Sunteți pe pagina 1din 100

BADEN!

constructil. Proprietatea e divlzata intrc mosnenil, cart poseda 203 heet. sl familia Alexandreseu, care are 327 hect.

Badeni, piidul'e, In com una Pietroasa-d.-s., judo Buzan ; are 106 hect., proprietate a mosnenilor sl a fam. Alexandrescu.

Badeni, pidtet de grani~il, in judo Dimbovlta, despre Transilvanla ; da pe la muntele Mioarele,

Badeni-Miluiti, mosi« a statulUI, judo Buzan, compusa din sforile imprastiate : Urzesti, Bugheni, Glavesul sau Limpezlsul, ! Mirosi, Lipla, un loc de vic In Carlornanesti si un loc infundat la Zoresti, toate odinloara ale schitului Barbu, ce depindea dc manastirea Vacarestl. Terenul arabil, ca 1230 hect., parte s'a dat insurateilor, parte s'a vindut si parte inca II posed a statuI impreuna cu pad urea Barbul :;;i tinara padure Lastarul-MiluitlBarbul, aflate pe teritoriul acestel rnosil, din comunele Cioranca, Clondirul, Lipla, $adnga sl Valea-Teanculul.

Badeni-Miluitl, numire, ce 0 mal poarta mosia Barbuleanca, din com. Amarul, jud. Buzan,

Badeni-Miulestl, piidure a statuluI, pendinte de comuna Vranesti, pl. Podgoria, judo Muscel, in intindere de 22 hect.

Badeni-Pamtntenl, com. rur., plaiul Dimbovita, judo lVIuscel, la E. de Cimpulung sl la 12 kiI. departe de acest oras, Este situata pe ambele maluri ale riului Dirnbovita sl pe valle Badeni si Stoeneasca.

Are 0 populatie dc 1349 10- cultorl (682 barbatl sl 72 I femer) cu 245 capt de familie.

266

Se marglneste la N. cu comuna Badeni-Ungurenr, la S. cu com. Cetatenl-din-Deal, la E. cu judo Dimbovlta si la V. cu orasul Cimpulung.

Se compune din 3 catune :

Stoenesti, Badenl ~i Cotenesti, Inainte-vreme purta numele de Stoenesti si chiar azl se uzita mal mult Stoenesti de cit Badeni.

S'a numit Badenl-Pamintenr spre deosebire de Badeni-Ungurenl. Este format din Rorninii venitl aci din Transilvania, carora le zice in porecle si U ngureni.

Locuitorii se mai ocupa cu cresterea vitelor, facerea sl transportul cherestelel, al varulul sl manufacturelor ca: panura alba :;;i neagra de lin a, pinza, plocade, proccvite, scoarte, etc.

Produsul oil or (Iina sl brinza) se consuma parte In cas a, parte se vinde.

In jurul comunel sunt livezI cu finete, muscele, gradinI cu prunl, deal uri cu pasunt de vite, padurf compuse din fag, stejar, mesteacan, jugastru, si la muntl brazi, In raionul comuneI sunt 7 rnuntf : Priseaca, Fagetelul, Geabelea, Vljea, Tincava, Tlbra, Gruiul-U rsului,

Riul Dimbovita uda comuna de la N. spre S. dimpreuna cu valle Stoeneasca si Badenilor. In com una sunt 9 ferastraie, 4 morl $i I piua,

Locuitorii sunt parte mosnenl, parte s'au improprietarit la 1864, pe mosiile d-lor G. Stefanescu, D. Cristescu si d-uel Zoe Comateanu,

Parte din locuitori cultiva stu pi ' cu albine. Porurnbul se cultiva pe 30 hect. si tuica se fabrica pana la 5000 decalitri.

Budgetul comunei pe anul 1889-90 a fost de 2734 leila venit. si de 2732 leIla chelt.

BA DENI-PIETROA SA

In rnuntif despre care am vorbit mal sus, sl care formeaza un fel de semicerc in partea de N.-E. si S. a comunel, se fahrlca, in intervalul de Ia 15 Maiu pana la 15 August, casul,

Comuna are 3 biserici: la Stoenestl, Badeni ~j Cotenesti, deservite de 3 preoti si 4 cintarett.

Scoala de baetl, cu intretinerea careea statui cheltueste anual 15 12 lei, se frecuenta de 53 baetl, din 18 I in virsta de scoala. In cat. Stoenesti, pendinte tot de aceasta comuna, este si 0 scoala de fete, frecuentata de 27 eleve, din 9S in etate de scoala, Localul scoalef de baeF serveste intregei comune, Localul scoalef de fete din catunul Siobozia s'a oferit gratuit de d-l C. Runcescu, invlltator. Cu scoala de fete, statui cheltueste anual 1404 leI.

Comuna inscrie anual in budgetul sau pentru scoala 180 lei $i pentru cult 420 lei. Localul scoalet s'a cladit la anul 1856.

$tiCi carte 131 barbatl si 2 I fernel,

Istoria spune ca, ia anul 1595, Mihaiu-Viteazul aci s'a retras, in urma rezbelului dela Calugareni si a asteptat ajutor de la Batori, Domnul Transilvanief (vezi Stoenesti). In catunul Stoenesti se afla munti de piatra calcaroasa, foarte buna, pentru fabricarea varului. Tot in Stoenesti este si Glodul, izvor cu apa minerala (v. a. n.), buna pentru vindecarea gu~atilor.

Badeni-Pletroase, mosie a statulut, in com. Pietroasa-d.-j., judo Buzan, cat. Ochiul-BouluT, pendinte de manastirea BraduI. Are 800 hect., din care 702 padure.

Badeni-Pietroasa, mOfie a statuluf, in com. Pletroasa-d.j., jud, Buzan, reunita cu sforile Ur-

Digitized by Coogle

BADENI-PISCL'LENl

zeasca san Catina ; are aproape 300 hect. araturt, flneata si cariere de piatra. Depinde de Episcopia Buzauluf si de manastirea Bradul.

Biideni - PisculenI, pt'idur~, in com. Tlsaul, judo Buzan, cat. ' Pisculeni. Are 850 hect., din care

I 00 curaturt, E cornpusa din sforile: Vilara, Negresti, Badeanul, Genesti, Moldoveni, Ivascul, Alexandrestl, Turculeasa ~i Popesti, Se posed a de fam. Alexandrescu in tovarasie cu a1ti mosnenl,

Badeni - Popestl, cdt., al com.

Breaza, judo Buzau; are 480 I. ~i 98 case; e renumit prin viile I sale.

Biideni-Pope~tI, mosi«, in com.

Clondirul, jud. Buz~u, face un corp cu Catlnele de 330 hect., parte arabile, parte izlaz.

Badeni-Slobozia, /JaduY£ a statuluT, in intindere de aooo hect .• I pendinte de com. Badenl-UngurenT. pJaiul Dimbovlta, jud. Muscel, fermata din 4 trupurl:

Dealul-Pietref, 200 heet .• ValeaStoenesq, 600 hect., Plaiul-Badeni, 800 hect., ~i Fata-Satulul, 400 hect,

Badenl-Slobozia, proprietate a statulul, pendinte de manastirea I Cimpulung, in judo Muscel. Pc periodul 1885-95 s'a arendat anual cu 3000 leJ.

Biideni - Ungureni, com. 1'111'., plaiul Dlmbovita. judo Museel, , situata pe ambele tArmurT ale riului Dimbovita, care 0 strabate de la N. spre S. si la distanta de 14 kiI. de orasul Cimpulung, Este resedinta subprefeetureJ si a judecatorlel de oeol.

