoperit cu flnete sl pasunl,

Bilavoiul, piriiaj, ce curge prin pIasa Simila, jud. Tutova. Izvo- ! reste de pe teritoriul cornunef Costesti, uda aceasta comuna curglnd de Ia V. spre E. ~i se varsa In dreapta riulul Birlad.

Bilciureasa, loe isolat, comuna Pucheni, piasa Argeselul, judetul Muscel,

Bilcluresti, com, rur., judo Dimbovita, pIasa Ialornita. Aceasta cornuna este resedinta plasel Ialomita. Se compune din tref catune: Bilciuresti, Socetul sl Frecatel sl are 0 populatie de 2000 locuitori. Bllciuresti sunt situatl pe 0 cimpie frumoasa, pe rnalui drept al Ialomitel, pe soseaua judet, Tirgovlstea-Hutluianul. Se produce cereale multe pe cimpiile sale. Arc 0 mare moara de aburT si trei brutarll, In Bilciuresti este: resedinta subprefecturd; 0 judecatorie de ocol ; 2 bisericT; 2 scoll, I de baetl si 1 de fete, Scoala de fete este infiin·~atA la 1 Decembrie 1889, Intretinuta din fondurile lasate spre acest scop, prin testament, de catre defunctul proprietar, Chirita Vasilescu. Acest pios Romin a lasat cu testament 0 mosie de 90 hect. si maT bine, precum si alte fonduri, ca sa se cladeasca un mare local de scoala si sa se intretlna sl unul san dol invA~tori saii Invatatoare. Prin neobositul concurs al primului executor testarnentar, Ion Ciuflea, in vara anuluf 1889, s'a $i cladit localul, care este din cele mal frurnoase din

402

judetul Dimbovita, pentru care s'a cheltuit peste 20000 lei, fAra

a se ataca fondul. Acest local are doua mari camere, una pentru scoala de baetl, platita de stat sl una pentru scoala de fete, platita din fondurile Chirlta Va· silescu; maT are 0 mare camera pentru atelier de lucru si mal multe: camere pentru blblioteca, cancelarie, director si servitori, precum si 0 mare intindere de pamint pentru gdidina, curte $i agricultura practica, Scoalele sunt frecuentate de vr' 0 55-70 baetf si 23 -40 fete. In com. sunt peste 165 copil de arnbe sexe cu eta tea de scoala, Co- I muna are 4522 lef venit. BiI· ciurestl se invecineste la Est cu com. Cornesti si Frasinul, despartlndu-se de ele prin riul Ialomita ; la V., cu Cornatelul ; la N. cu Dobra, Gheboaia sl Finta ; si ! la Sud cu Cojasca, cu care se uneste prin soseaua judeteana, La Bilciurestl, in 1889, s'a infilntat $i 0 statie telegrafo - po~tala.

Biliest], piasa, In partea de S.E. a judetulul Putna.

Piasa Biliesti se marglneste ! la N. si N.-V. cu piasa Susita ; la V. cu piasa Girlele sl cu judetul Rimnlcul-Sarat ; la Sud sl S.-E. cu judetul Rimnlcul-Sarat ; jar la E. cu judetul Tecucii1, de care-l desparte Siretul.

PI. Blliesti este 0 adevarata pI. de cimpie in toata puterea cuvlntuluT.Valea el este numai ses, parnint Intlns intre Siret si Putna si intre Putna sl Milcov. In a- I cest ses, riurile acestea si-an sapat 0 matca, prin car~ curge 0 apa llna si blinda, ce nu aduce de cit lut $i nisip. MaT sunt in acest ses biiltT facute din izvoare sl mentinute pe marl intinderI de parnint, ast-fel ca apa, atit de necesara vcgetatiuner, devine,

BIL1E~TI

prin abundenta el, vatamatoarc, silind ast-fel pe locuitorT sa se gindeasca serios la sbicirea mJA~tinilor si la secarea baltllor,

Riurile $i piraiele, care . uda aceasta piasa, afara de cele pomenite mal sus, sunt: Rimna pe teritoriul comuneJ Rastoaca, unde se varsa in Milcov; Rimnicul- Sarat, care uda comuna Costieni, dupa care da in Siret; Leiea, care uda comuna CAlieni ; Iezarelul ~i Girla-Morilor in comuna Billestl.

PIasa Blliesti se compune din 1 I com., cu 25 sate $i un tirg. lata sl numeJe acestor com. eu satele ce Ie forrneaza :

I. Blllestl, cu satele: Blllesti si Sasul, in partea de Nord a plasel,

2. Calieni, cu satele: Calieni $i Malurile, in partea de SudVest a plasel,

3. Costieni, cu satele: Belciugul sl Costieni, in marginea de Sud a p1A5eT, despre Rimnlcul-Sarat,

4. jorasti, eu satele: jorasti, Mindrestl sl Vinatorl, in partea de Vest a plasef', la rnarglnea plasel Girlele.

5. Mircesti, eu satele : Mlrcesti, Paraipani si Radulesti, Ja marginea de N. a plasel, unde se hotareste cu piasa Suslta,

6. Namoloasa, cu satele: Blehani, Clucerul $i Namoloasa, in partea de S.-E. a plasel, despre judetul Teeuciu.

7. Nanestl, format din satul Nanesti, in partea de Sud-V. a plasel,

8. Rastoaca, fermata din satul Rastoaca, in partea de V. a pla~ei, Ja confluenta MilcovuJui eu I'utna.

9. Suraia, cu satele: Butuceni, Dimaciul, Dumbravlta si Suraia, in partea de mijloc a plaser,

10. Tirgul Narnoloasa, format

Digitized by Coogle

BILIE!;>Tl 403 BILIE~TI

------ --------------------------------------------------------------------------~---

din tirgul Namoloasa, in partea de S.-E. a plaset,

I I. Vulturul, cu satele: Bo~irlAul, Vadul - Rosu, Vulturuld.-j. si Vulturul-d.ss., in partea de mljloc a plaset,

Populatiunea plase), dupa recensamlntul din 1890, este de 4140 capete de fam., cu 16032 suflete, din cari: 8177 barbatl sl 7855 femei. Aceasta populatiune se impartea ast-fel:

Dupa starea civil A : 7921 neinsuratf (4236 barbatl ~i 3685 femel), 7 429 insuratl, 628 vAduvJ (199 barbatl sl 429 femei) ~i 9 divortatl,

Dupa nationalltate : 15698 RominI, 27 Greci, 19 Bulgari, 7 Unguri, I Rus si 278 diferite natlonalltatf,

Dupa religic: 15747 ortodoxi, 3 catolici, 283 mozaicJ si I armean.

Dupa felul ocupatiunet: 4583 agrieultorT, 160 meseriasl, 60 industrlasl, 277 comerclantl, 90 profesiuni libere, 446 muncitorJ si 131 servitorJ.

Stia carte: 143 I persoane, din carl I 276 barbatt ~i 155 femei.

Numarul easel or de loeuit este de 3697.

Miscarea populatiunel in anul 1892, a fost: 160 casatorit, 686 nasterl , 676 mortl sl 1 divortat.

Cultul erestln.ortodox e re- , prezentat prin 2 I bisericT, din I carT: 12 parohiale sl 9 filiale. Dupa noua lmpartlre a parohiilor, pl. Biliesti euprinde urmatoarele 12 parohii:

I. Blliestl, fermata din com.

Billesti, eu 2 bisericJ: eea parohlala in satul Biliesti, eu hramul SoW VoevozJ; cea-l-alta, fiIiala, eu hramul S-~J Voevozl, in satul Sasul.

2. Calieni, fermata din com. eu acelasl nume, eu 2 biserici:

eea parohiala, eu hramul Sf. I Gheorghe, in satul Calienl ; ceal-alta fillala, eu hramul Cuvioasa Paraschiva, in satul Malurile.

3. jorastl, fermata din com. eu acelasl nurne, eu 3 bisericf: eea parohlala, cu hramul Sf. Nicolae, in satul jorastl ; cele-l-alte ' 2 filiale, una, eu hramul S-~iI V oevozi, in satul Vinatori si alta, eu hramul S-tH Imparatl, in satul Mindresti.

4. Mircesti, fermata din com. eu acelast nume, eu 2 bisericJ: cea parohiala, eu hramul S·tH V oevozI, in satul Mlrcesti; ceal-alta, fillala, cu hrarnul S-tH V oe- I vozl, in satul Radulesti.

5. Namoloasa, fermata din eomuna eu acelasl nume, eu I blserlca parohlala, eu hramul Pogorirea-Sf.-Duh, in satul Narnoloasa.

6. Nanesti, fermata din com. eu acelasl nume, eu I blserica parohlala, eu hrarnul InaltareaDomnului, in satul Nanesti.

7. Rastoaca, fermata din eomuna cu acelasf nume, eu 1 biserica parohlala, cu hramul Sf. Nicolae, in satul Rastoaca,

8. Suraia, fermata din 0 parte din com. Suraia, eu 0 slngura biserlca parohlala, eu hramul Cuvioasa - Parasehiva, in satul Suraia.

9. Dumbravita, fermata din 0 parte din eomuna Suraia, sate le Dumbravita si Dimaciul, eu 2 biserici: eea parohiala eu hramul Sf. Hie in satul Dumbra- I vita ; cea-l-alta, filiala, eu hramul Adormirea, in satul Dimaeiul.

10. Tirgul-Namoloasa, formatA din eomunele Tirgul-Namoloasa sl Costieni, eu 2 bisericI: cea parohiala, eu bramul Ador- I mirea, in Tirgul-Namoloasa; cea- I l-alta, filiala, eu hramul Sf. Trei- I me, in satul Costieni.

I I. Vulturul, fermata din 0 parte din com. Vulturul, eu 2

bisericT: eea parohiala, eu hramul Adormirea, in Vulturul-d.-j.; cea-l-alta, filiala, eu hramul Soborul-Sf-Ion-Botezatorul, in satul V ulturul-d-s,

I 2. Vadul-Rosu, fermata din

o parte din com. Vulturul, satele Vadul- Rosu si Botirlaul, cu 2 bisericT: cea parohiala in satul Vadul-Ro~u, avind hramul S-tiJ Voevozi ; cea-l-alta, eu hramul Sf. Nicolae, in satul Botlrlaul,

Instructlunea se preda in 9 scolt, din carl 2 de baetl, 2 de fete sl 5 mixte. Din aeeste scoll, 5 sunt eonstruite de comune, iar restul, parte sunt in local uri inehiriate, parte in 10- ealurl ccdate eomunei pe un timp hotarit. Numarul copiilor, eari au freeuentat scoala in ultimul an, au fost de 437, 346 baetl, 91 fete, din 2043, 1097 bAe~i, 946 fete, eu virsta de scoala.

PIasa nurnara 3337 contrlb., adlca I la 4,80 locultorl, In anul 1886 eran 2863 contribuitorT; iar in anul 1869 numat 2400•

Resedinta subprefeeturel este in com. Suraia, cat. Surala,

In pI. Blliestl este 0 judecatorie de ocol, cu resedinta pe IingA sub-prefectura plaset,

Din punetul de vedere rnilitar, pl. Billestl fiind asezata la confluenta SiretuluI cu Putna, este unul din punctele strategice mal insemnate ale RorninieT, facind parte din Iinia de fortlficatil Focsani -NamoloasaGalati, care apara intrarea in Muntenia.

Serviciul postal se face zilnic, fiind un biurou de posta in Suraia.

In Blliesti, parnintul este negru, afara de marginea SiretuluT, intr'o departare de la 2 pana la 3 kilometri de la matca apel, pe toata linia Sire-

Digitized by Coogle

BIL1E~TI

404

tulul. Se cultiva mai mult porumb de cit griu, cacl pamintul este mlastinos, tare, greu de lucru, adica talpos, dupa cum se zice. Satenit si cel-l-altf cultivatorI i\>1 fac semanaturlle de toamnapentru griu, orz si ovaz in I luna lui August. Semanaturile de primavara, pentru grtu, orz sl ovaz, in luna Martie. Porumbul se seamana in luna Aprilie. Secerisul griulul, orzului !;ii ovazulul se face in luna lunie. Porumbul se culege in Septembrie.

S'a cultivatin [892: griu 3[81 hect. 98 ariI; secara 285 hect. 9 [ ariI; orz 556 hect. 66 arif ; rapita 271 hect.; porumb 7669 hect. 83 ariJ; ovaz 25 hect.60 arii; meiu 5 hectare 50 ariI; cinepa 8 hectare; cartofi 5 hectare; fasole 5 hectare 50 arll ; livezf de fin 4889 hect. 60 ariI.

Numarul cultivatorilor a fost de 2423.

Instrumentele agricole, de care dispun cultivatorii din pIasa Biliesti, sunt: 5 masinf de treerat cu abur, 1 de batut porumbul cu manivela, 2 de sernan at, 5 de vinturat, 198 plug-uri de Iemn, 744 fier, 37 grape de fier, [0 rarite, Sunt 4 mori de apa.

In pI. Blliesti nu sunt podgorii.

Vita se cultiva pe 0 intinderc mica !;ii calitatea produsulul ci e lnferioara celor-l-alte produsc ale judctulul,

Alblnarla e putln dezvoltata in aceasta plasa. Putina productiune serva abia la trebuintele casnice. Din 396 stupi, s'a cules, In 1892, 2 [4 kgr. rniere ~i 33 kgr. ceara, Kgr. de mierc vinzindu-se cu 75 bani, iar eel de ceara cu 3,50, s'a adunat, dln vinzarea miereI produse, 220 lei.

Afara de cea casnica, industria plaser Biliesti e prea putin desvoltata. Sunt cu totul 20 fa-

brief de rachlu de tescovina, 3 i caramidaril, 4 fabrici de cherestrae, I plua sl 3 dogarlt. Industria rogojinarief e mal dezvoltata si anume in comunele BiIiesti, Mlrcesti, Rastoaca si Suraia, unde satenlf au papura cu indestulare la indemina. In aceste comune sunt 105 rogojinaril, carl ocupa 220 de satenT. Productiunea anuala se ridica pana la 6400 lei. Facerea maturilor ocupa si ea 15 fabrlcantl satent, Printre diferitlf meserlasl aI plasef Biliesti, putem cita: 14 croitori, 35 cizrnarl, 25 1ierari, 2 rotari, 6 brutari !;ii 10 cojocarI.

Stabilimente comerciale in pI.

Biliestl, sunt: 36 de bauturf spirtoase; 7 de coloniale; 3 I de bauturl spirtoase sl coloniale; 3 de manufactura !;ii 75 diferite stabilimente (brasovenie, boiangerie, etc).

In pI. Billesti comunicatla se face prin sosele vecinale si comunale, care leaga difcritele comune intre dinsele. Siretul este unul din mijloaccle de cornunicatie, pentru transportul lemnelor de constructie, care se face pc plutc, carl merg pana la Galati.

Bilie!1ti, com. rur., in pI. Blliestl, judo Putna, asezata pe malul SiretuluI, in partea de N. a plasel, la 0 distanta de 3 kil. de sub-prefectura, Suraiac si de 12 kil. de capitala judetulut.

Marglnlle comunel sunt: la N. sl N.-V. Mircesti, Ia S. si S.·E. Suraia, iar la E. Siretul, prin care e despartit de judo Tecuclu. Teritoriul comunei BiIiesti e udat, pe linga riul Slret, de afluentii acestuia, piralele Iezarelul si Girla-Morilor.

Blliestl e fermata din satele :

Blllestl sl Sasul, cu resedinta in I eel d'intiln.

BTL1E~TI

Populatiunea comuneI, dupa eel din urma recensamlnt, e de 328 capi de familie, cu [400 suRete, din carl: 698 barbatl si 702 femei. Ea se impartea ast-fel :

Dupa starea civila : 669 neinsuratl, (347 barbatl, 322 femei), 656 insuratl, 7 [ vaduvl, (20 barbatl, 5 I femet), 4 divortatf (3 barbatl, I femee).

Dupa nationalitate : 1394 Rominl sl 6 de diferite natlonalltati.

Dupa religiune: 1394 ortodoxi sl 6 mozaicT.

Dupa felul ocupatiunef : 356 agrlcultorl, [5 meseriasi, 9 industriasl, I 3 comerclantl, 3 profesiuni liberale, 25 muncitorl ~i [5 servitorf.

$tiu carte: 87 persoane, (83 barbatl, 4 femei).

N umarul caselor de locuit e de 303.

Miscarea populatiunef in anul 1892, a fost: 8 casatonl, 49 nasterf sl 48 rnortl.

Are 2 bisericI: una parohlala, cu hramul S-W VoevozI, in Hillestl ; cea-l-alta, fillala, cu hramul Sfintll Vocvozi, in satul Sasul.

Instructiunea publica se preda lntr'o scoala mlxta, construita de comuna, Are 0 populatiune scolara de 40 copil, 39 baetl, [ fata ; nurnarul copiilor cu virsta de scoala fiind de 203, 109 baetr !;ii 94 fete,

Comuna numara 276 contribuablli, adlca [ la 5,07 locuitorI. In anul 1886 erau 235 contribuabilI, iar in anu I [869 DU' mal 215.

Budgetul comunef pe anul financiar [893/94 a fost la veniturI de leI 3463, 16 si la eheltuelI de leI 3296,16.

Terenul comunei fiind de balta, nisipos, satenit nu cultiva de cit porumb, care aduce abia 12 hectol, de hect.

Digitized by Coogle

mLlE~T[

--------------

Nurnarul cultivatorllor a fost in 1892 de 193.

Instrumentele agrlcole, de care dispun cultivatorii din Blliestl, sunt 14 pluguri de lemn, 35 de fier si I 18 care.

Vitele aflate pe teritoriul comuriel, sunt dupa ultima numaratoare 1725, din care: 520 boJ, 550 vacI, 155 cal, 300 of sl 200 porcl,

In anul 1893 comuna numara 60 stupJ de albine, cart au produs 14 kiI. miere sl 1 I kiI. ceara, Atit mierea, cit sl ceara prod usa, nu s'au vindut, ci s'au intre- ' buintat pentru trebulntele casnice.

Afara de fabricarea rachiuluT de tescovlna, pentru care se afla in com una 2 cazane, singura industrie mal insernnata este facerea rogojinilor ~i a rnaturilor, baltile oferind satenllor papura cu indestulare.

Sunt peste 100 fabricantl de rogojinI si 15 de maturf, Se mat afla si 0 moara de apa, Comerciul se face de 5 persoane, I Romlnl, in 5 stabilimente : 1 de ba uturI spirtoase sl 4 de coloniale sl bauturt spirtoase.

Diferite sosele vecinale si comunale, sunt in legaturol cu Billesti, de 0 parte cu Suraia, la S_, de alta parte cu Mircestl la N.-V.

Biliesti, cdtuu de resedinta al comunei cu acelasl nume, pI. Hilie:;;ti, judo Putna. E situat pe malul Siretului. Casele satului sunt irnprastiate in curaturile de padurl, pe care le-au starpit sl din carl au ramas citf-va copad prln sat, care ne arata dispozltiunea pamlntulul de a produce padure, In Blliestl sunt multi pomI roditori de tot nea- ' mul: mert, peri, ciresl, visinl si nucI. Roadele pomilor se vind cu preturl bune la Galati.

405

----- -----

Are 0 blserica parohiala, cu hram~1 S-til Voevozi. Are 0 scoala rnixta, construlta de comuna, in care urmeaza 30 copil, din carl: 29 bae~I ~i 1 fata, din 145, 75 baetr, 70 fete, cu virsta de scoala.

Biliel}ti, paroltit', fermata din comuna cu acelasl nume, pI. Bi- I liesti, judo Putna, avind 2 bisericl : cea parohiala, cu hra- I mul S-tiJ VoevozJ, in catunul Blliesti ; cea-l-alta, filiala, cu hramul S-tif VoevozI, in Sasul.

Bindulestl, oalcea, fermata pe teritoriul com. Valent, pI. Serbanesti, judo Olt, cu dircctia N.-E.; da in riul Vedea.

Binelul [Plaiul-), pia iii, la S. de com. Tirlest', plaiul Teleajenul, judo Prahova, pc care sc afla padure ~i locurl de pasune,

Bioca, ruscii, judo Tcleorman, pc care locuitorif din com. Saelelc urea si coboara dealul din spre calea judeteana Turnul-Slatina :;;i unde sc afla:;;i locurile de munca ale lor sl ale propric- I ta~iI.

Biolete, 11l11K"rti, in comuna Scgarcea-din-Dcal, spre N.-E., judo I Tcleorman.

Bir'a-Bastrl, ostrou, de mica insernnatate, in Dunare, pl. Sills- I tra-N oua, judo Constanta, pe I tcritoriul com. rur. Satul-N oii, situat in parte a nordica a pla- I scf si a cornunel, apropiat mal I mult de Fmnul lalomitean de cit de eel dobrogean. Are 2 kil. lungime, 400 m. latirne, 0 in- I tindere generala de 415 hect. Aceasta insula e acoperita cu salcii ~i richlta,

Bir'a], mnhala a com. rur. Al-

BIReEI

majelul, pI. Cimpul, judo Mehedinti.

I Blraul, lac isalat, in com. Amarul, judo Buzan, pe marginea piriulul Istaul, numit adesea ~i La-Moara-Blraulul,

Biraulul (Moara-), mo,!IM, in com. Amarul, judo Buzan, pc mosia Dulbanul.

Bircei, ciitun, al comunei Benge:;;ti, pl. Amaradia, judo Gorj, situat la N. comuneT sale, pe 0 colina de pe malul drept al Gilortulul,

Are 0 suprafata cam de 400 hect., din carl 40 hect. arabile, 50 hect. finete, 300 hect. padure, 6 hect. izlaz sl 4 hect. vatra satuluJ.

Are 0 populatle de 65 fam., eu 340 sufl., din carl 40 contribuabill, Locuitorii poseda 33 plugurI, 45 care eu boT, 161 vite marl corn ute, 36 cal, 321 01 si 35 rima torI.

Catunul are 0 moara pe apa Gilortulut; 3 puturl sl I fintina, Arc I blserica, deservita de I preot ~i 1 cintaret,

Bircei, com. rur., piasa Mijlocul, judo Olt, sltuata pe pirlul Negri:;;oara, la distanta de 23 kilo de capitala judetuluf sl la 12 kil. de a plasei.

Are 0 populatie de 854Ioc., 400 barbati si 454 femeI, cu 202 capT de familie, 168 contrlbuabill ; locues~ in 202 case.

Nu se stie nimic pozitiv despre infilntarea acestel comune, fiind foarte vechie. Locuitorif sunt totl RominI, :;;i se ocupa nurnaf cu agricultura. Productele Ie desfac la Slatina si gara Potcoava, Mal totl locuitoriI sunt mosnenl ~i posed a : 54 cal, 25 epe, 180 bol, 30 vacl, 1300 01 sl 195 porcl.

Digitized by Coogle

BIRCECL

406

~~---~----- -~~~~~~----------~~----------------------------------~-----------

IilSF.RICA

Teritoriul comunei se intinde pe 0 suprafata de 950 heet.

In raionul sau, afara de putine cladirf particulare maT insemnate, se aflA localul de scoala, prirnaria sl 0 biserica cu hramul Sf. Nicolae si Ion Botezatorul, rczidlta la r 888. E deservita de 1 preot, platlt de 10- cuitori.

Carte a inceput a se invata aci mai de mult, dar scoala s'a infiintat pe la r 872 sl a durat pAna la 1876, clnd s'a suprimat ~i reinfilntat la 189[. De atuncf functioneaza regulat. Localul e proprletatea comunei. Se frecuenta de 32 copii, din nurnarul de 1 12 in etate de scoala, Intretinerea eT costa pe stat 1080 lei anual, Stiu carte 40 barbatf.

Gindacii de matase dau pana la 50 kgr. gogosl, Stupi sunt 23. Terenul cultivat produce anual, in termen mijloclu, 7098 hectol. porurnb, 4508 hecto!. griu, 1044 hectol. orz, 700 hectal. ovaz.

Dintre pornl rodltorr, sunt: r 50 merT, 75 perT, 350 duzi, 24 clresl, Livezile dau pana la 135 care de fin.

Comereiul se face de 5 circiumarI.

Budgctul cornunef pe cxercitiul 1892-93 s'a inchelat la veniturf eu 3765 lei !;>i la cheltuclf cu 3661 lei.

Comuna se leaga printr'o sosea vecinal~ la N. eu Negreni, la S_ cu Poteoava.

De la N. la S. e travers at a de piriul Negrisoara, In dreapta er se inaltA Dealul-Grecllor, iar In stlnga dealul Osica. 1\ mindoua sunt acoperite eu sernanaturf,

Comuna se invecineste la N. eu Negreni ; la E. eu cat. Ungheni, la S. eu Potcoava si la V. eu Baltatl,

Birceul, deal, in comuna Bircel, pl. Mijloeul, judo Olt, 'pe care se cultlva 1 heet. vie.

Biresti, numire, ce se da din vechime satulut Ghlraesti, din judetul Roman.

Birjar (Fintina-de-Ia- ),jillthul, piasa Ocolul, com. Mischi, judetul Dolj.

Bironesti, judetul Bacau. (Vezf B1inzi).

Birou (Mfmoaica- ),p/idurc, spre I S. de com. Zanoaga, pI. OcoluI, judo Rornanatl.

! Birul, deal, in parte a de E. a mosief Manasttrea-Doamncl, comuna Curtesti, pI. Tirgul, jud, Botosani.

Bisagi-Lung, lac, in judo Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul comunei urbane Chilia-Vechie, in partca de apus a plaset ~i a comuneJ. Este inconjurat de to ate partite eu stuf. Are 0 suprafata de 70 hectare. Comunica prin girlite mid Cll lacurile Bisagl-Mic, Tatanir si cu girla Pardin. Are peste putin ~i necautat,

Bisagi-Mic, lac, in judo Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul cornunei urbane Chilia- V eche, in partea apusana a plasel sl a cornunel, E asezat Iinga lacul BisagiLung. Are 60 hectare. Este inconjurat cu stuf sl comunica prin girlite cu lacurile Tatanir si Bisagl-Lung.

BischiuluI (Poiana), poiaud, comuna Cotesti, pI. Riurile, judo Muscel.

Bisdinul, lac, pI. Jiul-d.-s., com.

Scaesti, judo Dolj. Are 0 suprafata de 25m. sl confine peste,

Se scurge in rlul Jiul. Este asezat la N.-V. comunei Scaesti,

Biserica, sat, judo si pI. Arge~; face parte din com. rur. M1ilureni-Badlcenl,

Biserica, sat, face parte din comuna rur. Zatreni, pl. Mijlocul, judo Vilcea. Are 0 populatiune de 152 loc., 76 barbatl sl 76 femei. Are 0 scoala frecuentata de 20 elevf sl eleve. Aci este o biserlca, fondata la anul r812 de boierul aga Stefan Ganescu si reparata la anul 1854.

Biserlca, mahala, in com. rur.

Peri, pl. Ocolul-d.-j., judetul Mehedinti.

Blserica, pisc al dealulu; Oltetul, in parte a de E. a comunel Zatreni. pI. Mijlocul, judo Vilcea. Se nurneste ast-fel pentru c.l pleaca tocmai din dreptul biscricer comunei Zatreni,

Biserica, ramurd de deaiurt, in com. Buhalnita, pI. Piatra-Muntele, judo Neamtu,

Biserica, sllrpiitllra in malul 01- tuluI, in dreptul catunulul Zanoaga, pI. Siul-d.j., judo Olt, Serveste locuitorilor a sui !li a cobori ace! deal inalt si ripos,

Biserica san Valea-Bisericei, ua]e, in com. rur. Samarinesti, plasa Motrul-d.-s., judo Mehedinti.

Biserica,1J{l/eea, care se formeaza pe partea de E. a teritoriulul comunef Mlerlesti, pl. Siul-d.-s., judo Olt. Taie dealul despre rasarit, trecind pe tingA biserica catunulul Magura, si dA in Iminog, pe stinga.

Biserica, udlcea, care se for-

Digitized by Coogle

BlSERICA-ALBA

meaza pe teritoriul com. Milcovul, piasa Siul-d-s., judo Olt, si se varsa in Olt, tingA catunul Milcovul-din -Vate. Pe aceasta valcea, linia ferata BucurestiVirciorova, dupa ce face un cot catre S., plecind din gara Slatina, apuca catre V. sl pogoarl in valea Oltului, pe care II trece pe un pod de fier foarte solid sl frumos, eel mal frumos poate i din cite a facut compania Strus berg In Romlnia,

Biserica-Alba, judetul Suceava, ruinde uneI biserici marete zidlta de eroul MoldoveT, Stefan I cel Mare, dupa lupta de la Baia. Se afia in partea nord - vestica a satuluI Baia, servind acum de cimitir. NicJ 0 inscriptle nu se g-.1se~te in juru-I, Zidurile sl turnul stati intregT, dar acoperamintul si bolta sunt distruse. LocuitoriI ii serbeaza ~i astaz: patronul, Sf. Gheorghe, aducind fie-care din ceea ce au mal bun din ale mincarif si bauturli, ca sa. imparta la saract,

Biserlca-Arsa, silifte, judo Dolj, pIasa Jiul· d.· j., cornuna Grindeni, satul Ostroveni, despre care se povesteste ca in vechime a fost un sat cu biserica pe dinsa, sat care a fost ars de Turci, catre 1806.

Biserica-Arsa, uate, judo Dolj, pIasa jlul- d.· j., com. Grindeni, satul Ostroveni.

•

Biserica-Cetatea, mine, in ju-

detul Tulcea, pIasa Tulcea, pe teritoriul cornunef urbane Mahmudia, la poalele nordice ale , dealuluI Bes-Tepe, in partea centrala a plasel si nord-vestica a comuneI. Dupa uniI locuitorI, ar fi ruinele unei vechf biserice ce tinea de com. Mahmudia; dupa altif, ar fi resturI de intariturl,

407

Spre Vest intr'adevar se vad chiar urmele uneI tabere turcestf,

Biserlca-din- Vale, ruine de bi· sericd, judetul Dolj, pIasa Balta, eomuna Giurgita.

Biserica-Doamnei, biseridi in ruine, in comuna si e.1tunul Laposul, judo Buzan. (Vezf Neaga, sau Doamna-Neaga).

Biserica - Domneasca, vcchic suburbit', a orasuluf Cimpulung, (1831), In jud. Muscel. Coprln- I dea toata partea de la Boer Urlanu pana la Manastire.

Biserica-Floarei, judo Tecuclu, I vechie numire a 'irglllttllve!;lli, resedinta sub-prefecture! plasel Blrladulur.

Biserica- Golestilor, judo Museel. (VezI Schitul-Golestl).

Biserica-Lereasca, sat, judetul I Arges, pIasa Pitestl ; face parte din com. rur. GAvana-Valea·Rca.

Biserica- Logofatulul - Tautu. I (Vezf Balanesti, sat, pIasa Ber- I hometele, judo Doroholu),

Biserlca-Saseasca, ruinr, spre Est de satul Tirnauca, comuna cu asemcnea numire, pl. Herta, judo Doroholu, despre care tradltia populara spune, ca in timpurile batrine era acolo biserica I saseasca, inconjurata de un mare sat si cil in apropiere se aflau marl case cu beclurt adlncl, so- I liJ zidite, a st iplnulul mo siel, din carl beciurf ar mal fi existlnd inca in pamlnt ; iar cavitatea ce este acolo, ar fi locul drumuluI ce ducea la usele tarl de fier, de carl orf- cine s'a incercat, n'a avut putinta a se apropia, si asa staa parasite in pamint.

BISERICA-S,\SEASCA

Biserica-Saseasca, ruinele unei biserici catolice aflatoare in grA· dina proprletatll din satul Baia. judetul Suceava. Inaltimea zidurilor ajung sl acum pAnA la 9 metri. Inscriptif n'are.

lata notitele ce s'a putut culege relativ la aceasta blserlca :

Biserlca-Saseasca a fost biserica catolica aidita de Alexandru - eel . Bun pentru prima sa sotie, Margareta de Lozont, 0 princesa maghiara din Transilvania, fiica luT Stefan de Lozont, in care biserlca dinsa fu ingropata la 1410. 0 inscrlptle mormintala latina, scrisa in rune scandinavc, pomeneste pe "Catherina, anna 1485». (A. D. Xenopol, «Istoria Rom." Vol. II, p. 158 $i Vol. II, p. 234).

Stefan Bathazaris, preot catolic din Suceava, deserie paper Clement VII memoriul sl starea bisericilor catolice din Moldova, carl, din 24 de alta-data, au maf ramas abia 3-4 (Scrlsoarea din Iasi, 16::>4-, Martie 30): «Quatuor ecclesire '(Jiddicet: Cotnariensis, Sochaoiensis, Eomaniensis, Bauensis, certas uineas Collt· uarii Itabent quas Princeps Ieremias ad petition em Dominorum Poionorum nobis Praesbyten's concesserat, Itt quilibat 'lOS' trum sua: ecclesi.e drciuuun 'lJiui accipiat», (R. P. Hasdeu, «Columna luT Traian», anul VII, tomul I, p. 319).

Vito Piluzio, in 10 luI. 1682, trimite catre Propaganda fide o relatiune, In care deserie starea catollcllor in Moldova. Despre Baia zice: «Baia : Chit'sa di pietra COil cinque Altari, paramenti di dioersi colori, calice d' argenta, croce di oaieta 60 scudi, Ire campaue ; Itmle<Ja 9 uig ne, adesso trr se nc coltiuana ; 23 case, ma intendo clt'it Popolo si a juggito nei Afollti. Paroco il P. J[-ro G·io B-atta

Digitized by Coogle

BISERICA-VECIIIE

l'olp01U da Fiorentino di 50 anni, Rdigiosso d'ottim« qualit/"/». (<<Co!.luJ Traian», anul IV, p. 26 I). (Baia: Blserlca de piatra cu cincf altare, ornamente de diferite colori, potirul de argint, cruce valorind 60 scuzl, trel clopote ; avea 9 viI, acum trei nu sunt cultivate; 23 case, dar aflu ca poporul ar fi fugit in muntl, Paroh e preotul M-ro G-io Ion B·atta V olpone, din Florenta, de 50 ani, religios, de prea bune calltatl).

In raportul adresat de catre franciscanul Baudini, catre «congregatio de propaganda fide», ca «Archieplscopus Metropolitanus Marcinopolitanus in partlbus», insarclnat ca sa vizitezc bisericile si manastirile din Moldova, se scrie despre Biserica Saseasca : «In media ecclesia: est Raptisteriun: cum 11110 acneo caudelaoro ; sub qllo Baptisterio jacet Marg aretho ilia, 'vert' gt'min preciosa ilJoldavicorlllll Ecclesiarum fundatrix, cni hoc F:pitaphium ad cornu dcxtrum altaris ill sanctuario adscriptu 11l legitur: Anno AICCCCX hoc templulIl ill houorcm Heatissim.e, Mariic vil:![inis drdicatm», ab Iiiustrissimo Prill cip e .. lIrxandro Wajuoda letiijica/U1Il est una cum monasterio j'loldal,il'1lSi cujns pice memoria: coujux .J.ll argaretha sub f'ontc llaptismatis sepulta est, Rrquiescat ill IIi/a' arternar resurcctioncm, A men»: (Memor. Istor. ale Sucevel de W. Schmidt, publ. in «Blnele Public», 18 Decembrie 1892).

Biseriea - Vee hie, deal, judetul F<1lcili, pc tcrltoriul satuluf G hermancsti, coruuna cu asemcnea numire, pIasa Podoleni, spre S.

Biserieani, lIliil//istirt', judetul N eamtu, la 0 ora dep.irtare de orasul Piatra, pe teritoriul co·

40R

munei Pingarati, piasa PiatraMuntele. Este asezata pe. un munte inalt, acoperit cu imense padurf de brad, intre muntele Pietrosul spre Apus, dealurile :

Crucei, Grecul si Gerrnanul spre S.; intre dealurile Simon, Virnava !iii Metodica la Nord.

Aceasta manastire are aspectul unel adevarate sihastril ; de trei part! e inconjurata cu cladirf de 2 etaje, a caror ziduri foarte inalte se cunosc ca sunt ridicate pe temeliile altora mal vecht, Biserica se afla in marginea curter si cu zidul el din dreapta formeaza inconjuratoarea din afara a manastirel ; In aceasta parte ea n'are nicf 0 fereastra, sl alaturea cu zidul se aft:! 0 prapastie enorma, ceea ce face peste putinta orl-ce aproplere despre aceasta lature. In coltul despre N. al curtei se afla un paradis de construetiune placuta ; iar la cea-l'alta extremitate (In colt) se af}a un observator foarte vechln, dar solid.

Manastlrea bis. are 0 vechime de 378 ani; este zidita la 7020, (1512) insa dupa cum se vede din pomelnicul el (in forma de calendar), unde sunt trecutf totl acei carr ali daruit cite ceva hisericei, inceputul ei dateaza de la 7006 (1498), prin sirgulnta staretuluf losif - Ieromonahul si a fost termlnata nurnaf de catre Stefan Voevoel !;ii Bogdan Voevod, carr ali impodobit'o cu 0 multime de darurI.

La 7028 (1520) Stefan Voevod eel tinar i-a darult mosia Branistea.

La 7040, (1532) in 18 Sept., Petru Rares in fuga sa sprc Transilvania, a nemerit aicea la un sihastru duhovnic, care l-a aratat calea spre tara ungureasca. Drcpt recunostinta, Petru, impreuna cu Doamna lUI,

BISERICANI

Maria, la 7043, (1535) a infrumusetat-o din noli.

La 7140 (1632), Dumitrascu, Ileana si Sofia Buhus, au facut zid imprejur ~i clisernita afara de turnurI, prin osirdia Egumenuluf Partenie.

La 7127, (1619) Radu Voevod i-a darult mosia Popcesti.

La 7 I 23, (1615) Stefan Tomsa si Doamna Axamina i-an daruit rnosia Troita (Bahna), precum si un rind de vestminte.

La 7J38 (1630), Miron BarIlowski i-a darult Poiana intre vaduri, 10 boi sl 10 stu pi.

La 7142, (1634) prin hrisovul din 15 Martie a lui Moise Movil:1 Voevod, i s'a redat satul Vinatori, darult de Chirlta Dumitrachi Postelnicul. (V. Vinatorl, sat, comuna Vinatorl-DumbravaRosie, piasa Piatra-Muntele),

La 7146(1638), leromonahul losif a daruit un epatrahir de matase verde, cu opt sfinti, cusutr cu fir de aur si coroana de margaritar, inchelat cu 30 de bumbi de argint; pe dlnsul este sl inscriptiunea de danle, scrisa slavoneste,

La 7160 (1652), Eustratie Dabija sl Ecaterina Doamna au daruit 0 prisaca, stupf !?i un salas de Tiganl,

La 7287, (1779) Iunie 3, Hag; Sava, a facut si darult manastirel 0 crlstelnlta de argint, pentru sfintirea apeI, sculptata pe margine sl in mijIoc cu botezul Domnulut, drept schimbul unul

•

loc de circluma, ce a luat de

la diaconul losif de Bisericaoi, fiind Egumen Ieromonahnl loil; inscriptia daniel e sapata cu lltere rominestf imprejurul vasuluI.

La 9 August, in fie-care an, se face pomenirea luI Stef Voevod, Magdalena Doamna, Ruxandra, Nastasia, Ganavra Livian Voevod (acesta din urmi! a daruit 100 galbeni in aur).

Digitized by Coogle

· BISERtCA~1

La 20 Iunlu 1782, dupa inscriptia, ee se afia in slavoneste deasupra usel, aceasta biserica s'a prefacut din ternelie, In zlIde lui Con st. D. Moruzzi VoeYOU, eu osirdia sl cheltuiala ctitorilor ~i a Ieromonahului Iosif, egumell de Biserieani.

Afara din biserica, linga usa bisericel, este un mormint, acoperit cu 0 platra mare, pc care I se afla sap at 0 aquila cu doua eapete ~i cu 0 coroana deasupra, impreuna cu inscrlptia rornineasca : «Sub aceasta platra, aceste doua trupuri odihnese, a i CatrineT, jupineasa lui Iordachi Cantacuzino, vel vistier, care s'a prlstavit la 7187 (1679) si a fiului lor, Toader, care s'a pristavit in Tarigrad, la anul 7 194 si s'a adus aid de fiul sau, Vasile vel spatar, scos de la Tarigrad cu eheltuiala fericituluI Dornn Serban Cantaeuzino Voevod sl Safta, jupineasa luI Toader Vistier. Cu fiul lor loan, care s'au pristavit la anul 7182 laslnd lumea aceasta, vesel s'a mutat catre vecinica vleata».

In launtrul bisericeI se mal pastreaza: peste 20 eandele de argint, cincl evangheliT slavone si rornine, toate legate eu argint; icoane asemenea; sapte crud de deosebite mariml ; cincl ehivote frumoase, eu cite cinct turnuri si multe alte vase pretioase, daruite dupa vremuri de catre dlferitf credinciosl.

In cladirile manastlrel se aftii

acum un penltenciar pentru corectiune, populat de 285 indivizT.

Numarul calugarilor servitorf este astazt red us la patru, pe cind maT inainte de secularizarea averilor manastlrestl varia I de la 30 in sus.

Bisericani, mosie a statuluT, judetul Bacau, piasa Tazlaul-d.j.,

409

pe teritoriul com. Tirgul-ValeaRca.

Biserlca (Catunul-de-Ia-). tiitunas al com. Valea-Muscclulul, iud, Buzau, alipit de c.it. Manolesti.

Biserlca (Movila-de-la-). tuo,'il,z insemnata, in cornuna Boldesti, jud, Buzan, cat, Gradlstea, in apropiere de blserlca,

BisericeI (Balta-), balM, jud.

Dolj, pI. Oeolul, com. Malul-Mare ; comunica Cll balta Gildaele, aceeasl corn., $i impreuna sc scurg pe rnalul sting al r. Jiu!.

i BisericeI (Balta-). balM, judo Dolj, piasa jlul-de-Mljloc, com.

Livezile; eu trestle.

Bisericei (Dealul-), dca], judetul Bacau, pl. Blstrita-d.vs., pc teritoriul satuluf Buda.

Bisericel (Dealul-), dea], judo Bacan, pl. Siretul-d-j., pe teritoriul com. Filipeni.

Bisericei [Dealul-), deal, judetul Bacau, pI. Slretul-d.j., pe teritoriul com. Racataul.

Bisericei (Dealul-], deal, in partea de E. a mosief jurestl, eomuna Zlatunoala, piasa TirgulMiletin, judo Botosani.

BisericeI (Dealul-), deal, pc teritoriul satulul Birsanesti, com. Babicenl pI. Stefanestl, judetul Botosanl ; incepe de Hnga satul Guranda ~i se intincle palla in valea Birnazulut,

Bisericei (Dealul-), 1'flmijicalit' a Dealulul-Mare, dintre scsul PrutuluT ~i Valea-Parulul, com. M:1s- I tacani, pI. Prutul, judetul Covurluiu,

Bisericel (Dealul-), deal, judetul Dolj, piasa Dumbrava-d-s., com. Rasnicul, pe care se afia asczat sat. Rasnlcul-Oghian sail Batrlnul, com. Rasnicul. Este acoperit Cll tufarlsurl sl are 0 inaltlme aproxlmatlva de 45 m.

Bisericei (Dealul-), deal, judetul Dolj, pl. jiul-de-Mijloc, comuna Livezile, eu lnaltirnea aproxlmativa de 80 metri, acoperit cu padurl.

Biserlcel (Dealul-), deal, pe teritoriul com. Isaia,· piasa Podoleni, judo Falciu, in partea de S.-V. a satulul. Are aceasta numire de la 0 blserlca veehie ce sc afta pc el.

Bisericel (Dealul-), dea], judo Iasi ; se intinde spre Sud de la satul Badenl, com. Badeni, pl. Bahluiul, formind malul drept al riuluf Bahluiul pana la satul Ceplenlta. Legenda spune ea din vechime, aeest deal era acoperlt cu padurl marf nestrabatute, carl cu timpul s'atl stlrpit ; asta-zl este acoperit eu vir, Iivezf sl tarinl, Pe coasta luT despre rasarlt, se afia biserica sl 0 parte a satuluT Badeni, De pe cui mea sa se scoate piatra.

Blsericel (Dealul-), deal in com. rur. Caznnesti, pl. Motrul-d-s., judo Mehedintl.

I

I BisericeI (Dealul-), deal, acoperit cu vii, situat cam in centrul comunel Calinesti, pl. Podgoria, judo Museel. In parte a de E. a aeestuT deal este eimitirul comunei.

Bisericel (Dealul-), dea], jud etul Nearntu, linga sat. Almasul, com. Dobreni, pI. Piatra-Muntele; serveste de loe de aratura.

62

Digitized by Google

BISERICE[ (DEALUL-)

-'----

Bisericei (Dealul-), deal, judetul N eamtu, In marginea satului Ruginoasa, com. Bozieni, piasa de Sus-Mijlocul; este numit astfel, filnd-ca pe coastele sale se afla cladita biserica satului.

Bisericei (Dealul-),deal,lungde 1200 m., in com. Rijletul-Vieros, pI. Vedea-d.ss., judo Olt, cu directia de la N. spre S. Pamintul sM e prielnic la cultura prunilor, si, ingrasat, e prielnic si la cultura griulul, porumbulUI, etc.

Bisericel (Dealul-), deal, judetul Suceava, pe care sta parte din satul Topile, din com. Pascani.

Bisericei (Dealul-), deal, pe care se afia biserica satului Miroslavesti, judo Suceava.

Bisericel (Dealul-), coastd cuitlvabila, lingi1 satul Harmanesti, judo Suceava.

Bisericei (Dealul-), deal, situat in raionul com. Podul-Turculul, pI. Zeletin, judo Tecuciu.

Bisericei (Dealul-), deal, ramificare a dealuluf Schelea; se iutinde de la N.-E. spre S.. E. prin partea sudica a satuluI Valea-Onei, din comuna Cosesti, pI. Racova, judo Vasluiu.

Bisertcei (Dealul-), dral ; se intinde In com. Durnesti, pl. Funduri, judo Vasluiu. Pe coasta lui despre S. e asezat s. Dumestl,

Biserlcel (Dealul-), deal, peproprietatea Stanesti, pI. Marginea, judo Vlasca, numlta ast fel, pentru ca se aIM pc dinsul biserica satulul,

Bisericei (Fata-), sail Muchia-

410

Carbunesculul, colina, in comuna Calvini, judo Buzan, cat. Bisceni.

Bisericei (Girla-), gzrlii; ia nastere dupa teritorlul cornunef [upinesti, pI. Riul-Doamnel, judetul Muscel, ~i se varsa in lazul ee-l formeaza riul Doamna pe malul san drept.

Bisericei (Lacul-), lac, pe proprietatea Silistea - Vechie, pendinte de manastirea Cascioarele, judo Vlasca,

Bisericel (Mahalaua .. ), maiiala, pl. Ocolul, com. Cosoveni-d-j., judo Dolj,

Bisericei (Ostrovul-), ostrou, in riul Oltul, in dreptul cornunel Calinestl, pl. Cozia, judo Vilcea, numit ast-fel, pentru-ca este asezat tocmaf in dreptul blsericer.

Bisericei (Padurea-), padltre de ziivoiii, judo Olt, situata la S. de Ghimpeteni, judo Teleorman, pe lunca riulut Vedea, in stinga ei, in dreptul com. Tetulesti, Apartine bisericei din cat. Ungureni, de unde se ~i nurneste Padurea-Blserlcef.