Sf-a luat numele de la catunul vecin Badeni si s'a numit Un-

gureni, pentru-ca loeuitorif s~T au fost Rominl venltl din Transilvania, carora li s'a zis in deriziune Ungureni. Are 0 populatie de 672 locultorl, 32 1 barbatt si 351 femeT,cu r az capr de famiLie.

Se cornpune din 3 catune :

Slobozia, Piatra sl Lunca-GirteT, si se rnargineste la N. cu Dragoslavele, la S. cu BadeniPamintenr, la E. cu judo Dimbovita si la V. cu orasul Cirnpulung sl com. Valea-Mare,

LoeuitoriT se ocupa cu ores- i terea vitelor. Una si brinza oilor, parte se intrebulnteaza pentru casa, parte se vinde nelucrata sail lucrata ca haine: plocade, s~ricT. procovite, etc.

In jurul eomuneT sunt padurl de fag, plop, rnesteacan, anin, ulm, alun, paltin, jugastru sl putin stejar. GrAdinJ ell prunf sunt putlne. Este un singur munte, I Runeul.

Riul Dimbovita uda cornuna in tot lungul sail de la N. spre S., sl prlrneste pe dreapta, in cereul com., Valea-Matelasulul si pe stinga Valea-Runculuf, Pe apa rluluf Dimbovita este 0 dirsta, 2 rnorf sl 2 ferastrae,

Locuitorii comuneJ ail fost clacast si s'an improprletarlt pe rnosla statuluJ Badenl-Slobozla, pendinte de rnanastirea Cirnpulung si pe a d-luf Costea loan.

Pe teritoriul comunei, la Mateiasul, in catunul Piatra, treee soseaua natlorrala CimpulungFrontiera si soseaua judeteana I Tirgoviste- Rucar. Un pod de . lemn, facut in anul trecut, leaga com. Badenl-Ungurenl cu Badeni-Pamintenl.

Stupi eu albine se cultiva de citl-va locuitorl si produe anual I 20 kit. mere si 8 kit. ceara, Porumbul se cultiva pe 50 heet. Tulca se produce, cin d se fae I prune, ea la 1200 deealitri.

In comuna este 0 singura biserlca, fondata de Logofatul N. Stefanescu, in catunul Slobozia, pe pisania careea se citeste urmatoarea lnscriptiune : cAeest sfint lacas s'a zidit din temelie de mine, robul luT Durnnezeu Nieolae Stefanescu, biv-vel treti logoflltu Moldovi, cu toata a mea cheltulala, intru cinstea sl slava AdormireJ Maici DomnuluJ si a Sf. Erarh Nieolae, prin indemnarea ~i buna sfatuire a bunuluT men duhovnieesc parlnte Chirie Filaret Scriban, egumenu manastiret Cimpulung, de care sunt crescut, savirsindu-se spre veciniea pomenire a neamuluT mea, cum sl a maT sus pomenituluJ men parinte la anul 1831, August 15; la 1869 s'a reparat de locuitorlf satulut, ~ Aceasta biserlca este deservita de 1 preot ~i de r cintaret.

Budgetul comuneI prezinta pe anul 1889-90, Ja veniturJ, suma de 977 leT sl la cheltuelf 973 let.

Scoala, cu lntretlnerea careea, statui cheltueste anual 1296 lei, se frecuenta de 45 baetT ~i 9 fete, din numarul de 130 copif cu etatea de la 6 - 12 ant, 60 baetT si 70 fete. Localul scoalef s'a cladit la anul 1860.

Sunt 76 barbatl, cart stin carte ~i 26 femeJ, in total 102;. iar fllrA stiin~A de carte sunt 245 barbatl si 325 femeJ, in total 570; 150 10 dintr'Insif !iltitl deci carte.

Com. eontribue pentru scoala cu 91 lef anual, lemne, c~rtT la copil, plata servitorulul, reparatll si material didactic, sl pentru biserica Cll 90 let.

In cornuna sunt cite-va izvoare cu apa mlnerala, dar neanalizate; iar la locul numit Runcul se afia un izvor, de unde ian oamenii apa de leac, buna pentru vindeeat paraliziile, zic

Digitized by Coogle

BADENILOR ((,LA n'L-)

eT. In comuna este 0 fabrica de var.

«J umatate din satul Badeni, (serie rap. C. D. Arieeseu) cu clacast, cu rnuntif si cu tot venitul lor, l'a curnparat Mateiu Basarah, de la unul, Coman Ina~caul sl de la frati! lui, carora fusese daruit de catre Alexandru Voda la anul 7 132 (1624),

I unie 24. Dupa cumparatoare, Matelu a orinduit ca to ate dajdiile, ce acest sat da la Domnie, sub numirea de birul talerulul, de mierea eu ceara, de galeata. oerit, etc., sa ramiie pe seama ' manastlrer CimpulunguluT; iar locuitoriT astor sate se judecau de judecatortf (ispravnieiI) pusf de catre manastire. Toate acestea Ie adevereaza hrisoavele di n condica manastirer.»

Badenilor (Plaiul-),/,lai", com.

Badeul-Pamintenr, plaiul Dimbovita, judo Muscel,

Badenilor (Valea-), ua It', izvoreste din muntif Geabelea ~i Vijea, trece prin mijlocul satulul Badeni, plaiul Dimbovlta, in jud. Muscel, l;li se varsa in riul Dimbovita, Pe aceasta vale sunt 9 ferastrae si 2 morf,

Bfldellti, (om. rur., pl. Nucsoara, jud. Mused, la S.-V. de Cimpulung, 25 kil. departe de acest oras. Este situata pc rnalui sting al riului Doamna.

N'are nicl un catun alipit, Aceasta cornuna ca -Ie pc rnosia statuluf cu acce.. ,S nurnire si a fast proprictatca lui Nicolac Basarah Voevod, care, la anul 1352, prin hrisov 0 darueste rnanastiref Cimpulung, precum o doveclestc pisania dupa piatra mormintala a acestul DOJ1ln, piatra, care asta-z! nu se mai gasc~tl'. fiincl poate astupata sau <;trfulIutaUl dill loc.

2HR

Se marglneste la N. cu com.

Domnesti, la S. cu com. Retevoesti, la E. cu comune!e Aninoasa $i Vladesti si la V. cu com. Petrosani, de care se desparte prin riul Doamna.

Are 0 populatie de 849 loc., din carf 25 Tiganr, 449 femei si 400 barbati, cu 150 capi de familie, carl traesc in 159 case.

Locuitorif se ocupa cu agricultura, cresterea vitelor siIemnaria, DUma! de brad pentru ~ita.

Comuna numara 145 contribuabili. Avea la 1885 un budget de 1 130 lei la vcnituri si

I 1 IO lei la cheltuelt, Azi venitul cornunef se urea la 1165 I. veniturt sl eheltuelile la 1102 I.

Riul Doamna trece pe la V. cornunel, In el se varsa piraiele : Camlnltoaia Ia N., Voineagul si Urzicarul in ceutru si Valea-Seaca la S. Aeeste piraie , strabat comuna de la E. spre V. Din riul Doamna se formeaza un iaz aproape in tot lungul cornunel, pe care se afla 0 rnoara. Intre iaz si riul Doamna se afla o insula acoperlta cu padurl de anini, salcit \ii rlchita. Pentru inlesnirea cornunicatlel, intre eomuna Badestl si Petrosani, peste riul Doamna \ii iaz, s'a instalat

o punte mare de lernn.