Bisericel (Piscul-), pise, la E . de com. Clomagestl, pI. Oltuld -s., judo Olt. Serveste parte pentru cultura, parte pentru pasunarea vitelor.

Bisericei (Piriul-), p;'-zii, pe teritoriul plasel V rancea, judetul Putna; desparte Satul-Mare de Vatra- Satului ~i se varsa in stinga Zabalcr.

BisericeI (Piriul-), judo Suceava, mic afiuen; al piriulul Sabasa.

BisericeI (Piriul-), I'lrM; uda

BISERICEI (VALEA-)

----- ---------------

partea de N.-V. a comuneI Ci· resiul, pl. Cerna-d.ss., judo Viicea, sl se varsa In riul Cerna, tot in raionul cornunef Ciresiul,

Bisericei (Valea-), uale, judejul Bacau, pI. Siretul-d-j., com. Nanesti,

Bisericei (Valea-), vale, ce coboara din pad urea satuluf Cociugeni spre Albesti, com. Buimaceni, pl. jijla, judetul Botosani,

Bisericei (Valea-), vale; se intinde prin mijlocul satului Dracsani, com. Dracsani, pl. T'irgulMiletin, jud, Botosanl.

Bisericei (Valea-), vale, in comuna Matacineni, judo Buzan, cat. Matestl. E fermata din plot ~i se revarsa pe cimpii.

Bisericei (Valea-), vale, intre cat. Oasele, com. Cuca si com. Balenl, pI. Zimbrul, judetul Covurluiu ; apartine teritoriuluf Balenilor.

Bisericel (Valea-), vale; izvoreste din padurea numlta Valea-Mica, strabate cat. Vladesti, pI. Riurile, in judo Muscel, trece pe IlngA scoala si prlmarle si se varsa in riul Bratia.

Bisericei (Valea-), uale , izvoreste de la E. cornunel Mioveni, pI. Riul-Doarnnel, judo Museel, si se varsa in riul Argeselul, pe tarmul sting, tot in raionul acesteT comune.

Bisericel (Valea - ), ua]. e ; izvoreste din judo Arge~, dintre Dealui- Catinef ~i Dealul- Dotariet, strabate com. Poenarel, plaiul Nucsoara, In judo Museel, de la V. spre E., trece pe llnga hiserica cornunel, sl se varsa in

Digitized by Coogle

BIS"~R1CEt (VALEA-)

nul Doamna, tot in cercul acesteJ comune.

BisericeI (Valea-), uair ; izvoreste de la locul numit PolanaLaculul, se impreuna cu girla Golestilor, com. Golesti, piasa Riurile, judo Mused, ~i se varsa in riul Bratia.

Bisericei (Valea-), vale, com.

Gura Vltloarei, pI. Teleajenul, judo Prahova.

Bisericei (Valea-), ua]«, judo Prahova, I!;lI ia nastere din dealui Scaeni, trece spre N. de biserica Scaeni, pl. Podgoria, sl se plerde in padurea Anghelache, Curge nurnal in timpurJ ploioase.

411

judo YiJcea. Y. Porcilor (Dea- ! lul0. I

Bisericei (Valea-), oale ; izvoreste din Dealul-Popif si se varsa in riul Cerna, trecind prin comunele MArgineni!;li Cernad.-j., din jud, Vilcea.

Bisericei (Valea-), uale, in com.

Titireciul, pl. Ocolul, judo YiIcea, in departare de 1/4. kll, de vatra satuluf !;li spre N.

Biserlcel (Vfllceaua-), 'll('i/cea; lzvoreste din raionul comunel Diculesti, pl. Oltetul-dj., judo Vilcea: se uneste cu pirlul Tamasoala sl, lmpreuna cu valceaua Surcelul, se varsa in riul Oltetul, tot in cercul comunei Dlculestl,

Bisericel (Valea-), vale, com.

Polana-de-Varbilaa, plaiul Var- ' Blsericlle, loc isolat, in com. Goi-

bilaul, judo Prahova, numita astfel pentru-ca pe aceasta vale se I afla inainte biserlca comunel'.

Bisericel (Valea-), uale, com.

Ocina, plalul Pelesul, judo Prahova.

Bisericel (Valea-), vale, in partea de E. a com. Boldesti, pl. Podgoria, judo Prahova, numita I ast-fel pentru ca in vechime a fost pe acea vale 0 biserica, care s'a ruinat foarte de demult, cad nicf unul dintre batrinl nu I stle a spune ceva despre ea.

Bisericel (Valea-), vale; incepe din rlpa Solmuluf, com. ValeaLunga, plaiul sl judo Prahova, Are 0 directiune de la N.-Y. ' spre S. si se varsa in Cricovul- I Dulce. S'a numit ast-fel de la o biserlca, ce a fost in vechime, pe platoul frumos ce se afla aci.

Bisericel (Valea-), deal, conti- I nuare a muntilor Arnota, din i

destl, judo Buzan, ~i punct de hotar des pre com. Lopatarl,

I Bisericuta, muclu«, in com. Minzalesti, judo Buzan, !;ii punct de hotar despre judetul RimniculSarat,

Biserfcuta, ruine, in judo Tulcea, pl. Habadag, pe teritoriul comunel Jurilovca, pe promontoriul limbeJ de parnint, care desparte iezerul Razelm de Marea-Neagra, Azi nu se vede aci de cit sfararnaturt de pietre fara nicl 0 regula raspindlte ; nu se vede nicl un fel de temelie. Locuitorif din Jurilovca spun ca aci a fost 0 bisericuta rusa a I pescarilor din com. Jurilovca. E si punct trigonometric de ran- I gul al 3-lea. Are 3 metri inal- I time sl 0 frumoasa vedere peste I lac si peste mare. Numeroase pasar] de mare, lart albi, i!;li au 10· cuintele printre sfarimaturf. sl 0 rnultime de rate salbatice se vad imprejurul el.

BISOCA

Blserlcuta, YUille, in judo Tulcea, pIasa Macin, pe terltoriul com. rur. Vacareni, !;ii anume pe acela al catunulut Garvan, pe 0 ridlcatura de pamint dintre girlele Latimea sl Girla-Mare. in partea nordica a pla?eI ~i a cornunet, Nu se stie sigur ce insem neaza. Loc. zic, sl e probabil, ca sunt ruinele unefbisericf dintr'un sat, ce odlnioara se afla acolo,

Bisoaicile, lac, in insula Balta, pl. Ialomita-Balta, com. Stelnica, judo Ialomita.

Bisoca, com, rur., in judo R.-Sarat, plaiul Rimnicul, la poalele rnuntelui cu acelasl nume.

Sl-a luat numele de la muntele Bisoca.

Este asezata in partea apusana a judetulut, la 5 I kil. spre N.-Y. de orasul Rc-Sarat sl in partea de apus a plaiulul, la 23 kil. spre S.-Y. de com. Dumitresti, resedinta plaiulul. Cornunele invecinate sunt: Jitia la 9 kil., Valea-Salcif la 15 kil., Cimpulungeanca la 16 kit.

Se margineste la rl!.slrit cu com. Sarnlestl din judo BuzM, de care se desparte prin rnuchiile Bisoca si Ulrnusorul ; la apus cu com. Minzalestl, tot din judo Buz.iu, de care se desparte prin piriul Recea; la rnlaza-noapte cu com. Jitia, de care se desparte prin riul Rimnicul,

Este 0 cornuna din regiunea muntilor, Este brazdata la rlsarit de muchiile: Ulmusorul, Duiul, Platra-Catelel ; la apus, de virfurile: Curcubata, Lacurile, Piramida, Recea, Plesul, Selarllle sl Martin; la miaza-noapte sunt rnuchiile: Scropus sau Schitul, Sindila, Piatra-Babef, Platra-Ple~ii prin Carimbul !;li culmea Peste-Rimnic ; la mlaza-z! se gasese virfurile: Vlrful-luf-Dragan sl Malul-Calulul.

Digitized by Coogle

BISOCA

E udata de numeroase piraie, toate afluente ale riului RimniculSarat, care 0 strabat de la V. la E., in partea de miaza-uoapte ; principalele sunt: Foltea, Gavanul, N ecoara, Ulmusorul si Boul, la mlaza-zl ; Saratul sl ReceaMoldovanul, la miaza-noapte ; Maluselul, Martin ~i Curcubata, considerate ca izvoare ale riului Rirnnicul, la apus ; Purcelul, SArile, Dulce, Sindila, la miazanoapte. Lacuri mal insemnate are: Lacul-dln-Sarl, Lacul-lulD. Popa, Dobrin, Lacul-Limpede, Vintlla - Veda, Lacul-de-laPoiana-dln-Deal sl Lacul-din-Negru.

Catunele carT 0 compun sunt :

Bisoca, resedlnta, la mlaza-zi :

Baltagarl, Ia apus; Sarlle, la apus; Sindila, la nord; Recea, la apus; Lopatareasca, la Sud; Blsocuta sl Poiana, la rasarlt,

Suprafata cornunef este de 10340 heet., din carr 200 hect. ocupate de vatra satelor, 536 hect. ale locuitorilor, 9604 ale particularilor, afara de padurf,

Populatia este de 326 familil, cu 1471 suflete. Dupa sex sunt : 769 barbatl, 702 femei ; dupa starea civila : 652 casatorltl, 746 nec.lsatoritl, 73 vaduvl ; 118 !;itifl carte; totf sunt RominT ortodoxT.

Sunt 2 biserici: una de lemn, fondata in 1835; alta de zid, cu ! hramul S-~iI Voevozr, zidita in 1883, de catre locuitorl ; are un venit de 168 let sl e deservlta de 1 preot, I dascal !;ii I paracliser.

Comuna are 0 scoala de baeV, fondata in 18<)0 de lacuitorI; ell

I invatator si frecucntata de , 102 elcvl.

Calitatea pamintulul este mediocra. Pamintul fiind pietros si stlncos, este bun pentru pasunl,

si confine multa sare. ,

Comuna are 460 hect. ara- I

-112

bile, 800 hect. irnas 8420 hect. padurl, 1/2 hect. vii, 809 heet. finete, 650 hect. neproductiv.

Locuit. au: 30 plugurI; 5 I 76 capete de vite, din carl: 260 boi, 280 vaci, 40 cal, 65 epe, 4253 oi, 110 capre ~i 168 rimatorl, Sunt 5 rnorl de apa, '7 I ferastrale, 2 pive, I fabrlca de gaz, 3 chiristigii. Sarea. nu se exploateaza, Comerciul este activ; consta in import de cereale, coloniale si in exportul vitelor si lemnelor; transportul se face ' prin gara Sihlea, la 45 kil. spre rasarit. Sunt 12 comerciantl.

Calle de comunicatie, rele, din cauza ca loeurile sunt pietroase si prapastioase, sunt : I. drumul spre comuna Jitia; 2. spre Minzalestl ; 3. spre Sarulesti ;

4. spre Andreasi, pe culrnl.

Budgetul comunei este de 30' 2 lei 27 bani la venituri sl de 2751 lei 13 banI la cheltueli. Com. are 332 contrlbuabili.

Pe dealul Slndila se gasesc in mal multe locuri oase ornenestl ingropate in ordine; la unele se gasesc sageF sl cutlte.

Dam aci 0 mica descriptie luata din \j!€!)-3o-K ')'rq·(:tl'j(,o;, spirituala lucrare a rap. A. I. Odobescu :

«Pe 0 frumoasa zi de vara rna odihnisem cite-va ore la schltul Gavanul, 0 minunata infundatura in rnunti, citc-va coli be si 0 biserlcuta de birne sernanate printr'o pajlste smaltuite Cll florl, pe care 0 incinge un semi-cere de inalte stincI pestrite, ce poarta nurnirea foarte nernerita de Curcubeata. De acolo plecaiu calare, ca S[l merg la Bisoca, sat In doua chlpurl interesant: mal iutiiu, de sub dealul pe care el sade, izvoreste Peceneaga, un piriu eu nume pretios pentru etnografiI tarel, al doilea, pentru ca In el triiesc si se prasesc eel mar frumosl

HISOCA

barbatl din tot plaiul inconjurater. Ca proba despre aceasta din urma particularitate a satuluI Bisoca, particularitate, care mal tirzit1 am putut s'o constat in toata intlnderea el, aveam eu mine drept calauza de la Gavanul pana acolo, un volnie Bisocean, un fel de oaches Apolon muntenesc, carele cunostea ea in palma toate cotiturile muntilor sl se mar pricepea ~i la multe altele, cacl era ~i vinator, ~i cioban, $i cosas, sl cintaret la blserica, sl cintaret eu cavalu!. Doamne iarta ! para-mi-se ca mal mester era la fluier de cit in strana, ba inca stla sa spuna sl basme de-tf era drag sa-I ascultl,

« Cind ajunserarn pe muchia plaiuluf ce desparte valle despre Buzau de cele despre Rimnie, privelistea, din vesela si placuta ee era, se facu de-odata mareata,

"In spate aveam culmea intlnsa a Penteleulut, starostele muntilor din Buzan, sl pe sub din sui se rindulau, ca trepte ale uneT scarf de uriasl, plaiul RazboiuluI, rnuntif Neharnlta, ambele Muse, Macesul, Brezeul, PiatraPenel, C~rimbul sl multe altele maT asezate ; dar drept in fata noastra, adapostite sub piscurile semete ale Furulul ~i ale Stejiculul, se inaltan, ca niste pereti surf ~i macinatf de-alungul unel perdele de bradet, stincele N eeulelor la poalele carora se asternea, intocmal ea un laicer verde sl inflorat, 0 poiana larga ~i desfatata,

«Intr'adevar al fi zis, cu balada pastoreasca, cil acel picior de plaid este intocmai ca 0 gura de raid.

e Stam sl rna uitam cu acea uimire prod usa adesea in nor de privelistcle neasteptate ce ne

Digitized by Coogle

BISOCA

izbesc vedcrile pe unele culm! despartitoare de va].

(A. I. Odobescu, «Scrierl Iiterare sl istorice», Vol. III, pag. 172-174).

Blsoca, sat, in plaiul Rimnlculul, judetul Ri-Sarat, catunul de rcsedinta al comunel Bisoca ; numit ast-fel de la muntele Bisoca. Inainte se numea Foltea-Sarile, I de la piriul Foltea-Sarli, care 0 uda. E asezata la Sud, la poa· lele muntelui Blsoca si pc piriul Foltea - SariJ. Are 0 intindere de 140 hect., si 0 populatiune de 46 familil, cu 196 suflete, din carl 46 contrlbuablll ;

3 1 stiu carte. Are 0 biserica deservlta de 1 preot, 1 cintaret si

1 paracliser. Aci e sl scoala comunala. Mal coprinde sl catu- I nul Poiana-Boulul-lur-Dragan.

-113

Slanic, parte in judetul Buzan, parte in Rv-Sarat. Are 1 1000 hectare, din care 6000 padure, 1000 I locurI de porumb, apof finete, izlaz, etc. Aceasta mosie, de si I avuta in mine, din cauza departare! !;'i g-reutateI drumulul, I nu se poate exploata ingrijit.

H1STRA

ziune a satului R.-Sarat, judetul Ri-Sarat,

Bisoca (Spre-), ""(11, in judetul R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Valea-Salclcl, Se intindc d'alungul riului Cilnaul. E acoperit cu p.idurl.

Bisoca, tuuntc insemnat, pc ho, I Bisocuta, sat, in judetul R.-Sa-

tar, intrc judetele Buzau si R.- I rat, plaiul Rimnlcul, catunul co-

Sarat ; are 973 metri inaltlme. munei Bisoca, asezat tot la poa-

E avut in mine sl mar cu searua lele muntelul Blsoca, la 21/t kil.

de: fier (pirita), plumb, ararua spre Est. Are 290 hectare ~i 0

~i pucioasa. Aci sunt: Gropilc- populatie de 35 familii, eu 202

de-Aur, de unde Rusif in anul suflete, din carr 35 contribuabill,

1828 - 1836, au scos foarte mult toti Romini.

aur. Dintr'o coasta a sa: Pia-

Bisoca, izuor, in comuna Minziilesti, judo Buzan, catunul Sghia- I bu!. Ese dill muntele Blsoca, se uneste cu izvorul Saratelul ~i da in piriul Sghiabul.

Bisoca, sfoara de lII()~'it' a statului, pendinte de schitul Gavanele, judo BUZ;l!l; are 20 hectare fineata,

Bisoca (Minzale~ti), ruosi«, in comuna Minzalesti, jud. Buzall, I cat, Sghiabul, de 200 hect.: fineata, livezi si lzlaz ; proprietate mosneneasca in devalmasle, face parte din mosia Minzaleasca,

Bisoca, mosie, in comuna Vintila-Voda, judo Buzau, constind dintr'un frumos ses, situat in poa· Iele munteluI Bisoca. Are 300 hect., din care 34 padure, 21 arabile, restul fineata,

tra-Catclet, ese piriiasul Pccenga, I Bisocuta, muutr, ramificatic din

at carut nume ne aminteste pc I muntele Blsoca, judetul Buzan,

vechif PecengI sail Pacinatl, carr I pe hotarul jud. Ri-Sarat.

all locuit aci. Probabil ca tri-

bul Pecenegllor-Blslnt sa fi lasat numele munteluI Bisoca, cind au treeut pe aci in tara Oltulul, Pe I un ses al sail, ascuns in padure, I se vedc incel 0 scar a de zkl in spirala, care se lasa foarte adinc in pamint, dar unde nu se poatc intra din eauza aeruluI grea ~i

a arbustilor, cart i-aii acoperit I gura. In apropiere se afla 0 piatra cu inscriptiunf aproape indescrifabile. D. Odobescu, vizltind acest munte si necunoscindu-i importanta istorica ~i ar- I cheologica, il descrie numaI eli 11 punctul de veclerc al frumusctilor fizice. (<< Pseudo Kincgheticos», pag. 231).

Forrneaza masiv apartc, ale caruf rarnificatii se intind ~i In plaiul Rlmnic, din' judo RimnlculSarat, ~i in Slanic (Buzan) ; arc () inaltime de 97.3 metri ~i c acoperit ell padurf si pasunt ; vara se face pc el stine de 01. Alte virfurf sunt : Veveritele, Ceta- I tuia, Vornicul, Papa, RipaAlba, Ghizdita si altele.

Bisoca, mosie, la Nordul plaiuluT , Bisoca (La-), catltllaf, sub-clivi-

Bisorca, deal, in fata cornunef Virtopul, plaiul Vulcanul, jud. Gorj, ce se prelungeste de la V. spre N.-E., pc 0 intindere de 3 kil, Acest deal este acoperit de padure si tufaris.

Este proprietatea locuitorilor din Virtopul.

Bisorca, ual«, cc pleaca din capul comunei Virtopul, plaiul V ulcanul, judo Gorj, de la E. sprc V. si trece in judo Mehedinti, pc proprietatea Glogoveanul.

Bisrocului (Dealul-), deal, com.

Hrcaza-d.is., pl. sl judo Prahova,

Bistra, piriillf, format din doua izvoarc : Bistra-Mare si Blstra-

Mlc.t, judo Neamtu, ce es din partea rasariteana a culmel I Ieghc~ul, grupa Ceahlaulul, despartindu-se unul de altul prin culrnea muntilor Bistra. Curge in partea vestica a judetulul, furmindu-I hotarul despre Transil-

vania, de la gura piriiasulul Frinturile, lingcl muntele Fagetelul,

pana la gura affuentului sail Bis-

Digitized by Coogle

BISTRA

trita, la coasta crestef despre E. a piciorulur Chicerului.

Bistra, ramurd tit' mUIl/f, ee se detaseaza din grupa Ceahlaulul. Vezf Bistra, pirilas, judo Neamtu.

Bistra-Mare, plriias, valea Bistra, jud, Neamtu.

Bistra-Mlca, pir/iaf, valea Bistra, judo Nearntu.'

Blstretul, com. rur., jud, Dolj, in pl. Bailesti, situata in partea de S., la 0 distanta de 58 kil, departe de Craiova ~i la 20 kil. dcparte de resedinta pl. Ballestl.

Situata la Dunare, in fata 10- calltatilor urmatoare din Bulgaria: Cibrul-Palanca, mie orasel tureese ~i satele Cordosulul ~i Varosulut, loeuite in mare parte de Rominl,

Se invecineste la N. eu com.

Afumati ~i eu 0 parte din Golcea-Mlca, piasa Balta; la S. se marglueste eu Dunarea ; la V. eu com. Catanele; la E. eu com. Plosea.

In cornuna se gasqte 0 movlla nurnita Caravanul. Dune de nisip se lntind de alungul Dunaref,

Se gasese urrnatoarele baltf': doua numite Blstretul, la 4 kil. departe de Dunare, si balta Calugarul, eu 0 suprafata de 15 heet.

Comuna se eompune dintr'un catun, numit Blstretul,

La marginea Dunarel, in fata oraselulul Cibrul-Palanca, se vad In cornuna ruinele unor ziduri numite Cetatea ; dupa monedele gasite aeolo, se erede, ca dateaza din timpul lui Sever Septimiu.

In cornuna sunt doua biserieT: una inceputa la anul 1827, terminata la 1832 de catre 10- cuitorf sl azf in ruina ; cea-

414

BISTRETUL

l'alta zldlta la anul, 1886 tot de locuitorf, Ambele serbeaza hramul la Sf. Nieolae.

Sunt doua scolf primare, una de baetT si una de fete; ambele I sunt sub acelasf acoperis, Functioneaza de la 1869. Sunt intretinute de stat ~i de com. Localul de zid este in buna stare.

Scoala de baeF are dol invatatorl, iar cea de fete 0 invatatoare. In anul 1892-93 a fost frccuentata de 129 baetl. Sunt in etate de scoala 263 eo- ! pit. $tiii carte 116 locuitort, din carT 82 barbatt si 24 fernel,

Populatia cornunel este de 2787 suflete, din carf 1425 barbatf sl 1361 fell~eI. I I sunt de , nationalitate greaea.

Dupa legea rurala din 1864 sunt imparnintenitf 283, iar dupa eea din 1879 sunt 50 insuratef.

Case sunt 482, bordee 12. Casele sunt facute din pamint batut, zid, caramida sl lemn.

Suprafata teritoriuluf cornunal este de 5850 heet., adica 2700 heet. arabile, 1500 heet. finete, 550 heet. izlaz, 950 heet. lac ~i teren sterp, ISO heet. padure. Mosia se nurneste Bistretul ; apartine statulul. Are 373 heet. arabilc, ce sunt date in arenda ~i aduee un venit de 65000 lel, Din mosia statulul

s a dat I 120 heet. in loturl, Se seamana pe mosie : griu, po- . rumb, orz, ovaz, si rare-or! meiii. Padure este una, de stejarf, nurnita Bistretul, ee apartine statulul, Are 0 suprafata de 150 heet. Viile au 0 intindere de 152 heet.; se gasesc pe mosia Blstretul, aparfin locuitorilor si dau yin bun. I Pe mosia statuluf se afla 0 moara . de aburf. Stine se gasesc tot pe mosia statu lui. Se fabrica brinza ordinarii. Meseriast sunt IS, din carl 12 fierari sl 3 clzrnarl, Este schela la Dunare, eu care e legaUi prin 0 sosea, Are un biurou

varnal sl serva de sucursala birouluf vamal din Bechet. Bistretul e legat de Craiova prin soseaua judeteana ee treee prin Birca, Postaresti, Ceritul, Segarcea sl livezile; la N.-V. e legat eu Catanele prin 0 sosea lunga de 10 kil.

ContribuabiII sunt 499. Budgetul este de 8 174 lei, 29 bani la venituri si de 7912 lei, 17 banI la cheltueli. Vite eornute sunt 420, capre 48 ~i caf 21.

Blstretul a jueat un rol insemnat in timpul razboiuluf tomino-ruso-turc, din 1877-78- In 18 Malu 1877, un detasament de Turd a pornit de la Cibrul-Palanea, incercind sa debaree aci ; a fost alungat de reg. l-iU de roslorl.

In lunile Iunie ~i Iulie din acelasl an, se aflau stationate aci doua escadroane din reg. 5 de calarasl sl reg. 6 de calarasr intreg.

Bistretul, balta, judo Dolj, pIasa Bailesti, com. Blstretul. Are 0 suprafata de 800 heet. E asezata la 4 kll. departe de Dunare,

Bistretul, judo Rornanatl, nume mal vechin al marei ba!!l dill marginea Dunarel, numlta aeum Potelul. Aceasta balta cornunica eu Dunarea si la apus (eomuna Dabuleni) ~i la Est (eomuna Celeiul) prin doua girle, din care una se nurneste Celeiul, sl care se irnpreuna ell Dunarea, toemaT la cat. Corabla-Vechle.

Blstretul, mop'a a statuluJ, judo Dolj, pI. Ballesti, com. Blstretul, Impreuna eu Balta, arendata de la 1893-98, eu 65000 lei anual. Suprafata rnosief este de 373 heet. Era maT mare; dintr'insa s'au dat 1120 pogo In

Digitized by Coogle

BISTRETt:L

loturi. PAnA la secularizarea averilor blsericestl, depindea de manastirea Tismana.

Bistretul, piidure a statulul, judo Dolj, pI. Bailesti, com. Bistretul, Are 0 intindere de -150 hect. Este compusa nurnal de stejar, sl se gAse~te pe mosia statu luf Bistretul.

Bletretul, mic schil, IingA com. eu aceeasl numire, in pl. BA:lestl, judo Dolj.

Blstretulul (Branlstea-), branifte, judo Dolj, pIasa Ballestl, com. Plosca, pe Iinga care treee hotarul de V. catre com. Urzicuta, pI. Ballesti, Face parte din oeolul Piscul, clrcumscrip- I tia XVII sllvica. Are 0 intindere de 40 hect.

Bistriceanca, m01l1"1ii de hotiirnicie, judo Dolj, piasa Cimpul, com. Ciuperceni.

Bistriceanul, ii/loin, com. VAleni, pl. Podgoria, judo Muscel.

Bistricioara, com. rur., judetul Neamtu, la extremitatea despre V. a plaset Piatra-Muntele, asezata de-alungul piriuluf cu a sa numire, pe muntlf si dealurile ce formeaza grupa Grlntlesuluf, in partea judetulul Neamtu, Prin marginele sale de catre apus formeaza hotarul Transllvaniel, I de care se desparte prin cursurile piriiaselor Prisacanl ~i Pin teeul; la S.-E. se inalta marele I masiv stincos al Ceahlaulul, la N. se afla com. Calugareni si I riul Blstrlta,

Este fermata din satele: His- ' tricloara, Grlntlesul- Mic, Grin- I tlesul-Mare si Polana-Grintlesulul, impreuna cu catunele : Pintecul I sl Prisacanl, Are 0 populatiune de 1743 suflete, 865 barbatt, 878

415

femel: 850 necasatoritl, 736 casatorltl ; 148 vaduvl, dintre carr 96 vaduve, 4 divortati, 67 nevolnicI; 322 cepit de sex barbatesc; 364 copil de sex femeesc; sunt 23 strainl, dintre carr 9 famillf evreestr; 65 stlu carte.

Terenurile com. Bistrlcioara ! mal toate sunt intretesate de rarnurl muntoase, prezintind catre granita, spre nordul satuluf Polana-Grlntlesulut, si intre cursul plriului Grintiesul-Mare, un intreg sistem stincos, numit Pie- I trele-Rosil, ce se desfasoara pc o mare intindcre, in ramurI, sub , forma de grebla dintata, spre S.-V.; aceste deal urI sunt acoperite cu imense padurf de brad, din carr parte sunt puse in ex- I ploatare.

Locurile pentru agrlcultura sunt restrinse ~i aceasta mar I mult si din priclna altitudinci 5i a formatiunef solului ; singura cultura care se face mal cu priinta este a porumbulul, ce ')cupa 0 intindere de 200 hect.; despre cele-l'alte se poate zice ca mar nicI nu exlsta in aceste regiunf,

Locuitoril se ocupa cu plu- I taria, agricultura ~i putin cu industria prlmltiva. Dintre cei improprietaritl in 1864 sunt 124 carr stapinesc insi-sl locurile lor; 142 ca urmasf. Un Joe e parasit ~i ocupat de cornuna ; un loc stapinit de catre altil ; 16 sunt, carr de ~i insuratf si cultivatorf de parnint, nu an nicf un fel de proprietate si nicl prilejul de a mosteni dupa urma parin- I tilor lor legiult],

In aceasta comuna sunt 3 bisericl, descrvite de 2 prcotl si I 6 eclesiarhl, intretlnutl din fondurile tom. Are: 2 scoll, eu cite

I invatator ; 0 plua pentru faeerea sucmanelor, eu 4 gavane si 0 alta eu 2 gavane; 12 morl,

9 cireiumT, 5 bac.inif', 3 dulgherll, '

BISTRICIOARA

3 fierarlt, 2 cojocaril, 5 linarir, 7 ferastrale pentru exploatatul padurilor.

Budgetul cornuncl e de 12968 leIla venlturf si de 1192 I let la cheltuelr, Numarul contribuabililor e de 500. Case sunt 342.

Comunlcatiunea cu satele vecine se face prin soseaua mlxta Piatra - Prisacani, care strabate comuna prin mijlocul ef pe 0 intindere de 18 kil.

Fondul drumurilor e de 2360 lei la veniturT sl de 2300 let la cheltueli.

Irnasul are 0 intindere de 450

'hectare. Vite sunt 9243, din carl: 437 bol, 770 vacl, 4628 of, 96 car, 276 parer sl 376 vitel.

Bistricioara, sat, comuna Bistri cloara, pl. Platra-Muntele, judo Nearntu, asezat pe intersectiunea vailor Blstrita sl Blstrlcioara, in unghiul format de drumurile Platra-Prisacani si Blstrlcioara-Galul, pe malul drept al pirlulul cu aceiasl numire, la 38 kilometri departare de orasul Piatra.

Se margine~te la E. cu muntcle Ciahlaul, ramurile secundare; la N.-V. cu satul Calugareni, de care se desparte prin ramura muntilor Malustetul si Buraga; spre S.- V., In susul piriuluf Bistrlcioara, Cll satul Grintiesul-Mare,

Terenurlle sale sunt deschise si joase catre N.-E., in partea riuluf Bristrlta, din care cauza apelc acestuf piriii inalnteaza lntr'o curbatura sprc V., impinse fiind in aceasta directlune ~i de promontoriile dealuluf Hangul, ce se ridica in fata satulul, pe malul sau sting. Suprafata vetrci satuluf e de 95 hect., 5036 ariI. Populatiunea e de 530 suflete, san 252 familit, 30 vaduvl, IOI baett, 122 fcte, 5 E-

Digitized by Coogle

BISTRICIOARA

vref ~i 20 nevolnici. LocuitoriI se ocupa cu plutaria, cresterea vitelor, industria mica si agricultura,

N u marul con trib. e de 175.

In acest sat se afla : 0 bise- I riell cu I preot sl 2 eclisiarhl ; o scoala frecuentata de 89 elevt ; 2 olarlf ; I cizmar; I ftcrastrat"i sistematic pentru exploatarea padurilor. Nurnarul vitelor e de 2656 capete, dintre carr: ISO bol, 250 yael, 2000 ol, 30 cal, 96 rlmatorl sl 130 vitel.

Comunicatiunea cu satele vecine se face prin soseaua numita a Tulghesulul, sail PiatraPrlsacani, ce este pletruita pana I la satul Hangul, ducind prin satul Rapclunita, si, in spre Transilvania, tae la hotar muntiT Gherghiului, (1265 metri) !,'i duce prin satele asezate pe valea rluluf Bistricioara, la statiunea balneara de la Borsec, iar maT departe conduce in elmpia GherghiuluT. Aceasta sosea, din dreptul kil. 109, face legatura cu soseaua ce duce, prin satul Calugareni, la satul Galul, sl apol, in susul riulu! Bistrlta, la Dorna din judetul Suceava. Afara de aceste doua drumuri, maJ sunt cite-va potecl, dintre carl unele foarte grcle, ce due in interiorul masivului muntos.

Bistricioara, girla, judetul BacM, piasa Hlatrita-d.vs, Este un brat al Bistritel, format prin dese revarsarl, care inchid un pamint baltos pe stinga sa, intre dinsui sl Blstrita, Trece pe teritoriul comunelor Fintinelele si Girleni, despartlnd satul Girleni de satele : Lespezi, Paladesti, Hemeiusi si Racila si pe la comuna rurala Fintinelele, unln du-se cu Bistrita si cu piriul Birnat la Nord de Baoau. Aceasta girla mlsca multe morl, pentru

41!l

________________ ~STRIT~_

care cuvint se maf nurneste GirlaMorilor.

Bistricioara, mosie, judo Neamtu, situata pe cuprinsul comunei cu I a sa numirc, pe linga mosiile Buhalnita, Hangul, Poi ana, Calu- I garcni 5i altele, A fost proprletatea Kneazuluf Gheorghe Cantacuzen ; astazt formeaza trup cu rnosia Hangulul !;'i se exploateaza la un loc de catre d-nlf Gheorghe si Valerian Ciuntu.

Pentru transportul arborilor din padurea din aceasta parte s'a facut, de catre arendasie, un drum de fier cu 12 vagonete. Pentru taiatul si fasonatul lcmnelor sunt 12 ferastrae, la care servesc 5 I lucratorl. Pe vara fierastrade taie vre-o 1050 de plutc. Valoarea in bani ce poseda arendasla pe cuprinsul acestel mosif este socotita aproximatlv pentru ave rea mobiliara numai la cifra de 43600 lei; (Vezi Hangul, mosie),

Bistricioara, tirill, in plaiul Vulcan, judo Gorj. Ia nastcre de sub muntele Piatra!,li curge de la N. la S. Se varsa in riul Bistrita, in hotarul com. Pestlsanl,

Bistricioara, piriil, izvoreste din muntif Transilvanief, intra in judetul Neamtu, pe Ja satul Tolgyes (Tulghes, trecatoarea Prisacani), in dreptul caruia prirneste din drcapta piriul Pin tee, iar din stinga piriul Prlsacani, ce Yin pe hotar; strabate apof teritoriul comunei Blstrlcioara, in directiune Vest-Nord-Est, udind satele : l'oiana, GrintiesulMare, Grintie~ul-Mic, in dreptul carora primeste pirilasele Grintlesul-Mare 5i Grlntlesul-Mic ~i merge pana in marginea despre Est a satuluI Bistricioara, unde se varsa pe dreapta riuluf Bistrita, intre satul Calugareni $i

Rapclunita, aproape la al roy-lea ki!. al drumului ce duce spre Prisacanl.

A pele sale sunt mid, ~i nu pot servi nicf transportulul de lemnarll,

Bistricioara, vale, jud. Neamtu, situata dc-alungul piriuluf eu a sa numire. Incepe din dreptul satuluf Corbul (Hollo) din Transilvania, trece hota.rul sl inainteaza pana in valea riului Bistrita, pe 0 intindere, in judetul N eamtu, de 18 kilometri sl 0 largime, care nu ajunge mal in nicf

o localitate maximul de 3 kit.

Satele si catunele asezate pc cuprinsul sati, sunt: Blstricioara, Grlntiesul-Mare, Grlntiesul-Mic, Poiana-Grintiesului, Plchetul-Pintee sl varna Prisacanl,

Apele ce 0 uda, sunt: piraiele Bistrita, Pintecul, Coromislcle, Plriul-Alb, Piriul-Toacal, ArsitaLuncelor, al-Grasulul, al-Morariulul, al-Morarasulul, al-jidanuluT, Prlsacani, Bradul, Magura, al SghiabuluJ, Crlntlesul- Mare, Grintiesul-Mic sl Dranltire.

Blstrlta, pIasa, judo Neamtu, in partea despre Sud-Est a judetulul, asezata pe sirul muntilor si al dealurilor ce se prelungesc din trunchiul principal al Carpatilor Moldovei, in directiunc rasariteana, intre cursul riulul Blstrita si hotarul Transilvaniel, cum sl pe valle, podlsele si dealurile ce se intind In directiune Nord - Sud, de la rasarltul cursuluT Bistritef pana in hotarul despre judetul Roman, formind in totalitate spre Sud linia margina!,la cu judetul Bacau.

Se margineste la Est cu judetul Roman, de care se desparte prln 0 linie conventionala aproape dreapta, care, inceplnd din partea nordica a satuluI Bircui, teritorlul comuneI Siltstea,

Digitized by Coogle

BISTRITA

se coboara in josul satuluf Marginea, comuna Buhus, in apropiere de loeul unde riul Bistrita se alatureaza de ealea ferata, marginea judetuluf Bacau ; la S_ se marglneste eu judo Bacau, de care se desparte prin riul Bistrita, In susul cursuluf safl pAnA la lmbucatura piriulul Cotreanta ; iar de acolo, urrnind curgerea in spre obirsia acestui plriu, trece linia de hotar pe la I rasarltul eulmei Lingurari si coborind in josul satului Balcani, teritorlul cornu neT Tazlaul, intretae soseaua judeteana Do- I breni-Molnestl intre al 50 - 5 I I kil., spre gura pirllasuluf Nacla- : dul, pe care-I urmeaza catre izvorul sau, continuindu-sc pe sub culmile despre Sud ale ramurel Nacladul pana la muntele Tarhaoasul, marginea TransilvanieT; la Vest se marglnestc eu Transilvania, de care se desparte prin Iinia de hotar ee duce pana in susul pichetulul Tarcuta ; la N. se margineste eu piasa PiatraMuntele, de care se desparte prin culmile ramurilor Porfirul sl NeguIe!,'ti, pana la gura pir. Calul, precum ~i marglnea dcspre N. a satelor Slobozia sl Negri testi , din com. Roznav, de unde se margineste eu pI. de Sus-Mijocul, de care se des parte prin 0 Iinie conventlonala, ce trece pe la N.V. satelor Romini sl Gosrnanl, de pe teritoriul com. Silistea,

lmpiir/irea administratiud :

Aceasta plasa este fermata din urmatoarele eomune:

I. Silistea, eu satele: Sllistea, Rominl, RuneuI, Bircul, Gosmani sl Birjoveni, in partea despre Nord-Est a plasel, intre pI. Piatra-Muntele sl judo Roman. I

2. Costisa, eu satele : Costisa, I sau Hirlecesti, Ciolpanul, Mocani, Orbicul, Sberestl-d-j., Sbe- I resti-d.is., san Sberesti-luf-Boian sl Manioala sati Marienesti, in

66::13. A/artl, lstcttonar 6'tvgraf;r.

417

partea de centru-rasarlt a plasi! :;;i intre riul Bistrlta sl hotarul judetulul Roman.

3. Hllhufld, cu satele: Buhusui, tirg, Buhusoala, BucurestlMid, Budesti, Marginea si OrbieuI, la Sudul comunei Costisa sl a plaset, lntre judetul Roman ' sl Bacau.

4. Ro::mo71111, cu satcle : Roz- i novul, Chintiniciul, Slobozia si Negritesti, In partea despre N. a p];l~eT, de-a dreapta sl de-a stinga riulul Blstrlta,

5. Podoleui, cu satele : Podoleni sl Durnesti, in centrul sl partea despre Est a plasel, intre riul Bistrlta sl culmile des- I pre Est a dealuluf Orhieul.

6. XtillQti. eu satcle : Zanesti, Fauri-d.-s., Fauri-d-j. si Traian, In centrul plaset, intre riul Bis- I trita si dealurilc Negritestl.

7. J!csteaciill11l, cu satele: Mes- I teacanul, N egulesti, Balanul, Srnirea, Marginea, Portaresti, ValeaNechituluf (Schltul-Nechitulul) !,'i Sovoaia, in partea despre N.

a plasel, intre riul Blstrita si ra- I murilc Carpatilor de peste hotarul Transilvanier.

8. Ror/qti, Cll satele : Bor- I lesti, Ruscni si Puricelli, In centrul pIA;;cI, de-a dreapta riuluI Bistrita,

9. Riidiul, cu satele : Radiul, I Mirauteni si Polobocul (Jurcani), in centrul plasel, intre riul Bis- I trita si 'tamura muntilor Dragva. I

10. Socea, cu satele: Betesti- ' d.-s., Betestl-d-j., Soci-d.-s., Soci-d.-j. si Vadurelele, in centrul I plasel, de-a dreapta riului Bls- ' trita.

1 I. Citulqti, cu satele: Cindesti, Belcesti, Cotreanta, BArcanesti, Frunzeni ~i Tirdeni, in partea despre S. a plaset, de-a I drcapta rluluT Bistrita,

12. Tasldu], cu satcle: Tazlaul, Frumoasa si Balcani, in partca despre S. a plaset, intre

BISTRITA

- ~ - --

ramurele muntelui Dragva, hotarul judo Bacau si hotarul Transilvaniei.

Suprafata teritoriuluT acestel plasl este strabatuta in to ate directiunile de vre-o 32 de ramurl rnuntoase, cu numirI ce variaza adesea dupa denumirea satelor, a cornunelor si a localitatilor, pe uncle se intind sl care prezlnta in paturele Iormatiunilor lor, mal cu oscbire, gresiul dur, care dA pietrc foarte bune pentru constructiunt ; calcar, din care se ~acc un var de 0 cali tate superioara, marne salifiere, paturl lungT salifiere, schisturi Iutoase mol, gresiurT de magurA, etc.

Grupa muntilor Cicu-Tarcaul, ocupa excluziv mal toata aceasta plasa ~i dintre piscurile cele mal insemnate sunt: Slmtiasul 1372 m., Has-Hausul 1555 m., Salasullul-Mlhaln 1489 metri, Tarcaul 1654 m., Cindomirul-Mare (la hotar) 168 1m., Arsita-Tarcutit 1372 m., etc.

Riurf sunt: Blstrita !;ii Tazlaul.

Piraie sl pirilase: Calul, Iapa, Mesteacanoasa, Ulioaia, NechizeluI, Nechidul , al-Podulul, alPodetulul, Radiul, Mirautenl, Dragva , Lingura, Cotreanta , NahladuI, al-BabeT, al-CociorveI, Puclosul, al-Soimulul , Carp Anul, BrusturosuI, Straja, Festiosul, Racila, al- Carpanulul, al-Raduluf, Paramistea, CraculTapulut, Tarcaul, Limpeziorul, etc., impreuna cu afluentil si sub-afluentif lor, in partea plasel ce se intlnde spre apus din dreapta riuluf Bistrita, apol :

Cracaul, Caluiusul (Calntul), PIopesti , Orbicul, Bosculeasa, etc. impreuna cu afluentll lor, in partea plasel ce se intinde spre rasarit din sting-a riulul Bistrita.

Calitatea soluluf atirna dupa pozitlunea, forma si altitudinea locurilor, ast-fel: muntlf sunt a-

53

Digitized by Coogle

BISTRITA

418

coperitl eu padurl de brazl, mesteacanl, carpenl, fagI, etc., carl dan, pentru constructiunl ~i alte diverse trebuinte, un lemn de 0 specie sl cali tate superioara, dar a carer terenurf sunt eu desavirslre irnproprif culturel plantelor agrieole; podisele, valle si sesurile, de si inguste, Insa prezintind in eea mal mare parte terenuri nouI, formate prin taerea padurilor si seoaterea radaclnilor, sunt inca nestoarse de puterea productlva, asa eii pot fi tnca mult timp la nivelui produeereI terenurilor din regiunile mal putin muntoase.

In toata partea plaset ee S(; intinde catre apusul riuluf Blstrita se simte, din pricina muntiler si a padurilor, 0 cllma mal aspra in timpul ernei ~i mal racoroasa pe timpul verel, de cit in partea des pre rasarit sl mal eu seama pe vaIea riului Bistrlta, unde predomina cureotul atmosferie N.-S.

Productiunea plasel Bistrita este foarte variata : terenurile euprinse pe- dreapta riulul Blstrita ~i mal eu seama in spre apusul liniei ee formeaza satele: Negulesti, Mesteacanul, VaIea-Nechiulul, Tazlaul, Frumoasa si Balcani, sunt aeoperite eu padurf vaste, din carl de abia, de un limp incoace, au inceput a se exploata, In raport eu Intlnderea lor, pareele foarte micl, dar carl pe linga ca indestuleaza satele sl tirgusoarele de prin prejur, se exporta mult afar~ din judet, Cu toate ca a· ceasta regiune, din pricina configura\iunel sale naturale, este improductlva orl-carel aIte cuiturf, totusl natura, in legea ei de eompensare, a inzestrat-o eu bogatiile muntllor sal, ee contin intre altele: pietre calcaroase, din care se face var (cum la satele : Soci, Betesti, Barca-

nesti, Cindesti, Frunzeni, etc.), pietre de gresin dur, din care se cioplesc Iespezl pentru cladirf (cum la Negulesti, etc.); schlsturf lutoase, din care se fabrica olariile, caramidele, etc. Despre rasarltul linief aces tor sate insa, terenurile se intlnd, aplecindu - se maf mult catre valea Blstrltel, si fiind formate din podisurl, dealurf si vai cu mult mal joase la nivel de cit eele preeedente, reprezinta regiunea culturef plantelor agri~ole pe 0 intindere de 15583 i hect. sl 18 arii, carl repartizatc dupa felul sernanaturllor sunt: 2303 heet., 44 ariI griu; 1237 heet., 81 aril orz ; 1845 heet.,

5 5 arii ovaz ; 7540 hect, 63 ari j porumb; 341 heet., 71 ariI secara ; 172 heet., 72 ariI hrisca ; 54 heet., 99 aril mazare ; 6) heet., 82 arif cinepa ; 33 heet., 22 arii cartoft; 121 heet., 3 _) ariI fasole; 2 heet., 88 arii in; 15 heet., 67 ariI rneiu ; 1 13 heet. rapita; 58 heet., 61 arif paring; I 1693 heet., 64 aril finete,

Suhatul vitelor are 0 intlndere generala de 315 I heet., 9 at ii, nutrind un numar de 22690 capete de vite.

Industria este bine reprezintata sub toate formele el, Postavarla (si mal eu osebire pos· tavul asa zis militaresc), se lucreaza in marea fabrlca a raposatuluf colonel Eugcn Aleaz (ling~ tirgul Buhus), iar satenit I se lndeletnicesc eu facutul suemanilor. In eomuna Tazlaul sunt cusatort vestitf pentru asemenea lucrart. Fferarif sunt 14, rotarll 34, vararl! 22, mori de apa 36, fabricI de eherestea eu mai multe ferastrae 3, dintre carl eele mal sistematiee sunt eele de la Negulesti (ale d-lul Avram Juster) si de la Mesteacanul (ale d-luf Leon Bogdan), etc. Este 0 fabrica de spirt, cum sl cite-va

BISTRITA

eazane; 0 fabrica de luminarf de seu ; 0 fabrica de ulein.

In raport eu intinderea sa, piasa Bistrlta are cele maf putine, preeum sl cele mal scurte drumurf dintre toate plasile intregului judet atit din greutatea ee intimplna lucratorif la sapatul stincelor si nivelarea in parte a terenurilor, cit sl din lipsa fondurilor banestf in carl se gAsese eomunele, judetul sl dlferltlt exploatatorf din partile muntoase, asa ca mal toata reteaua drumurilor este concentrata spre centrul si rasaritul plasef pe valea Blstritel. Cele mar principale drum uri sunt :

I. Drumul national BuhusRoman care plead din oeolul vitelor al tirgusorulul Buhus si trece hotarul judetulul pe la hanul Doniel.