Cornuna are 565 heet. loeuri de aratura, finete si izlaz. Locuitorlf ali capatat parnint dupa lcgea din 1864, dod s'au irn- I proprletarit 1'12 locuitorf.

Mosia, fosta a statulur, In intindere de 225 heet., s'a vindut in loturl, la anul I8H8, satenilor din Badesti, Dornnestl, Petrosani, etc,

La nordul comuoei sunt frunroase livezf si tarine, mat ales intre piraiele Caminitoaia si V oineagul; iar la Sud este izlazul

co 11l un el.

III C()lIIUI1,l cstc () sing-ura hi-

serica veehie, de lemn, fondata de niste ciilugiirI, deservlta de 2 preotl \ii I cintaret.

Are 0 scoala, care s'a infiintat la anul 1883, condusa de un Invatator normalist, frecuentata de 45 cop iT, din 62 inscrlsl, Cu intretlnerea el, statui cheltueste 1242 leI anual. Stla carte 69 barbatt si 30 ferner.

In comuna sunt 2 izvoare eu apa feruginoasa, numite de 10- cuitori ape de Leac. Porumbul se cultiva pe 2 I 5 hect. si prunele dati anual pana la 300 deealitri tuica. Stupl sunt 40, carr dati 160 kg. miere.

, Badesti, Silt, face parte din eomuna rurala Vranesti, pl. Podgoria, jud. Muscel,

Bflde~ti, c.itu«, in com. rur. Mentir din-Fata, piasa Motrul-d.-j., judo Mehedlnti.

Badellti, catu», pendlnte de com.

Mozacenl, din pI. Teleorman.judTeleorman. E situat pe valca Cotmeni, in departare ca de 4 kil, de comuna Mozaceni si la 3 l!~ kil. de com. Tufeni. Are 265 locuitorl, din cad 54 COIltrihuabilI.

Badellti, deal, in com. rur. Strchaia, pl. Motrul-d.-j., judo Mehedinti.

Bfldellti, deal, in com. Vrancsti, pI. Podgoria, judo M uscel.

Badesti, lIlo~'ie, in pI. Teleormanulul, com. Mozacenl, judo Telcorrnan. Purta in vechirne numirea de Mihaieasca, ce se mal au de ;;i astazl. Aceasta mosle forma un singur trup cu 0 alta sfoara de mosie, situata in partea dreapta a riuluf Cotmeana, si careea ir zicea Dimbovita. Erau ale manastirel Mihaiu-Vodii.

Digitized by Coogle

__ H_A]!~!I ~ 269

Bade!Jti, ptidure a statuluJ, in Intindere de 400 hect., pendinte de com. Badesti, pl. Nucsoara, judo Museel.

Bade~ti, piidure, situata in lunea VedeJ, judo Teleorman, aproape de catunul eu acelasl nume. In aceasta padure se varsa riul Cotmeana in Vedea.

Olt, Are 0 populatiune de 170 locuitorl. Cade in partea de N. a eomuneI !;li este situat pe Dealul-C i urestilor.

Badicea, deal, in partea de S.E. a eomunei Vata, pl. Vedead.-s., judo Olt, lung de 700 m., pe eare se cultiva orz, ovaz, secara, putine vii sl in special pruni.

Bade!Jti, fast picltet de granita,

in pl. Closani, judo Mehedinti, I Badlcellor (Lacul-), lac, judo Dolj, pI. Jiul-d.-j., com. Marsani, eu suprafata de I I i~ heet.

Bade!Jti, proprietate a statu lui', in judo Mused, pendinte de rna- , nastirea CimpuItlng; s'a arendat i pe periodul 1888-93 eu 7000 lei anual. Aceasta mosie s'a vindut de vecJ in 1889.

Badia, dMI, aeoperit eu padurc, in partea de N.-E. a com. Izvoarele, pI. Siul-d.-s., ju~. Olt. I

Badia, fllltbtti de Mut, situata pe valea IminoguluT, la poalele dealuIuI cu acest nume, desprc teritoriul cornunei Izvoarcle, pl. Siul-d.-s., judo Olt.

Badia, pddure, pe dealul eu acest nume, situat la Nord-Estul cornunel Izvoarele, piasa Siul-d.-s., judo Olt.

Badia, ulrf de deal, com. Breazad.-s., pI. Prahova, judo Prahova.

Badica, mille de manastire, pe un deal inalt, in judo Dlmbovlta, in forma de triunghiu de piramida, in cornuna Cucutcni, cat. Vilcana -d.-s. VizitatoriI bailor iodo-salifere din Vilcana, in excursiunile ce Ie fac la Pietrari ~i Riul-Alb, tree maT tot-d'auna pe sub inaltul deal, ce contine ruinele manastiref Badica.

Badicea, sat; face parte din com. rur. Vata, pI. Vedea-d.-s., judo I

Badfcen], sat, cu 440 sufl, pe apa ViIsanul, judo Arges, piasa Arges ; face parte din com. rur. Malurcnl-Badlcent, Aid este resedinta prlmarier, ~i 0 biserica cu hrarnul Intrarea-in-Blsertca, deservita de un prcot ~i un cintaret. Are 0 scoala prlmara rurala.

Badfceni, st."/Zit mic, eu hramuI Sf. Nieolae, in judo Arges, pl. Arges, lingll. satuI eu acelasl nume. Este redus la biserica de mir, deservita de un preot, un cintaret ~i Ull paracliser si intretinuta de cornuna,

Badiceni, mosie, eu 0 intindere de 556 pogoane, din care 500 pogoane padure, judo si pl. Arges proprietatea statu lui ; are 0 arenda anuala (1877 -18 87) de 3 I 2 lei.

Badiceni-Pauleasca, mosie, eu o intindere de 695 pogoane, judetul Arges, piasa Arges proprietatea Statului, pendinte de Sehitul-Buhga; are si 650 pogoane padure, La 1877 avea un venit anual de 799 let si 35 banI si a fost ipotecata impreuna eu alte mosil ale statuluf pentru asigurarea biletelor ipotccare, emise in suma de 27 ml-

HADTLA

!ioane. Pe ultimuI period, areuda anuala a scazut la 243 lei si 36 banI.

Badicescul, deal, pe care estc situata com una Podeni - Vechl, piasa Podgoria, judo Prahova.

Badicul, iZ110r, In comuna Minzale stl, judetul Buzan, catunul Gura-Badiculul, incepe din Dealul-Badlculut si se varsa in plriul Sghlabul.

Badicul, mosie mosneneasca, in comuna Minzalesti, cat. GuraBadlculu T, judetul BuzAU; arc 80 hectare.

Badicului (Dealul-), colind, ill eomuna Minzalestl, judo BuztW, catunul Gura-Badiculul, aeopcrita de padure ~i izlaz.

Badlculul (Dosul-), loe izolat, in eomuna Minzalesti, judctul Buzan, cat, Gura-Badiculul.

8idiculuI (Gura-), C(UUIl, al comunef Minzalestl, judo Buzan, situat pe malul sting aI piriulu! Sghlabul, intr'o frumoasa strlmptoare; are 270 loeuitori ~i 43 case. De dinsul e alipit sl cat unasul Be~li.

Bidila, mosie, in comuna Pirscovul, catunul Badila, jud. Buzan ; are 2500 hect., din care 1000 le poseda locuitoril, iar restul de 1500 formeaza 8 sforf eu suprafete diferite.

BadUa, plriu, in judo R. - Sarat, plaiul Rimnic ; izvoreste din dealui Danulesti, uda com. Danulestl, in partea de miaza-noapte si se varsa in riul Rimnlcul-Sarat, in fata catunulut Dedulesti.