2. Soseaua judeteana BuhusRoman, care incepe din marginea despre N.-S. a tirgusorulul Buhus, in dreptul ratosulul (hanului) din vale, $i strabate, in directlune S.-N., teritoriul eomunelor Costisea sl Slllstea, cind de-o parte sl cind de alta, paralel eu apa OrbieuluT (pe care-l intretaie de 3 ori), trecind ast-fel prin satele: Orbieul-d.-j., Orbieul-d.-s., Silistea si Romlni, apol prin satele Gosmani si Bircul, la rasarltul caruia traverseaza hotarul judo Roman.

3. Soseaua judeteana RoznovMoinestl, eontinuare a drumului judetean Dobrenl-Roznov-Moinestl, incepe din marginea despre N. a eomunei Roznov, in dreptul kit. 19, treee prin satul Roznov, traversind riul Bistrlta, intre al 22-23 kilo sl merge paralel eu dinsul in dlrectiune N.- S. pana in dreptul satuluf Ruseni, teritoriul com. Borlesti, de unde se indrepteaza sprc 5.V. pAnli la kil. 36, unde iara~I apuca linia dreapta spre S.-E.,

Digitized by Coogle

___ B_I~_T_R_l~T~A 4_1_9 ~BISTRITA

sl apoi direct spre S., trecind prin sate1e Frumoasa si Balcani, in josul carula tae hotarul despre judo Bacau. Aceasta sosea, in aceasta piasa are 0 lungime de 32 kilo

4. Drumurile comunale BuhusMocani; Roznov-Slobozia-Dochia; Zanestl-Traian ; PodoleniDur nesti - Romini, impreuna cu toate cele-l'alte drumuri ce leaga resedintele diferitelor com. cu satele vecinase. (A se vedea drumurile fie-careia com. la comu- I nele respective).

5. Osebit de cele alte drumurf nationale, judetene, cornunale, maT este drumul mixt, I continuare a drumurilor Prisacani-Piatra-Roznov-Bacan, ce in- I cepe din marginea despre N. a comuneT Roznov si strabate intregul teritoriu al plasel, in directiune N.-S.-E., trecind prin satcle Roznov, Zarnesti, (Faurid.-s. sl Fauri-d-j.), locul izolat Manioala, satele Costlsa ~i Buhus,

6. Calea ferata, Piatra-Bacau, care in aceasta pI. are 3 garT:

Roznov, Podoleni ~i Buhus,

Fondul drurnurilor prezinta la I venit. pe seama comunelor respective suma de leI 22495, banI I 42; iar la chelt. 16870 lel, 5 I I banI.

Populatiunea se ridlca la cifra de 24574 de sufl., carl traesc in 5751 de case; dintre acestia 245 [[ sunt prezentf in satelc lor, iar 63 carl sunt dusf in afara de cuprlnsul cornunclor lor. I Dupa sex sunt: [2226 barbatl I sl 12348 femei; dupa starea ci- I vila: 12510 necasatoritt; 10329 capi de familie casatoritt; 17 X6 vaduvl, 39 divortati ; sunt 5922 ' copif de sex barbatesc, 607 [ I copi! de sex femeesc; 1 8~)2 strainl ; 2272[, cart nu poseda nicl o cunostinta de carte, numai , 1853 ~tiu carte.

Rominii se ocupa cu agricultura, plutaria sl comerciul; strainil se ocupa cu industria sl comerciul,

Dintre loc, lmproprletaritl in 1864, sunt: 1207 carl ocupa insi-s! locurlle lor asta-zt; 97 I, ca urrnasf ; 5 stapinesc locurile altora ; 10 locurf sunt ramase pc seama diferitelor comune. Dintre eel improprietarltf In 1878, sunt asta-zf: [68, cu locurile lor; 13 stapinind ca urmasr; 9 10- curl stapinite de comune; iar 1250 de locuitorl, carl, de ~i insuratl ~i muncitori de pamint, nu au nicl un sola de proprietate, precum nieT perspectiva de a rnosteni dupa urma parlntilor lor legiultl,

In pl. Blstrlta sunt 29 de biserid ortodoxe, dintre carr 16 in stare buna, 13 in stare rea; la aceste bisericI servesc 92 preotl sl ecleslarhl, plMit! din fondurile comunale cu suma de 1. 7701, bani 74 ~i 720 I. din fondurile Epitropiel Sf. Spiridon din Iasi, osebit ca Ia unele comuue preotll maT au angajamente cu locuitorii de cite 2-4 l. de nume pe an, iar altele beneficiaza de claclle ce Ie dati loco pentru cultura terenurilor bisericestl,

Venitul fonciar anual al paminturilor date bisericilor se urea la suma de 7245 let,

In aceasta piasa sunt 16 scolr, 14 rurale in comunele rurale si

2 urbane in tirgul Buhus, din- I tre carl 10 intretinute de stat ~i 6 de comune ; au 20 de invatatorl,

Resedinta sub-prefecturel e in tirgul Buhus,

Serviciul sanitar se efectueaza ' prin lngrljirea mediculuT de pl. I ill ajutorul caruia este 0 farmacie mare in tirgul Buhus, cum si mcdicamentele depozitare pe la resedintele cornunelor.

Bistrita, com. YIIr., in pl. Ocoluld-s., judo Mehedlnti, la distanta de 12 kilo de orasul Turnu-Severin, sltuata pe doua vAl ce se unesco Forrneaza comuna cu catunele: Ierghevlta ~i Poroina, avind 286 contrib. din 1296 10- cui tori ce locuesc in 300 case. Ocupatiunea Iocuitorilor este agricultura sl cresterea vitelor. Calitatea pamintulul este destul de buna. Loc. poseda: 46 plugurT, 96 care cu boI, 12 carute cu cal ~i 157 stu pl. Budgetul cornunel coprinde la venit. 3810 1. si la chelt. 2235 1. Com. are 2 bisericT, deservite de 1 preot si 2 cintaretl ; 2 scoale eu 2 invatatorl, una in comuna Bistrita sl alta in cat, Poroina. Cea din Blstrlta este frecuentata de 24 elevT ~i 2 eleve; iar cea din Porolna-Ierghevita de 21 elevT ~i 3 eleve. Are ~i 3 circiumi. Prin aceasta comuna trece soseaua comunala Gura-BlstrlterBlstrita - Izvovul- Anestilor - Broscarl, servind tot de-c-data si ca prescurtare a soselef judetene Dumbrava, cu incepere de la catunul Hotul sl pana la GuraBlstrltel, unde se impreuna cu soseaua nationala Virciorova-Bucuresti. In com una se gasesc

•

foarte multe morl de apa, In raza

cornunel se gasesc ruine vechl romane sl un drum vechlu ce duce spre comuna rurala Izvorul-Anestilor.

Bistrlta, sal. (VezI Pingaraciorul, jud, Neamtu).

I Biatrrta. (Vezi Clrnul-Bistrltel, sal, in com. Buhalnlta, plasa PiatraMuntele, judo Neamtu).

Bistrlta, mica halta a C. F. R., judo Mehedlntl, pe linla Virciorova-Bucuresti, sltuata pe cimpia de tinga com. rur. Simlanul, intre gara T .-Severin sl gara Palota.

Digitized by Coogle

RlSTRITA

Bistrita, chnpie frumoasa, in comuna rurala Bistrita, pI. Ocoluld.-s., judo Mehedinti. Se intinde pana in Dunare, si este posedata de stat ~i Ioc, BistricenT.

Bistrita, deal, judo Neamtu, in ramura muntilor Blstrita-Moldave; face prelungire ramurelor Viisoara sl Cozier. In forrnatiunea paturilor se observa paturt salifiere, ca in Cozla, fara sistema cu conglomerate, carl se prelungesc pana dincolo de Pillgarati.

Bistrita, deal, in com. Romani, plaiul Horezul, judo Vilcea,

Bistrita, gltrii, nurnita si Gum Bistritel, pI. Ocolul-d.vs., judetul Mehedintl, de unde incepe soseaua Blstrlta-Izvorul-Ancstilor.

Bistrita, isuor Cit aptl minerala, linga manastirea cu a sa numire, judo Nearntu, com. Doamna, pI. Piatra - Muntele. Are un gust foarte arnar, prin cantitatea mineralelor ce contine in disoIutlune, (Vezi "Raile tarel noastre» din «Rorninul» 20 - 24 Iunie 1889, de Dr. Gh. Crainlceanu).

Bistrita, manastire, in comuna Doamna, pI. Piatra-Muntele, jud, Nearntu, zidita la inceputul veacului al XV-lea, anul 1420 (6928) de catre Alcxandru - eel- Bun, care 0 inzestra cu multe sate, mosif si odoare scumpe, cumparate din tinutul Neamtulul, tinutul Sucevei, tinutul Iasl, de peste Prut, de pc la codrif Biculur si de prin alte tinuturf, de pc la stapinit rnoslnasi ce prin stramoseasca stapinire le-an avut (Vezl Gr. Ureehe, C. IV, aserncnea Anafora obtcstef adunarf a Moldovei, din 1817, pen- I tru felul proprletatilor in tara din vechime).

420

Tot in timpul acestuI domnitor, fiind mitropolit Chir Iosif, care a mers impreuna eu Gh. I Tamblac, mare teolog, la soborul al 8-1ea din Constantinopol, s'a trimis de catre Ana, mama imparatuluf Paleologu ~i sotia lul Emanuel Paleologu, Doamnel Ana a lUI Alexandru Voda, 0 I icoana a sfintef Ana, malca prea eurateI Feeioare, ferecata \ii frumos impodoblta cu darurf imparatestt, care a fost daruita acestel manastiri, pastrindu-se ~i asta-zl ca facatoarc de minunl. (Vezl serisoarea: Gheorghe Mitrop. Mold. 1723 «Uricarul», tom. I).

La 1432 s'a ingropat aici Alexandru Voda eel Bun.

La 1496 (7004) Iuliu 25, murind Alexandru, fiul lul Stefan eel Mare, s'a ingropat linga stramosul sau la aceasta manastlre, (Gr. Ureche, C. XII, «Lctop.» I, p. 135)·

La 1546 (7054) Petru Rarcs Voda zicleste alaturea, in partea dcspre N., 0 alta bisericii, care asta-zf serva drept paradis, facind sl alte lmbunatatlrt, dupa cum se poate veclea din urrnatorul Hrisov al Domnuluf insusf :

"In numele Tatalul sl al FlulUI si al Sf. Duh, Troita sfinta cca de 0 fiinta sl nedespartlta, lata eli robul Domnulul meii :;;i stapin Isus Cristos 10 Petru V ocvorl, cu mila luI D-ZCli domn Firit Moldovel, instiintare faeem cu aeest hrisov tuturor CUI Ii se cuvine a vedea, orI citindu-se vor auzi, care Domnia mea bine am voit cu a noastra buna-voire : ~i Iurninata ~i curata inima cu toata vola noastra ~i ajutorul lui Dvzeti ~i am facut Domnia mea pentru sufletul mosilor, stramosilor ~i parlntilor Domniei mele, si pentru sanatatea noastra si mintuirea sufletulul si pelltru sufletul raposatilor feeiorilor nostri ~i a tuturor pravoslavni-

BISTRITA

cilor crestinl ~i vecfnlca odihna, am . dat si am miluit sl am intarit sflnta ruga Manastlret Bistritef eu un sat anume Mojestleu-Mori sl eu tot venitul in tlnutul CovurluiuluI, l-am miluit filnd-ca si eu am fost miluit cind putin se pornise minia lui D-zell asupra mea, $i pe tara noastra a Moldovel imparatul Tarigradulul Suliman Sultan s'a pornit, ea sa vie cu toata puterea sa in pamintul nostru, pentru pacatele noastre, iar mai virtos ale mele.

«Atuncl am vazut ca nu voiu putea sa Ie stan in potriva, si lasind ostile mele, am fugit, sl am ajuns la manstirea Blstritel si intrind in Sf. Biserlca am cazut la pamint inaintea sfinteIor icoane, si mult am plins, asisderea sl Egumenul si tot soborul plingea impreuna eu mine eu fierbintt lacrimI, sl am dat fagaduinFi lui D-zeu ~i prea CurateI lu] Maice, ca de rna voiu intoarce larasl la seaunul meu eu bine si biruitor, atuncT din ternelie voiu lnoi sflnta Manastire a Adormirei Prea curatei Fecioare, iar parlntl] inca ail imultit ruga catre D-zeii, dind multe laude, facind denic pentru mine sl dandu-le sarutare am zis: ({ parlnt! sfintl, rugatt pe Dvzeu sl rna ertatl», ~i m'am despartit de dinsil, sl m'am dus prin locurl pustil, sl am esit la Iasi ~i eu mila luI D-zeii, si acoperamintul Prea Curate) Maice, sl ruga tuturor sfintilor, biruind, am luat Iarasl scaunul rnieu, sl mi-am adus aminte de fagaduinta mea, ~i indata trimetind am inoit din tcmelie sfinta manastire, facind imprejur si zid si pc clc'nlauntru am impodobit-o infrurnusetind cu 0 biseriea irnparateasca Adormlrel Prea sfintef Nascatoare de D-zeii Ia Bistrlta, si am miluit-o cu aeest

Digitized by Coogle

BTSTRIT\

sat anurne Mojesti eu tot venitul, ea 51 fie pentru sufletul mo- , sllor ~i stramosllor nostri, si pentru sufletul parintilor nostri

~i pentru mintuirea noastra sl I a Doamnei noastre Elena ~i a fiilor nostri, sl pentru sufletul I tuturor pravoslavnieilor crestinl cart din veae au raposat, sa fie I in veci neelintit; iar hotarul aeeluI mal sus numit sat sa fie hotar pe unde din vechiu s'a stapinit, sA fie in vccI neclintit. Pre care este credlnta DomnieI I mele, NoJ Petru Voevod :;;i eredinta prea iubltilor fii Dornnief mele : Illes, Stefan, Costandin,

~i credinta boerilor domniel mele: Ifrim Hurul, Borcea Vornie, Sturza, Moghila, Parcalabi! ' HotinuluI, Hurul i Miron, Par- , calab Neamtulul, Tomcea, PArcAlab de Cetatea-Alba, Petru Vartic, portarul de Succava, luru I spatar, Dan Vist., Hrabor Post., Hamzi, Patrascu Paharn., Neagu ' Stoln., Placsa Cornis., :;;i eredlnta tuturor boerilor mar mid. , lara dupa vieata noastra cine va fi domn in pamintul nostru, din neamul nostru sau din fcciorii nostri, sau dlntr'alt neam ori-care va fi, pe-eine il va alege Dvzeu a fi Domn in pamintul nostru :;;i sc va ispiti :;;i

a striea dania noastra si intarirea sl miluirea aceasta, ce am facut la sfinta manastire Blstrlta, precum serie aeest Uric, unul ca acela sa fie blestamat de Domnul Dumnezeul nostru Isus Cristos si de Maica Precista si de 4 evanghellstl si de 12 Verhovnid apostoli, si de 70 apostolJ si de 318 parlntt de Nieeea :;;i de 24 proorocf a lui Dvzeu, sl partea lul cu Iuda :;;i proclitul Arie :;;i sa fie par- , tea luI cu Jidovir carl aft strigat asupra Domnulul nostru Isus Cristos: singele lui asupr a noastra sl asupra feciorilor no-

strl ; iar pentru mal mare eredlnta :;;i intarirc am poruncit eredinciosuluI boer al nostru Mateias logof. ea sa scrie :;;i peeetea noastra sa spinzure catre i aeest adevarat Uric al nostru.

NoI Petru Rares Voevod, Veleatu 7054 (1546).:t

Cu toate aeestea insa la 1687 (7195), aceasta manastire, totusi a fost inchinata sfintulul mormint, prin urrnatoarea danie:

« En, Doamna Safra, Doamna

a reposatului Gheorghe Stefan Voevod, ee a fost dintru mila ' lui D-zeu Domn ~areI Moldovel,

:;;i de'mpreuna eu varul meu 1'atrasco, ce ali fost Pltar ficioruluI Dumitrache Spataru, facem stire tuturor cui se eacle a auzi, cu aceasta carte i zapis al nostru pentru rindul sfintei manastirf ee sc chiama Bistrita la tinutul Ncamtulul, unde este hramul adormiref prea sfinteI Feeioare Marier, nascatoarea luI Isus Cristos, pre apa Bistrltet, din sus de tirgul Pietrel, care este zldita si facu ta de mosif nostril eel buni si batrinf ; vazind nor ca au remas la marc pustietatc :;;i grea stricare ca s'au schimosit :;;i ali lipsit din toate podoabcle cl, :;;i ce s'au chemat : vesrninte scumpe, 0- doare multe, si moslt bune :;;i multi scrbl TiganI ce ali fost ' dat :;;i miluit si intarit de DOI11- nul Alcxandru Voevod eel bun :;;i batrin, carole este aeolo as- I trucat, dinpreu nil. ell Doamna sa 1\ na, ;;i ell coconif set :;;i deci si nof fiind dlntrc acel ctitorf batrinf ;;i stiind :;;i dintre parin~ii nostri si v.iz ind multe danil carl sunt de la p;1rin~iI nostri :;;i acum Iipsind accstea toate, :;;i pustiindu-se de lueuitoriI eel r:11 carl au locuit intr'insa : socotit'am :;;i noi aducind Dvzcu, pe Dumnezeescul :;;i a toata 11Imea spasuitoriu, prefericitul a- I

IltSTRlTA

les Dosoteiu, patriarehul al sfintei cetatf Ierusalimul, si vazlnd sl altl ctitorJ inchlnind sl alte sfinte manastirt la sf1ntul si de vleata datatoriu Mormintul lui Cristos, inchinat-am ~i noJ aceasta sfinta manastlre anume Blstrlta, eu toate podoabele ci sl toate vcniturile el, ca sa fie pornana veclnica la mormintul lui Cristos; sl prin mina acestuf Dumnezeesc parinte, ee mal sus scrlern, sl urrn'ttorllor sr.sale, in veci sa se pomcneasca moslf nostri ctitorl in vcd, cei marl ~i eel mal mici:;;i sa ne pomenim sl noi eu dinsit, 7195 (1687) Marte 4.:>

In timpul dupa inchinare, in fata bisericei, era urmatoarea lnscrlptiune : «La aceasta sfinU'l manastire stapin este prea sfintltul Patriarch al Ierusalimulul Kir Kir Kirilo, 1849, de la Sarnos August 31 ,.

La 725 I Aprilie 20, prin hrisovul de miluire catre manastirile inchinate Sf. mormint, Cunstantin Nicolai Voevod, porunccste sa se scuteasca :;;i aceasta manastire de toata desetina pe toate bucatc1e ce-I vor fi drepte ale eT, :;;i toate oile de go:;;tina, ::;i v:ldrllritul pe tot vinul, ce vor avea drepte din ville rnanastirel.

La 1826 Marte 22, prin anaforaoa Mltropolitulul Venlamin, sernnata sl de Eplscoph Gheras'rn al Rornanulul :;;i Meletie al IIusulul, se numestc aiel, ca Egumen pamintean Macarie Erodiacon. (V ... Uric.» I, p. 21,).

La accasta nuinastire IlU se giiscsc ornamente veehi, ci numai 0 poala pentru mormint facuta de Gh. Asachi, eu inseriptia : «Alexaudru-cel-Bun, parintele patrlcl, I 432 ~; si un pomclnie, in care s'a pastrat numcle domnilor vechi :;;i ale familiilor lor, preelllll ~i portretc1c

Digitized by Coogle

BISTRITA 422 RTSTRITA

------~--------------~----------~=----------------------------

luf Stefan-eel-Mare Voev., Petru Voevod Rares, Elena Doamna, Maria Doamna, Roman V oevod, tatal luI Alexandru-cel-Bun, Alexandru-cel-Bun, Ana Doamna.

Casele domnestl, facute de Alexandru-cel-Bun, serva acum pentru locuinta Egumenulut; sub ele se afHi 0 subterana, despre care traditiunea spune, ea in ea au fost inchisf si decapitatl 47 de boert, pentru ca eran tradatoril tarei si domnitoruluf,

Zidul, care lncepe de la casele egumenestt si duce pana la chiliile scrvitorilor, este facut, dupa cum arata 0 inscrlptiune, din temelie, eu osteneala si eheltuiala luT lacov Arhimandritul, Egumen manastirer Bistrlta, din toata ramasita averef sale, pentru sufletul sAli sl al parintllor sat, la anul 1776.

Dintre veniturile acestei m.inastirf insemnam : mosia Bistrita i Plopusorul, judo Neamtu ; rnosia Braina, eu satul, situat intre mosiile Macsineni !;li Penelul din oeolul Siretulul, tinutul Galatulur ; mosia Branistc, din jud. Neamtu.

Bistrita, nuiudstirr, in jud. ViIeea, fondata la inceputul seeoluluf al XVI, de catre patru fratf Basarabcstl, numitl Craiovesti : Barbu, Pirvu, Danciu si Raclu. Reprodueem cele mat de jos, dupa raportul d-lul Tocilescu asupra acester manastirf : «Plsania vcchic de la biserlca nu mal exista. Este tnSa alta inscriptiune de piatra din anul 1683, incastrata in zid sub clopotnita, care 'r tine locul. Ea are co-

prinsul urrnator : I

«Sfinta aceasta si Durnncze- I iasca rnanastire po~ene;;te a fi I zidita intiiu si den tcmelie de Barbu Banul Craiovescu, carole aid !;ii ingereseul cln al cillug-;iriel mal pe urma ali luat, iar

dupa aceia reaua vrajmasle a cruduluI Mihne Voda Draeea ce au avut pe dinsul, den fata parnintuluf a 0 sterge silind eu tunurf sl eu alte cinl ziduriJe i au spart. Insa Dumnezeu eel-ci strieatele dreage, slabele intareste si desnadajdulrile omenesti in buna nadejde si fiinta le aduee, acela n'au lasat tiraniea pohta a Mihnei a savirsi de tot, ci lara Barbul Banul intramare si putere dind, iara 0 au prefacut, mai buna inca sl maT frumoasa ; sl dupre aeeia iara bunatatea si adinca in telepciune du mnezeasca atltind si tiind din rodul Barbului oamenl mart sl vrednicT, 0 all tlnut sl 0 ali pazlt, precum si Preda vel Vorn. Brincoveanul, in toata vleata lui au facut, sl pre unde ali fost cite eeva stricat ali dres. lara in anllcestf mal de pre urma cu mal mare 0- sirdie si mai eu mare cheltulala , ncpotul s~i.li Constantin vel Spatar, earcle despre tot tr~gillduse da vcehia dung~ a Craiovestilor, care si Basarabestl se chlama, !;ii despre murna sl maT din batrina si imparatesca casa a Cantaeuzinilor, vrind a raspunde blagorodnlel si evlavici sale earea catre Durnnezeestile lucrurf avea, multe ali intarlt multe au infrurnusetat, si den nou ali faout la aceasta Dumnezeiasca sl sfinta casa, dind sl lasind precum i s'au cazut in veae bun pomenire bunuluf si luminatulul :;;i neamulul sall si luI, savirsind aeeasta in zilele unchiuluf salt, luf Ion Serban Voevod eel tinar, !;ii fiind egumen Parthenie Erornonah, lcat 7192, (1683) rnesita Septem- I brie 12».

Constantin vel Spatar, care a reparat manastlrea, este viitorul Domn Brincoveanul.

In biserlca se pastreaza un tablou pe pinza, reprezentind ple-

carea lul Barbu Craioveseul la manastire, ca sa se calugareasca, Barbu cu barba alba, imbracat in costumul timpului, tine capul pleeat pe mina dreapta, iar min a sting~ 0 tine la ureche in semn de adio pentru toate eele lurnestt ; dupa dinsul vine un tinar cu dulama imblanlta, urmat de 0 ceata de alte 18 persoane, tot in dulame rosif cu blana, intreaga familie a Cralovestilor, Pe pinza se citeste : e Aceasta musarna s'a seos dupa cea vechie prin osirdia Sfintief sale Parintelul Kyr Gavriil, Egumenul manastirel Blstrita, anul 1830». Tabloul original nu se mal pastreaza,

Picturile din interiorul biserieci sunt toate moderne. La stinga este portretul mural al luT Barbu Craioveseul, intiiul fondater al aeesteI manastirf (1498) !;ii la dreapta se afia portretul luT Barbu Dlmitrie Stirbel, prineipele Domnitor, (1855).

Inscriptiunea pusa la intrarca despre bolnita a clopotnitef ne spline: «Fiind ca aceasta manastire Bistrita se afla in starea cea mal rulnoasa, asa din eauza aeeasta a hotarit Mc1ria Sa Domnul Gheorghe Bibeseu, In anul 1845, darimarea acestel ruine, impreuna eu biserica, sl a se recladi precum exista in filnta, La 26 Septembrie, anul 1846, s'au pus temelia de MM. Lor Domnul ~i Doamna, In prezenta tutulor ministrilor ~i boerimei. In anul 1850 ~i 1851, din pricina evenimentelor, a fost intrerupta aceasta cladire ; la anul 1852 inceplndu-se iara!;iI lucrarea, in anul 185 5 desavirslndu-se sfinta blserica, la 15 August, in ziua Sf. Marii, s'a sfintit prin Eminenta sa Parlntele Mitropolit D. D. Nifon in prezenta MM. Lor Domnului sl DoamneT Stirbel, sl in luna lUI Septembrie

Digitized by Coogle

mSTRITA

1856, s'au predat toate cladirlle gata. Proectele aces tor cladirf s'au alcatult sl executat de ar- I hltectif cladirllor mAnAstire~tl' Ion Shlater, Scarlat Benis si a. I jutorul Iuliu Fraivald sub igu- I menirea P.1rinteluI Gavriil A rhim t ...

In curte, rezimata de clopot- ' nita, este piatra funerara a lui I Pirvu Craiovescu, avind inscriptia : «In luna Aprilie, zilele 28, : repausat-au robul lUI Dumnezeu J upan Pirvul, Marele Ban al Cra- I iovef, in zilele biagocestivulul Ion Moise Voevod, in anul 7037, (1529)",

Se stie cli. acest Pirvu era fra- ' tele banuluf Barbu Craiovescu, ' fiul boerului Neagoe.

Din odoarele manastirel insemnam urmatoarele :

Icoanele imparatestl, carl par a fi din timpul lul Brincoveanu. , o cruce de lemn ferecata III I argint, darulta de jupln Manta. I In anul 7072 (1564).

o alta cruce mal mare de arglnt, din timpul luf Matciu Voevod, 7150 (1642).

o cruce mica de lernn imbracata In argint, din anul 1678. o cruce 10 filigran, din 1804. Doua ripide de arglnt suflate cu aur, identice cu cele de la manastirea Horezul, din 7193 (1685).

Dull. sfesnice marl imparatest] de bronz, din 1710.

Anaforita de argint, suflata cu aur din 1685, s, a.

In biserica se pastreaza sl moastele Sf. Grigore Decapolitul, intr'un frumos sicrlu de argint, lung de 111145, facut de Constantin Serban Basarab ~i ' sotia sa Doamna Balasa, Amin- I dol se reprezlnta In relief pc capac. Sicriul a fost lucrat in U ngaria sl a costat peste 1 500 galbenl.

In clopotnlta se aflli. 4 clo-

423

pote, din carT 2 din 1497, adlca din anul fondatlunel manastirer.

Intr'o camaruta dintr'o arlpa a edificiuluT, D-l Gr. G. Tocilescu a gasit zacind In dezordine 120 manuscripte, din carl 72 slavone, 4 grece~ti, 44 rominestf sl 267 cartl tlparite, din carl 131 slavone, 53 romine, 30 slavoromlne, 50 grece~ti, 2 greco-romine sl 1 germano-rus, pe ' care- le-a depus la muzeul national.

In manastlrea Blstrlta a fost lnstalata in timpul din urrna, 0 scoala de sub-ofiterl, Manastirea se administreaza de un ingrijltor, avind pentru biserica personalul strict necesar.

, Blstrlta, culmc tit' m un tc, in ju-

detul Vilcea, ee porneste din muntele Cocorul , se indrepteaza drept catre 5" despartind riul IIorezul de Bistrita si se termlna in dreptul eomunel I-Jorezul. Are un singur pise mal

principal, muntele Coeorul.

Bistrita, pl1t(url'. nurnlta !;'i l'adurea-Blstritel, in com, rurala Blstrita, piasa Oeolul-d.-s., judo Mchedinti, proprietatea statuluL

BlstrIta, padurt', linga manastlrea cu acclasl numire, judo Neamtu, pe mosia numita Inconjuratoarea-Manastiret-Blstrlta, teritoriul I com. Doarnna, pI. Piatra-Muntele. Are 0 intindere de 1221 pogo ; se afla pusa In exploatare,

Numirea vechie: Vatra-Manastlrel,

Bistrita, /Jlldllre, intre comunele Resca si Falconi, pI. Ocolul, judetul Rornanati.

Bistri1a,pirlti, judo Nearutu ; lzvo. reste spre E. de piciorul muntelul Chicerul, din 0 ramlficatiline despre Sud a munteluI

_____________ BISTRITA

Ceahlaul, E situat pe teritoriul comunel Bicazul, piasa PiatraMuntele. Se varsa in pirlul Blstrita, drept pc linia de hotar despre Transilvania.

Bistri1a,pz'ditlf, in com. Doamna, pl. Piatra-Muntele.jud, Neamtu. E format catre obirsia sa din doua izvorase : Valea-Mare '?i Valea-Mica. Curge paralel cu drumul de comunicatie al rnanastiref Bistrita, traversind soseaua mixta Piatra-Bicaz, intre kil. 6 1 ~i 62. Se varsa In riul Bistrita linga schela numita Schelalul-Tabon, in fata satuluf BitcaDoamneI.

Bistrtta, (V ezl Sarata-Bistritel, judetul N eamtu),

Bistrita, de la slavonescul sne-rp .... ce insemncaza apa repede, ria, judo Suceava, Neamtu ~i Bacau. I:;;T are obirsia de sub muntele Prislopul ce formeaza hotarul intre Maramures !;'i Transilvania. La inceput poarta numele de Bistrita-Aurie, de la aurul ce alta data se spala din nisipul de pe albia el, Uda oraselele :

Iacobeni, unde e 0 fabrlca de fier si un mare hait, (opritoare unde sc stringe apa, care inlesneste mersul plutelor cind apa e scazuta) sl Dorna din Bucovina. Intrind in tara la GuraNegrel, curge de-o cam data de la V. spre E. sl adapa comuna Dorna pe 0 lungime de 14-18 kilom. La poalele Bogolinulul (intre Coltul-Acrel sl Cheer), trece in comuna Brosteni si-sl indrepteaza cursul de la N.-V. spre S.-E., udind toate satele, ce alcatuesc aceasta comunn, pe 0 intindere de 34 kil. formind 20 de serpuirf sl 36 grinduri. De la gura piriuluf Neagra-Brostenllor sl pana la gura piriulul Catelusa, pc 0 lun-

Digitized by Coogle

llISTRITA

gime de 4 kil., forrneaza hotar intre comunele Brosteni sl Madelul. De aci paraseste com. Brosteni, strabate Madelul pe 0 intindere de 6 kilom. Forrnind I I coturf marf si 8 grindurT, i~i continua cursul in comunele Berea sl Sabasa, pe 0 lungime de 4 kil. sl in comuna Farcasa pe 0 distanta de 12 kil. formind hotar intre aceasta com. ~i com. Calugareni din judetul Nearntu. La Polana-Popestllor, trece in judetul Neamtu, face ocolul Ceahlaulut, udind C0111Unele Calugarenl, Galul, Blcazul, etc. si orasul Piatra sl merge de se varsa in Siret, din jos de Bacau.

in judetul Suceava, incepind de la hotar, are de tributarf, de-a dreapta: pe N eagra-$arulul, Arinul, Ortoaia, Rusca, Osoiul, Sunatori sl Zugreni, in cornuna Dorna ; piraiele: Bogolinulul, Nitenilor, al-luf-Mihain, al-Iul-Nacu, al- Litulul , Scaricelel , Lespezilor , Barnarelul, Toancelor, BarnaruluI, Caprel, Capri~ei, Caboaia, Rosca sl Neagra-Brostenilor in com. Brosteni ; piraiele :

Casel, Haleasa, Soklanul, Lostuta, Madeiuluf sl Chiriacului in com. Madeiul ; Cobuz, Borca, Leonte, Taritenllor si Toplita in comuna Borca ; pirlul Stejarul in comuna Farcasa. De-a stinga prlmeste piralele: Aramef, Chirilul, Opainestilor, Flerului, Caldarel, Caset, Crucea, SarpeluI, Lesului, Ciinelul, Ursului, al lui Berta, Tiganulul, Pusdra, Holdita, Malulul, CaseI, Sf1rbie, Fierulul, Cotirgasul sl Catelusa I in com una Brosteni ; Pietroasa, Puciosul, Clrjei si Ragajeni in comuna Madeiul ; Sabasa in Sabasa; piraiele: Tlflet, Pinter, al lul-Gaina, Socii, Crucea, Farcasa, Ariet, Secatura si Crapaturilor in comuna Farcasa.

Latimea Blstrltcl varlaza in-

424

tre 50- 100 m., iar adinclmea intre 1-3 m. In verile secetoase scade chiar sub un metru. Iuteala cursuluf variaza dupa marimea aper, La sivolu e foarte repede, pe cind la genuni (unde apa e foarte adinca) si la beltl, pare ca abia se misca. Albia sa este stincoasa sl prundoasa. Cind iarna e grea, ingheata, si atunci calatoriile se fac cu saniile pe luciul ei. Sloif caratl de diusa primavara, la ruptul ghetel, pricinuesc multe stricaciunl, ~i nu 0 data s'au vazut gartiurI, pod uri, grinzT, case si chiar ani male, ca porcl, ciinf, tirite de slot la vale. Urletul sl trosnetele, pe cari Ie scot sloii in mersul si griimadirea lor, adesea sunt tot atit de puternice, ca 5i bubuitul tunetulul,

De cum s'au curatit sloiI ~i pana toamna, Bistrita e navigabila pcntru plute, usurind astfel exploatarea padurilor. Pluta

e alcatuita din mal multe lemne: grinzi, catargutf, catargele, dulapl, etc., legate prin chingi sau grinzi. Ea sc cirrnueste cu doua lopetf numite condeie. Primul plutas se numeste cirmaclu $i ; cel din urma dalcaus, La oprirea in schela se leaga de un taru$, numit pociumb, prlntr'un ginj (nuia rasucita), numita ciocirlie, Zed de mif de plute luneca in fie-care vara la vale pe luciul el, ducindu-se peste marT in alte ~arr, ca sa se prefaca in aur si sa imbogateasca tara. lata de ce, cu drept cuvint, i s'ar putea zice sl la noI BistrltaAurie.

Incorsetata de muntl uriasl, imbraca~i san gOI, si stinct prapastioase, tot cursul san infatiseaza 0 mare variatie de tablourl, care mal de care mar minunate, Nimic mal frumos ca 0 scoborire pe pluta de la Dorna la Piatra, calc care, cind e apa

BISTRITA

potrlvita, se poate face in 18 plna la 20 ore.

Aproape fie-care localitate ee tarmureste acest riu, ba chlar fie-care stinca, i~i are numele saa, cap Mat in urma vre-unei intlmplarf.

Pornind la Dorna pe pluta, din schela de la Gura-Arlnulur, af pe stinga Bulicenl din Bucovina, mal la vale Ortoaia noastra, fa~a cu Gherghitenl ~i din jos de ele, Rusca Bucovineana se uita cu drag la sora ei de dincoace. Dupa ce trecf Osoiul (Ia nor) Yin Sunatori in fata eu Hirtoapa-Frurnuslca, de dincolo, ~i apol Zugreni fata in fa~a eu Calinesti. Pan:1 aci drumul e Iinlstit sl calatorul are tot timpul s:1 admire tablourile inclntatoare ee-l inconjoara. Din cind in cind dinsul mai arunca cite 0 privire sprc Pletrosul-Ardealulul, alb de ninsoare sl prin lulie. Dar am ajuns intr' 0 genune I Aci apa e foarte llna. In bungheturile de bradet, cintaretif veril cu multi! maestrie se intrec a ne desfata cu cintecele lor. lnainte-ne tnSa, cursul Bistritel se pierde, se inchide. Nu vedem de clt fli~ia de apa ce am las at in urrna-ne si incolo piramide sl perett de stinci, carl se pierd in norf, Cirmaciul face un semn dalcausulul, i\ir seoate palaria, 0 pune jos $i peste dinsa nelipsitul topor, inghite 0 dusca de holerca (rachiti), ca sa mal prinda la inima, controleaza starea jugului sl a condeiuluI, i~1 face cruce, i$1 intepeneste picioarele ~i, clnd pluta e aproape sa se izbeasca de stinca, ne vesteste ColtulAcreI. Aci, ce e drept, olopn/a face 0 vlea/ii. Pluta e rapita de curent, care 0 poarta ca pe 0 jucarie. Plutasif i$1 incordeaza toate puterile, intrind in lupta cu furia apei.

Primejdia se cornpenseaza tnsa

Digitized by Coogle

BISTRITA

eu prisos prin frumusetlle ce ne inconjoara, Continuind dru- I mul, trecem Colbul sl intram in I CheI, unde ni se arata PiatraPuscata sl Piatra- Vinatorulur, apof Coiful, Scaricica sl, ajun- I gind la cascada Moara-Draculut, , am scapat de peri co!. Malia ' vale vedem, in stinga, I'iriulAramel, ce formeaza hotarul din spre Bucovina, did pana aei Blstrita serva de frontiera, Dupa locul numit In-Pisc, urmeaza pe dreapta, Pipereni, sl pe stinga satele Chirilul, Cojoei ~i intram In-Lltu si apoi In-Caldare. Urmeaza IzvorulRAU si, dupa Dimbul-ColaculuI, satul Crucea, Genunea-CruceI, lasam Pirlul-Crucel in stinga !;'i Barnarelul in dreapta, trecem pe sub podul ce lnlesneste comunlcatia destul de peniblla lntre Crucea si Dorna, sl tot scoborind, pc cind in dreapta se inal~<1 falnic Barnarul, in stlnga vedem Bitca-lul-Ttrslna, Piriul-Sarpeluf,

al Lesulul, lntrarn in Balta-Citnelul, Ctrllgata si, intre DcalulU rsului, puiu stincos de munte pe care se vede ingusta calc in zigzaguri serpuind in sus ca pc perete, si Barnarul, patrundem

in Toance. Dupa ce am salutat, nu cu putina frlca, Piatra-lufToader, ajungem la Gura-BarnaruluI, unde sunt faimoasele instalatiunf forestiere ale M. S. RegeluT, dupa care urmeaza satele: Holda, Holdita, Brostenl,

in fata Negrer, Haleasa, Lungeni, Cotirgasl, Frasinul, I'oiana-Gistet, Madeiul, in fa~a cu Piriul-Cirjel, Borca, in fata SabaseI, Piriul-Pintel, Stejarul, Farcasa si, in fine, Crapaturile, din josul caruia trece in judo N eamtu,

La Crucea si Brosteni avem de admirat localurile de scoalc facute danle de M. S. Regele, la Madeiu, Borca sl Farcasa, pc I cele construite de Adrnlnistratia

55213. Jf(lr~l~ Dklionar G~OIJ""fl('.

Domeniului Coroanei. La Borca nu ne e permis a trece, tara a arunca 0 ochire sl asupra bise- I ricei zidita de aceeasi Adrninistratiune,

Blstrlta intra in judo Nearntu , curgind de la apus catrc rasarit, prin dreptullocului Stejarul, pan a la satul Popesti (Pochesti), formind pe 0 intindere de 5 kil. hotarul judetuluf Suceava; de-aid coboara in dlrectiune S.-E. prin marglnea co- , munei Galu si mijlocul cornunef Calugarenl, pana la imbucatura I cu piriul Blstricloara, formind vre-o 3 cotiturf rnarl : una intre satul Galu (din stinga) ~i Topliceni (din dreapta); a dona in fata satului Roseni ;;i a treia, la satul Polana-Teiulul.

De la primirea plriuluf BistricioareI, se inclreapta mal mult catre E., sl in Iinie dreapta, strabate teritoriul comunei Hangul ~i Buhalnita, pana la satul Izvorul-Alb (imbucatura piriuluf cu aceeasf numire), untie faclnd 0 curbatura marc catre Est (in fata satulut Pocnari), l~i schimba cursul direct sprc S. pana la primirea (din dreapta) a piriiasului Crivei, sau mal bine zls piin,l al-Turculul, udind tcritoriul c.it. Bicazul,

De la Gura-Turcului se ridlca direct c.itre E., prin com. Pingarati, Vadurile ;;i Doarnna, pan,l la Piatra, formind ast-fel

o enorma cotitura spre vestul muntcluf Cozmita. Udn orasul Piatra in partea despre V. si, din dreptul sau, scoboara din noti mai mult eatre S., urmind pc prclungirca linicl ~i a cursului ce l'a avut de la satul Calugareni spre Izvorul-Alb, Tre- I ce prin cornuna Vinatori-Dumbrava-Rosle, Calul-Iapa si Roz- I nov, uncle intra p~ teritoriul I pla~d Bistrita, dcspartind com. Ztlnqti, Podoleni, Costisa ~i Bu-

BISTRITA

husul (carl Yin pe stinga sa), de com. Mesteacanul, Borlesti, Radiul, Socea i?i Cindesti (din dreapta), pana la imbucatura piriiasuluf Cotreanta, de unde, apucind spre E., forrneaza marginea judetuluf Bacau.

In general, cxprirnind geometricestc formele cursului acestul rill, in judctul Neamtu, vedem: a) ca alcatueste un unghiu obtuz deschis catre Nord (crestetul spre Vest), cu laturile:

Galu-Ristricioara si BistricioaraIzvorul-Alb; b) un unghill drept, eu laturile: Poenarl-Pirlul-Crivef (cel intiift in coruuna Buhalnita, eel de al doilea in com. Bicazul), !;li piriul CriveT-Piatra; c) 0 Iinie dreapta, ale careia extrcmltatr sunt: Platra-Ptrlul-Cotreanta.

Stratul albiel sale e stiucos ; sl e de rernarcat, ea in multe localltatl : Toancelc, Piatra-lutOsman, Piatra-Draculul, etc. in jucl. Suceava ~i Cheile-Bicazuluf, la Moara-lut-Bocancea, in judo Neamtu, aceste stlncl se ridlca deasupra fetel apei, perlclitind adcse-orf vlata si avutul plutasilor !;li al dlversilor exploatatorl, care-sf transpoarta produscle, din partea muntilor, pe cursui riuluf.

Apele Blstritel, de obiclnuit, sunt limpezI ;;i recI; coloarea (privlta in catime mare), e albastra-verzuc : contlne multe minerale in dlsolutlune,

Afluentif sal din dreapta, in judo Ncamtu isunt piraiele : Stejarului, Busurnenl , Dreptului, Tarnita, Zahorna, Rosenllor, Calugarclli, Bistricioara, (cu sub-afluentil siH) Duraul, Rapclunc, Boura-Firtlgl, Izvorul-Alb, Secul, Boului, Izvorul-MunteluT, Dodeni, Hicazul, (cu sub-afluentit), Crivei, Tarcaul (cu sub-aflentil), Oantul, Vadurile, Doamna, Agircia, Cazacul, Petro-Dava, Vinatorl, Calui (cu sub-afluentlr), Iapa (cu

5-1

Digitized by Coogle

13lSTRITA

--~------~--- ----------

42()

sub-afluentlt), Mestacanoasa, Neehritul (eu sub-afluentif), Radiul (eu sub-afluentit), Cotreanta.

Din stinga prlmeste piralele :

Razimul, Galul, Rachltel, Corni, Bostanul, Largului, Rotarului, Hangiul (eu sub-afluentli), Braditelul , Scaitul- Buhalnitef , Drutului, Potoci, Botosul, Pingara~i, Pingiriciorul, Bistrlta, Borzogheanul, Iordanul, Cuejdiul (eu sub-afluentil), Cracaul (cu sub-afluentil), Caluiusul (eu afluentif), Orbieul, s. a.

Cursul Blstritef nurnaf in judo N eamtu, este de 125 kil. (din 280 kilometri),

In judo Bacan intra mai la S. de Buhusl, De la Piatra la Bacau pastreaza mai pretutindenT larglmea de 70 m. Adincimea pe aceasta portiune nu e nicaierf mal mica de I 111. sl, in unele locurf, este si de 3 metri. Valea acestui riu cornunlca eu Transilvania prin pasui Tulghes deschis de Bistricioara sl prin pasul Bieazului deschis de riul Bicazul, si cu valea riuluf Moldova, prin soseaua vael Sabasuluf,

Dimitrie Cantemir in eartea sa: «Descrlerea Moldovef» sc exprirna ast-fel : «Bistrlta este atit de repede, in cit surpa cele mal mari pietre din munte sl le duce cu sine» (pag. 7, tom. II).

Pestif care traesc in Bistrita ' sunt: boistenl, blehitf, mrene, denI, zvirlugr, grindele, zgla- I vocI, lipeni, chiscarl si lostrite ; iar in afluentil el, pastravi ~i midhal.: Ultimul soiu de pestf se gase$te rar sl se ascamana la piele si in felul traiului, cu rnantusul de la ses.

Pe Bistrita sunt doua pod uri de fier, unul intre Girleni sl Buhus, lung de 204 metri, cu 4 deschlderl ; altul intre Bacau sl Fintinelele, lung de 201.05 m., tot cu 4 deschidert,

Blstrita, rill, _In plaiul VuIcanul, judo Gorj, Ia nastere de sub muntele Os lea ~i curge de la N.-V. la S.-E., lasind, in partea de V., Gropurile - Boului, mun~iI Boul, Frasinul, Tarnita, Cracul-Lat ~i Muntele-Virfulul si, spre E. rnuntlf Tigvele, Bulzul, Botul-Varaticulul, Botul-Dealului-Lung si Piva. Ese din muntl intre catunele Frincestl si Gureni. Uda in cursul san, pe dreapta: comunele Pestisani ~i Telesti, jar pe stinga : com. Bradiceni; trece apof prin com. ;;0- manesti ~i la catunul Virful, dupa ce se uneste eu jalesiul, se varsa in JiCL Are ca afluentl pe stlnga, piriul Baltisoara sl pe dreapta Borostlna.

Mijloacele de trecere peste acest rill sunt 3 podurf de lemn :

I in Pestisani, in dreptul cornunel Somauesti, al z-lea tot aci, facut cu lemne daruite de proprietarul din localitate si al 3-lea , in dreptul catunuluf Buduhala ..

I Bistrita, rlfl j izvoreste din muntele Briota; curge de la N. catre S. in jud. Vilcea, pana la com. Tornsani ; de aci se Indrepteaza catre S.-E. si se varsa In Olt, pe malul drept, la com. Babcni, catunul Rlioasa, dupa ce a parcurs 0 lungime de 50 kif.

Larglmea medic a apel Bis trita este de 6 metri, adincimea de 50 cm. Iuteala curentului 3 m. Largimea medie a albici este de 25 m. Funclul con-

tine pietris mare pana la Tomsani, iar d'aci la vale, pietrlsul se micsoreaza din ee in ce, astfel ca la com. Babcni e mal

mult nisip.

De la originii si pana la manas- I tirea Bistrita, valea rluluf Bistrita este foarte ingusta si foarte adinca, prezintlnd aspectul unef marl crapaturf ; iar de ad la vale S~ largeste treptat si a-

HlSTRITA

- - - - --~ ------

tinge I kil, la com. Frincestl sl 3 kil, in dreptul comunei Babeni. Valea riuluf Blstrlta este populata :;;i productiva.

Peste riul Blstrita sunt 3 poduri de lemn: Unul la Folestid.j., lung de 25 m., a1tul la Frincesti, lung de 35 m., :;;i altulia Babeni de 45 m.

Blstrita prlmeste 3 afluentl mal principali: riul Horezul, pe dreapta, ~i riurile Otasaul si Costesti, pc stlnga. Acest riu uda cornunele: Tomsani, F olesti-d.ss., Folesti-d.ij., Frincesti, Genunenl si Babeni.

Bistrita, rill Ie], in pI. Ocolul-d.-s., jud, Mehedinti, Se formeaza din izvoarele ce Yin din pad urea Histrltel, curge prin mijlocul eomuriel, punind in miscare 25 morf ale locuitorilor Histriceni si 2 fabricf de faina; apot, dupa ce serveste la udatul gradinelor de zarzavaturi ~i cimpulul, in timp de seceta, se varsa in Dunare,

Bistrita, {,'s, judo Bacau, pI. Bistrita-d-s., pe malul drept al Bistriter, prin comunele Valea-luiIon sl Blagesti.

Bistrita, trup, in partea vestica a orasu'uf Piatra, judo Neamtu ; cuprins intre mahalaua Precista :;;i Prundul-Marater,

Bistrita, tmp de mosie. (Vezl:

Incunjuratoarea - Manastirel -Histrita, mesic, judo Neamtu),

I Bistrita, uale, in pl. Ocolul-d.-s., judo Mehcdintl, pe unde curgc piriul Bistrita, si in care este asezata com. rur. Bistrlta.

Bistrtta, 1lale,jud. Suceava.Neamtu si Bacau, fermata de muntll ce se intind pe ambele rnalurf ale riuluf cu a sa numire. Se intinde de la hotarul judo Suceava, com.

Digitized by Coogle

BISTRITA

-- - --

Galul, in regiunea muntoasa, unde prezinta 0 alternanta de I giturT sl expansiunT. In gituri de multe orI largimea vaef se reduce la largimea albiel rlului ; I iar in expansiuni ea trecc de I I kil. Cele mar principale IAr- I girl ale vAel sunt la Hangul si Bicazul, confluenta Bicazului. La S. de Piatra, valea se largeste si IArgimea sesului Blstrltei variaza intre 3-4 kil., sl, impreuna i cu podisele marginase, trece peste 7 kil. pana la 12 kil.

Cota sesului Bistritel la Han- I gul e 49.1,22 m.; la confluenta Tarcaului 396,35 m.; la Platra 3 16 m.; la Buhus 206, I I m.; la Bacau 161 m.

Sate1e si localitatile izolate, asezate pe cuprinderea sa, in judo N eamtu, sunt:

Popesti, Poiana-FaguluT, Gura-DreptuluI, Savinesti, Ursi, Ga- ' lui, Piriul-Galul, Ruseni, PoianaRachitil, Topoliceni (com. Galul), Stejarul, Busumeni, Frumosui, Dreptul, Rosenl , PolanaTeiului, Polana-Largulur, CuraLargului, Calugareni (com. CalugAreni), Bistricioara (com. Bistricioara), Capul-Dealulul, Rapclunita, Hangul, Boura - Firtigi (com. Hangul), Buhalnita, Strim- I ptura, Izvorul-Alb, I'oenari, Se- I cul-Buhalnitel, ?otoci, Botosul, Chindi, Clrnul-Bistritel, IzvorulMunte1uT (com. Buhalnita), Cirnul, Olteni, Poiana-Carbunarl, Cojujna, Dodeni, Bicazul, Fetesti-Poiana-Capsef (com. Bicazul), Gura-Tarcau, Strirnptura, Straja, Stejarul, Lunca, Pingaraclorul, Petricica (com. Pillg;ira~i), Niteni, Oantul, Preluca, Vadurile, Maliciul (com. Vadurile), Vii~oara, Garata, Tabon, Bitca-Doamnel, Agircia, CazaciT, Chlndia (com. Doamna), Piatra, oras, Petro-Dava, Valeni, VinatoriPietrii (com. Vinatorl-Dumhrava-Rosle), Dumbrava -Ro;;;ic-d.-

j., Savlnesti (COIU. Calul-Iapa), I Roznov, Chintiniciul (com. Roznov), Gura-Mesteacanulut, Balanul (com. Mesteacanul), Ruseni (com. Borlesti), Frunzeni (com. Cindestl}: osebit de acelea carl vin situate mai departe de cursuI riulul, precum: satele Calul, Zanesti, Podoleni, Fauri, Buciulesti, Manloala etc.

Valea Blstrltel cornunica Cll I Transilvania: prin pasul Tulghesulul, deschis de piriul Bistricioara; prin trecatoarea Blca- , zulul, deschisa de piriul cu acecasl numire, ;;i prin diferite poteet de cal ; iar cu valea Moldover: prin gitul Pipirig-Neamtu ; prin soseaua Platra-Neamtu, care tae Cracaul ; prin soseaua Piatra-Bozieni.

Consideratiunl militare. Valea Blstritel, fiind locuita in tot cursul el, constitue 0 buna Iinie de rocada pentru a supreveghia , drurnurlle si potecile, cart Yin de peste fron tiera. Ea are si pretioase defensive. Intr'adevar, Va- I lea-Bistritel formeaza un defileu lung de 100 kil. ~i usor de disputat. Pozitlunlle de oprire se pot cauta in particular, la jonctiunea vaef Bistritef cu soseaua Suhas - Cornul- Luncel, Retragereaar fi asigurata: spre Nearntu, I prin drurnul Gitul-Pipirlg-Nearntu ; pe dealul din fata Bistricioa- ' rei, cu retragerea spre Nearntu prin drurnul Hangul-N eamtu; la Bicaz, sau mal jos imprejurul I l'ietriT, cu retragerca spre Ro- I man prin Bozieni, sau spre Ba- , cM, dupa imprejurarf. Linia Bistriter are insa inconvcnicntul de I a putea fi lntoarsa prin valea I Moldovel ~i a Siretuluf ; cu toate aces tea intr'un caz de atac dinspre aplIs, basinul Blstrltet, prin pasurile sale putin practabile, prin ' lungul sl dificllul defileu, prin caderea sa, in caz de invaziune , la Bacau, prca departe de tara

IilSTRITA·DE.JOS

Romineasca (Valahia), constitue o sectiune de al doilea ordin ~i prin urmare va fi intrebulntata de inamic numai pentru a intoarce in basi nul Trotusulul, care prezinta avantagit1 din pricina comunicatillor mat bune, maT apropiate sl mal numeroase, cit si din aceea ca atacul pe acolo conduce la rezultate maT sigure.

Bistrita-de-] os, piasa, judo Bacali, ast-fel nurnita de la riul Bistrita, care 0 uda, Ea e situata pc valea Bistrltel si a SiretuluI, pan A in zarea dealurilor, ce despart apele aces tor riurf de ale Tazlaulul-Mare si de ale Trotusulul.

Teritoriul plasel se margineste cu riul Siret, de la Holtul pana la gura piriuluf Racacluni, catre comunele Buhociul din pIasa Siretul-d.-s., Tamasi, Gioseni, Racataul sl Pincesti, din pl. Siretuld.-j.; la V. cu com. Nadisa din pl. Tazlaul-d.vs. sl cu cornunele Bosoteul, Sindulenl, Tirgul-Valea-Rea, Dragugestl si Bratila, din pI. Tazlaul-d-j.; la N., cu comuneie Fintinelele, MargineniMunteni si Saucesti, din pI. Bistrita-d.vs.; la S., cu judo Putna si cu comuna Gropile, din pI. Tazlaul-d-j.

Forma sa este a unul dreptunghiu lungulet, care are laturile mid la N. sl S., laturile marl la V. si E., iar virfurile unghiurilor in S. Holtul, S. Secatura, S. Capota, si gura piriuluf Racaciuni.

Riul Bistrita intra intr'aceasta plasa pe la orasul Bacau, pe care lasindu-l pe dreapta, curge de la N. spre S. sl se varsa in Siret mal sus de sat, Galbeni. Slretul intra la satul Holtul si face 0 curba, cu deschizatura spre E., pe toata limita estica a plaset, pana ce ese din judet, spre a curge pe limita judetelor Putna si Tecuclu. Arnbele aceste riurl se incarca, pe malurlle lor

Digitized by Coogle

BISTRITA-DE-JOS

-_----

drepte, cu 0 multlrue de piraie, printre care cele mal insernnate sunt: Birnatul, Negelul, aproape secat, Baltata, Valea-Mare, Cleja , si Racacluni, care curge chiar pe limita plaset sprc judo Putna. Toate aceste piraie se. scurg din dealurile de la limita yes- I tlca. Sunt foarte slabe ridicaturf intre Siret si Bistrita, mal sus : dc confluenta lor.

Clima se aseamana cu a celeI din pI. Blstrlta-d.is., dar in unele locurf este chiar mar blinda si

. vita da strugurf mal dulci ~i Yin mal bun. Pamintul este mal roditor sl in cereale, din pri- , cina revarsarilor dese ale Bistrite! sl ale Siretulul, care dupa ce-sf retrag apelc lor, Iasa bal. toace si girle, precllm ~i un niimol mlastinos.

Dupa vechia sub - impartire, pIasa cu numele acesta sc intindea sl dincolo de malul SiretuluI pana la limita estica a judetulul !;li avea resedinta la Parlncea. Comuncle asczate in aceasta parte a judetului, in numar de 10 :;;i anume: Botesti, Gioseni, Leca, Milesti, Nanesti, Pancesti, Petresti, Racataul, Tamasl si Tirgul·PJrincca, au format pI. Siretul-d.-j.

In aceasta plasa, cornunelc sunt 8 rarnase din vechea plasa, ;;i 5 ce i s'au adaugat din cele desllplte din pIasa Bistrita-d.vs.; : in total decf I 3. Rcsedlnta plasel este In Valea-Seaca.

T. Letca, cu 7 catune : Chisata, Cremenea, Domnita-Maria, Letea, Radomirestl-d .. j., Radomiresti-d.vs., Serbanesti, situate intre riul Blstrita si Siret !;li pc malul drept al Bistritel,

2. RlI~'i, eu 5 sate: Baltata, :

Coteni, Furnicari, Izvoarele, Rusi, situate la S. de Letea si pan a la confluenta celor doua riurl.

3. l/(lCt'jil, com. urb., situata de-a dreapta Blstrltel, mal la N. ,

42'l

si la V. de catu.iele comuneI Letea.

4. OSt'bi/i-Jliir.Ii-i1ulIf, cu 4 sate: Barati, Gheraesti, OsebitiMargineni, Sohcdolul, situate la V. de Bacan.

5. Cii!ugiira-l1Iare, cu satele:

Calugara-Mare si Sohodolul, situate la S.-V. de orasul Bacau.

6. Liusz'-C/i!ugiira, cu 4 sate:

Corhana, Liuzi, Ncgelul si Osebiti , situate Ia S. de cornuna precedents.

7. Deallll-l{oll, cu 8 sate: Birzulesti, Coman, Dealul-Nou, Gaidarin, lazul, Pietriclca, Sarata !;li Talpa, situate la S. ~i S.-V. de precedeuta cornuna.

8. Va!ea-Seae/l, cu 6 sate: AIbeni, Baltata, Buchila, Floresti, Galaeni ~i Valea-Seaca, resedinta plasef, situate cl'a dreapta Bistritel si la S. de com. Dcalul-Non,

9. I 'a!ea-Jfare, cu 5 sate:

Costita, Valea-Draga, Valea-d.-j., ' Valea-Marc si Valea-d.vs., situate d'a dreapta Bistritef la S. de comuna precedenta.

10. Faraoau i, cu un singur cat., Faraoani, situat la S. de comuna precedenta,

I I. Cleja, cu 3 sate: Cleja, Somusca si Valea-Rea, situate la S. de comuna preccdenta.

12. RiiCt'icilllli, CU 4 sate: GI~teni, Racaciuni, Satul-Nou ~i Teiusul, situate cl'a dreapta Bistrite] si pe pirlul Racaciuni.

13. FZlIldltl-Rd({'jcilllli, cu 4 sate: Ciocani, Curmatura, Fundul-Racacluni :;;i Gistenl, situate la V. de eomuna precedenta, in cursul superior al plriulul Racaciuni.

In Valea-Mare este rescdinta judecatorief de pace, pentru toata piasa, afara de comunele Letea, Rusi ~i Osebiti-Marglncnl, care tin de eea din orasul Bacau.

Comunicatia cu orasul Bacau sl plasilc megicse, se face prin urrnatoarele drumurl:

BTSTRITA-DE-JOS

- -- - - -

I. Calea ferata Bacau-Adjud, care pleaca din orasul Bacau spre S., talnd toate comunele inslrate pe malul drept al Bistritef si al SiretuIuI. Aceasta linie are statiunf Ia Valea-Seaca, Faraoani (hal til) ~i Racaclunl, de unde Intra in judo Putna.

2. Soseaua nationala, care de la Bacau se coboara paralel cu calea ferata, tot pe malul drept al Siretului, si intra In judo megie~ de la S., la satul Racaclunt.

3. Calea judeteana, care pleaca din Bacau, strabate comunele Letea si Rusi ~i apof trece Siretul, de unde patrunde in pI. Siretul-d.-j. !;li duce la TirgulParlncea.

4. Calea nationala, ce pleaca din Bacau sl duce prin Calugara-l\'lare, Ia Onesti,

5. Calea judeteana, care din Bacau intra numaT decit in pI. Blstrita-d-s., pe la MargineniMunteni ~i duce la Moinesti si Tirgul-Ocna.

Afara de aeeste cilI mal sunt cele veclnale-cornunale, care despart lntre ele satele din aceasta plasa,

Numarul caselor din sate, irnpreuna cu ale orasulul Bacau, atinge eifra de 8333, printre care 105 circiurne.

Populatiunea rur. este de 5327 capf de familie, cu 20095 sufl.; iar cea urbana de 391 1 capf de familie, eu 12675 suflete. Total 9238 capI de familie, cu 32776 suflete.

Dupa nationalitate $i profesiune, ea se imparte :

Populatiunea rur. in: 7276 Romini, 433 EYreT, 12387 Unguri, 73 ArmenI; 9818 agricultorT, 39 meseriasl, 77 comerciantl, 72 profesiunf libere, 1074 muncitorI ;;i 257 servitorI. Populatiunea urbana: 5 1 10 Rominl, 6 122 EYreI, 485 UngurI, 560 Germani, 2 I 8 Armeni, 33 GrecI;

Digitized by Coogle

___ 4_20 ~~TRITA-m:-~l~_

a) Paminturile de cultura in cereale, legume, flnete !;ii livezi, all 0 intindere de 11231.16 hect., din aproximativ 31560.67 hect. teritoriul intreg al plasel.

Padurlle ocupa a suprafata de 10309 hect.

Viile ocupa 177.304 hect., care all dat, in 1891, 32465.08 hectolitri Yin alb si 305.83 hect. vin negru ; dupa controalele divizief filoxerice, viea lucratoare are 0 intindere de 1628 hect. • sl cea nelucratoare de 64 ~/t hect.

La 1891, s'a produs 399.64 hectolitri rachiu si 28 hectolitri

• " I

~U1Ca. I

b) Animale sunt: vite cor- I flute 10128, cal 1751, porer'l

6 - I

5394, capre 115 , 01 9023, a- I

partinlnd aproximativ la 450 I proprlctart, !;'i care all dat, la I 1891, lina tig-ae 518 kil., tur- I cana 4767 kil., mita 148 kil. si tina arnestecata 11576 kil.

Stupi de albine, la 1891, s'au num.irat 597, care au dat micre 1515.93 kilogr. si ceara 405.98 kllogr,

Budgetul comunelor din piasa era in 1891-<)2 de 81287.77 lei la veniturf si de 41720.81 lei la cheltueli.

299 agricultori, 604 meserlasl,

5 Industrlast, 604 comerclantl, 6<)0 profesiuni libere, 42 I muneitori si 964 servltorl. Totalul populatiunilor, dupa nationa litate, este: 12386 Rominl,6555 Evrei, 12872 Ungurl, 560 GermanI, 291 ArmenI ~i 33 GrecI; iar dupa profesiunI: lOll 8 agricultorf, 643 meserlasl, 5 industriasi, 681 comerclantr, 762 pro· fesiunT libere sl 1495 muncitorJ. I

~tiu carte la sate 405 barbatf ~i 88 fernei ; nu ~tiu carte 8719 barbatl ~i 9030 fernei ; la oras !;'tiu carte 2861 barbatl si 1706 femei, nu ~till carte 4000 h;lrbatt sl 4194 femei. Totalul celor, cari stiu carte sunt de 3266 I

I barbatf si 1706 femeT, iar celor I

carf nu !;itiu earte: 12719 bar- I batt sl 13224 femel.

ContribuabilT sunt 4367; improprletaritl au fast 2380 cu 75 13 falcr si 812 prajini.

Numarul parohlilor este de 9 eu 27 biserid filiale, deservite de 6 preotf si 4 clntaretl ; sunt si 16 blsericl catolicc in cornunele rurale. (Pentru Bacau, vezf descrierea orasulul).

Scoale rurale sunt 9, care, la 1891, ail fost frecuentate de 184 bAe~I si 40 fete. N' au scoale comunele Valea-Mare, Faraoani, I Bistrita-de-Sus, plas/i, judo Ba-

Dealul-Nou, Cleja, Fundul-Raca- call, nurnita ast-fel de la riul

ciuni si Osebiti-Mrtrglnenl, mal Bistrita, care 0 ucla de la N.·V.

to ate locuite de Ungurl. Chiar I la S.·E.; ea cuprindc partca cca

in cazul de se infiinteaza vre-o I mal nordlca a judetuluf.

scoala in acele comune, locui- Teritoriul pla,;,cJ acestia se

tori! UngurT nu vor sa-sr tra- marginc~te la N.: a) eu tcrito-

mita copiT ~i ele se desfiintcaza,' riile com. Coudestl si Silistea

precum s'a intimplat cu cea din din judo Nearntu, printr'o linie

com. Cleja, infiintata in I 8~ 5 care de la Valea-lui-Ion merge

sl desfiintata in 1890, din lipsa in directia estlca, talnd apa Bi-

de elevl. Copiii Uugurt invata stritet, Iinia caet ferate si so-

sa citeasca in limba lor, eu preo- seaua Bacau - Buhusi, pana Ia

tiT catolicl, Letcana ; b) cu teritoriile com.

Din punetul de vedcre al ceo- Galbeni, Neagra sl Poiana-Iu.

nomieT rurale, avem urrnatoa- rascul din jucl. Roman, printr'o '

rele producte in euprinsul a- linie incovoiata, ce taie calea fe-

cestel plasf : rata Bacan-Rornan, soseaua cu

aceeasf destinatie si apoI merge de la Letcana la Serbesti ; la E. se margineste tot cu judo Roman, de care 0 des parte riul Siret, de la Serbesti pana maT sus de Spineni; apol malul sting al Bistritef 0 desparte de com. Bogdanestl sl Prajestl din pl. Siretul-d.-s., de la Spineni la Holtul ; la S. se margineste : a) cu pI. Blstrita-d-j., prlntr'o linie ~ov:iita, care trece de la. Holtul, in dlrectle vestica, intre com. Saucesti si Margineni-Muntenl din aceasta plasa, sl com. Letea, Bacau sl Osebltl - Margineni din piasa vecina, taie apele Siretuluf, soseaua BacanRoman, apoI strabate apa Blstritcl pe Ia. N. de orasul Bacau, trece prin incrucisarea soseler Bacau-Piatra cu Iinia ferata Bac:tu·Roman, apof strabate Iinia ferata Bacau-Piatra, termininduse la Secatura ; b) de aci se margine:;;te cu pI. Tazlaul-d-s., prlntr'o linie care, eu directia tot spre V., trece printre com. Fintinelele, Girleni, Buda ~i Va· lea-lui-Ion din aceasta piasa, ~i com. Luncani, Slobozla-Luncani ~i Basa!;iti din pl. veclna.

Aceasta piasa are forma unuT triung-hilt culcat, eu baza la E., in albia SiretuluI, de la Serbcstl la Holtul ~i eu virful in satul Valea-lui-Ion situat la vestul plasel.

Afara de riul Bistrlta, care 0 uda de la N.-V. spre S.·E., deseriind 0 curba cu concavltatea spre S.-V., piasa mal este udata la E. de Siret, care formeaza chiar limita sl eurge in directia de la N. la 5., descriind un arc de cere, cu convexitateaspre E., in dreptul plasef Siretul-d.vs.

Ultimele ramificarf ale dealurilor ee despart Siretul de Bistrlta, ale carer vilT se apropie foarte mult, faril ea sa se intruneasca alt unde-va de cit nurnaf

Digitized by Google

HISTRITA-DE-SllS

in piasa vecina de la S., se termlna la N. de limita judctului spre Roman. jurnatatea estica ~i partea sud-estica a acestei plast sunt cu totul sese ~i cuprind partea nordica a sesulul SiretuluJ; iar la vestul plasel se afla sesul Blstritel : numai la S. sl S.-E. limita trece chiar prln zarlle dealurilor dintre Bistrlta si Tazlaul-Mare. (V. Bacau.judet, orografie, idrografie si dcscrie- I rea comunelor din aceasta piasa)., ,

Clima este sanatoasa si dulce, aerul tot-cl'a-una premenit, din cauza celor doua ape racoritoarc. Totusi, clima nu-sl pierde caracterul salt continental, fiind ca verile sunt foarte calde si ploile repezr, iar ernile asprc in cit riurile lnghiata de pot fi strabatute eu pieiorul sl eu carul. ' Anotimpurile maf placute si mar lungI, sunt primavara si toamna.

Inainte de noua impartlre administrativa, plasa era sub-impartita in 29 cornune rurale si orasul Bacau, resedinta plaser, Comunele: Dealul-Nou, Calu- i gara-Mare, Liuzl-Calugara, Osebiti-Marglnenl ~i Bacau s'au trecut in pI. Blstrlta-d-j.: comunele : Berbenceni, Bogdanesti, Buhociul, Filipeni, Marast), Obirsia, Odobesti, Otelesti, Prajestl, Sacuieni si Tirgul-Clodurile, adica cu totul I I comune de dincolo de Siret, all format noua piasa Siretul-d.-s.; ~i in fine numai doua : Luncani si Siobozia-Luncani s'au alipit de plasa Tazlaul-d.-s.

Cdc' 12 comune din aceasta piasa coprind 47 catune :

I. J]"rqti, cu 3 sate: Bcresti, Cllmesti si I'adurcni, situata in partea de N. a plaset, la limita spre judetul Roman.

2. :;;crbt}li, eu 2 sate: Bradul sl Serbcsti, situata la E. de cea precedent! pan a in malul drept al Siretului.

430

3 .. ,->pillc1lt~ eu 6 sate: Bogdana, Catalesti, Cotul-Iurascu, I'eletlucl-d.j., l'eletiuci-d.-s. si Spineni, situata pe malul drept al Siretulul, la S. de comuna precedenta,

4. St'iuct'~·ti, cu 4 sate: Dospinesti, Holtul, Podul-de-Fier ~i Saucesti, situata la S. de com. precedenta, pe ambele mal urf ale Siretulul sl in cotul ce el face spre estul plasel.

5. C.:t·UlIlll)\-i, cu 5 sate: Borleanu, Ciumasl, Fagetelul, Iliesul sl Itesti, la S. de comuna Beresti, pana in malul sting al Bistritef.

6. RllCOll11, cu 4 sate: GuraVael, Halmacloaia, Letcana si ! Racova, la V. de com una preeedenta;;i e asezata d'a lungul maluluf sting al Blstritef si la limita plaset spre judetele Roman si Neamtu,

Apol pe malul drept al Blstriter se intind de la V. spre E. eomunele:

7· Valen-lta-Ion, cu 7 sate:

Boita, Cotreanta, Frunzeni, Pascareni, Poiana-NegustoruluT, Tirzieni si Valea-lut-Ion, sltuata Ia V. plasel,

8. J]!iige~·ti, cu I sat: Blagcsti, situata la E. de comuna precedenta,

9. Buda, eu 2 sate: Buda si Slpotele, asezata la E. de eomuna pr ecedenta.

10. Gir/cni, cu 5 sate: Girleui, resedinta plasel, Lespezi, I Paladesti, Raeila si Surina.

r I. Fintinelc]«, cu 5 sate:

Audrlcsesti, Fintinelele, Hemeiusul, Secatura si Trebisul, care se intinde de la S.-E. comunef Girleni pana dincolo de Bistrlta.

12. JI'lrgincni-3hmtelli, cu 3 sate: Gheraesti, l'vlargineni-Munteni si Valea-Budulul, situata la S. de comuna precedenta.

La Glr1eni este resedinta pla;;ei;;i a judecatorier de pace;

BlSTKITA-DE-srs

nurnal Saucesti sl l'vL1rgineniMunteni depind de judecatoria din orasul Bacau.

Aceasta piasa coprinde 12 parohif si II scoale rurale. Comuna Buda nu are scoala.

Pe marginea estica a plasel trec: calea ferata, cu halta Fintinelele si soseaua nationala Bacau-Roman, eu poduri pe Bistrita sl din care se desprinde soseaua Bacau-Birlad, care trece pe la satul Holtul din aceasta piasa, unde se afia podul pe Siret.

Tot de la Bacau patru nde in aceasta piasa calea ferata Bacau-Piatra, cu statia Girleni in aceasta pl., si soseaua nationala cu aceeasf destinatie. Ambele cai au pod urf pe Bistrita intre Girleni si Buhusl (jud. Neamtu),

La Margtnenl-Muntenf, trece soseaua Bacau-Tirgul-Ocna, pc la sudul plasel,

Afara de aceste cai, sunt cele vecinale si comunale, care leaga diferitele comune ale acestei pia:;;!, formind sleahurl lungl.

Toate satele din aceasta plasa ail aproximativ 3358 case de locuit, printre care 83 circiume.

Populatia, care e de 17366 suflete, cu 4422 famllil, se irnparte, dupa natlonalitate si felul ocupatiunef in modul urrnator : 14393 Rominl, 468 EvreJ, 2433 Unguri, 73 Germant, 9 ArmenT ~i Greci; 7503 agricultorI, 190 meseriasl, 5 lndustriast, I 15 comerciantl, 231 profesiunT Iibere, 355 muncitort, 297 servitori.

$tiu carte 8 I 5 barbatl si I 18 femei.

Contribuabili sunt 3480. Budgetul comunelor din aceasta pI. era in 1891-92 de 94924.12 lei Ia venituri sl de 46354.31 lei la cheltuelt.

Numarul parohiilor este de 12, cu 39 biserici fillale, deser-

Digitized by Google

BISTR I TA-DF.-SUS

vite de 22 preotl ~i 38 cintarett, Biserlcl catolice sunt 4, deservite de 4 preoti ~i I clntaret ; e ~i I biserica protestanta,

Scoale ruraIe sunt I I, care in 1891,'92 au fost frecuentate de 236 bae~r si 144 fete.

Paminturlle de cultura sunt I de 10413.00 heet. din 2j259.14, intinderea aproximativa a plasel, Padurile ocupa 0 intindere de

1 1444 hectare.

Ville au 26j.1 5 hect., care, la 1891, ail prod us 3 I 204 hectolitri Yin alb sl 6688 yin negru ; dupa eontroalele divizief filo- I xerice, viile lucratoare sunt de 1871 III hect. sl cele nelucratoare de '181'2 hectare.

In aceasta plasa se aAa 2 velnite (fabrice de spirt), care produe 5820.08 hectol, spirt.

Animale sunt: 9758 vite cor- ' nute, 825 cal, 2603 porcr, 84 eapre ~i j686 ol, carl ail dat in 1891, lina ~igae 5298 kgr., mi\A 65 kgr., iar amestecata 9285 kgr. Stupif de albine, in nurnar de 496, aft dat in 1891, I miere 3036-434 kgr., !?i ccar.i 1022.151 kgr,

Bistrtta-de-Sus, plasd' IIlliti'f. (Y. pIasa de Sus-Mijlocul, judetul Nearntu).

Bistrite! (Manastirea-). sat, la 2 kil. departure de orasul Piatra, judo Neamtu, in cornuna Doamna, pI. Piatra-Muntc1e, asezat pe podisul, ce se intinde in stinga rluluf Bistrita, sub coastele dealurilor Doamnet, carT I se prelungesc catre E. prin grupa dealurilor nurnita a Bistritei ~i apoT a Cozlel.

Terenurile sale prezintii in mare parte forrnatiunea cu sare, eu aceleasi earaetere semnalate in muntelc Cozla, ale carul paturl incllnate spre S.-V., par a fi de 0 grosime colosala ; in rca-

431

Iitate ins;'! nu este asa, ~i faptul se poate explica usor printr' 0 lncretltura deasa a depozitelor !;)i prin ruptura partilor superioare ale cretilor de catre apele I marilor posterioare epocef sallfere.

Populatlunea acestuT sat se urea la 596 suflete, sail 173 familil, intre care una evreiasca. Sunt 288 barbatf si 308 femef ; dintr'acestia 284 sunt necasatoritl, 262 casatoriti, 48 vaduvl, I 2 clivortatf si 2 I nevolnicT. $tiu carte 83 persoane.

Originea acestor locuitori se poate constata din diverse danif $i urice. La 1548, Alexandru- eel-Bun harazcste manastirei Bistrlta 3 I de salase de Tlgani ~i 12 bordee de Tatarf (v. «Arhiva Istorica», T. I, p. 121). I La 1572, Ioan-cel-Curnpllt 111tarcste manastirel Histrlta proprietatea asupra 34 de Tiganf cu femeile si copiii lor, cari erau robf mat de rnult. (<<Arhiva Istorlca», pag. 133; de asemenea «Columna-lur-Traian », 1877, p. 320). Desfiintindu-se robia, cea mai mare parte a rarnas populatle stabilita locului uncle s'au nascut ~i crescut ~i unde aveau amintirT de tinerete si familie.

Locuitorif se ocupa eu agricultura, plutaria ~i cresterea vitelor.

Nurnarul contrib. e de 110. In sat se aAa: 0 bis. deservlta de I preot si I eclesiarh; 0 scoaln cu 1 invatator platit de stat, in care urmeaza So clevl ; rcseclinta autorltatilor cornunalc. La poarta primarie! sc aAa () fintina, cu acopcramint , care dura inscriptia cc posed.i, se vede ca cste facuta de A rhirnandritul Const. Ghenadie, fost superior al mannstlret Bistrlta, in anul 1674.

Numarul vitelor se urea la 510 capetc : 120 boi, 90 vacl,

BISTRITEI-:'.I( Il.DOVF. (MASIVl'L-)

800 oT, 20 cal, 100 rtmatort ~i 100 vite rnicf cornute, Cornunicatiunea cu satele veclnase se face prin soseaua mixta Platra-Prlsacani.

Bistrltel-Moldove (Masivul-). 1JlaSi11 orografic, ce se intinde la Est sl de-alungul muntilor Dorner, Grentlesulul, Ceahlaulul ~i a unei partT din masivul Tarcaului. Clinele acestuf masiv sunt de 0 valoare foarte inegala : dina occidentali1 e foarte repede, din pricina apropicreT crestef de riul Bistrlta sl se terrnina prin cracf scurtf in acest riu ; clina rasariteana sl sudica, mult mal trag:inaL't, se terrnlna prin dealurl, a carora rcliefuri merg descresdnd p:1n:1 in sesul Moldovel, Siretului ~i Blstrltet din jos de Platra,

Linia de despartire a muntiler de dealurile Bistr itcf se poate considera aceia ce uneste localitatile Platra-Secul-Bala ; la Estul acestef lin iT, drumurile se inrnultesc $i pun in comunicatlune, peste dealurf, valle Blstriter ~i ale Moldovef. Din acestea sunt de notat: soseaua Piatra-Roman, prin Bozieni ; poteca culmei Bistrlta, care uneste drumul din valea Ostref cu ace! din valea Cracaulut ; clrumul de Ia Nearntu.In valea Blstrltet, prin Pipirig; si de 130 Neamtu la Hangul, prin Cracaul-Negru.

In privirea geologica, d. Cobilcescu, in calatoriile sale, a observat ca forrnatiunile acestor muntt, inccpind ell cele mal vechf sunt : Cretacee, carT cuprind depozltelc Rossfcklice - Grcziul masiv de Godula :;;i Jam, na, clcpozite cu Exogyra Columba ~i Hlerogltft ; Eocene. carI cuprind Gresiurile de Sztrolka ; Oligocene, carT cuprind depozite menelitice, dcpozite de Bonarowka, Grcsiul de magura;

Digitized by Coogle

BISTRITA-PLOPU~ORUL

Miocene, carl cuprind depozitele salifiere; Pliscene, carf coprind depozitele Sarmatice.

In privirea strategieT militare, muntil Bistritef Moldove, prin panta lor occldentala, string Bistrita intr'un defiled lung si usor de disputat sl of era pozitlunf de flanc pentru a supraveghca cornunicatlunea acestef vaT, sail a anfila debuseurile vail or din dreapta Bistrltel, Prin panta lor orientala, mamclonata, brazdata de vai si comunicatiunl, muntil Bistritef of era pozltiunr tactice, carT permit unei apararr bine cuprinsa de misiunca el, a aduce cea mai mare jena descindereT prin valca MoldoveI catre Roman. Drumurile paralele cu valea Cracaului ar permite apararil a se retrage spre Bacau, care ar trebui Intarit pentru a aslgura 0 buna rezistenta a acestei apararI.

Blstrita - Plopusorul , 1110fic, a rnanastiref Bistrita, judo Neamtu, comuna Doamna, piasa Piatra-Muntele. A fost inchinata I Sf. Mormint. Are sat.

Bitan (Piriul-luI-), mic ajlllcllt al Negrtsoaret, in comuna Brosteni, judo Succava,

Bitche~lul, den I, judo Bacalt, pI.

Bistrita-d.j., de pe teritoriul satuluI Faraoani,

BitiI (Plaiul-), ramificatie, din muntele Tatarul-Mare, din judetul Prahova, care culmlneaza la Nord· Est In muntele TatarulMic si muntele MAllia; el ocazioneaza curmatura piriuluf Crasna, din com. Chiojdul, judo Buzau.

Biton, 1n07Jiltl, la 31/2 kiI. spre Sud de s. Dudescu, judo Braila.

Bitina-Pamtntenl.rez, face parte

432

din com. rur. Dragoestl-Bitinele, piasa Mostistea, jud, Ilfov. Este situat la Nord-Est de Bucurestl, linga balta fermata de ValeaCalugareni, In partea de Nord si Sud are dealurf frumoase. La Vest arc pad urea Bltlnelele, Inconj urata de locuri smircoase.

Aci este resedinta prlmarlet. Suprafata totala a satuluf este de 888 heet. Are 0 populatie de 282 locultorl, Rornlni, carf se ocupa eu agricultura si cresterea vitelor.

Proprietarii: General C. Bratianu, Doetorul S. Stefanescu, Vera D. si Stefan Clocirlan, au 900 heet. si locuitorif 188 hectare.

Proprietarii cultiva 488 hect. ; I 15 rarnln sterpe, 40 sunt lzlaz sl 57 padure, LoeuitoriT cultiva tot terenul, rezervind J 2 hectare flnete,

Are 0 biserica cu hramul Sf.

Nieolae, deservita de J preot ~i I cintaret. Este 0 maslna de trcierat cu aburl, I helesteu sl 1 pod statator,

Comerciul se face de 2 circiumari.

Numarul vitelor rnarf e de 317 ~i al celor mid de 750.

S'au stabilit in sat 2 strainl,

Bitina-Ungurenf, sat, face parte din com. rur. Dragoestl-Bltlnele, piasa Mostistea, judo Ilfov, Este situat la Sud de Bltina-Parnlntenl, Iinga balta fermata de Valea - Calugareni. Pamintul este baltos.

Suprafata totala a satului cstc de 418 hectare. Are 0 populatie de 882 locuitori, Rorninr, carl se ocupa eu agricultura ~i crcstcrea vitelor.

Statui are 600 hectare si 10- cuitorii 218 hectare.

Statui cultiva prin arendasif sai 400 hect.; 125 rarnin sterpe, 75 izlaz. LocuitoriI cultlva 198

BIUIUC-CARA-TEPE

hectare, restul il are rezervat pentru izlaz.

Comerciul se face de 2 circiumarT.

N urnarul vitelor marl este de 289 sl al celor mid de 557.

Bitinelefe, piidure, pIasa Mostlstea, judo Ilfov, lInga satul Bitlnelele , inconjcrata de locuri smireoase.

Bitoiului (Fin tina- ), fbltil/li, in valea cu acelast nume, In dreptul satuluf Podoleni, com. Barcea, piasa Birlad, judo Tecuciu.

Bitoiulul (Valea-), vale, judetul Tecucin. (Vezl Adinca).

Biuiuc-Bilar-Dere, uale, in judetul Constanta, piasa Medjidia, pe teritoriul com. rur. Pazarli, sl anume pe acela al catunulul Dorobantul, Este 0 continuare a vael Tasll- Iuc - Dere, merge lntr'o dlrectiune de la Nord - Est catre S. - V., printre dealurile Tuzla-Bair la Vest $i Bilarlar la Est sl dupa un drum de 3 kit. se continua prin valea Tasla-Iuk-Dere, brazdind ast-fel partca sud - vestica a plasef si a comuuel si cea vestica a catunulul, Este taiata de drurnurile, ce merg de la Dorobantul la Chior-Cesrne ~i Ia Tas-Punar,

Biuiuc-Cara-Tepe, denl, in judo Tulcea, piasa Babadag, pe teritoriul comuneI Nalbant, si pe acela al catunulul Trestenic. Este 0 prelungire oricntala a dealului Cogea-Cara-Balr. Se indreapta spre rniaza-zi, avind 0 directiune generala de la N.-V. spre S.-E., brazdind partea de miaza-noapte a pla~el si cea dsariteana a comuneI. Se intinde printre piriul Valea-Carbunarilor, sail piriul Telita, afluent al pirlulut Taita, ~i afluentul sM

Digitized by Coogle

BlUllJC-CART ALlc

Valea-Alceac-Culac-Punar ; lasa I sprc miaza-zl prelungirca numi- : ta dealul Ciuciuc-Cara-Tepe. Are I o inaltlrne de 177 metri. E punct trigonometric de observatie, rangul al j-lea, Prin inaltiruea sa domina asupra satuluf Trestenic ~i asupra Vaef-Carbunarilor. Pc la poalele sale trec drumurile comunale : Trestenic-Frecatei ; Trcstenic-Posta ; TrestenicCataloi. Este acoperit cu finete, I pasunl si putine sernanaturt.

Biuiuc-Cartalic, jn'riI1, in judo Tulcea, pI. Isaccea, pc terito riul comunel Ali-Bei-Chioi, si pc al catunuluf sail Accadin, Izvo- I reste din dealul Eni-OrmangicT epe ; se indreapta sprc rniaza-zl, avind 0 directlune generala de la N.-V. spre S.-E.; brazdeaza partea sudlca a plaset si eea apusana a comunel ; !;'i dupa un curs de 3 kil., f.1cut jurnatate prin padurl ~i jumatate prin 0 vale deschlsa si acoperita eu verdeata, merge de se var- I sa in piriul Accadin, pe drepta, putin eeva maT jos de satul Accadin. Cursul sau este repede, ;;i pe alocurea malurile sale sunt inalte si pictroase.

Biuiuc-Ceral-Ceair, "ilk, in judo Constanta, pI. Medjidia, pe teo ritoriul comunei Chioseler. Este asezata intre dealurile Sari-IncBair la N., ChiorculBair si Mu· ruarlichi-Bair la V., Cuciuc-Cis- I rne-Bair la S. Are forma unci albll, ai direr parett ar fi dealurile sus citate ; com. Chioseler I se afM inchisa in aceasta vale larga sl fertila, ce e mal toata acoperlta cu semanaturi. Are 0 directie de la N. spre S. ~i brazdeaza partea surlica a pla~cI si I cea nordica a comuncl,

Biuiuc - Cogealac - Tepe, tim I, in judo Tulcea, piasa IstruluI,

18.13. lI.rtl. DIcI('N.,. G •• gra"c.

4ii3

pc teritoriul cornunef Cogcalac, care si-a luat numele de la el, si pe acela al catunulul Cogea lac, la hotarul catre com. Tocsof. Este punctul culminant al dealului Cascalac-Bair, ce brazdeaza partea sudica a plascl si a comunel, E asezat la vre-o 5 kil. spre soare-apune de com. Cogealac, Are 0 inaltime de I 194.9 mctri ;;i este punct trigonometric de observatie de ran- I gul r-lu. Prln inaltirnea sa, el domina asupra satelor Cogealac, Tariverde, Tocsof si Sere- ' met, din judo Constanta, nefiind de cit la I 1,2 kil. departe de hotarul dcspartitor intre cele doua I judete.

I Biuiuc-Dere , un alr nume al

111ft'! Enghez, din judo Constan- I tao partea nord-vestlca a plasej I Mangalia, si cea sudica a comuriel Enghez, nume pe care-I poarta intre satele Erebeiler !;'i Biuiuc-Enghez. Aceasta vale este coprinsa intre dealurile Enghcz, la rasarit!,ii Dlchlli-Tasi, la apus. Prin ca merge drurnul Enghez-Ercbciler.

Biuiuc-Dere (Valea-Mare pc roo mineste), uaie, in judo Constanta. partea apusana a plase] Constanta sl a comunef Carol I. Se desface din dealul Bilarlar-Balr ; se indreapta spre miaza-zl, cu o dircctie de la N.-E. spre 5.V., printre dealurile Bilarlar pe dreapta, ~i Paspala-Hair pc stinga; trece prin satul Bilarlar, sau Dorobantul, ;;i se unestc, dupa un drum de 7 kil., Cll valea Tuzlaiub-Dere, spre a forma valea Tortoman.

Biuiuc-Dere, un alt nume al zl,it'! Valvasin-Dere, ce brazdeazii partea suclica a plasel Medjidia sl cea nordica a cornuneI Biulbiul, in judo Constan

mlJIUC·ORMA~-BA IR

tao Se gasc~te sltuata intre dealurile Valvasln-Bair la N. sl Odagi·Bair la S. si e taiata de drumul direct Medjldia-Copadln.

Biuiuc - Iuiuc, mozlil/l, In judo Constanta, partea nordlca a plasel Constanta sl cea centrala a comunei Caraharrnan, pe muchia dealului Gargalie, la 3 1'~ kit. spre S.-E. de catunul I'elctlia. Are J02 m. inaltimc, dominind piriul ~i satul Pelet.la, ~i drumul Peletlia Caraharrnan. E acoperita cu verdeat.t.

Biuiuc-Mezarlic-Bair, deai, in judo Constanta, partea meridicnala a plasel Medjklia si cea r.is.triteana a comunei Cocargea ; se desface din dealul Arta-Burum-Bair ; se intinde spre miaz.i-noapte, intr'o directic gencrala de la S.-E. spre N.-V., printre valle Curt-Culac la rasurit, Diordingi-Orman la miazanoapte, Iai-Cealr la aptls. Are 109 m., dorninind satul Cocargea ~i valle de mal sus. Este taiat de o multime de drumuri, acoperit eu finete ~i semanaturl. La poalele luT se aflii un mare cimitir turcesc.

Biuiuc- Orman - Bair, dea], in j ud Tulcea, piasa Babadag, pe teritoriul comunel Enisala, sl pc acela al celor doua catune ale sale Enisala ~i Visterna. Este o prelungire sudica a dealulul Orta-Bair. Se intlnde spre mlaza-zl, avind 0 directiune gene· rala de la N.-V. spre S.-E., brazdind parte a sud-estica a plaset si pc cca de mlaza-z! a comu net, Se intinde printre piriul Mil-Vel-Alciac si afluentul Satl, valea Cheeliu-Chioi. Pe muchiasa trece hotarul despartltor intre satele Enisala si Visterna, precum si drurnurile comunale Vistern a-] urilovea si Visterna-Can-

bu

Digitized by Coogle

BlUlUC-ORMAN-CULAC 434 BIULBIUL

li-Bugeac. Atinge 0 Inal~ime de 180 metri, dominind asupra piraielor mentionate mai sus. Este acoperit In cea mar mare parte cu padurf frumoase, si nurnal pe la poale se afla ceva finete sl izlazurI, precum sl tufarlsurt ce apartln comunel Canli-Bugeac.

Biuiuc-Orman-Culac, ualc, In judo Constanta, partea sudica a pla~eI Silistra-Noua si cea rasariteana a cornunef Regep-Cuius. Se desface din poalele apusane ale dealuluf Sirnir - 101 - Bair, sl, mergind printre acest deal la N. sl Uzun-Bair la S., se dirige spre apus, numai prin pad urI sl se deschide in valea I Calai git· Regep-Cu ius.

Biuiuc - Osen -Bei - Tepe, ";':1 de deal, in judetul Constanta, partea rasariteana a plaset Hirsova si a comuneI Calf a, pe muchia dealuluI Sulugeac-Bair, la 2 kililometri spre S.-E. de satul Cal fa. Are 243 m. si domina prin inaltimea sa satul Calfa, piriul Topologul, valea Sulugeac-Dere si drumul CalfaDulgerul, La poalele sale sudestice se v.1d si azf ruinele sa- , tului Osen-Bel, azI Silistea.

Biuiuciu, mouii«, In judo Constanta, piasa Sillstra-Noua, pe teritoriul cornunei urbane Cuz- I gun sl anume pe acela al catunuluT s1u Cara-Amat, Este situata p~ una din rarnificatiunile nord-vestice ale dealului MulverAcceuci, in partea r.isarlteana

a plasel 5i cea sud-estica a comuneT, la 2 kil. s;pre S.-E. de satul Cara-Amat. Are 0 inaltirne de 183 m. E punet strategic important, dominind satul CaraAmat, drumurile comunale Urlulce-Cara-Amat ; Ghiol-Punar, Cara-Amat, Urluia-Nastradin , valle Sat-Culac, Cara-Aci-Alcea, i

Cuiu-Culac si DiUdiutliuc-Cucu-1 ciuc-Alceac. Este acoperita numaf cu padurf,

Biulbiul, COlllltlUl rurald, din judo Constanta, plasa Medjidia. E situata In partea central a a judetului, la 36 kil. spre S.-V. de orasul Constanta, capltala districtuluI, si in cea meridionala a plasel, la 16 kil. spre Sud-Est de oraselul Medjidia, resedinta el, intr'o vale ca 0 pilnie, dintre dealurile Culac-Bair si Biul- , biul-Balr.