BadUa, 11{J(~~(}ril de (liT insernnate, in judo Tulcea, pl. Isac-

Digitized by Coogle

llADILA

cea, pe teritoriul comunel urbane Isaccea, situate in valea cu acelasl nume, dintre dealurile Breazul si Tugulea, In partea nordica a plaslr sl cea de miaza-zl a comunel. La 2 kil. spre apus se afla rnanastirea Cocosul, care poseda 14 hect. dlntr'Insa si locuitorii din Isaccea, carl poseda restul. Are 0 intindere de I 10 hectare si produce 4550 decalitri de yin, negru mal cu seama, Drumul comunal Isaccea-Balabancea trece pe Iinga ea.

Badila, ualc, in com una GuraNlscovulut, cat. Saveni - Vechl, judo Buzan.

Badila-Bleetematele, Ci'ftU11, al com. Pirscovul, judo Buzau, cu 3 sub-diviziunl : Badila, Balanul si Valea-Sarlt; cu 700 locuitori sl 138 case. VezI Blesternatele.

Badlla-Blestematele, mosie, in com una Pirscovul, judetul Ruzau, cat. Badila ; are 550 heet., din care 380 padure, restul livezi, fineata si araturl.

Badiloaia, numire, dataunel partl din pltdurea statu lui Piclele-Banulul, judo Buzan, ce se intinde in com. Canestl, catunul Gontesti ; are 52 hectare.

Badite~ti, sat, judo Arges, plasa Topologul, pendinte de com. rur. Allmanesti-Clofrlngenl.

Badite~ti, sal, tine de com. rur.

ZAgaia, din piasa Ocolul-d.-s., judo Mehedinti ; este situat pe dealul Zagaia.

Badrti, z !It/em, pc teritoriul comunef Draghiciul, piasa Riurile, judo Muscel.

Baditoi, mahala, din com. rur.

270

Slavesti, plasa Oltetul-d.ss., judetul Vllcea.

Badiuti, sat, in comuna si satul Stefanesti, pe mosia Stefanesti, judo Botosanl, pe malul drept al plriuluf Baseul, in marginea de Sud-Est a tirgului Stefanesti, ca mahala sau suburble,

Are 0 suprafata de 250 hect., parnint allocuitorilor improprietAritI la 1864 !,'i 0 populatle de 100 familit san 419 suflete, din carl 44 contribuabili.

LocuitoriI sunt totf Rominf $i se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor ; sunt harnicI $i bunt gospodarr, au case bune si grAdinf imprejmuite cu garduri.

LocuitoriJ poseda 122 vite cornute, 18 cal marl $i mid, 336 oi, 89 porcf sl 125 stupl.

In com. este 0 blserlca cu I preot si 2 cintaretf.

Legerida atribue intemeerea I acestut sat lUI Stefan Stircea, vechilul luI Const. Palade, carele la anul 1704, cind satu I se afla lmprastiat pe sesul PrutulUI I'ar fi mutat aiel.

In partea de Est a satulut, peste piriul Baseul, se afla un pod de piatra foarte vechiu sl care, spune legenda, ar fi fAcut de Stefan-eel-Mare.

Badivani, sat, numit in localitate ~i Bazavanl ; tine de com. rur. Horestl, piasa Vailor, judo I Mehedintl, si este situat la S.E. de comuna Horestl ; are 220 loc., si 40 case.

Badirleglul, ctitun, al cornunel I Nehoiasul, jud. Buzan, divizat in Badirlegiul-Mlc !;li BadirlegiulMare, situat pe malul sting al riuluf BuzM, In fata gurii piriulul Nehoiul; are 260 locuitorT si 54 case.

Badtrlegiul, pt'idure, in comuna

Nehoiasul, judo Buzan, cat, Badirlegiul, are aproape 80 hect,

Baduca, pisc, pe dealul Slrea, comuna DobrotinetuI, pIasa 01- tul-d.-j., judo Olt.

Baduleasa, sat, face parte din com. rur. Fundeni - Gherasi (v. a. n.), pl. Dirnbovlta, judo Ilfov. Suprafata totala a satului e de 320 heet. cu 0 populatie de 59 loe. Proprietatea este a d-lul N. I. Gherasi, din care cultiva 220 hect.; restul este padure.

Comerciul se face de I circiumar.

Numarul vitclor marl e de 45 ~i al celor mid de 433.

Baduleasa, etltu1e, pendinte de com. Baneasa, din plasa CAlmatululul, jud. Teleorrnan. Este situat pe deal, pe partea dreapta a soselif Turnul- Magurele - Rosiorl, pe cit timp com. Baneasa este pe parte a stinga, in vale.

Populatiunea e de 295 suflete, din carl 68 contribuahilr. Are 0 biserlca, deservlta de un preot si I cintaret, In anul 1890 s'a infilntat 0 scoala mixta, care a fost frecuentata de 15 elevi.

Circiuml are trel,

Baduleasca, mosie, in comuna Vispesti, judo Buzau, despartita in 3 sfort : Baduleasca, Cirjeneasca si Narteasca j 720 hect. vii, araturf, fineata sl padure : proprietate in devalrnasle a mosnenilor Vispesti.

Baduleasca, pltdllre, in comuna Vispesti, judo Buzan, pe mo~ia Baduleasca ; are 180 hectare.

Badulesti, com. rur., piasa Cobia. judo Dimbovita. Este asezata pe cimpie si in partea de Nord se invecineste eu doua dealurf inalte. Aceste dealuri inca

Digitized by Coogle

din vechime poarta numirea de:

Dealul-Mitu ~i Unchiasul-Mihalu. Comuna se desparte de aceste dealurI prin piriul Potopul. In comuna sunt 854 locuitort, Pamintul produce porumb mult. ! Baiasa (Schitul-), trup de pii- ,

Vite sunt putine, Pe deal este I dun', a statu lui, in intlndere de I

rnulta padure, Sunt doua bise-; 325 hect., for mind padurea DA-

riel in comuna, intretinute de estl, situata in com una Popesti,

enor iasf si 0 scoala, intretinuta pl. Cerna-d.-s., judo Vilcea, im-

de stat. In Badulesti este 0 mare preuna cu trupurile: Flrijba, I

moara de aburi si una de apa. Valea-Marculul, Valea-Calulul ~i I

Comuna se invecineste la rasa- Bratasanca,

rit eu Gae~ti sl Gura-Foll ; spre I apus cu Valea-Mare, unindu-se cu cite trele aceste comune prin soseaua nationala Bucuresti-Pitesti ; spre miaza-noapte se invecineste eu dealurile ; spre rnla- I za-zi eu com. Cringurile, cu care I se uneste prin soseaua comunala. Scoala este frecuentata de 34 pana la 40 copii de ambe sexe. Comuna are un venit de 1874 leI ~i are cam 200 de contribuabili.

Badulesti, sat, face parte din com. rur. Rijletul-Govora, piasa Vedea-d.-s., jud, Olt. Are 0 po- I pulatle de 210 locuitorl,

Badule~ti, mosi«, in com. Fintesti, jud. Buzan. Are 650 hect., din carl 230 padure, restul vii, araturf ~i finete. Proprietate rnosncneasca.

Badule~ti, mosie, in com. Ga· geni-Vintileanea, cat. Sahatenld.-s., judo Buzau. Are 180 hect. araturl, vif si inecurI. Mar inainte facea un corp cu mosia Tandaroaia.

Badule~ti. mosie mosneueasca, I in com. ~i cat. Tisaul, judo Bu- I zau. Are 60 hect., din carl 49 I padure, restul araturf si livezI. Face un corp cu sforile de mo~iI: BuniI, Glogoveanul, RAii ~i Sarul.

271

Badulesti, piidure, in com. Tisaul, judo BuzAU. Are 52 heet., din carl 4 heet. araturl, 1 lj'J hect. livezf sl 4 heet. izlaz,

Baiasca, i::,lor,in com. Aldeni, judo Buzau. Ese din muntele Virful-Mare $i se scurge in riul

Slanicul.

Bae~ti, COlli. rur., plasa Oltetuld.-s., jud, Vilcea, cornpusa din 3 catune : Turburea, Dobricea si Strachinesti.

Estc situata pe dealul Turburea, pe plriul Dobricea, pe 0 parte din dealul Gruiul $i pe riul Oltetul, la 50 kil. departe de capitala judetulul si lao 4 kil. de a subprefecturel.

La inceput aceasta comuna se compunea numai din 2 catune: Dobricea si Turburea. Mai pe urrna s'a unit si catunul Strachlnesti, care inainte singur forma 0 cornuna.

Are 0 populatie de 77 1 10- I euitori, din carl 2 I 2 capt de familie, 180 contribuabilI; locuiese in 212 case.

In comuna sunt 3 biserici: I una In Turburea, care surpinduse din cauza unuf cutremur, i a fost rezldita de locultorf ; alta in Dobrlcea, biserlca veche de lernn, unde se afla si cimitirul comunel ; iar la Strachinesti este fostul schit Strachinesti, care s'a inchis din cauza ca e ruinat.

Maioritatea locuitorilorse 0- cupa cu agricultura, viticultura si arboricultura. Putinf cu timplaria, Mestesugart sunt 38. Pe

riul Oltetul sunt 3 morT, in dreptul cornunel, sl, pe pir. Dobricea, este una care umbla numai clnd ploua ~i vine mai mare piriul,

LocuitoriI totl sunt mosnenl, Copil in virsta de scoala sunt 1 1 I, baetl 61 si fete 50. Cu intretinerea scoalei statul cheltueste anual 1080 lei. Stiu carte 60 barbatt $i I femee.

Stupl cu albine sunt vr'o 20.

Tulca se fabrlca putina.

Vatra satuluI are 50 hect.

Cu izlaz cu tot, loc arabil sl padure, pamintul ocupat de comuna, se urea la 320 hect.

Venitul comunei se urea anual la 1769 let si cheltuelile la 937 lel,

Comuna e brazdata de piscul Magura, cultivat cu viI; dealul Gruiul, Colina - Strachlnestilor, Turburea, Piscul- Martologul ul si Dealul-Malaestilor. Este udata de valle : Dobrlcea, a Galetarilor, Iordache, a Martologului, a Turburef sl a Viel, sl de riul Oltetul, care 0 uda in parte a de V.

Se margineste eu eomunele:

Parausani, Rosiile, Romanesti, Gradistea, Obislavul sl Zgubea, La N.-V. se afl:t mosla statuluf numita Budoiul.

Bae~ti, com. rur., in plaiul SIAnicul, judo Buzan, situata pe ambele malurl ale riului Slanicul, la 0 distanta de oras de 26 kilometri. Limitele: la N., inceplnd din muntele Balaurul, se lasa in jos pe poalele sale, trece riul Slanicul si merge pe hotarul padurel DrAghiciul pana in mosia Balaurul; la E. se invecineste cu mosia Balaurul si padurea Bagdat, com. Blajani ; la 5., incepe din pad urea Bagdat, de la Valea- Nuculuf, ~i merge in linie dreapta peste coline pAnA in muehia Cluciure-

Digitized by Google

lor, de unde se lasa in jos, trece riul Slanicul ~i se urea drept in muntele Moara-cle-Vint ; la V., incepe din muntele Moara-de-Vint si pe culmea muchieT Piclelor merge pana in muntele , Balauru!.

Suprafata sa este de 1297 hect., din care: 584 arabile, 145 padure, 155 fineata, 158 izlaz,

5 livezi, 41 vii si 149 sterp. Proprietatl maT insernnate sunt: I Balaurul, Baesti, Ciuciurele sl Poponetul, ale mosnenilor Baesti sl Merei, si parte particulare. Terenul e accidentat !;ii pu· tln fertil; totusl se cultiva : porumb, griu si plante din mica cultura, Calitatea vinului e inferloara, Industria si eomereiul se marginesc La trebuintele casnice. OWe de cornunicatle sunt anevoioase. In catunul Poponeti este 0 moara pe riul Slanicul.

N umarul vitelor este de: 130 hoI, 48 vacl, 26 vltel, 13 cal, 20 epe, 10 mind, 800 oI, 5 I capre si 80 porcl,

Comuna e fermata din 3 catune: Baesti, Ciuciurele sl Poponeti. Populatla sa este de 600 locuitorT, din carT: barbatl in- I suratf 125, neinsuratl 18, vaduvI6, baetI 149; iar femei mao ritate 125, vaduve 16, fete 161. Case sunt 126. Strainf nu sunt. Media nasterllor e de 23, a deceselor de ,8, a casatorltlor de 6. Populatia creste cu 0 medie anuala de 5 suflete.

Comuna are I 19 contribuahili, din carl 6 cornerciantl, Romini. StabiJimente comerciaie!

sunt 2.

Budgetul eomunei e de 1157 lei, 46 bani.

Carte :;;till 43 locuitorl. Hiserica este una, in cat. Baesti, eu hramul Sf. VoevozI, deservita de I preot !;ii I cintaret,

N uuiirea sl-o datoreste vechei I cete de mosnenl, Baestll,

272

Baesti, ciitUlt al comuneI Baesti, judo BlIzM; are 290 locuitorI si 58 case.

Baestl, deal, in raionul comuneT cu acelasf nume, judo Vllcea, pe care se cultiva 10 hect. 50 arii vie.

Baesti, deal, cornuna Romanesti, pI. Cerna-d.-s., judo Vilcca.

Bae~ti, mosie, in comuna Baesti, judo BUZ;lU, de 132 hect., apartinind mal rnultor proprietarl.

Baesti, mosi«, a mosnenilor Baesti, in com. Ikle~ti, judo Huzau ; are aproape 350 hcct. scmana- , turf, fineata :;;i lzlaz, putine vii , si livezT.

I Bae~ti,p{ldllre particulara, supusa regirnulul silvie, apartlne de cornuna Baesti, pI. Oltetul-d.vs., I jud. Vilcea.

Baesti, vale, izvoreste din pa- I durea Gradistea, !;li se varsa in Rtul-Tt-gulur pe malul sting, dupa ce uda cornuna SchitulGolesti, pl Riurile, judo Muscel.

Baest], zralr, ce se varsa in girla Varbll.tul, com. Varbilaul, judo ' Prahova,

Bietelul, piriii, izvoreste din dealul Glodul, uda centrul cornunel Calinesti, plaiul Cozia.jud. Vilcea, $i se varsa in Riul-Olt, in dreptul OstrovuluT-BisericeI. Se zice ca numele sall ar veni de la faptul, ca venind mare, s'ar fi inecat in el un baetel,

Are de afluent piriul Susula,

Baganaua, lOCI/ill/a isolatd, in judo Ri-Sarat, piasa Marginead.-j., comuna Slobozia-Ciorasti, spre rasarit de ea. Azi e han

pc drumul spre comunele ou lesti ~i Martinesti.