Se marglneste la miaza-noapte cu com. Alacapi si Medjidia (orasul}; la rniaza-zi cu com. I Osmancea (pI. Mangalia); la E. cu com. Murfatlar (pIasa Constanta) $i Osman-Faci (pl. Mangalia); la V. cu com. MamutCuius si Copadin (pIasa Con- I stanta),

Solul e accidentat de cuI mile :

Medjidia la miaza-noapte si Biulbiulla miaza-zi, Principalele dealuri, cad brazdeaza com., sunt:

Medjidia (111m.) la N.; dealul Tabla-Frantuzeasca (III m.) la N.-V.; dealulOdagi-Bair (127 m.) la N.-V.; dealurile Bel-AsianBair I, Bei-Aslan-Bair II (127 m.) la V.; dealurile Balr-Biul. biul-Chiuciuc (130 m.) la S.-V., Ciobanisa Bair, la S; Mangalia-CulacBair la E.; ChiuciucMurfat (89 m.), Cara-Acic-Bair

( [ 12m.) Endec-Cara-Chioi (12 I 111.) la N.-E.; apoI prin interiorul cornunel (cact eele precedente sunt pe la hotarul eT) avem dealurile: Cara-Chioi- Bair (t 27 m.), Seit-Iurtluc-Murfat (129 m.), Orcen-Mezarlic (133), Oreen-Bair, Sulmee-Patlagan, Chiuciuc-Biulbiul-Bair si Bulue-Bair. Aeeste dealurl sunt acoperite, carl cu finete, carl cu semanaturt, Din distanta In dlstanta, sunt numeroase movile artificlale, printre carl deosebim : Endec - Cara- I

Chioi (I 12 m.) la N.-V., CaraAcic-Alcea (III tn.) la N., Ciatal-Tepe (127 m.) la N.-V., IdresGhermes (I 27 m.), Chiuciuc-Biulbiul-Nord (127 m.) la V., Chiuciuc-Biulbiul-Sud (139 ~.) la S.V., Curt-Baba-Iuc (93 m.), EndecTepe (132 m.), Cara-Tepe (131 m.), prin mijloc sl spre rasarit.

Sunt 287 plugari, carl au 347 pluguri (127 cu boi, 10 cu cal), 1 masina de treerat cu aburl, 1 masina de seman at, 9 masinl de secerat, 6 masinf de batut porumb, 1 13 grape de fier, 221 care si carute (24 cu bol, '97 cu cal), 3 masinl de vinturat, I de' cosit. Sunt 109 puturl (106 prin sate, 3 pe cimp).

Loeuitorii au 13264 eapete de vite,din carl: 571 cai, 1308 boT, 5 bivoli, 16 mag-arT, '1297 01, 31 capre sl 32 porcI.

Sunt 2 morI de vint, Comerciul e activ; se face prin gara M urfatlar, la 14 kil. spre N.-E. sl const1 In import de masinl agricole, manufacturi, bauturi spirtoase sl in export de cereale, vite (bol, oT), lina cu produsele el, brinzeturt, etc.

Budgetul e la venituri de 6230 lef, la cheltuclt de 3590 lei.

CaT de cornunicatie sunt : drumul judetean Mangalia-Medjidia, ce trece prin satele Biulblul-Biuiuc ~i Endec-Cara-Chioi; apoi drumurI vecinale spre satele: Cobadin, Osman-Faci, Osmancca direct, Murfatlar, Alacapi, Cochirleni, Mamut-Cuius, Agemler, etc., unlnd sl catunele Intre ele.

Sunt In comuna 7 geamii cu 7 hogi, 4 In catunul BiulbiulMic, ~i cite una In celc-I-alte catune,

Scoala este una singurii, mixta rurala, in catunul Blulbiul-Mic. Are 10 heet. Cu 1 invatator, 28 elevl inscrisf ('7 bleti si I [ fete). Mal sunt 6 scolt musulmane, pe

Digitized by Coogle

BIULBIUL-RVIUC-JlAIR 485 BlULBIUL-MARE

------------------------------------------------------

lin~ gcarniT, 3 1n catunul Biulbiul-Mic si cite una in cele-Ialte catune.

La 2 kilo spre N.-V. de Chiuciuc-Biulbiulsuntruineleunulsat, Rosian, distrus de mult; la N., pe lInga satul Endec-Cara-Chioi I trece valul mic de parnint, anterior celuT facut de Traian.

Principalele val sunt: Blringl- I Medjidla-Dere sl Ichingi-Medjldia-Dere, la N.-V.; Bluluc-Dere, Scid-Curt-Culac, Odazl-Culac ~i I Bei-Aslan-Culac-Dautlar, la apus; Ciobanisa-Dere, la S.; SarapciDere unita cu Ebe-Chloi-Cealr la S.-E. ; Cara-Suluc-Dere ~i Serpla-Culac, adiacente ale vaef Carasul, la N.-E. Elc au apa numaT prirnavara.

Catunele, carT 0 cOOlplln, sunt I patru: I. Biulbiul-Biuiuc, resedinta, spre S.·E., pc platourile Cular-Bair ~i Hiuluiuc-BlulbiulBair ; 2. Biulblul-Chiuciuc, la 3 kil. spre S.-V. de resedinta, intre dealurile Orcean-Bair la N.-V. I sl Bair-Biulbiul-Chiuciuc la S.-E.; 3. Murfat-Chiuciuc sau TurcMurfat, la 5 kit. spre ::-.T. de re- I sedinta, pe valea Cara-Subec- I dea, intre dealurile ChiuciucMurfat si Endec - Cara - Chioi ; 4 Endec-Cara-Chioi, in partea nordica a cornunel, la 7 kilom. spre N.-V. de rescdinta, pe un cot al dealuluT Cara-Chioi-Bair.

Suprafata sa este de 123 kil. I patratt, sau 12384 hect., din carr: I 75 heet. ocupate de valra satulul, cu 237 case, iar rcstul irnpartlt intre locuitorl, cari au 8863 heet., si statui, cu proprietarif, 3410 hect.

Populatiunea comunei este de 331 famili, eu 1458 suflete, impartlta dupa cum urrneaz.i : dupa sex: 783 barbatl, 675 femei ; dupa starea civila : '803 necasatoritl, 604 casatoritt, 5 I vaduvf ; 52 stiu carte, 1406 nu stiti.

Sunt 1419 cetatent Rorninl,

39 supusl strainl ; 434 crestinl I ortodoxI, 1024 mahometanT; 287 agricultort, 4 comerciantl, 29 avind alte profesiuni.

Sunt 620 improprietaritt, 10 ! neimproprletaritf,

Contribuabllf sunt 320.

Din eele 12348 hect. intin- I derea comuneT sunt: 75 hect. vetrele satelor; 12273 hect. teren productiv, din carJ: 7034 hect. loc cultivabil, 5814 al 10- I cuitorilor !;li 1190 al statuluf cu proprietarif ; 4926 hect. loc neculLivabil, 2736 al locuitorilor sl 1220 al statuluf cu proprle- I tarii; 313 hect. izlaz al locultorilor.

Biulbiul-Buluc-Balr, deal, in I judetul Constanta, partea sudlca I a plrtsel Medjidla, !;li cea cen- I trala a comuneT Biulbiul. Se des- I face din dealul Chiuliuc-Bair. Se I

intlude spre apus, intr'o directie generala de la N.-E. spre S.-V., printre sirul Sulmec-Patlagan la apus si valea Ebe-Chioi-Ceair la I rasarit. Are '42 m. si domina I satul Blulblul-Mare, asezat la poa- I lele sale rasaritene. Este acoperit cu finete si semanaturf,

Biulbiul-Chiuciuc, deal, in judetul Constanta, partea sudica I a plasel Medjldia sl a comuneT Biulbiul. Se des face din dealul Biulblul-Biuiuc. Se intinde spre I miaza-zi, intr'o directie generala I de la S.-E. spre S.-V., printre I valle Nalciac-Dere, la apus, sl I Ebe-Chioi ~i Ciobanul, la rasarlt, I Arc 137 01., dorninind satul Biulblul-Cuciuc asczat la poalcle sale nordice ; e acoperit cu semanaturi.

Biulbiul-Chiuciuc, z,;tj de deal, inalt de 137 01., la 1 kilo spre S. de satul eu acelasl nume, pe care il domina. Este acoperit cu verdeata,

Biulbiul-Chiuciuc, movilit, in judetul Constanta, pI. Medjidia, pe teritoriul comunel urbane Medjidia. Este asezata pe culmea dealuluf Bei-Aslan-Bair, avind 0 inal~ime de 127 metri. E virful eel mal inalt al acestul deal si serveste de punct trigonometric. Este asezat in partea de S. a plaset sl a cornunei si domina valle Dichili-Tasli-Dere sl Bei-Aslan-Culac-Dautlar, precurn sl cat. Rosian sl drumurile, care tree pe Ia sudul sau, ducind de la Rosian la Mamut-Culusu, $i de Ia Rosian la Moleeova.

I Biulbiul-Chiuciuc, mouild, in judetul Constanta, sudul plasel Medjldia, pe teritoriul comunei rurale BiulbiuI. Este asezata pe culmea dealuluf Bair - BiulbiulChiuciuc. Are 0 inaltime de 130 rnetri sl serveste ca punct tri-

gonometric de a II-a categorie. Prin inaltlrnea sa domina cornunele rurale Chiueiuc-Biulbiul \ii Copadin, precum si vale a Nalciac-Dere sl dealul Copadin. Pe la nord-vestul sau trece drumul Copadin-Ciucluc-Biulbiul, pe la

S. trece drumul Copadin-ElibeChioi si pe la rasarlt drumul Chiuciuc-Biulblul - Ciobanisa- A-

gemler.

Biulbiul-Mare, sat, in judo Constanta, pl. Medjldla, catunul de resedinta al cornunef Biulblul, Este situat in partea sudica a plasel, sl cea sud-estica a comuriel, pe valea Serpla-Culac. E inchis, la N. de dealul CulacBair, la V. de dealul BiulbiulBiuiuc, si la S. de dealul EbeChioi-Balr. E sat adunat, insa mie, cu casele nu toemai bine zidite. Are 0 suprafata de 2710 hect., din care 26 heet. oeupate de vatra satului, cu 46 case sl gradinele locuitorilor. Populatia este de 80 familiI, eu 36

Digitized by Coogle

BlULBIllL-MIC

suflete, mal totl Turcl, ocupindu-se eu pastoritul si agrieultura. De la el pleaca 0 multirne de drum uri la satele inveeinate. La 21l~ kil. spre N.-E. de el, se vad ruinele Valuluj-lut-Traian.

Biulbiul-Mic, sat, in judo Con- i stanta, pI. Medjldia, catunul eomuneT Biulbiul, asezat in partea merdionala a plasef :;;i eea sudvestica a eomuneT, la 3 kil. sprc S.-V. de catunul de resedinta, pe sesul Sulmec - Patlagan, ec este inchis la N. de dealul Biulbiul-Biuiuc, la E. de dealul EbeChioi, la S. de dealul BiulbiulChiueiue, si la V. de dealul Oreean-Bair. Este mar marc si mai I bine ingrijlt ca preeedcntuI. Are o suprafata de 3634 hect., din carl 26 hect, oeupate de gradinele loeuitorilor :;;i vatra satulul, cu 1 [9 casco Populatia este de 155 famllii, eu 683 suflete, in majoritate Turd :;;i Tatart, carl se ocupa eu crestcrea vitelor.

Bivolari, com. rur., judo Iasi, in capatul de N. al plaset Turia, I in marginea de S. a judo Boto- I sanf, situata pe valea Prutului I si intlnzindu-se de la N. sprc S., parale] eu riul Prut, Terenul ! s[ul se rldica treptat spre partea de V., si e acoperit de la- I nurl, ogoare si imasc, iar in partea de E. pe scs pana in I marginea riului Prut sunt: finetele, padurile si satele, Pam in- I tul produce tot soiul de eereale; I vii si livezf sunt foarte putine.

Comuna este fermata din satele: Bivolari (tirgu:;;or), Bivolari (sat), Buruenesti, Solonetul, Chiliencsti, Tabara - Manastirel, Cornul-Negru si Badarai.

Are 0 populatle de 821 fam. I sau 2873 loe., din carl peste 1000 sunt Evrci. Rominif se 0- cupa cu agrlcultura ~i cresterea

436

vitelor. In com. se afla: cincl bis., deservite de 3 preotl, 5 cintarett :;;i 3 eclesiarcl; trel scolf eu 3 invJ.~'ltorT :;;i 0 invatatoare, si eu o popu lati e scolara de [48 elevi, 1 15 baett sl 33 fete.

Prin mijlocul comunel treee soseaua j udeteana Iasl-Botosanl, Budgetul e de I 1858 lei 48 bani la veniturf si 1 181 I lei 72 bani la eheltueli.

Nurnarul vitelor se urea la 8800 capl, din eari: 2596 vite marl eornute, 448 cal, 4744 or, 939 rimatorf :;;i 33 capre.

Bivolari, tilXllfor, judo Iasi, infilntat In 1834. Se afia in partea de S. a com. Bivolari, pl. Turia, situat pe valea sl malul drept al riulul Prut, la 0 departare de 43 kil. de orasul Iasi. Prin mijlocul tirgu~orului trec e soseaua judeteana Iasi-Botosani. Are 0 populatie de 338 familii sau 120610euitorl, dill carf peste 1000 sunt Evrei, ocupinduse, parte eu eomerciul, parte eu meseriile, ea: croitoria, ciobotaria, etc.; parte fac cornerciu ambulant prin satele limitrofe, cumparind : vite, produete, pas[lrT, oua, etc.

Aeest tirgusor estc resedlnta atit a comunel Bivolari, cit si a pla5c1 Turia, Are: 0 biserica, zidita la 1838 de familia Ghiea, si servitii dc 1 preot si 2 cintarett; o scoala de baetf, infiintata in 1865, frecuentata de 83 elevi, eu

2 invatatorf ; 0 scoala de fete, in- I filntata in anul 188 r , frecuentata de 26 eleve. Se mal afla , aid: cancelaria eomuneT, a subprefeetureT, expeditia postala, I cazarrna dorobantilor pentru pa- I za frontierel :;;i un spital judetcan, In margina de E. a tirgusoruluf se afia casa proprietatel, zidire mare si frumoasa,

Nurnarul vitelor e de 2672 capete, din carr: 324 vite marl

BIVOLARI

cornute, 141 cal, 2052 ol, 33 eapre sl 122 rima torr.

Bivolari, sat, in partea de E. a cornunel Dlngeni, pI. Jijia, judo Botosani, pe valea Plr1uluT-Hri~euluT. Are 0 suprafata de 1072 hect., din carr 52 hect, padurc , si 0 populatie de 24 familif, eu 100 suflete, din carT 16 eontribuabilI.

Are 2 iazurl pe Pirlul-HrtteuiuT. In aeest sat se afia 89 vite eornute, 18 cal, 21601, 16 porcl ; 16 stupT.

Bivolari, sat, jud. Iasi, com. Bivolari, pl. Turia, care in veehime se numea Bradul. E situat pe rnalul drept al Prutulul, alaturea ell tirgusorul Bivolari, Are 0 populatie de 129 familii, san 471 locuitorf Rominl, carT se ocupa eu agricultura si cresterea vitel or , iar in tlrnpul ernel eu pescuitul.

Nurnarul vitelor e de 3022 capete, din eari: 837 vite marl eornute, 103 cal, 1667 of si 415 rimatorl.

Bivolari, iocnlitatr, pe rnarglnea Oltuluf in judo Arges, pI. Lovistea, pcndinte de com. rur. Jiblea, aproape de manastirea Cozia, din judo Vilcea. Numirea localit it'I ii vine de acolo, ca aci era mal naiute bivolaria calugarilor de Ia Cozia. AicT s'a descoperit in timpul din urrna un izvor terrnal foarte puternie, de 27J ~i in apropiere de aeest izvor s'a scos la lumina, in vara anului 1887, rulnele unor baT romane de piatra ciopllta si de c.iramizl, intocrnaf eonstruite dupe acelasl plan ea sl baile dezgropate in Italia. In ruinele cladiref s' au gasit numeroase faramaturr de oale si de sticla groasa, preeum si mai multe monede romane de aur, de ar-

Digitized by Coogle

BIVOLARI

4R7

-------------------------- -------------------------

BIVOLUL

gint ~i de bronz, toate anterioare sau contimporane cuceririi I Daciei de RomanI. Apele rnl- ' nerale de la BivolarI au un viitor asigurat, de oare-ce sunt singurele in Rominia, care sa fie termale.

Bivolari, maltata, in com. rur.

Glogova, plaiul Closani, jude- I tul Mehedinti.

Bivolarilor (Valea-), trale, pe I mosia Bivolari, com. Dingeni, I pI. jijia, judo Botosanl ; se in- I tinde spre Sud de satul Bivo- ' lari si e udata de Piriul-Hritcului.

Bivolarul, pisc, comuna Romani, ' pI. Horezul, judo Vilcea,

Bivolas, pt'irllIrl' (vezI Pornirla, padure), com. Pomirla, pI. I'rutul-d.vs., jud, Doroholu,

Bivolas, pidil, ia nastere de pe teritoriul comuneI Hiliseul, pI. Cosula, judetul Dorohotu ; trece ' prin satul Hiliseul-Curt si se varsa in riul jljla.

Bivolarfa, dca], com. Pascanl, judo Suceava.

Bivolaria, poiallli, in pad urea Deleni, com. Deleni, pI. Cosula, I judo Botosani.

Bivolarla, poian-i, in com. l'a~cani, judo Suceava, strabatuta de pirlul Ermolia.

Bivolaria,vad, pe rlul Calmatuiul, la N.-V. com. Putineiul, judo Teleorman ; este punct de hotar , al parninturilor locuitorilor improprietarltl la 1864.

Bivolaria-Ruseasca, pt'idllrt· de I fag sl stejar, in corn. Brosteni, I judo Suceava,

Bivoh\riel (V'alceaua-), vt'ilaa, izvorestc din dealul Baloiul, cornuna Surpatele, pI. Oltul-d.ss., jud. Vilcea, si, dupa ce se im- I preuna cu Valea-Sucetulul, in : dreptul laculuf Vetelul, se varsa in riul Otasaul, cam in mijlocul cornunef Surpatele.

Bivolile, com. rur., in partea de N.-E. a plaset Prutul-d.-j., judo I Dorohoiu. La 23 kil. de Saveni, I resedinta plasilor Baseul 5i Prutul-d.-j. !;li la 45 kil. de Doro- I hoiu. Este fermata din satele I Blvolul-Mare si Blvolul-Mic, Are: I 360 familii, cu 1262 suflete; I bi- : serica eu I preot, 2 cintaretl si I I palarnar ; I scoala cu I inva~ator frecuentata de 32 elevi ; I 797 hect. 66 ariI pamint al loc.; I 3948 hect. 8 I ariJ cimp ; 8 iazurI ~i 4 pog. vie.

Budgetul com. in 1889 -<)0

a fost de leI 3 I 20, bani 40 la veniturI ~i de lei 3043, banI 40 la chcItuelI; iar in 18)0-;>1 de lei 2922 la veniturf !;li de lei I 2878 la cheltuell,

Vite marl cornute sunt 860, oI 1600, cal 280, porci 230 sl I stupl 210.

Bivolilor [Lacul-), lac, in com. ' ~i cat, Laposul, judo Buzan. Are multa trestie si tlperig.

lescu are 175 hect. arabile, 14 heet. padure!;li 15 hect. lzlaz sl flnete, Statui poseda 500 hect. arabile, 300 hect. padure sl 20 heet. livezf ~i finete, Din mosia statuluf s'a vindut 0 parte IQcuitorilor in loturf. In padurea Blvolita se gas esc lemne de stejarica, ulm, artar si altele.

Viile din comuna sunt in intindere de 291;t hect. Solul este negru-vegetal si foarte priincios agriculturel.

Populatiunea eomunei dimpreuna eu a catunuluf este de 558 suflete, din carl 177 capi de familie si J 36 contribuabill.

Numarul vitelor din comuna si catun este de 1772 capete, din cari 385 vite corn ute marl, 98 cal, I 183 01 si 105 porcl.

Budgetul comunet este de 3 (20 lel, 20 bani la vcniturf si 2257 lei, 75 banf la eheltueli.

Are 0 scoala la care urrneaza 17 elevl; 0 blserica servita de un preot, un cintaret si un paracllser,

Se lcaga cu com. Orbeascad.-j., eu com. Calinesti !;li cu cat. Cetatea prin sosele vecinale.

Proprietatea statuluf a fost a manastlref Caldarusani, Cat. Marita poarta sl nurnirea de Afumatl,

In apropiere de comuna, spre N., este 0 mlguriL inalta de 7 m. sl larga de 50 m., numita Magura-Iur-Teadi..

Bivolita, COin. rur., in pl. Trrgu- I lui pc valea Ciinelul, judo Te- I leorman ; are un catun Marlta, ' Se invecineste la N. cu com. Virtoapele, la S., si in foarte mica apropiere, cu c.itunul Ste- , fane sti, al cornunef Antonesti, la Est cu hotarul com. Orbeasca- , Bivolul, deal, judo Iasi, in com.

d.-j. si la Vest cu catunul Ce- I Buznea, pl. Cirllgatura , numit

tatea al com. Antonestl, ast-fel, fiind-ca pe el a existat

Suprafata comuneI, dimpreuna 0 velnita, in care se intretineau

cu a mosillor aflate pc dinsa, multi bivolI. Acest deal este

este de 1700 hect. Mosia cu I scurt ~i se intinde din hotarul

accra)! nume apartlne mal mul-, judctului Roman, pana printre

tor proprietarf : D-I C. Butcu- I dealurile Scaiul si Prosia.

Bivolita, loc isolat, pI. Znagovul, judo Ilfov, intre satele Gulia ~i Camarasul.

Digitized by Coogle

BIV0LTTT.

4RR

Bivolul, girlii, in judo Tulcea, pi.

Sulina, pe teritoriul comunei urhane Sulina, in partea de rasarit a plaset ~i de mijloc a co- i munel ; serva de scurgere unul mic lac (6 hectare) de pe rnalui maref in girla Imputita ; are o lungime de 4 kil. si curge numal prin stuf.

Bivolul, movilli marl', judo Braila, la marginea de Vest a satului Surdila-Gaiseanca, !lnga calea ferata Fauref-Fetcsti,

Bivolul-Dalia, //l1111 tc, judo Su- I ccava, intre comuncle Malinl, Boroaia si judo Neamtu, avlncl 1534 mctrl cl'asupra nivcluluf marlf,

Bivolul-Mare, ce se numeste ~i Bivclul-Latesculul, sat, pe mosia eu asemenca nurnire, eo- I muna Bivolile, piasa Prutul-de- , j., jucl, Doroholu, asezat pe ambcle laturf ale piriulur Volovatul. Arc 0 populatie de 200 farnilil sl 800 suflete. Asezarilc ~atellilor sunt mal mult bune ; unele ail livezul, altele gradinc. Biserica cu patronul Sf. Mihail ~i Gavrll, servita de J preot,

2 cintarett, 1 palamar , este I mica, de lenin ;;i teucuita ; nu se stie de cinc si cind c fiieuta. Scoala, cu I invatator si 32 eIevl, are u 11 local bun facut de cornuna. Calitatca pamintului cstc mal in total buna, Satenif improprietaritf all 597 hcct., 75 arif ; iar proprietarif mosiel au 2846 hectare, 25 arif cimp, Iazurl, pe intrcaga rnosle, sunt 7. din carf ace! a lul Bolelur cste maf marc, avind 8 hectare 63 arii intindere, cu pcstf frumosl ~i raci hunl, Viea de pc rnosic este de 4 pogoane. ?lraie prlucipale sunt : Volovatul ~i Pusroaia.

Drumuri mal insemnate : acel I

de la Radautl, ce duce prin Mlleanca la Dorohoiu, sl ace! de la Darabani, ce duce prin Putureni la Stefanestl,

Hotarele rnoslef sunt: BivoIut-M;c, Darabani, Paltinisul, 1- vancautl, Horodistea, Radiul !;ii Radauti.

Bivolul-Mic, ce se numeste si Lipan sail Spino ana, sat, judo Dorohoiu, pe mosia Cll aserneIlea' numire, comuna Bivolilc, pIasa Prutul-d.j. Are 160 fam., eu 462 suflete.

Calitatca pamintuluf e mal in totalitatc buna. Satcni! improprietarltf au 197 hect., 25 aril ; proprietarif mosier all 1 [02 hectare, 56 aril, Iaz este unul de mica intindere. Piraiele, ce tree pe mosie, sunt Volovatul si Pustoaia, Drumurr principale : aeel de la Miorcnl la Mileanca, si acel de la Bivolul-Mare la Cotusca,

} Iotarele : Bivolul-Mare, Co~u!;ica ~i Mioreni.

La anul 1649 (7157) Tatarlt Crimulul , intorcindu-se ele la I incursia ce facusera In Polonia, intrara in Moklova si facean stricaciuni. Vasile Lupu Vocla luind cunostinta de aceasta, ordona la capitan! a lua ostirl, a lovl hoardcle t.ltare si a Ie seoate dill tara. Intimpiniud Rominil, pe T;HarT la satul Bratulcni, in Basarabia, incarcati de prazt ;;i robl, IT lovira cu furie pe neasteptatc, tinindu-le calca ~i pe la Lapusua, Ie luara prnzile si-I I alungara elin ~ara. Hanul Cll mirzacit se miniara sl luind involre de la Turci, se intelesera cu Hmil, Hatrnanul Cazacilor, si In 1650 (7158) intrara pe doua locurl in Moldova, raspindind foeul, pr.idarea, robia si rnoartea, ca razbunare. Corpul, ce aplicasc pc la Soroca, coprinse in drumul sau : Iasi, Cirtigatura,

BIVOLU1.-~nC

Hirlaul, Dorohoiul, Suceava, Cernautl si Hotinul, devastind totul, lasind praf in urma sa. In asa grele imprejurarl, multe case boerestf s'au prapadit, cind luara pe jupineasa Stolnicului Miron Ciogolea si pc Stefan Murgulet, pamintean vestit al Cernautulul, unde au si pierit. (<<Letop.» tom. I, pag. 313 si 323).

La [670 (7178) Octombrie 15, prin act formal, ocinile din Parhauti !;ii Maratei, cu tot venitul lor, al Marelul Armas Toader Murgulet, din familia ernigrata In Polonia, :;;i a jupinesei lul, s'au [rnp.trtit intre Ionasc Balus Vel-Pircalab si Tudose Dubau Biv-vel-Pircalab. (./\ rho 1st. Rom.» tom. I, pag. 248}.

La 1681 (7189), Duca-Voda, in a ja Domnie la Moldova, ca lacorn cc era, scoase pe tara, marl dar], care Cll grele chinurT, batM si inchlsorf se implineau.

Pentru aceasta, pe Vornicul Toacler Palade, Spatarul Tudose Dubau si Spatarul Chiriac Sturdza, l-au pus in fiare la inehisoare, la Seimcnf, tlnindu-l pana ce au platit darlle ; pe Vistiernlcul Ursachi-cel-Bogat, dezbracat gol, l'a legat de un stilp in ger, pana ee .a dat 250 pungY de bani; pe Vistiernicul Isar ~i pe Vornicul Sipotcanu, dezbracatl goT si unsl cu miere, i-aii tinut legati de stilpi a-T mlnca mustele, pana ce dadur.i banii; pe jupineasa luf Stefan Braescu, a Medelniceruluf Bucium si a Cornisuluf Stamate, murindu-le boeril de asa necazurT suferite, Ie tinea . ziua legate la puscf sl noaptea Ie da la inchisoare pe seama seimenilor, pana ce au platit baniI. In asa grele imprejurarl, all fugit in Polonia spre a sta pana in vrernurf bune : Spatarul DlIhM, Stolnicul Neniuv Medelnicerul Motoc, Arrnasul Dragu-

Digitized by Coogle

BIVOLt:LlJi (LACn.-)

tescu, Logofatul Nlcolaf Murgulet, Medelnicerul Savin si C. Sbierea. ( .. Letop», tom. H,p. 23).

Bivolului (Lacul-), lac, pe teritoriul comunei Saelele, judo Teleorman, la hotaruI mosief cu acelasl nume; se intinde pan a spre mosia Uda-Clocociovul.

BivoIului (Muchia-) san De aluI-Mare, colill/i, in com. Grabicina, judo Buzan, pe hotarul cat. Manesti.

Bizdadelei (Casa-), (Beizadelei), locuill/li i:::oll7!t7, in com. Goidesti, cat. Virlam, judo Buzati, pe maIul sting al riulul Bisca-Rozilci, situata intr'o frumoasa pozltiune. Fosta a lul Costache Ghica, vechiu proprlctar al muntelui l'enteleul.

Bizdadelei (Valea-), (Beizadelei), ualc, In C0111. Gura-Snr.t~iT, jud, Buzan, care desparte rnosiile Brinzeasca, Bengescu si Neuciulesti-Mosnent; incepe din muntelc Ciuhoiul sl se scurge in pir1ul Sarata,

Bizdadelelor (Putul-), (Beizadelelor), lac izola], In comuna Cura-Saratlt, cat. IzvorulDulce, judo Buzan. Are 3 puturt alaturate, situate pe malul sting al v.ici Bizdadeaua.

Bizdina, lac, jud. Dolj, pI. Ocolul, com. Balta-Verde, la E. de satul Balta- Verde. Intr'insul se varsa plr. Circea, unit cu plr. Facaile, Acest lac se scurge In riul Jiul.

Bizighesti, sat, com. Faurci, pl. !

Susita, judetul Putua, situat pc girla din stlnga I'utnel, la 5 kil. spre N.-E. de Faurei.

Are 0 biserica fillala, cu hramul Adormirea.

Scoala nu se afla In sat. Din

4!i9

IO cepit, In virsta de a 0 frecuenta, urrneaza 6 la scoala din Faurei.

Cornunlcatla se face prin sosele vecinale, care leaga satul, la S.-V., de Balta-Rater, la S. de Faurci, peste rlul Putna, si la V., traverslnd linia ferata Foesanl-Adjud sl soseaua nationala, ce leaga Focsani cu nordul Moldovei, de satul Grozesti.

Satul Bizighesti, cu vaduri de moara, pe glrlele Putnel, sl cu viT, apartinea In 1776 lUI Manolache Bogdan, biv-vel l'aharnic,

In 1803, satul apartlnea Vistiernicului Iordache Roset, dupa cum vedem In condica liuzilor f,lcuta pentru Domnul Moruzzi.

Bizirichia, p/itlllrl', la N. cornuneT Gherghlta, pl. Cimpul, judo Prahova.

Biciieni, fost sat, judo Tcleorrnan, la locul unde s'a format In urma orasul Alexandria. Mo~ia pe care se afla situ at satul purta acelasr nume ~i tinea de Mitropolie.

BicIana, uatr, in com. rur. Slasomatul, piasa Dumbrava, judo Mehedlnti.

Btclesul, rom, rur., asczata in partea de mijloc a plascf DUIllbrava, judo Mehedintl, la distanta de 48 kil, de orasul Turnul-Severin. Sltuata parte pe Valea-Hiclesului, ce duce la Albulestl, parte pe Dcalul-Biclesulul, formeazn eornuna cu satul Smadovicioara si mahalalele Branistia ~i Salistimta.

Se margine~te: la E. cu comuncie. Balta~i-d.-s. ~i Alhulestl ; , fa S. cu comunele Corzul si Pctra ; la V. cu com. Podul-Grosulul ; la N. cu com. AdunatlTeiuluT. Este resedinta plasel Dumbrava.

Aceasta comuna are 321 con-

BkuL

tribuabill, din 1855 locuitori, 10- cuind in 441 case. Ocupatiunea locultorilor este agricultura si cresterea vi tel or. Calitatea pamintuluf este buna. Locuitorif poseda 65 plugurl, 126 care cu bol, 16 carute cu cal, 200· stupi. Are: 0 biscrica, deservita de cu un preot ~i dof cintaretf ; 0 scoala cu un invatator, frecuentata de 24 elevf ~i 2 eleve. In com. su nt 5 circiu mf. Budgetul este de 2695 lei la venituri si 2590 lei la cheltucll.. Vite sunt : 756 vite mari cornute, 41 cal, 506 of ~i 720 rimatorf.

Prin aceasta comuna trece soseaua judetana, numlta CulmeaDumbravet, ce porneste din soseaua nationala, in dealul Balota ~i duce In judo Dolj, strab.itind pl. Dumbrava.

Vaile din aceasta cornuna sunt:

Fagetul numit ~i Orasul-Fagctul, Ogasul-de-la Mlncstl sl Matca sail Valea - Hiclesuluf, care estc mai insemnata.

Bicle~ul, dca], acoperit parte cu vii, parte cu padurc ~i parte loc de munca, in com. rur. Biclesul, pl. Dumbrava, judo Mehedlnti.

Bicleaul, tia Ie, ee duee la com. rur. Albulestl si pc care este asczata com. rur. Hiclesul din pl. Durnbrava, jucl. Mehedlnti,

Bicul, numit ~i ~endreni, sat, judo Vasluiu, la E. !;'i la 3 kil. de satul Ipatele, de care se desparte prin dealul HoJciul. Are, impreuna cu satul CiocaBoca, care este alaturca, 1298 hect. $i 0 populatie de 200 familiT, salt 680 suflete.

Locuitoril, se zice, sunt venitf aid din Bucovlna, de la un sat numit Sendrenl.

Vite: 125 vite mart cornute, 400 of, 5 capre, 22 caT, 30 rimatori si 40 stu pT.

Digitized by Coogle

BtcUL

Bieul (Biea-luI-Gherrnan), 10- cltillf/i izola/ii, pl. Sabarul, com. Popestl-Bicul.jud. Ilfov. Aci sunt asa numitele stiivilart'. Rlul Dtmbovita, Ia Bicul, se imparte in trel: 0 parte alimenteaza filtrele, carr indestuleaza conducteIe subterane din Bucuresti, a doua se transmitc prin canal in Ciorogirla sl a trcia trece prin n ucurestl,

Bidilita, sat, numit ~i Crivesti, pe mosia cu acelasf nurne, din com. Lespezile, pl. Siretul-d.vs., judo Suceava. Este strabatut de piriul de la care si-a luat numcle. Numara 103 case, populate cu 109 capf de familie, san 453 suflete, din carr 227 barbatf sl 226 femeT. Din acestia sunt 15 strainl, Contribuabili sunt 110. Vatra satuluf ocupa suprafata de 13 faler, 75 prajlnl, Parte din mosie e proprietatea statuluT si parte aD-lor C. Gheorghiadi, Gr. Andrei si E. Vlahu. Are intindere de 590 falcf, din carf 362 cultivabile, 60 padure, I 20 flnet si restul loc nefolositor. Improprietarltt sunt 14 fruntasl, 10 mijlocasf sl 10 codasl, stapinind 120 falcr, Are: o biserlca, eu patronul Sf. V oevozf, zidita la 1341, servita fiin d de un preot si un cintaret ; 0 scoala rurala mixta, eu un Illv,1- ~at()r platlt de cornuna sl frecuentata de 30 scolari. Scoala e irnproprietarlta cu 5 heet., date de arendasul mosief statuluT.

La 1803 : «Argati Borsoael ot Crivesti nurnarau 4 liuzl, platind bir 48 lel pe an, la carl se rnaf adaogau 65 Iiuzf, platind 1076 lei bir anual, eel de pe Hirtoapele a manastirel Probota». (<<Vrkariui», de T. Codrescu, VII, p. 247).

Bidjlita, ptrZz/, in com. Lespezilc, judo Suceava. Izvoreste din pa

440

durea Vladnlcul ; curge sub numele de Piriul-Raculut panll la moara lul Gr. Andrei, de uncle ia numirea de Piriul-Moaret, continua cu acest nume pana in satul Bldllita, de unde trece pc sub 0 bitculita, de la care sc credc ca si-a luat numcle, pe care-l da si satului. Dupa un curs de 4 kilom, se varsa In Siret, Ia locul nurnit Coasta-Mare. Are de afluent, din dreapta, Gherghina si Piriul-Velniter, iar din stinga PiriuI-Chilier.

Bldi'lita, ses, al piriuluf eu acest nurne, acoperit cu padure !;'i finet, judo Suce ava. Latimea sa variaza intre 300-400 m.

Bll (Virful-Iui-), 111 1111 ft' marc, gol sl pietros, lntre com. Coltl !,ii Panataul, judo Buzau.

Biidea, sno-dioici«, a cat. Ru ;;iavatul, com. Rusiavatul, judo Buzau.

Biidea, icuor, in com. Ruslavatul, judo Buzan; ese din muntele Biidea sl da in valea Rusiavatul. Are putina pucioasa.

Biidea, ill/mit', in com. Rusiavatul, judo Buzau, pe malul sting al riului Buzan, acoperlt de padure. Pc coastele sale de N.-E., In 1821, a fost 0 cr incena lupta intre Turd ~i Eterlstt, Intr'o gu~a a sa e situat schitul Cirnul. Putin mar spre N.-V. arc un drum s.ipat in piatra, care duce in com. Panutaul !;'i pc care tradltia il atribue Doarnnef N caga,

Biilor (Dealul-), CO/illl'j, in com.

Panataul, cat. Valea - Fintinel, judo Buzan, fermata din stinci acoperite de tufaris.

Bijul, girlii, izvoreste din DealulTurculut; uda com. Bajestl, pl.

lllLCA

Riurile, in judo Muscel, in partea de N. ~i se vars.i in riul Bratia, pe ~annul drept.

Bijul, gzrlii, ucla partea de V. a comuuef Golesti, plasa Riur ile, judo Musccl. Izvoreste din Piscul-Strolsor, acceasi cornuna, si~r continua drumul prin com. Balilestl.

Bilblitoarea, ici-or, In cornuna Chlojdul-din-Bisca, judo Buzau ; esc din munte Pitica si da in izvorul Bilbiitoarea-Mare.

Bllbiitoarea-Mare, isuor, in cornuua Chlojdul- din - Blsca judo Buzau ; ese din muntele I'itica, uda in zigzagurT una din cele : mal rornantice poiene si, dupa ce se uneste cu BilbiitoarcaMica sl izvorul Pacurita, se varsa in izvorul Pacura, in apropiere de punctul Gaura-Zmeulut.

Bilea, COlli. rur., In pIasa Racaciuni, judetul Putna, situata pe piriul cu acelasl nume, la 0 distanta de 18 kil. de sub-prefectura plase] Adjudul - NoG sl la 62 kil. de capitala judetulul,

Marginele acestef com. sunt : la S.-E. Cotofanesti, la E. Cornatelul, la N. Borsani, la V. comuna Caiutul, din judo Bacau, de care 0 desparte dealul Bilca.

Cornuna Bilca n'are nicl un catun alipit.

Populatiunea comuuel, dupa recensamintul din IS )J, este de 139 capt de familie, cu 568 suflete, din carl : 284 barbatf sl 284 femeT. Accasta populatiune se impartea ast-fel:

Dupa starea civila : 282 neinsuratl, din carr: 144 barbatf si 138 femel ; 270 insuratl ; 16 vaduvl, din carr: 5 barbatl si 1 I femef.

Dupa natioualitate : 56i Romini si 1 Ungur.

Digitized by Coogle

nlLCA

441

~--_--~---

)

Dupa religie: 567 crestinl-ortodoxi si 1 catolic.

Dupa felul ocupadunel : 164 agricultorI, 2 meserlasl, 2 comerclantl si 5 profesiunT libere. ~tiil carte 12 persoane, I I barbatl sl I femee.

Case de locuit sunt 148.

In cornuna e 0 biserica parohlala, cu hramul Sf. Nicolae, pentru intretinerea careia comuna cheltueste 440 lei pe an. '

Scoala nu se afla in comuna, de sl sunt J02 cop il, 45 baett si 57 fete, in vlrsta de a 0 frecuenta. Din acestla 19, 17 bae~I si 2 fete. urrneaza la scoalele din comunele invecinate.

Comuna numara 118 contribuabilf, adica I la 4.8 I Iocuitori. In anul 1886 eran J09 contribultorf, jar in 1869 erau 117.

Budgetul comunet pe anul financiar !893-94 era la veniturI 2957 ter, 58 bani. si la cheltueli de 2956 leI, 57 banI.

In 1868-69 era la veniturI de 1750 lei; iar in 1885-1886 era la veniturI, 3396 leI ~i la cheltuelI 3396 lei.

Teritoriul comuneI Bilca, cea mal mare parte arabil, este mar cu seama favorabll culturei porumbului.

Livezi de pomi roditorI acopera 0 parte insemnata din teritoriul eI.

N umarul cultivatorilor a fost in 1893 de 134.

EI poseda : 20 pluguri de lemn, 47 pluguri de fier ~i 3 grape de fier.

Vitele aflate pe teritoriul comuneI sunt, dupa ultima numeratoare 495 capete, din carl: 164 bol, 193 yael, 120 cal ~i 18 porci.

In anul 1893, 116 stupi de albine ail produs 21 kgr. miere sl I I kgr. ceara.

Viile au prod us 726 hectol., in valoare de lel 10890.

In com una sunt 8 fierarif, I casarle, 5 pescarit, 3 morf de apa, 2 bacanll, II clrciume ~i I un debit de tutun.

B11ciurl periodice se fac la 29 Iunie. 29 August, 8 Septembrie : si 8 Noembrie.

Cornunicatia in comuna se face prin soseaua comunala, care pleaca din Adjud, mergind spre Nord-Vestul judetulul. In apropiere trece linia ferata AdjudTirgul-Ocna.

Bilea, statie de drum de fier, judetul Putna, piasa Racaciunl, comuna Bilca, pe linia AdjudT.- Ocna, pusa in circulatie la 22 Iunie 1884. Se afla intre statlunile Urechesti, 8.5 kil. sl CAiutul, 5.8 kiI.

Inaltimea d'asupra nivelulul mari! e de 144.16 m. Venitul acestei statii, pt: anul 1896, a fost de 154605 leI si 95 .banl,

Bilea, deal, judo Bacau, pl. Trotusul, situat d'a dreapta CaiutuIul-Mare, din com. Calutul,

enea, deal, pe teritoriul cornunel cu acelasl nume, piasa Racaciunl, judo Putna. Situat pe hotarul de V. al comunei, dealui acesta 0 desparte de com. Caiutul, din judetul Bacau.

Bilea, piria, ce traverseaza comunele Bilca ~i Cotofanesti, pl. Racaciuni, judo Putna, Izvoreste din Groplle-Budaiulut sl din izvoarele de pe apa Tulbure ~i se varsa in Trotus.

Acest piriu pune in mlscare 6 mort, din carl 3 in Bilca si 3 in Cotofanesti.

Bflea, parolue, fermata din comunele Bilca si Cotofanesti, din piasa Racaciuni, judo Putna, avind 2 biserici: una parohiala, cu hramul Sf. Nicolae, in Bilca ;

BILCULUI (DEALUL-)

~~~~~_ ---- ----_-- --

alta filiala, cu hramul Sf. Gheorghe, in Cotofanestl.

Bilea - Bors ani, j u:1. Pu tna, (Vezf Bilca-Paunestl).

Bllca- Paunesti, 1It'1fie a statului, pe teritoriul comunelor Bilca si Paunestl, jud, Putna. Festa proprietate a manastiret Birnova. Are 0 padure, in intindere de 1840 falcl, impartita in 2 cantoane: I. Bilca - Borsanl, cu 1480 falct si 2. Paunesti, cu 360 falct, Lemnul ce se scoate de aci in mai mare cantitate este fagul, dupa care vine rnesteacanul sl apol stejarul. Mosia a fost arendata, pe periodul 1880- 1885, cu 6600 let anual ; iar pe periodul 1885 -95, cu 4757 lei anua!.

Bileilor (Izvorul-), isuor, vine din com. Chiojdeanca, pI. Podgoria, judo Prahova sl in raionul com. Sal cia, se impreuna cu izvoarele Ciuciurul, Oancea, CiineluI, Pacurel, Stupina-Popei, Burlacul ~i Vulpea sl formeaza girla Salcia.

Bileiul-Ianeului, in judo Vilcea, (V ezi Sutesti),

Btlciulul (Finttna-), jbltintI, judetul Dolj, piasa Balta, com. Gingiova, facuta de locuitorii comuneI, catre anul 1882.

Bilcul, deal, care se Intinde dealungul riulul Arges, spre comuna Prislbeni- ButurugenI, pl. Sabarul, judo Ilfov, la 21/1 kil. departe de acest sat.

Biloul, trup de mosie, nelocuit, pe proprietatea manastlrei Cascioarele, pl. Neajlovul, judo Vlasca.

BUeulul (Dealul), deal, pe rnosla Hirtoapele, com. Lespezile,

00

Digitized by Coogle

llILCVU:I (VALEA-) 442

-------~------------- ---

judo Suceava, parte cultivabil, parte acoperit de padure.

BilculuI (Valea-), vale, la Sud de cat. Ciocanul, comuna Gradinari, plasa Sabarul, in judo Ilfov, care forrneaza un fel de cere. Aceasta vale spre satul Falcoianca se nurneste Salcloarele. Vara seaca si este acoperit:!. de trestie sl rogoz.

Btldana, com. 1"111'., pl. Bolintinul, situatii la sudul judo Dimbovita,

Se rnargineste la E. cu com.

Clocanesti, judo IIfov; la S. cu com. Tartasesti !?i Brezoaia, judo Ilfov; la V. cu com. Brezoaele sl Slobozia-Moara, jud, Dimbovita si la N. cu com. Vlzuresti, judo Dimbovita.

Se cornpune din 2 catune :

Bildana sl Fundata.

Casele ce alcatuesc aceasta comuna sunt asezate pe doua rindurf de-alungul soselef nationale Tlrgovi!?te-Fundata.

Suprafata totala a comunei este de 1500 hect. Are 0 populatie de 748 locuitorl, cari traesc in 2 10 case.

E udata In partea de V. de glrla Ilfovatul, cunoscuta aci sub numele de Moarta si de llfov. Paralel cu aceasta girla sl mal In apropiere de com. curge viroaga nurnita Valceaua-Omulul, care lzvoreste mal sus de com. Billteni, judo Dimbovita, trece prin helesteul Sardarul sl se varsa in girla Ilfovatul mai jos de comuna Brezdea, la confluenta numlta Balcataciul,

In partea de N_-E. a cat. B1Idana este lacul numit Gogu, care in timpurl ploioase i!?i rnareste cantitatea apef printr'o valcea numita Barac, ee-l pune in comunicatie cu glr1a Colentina, de linga Vizuresti.

Resedinta cornunel pana in ,

1896 era in cat. Blldana, iar de atunci s'a mutat in cat. Fundata.

Afara de soseaua nationala Tirgovlste-Fundata, care se impreuna cu soseaua nationala Pitesti-Bucuresti, la esirea din cat. Fundata, comuna mar e strabatuta de soseaua cornunala B1Idana-Brezoaele, incepind de la punctul Mincatura sl avind directia de Ja E. la V.

III comuna e 0 scoala, care s'a infilntar la I Septemare 1896, sl doua biserict : una In cat. Blldana, sub numele de Manastirea-Bildana, cu hramul Adormirea si alta in Fundata cu hramul Izvorul-Tamaduirel. Aceasta blserlca s'a zidit de decedatul proprietar Matei Fundateanu ; ruinindu-se insa, a fost rezidita la 1815 de paharnicul Dumitru Persiceanu, carula i s'a cuvenit proprietatea vistierului Matei Fundateanu, in urma casatoriel ce a contractat cu fiica acestuia, anume Sultana.

Mal tirziu cazind in THiDa a fost rezidita din temelie de Pitarul Nicolae ~i Ispravnicul Ion Prisiceni, termlnindu-se in anul 1845, pe timpul domnief lui George Bibescu, mitropolit fiind Neofit.

Comuna Bildana e situata in regiunea sesuluf si parnintul sau este foarte prielnic agriculturei. Produce cu imbelsugare : griu, orz, ovaz, meiu, rapita, varza, lucerna, cinepa, secara, etc. Porumbul se cultiva pe 0 suprafata de 800 hect.

Din animalele necesarll gospodariel ~i lucrarllor agricole se cresc: boI, vacl, oi, rimatort.

Sunt in cornuna 40 boi, 130 vacJ, 1000 01, 144 rlmatorl sl 180 cal.

Partea de E. a comuneI, pe

o suprafata de 300 hect., este umbrita de padurl, in carl pre-

BtLDANA

----- -- ---- -

domina stejarul, ulmul, frasinul, carpenul, artarul si teiuI.

Locuitoril sunt parte mosneni, parte lmproprletarltt,

Inainte de 18 I 5 aceasta cornuna nu era cunoscuta sub actualul nume, ci sub numele de Mosneanu,

Acest nume si l'a luat de la un mosnean numit Bildan, om destept sl vrednic, care avea mare cinste chiar la V oda Caragea, sl care l'a numit maT mare in sfatul satului. Sub numele de Bildan 11 gllsim ca vechil al mosnenilor in ocolnita mosiilor, facuta la 1820 de Clucerul Preda Saulescu,

Btldana, mdndstire, com. Hildana, pi. Bolintinul, judo Dimbovlta, asta-zl ruinata. In vechime era aci 0 mica blsericuta.

In anul 1827, proprietarul Popa Gheorghe, eclesiarhul bisericer Curtea-Dornneasca din Tirgovi!?te, dupa cum adevereste un vechiu document, in asociatie cu Clucerul Costache Hiotu, au construit actualele chilii, instalind aci, la anul 183 I, 12 calugari~e.

La sfintirea acestel manastirl, spun batrinil' ca a luat parte ~i generalul Klseleff care a inzestrat'o cu doua marT icoane lucrate in margarltar, ce stau in fiin~a !?i azI.

In anul 1834 Popa Gheorghe Eclesiarhul, simtindu-se catre sfirsltul vietef a trecut prin testament mosla sl ingrijirea manastiref fiicef sale Elena, casatorita cu Slugerul Paun Pascal, punindu-le obllgatle, cu afurisenie, sa alba grije de manastire, iar la rindul lor urmasil lor sa faca tot asemenea.

Murind Slugerul Pascal, sotia sa, Elena, a reparat radical rnanastirea, in anul 1861.

Prin testamentul din lulie,

Digitized by Coogle

BtLDA~A

443

BtLTA

1873, Elena Pascal a transmis mosla nepoateI sale, Dina Irina Dr. G. Polizu, cu conditiune sa intretina manastlrea, iar cAlugAritele sA fie inlocuite prin 5 femei batrine mlrene, carora sA Ie procure cele necesare pentru traf,

De Ia 1873-1887 manastirea a fost bine IngrijitA. Murind Doctorul Polizu, ea s'a desfiintat, cact mostenitoril, pentru esirea din indiviziune au vindut mosia, au gonlt calugaritele, dartmlnd ~i chiliiIe lor.

AzT, din impozanta manastlre, n'a ramas de cit rulna. Pe frontispiciul bisericeI se mal poate citi: «S'a ridicat aceasta sflnta biserlca de roblt luI Dumnezeu Clucer Hiotu sl Popa Gheorghe Ecleslarhul biserlcef Domnestf din Tirgoviste si protopop a tot judetul Dimbovita ~i de roaba luf Durnnezen Maria Presbitera, spre slava si cinstea Nascatoarel-de-Durnnezen si a MarelulMucenic Gheorghe si a sfintuluI Nicolae, in zilele puternicului irnparat a toata Rusia Nicolae PavlovicT, fiind Muscalir in tara, prin blagoslovenia P. S. Parlntele Episeop RimnieuluT Klr N eofit, fiind ocirmuitor al sfintei Ml- I tropoliI cu P. S. Parlntele Mi· tropolit Kir Grigore, ee din pizrna boerilor a fost izgonit in tara Muscaleasca, s'a savirsit la leat 1831, Septembre 8».

Blldana, poianii, in comuna BA· jesti, pl. Rlurile, judo Muscel.

Btldani, pisc, com. Popesti, pI.

Cerna-d.vs., judo Vilcea,

Bllhacul, cdtun, al com. CotuICioarei, judo Buzan ; are 2XO loc_ sl 68 case.

tul Buzan, format din maT multe basine, legate intre ele prin viroage. Are mult peste. E 0 continuare din laeul BentuI; se Intinde prin com. Cilibia si Cotul-Cioarel ; se scurge In valea Buzoelul, din judo Braila, com. Vlzlreni,

Btlhacul, masie, in com. CotulCioareT,jud. BuzM, cat, Bilhacul; I are 1200 hect., mare parte arabile, restul lac, stufarls sl , sterp,

Bilhacului (Valea-), vale, aco- I perlta eu stufaris, in com. Cilibia, pe mosia Stubeul, judo Buzau,

BUta, com. rur., judetul Gorj, in plaiul Vulcan, situata la N. comunei Bradiceni si la 16 kil. directiune V. de orasul T.-Jiul. Se eompune din catunele Blita sl Valea-Mare,

Are 0 suprafata de 780 heet., din eari 220 heet. arabile, 148 heet. flnete, 60 hect. izlaz, 92 hect. vii si 200 heet. livezJ de prunl,

VenituI eomunei este de lei I II I, bani 20, iar eheltuelile de lei 990, bani 75·

Are 320 fam., eu 2320 sufl., din cart 250 eontrib. Loc. po· seda : 87 plugurl, 92 care cu bof si vaci, 620 vite marl eornute, 95 cal, 2200 oi, 70 capre si 278 rlma tori.

Prin Bilta trece soseaua comunala, care 0 leaga eu catunele sale, Balta ~i Valea-Mare.

In comuna sunt IO puturl sl I fintina.

Are: I scoala fondata la 1838 ~i frecuentata astazf de 33 copiT, din 36 inscrisl ; 2 bisericI de Iemn, descrvite de 2 preotf si 2 cintaretf,

I Bllhacul (Lacul-Calugartlor), ! BUta, sat, pendinte de comuna

lac, in com. Cotul-Cioarel, jude., rurala Flliasul, pI. jiul-d-s., ju-

detul Dolj, situ at pe pirlul cu acelasl nume, care se varsa in dreapta jiulul, in punctul unde acest riu face 0 cotitura foarte mare pana la satul Cotina. LArgimea Jiului e in acest loc de 85 metri, lar adincimea de 3, 15 metri.

Satul Bilta e asezat la 0 departare de 5400 metri S.-V. de Flllasul, unde e resedinta comunei.

Populatiunea e de 222 fam., eu 760 suflete.

Are 0 biserica parohiala, construlta din lemn, avind hrarnul Sfintif Voevozi, fondata la 1820, de locuitorl ~i deservita de I preot paroh si un clntaret, Biserica poseda 71/~ hectare pamint.

Satul e lipsit de scoala, CopiiJ In virsta d'a 0 frecuenta sunt in nurnar de 82, 38 bAeti ioii 44 fete.

Comunicatia in acest catun se face prin sosele comunale, carT o pun in legatura la N.·V. cu Gura-Motrulul, din judetul Mehedlnti, la S. cu Cotina, iar la N.-E., trecind Jiul peste un pod de lemn, cu Fillasul,

Bilta, cdtun, resedinta comunei Bilta, E situat la E. de catunul Valea-Mare, din plaiul Vul· can, judo Gorj.

Are 0 suprafata cam de 460 hect., din cart 130 hect. arablle, 128 heet. finete, 40 hect. izlaz, 62 hect. vii sl 1 IO hect. livezi de pruni. Produce in terrnen de mijloc 1300 hectolitri porumb, 23 hectolitri fasole, 1260 decaIitri vin, 790 decalitri tulca, 800 kgr. brlnza, 2600 kgr. !ina si 9600 kgr, fin. Parnintul este pu· tin fertll,

Are 0 populatle de 213 familir, din carT 2 familiT Tiganl, 1344 suflete, 163 contribuabilr. Locultorll poseda 52 plugurT,

Digitized by Coogle

BtLTA

444

BtNDAUL

60 care cu boT, 360 vite marl cornute, 54 cal, 1400 oT, 40 capre !;'i 155 rimatorf.

Prin acest catun trece apa Bilta.

Este strabatut de soseaua comunala, ce vine din catunul vecin, Valea-Mare, de la V. spre E., !;'i se leag.1 cu soseaua comu- ' nala Runcul. Spre S. se leaga cu comuna Arcani si Bradiceni prin drumurT ordinare.

In catun sunt 4 puturi.

Are I biserica de lemn, deservita. de I preot!;,i I cintaret.

Bnta, pfrill, izvoreste din Capul- , Obirslel, din com. Bilta, plaiul ! Vulcan, judo Gorj; curge de la N. la S., atingind com. Bradiceni, pe care 0 lasa in dreapta; se varsa in Bistrita, ceva mal sus de satul Telesti.

Bilta, parohit', fermata di n 0 parte a comunel Fillasl si anume din catunele Bilta, Schitul si Racovita, judo Dolj. In aceasta parohie sunt doua bisericl : una. parohiala, in catunul Bilta sl alta, fillala, in catunul Schitul. Ambele biserici sunt deservite dc 2 preotl si 2 cintaretl.

Btlta, pI'rilt, pe teritoriul comuneI rurale Filiasi, pI. Jiul-d.-s., judo Dolj. Uda satul cu acelasl nume sl merge de se varsa in dreapta Jiulur, in punctul unde acest riu face 0 cotitura foarte mare pana la satul Cotina.

Bnta, dpa, judo Dolj, piasa Jiul. d.-s., com. Filiasi, satul Bllta.

Are 0 pozitiune frumoasa, Este constituita din sapte mahalale si anume: Belgeasa, Muscalesti, Durloesti, Surcanl, Fluerari, Popesti si Schiopani, avind peste tot 96 contribuabilI cu 5 IO locuitorf, ce locuesc in I 14 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura si cresterea vitelor. Calitatea pamintuluf e buna, Locuitorii poseda : 21 plugurT, 40 care cu boT, 5 carute cu cal sl 22 stupi. Comuna are o blserica, deservlta de 1 preot si 2 cintaretf ; 0 scoala cu 1 invatator, frecuentata de zo elevt.

Budgetul comunei la venituri de 790 lel si la cheltuelI de 502 lel, Sunt 320 vite marf cornute, 18 cal, 182 of si 190 rimatorr.

Prin aceasta cornuna trece soseaua cornunala Plopi-Blidarul- Biltanel - Strehaia. Dealurile mal principale din aceasta comuna sunt: Cirna, in partea de mlaza-noapte sl Dosul-Mare in partea de mlaza-zl,

Prin Biltanele curge piriul Slatinicul, ce se formeaza din izvoare de pe coprinsul comuneT sl comunelor vecine sl care se varsa in Husnita.

Comuna Biltanele si-a luat numele de la baltlle ce eraii in aceste locurT, inainte de a se incepe cultura pamintulul, S'a format in anul 1806. Pana atunci locuitorii se aflau stabilitf prin conace, pe Valea-Cirnef !;'i Dealul-Cirnel,

Ei au fost adunatf de vistie- I

rul Nicolae Boboc, care si-a construit aci 0 frumoasa cula sl mar pe urrna a facut si 0 biserica de lemn.

Biltanele, com. rur., judo Mehedinti, in piasa Motrul-d.j., la I o distanta de 40 kil. de orasul Turnul-Severin. Este situata pe vale, intre 2 deal uri paralele, I acoperite eu padurl seculare ~i e udata de mai multe izvoare, , Biltanele, pt'idltrt·, in com. rur.

Biltanele, mah ala, jud. Mehedinti, in piasa Oeolul-d.-j.; tine de com. rur. Igiroasa.

Biltanele, piasa Motrul-d.-j., judetul Mehedlnti.

Biltanul, canal, in insula Balta, piasa Ialomita-Balta, com. SteInica, judo Ialomita; pune in comunlcatie lacul Perianul cu lacuI Cobilcic.

Bllvanesti, com. rur., judo Mehedinti, in plaiul Cerna, la distanta de 23 kil. de Turnul-Severin sl situata pe deal. Formeaza cornuna cu catunul CaIinesti, avind 123 contribuabilI, din 784 locuitori, locuind in 132 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura si mar cu seama cresterea vitelor. EI poseda 17 pluguri, 36 care cu boI, 2 carute cu cal sl 201 stupI. Budgetul este la veniturI de 1613 Iel si la cheltuelI de 730 lei. Sunt 216 vite marl corn ute, 7 car, 60 ol, 140 rlmatorl sl 140 capre,

Btncaci, vale, jud. Dolj, piasa Amaradia, com. Negoesti, taiata de-a curmezlsul de hotarul de N. al comuneI Negoestl, catre com. Bradesti, din pl. JiuI-d.-s.

Blndaul, mic lac, in com. Padina, judo Buzan, care mal inainte se trecea cu luntrea sl avea malurl foarte nisipoase.

I Bindaul, tnovilii insemnata, in ('0-

muna Padina, judo Buzan, ling-a lacul Bindaul , numita ast-feJ dupa Bindea-Mocanul, ce-sr avea tirla aci. Pana in 1832, in jurul

sau, a fost vechiul sat Macoveiii, care apol s'a mutat parte mal la S. si a dat nastere satuluf Padina, parte la Trandafirul. Cauza mutaref a fost pe de 0 parte impilarile, iar pe de alta miazmele emanate din laeul Bindaul, car] hnbolnavean pe 10-

cuitori.

Digitized by Coogle

Bt~DEA

446

BtRCA

Blndea, munte, in eomuna rurala Corbi, plaiul Nucsoara, judetul Museel. LoeuitoriI iI zic Pindea. Se numeste ast-fel, pentru-ca aci se face paza granltel. Virful sau poarta acelasf nume.

Este unul din eele 6 pichete ale judetuluf Musee1 pentru paza fruntarieI, la 40 kilo departe de piehetul Gropile.

- De aei ese izvorul, care impreuna eu cel din Valea-Rea, formeaza riul Doamna.

Bindea serveste de piehet dinainte de 1856.

Blndea, piidun, in intindere de 482 hect., proprietatea statulul. Face parte din marea padure Corbi, plaiul Nucsoara, judo Museel si e fermata din 10 trupuri:

Plaisorul , Preotesele, Bindea, Zanoaga, Papaul, Rusul, Platica, Alunisul, Padurile si Cringul, avind toate 0 intindere de 17530 hectare.

Blnde!jti, deal, in com. Margineni, piasa de Sus-Mijlocul, judo Neamtu, E situat la hotarul despre comuna Zanesti.

Blndestl, iaz, in com. Marglneni, pl. de Sus-Mijloeul,jud. Neamtu, situat sub poalele dealului cu a sa numire.

Bira, com. rur., In jud, Roman, I pI. Siretul-d-s., spre N.-E. de orasul Roman ~i la 16 kil. de el. Este asezata pe platoul Bira. Formeaza 0 comuna, com. Blra, eu catunele Blra (sat), Blra (tirg), I Balomiresti ~i Oteleni, cu resedlnta com. in tirgu~orul Bira, Are 415 capf de fam., 455 contrlbuabill, 1865 loc., din carl I 10 ~ti(l carte; 448 case. Se face aci comercla eu cereale, vite si lucrurf de prima necesitate. Sunt 1489 vite mari. Com. are 3 bis., doua de zid ~i una de lemn. I

Forrneaza 0 circumscriptle fiscala eu com. Boghicea sl Stanita. Venitul anual al eomunei este de leI 6259, banI 99 si cheltuelile de leI 5680.

Blra, sat, pl. Znagovul; face parte din com. rur. Lipia-BojdanI, judetul Ilfov. Este situat la N. de Gruiul, pe malul sting al riuluf Ialomlta. In partea de V. locul e smircos.

Populatla luI e de 456 sufl, Suprafata totala a satulul e de 1025 heet., din carl 72 I apartin statulul si 304 locuitorilor. Statui cultlva prin arendasll sAT 608 hect., 2 rarnln sterpe, 45 rezervate de izlaz sl 66 sunt padure, Loeuitoril cultlva tot terenul.

Comerciul se face de 2 ctrciumari.

Nurnarul vitelor marl e de 274 sl al celor mid de 550.

Bira, tirgusor, judo Roman, in piasa Siretul-d.-s., spre N.-E. de orasul Roman sl la 16 kilo de el. Este asezat pc platoul Blra, Are 7 I capt de fam., 60 eontribuabili, 407 loco, din carl 66 stlu carte; 83 case. Sunt 93 vite marl eornute. Este 0 blserica de lemn. Bira este reresedi nta sub - prefecturel plasel Siretul-d.-s., !;li a comunei Bira. Tot aiel este ~i 0 judecatorie de oeol. Are un oficiu postal-rural, Pozltiunea acestuI tirgusor in mijloeul plasef si legan:a luI prin 0 sosea cu orasul Roman, sosea judeteana, il face sa fie al 3-lea centru comercial in judet. In marginea de V. a tirgusoruluf sunt case marl ale proprietaruluI.

Bira, sat, judo Roman, in pl. Slretul-d.-s., com. Bira., Are 53 capT de fam., 45 contrib., 2 (7 locuitorI, din carl 12 ~tiu carte;

64 case. Populatia este compusa din Rominl ~i Evrel. Sunt 403 vite marl cornute.

Blra, pddllre a statu lul, in intindere de 40 heet.; formeaza un trup cu padurea Gruiul, care are 450 heet. Este pendinte de comuna Lipia-BojdanI, pl. Znagovul, judo Ilfov,

Bira, p£rtiaj, in partea de V. a comunei Sutesti, pI. Oltul-d.j., judo Vilcea.

Blra, platoil, in jud. Roman, pI.

Siretul-d.-s., com. Bira, pe care este asezata com. Bira.

Btranul, sat, judo Dolj, pI. Jiuld.-s., com. Argetoaia. Este situat la 0 distanta de 2 1/2 kilo de Argetoaia-d.-s., unde e resedlnta comuneI. Are 135 suflete, 68 barbatt ~i 67 femei. Copiif din acest sat urrneaza la scoalele din satul Argetoaia-d.-s., ee sunt la 0 departare de 2 1/2 kil. NumaI 2 bAet! au urmat, in 1892-93, regulat la scoala, Cu virsta de scoala sunt 8 baetI si 4 fete. $tiU carte 2 barbatl, In sat sunt 60 de case si 14 bordee.

Blrafacul, cdtu«, cu 20 familiI, judo Mehedinti, in plaiul Closani, Tine de com. rur. Ponoarele si este asezat pe deal, invecinindu-se cu minele de la Baroala,

In acest catun se gAsc!;lte 0 fin tina cu apa rnlnerala.

Blrca, com. rur., judo Dolj, pI.

Balta, la 48 kil. departe de Craiova si la I 1 kiI. de resedinta pIA~eI, Macesul-d.vs.

Situata pe malul sting al DJsnatuiulul,

Se inveclneste la N. cu com.

Giurgita, la S. cu com. GoiceaMica, la E. cu com. Horezul-

Digitized by Coogle

ntRCA

446

ntRDIGANI

Poenari si la V. eu com. Urzicuta, cat. Ionelele,

Terenul comunei este compus din hurna si argil.

Birca este udata de riul DAsnatuiul, ce trece prin vestul comunei, cu directiunea de N.S. Acesta primeste pirlul Birca in fata gurei riulul Urzicuta.

Fintint sunt cele urmatoare :

Fintina-lul-Popa-Mitrelti, FintinaInalta, Fintina-lul- Voiu.

Dupa spusa batrinilor, comuna l\ii trage numele de la 0 familie numita Berculescu. La inceput s'a numit Bircuta sl cuprindea catunul Goicea - Mica, azI comuna,

Se compune dintr'un singur catun, numit Birca.

Blrca, sat, judo Dolj, pI. Balta, comuna Birca, situat pe malul piriuluf Dasnatuiul, la 48 kil. de capitala judetulul. Are 1497 suflete, 777 barbatrsi 720 femel, carl locuesc in 334 case si 190 bordee. In sat este 0 scoala mixta. Pentru localul scoaler s'au cheltuit 10975 lei. Cu virsta de scoala sunt 80 baet] si 91 fete. Ail urmat regulat, in anul scolar 1892-93, 77 baeV \ii 12 fete. $tiU carte 178 barbatl sl 18 femel. In sat este 0 singura bis., cu hramul Sfinti! Dumitru sl Gheorghe. fondata de un grec, Hagi Enus, la 1801-1803.

Biserica e deservita de I preot paroh, un preot supra-nurnerar sl I clntaret.

Aci se afla sl resedinta judecatoriei de ocol a plase! Balta sl un biurou postal-rural, care dcserveste 27 de comune.

Calle de comunicatiune ale acestui catun sunt: Soseaua judeteana Craiova- Bistretul, care il pune in legatura la N.-E. eu I Ceratul si la S.-V .• trecind podul de lemn peste plriul Dasnatuiul, eu Bistretul.

Birca, baltii, din com. Miroslava, pl. Stavnic, judo Iasi, in care se scurg mal multe pirilase. Nu seaca nicl 0 data. si in timpul ernei nu ingheata.

Birca, iaz, in com. Mogosesti, pl. Stavnic, judo Iasi, pe mosia Minjesti, format din mal multe piraie.

Birea, circiumd ieolatd, in com.

Miroslava, pl. Stavnic, judetul Iasi, pe teritoriul satului Cornestl, llnga drumul Budestl,

Birea, ptidure a statulul, In intindere de ISO hect., pendlnte de com. Turia, pl. Oltul-d.j., judo Olt.

Blrcan, judetul Neamtu. (Vezf Piriul-lul-Bircan).

Bires, dea], in raionul comunei Contesti, piasa Argeselul, judetul Muscel.

Bires, lac mare, pe dealul cu acelasl nume, com. Contesti, judo Museel, avind 0 lungimede peste 120 m. sl 0 latime de 8 metri.

BirehiI (Valea-), oaic, cornuna Cetateni-din-Deal, plaiul Dimbo- I vita, judo Muscel,

care se desparte printr'o curatura de deal uri, la Sud; hotarul judo Roman la Est.

Are 0 suprafata de 1072 hectarlf sl 50 arlf (750 Wei). sl 0 populatiune de 435 sufl., 99 barbatt, 99 femei si 237 copil, Contribuabili sunt 159. Familii 163.

In acest sat se afla : 0 biserica, deservita de I preot sl 2 eclesiarhi; 0 scoala ; 0 moara pe apa OrbiculuI. Strainl sunt 4 Evrei'.

Locuitorii se ocupa exduziv cu agricultura.

Vite sunt 441, dintre cari: 20 cai, 17 epe, 60 boi, 120 vaci, 144 oi, 40 porcl si 40 vite rnicf cornute.

Blrcul, pt'idurt', pe cuprinsul mosle! cu a sa numire, in comuna Sillstea, plasa Blstrita, judetul Neamtu. Are 0 intindere de 92 pogoalle.

Btrcul-Gosmani, mosie cu partt, judo Neamtu, in piasa Blstrlta, sltuata intre mosiile Burica, Blrjoveni ~i Silistea, Pe cuprinsul ci se afla satele cu aceleasi numlrl, Mal inalnte vreme a parte a fast sub pendenta Episcopiei de Roman, iar alta parte apartinea raposatulul Caminar Gr. Alcaz, Astllzi este proprietatea statuluI.

Btrchiulestl, poiand, com. Bal- I

cesti, plasa Oltetul-d.j., judctul I Bircuta, numr, ce purta in ve-

Vilcea, chime com. Birca, judo Dolj.

Bircioaia, In judctul Putna. (Vezi Burcioala),

Bireul, sat, in capatul despre N. al com. Silistea, ~i la extremitatea des pre Est a plasei Bistrita, in judo Nearntu. E asezat pe valea din stlnga piriuluf Orbicul, intre satul Hirtestl, com. Margineni, la Nord - Vest; soseaua Gosrnani sl Birjovenl, de

Birda, vale, in com. rur. Izvorul-Birzel, piasa Ocoluld.-s., judetul Mehedinti,

Birdahan, ias, In partea despre Nord a Dealulul-Cismelel, in apropiere de satul Cucuteni, din comuna Cucuteni, piasa Stavnic, judo Iasi.

Birdigani, numire vechie, ce se

Digitized by Coogle

HtRUOCUL

mal da si acum catullulul Vulturestl-d.j., piasa Argeselul, judetul Muscel. rv ezf Vulturesti),

Birdocul, polalla, comuna Brosteni, piasa Cerna-d.-s., judetul Vllcea.

Blrgaoani, sat, in com una Blrgaoani, jud. Neamtu, asezat pe sesul coprins intre dealurile Mesteacanul, spre Vest ;;i Certieni, spre Est, precum sl intre piraiele Bahnita sl Certieni, carT lsi unesc cursurile spre partea despre Nord a sa.

Are 0 suprafata de 1780 hectare, si 0 populatiune de 814 suflete, sau 210 familii, 40 vaduve, 20 nevolnici.

In acest sat se afla: doua biserici ortodoxe, deservite de dol preotl ~i dol eclesiarhI; 0 biserlca catollca, cu un dascal ; 0 I scoala ; 3 rotarll ; 0 flerarie.

Contribuabili sunt 300. Streinl sunt 135 UngurT. Mal inainte de a se uni pla-

sile De-Sus-Mijlocul, acest sat a fost rescdinta sub-prefecture! plase! Mijlocul. Astaz! insa a rarnas numal ca resedinta a autoritatilor comunale, In locali- I tate se face iannaroc la 23 A- , prilie.

Vite sunt 1396, dintre cari 200 boT, 306 vacl, 500 01, 140 i porcl, 100 cal sl epe, 150 vite mid cornutc.

Birgaoani, mosie, situata pe I1nga mosiile Balanesti, Serbesti -IufTalpan, Prajesti si altele, in co- i muna BirgAoani, pIasa De-SusMijlocul, judetul Neamtu. Apartinea PrincipeluI Stefan Vogoride, care la 1840 a avut judecata de lmpresurare despre mosla Talpa.

Blrjoveni, com. rur., in piasa Siretul-d.j., judo Roman, spre S.-

447

-- -~ -- ------_. ------- - ---

BtRLA

V. de orasul Roman si la 0 departare de 16 kil. de eI sl de 15 kil. de resedinta plasel. Este asezata pe culmea dealurilor, ce des parte jud. Roman de judetul N eamtu ; are 0 pozitiune frumoasa. E fermata din satele Hirjoveni si Prajesti, cu resedinta comuneI In satul B1rjoveni. Are 166 capI de familie, cu 123 contribuabilJ, din 575 locuitorI, 31 ~tifl carte. Locuesc in 132 case. Populatiunea este toata Romina afara de 0 familie Evrei. Sunt 1490 capete vite mart, Are 0 biserlca de zicl. V cnitul anual al eT este de 2175 lei, 34 bani si cheltuelile de 2142 leI. Este legata cu orasul Roman prin sosea.

Blrjoveni, sat, la extremitatea despre Est a comuneI Silistea, precum !?i a plaset Bistrita, judctul Neamtu, asezat intr'o curbatura de deal uri, spre Iimlta judetulul Roman, care 11 desparte la N.-V. de satul Gosmani, la Vest de satul Silistea ~i la Sud de satul Runcul.

Intinderea teritoriuluI saG e de 318 hect. (244 falcr). Are 0 populatiune de 610 suflete, sau 184 familii, cu 17 4 barbatl, 147 fernel si 289 copll ; stralnl sunt 7 Evrei.

ContribuabilT sunt 162. Locuitorif se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor.

In acest sat se afla : primaria; 0 blserica deservita de I preot sl 2 eclesiarhf ; 0 scoala cu 0 populatiune de 48 elevi.

Nurnarul vitelor se urea la I 1268 capete sl anume: 15 cal, 28 epe, 220 bol, 212 vael, 690 oT, 5 1 porcl si 48 vitel,

Numirea vechle a satului : Creteni-Lipovenf.

Birjoveni, sat si resedinta comuneI cu aceeasf numire, in jud,

Roman pl. Siretul-d.-j., spre S.V. de orasul Roman si la 0 departare de 16 kil. de el si de 15 kil. de resedinta plaset, Este asezat pe culmea dealurilor, ce desparte judetul Roman de judetul Neamtu si are 0 pozitiune frumoasa. Are I 19 capl de familie, cu 84 contribuabill, din 3741ocuitorT, 29 ~tiu carte. Sunt 82 case. Populatlunea estc numai romina, afara numaI de I familie Evref. Sunt 1050 vite. Are 0 biserica de zid, Este legat cu orasul Roman prin sosea,

Birjoveni, sat, in judo Tutova, piasa Simi la, com. Radae~ti, sprc Nord de satul Radaestl,

Birla, COJll. rur., la V estul plasef Teleorman, judo Teleorman. Ii se mar zicc si Birla-Selareasa,

E situata pe ~a.rmul sting al riului Cotmeana, intre comunele Mozaceni !?i Ciocesti-Mindra la N. La V. se margineste cu riul Cotmeana sl la E. cu valea TecuciuluI.

Este compusa din tref catune :

Blrla, resedinta, Podisorul la S., situat pe piriiasul Ceroaia, sl $elareasa la N., tot pc valea CotmeneT.

o parte din acest sat, poarta sl aZI numirea de Dorobantla, ramasa - spun batrinil - de pe tlmpul domniei lui MihaiuViteazul.

Pe lingA riul Cotrneana, care uda partea vestica, mal strabate comuna un alt pirilas, Ceroaia, care uda partea de E. si de S. a el, si se varsa in Cotmeana tot in raionul com. Birla.

Prin centrul comuneT strabate soseaua judeteana Rosiori-Stolnici, din carl pornesc difetite drumurI vecinale sprc com. Mirosi si catunele Podisorul !?i $elareasa.

Digitized by Coogle

BiRLADUL

------------------ -- --

44R

HIRLADUL

----------------

Populatiunea este de 1456 suflete, dintre care 260 in catunul Podisorul, 966 in Birla sl 230 in catunul Selareasa. Contrlbuabilf sunt 420.

Sunt in aceasta comuna 4 cojocart, I cis mar, 6 fierarI si 8 lautart,

Ocupatiunea locuitorilor este agricultura. Terenul nu este fertil, din cauza sarurllor ce contine.

Intinderea acestel comune sl a catunelor sale este de aproape 1200 hect , din care 400 hect. proprietatea mostenitorilor Birleanu, sl 25 hect. padure in catunul Podisorul ; 500 hect, ara bile si 18 hect. padure, proprie· tatea D-neI Felicia Papadopol, in catunul Selareasa, Padurile de pe aceste mosll contin numar stejari si tufani.

Locuitorll improprletarltl, dupa legea rurala, au aproape [70 hect., numaf in catunele Podisorul sl Selareasa ; eel din Birla au nurnaf locurf de casa.

Are 0 scoala mixta, intretinuta de judet, cu un invatator sl 18 elevI; doua bisericl : una in catunul Podisorul si cea-l'alta in com. Birla, deservite de trei preotl ~i sase cintaretl. 0 moara cu abur functioneaza in com. Selareasa.

Budgetul comunei este de lei 4083.441a venituri sl 4081.19 la cheltuelI.

Vite sunt 2500, dintre cari 358 bof si vaci, 1828 01 si berbed, 135 cai sl magarf si 179 porcl,

In aceasta cornuna se gasesc ruine vechi, ceea ce face pe 10- cui tori sa creaza cii ar fi ascunse intr'insele comorI :;;i iI indeamna sa faca mal in totf anii sapaturf, . Originea acestei comune este foarte vechie. Locultorlt povestesc ca ar fi intemelata de un mos, Blrla, de la care i-ar fi ra-

mas numele. 0 alta traditie spune ca aceasta localitate sl-ar fi tragind originea de pe timpul «Iegaturll lui Mlhaiu-Viteazul». Birla e trecuta printre satele prlncipale, in secolul trecut, dupa catagrafia generala facuta sub domnia lui Nicolae Mavrocordat. Acest sat facea pe atuncl parte tot din judo Teleorman si piasa careia apartinea, purta l1Umele de pl. Cotlaeni.

Blrladul, piasa, judo Tecuciu, situata in partea sudica a judetulul, Isf trage numele de la riul Birlad care 0 strabate de la N.-E. spre S.-V.

Se compune din 10 comune:

Barcea.Bucesti, Calma/uiul,Fli1ldcui, Iuesti, Liesti, lIIovilelli, Torcesti, Tudor- Vladimirescu ~i Umbrarqti. Catune sunt 27.

Are 0 populatie de 17575 suflete.

Se margineste la E. cu judo Covurlulu, de care se desparte prin riul sl valea GeruluI; la V. cu rlul Siret, ce 0 desparte de judo Putna ; la N. cu plasile Nicoresti, Berheclu si Zeletin; la S. cu judo Covurlulu, de care 0 desparte prin 0 linie conventio-

. nala, ce merge din satul TudorVladimirescu pana in Siret.

Resedinta sub-prefecturel este in tirgul Ivesti. Pana in 1892, cind s'a facut noua impartire, pl. Birlad a fost cind unita cind separata de pI. Nicoresti, avind un singur sub-prefect cu resedinta in Ivesti.

In aceasta piasa sunt 18 scoaIe, din care 7 de baetl, 4 de fete si restul mixte. Cea din Ivesti :;>i cea din Liesti au cite 2 invatatorl.

Constructiile scolare sunt 3 de zid, iar cele-l'alte de gard. Din aceste localurf, 5 sunt proprietatl ale comunelor, iar cele l'alte sunt inchiriate de comune.

In piasa Birlad se cultiva vie in urmatoarele localltatf :

Barcea, 51 hect.; Bucesti, 133 hect. 25 arii; Ciilma.tuiul,21.25 hect.; Fundeni, 61.75 hect.; 1- vesti, 39 hect.; Lles ti , 163.25 hect.; Movileni, 79.75 hect.; Torcesti, 47.25 hect.; Tudor-Vladimirescu, 7 hect.; Umbraresti, 122 hect.

Are 15 parohii rurale, fixate de Sf. Sinod in 1894, care sunt:

Parohia Barcea, cu biserica parohiala SoW VoevozI si Sf. M. Arhidiacon Stefan, compusa din satele: Barcea-Noua, Barcea-Vechie si Podoleni, avind 2 biserici, I preot paroh :;>i 2 cintaretl,

Parohla Draganesti, cu biserica parohiala S-tH VoevozI, compus a din satele: Dorasti si DrAgane~ti, are 0 blserlca, I preot paroh si I cintaret,

Parohia Bucesti, eu bis, parohlala Adormlrea-Maicit -Domnulul, compusa din satele: Bucesti sl V ultureni, are I biserica, I preot paroh cu 2 cintAretI.

Parohia Vultureni, cu biserica catedrala S·W Voevozi, compusa din satele: Blajerl-d.j., Diecheni ~i Vultureni, are 1 biserica, 1 preot paroh cu 2 clntaretl,

Parohia Grlvlta, eu biserica catedrala S-tiI Voevozi, cornpusa din satele: Calmatuiul sl Grivita, are I biseriel, I preot paroh si 2 cintaretr.

Parohia Fundeni, eu biserica catedrala Inaltarea - Domnuluf , compusa din satele: Fundenl si Lungociu, are 2 biserici, 1 preot paroh sl 3 cintaretl.

Parohia Ivesti, eu biseriea catedrala Sf. Gheorghe, cornpusa din satele: Ivestl si Blajerl-d-s., are 1 biserica, I preot paroh si 2 cintaretl,

Parohia Liesti, eu biseriea catedrala Cuvioasa - Paras chi va,

Digitized by Coogle

B1RLADUL

compusa din satul Liesti, are 1 biserica, I preot paroh, I ajutor si 2 cintarett.

Parohia Serbanesti, eu biserica catedrala Adormlrea-Maicii-Domnuluf, compusa dintr'un slngur catun, avind 2 biserici, I preot paroh, I preot ajutor si I clntaret.

Parohia Movileni, cu biseriea catedrala S-tiiVoevozJ, compusa din satele: Movileni-d.-s. sl Mo- I vileni-d.-j., cu 2 biserieT, 1 preot paroh, I preot ajutor Si 3 cintaretr,

Parohia Torcesti, cu biserica catedrala S-tir Voevozl, compusa din satcle: Torcesti si Catunasi, avind I biserica, 1 preot paroh sl 2 cintaretl,

Parohia Tudor-Vladimlrescu, cu biserica catedrala S-Vi Voevozl, cornpusa din satele: Tudor-Vladimlrescu sl Hanul-Conachi, avind 1 biserlca, 1 preot paroh, 1 ajutor Si 2 cintaretl,

Parohia Silistea, eu biserica catedrala S-til Voevozi, compusa din satele: Condrea, Salcia sl Silistea, avind 1 blserica, 1 prcot paroh si 2 cintaretl.

Parohia U mbrarestl, cu biserica catedrala S-tiJ Voevozr, compusa d+n satele : Umbrarestl, 510- bozia-Umbrarestl sl Tamasani, avind 1 blserica, 1 preot paroh sl 3 cintaretl,

Blrladul, aras, plasa Tirgul, judo Tutova, asezat pe ambelc rnalurf ale rluluf Birlad. Este pus mai tot pe ses, afara de suburbiile: Morile-de-Vint Si parte din Cotul-Negru, care sunt pe dealurJ.

Ocupa 0 suprafata de 450 hectare.

Are 0 populatlune de 19451 locuitorl, din carl: 9553 barbatl si 9898 femei. $tiu carte 6291, nu stlu 13160. Loeuese in 3926 case.

"'l'. 11 .. ,,. 1'10,,,- GIO,raflo.

440

Locuitorif orasuluf sunt in maioritate Romint ; sunt citf-va GreeT, Evrel si Bulgari.

Lee, se ocupa cu agricultura, cresterea vitelor, industria si comerciul.

Cultura viei se face, in coprinsul acestel comune, pc 0 suprafata de 143 hect., din carl 1 [.25 nelucratoare.

Industriile, earJ se practlca sunt: cizmarla, croitoria, cojocaria, Iernnaria, fierarla, zidaria, etc.; parte din loco se ocupa sl cu tab Acari a, olarla, mulngeria sl fabricarea sapunuluf.

Are 7 mort cu vapor sl mal multe de vint,

Comerciul sMt este activ sl it face mar mult cu Galati, de care se afla la 0 departare de 142 kil. Are 976 stabilimente comerciale.

Acest oras serveste ca plata de desfacere a oerealclor, nu numaJ din acest judet, ci sl a celor vecine.

Are 4 plete,

AieT in fie-care an de la 20 panA la 29 August, se face cite un iarmaroc, ce dateaza de la anul 1863, pentru tot felul de animale, producte sl obiecte de I prima necesitate; asemenea se mal face ~i cite unul saptaminal, in fie-care Marti sl Mierc~ri, pentru vite.

Este statiune de dr. d. f. la 51 kil. de orasul Tecuciu si la 52 kil. de Vaslulu.

Posed A : un llceu, Liceul Codreanu, cu 0 biblioteca ; un gimnazlu real; 0 scoala normala ; 0 scoala de meserll pentru baetl ; una pentru fete; 6 scolf prlmare de baetl, din care scoala No. 1 s'a infilntat la 1831; 5 de fete; 2 pensionate de fete; si cite-va societatf culturale.

Are: un spital, spitalul Elena Beldiman, eu 0 incapere de 90 paturl ; 13 bisericJ, din earJ eea

B1RLAI>l'L

------------ - ----

mal vechie (Biserica-Domneasca) facuta de Vasile Lupu, serveste de catedrala ; 3 farrnacil ; 3 tipografiI; 5 Ii braril ; 1 teatru; 1 0- ficiu telegrafo-postal ; I casa de credit agricol; 2 gradini publice, dintre carJ, una situata in marginea despre N. a orasului, vechie, mare Si frumoasa.

Cladirlle publice cele mal principale sunt: liceul, spitalul, scoala No. 3 de baetl, etc.

Este divizata in 5 despartirf, cu cite un comisar fie-care.

Este cornuna urbana; resedinta prefecture! si a tribunaluluI judo Tutova; are 2 judecatorif de pace.

Contributiunilc directe sunt de 179126 leI, 12 bani. Veniturile cornunef pc anul 1886-87 au fost de 481017 leI, 78 banI, din carl 28866 leT, 80 banf pentru drumurf ; in 1896-97 veniturile ca si cheltuelile au fost de 605064 lei, 59 bani.

Nolile istorice, Orasul Birlad e unul din orasele a carer vechime dateaza dinainte de infiintarea statuluI Moldovean. Pe la inceputul secoluluI XII, Cll vre-o cite-va secole inalnte de descalicare, a existat in Moldova-d .• j., un mic stat, cu Blrladul ca capltala, cu Tecuciul sl Galatul ca erase principale sl cuprinzind actualele judete a Tutovel, a Tecuciulul si a Covurluiului, cu pil.r~T din judetele Vasluiu si Faletti, Statui Birladuluf se mli.rginea la S. cu Dunarea ; la N. cu opcina ce desparte ,apele Tutovei de ale SiretuluI, BahluiuluI sl JijieJ; la E. cu Prutul, la V. cu Siretul.

Dintr'un document, pe care d. Ion Bogdan insa il contesta de autentic, ar rezulta, ca acest stat era pus sub suzeranitatea regelul Galitiei, formind 0 feuda a acestuT Rege sl eli avea la aceasta epoca de pri neipe pe

67

Digitized by Coogle

BtRLADUI.

Ivanco Rotislavoviel, care se intitula principe al Birladulul,

Intr'un text al unei cronice rusestl, intilnim pentru intiiasl data numele orasulul Birlad. La 1174, principele de Susdali, Andreiu, miniindu-se pe fratlt Rotislavici, trlmise s~ le spuna : «de flU voitl sa facet! pe voia mea, tu Rurice dute in Smolensk la fratele tau, iar tu Davide, dute in Birlad, cacf in tara ruseasca nu-tf lngadut sl! stat».

Deja pe acea vrerue locuitorif de aci, erau Rominf crestinl, In sustlnerea acestef parerf se adue doua marturif contimporane: una a lui Nicetas Choniates din secolul XII, in care I se porneueste de poporul Vlah; iar a doua e 0 bula a paper Honoriu III, din secolul XIII, in care se vorbeste de poporul «Blacorum» .

Cind anume statui Birladulul s'a aliplt de Moldova, nu se stie cu preciziune. In 1374 alipirea era un fapt indeplinit, de oare-ce vedern pe Iuga Korlatovici, Dornnul Moldovel, datind un uric in ace! an, din Birlad,

Alexandru-cel-Bun, impartlnd tara in mod administrativ sl regullnd boeriile, a or}nduit pentru Tara-d-j. un vornic mare, I numit Vornicul- BirladuluI, a carul resedinta era in tirgul Birladulut, unde-l gaslm tot astfel si pe la 1628.

La anul 1422, vedern tirgul I Birladulurfiind un oras comercial, ! cu un venit oare-care, cact Alexandru-ccl-Bun darueste vama Birladuluf ca venit manastiref Blstrita.

In scrisoarea lui Illes Voevod, din anul 1434 (6943) Septembrie I, catre Regele Poloniet, se arata conditiunile de pace dintre Illes si frate-sau Stefan, promltind credinta Regelul Vladislav. Illes spune eli a dat fra-

450