Baganaua, si Ursesti, padllre. judo R.-Slirat, pIasa Margincad .-j. (Vezi V rsesti).

BigauI, sat, in jud. Falclu, asezat intre doua dealuri marl numite Moisef si Zgurei. Face parte din com. Oteleni, pl. Mijlocul si se aflii la distanta de 3 112 kil. de satul de 1 esedinta. Are o suprafata de 27 hectare si o populatlune de I I familil eu 38 suflete, din carl I I contribuablll. LocuitoriT su nt razesl, Prin mljlocul satulul trece piriul Meisel. Pe mosie se afla 4 hect. de padure $i 5 de vie. Are numirea de la pozltlunea sa, fiind virit intr'o ripa.

Bigeliti, sat, judetul Arge!;i, pl.

Oltul, cu '40 loc.; fa.ce parte din com. rur, Uda-d-j. Are 0 biserica cu hramul Buna-Vestire, servita de un preot ~i un cintaret,

Bagiuleasa, mosie, in comuna I'irscovul, jud, Buzan, cat. Ba· dila, avind 203 hect., din carT 105 padure,

Bagneni, numir«, ce se da unel partr din comuna Vladesti, pI. Riurile, judo Museel.

Bahmaseni, mosie, jud, Bacaa, pI. Tazlaul-d-s., com. Bahmasenl, cu 0 intindere de 600 heet. Despre aceasta, T. Codrescu (<<Buciumul Rornin», pag. 86) se exprima ast-fel : « ••• a luI Aga Dimitrie Strat. Are sat, patru bejenarf-hrisovolitt , trei nevolnicl, opt vadane, opt slujbaslvolnici, un vatav, dol EvreT; pe Iinga mosille Cimpeni, Solontul, Borzesti sl altele, cu un numar de 38 locultorl».

Digitized by Coogle

Bahna~eni, com. YUY., judetul I Bacau, pl. Tazlaul-d.ss., sltuata in valea piriuluf Solontul, a pirliasuluf Borzesti sl aceea a riului Tazlaul-Mare. Este alcatuita de 5 catune : Bahnaseni, resedlnta, Borzesti, Pirjolul, Tarita sail Gura-Solontul ~i Cimpeni.

Bahnaseni fac parte din 0- eolul Tazlaul-d-s., inca de pe la 1803. Mosia Cimpeni a apartlnut manastlret Agapia, din judo Neamtu ; iar mosia B<lhnaseni, mal intiiu Banuluf C. Micleseu (Condica Liuzilor, in «U- , ricarul» luI Codrescu) si maT' apoi a treeut in proprietatea luI Aga Dimitrie Strat,

Comuna se marglneste la N. cu eomunele Schitul-Frumoasa ;;i Basestl; la E. Cll comuna Scorteni ; la S. cu comunele Ardeoani sl Leontinesti sl la V. cu com. Solontul, Teritoriul Sall este brazdat de Dealul-Cornului, al-Taritel si altele.

Are 0 scoala mixta, care functioneaza din 1884, in satul Bahnaseni, intretinuta de comuna, In foarte rea stare, intr'un local apartinind eomuneI. In 1891, I scoala a fost frecuentata de 9 , copii, dintre carf 0 fata, In anul 1879 s'a dat scoalel 6 falcl I sl 40 prajinl pamiut in tarina.

Se gAsesc in com. 4 bisericf ortodoxe, cu 2 preott si 6 clntaretl, si una catollca ; 485 case de locuit, rare in satul Bahnasenl sl adunate in eele-lalte sate, si 6 circiurnl.

Sunt 489 capi de familie, cu 1717 suflete, dintre care 17 16 I Romini sl I Grec, totf de protectiune romina. Dupa felul 0- cupatiunel se deosebesc in: 390 agricultort, 19 meseriasl, S industriasl, 7 comerciantl, 15 profesiuni llbere, 166 muncitorf si 20 servitorl. ~tiu carte 145 loc., dintre carl 7 femei; nu stiu carte 1572, dintre cari 830 femei.

Contrlbuabllf, dupa noul re- I censamint, sunt 304. Dupa legea ' rurala din 1864, s'au dat la 197 locuitori, 608 falci sl 29 prajinf pamint. La 1879, s'au improprietarit in satele Cimpeni ;;i Pirjolul, 6 insuratel, dindu-li-se

1 5 falcr pamint.

Teritoriul comuuei are 0 Intindere de peste 2000 hectare. Proprletar mare este Vasile La- i zu; are 0 mosle de 8 I 5 hect. ce-I da un venit aproxlrnativ de 14700 lei. Statui are mosia Pirjolul-Cirnpeni ce da un venit de peste 23000 leT ;;i padurile Pirjolul- Cimpenl, Bahnascni , carl I ocupa 0 suprafata de 600 heet. Societatea rornina de petrol poseda 128,40 hect., ce dau un venit de 2100 lei. Totalul impozitel or este de 881 lei.

In aceasta comuna sunt 4 fabrici de gaz. Pacura, care abunda in teritoriul ei, se gase"te mal cu seama la Cimpenl, l'lrjolul si Tarita ; ea este galbena deschisa sl se scoate din 23 puturf de 50 stinjeni adincime , dind fie-care cite 6 vedre pe saptamina. Ail fost odlnioara puturl carl, adincl numai de 38 I stinjenl, dedeau 3000 vedre pe s.tptarnina fie-care, adica de 100 de orT mai mult de cit cele actuale. Densitatea pacurel de aci variaza intre 500 si 520 B.

Viile ocupa 1.50 hectare, care la 1890, au produs 2 hectolitri Yin negru si 20.50 heetolitri yin alb. Dupa controalele divizief filoxerice (189 I) viea lucratoare I are 3 hectare, cea nelucratoare li2 hectar.

Totalul paminturllor de eultura este de 555.92 hect.

Anlmale sunt: 67 cal, 965 vite cornute, 155 porct, 97 capre si 1138 ol, carl apartin la 40 proprietarT sl carl, la 1891, au dat 2027 kgr. lina turcana,

Budgetul comuneJ, pe exerci-

BAIlN_!-5_OARA

tiul 1891-92, are la venituri 5760 lel, 20 bani sl la cheltuell 4640 lei, 06 bani.

Teritoriul comunei este strabatut de Iinia vecinala Calea-Taritet, care, unind satele acestet comune, duce la satul GuraSolontuluf san Tarita, punind ill comunicare satul de resedlnta cu Leontlnesti, Ardeoani sl Schitul-Frumoasa.

Distantele : la Bacau, capitala districtuluf, 36 kil., la Scorteni, resedinta plasil, 10 kiI.; la comuna Moinestl, 13 kil.; la cornuna Schitul-Frumoasa, 22 kil.; la com una Basestl, 15 kil,; la com. Scorteni, 10 kiI.; la com. Ardeoani, 7 kilom.; la comuua Leontinesti, 15 kil,; la comuna Solontul, 4 kiI.

Bahna~eni, din vechime Plesesti, sat, judo Bacau, pI. Tazlaul-d-s .• resedinta comunei cu acelasl nume, situat pe apa Solontul. Are 0 scoala mixta si 0 biserica ortodoxa, cladita de Aga Dimitrie Strat si deservita de I preot sl 2 cintaretl. Sunt 2 circiumi. Capf de familie sunt 105; suflete, 339. Animale se numara : 15 cal, 226 vite cornute, 35 porcf si 5 capre, Pe teritoriul acestuf sat se ~asesc 20 puturl de pacura.