teluf san: « •••• din stapinirea noastra stramoseasca , anume orasul Chilia cu vamlle sl iazurile, carl atirna de acelasl oras si plata Vasluiulul, cu tinutul, care atirna de acea plata si la stapinlrea Tutovei, tirgul Birladuluf, cu tot tinutul Si morile Covurluiului si plata Tecuciului cu tot ti nutul. ... »

La 1444, Blrladul este ars cu desavirslre de Tatart.

Stefan-eel-Mare, in asezamintul comercial ee-l incheie cu trimesif Regelur Poloniei la 1460, Iulie 3, prevede anume ce taxe sa perceapa la import ~i la export varna Birladulul.

Intre anii 155°-1556 il vedem tlrg mare cu 3 bisericf.

Prill acest oras era inalnte ealea prlnclpala intre Galati-Suceava si Galati-Iasl, cacl Petru Rares, cind s'a inters de a doua oara in seaunul dornniel, la 1541, pornind din Galati a poposit aiel in Birlad la boerul sail Hura-Vornieul, facindu-I acesta mare ospat ~i cinste; de aci a plecat Domnul prin Roman la Succava,

Este pradat, la 1683, impreuna eu 0 parte din judet, de catre Tatarl, sub condueerea lui Murat Gherei, Hanul de Crimea, cind acesta se ducea din ordinul Sultanului sa inconj ure Viena. Asemenea este pradat la 1686, In timpul domniei lUI Const. Cantemir, de catre armata po· lona condusa de Sobiesehi.

Pe la inceputul secoluluf al XVIII-lea, Birladul avea 0 tern- I nita si poate centrala pentru partea de jos a Moldovei, cad vedem pe N ec. Mavrocordat, la 1710, clnd venea sa se aseze in scaunul domnieT, ca, in drumul sail prin Birlad, s'a oprit aici sl gaslnd ternnita plina de oamenI, inchisf din prieina datoriilor catre Turd, i-a judecat sl negasindu-I vlnovatl, i-a liberat.

HtRLAI)UL

Birladul este leaganul vechil familii moldovenestf KostakeEpureanu,

Birladul, ria. Izvoreste din infundatura a doua dealuri acoperite eu padurl, situate intre satele : Giurgeni sl Valea-Ursului, judo Roman, piasa Fundul. Ia nastere din doua mieT izvoare sl curge maT intiiu de la N.-V. catra S.-E. pana la Hanul-Ciubota-Rosle, de unde se indreapta spre E. Strabate satele Giu~geni !?i Valea - Ursului, pe la apus de eel intiiu sl pe la rasarlt de eel al doilea, trece pe linga ._Hanul-CiubotaRosie, satul Lunca, prin apropiere de satele : Linsesti, Oniceni, Marmureni, Ciorneiul, Pustieta, Babusa, pe la S. ele tirgsorul Bacestl si la 0 distan\a de 200 m. spre E. de acest tirgusor trece pe teritoriul judo Vaslulu, De la izvor sl pana la Hanul-Ciubota-Rosle, albia sa este foarte strimpta, de oare-ce dealurile de a dreapta si de a stinga lui, sunt foarte aproape unele de altele, ceea ee a ~i facut ca In eursul sM pana la Hanul- Ciubota - ROSie, sA-S! sape 0 albie foarte adinca, eu rnalurile drepte, asa ca nicf odata apele acestul rla pan a la aeest loe nu es din albie. De la Hanul-Clubota-Rosie, dealurile incep a se departa de cursui sail, asa eli si malurile deyin mal mid !;li ad ese-orf in timpurile ploioase, fac debordarl. Dealurile din dreapta lui sunt de 2 orf maT marl, de cit cele din stlnga. Sesul prin care eurge incepe a se largi din ce in ee de la Hanul-Ciubota-Rosle catre tirgu!;iorul Bacesti. Ambele rnalurl ale acestui riu sunt plantate cu rachitf !;ii sesul, prin care curge, este acoperit cu finete.

Birladul primeste pe terit, ju-

Digitized by Coogle

BtRLADVL 451 ntRLADEANt'L

-----------------------------~.--------

detuluf Roman, incepind de la I izvor, urmatorif afluentt : plriul" i Giurgeni, piriul Ciubota - Rosie, piriul Sacalus, piriul Valea-lut-Ene, plriul Trestiana, piriul Marmureni, plriul Bozianca, piriul Craiasca (Toinar), format din plriul Chiselita, adaus pe stinga cu piriul Fodor ~i din piriul Zimbrul sl piriul Garbovatul pe stinga ; plriul Goronul, Piriul-Sipotulut, Piriul-Ocel, pir. Pustieta sl pir. Babusa pe dreapta.

Acest rln uda teritoriul judo Roman pe 0 lungime aproape de 20 kil.

Daea tinem seama de pozitiunea dealurilor, prin care curge acest riu pana la tirgusorul Bacesti. de terenul lutos prin care s'a sapat albia sa si de afluentif scurtl ce-I prlrneste, apof cu drept cuvint, putem sl numim cursul sau pana la tirgusorul Bacesti : cursul superior al riulul Birlad,

Din cauza micimef apelor acestui rin, locuitoriJ marginasl pana aproape de Bacesti, 11 nurnesc Birladel si nurnaf de la acest tirgusor in jos incep a-I numi cu numele de Birlad.

Intra in jud. Tutova pe la com. Costesti sl ese pe la com. Priponesti - d.-j., transversindu-l prin mijlocul sa.u de la N.-E. spre S.-V.

EI primestc in ordinea varsaref, in judo Vasluiu, pe stinga, piraiele : Sacovatul, Slavnicul, Piriul-Slntenllor, Gabasna, Vasluiul, Crasna si Idricea ~i pe dreapta : Stemnicul ~i Raco va ; in judo Tutova pe stinga piraiele : Recea, Trausul, Trestiana, jeravatul, Hobana, Hirzota, Birzotelul sl Girbovl~ul, si pe dreapta piraiele : Bilavoiul, Buga, Horoeta, Simila, Tutova ;;i Pereschivul; in judo TecuciU pe stinga, piraul Cozorelul si pe dreapta: Berheclul si ,

Tecucelul. Se varsa in riul Siret, de a stlnga, la satul Ser- ' banesti, judo Tecucin, dupa cc I uda judo Roman, Vasluiu, Tutova sl Tecuclu.

Acest riu este inconjurat de

o culme de dealurI, ce sunt dispuse, asa cii formeaza 0 elipsa in jurul san, din carl pureed culmi centripede, ce se pTerd in valea prlncipala pe unde curge. CursulluI este foarte lin, dar viu, ~i largimea nu-I este mat mare de 3 metri, pan A la confluenta cu Vasluiul; de aiel, prin afluentii sAi, ce'I primeste de a dreapta si de a stinga, volumul apelor sale se mareste treptat sl se 11rge~te de la 10-20 m. Adincimea sa in partea de jos este in general de [ II;; m., dar prezintl valuri frecuente. Inaltirnea sesului prin care curge descreste in modul urmator : Podul de Piatra de lingii Vaslulu are 84,"'09; Podul-Doamnei 73,"'11; la Birlad 58,"'84; Gura.Tutovet 50,'"39; Ghidigeni 47,"'74; Podul-Berheciului 44,'''35; la Tecuciu 36,10[6 ~i Ivesti 31,"'85.

Lungimea sa in judo Tecuciu este de 53 kil.

Pe Birlad sunt 8 poduri de I fier: I) intre Barcea sl Tecuciu, lung, de 62,28 m., cu 3 deschlderl : 2) intre Birlad ~i Zorleni, lung. de 42,5 m., cu

o deschidere; 3) intre Roslestl ;;i Crasna, lung de 42,45 m., cu

o deschidere; 4) tot intrc Roslesti ~i Crasna; 5) intre Crasna si Munteni, de 42,45 m., cu

o deschidere; 6) intre Vasluiu ~i Baltcni, de 42,45 rn., cu 0 deschidere; 7) tot intre Vasluiu si Baltcni ; 8) intre Barsesti sl Buhaesti, de 3 [,20 m., cu 0 deschidere.

I Birladul, statie de dr. d. f .. jud. , Tutova, pl. Tirgul, com. Birlad, , pe linia Tecuclu-Birlad, pusa in

circulatie la 13 Sept. 1872. Se afla intre statiile Tutova (15.0 kil.) ~i Zorleni (7.3 kil.). InAltimea de-asupra nivelulul mAriJ de 58.53"". Venitul acestel statll pe anul 1896, a fost de 614694 lei 55 bani.

Blrladul, prival, care uneste iezerul Matita cu Veriga-Stoenestl, in hotarul dintre comuna Bertesti-d.vs, sl Bertesti-d.j., judo Braila.

Blrladul, ses, in judo Falciu, cu o suprafata de 343 hect. Se intinde in partea de S. a cornunef Tirzea, pI. Crasna, de-a stinga riului Birladul.

Birladului (Dealul-), deal, la V. de satul Munteni-d.-j., cornuna Munteni-d.-j., pl. Crasna, judetul Vasluiu. Se prelungeste si in partea de N.-E. a comunei Brodocul, pl. Stemnicul.

Blrladulul (~esul-), [es, ce se intinde pe tarmurlle riuluf Birladul, com. Birzesti, pl. Sternnicul, judo Vasluiu, Are 0 intindere de 750 hect. Este bogat in flnete ; iar pe 100 hect. se cultiva porumb.

Birladului (Valea-), vale, com.

Liesti, pI. Birlad, judo Tecuciu. Are 0 lungime de 2 kil. si 0 latirne de 1 kil.

Pe aceasta vale a existat altadata Serbanesti-Vechi. Actualmente se afla pe dinsa cu viI si gradlnl porni fructiferi.

Sub nurnele de Valea-Birladulul se intelege in general tot sesul ee-l strabate riul Birladul,

Birladeanul, deal, la V. de satul Suhuletul, com. Suhuletul, pl. Funduri, judo Vasluiu. Si-a luat nurnele de la un locuitor, numit Birladeanul, care si-a cladit o casa pe virful acestuI deal.

Digitized by Coogle

BtRLADEANUL

Birladeanul, vale, fermata din prelungirea coaster dealulul BirIadeanul, c. Suhuletul, pI. Fundurl, judo Vaslulu. Se tntlnde spre S.-V. de Suhulet, !?i e bo- I gata in pasune,

Blrladelul, numire, ce se da de catre locuitorii marginasl, cursuluf superior al rllllul Birladul, judo Roman.

Btrladetu), girlii, izvoreste din judo Tutova sl se varsa in Siret, la V. de Serbanesti, com. Branlstea, pI. Siretul, judetul Covurlulu,

Birlazelul- Vechiu (Carabutul), pirii'l, uda com. Neg-rilesti, pI. Nlcorcsti, judo Tccuclu, in partea N.-V. sl se varsa in riul Berheciul.

Birle~ti, com. rur., judo Iasl, in partea despre S.-E. a plA$eI Bahluiul, linga tlrgusorul PodulIloaei, E fermata din satele:

Hirlesti, Totocsti, Erbiceni sl Spinoasa , pe 0 intindere aproape de 12000 h. sl are 0 populatie de 502 familir sau 2375 locuitorf.

Aceasta comuna fiind favorizat.l de intinderf marl de imase ~i flnete, a dat lac unel culturi alese de vite corn ute precum: oT, boi ~i vacT, de cea rnaf frumoasa :;;i mal cantata rasa, cu carf se facea Ull corncrt intins, pc la tirgurilc de prin prejur, precum ~i cu strainatatea. A- , ceasta cultura,insa, a inceput a se plerde din cauza scurnpetef pamintulul, ~i din Iipsa de export a vitelor.

Pe teritoriul cornunel, in partea despre V., trcce calea ferata ~i soseaua nationala de la Iasi Podul-Iloaef sprc Tirgul-Frumos: iar pe scsul Bahluiulul, prin mij-. locul comunei, este un drum co-

452

munal de la Pcdnl-Iloaef Ja Belcesti.

In cornuna sunt patru biseriel, cu 4 preotl, 4 cintaretf !?i I eclesiarc; doua scolt, cu 2 invatatort si 80 elevt ; se mal afla doua mort, una de apa sl alta de aburt,

Budgetul este la venituri de 12541 let, 7 banI, iar la cheltuelf de I 1600 lel, 85 banI.

Nurnarul vitelor se urea la 10389 capete din carT: 2354 vite marl cornute, 236 cai, 7212 of $i 587 rimatorl.

Birlesti, cdtun, judo Gorj, apartinind comunef Bumbesti-de-jll, pl. Novaci. Situat pe loc ses, in valea riuluf Jiul, la sudul comunel sale. Acest catun, inainte de 1875, a facut parte din comuna Tetila. Are 0 suprafata cam de 300 hect., din carf 135 hect. arabile, 125 hect. finete, 5 hect. vic si pomet, 232 hect. padure sl 3 hect, vatra satulul,

Are 0 populatic de 135 familil, cu 538 suflete, din carr I 12 contribuabilr, totf Rornint sl ocupindu-se cu agricultura !?i crestcrea vitelor. Locuitorii poscda 15 plugurT, 30 care cu bot, 557 vite mart cornute, 50 cal, 509 ol, 703 rima tori, 87 capre si 2 teascurf de Yin.

Sunt in Birlcstl 2 puturf sl 5 fin tint,

Are I biserica slujita de I , preot sl 1 cintaret.

Blr lestl, sat, din com. Birlesti, pl. Bahlulul, judo Iasi. Se com- I pune din doua mid satisoare cu acecasf numire; eel d'intilu

e situat de-a stinga riuluf Bahluiul, :;;i nurnara 50 famllir, sail 250 suflete. Se zice ca acest satisor s'a infiintat cu vre-o suta de ani in urrna, de catre citeva familH venite din partile de jos ale Moldovei. AI doilea sa-

Ht RLE~TI-UNGURI

tisor se nurneste Blrlesti-U ngurf, E situat In partea dreapta a riuluf Bahluiul si are '7 familiI, sail 40 suflete. LoeuitoriI sunt de orlgina UngurJ, adusf de fostul proprietar Gh. Sturdza, cu vre-o 40 de anI in urrna, lmproprietarindu-I dupa legea din 1864. In acest sat se afla 0 biserlca catollca rarA deserventl.

Intinderea mosier Blrlesti e cam de 3000 hect., din carr ca la 300 sunt ale locuitorilor.

Nurnarul vitelor este de 505 capete, din carl: 182 vite marl cornute, 45 cai, 250 ol sl 28 rimatort,

Birle~ti, suo-diuisie a edt, Buda, din com. Cislaul, judo Buzau,

Btrlestl, sub-dim·zie a edt, Petrachesti, din com. Nlculestl, judo Buzan.

Blr'Iesti, deal, din com. Birlestl, pI. Bahluiul, judo Iasi. V. Rediu!.

Birle~ti, fostd mosie, fara sat, judo Suceava, acum formind un trup cu Harmanesti. «BirlestiHarrnanestl, la judetul Sucevel, mosie a sf. ManastirT Rlsca, inchinata Sf. Mitropolif, starea I-a; pe IIngA mosiele Pascani, Hirtoapele si altele, tara sat." (<< Buciumul Romin», An. I. 1875, pag. 190).

Blrlesti-Burdulestl, cdtu«, pendinte de com. Buzesti, pI. Mljlocul, judo Olt, situat in lunca, pe ambele malurT ale Vedel. Are 293 locultorl sl 0 biserica eu hramul Sf. Nicolae, zidita de mal multt locuitori la anul r Sjz, in zilele Domnitorului Alex. D. Ghica, Mitropolit fiind Grigorie.

Birlesti- Unguri. 01 ezf Birlesti, sat, jud, Iasi).

Digitized by Coogle

BtRLOAGA

--------------------

Birloaga, deal, la S. com. Genuneni, piasa Oltul-d-s., judo Vilcea_

Birloaga, vill cea; uda poalele dealulu! cu acelasl nume sl se varsa in riul Bistrita, judo Vilcea.

Birloagele, mic ajluml al pirlului Teiul, din com. Farcasa, judo Suceava.

Birloagelor (Plriul··),pi,.in, judo Suceava. Numit ast-fel de la birloagele de ursi de pe albia sa. Izvoreste din muntele DealulLat; curge de la N. la S.; uda com. Neagra-Sarulul, pe 0 lungime de 1400 m. sl se varsa in piriul Neagra-Sarulul,

Birloaia, deal, in com. BodcstiPrecistel, pl. Piatra-Muntele, judo Neamtu.

Birloaia, tidaj, in com. Bodestl-Preclstel, pl. Platra-Muntele, judo Neamtu ; se varsa in piriul Cracaul,

Bfrloaica, moard de apii, pc piriul Giorocul-Mare, pc teritoriul com. Giorocul-Mare, pl. Jiul-d.-j., judo Dolj.

Birlogul, COlli. rur., in pl. Ocolui, judo Vilcea, N'arc nicf un catun alipit, insa cste dlvizata in 2 mahalale: de sus \,i de jos.

Este situata pe ambele maluri ale vael Strimba, la 20 kil. de parte de capitala judetulul :;;i la 13 kiJ. de a subprefecturer.

Are 0 populatie de 412 10- cuitorT; I IS capi de farnille ; 85 contribuabill, locuind in 105 case.

In com una sunt 2 biserici: I una rezidita in anul 1826 ~i alta la 1876. Pe linga agricultura, locuitoriI se mal ocupa \,i cu vinzarea sarel prin judetele

453

BtRXOVA ~I PIF.TRARIA

vecine. EI ail 175 bol, 50 cal, 110 vaci, 180 porcl. To~I locultori! sunt mosnenl.

Scoala nu exlsta in comuna, Cop il, in virsta d'a 0 frecuenta, sunt 59, 31 bae~T si 28 fete. $tiil carte 25 barb. :;;i I fern. In term en rnijlociu se fabrica anual pana la 2200 decal. tulca,

Pe tot teritoriul comunel sunt: 300 men, 60 peri, 350 nucl, 100 clresl, iar livezile dau circa 50 care marl de fin.

Soseaua comunala Birlogul sl soseaua veclnala Strimba pun in comunicatie aceasta comuna cu PTetrari-d.-s. sl PIetrari-d.-j.

Veniturile sl cheltuelile cornuneT se urea la 500 leI anual.

E brazdata de dealurile: Strimba, Piscul-Inalt, Surpatura, Prlsaca sl Bornaciul sl este udata de valea Strimba.

In jurul comunei sunt locurile Strimba si Mlaciul.

Birlogul, deal, in judo Vilcea, prelungirc a culmeI Barbatestl, care, de la S. com. Barbatestl, intra in regiunea dcalurilor.

Blrlogul, deal, in raionul comunei Birlogul, piasa Ocolul, judo Vilcea, pe care se cultiva I heet. 50 aril vie.

Blrlovita, girltl, judo Tccuclu ; se formeaza din Siret cind vine marc; merge pe linga satelc vechi: Bucesti, Vultureni ~i Liesti, sl se varsa in Birlad, in fata satuluf Liesti.

Vara adesea-orl seaca. Clnd Siretul vine mare, aduce mult peste,

Blrna, pisc, pc dealul Sirea, com.

Dobrotinetul, piasa Oltul-d.j., judo Olt.

Birnele, padure, judo Bacau, pI.

Tazlaul-d-j., in com. Gropi le.

Btrnova, stafie de dr. d. f., judo Iasl, pl. Codrul, com. Ciurea, pe linia Vaslulu-Iasl, pusa in circulatie la I MaW 1892. Se afla intre statiile Grajduri, 5.1 kilo si Ciurea, 9.9 kilo Inaltlmea d'asupra nivelului mAtir de 245.73 m. Venitul acestel statif, pe anul 1896, a fost de 13.052 let, 95 banI.

Btrnova, manastire, in satul Birnova, com. Buciumi, pI. Codrul, jud. Iasi, inceputa a se zidi de Barnovschi-Voevod, in anull664 si terrninata de Eustatie-DabijaV oda, care este si ingropat aci.

In turnul bisericel de la poarta, se afla un c1opot, facut, la 1614, de Tomsa-Voevod. Se vede ell a fost adus aid de la vre-o alta biserlca mal vechie.

Manastlrea e bogata b 0- doare si vesmlnte, De jur imprejur este inconjurata de zidirI.

Casele din curtea bisericeI sunt in rulna ; in doua camere, ce se mal conserva inca, se afla scoala intretlnuta de cornuna, infiintata la 1865 ~i frecuentata de 31 elevl.

Manastlrea este dintre acele secularizate si asta-zl e sub ingrijirea statulul, avind 2 preotl, I cintaret si I eclesiarc.

La 7236 (1728) fiind boala de friguri peste toata Moldova, s'a ridicat Grigore-Voda-Ghica, cu toata curtea sa, si au mers la aceasta manastire, unde gasind aer curat si apa buna, a stat doua septaminl ; dupa care, insanatoslndu-se de frigurile ce avusese, s'a intors la Iasi.

In timpul sederel sale aid, a pus de a zidit casele ce erau ruinate sl a faeut zidul de piatra imprejurul manastirel.

Birnova sl Pletraria, (V. Pictraria) sat, in com. Buciumi, pI. Codrul, judo Iasi. Sia luat nu-:

Digitized by Coogle

RtROlUL

mele de la manastirea Blrnova. Satul este asezat la poalele dealului Petraria. Are 0 suprafata de 825 hect. sl 0 populatie de 83 familil san 454 Iocuitorl.

Aid se afla manastlrea Birnova. In partea de S. a satului este padurea Birnova, proprietatea statuluI.

Numarul vitelor e de 478 capete, din carl: 344 vlte marl cornute, 66 of sl 78 rimatorf.

Btroiul, sat ; face parte din com. rur. Cirlogani, pI. Oltetul-d-j., judo Vilcea, Are 0 populatie de 90 locultorl, 50 barbatt, 40 femel. Este la dlstanta de 1300 metri de resedlnta comuneT.

Pe mosia din acest sat, fosta aD-lor Const. Margarttescu si I. G. Cernatescu, s'au impropietarit 22 locuitorf Ia anul 1864.

Blrsan, deal, in com. Mogosestl, piasa StavnicuJ, judo Iasi, Este acoperit de padure, ~i e proprietatea statuluT. Peste el trece drumul numit Birsan, care merge din satul Mogosesti Ia orasul Ia~i.

Btrsana, sat, in judo Tutova, pl.

Tlrgul, com. Cirja, spre N. de satul Cirja !;ii pe riul Prutul. Are 624 locuitorl, din carl 42 stiu carte, sl 148 case. In aceasta populatie se cuprinde sl ace-a din Hraniceni,

Birsanul, cdtan, din comuna urbana Dragasani, pl. Oltetul-d-j., judo Vilcea.

Btrsanesti, com. rur., judo Ba I cau, piasa Tazlaul-d-j. Este 0 lirnba de pamint, care se inti nde I plezis de la Trotusul, dincolo de com. Tirgul-Trotusul, pan a la I Tazlaul-Mare, pe malul drept al acestuia. Cornuna este alcatuita din 5 catune : Birsancsti, rese- I

dinta, pe piriul cu acelasf nume, cu sectia Seuca; Aibele, pe piriul cu acelast nume; Glodosul, pe valea piriuluf Birsanestl, ce are scurgere in Tazlal!; Bratestl, Caraclaul, pe valea piriulul Caraclaul, cu scurgere in Trotus ; Codreanu, sat non,

In condica Liuzilor gasim Bratestl raza~e~ti, Caraclaul al Caminarulut Costachi Crupenski; iar in Statistica din 1874, gasim 3 catune mal mult: Harapul, Livezile si Zebia.

Teritoriul cornunel se margineste la E. cu al com. Bratila si Valea-Rea; la S. cu al com. Ripele, sl Tirgul-Trotusul ; la V. cu al com. Doftana t si la N. cu at com. Berzuntul, Aceasta comuna are un tarim foarte accidentat. Ridicaturile sunt: Pravila-Dobra, Magma !;li Scarusul,

Are 0 scoala rnixta, care functioneaza de la 1866, in satul Birsanestl, intretlnuta de stat, intr'un acelast local cu Primaria; are 3 prajlnl parnint in vatra satulul, La anul 189 1 scoala a fost frecuentata de 43 baetl,

Sunt 4 biserlci, cite una in catunele Birsanesti, Caraclaul, Bratestl si Albele, deservite de 2 preotl, un diacon si 7 cintaretl, Sunt 630 case locuit si II circiumf.

Populatiunea este de 639 capt de familie, cu 2376 sufiete, din I carl 1325 barbati si 1051 fernel, Dupa nationalltate sunt: 2276 Rominl, 88 U ngurl si 12 Izraelitr, totl de protectiune romina, Dupa felul ocupatiunil sunt: 1147 agricultorl, 7 meseriasf, 10 cornerciantl, 31 profesiunl libere, 753 muncitorf si 27 servitorl. I ~tiu carte 77 persoane, nu stlu 2299. Contribuabilf sunt 445· I Dupa legea rurala din 1864, s'au improprietarit 329 locuitorl, cu 949 falcf pamint.

Teritoriul cornunef are 0 in-

tindere de 4039 hect. Padurile :

Pravila, Zebia, Boltun si Maguricea, ocupa peste 1000 heet.

Sernanaturile s! recolta, in anul 1890-91, au fost: griu, 124 hecto!.; secara, 1472 hecto!.; porurnb, 4992 hecto!.; orz, 144 hecto!.; ovaz, 5232 hecto!.; cinepa, 256 hecto!.; cartofI 160 kgr.; fasole, 4500 kgr.; mazare, 4500 kgr.

Totalul pamlnturilor de cultura este de 1591.15 hect.

Viile sunt pe 0 intindere de 44.25 hect., care tn 1890, au produs 1345.20 hecto!. vin alb.

Animale sunt: 92 car, 1496 vite cornute, 222 porcl, 350 capre si 1560 oJ, care in 1891 au dat 2335 kgr. lina turcana, Stupi de albine sunt 192, care, la 1890, au dat 50 kgr. miere :;;i 25 kgr. ceara.

Budgetul cornunel pe exercitiul 1891-92 a fost la venituri de lei 10545, banf 97, si la cheltuelT de leI 3737, bani 90.

Comuna este strabatuta de soseaua judeteana Tirgul-OcnaBacau, prin Onesti, si de 0 cale vecinala care 0 Ieaga direct cu Tirgul-Ocna.

Distantele : la Bacau, capitala districtuluT, 44 kil.; la TirgulOcna, 23 kil.; la com. Bratila, 7 ki!.; la com Doftana, 18 kil.; la com. Berzuntul, 23 kil.; la com. Valea-Rea, resedinta plase], 15 kil.; la com. Ripile, 18 kil., si la Tirgul-Trotusul, 19 kit.

Blrsanesti, sat, judo Bacau, pl.

Tazlaul-dj., resedinta comunei cu acelasl nume, situat pe pir. Birsanesti. Satul coprinde 0 sectie, Seuca, in vale. Are 0 scoala la care, in anul 1891, din acest catun au urmat 21 copil, din 121 in virsta de scoala, Aci se afil1 0 biserlca ortodoxa, cladita de locuitorl, :;;i deservlta de I preot sl de 2 cintaretf. Circiumi

Digitized by Coogle

sunt 2. CapT de familie 191, cu 676 suftete. Animale sunt: 21 . car, 433 vite eornute, 7I porcl si 12 capre.

La apus de acest sat se afta I

o siliste, unde se zice ell. ar fi fost vechiul sat Birsanestl sl ell. locuitoril, de frica paginilor, s'ar I fi retras in padure, adica in loeul unde este actualul sat, in vechime fiind acolo padure. In siliste s'au gAsit banf vechf de arama.

La marginea satuluT se vad zklurile unef bisericf la locul numit La-Biserlca-Paraslta.

Aceasta biserica cladlta de Leon Crupenski, purta hramul I S-tilor Mihail sl Gavrii.

Blraanesti, 1110fit', com. Birsa- ! nesti, pI. Tazlaul-d-j., judo Badiu. Are 164 hect., ~i un venit anual de 5000 lei; apartlne capitanuluf Arcadie Septilicl.

Th. Codrescu (s Buctumul Romin», p. 225) trateaza despre aceasta mosie ast-fel: « .•. mosie cu partr ad-lui Carnlnariul Lucachi Veiner, d-Iur Comisul Costaehi Crupenski, casa raposatuluj Manolachi Crupenski si altil. Are sat, eu 0 blserica, 2 preott, 2 dascall, un privilegiat, 1 capataler, 6 nevolnicl, 4 vadane, 14 slujbasl-volnlcl, 2 vataft ; pe linga rnosiile Tirgul-OeneT, Poi ana, Cazanul, Zebia sl altele, cu un numar de 82 locuitort».

Blrsanesti, piidltre de stejar ~i fag, com. Birsanestl, plasa Tazlaul-d.j., judo Bacau, Are 0 intindere de 300 heet. sl este supusa reglmulul silvie.

Btrsanellti, pirill, eomuna Birsanesti, pl. Tazlaul-d.j .• judo Bacau ; eurge pc teritoriul satuluf cu acelasl nume. Isl are obirsia din loealitatea Birsanul si se varsa in Tazlaul-Mare.

Birsanestl, vale, com. Birsanesti, pI. Tazlaul-d-j., pe care se afta situat satul cu acelasf nume.

Blrseanul sal! Vulpea, munt« la N, cat. Scurtesti, com. Stefestl, pl. Varbilaul, judo Prahova,

Birseasca, pt'idure a statului, in intindere de 75 hect., situata in com. Vulturesti, pI. Argeselul, judo Muscel,

Birseasca, plidltrt' a statulul, in intindere de 600 heet., pendinte de com. Beciul, piasa Slul-d.j., judo Olt.

Blrsenesti, sat, in partea de N. a cornunef Bablceni, judo Botosani, Situat pc valea pirfulut Corogea. Arc 0 suprafata de 1209 heet. sl 0 populatie de 52 familil, eu 234 suflete. Sunt 50 contribuabilt.

Are 0 padure de stejar de 20 heet.

In sat sunt: 87 vite eornute, 34 eai, 372 oi, 50 porcl, 54 stu pT. Sunt 8 meserlasf ~i 2 comerclantl.

Blrsenl, dca], numit si DealulBirsenilor, in com. rur. Ciovirnasani, pl. Motrul-d.-s., judo Mehedinti.

I Blrsescul, loc, in comuna rurala Imoasa, pI. Motru-d.is., judo Mehedinti, pe care este asezat satul Berdestl,

Blrsesti, com. rur., pI. Siul-d.-j., jud, Olt, situata pe valea 01- tului si girla Siul, Ia 52 kil, departe de capitala judo sl la 18 kil. de Draganesti, resedinta plaset,

Are 0 populatiune de 906 10- cuitorl (456 barbatf sl 450 femei), 231 capl de familie, din carl 21 1 contribuabill ; loeuesc in 149 case si 80 bordee.

____________ BtRSE!,>TI

Comuna e veehie, compusa numaT din mosnenl,

LoeuitoriT sunt totl Romini sl se ocupa nurnaf eu agrieultura. Sunt si 12 mestesugarl : 2 cojoeari, 3 dulgheri, 4 rotari, 1 fierar si 2 abagil. Comuna se intinde pe 0 suprafata de 3645 . pogoane, san 1823 heet., din carr 39 sunt aeoperite eu vii. Produsele se desfac la T.-Magurele.

In comuna este 0 biserlca deservita de 1 preot ~i 1 cintaret, plati\i de loeuitorI.

N'are scoala. Carte ~tiu 64 barbatl si 6 femei.

Dintre pornf roditorf se gasesc : 98 meri, 74 peri, III duzi, 50 ciresf, 20 nuci si 40 pruni.

Comerciul se face de 5 clrciumarf,

Veniturile comunel sunt de 4572 I. si cheltuelile de 3969 I.

o sosea cornunala, pe valea Oltului, leaga eomuna la N. eu Viespesti si la S. cu Dudul. Pe dealul OltuluT treee soseaua judeteana Slatina-Turnu-Magurele.

Teritoriul acestef eomune e strabatut de Ia N. la S. de DeaIul-Oltulul, sub care e asezata comuna, prin care trece girl a Siul-Sec, Intre Olt si Siu se intind zavoaiele. Dealul e acoperit eu ViI, care dati in mijlociii 6-7000 heetoi. yin pe an.

Comuna se margineste la N. cu Viespesti, la E. cu Beciul sl la V. eu riul Oltul.

Blrsesti, com. rur., pI. Oeolul, judo Vilcea, compusa din 2 catune: Birsesti ~i Buleta.

Este situata pe riul Birsesti sl valea Buleta, la 9 kil. departe de resedinta judetuluf si la 5 kil, de a plasel.

Inainte de 1863, Buleta si Blrsesti forman doua eomune separate. De la aceasta data Buleta s'a alipit de Birsestl si co-

Digitized by Coogle

muna s'a numit Birsesti, dupa numele proprietarilor.

Are 0 populatlune de 814 10- I cuitorI (425 barbatt ~i 389 fe- . mel); 167 capf de familie; 156 contrib.; locuesc in 134 case.

In com una sunt 2 biserici, una in Buleta ~i alta in Birsesti.

LocuitoriI se ocupa cu agricultura sl chirigeria. E1 au 386 boT, 3 I 5 vacl, 260 01, 30 capre, 20 cal sl 300 porcl,

Pe riul Birsestl, in raionul comunel, e 0 moara de macinat.

Parte din loc. in numar de 163, s'au improprietarit in anul 1864, cind li s'au dat 608 hect., pe mosia statuluI Govora sl a altor 4 proprietari Birsesti.

. In raionul cornunel sunt clte-va izvoare de apa minerala, pe carl locuitorii Ie numesc InSaraturt.

Scoala nu e in comuna, CopiT in virsta d'a 0 frecuenta sunt 91, din carl numaT 4 urmeaza la scoalele din comunele vecine. Stiu carte 34 barbatl sl 4 femei.

Cind timpul e prielnic se fabrica 7000 decalitri tulca, Vatra comuneT cu izlazul, are 1500 hectare.

In comuna sunt 400 merl, 100 perf, 30 nucl. Veniturile si chel tuelile sunt de 1498 lef anuaI.

E brazdata de dealurile: Ciobea, Plscul-Rarisul, Dealul-Rizel si Chiciura, si udata de valea Buleta si riul Blrsestl,

Birsesti, cdtun, al comuneI Beciul, piasa Siul-dj., judetul Olt, situat pe vale, intre malul sting al SiuluT si Dealul-Oltulut, in partea de N.-V. a cornunef. Are 0 populatiune de 190 10- cuitorT, din carT 50 sunt improprletaritf dupa legea rurala din 1864. La E., pe coasta dealulul, se intind viile; iar la N. se afla balta Pirlita. Aci se afla 0 biserlca, de a caret parohie tin sl

456

---------- ----------

IltRZA

locuitorii din catunul Sotlnga ; s'a zidit in 1883, de enorlasif I sal. Ea poarta urmatoarea inscriptiune :

e Aceasta sflnta sl Durnnezeiasca biserlca, ce praznueste hramul NasterefMaicef-Domnuluf si a Svtllor Voevozi, s'a zidit din nou, in I 883 si s'a terminat in 1887, in zilele Prea Inaltatuluf nostru Rege Carol I, sl a sotief sale Elisabeta Regina ~i al Prea S. S. Ghenaclie de Arges, cu blagoslovenia tutulor enoriasilor din acest catun, ~i cu alte sate invecinate, ajutind sl preotul Constantin ~i toata obstea sl s'a zugravit de Costache Zugravu, 1887, Noembrie 8".

E deservita de 1 preot !;li I cintaret, platlt] de locuitorT ~i de comuna,

Blrsesti, sat, face parte din co- , muna rurala Birsesti, pI. Ocolul, I judo Vilcea.

Btrsesti, deal, pe malul Oltului, in raionul cornu neT Birsesti, pI. Siul-c1.-j, judetul Olt, pe care se cultiva 38 hect. arabile si 75 arif vie.

Blrsesti, deal, in raionul comuneT Birsesti, piasa Ocolul, judetul Vilcea.

Btrsesti, deal, in jud. VlIcea, prelungirea culmef Barbatesti, care, de la sudul cornunef Barbatestl, intra in regiunea dealurilor.

Blrsesti sail Beciul, "wfie a sta- I tuluI, judo Olt, fosta penclinte de Mitropolia din Bucurestl, care, I pe periodul 1884-94, s'a arendat cu 30000 lei anual, in plus 1200 leI plata de padurarl sl confinistf.

Blrsesti sail Barsest], parohit', fermata din comuna cu acelasl

nume, pI. V rancea, judo Putna. (V. Barsesti, com. r.) Are 2 bisericI, una parohlala, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva in satul Barsesti ; cea-lalta filiala, -cu hramul S-tH Volvozl, in satul Topesti.

Blrsesti, rin, izvoreste din maT multe piraie de la N. comuneI Birsesti, pI. Ocolul, ~i se varsa in riul Olt, in comuna Mihaestl, judo Vilcea.

Btrsoiul, deal, com. Casa-Vechie, pI. Oltuld.is., judo Olt.

Birteni, 1Ilof;" a statuluf, in judo Rornanatl.

Blrtisestl, sat, judo Roman, in pl. Moldova, com. Botesti, spre E. de satul Botestl ~i la 0 departare de 2 kil. de el. Este asezat pe ses. Are 159 capl de familie, 146 conlribuabili, din 589 locuitorl, din Cat I 50 stiu carte; locuesc in 145 case. Aceasta populatie este compusa din 120 capf de familie (480 loc.) UngurT, 4 familif Evrei si restul RominT. Are 0 blserica catolid. Sunt 275 capete vite mario Se face bilciu anual, la 23 Aprilie.

Blrza, COlli. rur., jud, Dolj, in pI. Balta, sltuata pe costisea, ce margineste malul drept al Jiului.

In fata satului ~i pe malul sting al Jiului, se intinde padurea statu luI Giavaciocui. Este taiata prin centru de soseaua comunala veclnala, cu indreptare a spre N.-S.

Se margineste la E. cu com.

Murta si cu com una Caciulatesti, de care se desparte prin Jiu; la V. cu comuna Ceritul, de care se desparte prin drurnul Nedela ; la N. cu com. Padea, de care se desparte printr'un hotar, care, incepind de la drurnul Ne-

Digitized by Coogle

BIKZA

deia, merge eu dlrectlunea N.S; la S. se marglneste eu com. Valea-StanciuluI.

Atit malurile JiuluT, cit si mi- I cele ondulatiunl, pe care este sltuata comuna, au 0 inaltimc ca de 15-16 m.

Comuna este udata de Jiii.

La inceput eomuna s'a numit Barza. Legenda spune ca nurnele sM vine de la imprejurarea cA pe un copac secular de multl ani i~i facea euibul 0 barzel. Chiar dupa ce comuna s'a stabilit aci, inca puiI saT i~i aveau cuibul in acest batrin stejar. Mal tirziu a luat numele de Birza. Azi comuna se compunc din doua catune, Birza, care este ~i catunul de resedinta sl Tu- I guresti spre N. de Birza, aproape de Jiu. Anul fondarel nu se cunoaste, dar se stie ca pe la anul 1864, in urma improprietarlrllor, era mar spre apus de locul unde se afla azi. In acest an s'a mutat mal spre ra- I sarit pe proprietatea d-luf C. N. Mihail, care apartlnuse lui Sandulache Clucerul, Pe locul unde se afla inainte de 1846 cornuna, a rarnas sl azf biserica, linga care s'a facut cimitir.

In cornuna sunt doua biserid: una in Birza sl alta in Tuguresti ; arnbele serbeaza hramul Sf. Dumitru. Sunt facute de zid de Sandulache Clucerul, la anul I 18 I 3 cea din Birza, sl la anul 1825 cea din Sandulesti. Ambele au cite un preot si cite un I cintaret. In urrna legeI clerului s'a format 0 slngura parohie, cu un preot pentru ambele bisericl. Se gas esc in tinda amhelor bisericf inscriptil nedcsci- I frabile, Biserica din Tuguresti are 17 pogoane pamint, dupa I legea din 1864.

In com una se afla 0 scoal.t mixta, situata afara din sat, intre catunul Birza sl com. Va- I

4li7

lea-StanciuluI. Functloneaza din 1873. Este intretinuta de d-l C. Mihail.

Localul facut de zid a fost I facut cu cheltulala (50000 leT) I d-Iui C. Mihail si a altor par- . ticularT. E foarte frumos COIlstruit, in stil modern. Ambele scolt se gasese sub acelasl acoperis. Scoala are 4 sAlT pentru clase ; cincT cam ere pentru 10- cuinta invatatorulul si pcntru cancclarie. Are 0 imprejmulre I de 1250 hectare sl 0 proprietate de 17 pogoane. A fost frecuentata pe I 8~H-94 de 136 baett si 34 fete ~i anu me: 46 baett si 18 fete din Valea-Stanclulut, 46 b1etT ~i 9 fete din Birza, 26 baeti sl 7 fete din Tugurestl.

In virsta de scoala sunt 89 b:!etT si 54 fete in Birza, 63 baeF si 41 fete in Tuguresti. ~tilJ carte 55 barbatf si 8 feme! in Birza: 18 barbatl sl 6 femei in TlIgurc~ti.

Populatia cornunel se urea la 2396 suflete, din carl 1286 barbatt, 1 I IO fernef ; locuesc in 100 case si 141 bordee,

Dupa legea rurala din 1864. I sunt 187 locuitorT impamintenitl, iar dupa legea din 1879 sunt 37 insuratel. Populatla creste in medie de 12 pe ambele catune,

Suprafata teritoriuluf cornunal este de 3335 hectare sal I 6670 pog.; din aces tea 4670 pogoane sunt ocupate de parnint arabi!' Izlaz e prea putin prin locurile impadurite. Sunt 200 pogo izlaz si 9000 pogoane pa- I dure.

Mosiile de pe teritoriul com. sunt: Birza, proprietate particu- I lara, cu suprafata de 3000 pogo arabile si Tuguresti, cu 0 suprafata de 1670 pogo arabile.

Blrza, cu un venit de 47 mii lel, este proprietatea d-luf C. N. Mihail; a fost proprletate a

lItRZA

luf Sandulache Clucerul, supranumit Pieptanarul,

Birza, com. rur., piasa OltetulOltul-d.-j., judo Rornanati. Sc compune din satul Birza (500 locuitorl) ~i Barzuica, caruia iT mar zice \,i Silistea, (6<) locuitorT). E situata pe riul Oltetul, in valea si pe tarmul sting al riuletuluf Genge, departe 27 kil. de Caracal sl 6 kil. departe de Balsiul.

Are 130 de contribuabill, 165 capt de familie ~i 0 populatie de 56) locuitorl, din carr IS 'figani, iar restul Romlni : 287 barbatl ~i 274 femel ; 263 casatoriti sl 307 necas.itorltl ; 21 stiu carte si 549 nu stiu.

Budgetul comunel pe 1886;87 a fost de 1589 lef la venituri sl 1548 leT la cheltuelt.

Ocupatla locuitorilor e agricultura sl cresterea vitelor, Vite marl au fost 372, vite mid 450 si porcl 140. Are 3 circiuml, Scoala nu este. Are 0 biserlca, S-tul Nlcolae (1852), deservita de un preot sl 2 cintaretl,

Breza, sat, judo Dolj, pI. Balta, comuna Birza, situat pe malul drept al j iulul, la 2 kil. N. de Valea-Stanciulul.

Aci e resedinta com. l\lai inainte satul Birza se compunea din 2 mahalale : Birza si Tuguresti ; dar az! Tuguresti forrneaza un catun deosebit.

Are 0 populatie de 1596 suflete, 872 barbatf sl 724 femeT, locui nd in 84 case:;;i 74 bordee. In sat este 0 scoala de bae~T ~i fete, situata la marginea com., in apropiere de com. Valea - Stanciu lui. Functioneaza din 1884; este intretinuta de d. C. ~. Mihail. S'a cheltuit 50.000 leI pentru construirea localulul, care este in foarte buna stare. In anul scolar 1892-93 a fost fre-

68

Digitized by Coogle

458

BtRZA

------------------- - ---- -- ----

cuentata de 136 baetf si 34 fete, din Blrza 46 b1tetI ~i 9 fete, din Tuguresti 26 bAeti si 7 fete sl din Valea-StanciuluI 64 baetl si 18 fete. Sectiunea baetilor are I invAtator,!;li cea de fete 0 invatlitoare. Scoala are 17 pogoane proprietate, de la satul Tuguresti, com. Birza, Cu vir. sta de scoala sunt 89 b1l.etl si

54 fete. ~tiu carte 55 barbatf sl 8 femeI. In sat este 0 biserica cu hramul S-tul Dumitru, deservita de I preot, care slujeste slla biserica din Tuguresti.

Comunlcatia se face prin sosele vecinale !;li comunale, carl pun. satul in legatura la V. cu Tugure~ti, iar la S. cu Grecestl.

Blrza, cdtto«, jud, Mehedinti, in plasa Ocolul-d.-s.; tine de com. rur. Pltulasl,

Btrza, co/ina, in com. Balanesti, cat. Fata-lui-Nanu, judo Buzau ; face hotar despre com. Bozlorul !;li Trestia. E acoperita de padure mosneneasca.

Btrza, deal, com. Tigane!;lti, pI.

Podgoria, judo Muscel.

Blrza, mosie, situata pe teritoriul comunel Birza, pI. Balta, jud. Dolj, proprietatea d-lul C. N. Mihail; are 500 hect. padure sl 350 hect. vii.

Birza, parohie, fermata de comunele Birza ~i Valea-Stanciului, jud. Dolj. In parohie sunt 3 biserici, toate de zid: una parohiala in catunul Birza sl 2 filiale in catunele Tuguresti !;li Valea-Stanclulul, Trei preotl si 4 cintaretl deservesc aceste bisericl,

Birza, padure, pe mosia Zapodia, din com. Trestia, judo Buzau ; are aproape 30 hect. intlndere,

Blrza ~i Tilpiciul, numire data uneI pArtI din padurea statuluf Alunisul, din comuna Balanesti, judo Buzan. Face parte din corpul Cozieni-Tihulestl. Are 416 hect.

Blrza, plidure, judo Dolj, piasa Balta, com. Birza, satul Birza, cu 0 suprafata de 900 pogoane. Apartlne d-luf C. N. Mihail. Inainte apartlnea luI Sandulache Clucerul, zis si Pieptanarul. Se compune din stejarI, ulmI si girnitA.

Birza-Palanca, piche! de gra- 1Ii/ti, pe marglnea Dunarel, judo Mehedinti, in pl. Blahnlta,

Btrzan, ieuor, in com. Popauti, pI. Tirgul, judo Botosani,

Blrzani, sat; face parte din com. rur. Babeni, piasa Oltetul-d.j., judo Vilcea. Are 0 populatlune de 225 locuitorJ, I 15 barbatl si I 10 femet, Aci e 0 blserica zldlta de Matelu Birzanu acum e ruinata. Ca populatie scola rA are 23 copil, IO blicti sl 13 fete.

Blrzeasca, vale; fermata din 2 izvoare. Curge de sub dealurile comuneI Vulturesti, unde poarta ' numele de Ilale, sl se varsa in nul Argeselul, pe malul sting, in raionul eomunei Birzesti, pI. Argeselul, judo Museel.

Blrzei (Valea-), va it'; izvoreste de la N. com. Teisani, pi Teleajenul, judo Prahova; se irnpreuna eu Valea - Crucel, sl amindoua se varsa in valea Dragomirul, eare este un afluent al riului Teleajenul.

Btrzeiul, deal, jud, Gorj; merge din hotarul poenei La-Fintina-Orbulul, despre rlisarit din com.

Btt<ZI·:IUI.-DE-GILORT

Negoesti ; treee pe linga Albeni; se intinde pana la Birzelul-deGilort.

Btrzeiul-de-Gllort, comunli rurald, situata in partea de Sud a comunef Albeni, piasa Amaradia, judo Gorj, <;;i in directiunea E., la distanta de 38 kil., de 0- rasul T.-Jiul. Este fermata din 3 catune : Birzelul-de-Gilort, Leculestl si Ciinicul. Are 0 suprafata cam de 2000 hect., din carl 309 hect. arabile, 9 heet. vie, 15 hect. livezI de prunl, restul finete, padure $i tufaris. Proprietatea d-neJ Paulina Macescu.

Spre Valea-Gilortului, pamintul este fertil, iar pe dealuri putin productiv.

Are 0 populatle de 189 familiI, cu 810 suflete, din carl 150 contribuabilt.

Venitul comunei e de 846 let: iar cheltuelile de 842 lei, 47 banI.

Locuitoril poseda 40 plugurt, 81 care cu boI, 655 vite mart cornute, 17001, 377 capre, 303 rimatorf, 43 cal si 60 stupl,

Comuna este lipslta de co munlcatie practicabila ; 0 mica sosea cornunala, 0 pune in legAtura la N. cu Albeni. La S. se leaga cu Pojarul, prin drumurI ordinare, care traverseaza dealurI si vai foarte accidentate. La S.-V., pe malul drept al Gilortului, incepe soseaua comunala, ce 0 pune in comunicatie cu Stefanestl,

In comuna se gaseste I moara, pe apa Gllortulul; 6 puturl cu cumpana si 20 izvoare acoperite.

Are 1 scoala, frecuentata de 23 elevl din 47 inscrlsl.

Are 5 biserici, din care una este reparata de defunctul General Gh. Magheru, la 1857; este deservita de 2 preotl si 2 cin taretl,