Bahna~eni, piiduye, judo Bacao, pI. Tazlaul-d.vs., in comuna eu acelasr nume. Are 0 intindere de aproape 100 heet.; este foloasa, continind !;Ii putln brad si este supusa regimulul silvic.

BAhni~oara, sat, in judo Neamtu, care pAna la 1875, apartinuse com. Silistea, din pI. Bistrita, De la acel an lnsa, prin anumita lege, a trecut ca anexa la com. Bahna, judo Roman.

BAhnilfoara, sat, in jud. Roman,

85

Digitized by Coogle,

"'"

BAHNI~OARA

com. Bahna, piasa Siretul-d-j., I spre S.-V. de satul Bahna, in marginea judetulul, la 0 departare de 1 kil. 500 m. de satul Bahna, Este asezat pe coasta despre est a unuI deal. Are 85 cap! de famille, 88 contrib., 308 loc., din care 1 stie carte sl 68 case. Populatiunea este numai romina. Sunt 238 capete vite marl. Acest sat tinea mal inalntea de com. Silistea.jud. Neamtu,

Bahnlsoara, pzriia~', in judo Neamtu, spre marginea despre V. a plasif de Sus-Mijlocul; izvoreste din ramura dealurilor Mesteacanul, catre rasaritul satului Ghigoesti ; curge in directiune sudica, traversind soseaua judeteana Piatra-Bozieni, intre kil. 18- 19; se varsa in piriiasul de I scursoare al iazului Trudesti, ce vine situat mai catre apus si este in legcUura cu iazul, in care se varsa plriul Bahnlta,

Balcanul, sat, judo Dolj, piasa Amaradia, comuna Amarastl , eu 230 suflete, 1 1 1 barbatl si 114 femel. Case sunt 99, eonstruite in mare parte din birne, CopiiI din aeest sat urmeaza la scoala mixta din satul Farcasul, ' com. Amarastl, Nurnarul scolarilor este de 5 baetL Cu virsta de scoala sunt 19 copil. Stlu carte 10 bar batl, Este 0 biserica construita din birne.

Baicanul, ua It', judo Dolj, piasa Arnaradla, com. Amarast], satul Baicauul.

Baicanul, uale, izvoreste din dealurile de V. ale comuncl Ursl, piasa Oltul-d.is., judo Olt, si se varsa in girla Cungrisoara, tot in raionul cornunef Ursi.

Balceni, com. 1'111'., ill partea despre S.-E. a pla~ii Bahlulul, judo

274

Iasl. Se intinde de la N. spre S., de-a dreapta riulul Bahluiul si de-a stinga piriulut Bahluetul, Tot teritoriul ei este accidentat, prezintind deaLuri aeoperite cu padurl, val sl podise,

E fermata din satele: Baiceni, Dadesti, Cueuteni, Zbiereni, Sacaresti, Balosinesti, Cirjoaia, Barbatesti si Coasta-Maguref, ce se intind pe 0 suprafata de 7500 hect. Populatia este de 505 familiI sail 2258 Iocuitorf RominT, carr se ocupa eu agricultura ;;i cresterea vitelor ;;i parte din ef cu cuLtura viilor sl a livezilor.

Are: 6 biserici, eu 6 preotl, 8 cintaretl si 6 eclesiarhl ; 3 scoli eu 3 invatatorf si 96 scolarl, 65 bae~i si 3 I fete; 6 mort de apa.

Budgetul cornunel este de 1 1897 lei, 87 banI la veniturl, sl de I 1803 lei, 80 banI Ia ehelt.

Nurnarul vitelor este de 3925 capete, din carl : 1305 vite marl corn ute, 183 car, 2093 or ~i 344 rimatorf.

Baiceni, sat, situat pc coasta dealului Basaraboaia, in centruL comund Curtesti, pIasa Tlrgul, judo Botosani. Are 0 intlndere de 1055 heet. si 0 popu· latiune de 126 familiT, eu 497 suflete, din carr 100 contrib.

Are 0 biserica, cladita in 1848, deservita de un preot si doi cintaretl.

In privlnta intemeierel satului, se povesteste, din batrinl, ca eel d'intiI Iocuitori ar fi venit aid din Basarabla, pentru care sl numele satuluf era odlnioara Basarabi, schimbindu-se in urma in Baicenl, dupa numele unei familii bogate, Baicenil,

In acest sat se gasese 1 15 vite comute, vacl sl hol, 14 car marl ~i mid, 30 porci si 30 stupi, Se afla 0 circluma.

Batceni, sat, sl resedinta comunel

BAICOASA

Balceni, din piasa Bahluiul, judo Iasi. Sl-a luat numirea, spune legenda, de Ia 0 baie de banl, ee se -zlce cd. era din vechime in aceasta loealitate. E situat in valea deaLurilor de Ia TrelMovile, pe 0 suprafata de 1037 heet. (din eari 56 sunt. padure), Are 0 populatle de 73 fam. sail 398 locuitorf de origina romina, carl se ocupa eu agricultura, cresterea vitelor, cultura viilor sl a livezilor. Are 0 blserica de lemn, care servea in treeut de schit calugaresc ; cu 1 preot, I cintaret !li I eclesiarc, o scoala, infilntata in anuL 1883, frecuentata de 20 elevi.

In partea despre apus a satuluI, la poalele dealulul Cetatuia, se afia 0 fintina eu ap,1 sulfuroasa, (V. Puturoasa, apil minerala).

Mosla Baicenl este proprietatea cornunel Iasi, cedata de catre Stat, d'impreuna cu alte mosll, in pretul a 10 milioane lel datorite comunei.

Numarul vitelor este de 616 eapete, din carr 178 vite mad cornute, 54 car, 314 or ~i 70 rlmatorl,

Baiceni, mosie neloculta, in judo Roman, pI. Slretul-d-s., COlli. Helestieni, ill hotar cu satul Baicenl, din judo Iasi.

Baiceni, piidure, in intlndere de 140 hect. pe mosia Balceni, comuna Curtesti, piasa Tirgul, judetul Botosani,

Baioeni, pisc de deal, judo Bac;lu, pI. Slretul-d.ss., situat pe llrnita com. Odobesti, spre judo Tutova,

Baicoasa, pl,zit, judo Dolj, pl. Amaradla, com.Talpasl, pedreapta rluluf Plosca ; ese din Dealul-Nis· toiuluI, de pc teritoriul satulul Nistoiul, comuna Talpasi.

Digitized by Coogle

BAICOlU

BiicoUi, com. rur., plasa Filipestl, judo Prahova, [nfiintata, I dupa cum spun batrinil, de Constantin Ghica. Se stie pozitiv ca mosia a fost proprietatea luI Mihalu Viteazul si ca acesta a dat-e mosnenllor Ploestent in schimbul mosief lor, did aci, la Ploestf, Mihaiu V oda hotarlse sa infilnteze oras din satul mostenesc al Ploestilor.

Este sltuata pe malul rtulut Prahova, la 17 kilo departe de capitala judetuluf sl la 16 kit. de resedinta plasl],

La inceput a fost sltuata in partea de N., unde asta-zt este livada boereasca si cu timput s'a mutat aci.

Se compune din 4 catune :

Baicoin, Cotoiul, Tufeni ~i GAgeni, avind 0 populatiune de 3257 loc. (1619 barbatl $i 1638 I femei), in care intra si 6 familiJ ' de TiganT.

Capl de farnllie sunt 797; contribuabill 782.