Digitized by Coogle

___ Bt_RZEroL.D_E_,-G~I=L~O~R~T ~46~9 B_t_R_Z_ES_T_I __

Btrzelul-de- Gllort , dUun, judetul Gorj, resedinta com. cu acelasl nume, din pl. AmaradlaNovaei. Este situat pe dealurf sl viii, pe 0 suprafata cam de 700 heet., din carl 103 hect. arabile, 5 heet. lived de prunl, 3 heet. vie, proprietate a done! Paulina Macescu.

Are 0 populatie de 60 familii, eu 320 suflete, din cart 60 eontribuabilT. Locuitorif poseda 13 plugurl, 20 care eu boi, 191 vite marl eornute, 45 01, 140 capre, 98 rlmatorl sl 14 cal,

Gilortul curge pe la V. cat, si in directiune de la N. la S.

Catunul nu este traversat de nicl 0 sosea, afara numai in partea de V., la scoborire, de o sosea cornu nala, care il Ieaga cu eomuna Stefanestl, Comunicatia este dificila, iar pe timpurr ploioase devine aproape i mpracticabila.

Are 1 scoala frecuentata de 23 elevl,

Are I biserlca, deservlra de I preot ~i 1 cintaret.

Btrzeiul-de-Gilort, deal, al comunel eu acelasl nume, judetul Gorj. Are 0 directlune N.-S.V. ; este 0 prelungire a dealulul Negoesti ; ramlficatiunile sale se intind pana in Valea-Gilortulul,

Btrzelul-de-Padure, com. YUY., in partea de N.-V. a cornunef Llcuriciul, pIasa Amaradia, judo Gorj, si in directiune V., la distant! de 39 kil., de orasul T.Jiul. Formeaza 0 singura eomuna, Casele sunt raspindlte la distante marl, ast-fel ell. nu pot forma catune,

Comuna e situata pe dealuri !;>i vAr. Are 0 suprafata cam de 450 hect, din care 150 hect, eultivabile, 13 heet. prunet, lar restul flnete, padure $i tufaris, Pamintul este putin fertil.

Are 0 populatie de 318 fam., eu 1230 sufl., din carl 303 eontribuabilf, Venitul eomuneT e de lei 1673, bani 14, iar cheltuelile de leT 1095, bani 9 I. LoeuitoriJ au 15 pluguri, 1 carut! eu caT, 7 Teare eu bol, 20 stupJ, 973 vite mart eornute, 746 oJ, 56 eapre, 481 rtmatort ~i 36 car.

Comuna e traversata in partea de E. de soseaua comunala, ee vine de la S., din eomuna Serada $i 0 pune in eomunicatie la N. eu Birzeiul-de-Gilort, la V. eu Lieurieiul; comunicatia este foarte anevoioasa din cauza dealurilor prea esearpate. Vaile eele mai principale din cornuna sunt: Valea-Scaunulul, Valea-Seurtului, Valea-jidovulul si Valea-Mare,

Dealurile eele maf prlnclpale sunt: Llcuriclul-Ghlgolul, Dealul-Glavanilor, Dealul-Mare, sl Dealul-Pojarulul, acoperite parte eu pad uri sl parte eu locurf arabile sl lived de fin.

In comuna se aflii 3 puturf eu cumpana si IO izvoare acoperlte,

Com una art' I biserica, fondatil la anul 1800, de 3 loeuitorI fruntasf ai satulul. Preotf n'are. E deservlta pe rind de 3 preotl din eomunele vecine, si de 2 cintaretl 10ea1T. Are 0 scoala ' frecuentata de 30 elevl, din 35 inscrlsl.

Pe loeul defunetulul Constantin C. Mutuleseu si la loeul numit Silistea, de cite-orr se sapa, se gasesc sehelete intregI de oameni, flir! urma de cosciuge, In aceasta localitate a fost 0 batalie, sub domnia luI MateiuVoda-Basarab, pe la anul rtij r .

Btrzescul, fin/ilza sl /oc isolat, com. Bunesti, pl. Oeolul, judo Vilcea.

Btraesti, com. YUY., pl. Arge$e-

lul, jud. Muscel, la S. de elmpulung, situata pe ambele maluri ale riuluf Argesel. Dlstanta de la aceasta comuna pana la Cimpulung este de 23 kilo pe sosea ; iar pana la resedinta subprefeetureI de 7 kil.

Se compune din 2 catune :

Birzesti $i Albulestl, Se margineste la E, eu com. Botesti, judo Dlmbovlta, la N. cu com. V ulturestl, la S. eu com. Voroveni ~i la E. eu com. Stilpeni ~i Livezeni.

N umele sau vine de la niste ciobanl, dupa spusa locuitorilor, din tara Birsei (Ardeal), carT s'au stabilit intiiu aci cu oile.

Are 0 populatie de 546 10- cuitorf, 297 barbatl sl 249 femeJ, cu 99 eapl de familie, cari traesc in I 25 case.

Locuitoril se ocupa, pe lingii agricultura si cresterea vitelor, $i eu rotarla, In cornu nil sunt 40 stupl eu albine. GindaeiI de matase dau pana la 40 kgr. gogost,

Loe. au: 18 cal, 75 vacI, 194 bot, 306 capre, 97 of sl I 16 porct,

Comuna este strabatuta de piraiele sl vileelele: Lentea, RAdaclna-Mlca, Radacina-Mare, UIiul, Circinovul, Muerea, Birzeasca, Patulul, Albina, Uluba, Ciomagul, Catrina sl Inul $i de riul Argeselul, care 0 strabate dela N. spre S. In partea de E. e acoperita cu livezi si padure, in centru are izlaz, lar la V. lunea Argeselulul, care merge pana in valea Ulubel.

Pozltia este dcluroasa. Com. este strabatuta de urrnatoarele dealuri: Gruiul, Radacina, Clrcinovul, Scarlat, Inul, Plesea, Albina si Uluba sl de urmatoarele plscurl: Brezaia, Lia si Ciomagul.

In raionul comunel este 0 singura blserica, deservita de I

Digitized by Coogle

BtRZE$TI

460

BtRZE~TI

preot si I dascal, Aceasta biserica s'a construit de obstea loeuitorilor, la anul 1882, pe 10- cul unef alte biserici foarte vechT. Ea se intretine de enoriast si din venitul bllciulul Sf. Nicolae, ce se face la 6 Decembrie.

Scoala se frecuenta de 41 copll, din 50 In virsta de scoala, Cu intretinerea ei statuI cheltueste anual 1242 lei. Loealul scoalef s'a cladit de obstea cornunef in anil 1859-60.

;>tiu carte 1 14 barbatl si 8 fernel.

In raionul cornunef este 0 singura moara vechie. Locuitorii comunei sunt mosneni, Cornuna are I 10 contribuabili sl se intinde pc 0 suprafata de 350 hect, Are un budget de 825 lei Ia veniturI (1887) sl de 778 leila cheltueli. In 1889 - 90, venitul comunef s'a urcat la 1477 lei si cheltuelile la 732 lei, in carl intra si 1. 30 intrebuintatf pentru scoala.

In cornuna sunt mar multe velnite (poverni) pentru fabricarea tuicel,

Bfrzesti, com. rur., in centrul despre N. a plasef Stemnicul, judejul Vasluiu, la distanta de 18 kil. de orasul Vasluiu si de 13 kil. de resedinta plasef', Negresti. I E situata pe culmea si valle for- . mate din doua sirurf de dealurT, in a carora continuarc se formeaza sesul, prin care curge I riul Birlad.

Se compune din satele: Birzesti - Ludesti, Birzesti - Razest, Birzesti-d.vs., Birzesti-d»j. sau Barnovschi, Muntenesti, Ludesti-Budaiul cu parte din Codrul, Tacrnanesti (Calugareni) $i Brahasoaia (Calugareni- Vechr), carr sunt situate In dreapta rlulul Birlad ;iar in stinza din satele Dobroslovesti (Balanesti) ;;i Can~alare~ti. Se intinde pe 0 supraf.

de 3500 heet. parnint arabil, 500 heet., finete si imase, 380 hectare padure, 120 hectare aeoperite eu vii si livezf, Partea de pamint arabila este subdivizata ast-fel: pe 250 hect. se cultiva papusoiul, pe 200 heet. griuI, pe 150 hect. orzuI, pe 109 heet. ovazul, pe 50 heet. sacara, pe 16 hectare legume, iar cam pe 5 heet. se cultiva clncpa.

Are 0 populatie de 390 familii sail 1980 suflete Iocuitorl, din carl 7 fami Iii, eu 25 suflcte Evrei.

In aceasta comuna sunt 5 bi-

serlcf $i 0 scoala, I .

Nurnarul eontribuabilor e de I 338, de la care statui lncaseaza I 2028 leT, iar al cornerciantilor I 16 Rominf ;;i 7 straint. Vite I sunt: 1056 vite rnarf cornute, I 1022 ol, 108 cal, 60 rimatorf I :;;i 94 stupl,

Budgetul comunel e de 3609 leT, 53 hanl la veniturf si de 3609 lei, 40 bani la cheltuelt,

Birzesti, C(lIlZ. rur., pI. Ocolul, judo Vilcea, N'are nicf un cat. ali pit.

Este situata pe valea riulul Otasaul, la 27 kil. departe de capltala judetulut si la 20 kil. de a su bprefeeturei.

Are 0 populatiune de 397 10- cuitori, 168 barbatf ;;i 229 femci ; 97 capl de familie; 77 contribuabilr; loeuese in 75 case.

Aci e 0 singura bis. Anul fondarel si ctitoril nu se eunose. Locuitorii se ocupa numai eu agrlcultura. A tJ 52 car, 60 boI, 70 vacf sl 22 01.

Pe riul Otasaul, In raionul ' comunel, sunt 3 rnorf de rna- I cinat. Loeuitorii totf sunt mosnen!.

Comuna e lipsita de scoala.

CopiT In virsta d'a 0 freeuenta sunt A-9, 20 bae~r ;;i 29 fete. I

$tit1 carte 8 barbatl ;;i nid 0 femee.

Comuna are ca Ja 150 heet. pamint.

Sunt in raionul eomuneI 50 meri, 45 perl, 200 nucI, 50 clresl ; iar livezile dau 100 care de fin.

Sta In legatura prin sosele comunale cu comunele: Bodesti la N., Stoenesti la E., Pletrarl Ia S., Costesti la V.

Veniturile comuneI se urea la iOO let sl eheltuelile la aceeast surna.

Blrzesti, sat, pI. Dimbovita, judo Ilfov; face parte din com. rur. Dudesti-Cloplea. Are 180 heet., proprietatea D-Jui D. Voreas, ~i 32 locuitorl. In eercul satuluf se cultiva 12 hect. vie.

Btrzesti, sat, numit sl Berdesti, in comuna rurala Imoasa, piasa Motrul-d.-s., judo Mehcdintl.

Birzesti, sat; face parte din comuna rurala eu acelasl nume, din judo Museel. Este despartit de cel-I'alt catun (Albulesti), eu care formeaza comuna Birzesti, prin riul Argeselul. Ocupa partea din eentru ~i de est a eomuriel.

Ad este resedinta comunel ;;i tot ad este biserica sl scoala. Are 0 populatie de 498 locuitori, 269 barbatf si 229 femei. Pozitia sa este minunat de frumoasa,

Birzest], sat de resedlnta, in partea de V. a com. Birzestl, pI. Stemnicul, judo Vasluin, situat pc ambele maluri ale piriiasuluf Muntenesti, lntre dealurile Corbul, Preda-Birzesti sl LudestiBudaiu, pe 0 suprafata cam de 500 hect, Arc 0 populatie de 152 fam. sau 600 sufi., Rorninr,

Numele de Birzestl, l'a luat,

Digitized by Coogle

BtRZE~TI 461 BtSCA

------~---------------------------------------------------------------------------

spun batrlnii, de la Hatmanul Birzu, fost proprietar in timpurile vechI. Satul acesta, alta data era format din 4 catune deosebite, carl se numean : Ludesti, Birzesti - Razest, Birzestl - d. - j. (Barnovschi) ~i Birzesti-d-s.; as~-zi toate aceste sate formeaza un singur sat cu numele de Birzesti. Are 0 scoala infiintata la 1865, frecuentata de 35 elevI; o blserica zidita de Vornicul Constantin- Virnav, la 1846, in locul alteI biserici vechT de lemn, a razesilor, care la 1847 a fost mutata in satul Dobroslovesti.

Prin mijlocul satuluI curge de la N. spre S., piriul Muntenesti, care la partea de S. a sa- I tului formeaza un iaz, pe 0 suprafata de 6 hect.

Proprietatea locuitorilor razest este de 740 heet. pamint.

N urnarul vitelor este de 730 vite mari corn ute, 60 cal, 200 01, 50 rtmatort ~i 27 stu pT.

Ca punct insemnat in acest sat, este coasta dealuluI Ludestl- I Budaiul, spre E., unde se ziee ca ar fi existat un tirgusor nurnit Ludestl, Pe aeest loe, se gasese sl astaz! obieete vechT, astupate de pamint.

Btrzest], statie de dr. d. f., judo ' Vasluiu, pI. Funduri, com. Birzesti, pe linia Vaslulu-Iasl, pusa in circulatie la I -iti Malu 1892. I Se afla intre statille Balteni (7.5 kiI.) si Buhaesti (6.1 kil.). Inaltlmea d'asupra niveluluT rnarii de 100.90 m.

Blrzesti, deal, in com. Birzesti, pI. Stemnicul, judo Vasluiu. VezI Ludestl-Budaiul, deal.

Birzesti, deal, in raionul cornuncl Birzestl, pl. Ocolul, judo Vileea, pe care se cultiva 50 arif vie.

Blrzesti, ptIdure, supusa regimu-

lui silvie, com. Birzesti, pI. Argeselul, judo Museel, proprietate a mosnenilor Birzesti, in intindere aproximatlva de 1000 heet. Este situata de ambele eoaste ale riului Argeselul si are ea esenta stejar.

Se m1l.rgine~te la N. cu padurea mosnenilor Vulturesti, la S. eu mosia statuluI Birzestl, Ia E. eu pad urea rnosnenilor Botesti, din judo Dimbovita, sl la V. cu padurea statuluT Radestl,

Se taie in devalmasie de 10- euitori.

Blrzil (Vtrful-), eolilld, in com.

Catina, judo Buzan, pe hotarul judo Prahova.

Birzila, deal, in com. Pacureti, pl. Podgoria, judo Prahova.

Btrzoesti, parte din satul Lunge~ti, pI. Corod, judo Tutova.

Blrzoestl, plriiaj, judo Tutova, ee izvoreste de la S. de satul Lungcstl sl se varsa in piriul [uravatel, de a stinga.

Birzote~ti, N eagota sl Romani' mo~·jl ale statuluI, pendinte de manastirea Blstrita, sltuate in com. Romani, pl. Horezul, judo Vilcea. Pe perlodul 1888-93 s'au arendat eu 7100 leT anual.

Blrzotelul, piriiaf, judo Tutova, ee eurge prin pI. Corodul, Izvoreste de pe teritoriul cat, Borodesti, Uda com una Visureni, trecind pe la V. de satul Visureni sl se varsa in Birlad, de a stinga, la N. de cat. Crlvesti.

Blrzoiul, vail', la N. cornunef $i rinoasa, pl. Oltul-d-s., judetul Vilcea.

Btrzotei, torent j lzvoreste din raionul comuneI jupinesti, piasa Rlul-Doamnel, judo Muscel, sl se varsa in riul Doamna, pe malul drept,

Blrzul, loe cu isuoarc, judo Bacan, piasa Tazlaul-d-j., pe teritoriul comunel Berzuntul,

i Btrzul, loe cu isuoare, judo Ba-

Birzota, pida, jud. Tutova, ee! eM, plasa Tazlaul-d-s., eomuna

curge prin pl. Corodul. Izvoreste Ardeoani, pe teritoriul satuluf

din COlIl. Cotoroaia. Curge, in I Hemeeni.

forma de arc de cere inters spre , S., de la E. spre V. Uda cornunele Cotoroaia, Certesti, Pochi-Dia si Salceni ;;i se varsa in Birlad, de a stinga, spre N. de I satul Crivesti, dupa ce a primit pe stinga piriul Recea, unit eu Cetatula ~i Salceni.

Birzoteni, sat j face parte din com. rur. Romani, plaiul Horezul, judo Vilcea. Are 0 populatiune de 245 locuitorT, 119 barbatl ~i 126 fernel.

E la 0 distanta de 3 kil. de cat. Romani, unde e scoala ~i primaria, Ca populatle scolara are 21 eopiI, 10 baety sl 1 I fete.

Birzul, loe CIt isuoare, judetul Bacau, piasa Tazlaul- d.-j., pe muntele lVIagura-BerzuntuluI, de unde i;;T are obirsia pirlul Berzuntul-Mare.

Blrzul, piriiaf, judo Bacau, piasa Tazlaul-d.vs., com una Ardcoani,

care eurge pe teritoriul satului Hemeeni ; i;;i are obirsia la 10- ealitatea Birzul !?i se varsa in Tazlaul-Sarat,

Btsca, cdtun, al cornunel Chlojdul- din - Bisca, judo Buzan, cu 440 locuitorf si 99 case; are subdivizia Pe-Bisca.

Digitized by Coogle

alSCA

462

BtSCA-MIcA

Blsea, stabi/i1ltellt babuar, in comuna Gura-Teghil, cat. LuncaPlrciuluJ, judo Buzau, la 88 kil. de orasul Buzan sl situat pe malul drept al riulul Bisca-RozileT. Este proprietatea d-luf Stefan Boranescu, Are un orizont cam marglnlt ; dar cIima e dulce, aerul curat, imbalsarnat de mirosul brazilor, traiul e multamitor si eftin. Se face cura de lapte sl zer, bAT reeT, etc. Apropierea de muntl inlesneste facerea de escursiuni in una din partlle cele mal frumoase ale tarer,

Blsca, uiroagti, pe lunca Siretulul, in comuna Cazasul. Pleaca din viroaga Iarlaul si merge spre S.-E., prin judetul Bralla, pe la I N.Satului-Nemtesc, pierztndu-se pe teritoriul comuneT Izlaz.

Blsea-Chiojdului, com. rur., judetul BuzliU. (Vezl Chiojdul-dlnBisca).

Blsea-Chiojdului, rio, In piasa Buzan, judo Buzan, format din piraiele B1sca-cu-Cale!,ii Biscafara-Cale, care se impreuna la poalele munteIuI Plesea, pe hotarul judetulul Prahova, putln mar sus de catunul Bisca. Acest rlu, care uda comunele Chiojdul, Catina, Calvini, desparte apol com una Cislaul de Maruntisul, atinge catunul Gura-BlsciI si merge de se varsa in Buzan, Iing:l catunul Cislaul, in fata izvoruluT Cirnul. Prlmeste mai multi afluentt, din carl mal Insernnatl, pe partea dreapta, sunt: izvoarele: Plopilor, Ciuciurul-lulSerban , Ciocirlanul , Cacicea, Spatarescul, Muratoarea, Batrineanca saii Stirnnicul, Catlna, Zeletinul, SaIcia, etc.; iar pe stinga, incepind tot de la Nord:

Plescioara , Pacura , Stupina, Smacinisul, Lera, Corbul, Cep-

turasul, Valea - Catinet, ValeaSeaca- Mare, Valea-Seaca-Mica, Valea-Humir, Bradetul, etc. Cursui sau e repede si albia sa foarte nisipoasa, de aceea este periculoasa in timpuri ploioase, cind volumul apelor sale creste foarte mult. Malul drept e frumos, fiind format numaT din coline ~i muntl acoperitl de padurl, finete. livezT si vie; eel sting, in urma taeref padurilor, s'a transform at intr'un vast prund ripos sl nestabil, incepind de la Toea, in comuna Maruntisul, pana In comuna Catina, din care cauza cornunicatia devine adcsea dlficlla,

Blsea-eu-Cale,pirin, ce izvoreste din dosul munteluf Fata-Craiulul, de la punctul numit Gamalia, judetul Prahova. Curge spre S.-E. pan a la poiana din Capul-Pisculul, comuna Star-Chiojdul, plaiul Teleajenul; face 0 cotltura spre Sud; forrneaza in mica parte limita cu judetul BuzM; se impreuna cu piriul Bisca-fara-Cale, la poalele muntelui Plesea, putin mar sus de satul Bisca, formind riul BiscaChlojdulut, care apof intra in judetul Buzan, unde se varsa ' in riul Buzan, lingl1 cat, Clslaul,

Are de afluentt, in judo Pra- I hova, izvoareIe: Tlsa sl Condri.

In cursul sM forrneaza maf multe cascade. Calea pe albia acestei ape este foarte grea.

Pe aci Mihaiu-Viteazul si-a trecut 0 parte din armata, in Transilvania, la anul 1599, Octombrie 7.

In anul I 848, Ruslt ocupind tara, au gramadit multa armata I pe aceasta vale, filnd foarte priincloasa pentru 0 invazie in Transilvania.

Pe acest piriu, pe teritoriul judetuluf Prahova, este un fie rastrau pentru taiat cherestea.

: _ Blsea-fara-Cale, piriil j lzvorestc

I din muntele Plaiul - Purcaruluf,

I judo Prahova; curge spre S.-E.; face 0 cotitura in comuna StarChiojdul, plaiul Teleajenul; se indreapta spre Sud si dupa ee se uneste cu pirlul Blsca-cuCale, intra in judetul Buzan, forrnind rlul Bisca - Chiojdului, care se varsa in riul Buzan, Are de afluentl izvoarele Srneuratul !,ii Banul.

Blsea-Mare, ptriflj izvoreste din rnuntif TransilvanieT (Racauti}; se indreapta spre S.; atinge judetul BuzliU, putln mal la N. de muntele Polana-dln-Cale, la varsatura izvoruluT Surdueul; formeaza apoT limita de N.-E. a judetuluf, pana la intilnirea sa cu izvorul Pitac-Patac; intra ln judet pe la pichetul Cioeanul, udind la dreapta poalele rnuntilor Paltinlsul, Podul-Caluluf, Podul-Grecilor sl Arsele sl la stinga ale muntilor Hosszukos, Cernatul sl Cursele, la poalele caruia se uneste cu Btsca-Mica, la cismeaua Vlsanul, dind nastere riuluT Hisca-Rozilef, Prlmeste mai multl afluentl, in judetul Buzan, pe dreapta : Surducul, Izvorul-CaluluT sl Fata-Mllel, iar pe stinga:

Pitac-Patac, Bisculita, Cernatul, Izvorul- Miler, etc. E foarte avuta in pastravl,

Bisea-Mica, pirio j izvoreste din Transilvania si intra in judetul Buzau pe la poaleIe muntelui Glurgiu, la varsatura izvoruluT Cilianos, udind la stinga poaIde muntllor : Muscle, Neharna, Chilrniziul, Neharnita si Razboiul, cu ramlficatille lor; iar la dreapta muntil : Balescul, Zanoaga, Miclausul , Piscunasul, Piciorul-Capril si Cursele, la ale carul poale se uneste eu BlscaMare $i da nastere riuluf Hisca - Rozilei. Blscele sunt renu-

Digitized by Coogle

nISCA-ROZILEI (BtSCENI)

mite in tara nu numaI pentru rapiditatea, Iimpezimea si raceala lor, dar si prin regiunile incintatoare ce strabat,

Bisea - RozileI (Blseeni), cdtun, al comuneI Nehoiasul, judetul Buzan, cu 430 locuitorf si 80 case. Are multe fierastrae pentru fabricarea scindurilor.

Blsca-Rozilel, ria, format din I Bisca-Mare ~i Blsca-Mlca, cart, dupa ce au facut ocolul masivului Penteleul, cu ramlficatiunile sale, se unesc amlndoua la I poale1e muntelui Cursele, la Visan, unde izbesc cu mare furie i stinca de la Vadul-Comulul, De aci, riul se indreapta spre S.-V., sub oume1e de Blsa-Rozllel ~i uda in curmezis comunele Gura-Teghii, Goidestl, Nehoiasul \li Mlajetul, printre muntii Virlam, Bizdadeaua, Tigva, Fulgerisul, Brtnza, Costa-MoriI, Tainita, Gotesul, Barbul, etc., la sting asl printre Vadul-Cornului, Rozila, Malaele, Tega, Paltlnlsul sl Arsele la dreapta, Se varsa in Buzan in comuna Nehoiasul, cat, LuncaPriporulut, in dreptul punctuluI, unde era mal inainte varna. Ambele sale malurI sunt frumoase, afara de cite-va stinci si terenuri fugdtoare pe dreapta, avind pozitluni pltorestt, animate de multi mea Iucratorilor din nenurnaratele fierastrae, situate de alungul el.

Blscaceni, sat, in partea de E. a comunei Ostopceni, pI. Stefanesti, jud. Botosanl, situat pe o coasta de deal, in forma de amfiteatru, linga Prut,

Are 0 suprafata de 292 hect, si 0 populatic de 92 familir sau 373 suflete. Aiel este 0 blserica deservita de I preot sl I cintaret. Mosia Biscacenl, se zice, ca forma in vechimc, impreuna cu Os-

463

topcenl-Razasl, un singur trup, I dar pe urrna s'a vindut de urmasll luI Balos.

Pe aceasta parte de mosle, lingli Prut, a fost satul Istrateni, care la 1853 s'a strieat de Bales, din care pricina locuitorif s'au mutat in Biscaceni. Se mal vorbeste ca lingli Prut au fost case marl vechI, dar eli s'au risipit cu malul PrutuluI.

Vite in acest sat sunt: 93 vite corn ute, 25 cal marl si micf, 460 01, 40 porci.

Bisceni, cdtu«, al com. Minzalesti, judo Buzan, cu 90 loeuitorl si 18 case, situat de alungul malului sting al rlulul Slanlcul, incepind de la Grunj si continuindu-se pllnll la Sart.

Btsceni, vt'chie numire a cdtuIlulul Bisca-Rozilel, din com. Nehoiasul, judo Buzan.

Btscenl-de-Jos, cdtun, al com.

Calvini, judo Buzau, cu 430 locuitorI sl 108 case. De dinsul se alipeste adesea, in datele oficiale, com. Frasinetul sl Olarl,

I Btscenl-de- J os, mop'e, in com.

Calvini, judo Buzan, cu 900 hect , din care peste 200 padure, apoi livezf, fineata, mult izlaz sl prundis, Se ia irnpreuna cu hotarul Veresul,

! Biseeni-de-Sus, cdtun, al com.

Calvini, judo Buzan, cu 450 10-

cuitorI sl 102 case.

Btscenl-de-Sus, lIltlfie, in com.

Calvini, judo Buzan, de aproape 1900 hect., din cart 340 padure, restul livezi, finete, izlaz, cura turI ~i prundis, Proprietate mosnenensca In devalmasie. Se ia lmpreuna cu Cetatuia si Cerbul.

Blscenl-Sasenl, biSt'ridi insem-

stscn (GURA-)

nata prin frumusetea arhitecturel sale, situata in cat, Bisceni-d-j., com. Calvini, judo BuzM. Are urmatorul frontispiciu: «Cu voia Tatalul, fiulul si ajutorul sf. Duh, rldlcatu-s'a acest sft. locas intru lauda sl cinstea prea sfintuluI arhiereu eel din Mira LicieI, Nicolae facarorul de minunI, pe vremea prea inaltatel imparatritel Doamna Ecaterina Alcxenia ~i luminatuluI eI marele cneaz Pavel Petrovicl, pastorind norodul prea Sf. sa Mitropolit a toata Ungro-Vlachia, chir Grigore sl in eparhie pazitor Sf. sa Episcop al Buzaulut, chir Cosma. lar de zugrllvit s'a savirsit in zilele lnaltatulul Domn loan Alexandru Ipsilante Voevod, prin osteneala sl cheltuiala Dumnealul Paull Tudor Saseanu, vataf de plain, sl s'a zidit din temelie. precum se vede si s'a savirslt in luna MaW 9, leatu 1735».

Aceasta blserica a fost totd'a una de mlr. E sltuata pe 0 celina inconjurata de padure, Padurea taindu-se, mal multe izvoare, si mar cu seama Braduletul, 0 ameninta, daca nu-I se va face 0 noua plantatie, care sa abata cursul izvoare-or,

Bisel (Intre-), frumos platoil, ce se ridica la poalele munteluI Cursele, intre Bisca-Mare si Bisca-Mlca, judo Buzaa.

Biseianulul (Seciul-), proprit'tate mosneneasca, in com. GuraTeghiI, cat. Paltlnisul-d-s., jud, Buzau, padure sl finete,

Biscii [Dosul-), pddurt', in com.

Mlajetul, cat, Stanlla, judo Buzau, care impreuna cu sforile Piesuva si Fundea, forrneaza corpul de padure Coriiasul.

Bfseii (Gura-), cli/tlll, al com. Mll-

Digitized by Coogle

atscn (GURA-)

runtlsul, judo Buzau ; are 280 locuitorl si 62 case; e situat pe malul sting al riulul Bisca-Chlojdulul, la varsatura sa in Buzan.

Blscil (Gura-), numire ce se mal dii mOfid Valea-Seaca, din com. Mtruntisul, judo Buzau,

Btscul, den], pe teritoriul com.

Tabalaesti, pIasa Crasna, judo Falciu.

Blsculita (Magura - Carpenului), isnror, in com. Chlojdul-dlnBisca, judo Buzan. Incepe de la colina Magura-Carpenului sl da in Bisca-cu-Cale.

Biscullta, isuor, in com. Chi ojdul-din-Bisca, judo Buzan. Izvoreste din muntele Stevia. Primeste pe dreapta izvorul Carpenul si se scurge in Bisca-cu-CaIe, la poi ana din Capul-PlaiuluI.

Bisculita, tir/a, in com. Goidestl, judo Buzan. Izvoreste din Transilvania; intra in judet, printre muntele Hosszukos si poalele Penteleulul si merge de se varsa in Bisca-Mare, putin mal jos de pichetul Cocianul. Primeste pe stinga mai multe izvoare, din care mat insemnate sunt: Coriiul, Stinel, Porcului, Tlsel, etc. Are multi pastravt.

Bisesti, com. rur., judo Mehedinti, in pI. Ocolul-d.-s., la 27 kil. de orasul Turnul-Severin, situata pe vai. Formeaza comuna cu catunul Budanesti-Cracui-Lung sl mahalaua Palsesti. Se marglneste la E. cu catunul Racova, ce apartine comunei Ilovatul ; la S. cu com. Bobalta ~i Craguesti ; la V. cu com. Balvanesti ; iar la N. cu com. Dilbocita. Are 184 contribuabllf, din 926 locuit., ce locuesc in 202 case. Ocupatlunea locultorllor I

464

---

este agricultura, cresterea vitelor ~i caratul lernnelor la orasul Severin. Pamintul, fiind muntos, este putin productiv. Cea mai mare parte este pietros, acoperit cu padurl si pruni. Are o biserica deservita de I preot si 2 cintaretl ; 0 scoala cu I inva~ator, platit de judet sl frecuentata de 23 elevl.

Budgetul cornu net : la veniturf 1888 leI si la cheltueli 1299 leI. Sunt 588 vite marl cornute, I I cai, 300 oi, 234 rimatorl ~i 217 capre. Prin aceasta cornuna merge soseaua comunala Prejneul-Bisesti.

In Bisesti se afla un zid de piatra, care dovedeste urme romane; un cimitir, ale caruf monninte sunt fie-care ocolite cu platra (vezi Gostlla, movlla.) Pe 0 ramlficatiune a dealuluf Razurelele, se vad niste metereze, sapate in pamint, in forma de cere, Din acest loc, ochiul poate predomina soseaua Crague~ti, pana la locul numit Braceva, unde se irnpreuna cu soseaua judeteana Turnul-Severin - Tirgul-Jiul.

Dealurile mal principale din aceasta comuna sunt: Bucuresti, Girdanul, Padisul, Razurelele, Domogletul, cu frumoasa pozitie Budanestl, acoperit cu viI, Dealul-Mare, Culmea-Lagului sl Cioaca - Babei, inalta de 450 m. ~i de unde se poate privi fluviul Dunarea ~i orasul Severin. Vai mai principale sunt:

Iazosti, a-Stancil, Feregosul, aCrivinei, a-Padesului sl a-Girdanulul ; iar piriaie sunt: Girdanul, Valea-Rea, F~gara~ul, care toate unindu-se la Budanesti, formind pirlul Cosustlta, Pe acest pirlu sunt mort de macinat.

Bisdina, sat, judo Dolj, pl. Jiuld.-mj., com. Caloparul, cu 158 suflete, 82 barbatl si 76 femel,

HlTCA

Locuesc in 32 case sl 2 bordee, construite foarte putlne de zid, restul din paiante. Aproape fiecare casa are gradina de zarzavaturl. CopiiI din acest sat urmeaza la scoala mlxta din satul Caloparul, ce este la 6 kil. ~i jum. departare, Au urmat regu lat la scoala 6 baett ; cu virsta de scoala sunt 19. $till carte 2 barbatl,

Bisdina, masie, judo Dolj, piasa Jiul-d.-mj., com. Caloparul, satul Bisdina.

Bislnari, loc ieolat, pe malul drept al plriulul N earntu, in comuna Petricani, pI. de Sus-Mijlocul, judo Neamtu.

BHa, uilcea, izvoreste de la E. de com. Mereni, pI. Vedea-d-s., judo Olt, si se varsa in girla Eiusorul, pe ~~rmul drept, tot in cercul com. Mereni.

Bttca. V. satul Lunca, din com.

Pascani, judo Suceava.

Bttca, baltii, pe teritoriul com.

Paltlnls, pI. Prutul-d.-j., judetul Dorohoiu.

Bitca, deal, judo Bacau, pIasa Siretul-d.-s. din com. Mara~ti.

Bitca, deal, judo Bacau, pl. Trotusul, com. Bodganesti, a caruf zare desparte la apus comuna Bogdanesti de com. Grozastl.

SHea, deal, judetul Bacau, piasa Tazlaul-d.vs. din corn. SchitulFrumoasa.

SHea, deal, pe teritoriul satului Paltinls, com. cu asemenea numire, pI. Prutul-d.j., judo Dorohoiu

Bttca, numita ~i Movlla-Mare,

Digitized by Coogle

HtTCA

mouild, pe locul numit Rosnoveni, pe teritoriul satulul Hiltseul-Curt, com. Hiliseul, pI. Co\>ul<lf!.jud. Dorohoiu.

Bitca, m01,ild, catre N.-E. de sa- ' tul Horodistea, comuna Horodistea, pI. Prutul-d-j., judo Dorohoiu a careia baza e de 4 hect. suprafata, iar inaltimea ca de 90 m, Are forma plramidala. Prin un git se impreuna cu Dealul-Satulul, care se intinde in aceasta parte ca un promontoriu catre Prut. Virful Bitcef este lat

~i asezat in partea sa interna, cu marginele ridicate ceva \>i avind loc de eslre spre V. In aceastA a~ezatura se vedelocul

a doua sapaturt, cu resturl de caramida sau pamint ars sl hirburl. Traditia populara spune, ca, din mare vechime, ar fi fost aid niste zidarif in parnint, ce au avut in ele multe odoare scumpe, dar cart s'ar fi scos de acolo fl1ra sa se stie de cine si cind ; ca odoarele ramasese de cind era acolo cetate, si pe cind movila era cu mult mai mare, nu asa redusa ca azi prin ternurire sl spalatul apelor. Costisele ei sunt foarte povirnite si lasa a se vedea pe ele resturl de cru-amizI, parnint ars ~i urma unel sapaturl, 0 _ alta versiune

a traditief spune, ca odin ioara prin daramaturfs'ar fi ivit urme de catacombe, oseminte omenestl ~i zidarle cu grinzl de lemn innegrite cu totul. Se crede ca daca s'ar sapa sl mal lillauntrul dealulul, peste care marea patura depamint n 'a ingaduit a se putea face cercetarl, s'ar gasi lucrurl interesante. S'a gasit niste sagetI de fier de razboiu, din , carl doua ar fi posed at ~i raposatul Gheorghe Balta, proprietarul mosiel. (Vezl V. AI. Ureche, in .. Buletinul Intructiunel Publlces , din 1856-66).

46!i

Bttca, m01,iltl uriafii, de formatiune naturala, pe baza stincoasa de platra gresa, Se afla spre E. de satul Radauti, piasa Prutuld.-j .. judo Dorohoiu, Iinga Prot. Partea despre apa, perpendiculara si stincoasa, opreste curentele PrutuluI.

Bitca, muute dpos, judo Bacau, pI. Trotusul, pe teritoriul COIll. Manastirea-Caslnul.

Bltca, munte, judo BacAu. pIasa Trotusul, com. Tirgul-Trotusul, din culmca Slanicul, situat Ilngil. muntele Flnete.

Bttca, fCs, in partea de S. a satulul Podoleni, pIasa Podoleni, judo Falciul.

I Bttca-Bolohanoasa, munte, in com una Malini , judetul Su-

ccava.

Bttca-Busuioc, muutc, in com. I Brosteni, judo Suceava.

Bitca-Cailor, pise de 1II1111/e, pe hotarul rnosiel Tarcaul, cornuna Pingarati, plasa Piatra-Muntele, judo Neamtu, E situat lntre rlul Blstrlta ,;,i piscul munteluT Murgoeiul.

Bttca-Celarulul, 111 1111 tc, in com.

Mallnl, judo Sueeava.

Bitca-Chiriaculul, munte, pe teritoriul mosiel Borea, in com. Madeiul, judo Suceava.

Bttca-Comoril, munte, pe teritoriul mosier Borea, in com. Madeiul, judetul Suceava; are 1517 metri de alt. d'asupra nivelului marif.

Bttca-cu-Tisa, munte, (1202.2 m. alt.), com. Neagra-Sarulut, judo Suceava.

llITCA-FOC~A

Bltca-cu- Tir~I, munte, in com.

Malin], judo Suceava,

Bltca-de-Piatra, pise, la extremitatea despre V. a ramurel muntilor Crucea - Rosie, Situat pe hotarul Transilvaniel, intre Polana-Rosie $i piriul Brates, pe raionul plasel Piatra - Muntele, judo Neamtu.

Bltca-Doamnel, sat, in comuna Doamna, piasa Piatra-Muntele, judo Neamtu (vezt Doamna, sat).

Bitca-Doamnei, tlml-platoii, judetul Neamtu, in forma triunghiulara, situat intre MuntilDoamnel, (ramura Cernegurei), fata in fata eu Piscul-Cirlomanulul,

Aci se vad inca si asta-zl rulnele unui palat domnesc, despre care se zice ca ar fi fost locuit de refugiata Domnita Ruxanda, fiica lui Petru Rares, care cind voia sa. mearga la manastirea Blstrltef, intindea peste apa riului Bistrita 0 punte de piele de bivol.

Bitca - Doamnei, deal, judetul Neamtu, in ramura muntilor Cozla, fata in fata cu dealul-platon cu aceeasl numire sl despartit de dinsul prin riul Bistrita.

o legenda spune ca Dornnita Ruxanda intindea originalul sM pod de piele de bivol, peste amindoua aceste bitce, Aceasta legenda, de $i se bucura de multa crezare in marea parte a populatiunel bastlnase, nu e intemeiata pe un fapt adevarat, cad de la Bltca-Doamnei, din ramura CernegureI, pana la aceasta, e 0 distanta aproxlmativa de 800 m.

I Bitca _ Focsa, munte, in com.

Brosteni, judo Suceava.

Digitized by Coogle

HI rCA-GARDURILOR

466

Bltca-Gardurllor. Vezf Gardu- Bttca-Opchioarei, munte, in co-

rile, stinci, judo Neamtu, muna Brosteni, jud. Suceava.

Bttca-Gainel, muntc, pe teritoriul moslef Borca, in com. Madeiul, judo Suceava.

Bitca-Gropilor, nruntc, in com.

Brosteni, judo Suceava.

Bitca-Hunel, 1Il111lIt', in cornuna Neagra-Saruluf, judo Suceava,

Bttca-Lacurilor, pise, al munteluf Migovanul, judo Suceava,

Bftca-lui-Chiriac, 1IlUIl/t', In cornuna Neagra-Sarului, judo Suo ceava,

Bttca-lui-Moglan, muut«, in comuna Malini, judo Suceava.

Bltca-Iuf-Ttrstn.wvsz», 1263 m. altit., in com. Brosteni, judo Succava,

Bitca-Mihalletulul , mnnte, in com. Brosteni, judo Suceava.

Bttca-Muscalilor, munte, in comuna Mallni, judo Suceava.

Bttca-N eagra, Ioc Cll [snroar«, judo Bacau, piasa Tazlaul-d-s., pe teritoriul com. Schitul-Frumoasa.

Bttca-Neagra, 1I11111te, in com.

Hrosteni, judo Suceava.

Bltca-Neagra, tnunt«, in com.

Malini, judo Suceava.

Bitca-N eagra, pisc de munte, intre Risca-Mare ~i Slatloara, in I comuna Bogdanestl, judetul Suo ceava,

Bitca-Nutal, "hilll dealului de d'asupra satului Uda, din com. Tatarusl, judo Suceava,

Bitca-Popii, munt«, in com. Brosteni, judo Suceava.

Bitca-Popii, muntr, 608 metri aItit., in com. Malini, judo Suo ceava,

Bitca-Ratel, munte, r 53 r m. altit., in com. Brosteni, judo Suceava.

Bitca-Rujii, culm« de deal, intre com. Tatarusi si Cristesti, judo Suceava,

Bltca-Sahastrulul. Vezf Plclorul-Sahastrulul, judo Neamtu,

Bitca-Scaunelelor, 'i1i/fullll1t1ltelut Plt'~'ul, com. Bogdanesti, judo Succava. Vezi Cerdac (La-),

! Bitca-SpaimeI. V czl Corhana, judo Suceava.

Bitca- Tllranului, munte, in co- , muna Dorna, judo Suceava.

Bltca-Tiganulul, unul dintre pisClIrilt' muntdul ((flilllalllll, din com. Neagra-Sarulul, judo Suceava,

Bitca-Zmeilor, pisr ric deal, intre com. Cristesti sl Tatarusl, judo Suceava. In suteranele ~i prin bungetele padurilor de pe acest pisc se adaposteau alta data tilhart, carl, stravestitl in haine sl la fete, purtind in cap coarne :;;i clopote, navaleau din cind in cind in satul Tatarusi, de pradau. Ajunsesera cu cutezanta pan'acolo, ca fetele cele mar frumoase deveneau jertfa lor. De aei numele acestuI pisco

Bltcari, sat, apartinind cornunel I Nistoresti, piasa Vrancea, judo ,

Ist'rLANUL

Putna. Are 0 populatiune de 250 suflete, carr locuesc in 64 case.

BitceI (Piriul-), mic a.fllte1lt al pirlulul Stejarul, comuna FArcasa, judo Suceava.

Bitcele-Andrienilor, ridicdturt de 11l1t1lfl; judo Suceava, de forme conice, intre cele patru piraie numite Serisoare, ce dau nastere pir, Serisorul-Mic, din com. Sarul-Dornil.

Bitcele-Foc~ei,pisrurl de 1I11m!!, situate in ramura munteluI Varaticul, catre sudul manastirel Varaticul, in com. Filiorul, pl. de Sus-Mijlocul, judo Neamtu. Ele au fost cercetate de d. Cobilcescu, care a recunoscut, in formatiunea paturllor lor, sistemul de Bonarowska, iar de-asupra acestuia adevaratul grez de magura al lui C. M. Paul.

Bitcul, 1t1ovilii, la sudul movilei Baba, com. Fleasca, judo Braila,

Bitculesele, priua], lntre canalul Vilciul si Dunarea-Vechie, COIll. Stancuta, judo Bralla, Pleaca din Vilclu, intre privalul Zatna si ruptura Bandoiul ; merge spre N.-E. prin Iezerul-Banisulul si se uneste cu privalul OzincaV cchie; aproape de DunareaVechie, linga hotarul nordic al com. Stancuta,

Bttea, uale, in pI. Borcea, judo Ialornita. Se intlnde in partea de N. a laculuI Galatuiul, spre N.-V., unde se desface in mal multe viii mal mid, luind rnaf multe directiunl.

Bitlanul sl Sfredelele-Bltlanulul, parillre, situata in piasa Balta, judo Braila. Se margineste la E. cu iezerul Mrejarul, la V.

Digitized by Coogle

BtTLANULUI (MAGURA-)

------- '------- -------------

cu japsa Sfredelele. Suprafata e de 6 hect. Are esenta salcie.

Bftlanulul (Magura-), l1Iagllrti, la N_-E. mosier Traista, com. Piatra.jud, Teleorman. E punct despartltor intre aceasta mosie sl rnosia Suhaia.

Btzdlna sail Bizdina, sat, pendinte de com. rur, Caloparul, pl. Jiul-d.-mj., judo Dolj. Situat

- pe malul drept al JiuluJ, la 6 kil, S.-E. de Caloparul, unde e resedlnta comunei. In partea de S. a satului se afia satul Bizdina.

Populatlunea e de 40 familiJ, cu 280 suflete,

Comunicatia in acest sat se face prin sosele vecinale sl co- : rnunale, care-l pun in legittura la S. cu Foisorul, iar la N.-V. cu Glodul.

Blzdlna, deal si punct trigonometric de observatlune, (152 m.) linga satul cu aceeasl numire, ' judo Dolj.

Blzdlna, lac, com. Balta-Verde, pI. Ocolul, jud, Dolj, la E. satuluT Balta-Verde; se scurge in riul JiuI.

Bizga, in vechime Padureni, sat, pI. Siretul-d-j., com. Gioseni, judo Bacau. Situat pe malul sting al SiretuluJ sl la 0 departare de 6 kilo de satul Horgesti. Are 1 circiuma, CapJ de familie sunt 16, cu 59 suflcte. Ani- I male: 37 vite cornute, 20 porct si 1 capra,

Bizga, deal, pl. Siretul-d.-j., com.

Gioscni, judo Bacau,

Bizga, mosie, pl. Siretul-dj., pe I terit. comu. Gioseni, judo Bacau. Despre aceasta rnosie, Th. Codrescu, in «Buclumul Romin», p. I

467

231, se exprima ast-fel : «rnosie cu par~i si razaseasca, in care I are parte si Sf. Episcopie a RomanuluT, casa raposatulul LogofcU Toader Sturdza, care la 1843, cumpara de la Safta, filca raposatulul Andrei Pepelea, 2 f;llel parnint ; sunt si altl mal multi r:ize~J ~i partast in ea. Are sat, 1 vataf 4 slujbasl-vol- I nici ; pe linga mosiile Parlncea, Milesti si altele, cu un numar de 44 locuitorl».

Bizoianca. lac, in pl. Borcea, com. Giklaul, judo Ialomita.

BtzuluI [Valea-), numire data.

Vaiet-Mitului, com. Tepul, pl. Nicore..ti, judo Tccuciu.

Blaga, sat, judetul Tecuciu ; face parte din com. Negulesti, piasa Berheciu. Sltuat in centrul comunel, Aiel se afla resedinta comuneI. Are 0 populatiune de 68 capl de familie, cu 232 suflete, locuind in 67 case. Tot aci se afia si scoala mixta, care dateaza de la 1868. Se frecuenta de 32 copiI.

Are 0 biserica cu patronul Sf. Nicolae, Ea este facuta de preotul GheorgheCristea si Strat Lupu la 1646; de atune! si pan a astaz! s'a reparat in 1836si 18.62.

Are pamint donat de Eromonahul Luchian.

Locuitorif sunt vechT raze:;;r.

Blaga, sat, in partea de Nord a I cornunel Polana-Cirnulul, piasa Crasna, judo Vasluiu, asezat pc valea si malul drept al piriuluf Vasluetul, pe 0 suprafata de 888 hect., din carl: 286 hect. padure, 528 hect. loc de cultura, finet, imas ale proprietatel, iar 30 hect. ale locuitorilor. Cu 0 populatie de 20 familii, sail I 13 suflcte, locuitorf RominT, carf se ocupa cu agricultura si creste-

BLAGODEASCA

-------------~--

rea vitelor. EJ poseda : 8 plugurJ si 16 care cu bol, precum sl 32 stupi cu albine.

In sat este 0 biserica in ruine ~i 0 circiurna.

Vile sunt: 85 vite rnarf cornute, 30 oi, 4 cal si 20 rimatorl.

Blaga, deal, in judetul Suceava, com. Preutesti, mosia Husi, acoperit de padure de fag.

Blaga, padllre, pe dealul cu asemenea numire, in partea de Nord a comunci Poiana-Cirnu· lui, piasa Crasna, judetul Vaslulu, in hotar cu comuna Polenele, din judetul Iasl.

Blaga, piria, judo Tecuclu ; lzvoreste din punctul numit FundulBlagcl ; trcce prin satul cu acelast nume; se varsa in Berheciu, la punctul numit GuraBlagct,

Blaga, poialll'i, in judo Suceava, in padurea cu acest nume.

Blaga, vale, pleaca din capul comunei Piriul, plaiul Vulcan, judetul Gorj, din partea despre Nord; merge in aceasta directiunc, lasind la Est Dealul-Mare, iar la Vest Dealul-Padina si Viezureni.

Blagea, loc ell isuoarr, judetul Bacau, pIasa Blstrita-d-s., de pc terituriul cornunel Valea-lulIon.

Blagea, silist«, judo Bacau, piasa Blstrita-d.vs., cornuna Blagestl, unde era alta data asezat satul Blagc~ti.

Blagodeasca, mosic II c/OCIIi!t'f. proprietate a statulut, in piasa Ialomlta-Balta, comuna Chioara, judetul Ialomita, fosta pendinte de manastirea M<1rgincni. Are

Digitized by Coogle