In cornuna sunt doua biserid, ambele in Baicolu, una cu hramul S-til Imparatt, fondata de proprietara Principesa Cleopatra Trubetzkoi, intre anif 1838-1845; si a doua cu hramul Sf. Nicolae si Antonie, purtind numele de Biserlca-Hagtca, fondata de locuitorl, in anul 1872, neposedind nici 0 inscrlptie.

Ambele bisericl sunt deservite de tref preotf,

Ocupatlunea de capetenle a loeuitorilor e agricultura. Parte din el se maf ocupa cu chirig-eria. Mestesugarl sunt 35: dulgoherT, dogarf si clzmarl. Er desfac produsul munceT lor in 0- rasul Ploestl,

Constantin Ghica, biv-vel 10- go£at de Tara-d.j., proprietarul mosiel, a obtinut la 5 Maln 1792, de la Voda Mihaiu Sutu, carte Domneasca de slobozenie «ca

275

s:l faca tirg pe mosia dumnealuT Balcoin, odata pe sAptAminA. pentru alisverisul locuitorilor pArtir loculuT si pentru oareslcare folos al d-lul».

In comuna sunt 85 caf si epe, 1067 bot, 182 vact, 15 blvoll, 3 capre, 1773 ol, 850 pord.

LocuitoriT s'au improprletarit la anul 1864, in nurnar de 600, pe mosla Principesei Cleopatra Truhetzkoi, cind ll s'an dat 1600 hect. pamtnt.

Scoala exlsta in cornuna de la anul 1856. Localul e proprietatea cornunet, Carte regulat a lnceput sA se Invete de la 1870. In anul scolar 1892-93, scoala s'a frecuentat de 102 eopif (8 I haeF sl 2 I fete), din nurnarul de 257 copll (129 Metl !;'i 128 fete) cu virsta de scoala, Cu intretinerea scoalel, statuI I cheltueste anual 4378 leI. Still carte 410 barbatt si 20 fernel,

Com una se intinde pe 0 SUprafata de 2400 heet.

In raionul comuneT, pe mosia proprietarulul, este un lzvor de apa minerala, care eoprinde iod, pucloasa, fier si sare. Din constatarlle facute, aceasta apa e I foarte buna contra reumatismuluT si pelagret.

Sunt in cornuna mal multe puturt de pacura. Exploatatoril lor sl-all pferdut ad capitalurile, ca.cT sapind la deschlderea gurilor de puturf au dat de sare sl all fost nevoltl sa. inceteze ori-ce lucrare, c:lcJ pana la 0 adincirne de 40 metri au gi!.sit straturf nestrabatute de sare.

Aceste locurf poarta numelc de saramurl.

Tuica se fabrica in comuna pana Ia 2493. hectolitri, iar Yin prea putin.

Pamintul e putin prielnic culturel.

Comerciul se exercita in co- I muna de 1 1 circiumarT.

Budgetul cornunef se urea la 6000 leT.

Afara de micile sosele din interiorul cornunef, una spre E., si alta spre V. pun in cornunicatle com una Baicoiu cu cornunele Tintea sl Floresti,

In partea de N. a comuneT e movila numita a Cap reI.

Se rnarglneste la N. eu com.

Scorteni, la S. cu orasul Ploesti, la E. cu com. Tintea si la V. cu Floresti !;li Nedelea,

Notite istorice, Se stle, ca la anul 183 I, Iordache si Farrnache, capii Arnliutilor, cart se aflatt peste OIt. fura chematl la Bucuresti de Caimacanl, ca, impreuna eu Sava, sA pazeasca capitala.

Ceata lui Iordache !;'i a luf Farrnache se desparti la Slatina in doua grupe: una se indrepta spre Bucuresti, pe la Pitesti si Gaestl ; cea-l-alta, tot la Bucuresti, pe la Talpa si Vadul-Lat, Aceste doua grupe de Arnautl comlsera in drumul lor jafurl, pradind chiar biserici.

Din Gaest], Arnautit se indreptara spre Ttrgoviste, unde cerura cu sila dela ispravnieT bani si proviant; ispravniciJ fugirl!. noaptea dlAri peste dealurJ, oprindu-se in Baicolu.

Duca, comandantul corpuluf de ostire din Ploestl, primind din partea lui Ipsilante porunca sa vie la Tirgoviste, in drumul sM tabar! la Baicolti, lasind strejf la Ploesti, Cimpina si MArgineni.

Generalul Constantin Ghica, unuI dintre emigratif din 1822, murind departe de tara lui, corpul sAil a fost adus si inrnormintat la mosia sa Baicolu.

Aci e palatul decedatel Prillcipese Cleopatra Trubetzkoi, inconjurat de 0 grAdinA foarte frumoasa,

Raposatul Cesar Hollac intreprlnzind 0 calatorie in anul1845

Digitized by Google

BAlcorC

a ajuns p~n~ la Balcoiu, sl-s] scrle impreslile in urmatorif termenl :

cPrinteasa Trubetzkoi, care ne-a 0- prit patru zlle in castelul sau din Baicoiii, ne-a facut sa vedem ~i cea mal larga hora ee i~1 poate cine-va lnchipui, de cele mai frumoase l'irancute, fete ~i I neveste tinere, eu eama~1 largi de borangic, eu marami albe pe cap saii cu cununf de flori pc cositc, toate albe, toate rumene, toate cu ochif negri, jucind 0 hora gratioasa •.

Aiel la Balcolu, a fost in anul 1859, sub Domnitorul Cuza, cea intiiu tabara a ostirilor Rominestl, (MoldovenT sl -Muntenf), sub comanda generalului 1. Florescu.

Baicoiu, sat, face parte din com. rur. cu acelast nume, pl. FiIipesti, judo Prahova. Arc 0 populatiune de 25II loc., 1258 b. $1 1255 f. Aci e resedinta comuneT.

Baicoiu, statie de dr, d. f., judo Prahova, pI. Filipesti, com. Floresti, pe linia Ploesti-Predeal, pusa. in clrculatie la 10 runic 1879. Se afia intre statiile Buda (11.7 kil.) si Cimpina (14 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluf marir, 313,63 m. Venitul acesteT statii, pe anul 1896, a fost de 55977 I let, 21 bani.

Baicolu, dmpie, in com. rur, AIbulesti, pI. Dumbrava, judo Mehedinti.

Baicoiu, deal, com. Balcoln, pl.

Filipesti, judo Prahova, pc care se cultiva 61/~ heet. vie.

Balcoin, vale, in com. rur. AIbulesti, pl. Durnbrava, judo Mehedinti.

Balculesti, com. rur., pe riul Arge~, judo si pI. Arges, la 10 kil. de Curtea-de-Arges, rese-

271\

dinta subprefecturei, si la 20 kil. de Pitesti. Se eompune din 3 sate: Baiculesti, Manicesti ~i Zigoneni, avlnd in tot 196 contribuabili din 1063 loc. In comuna sunt trei biserici, cite una in fie-care sat, doua scoll primare rurale si 6 circiumf, Budgetul com. pe anul 1882-83 a fost de 1879 1. 74 b. la veniturf si de 1785 1. la cheltuelf ; iar pe anul [887-88 a fost de 4083 I. la venituri sl de 4106 I. la cheltuell. Prin com. aceasta ' trece soseaua Pitesti-Curtea-deArges.

N urnarul vitelor a fost in 1887, de 1097 capete vite marl: 1025 bof si vacl, 72 cal, si 1094 vite marunte : 180 oi, 108 capre $i 806 rirnatorf.

Baiculesti, sat, cu 327 loc., pe apa Argesulut, judo ,?i pI. Arge~. Face parte din com. rur. cu I acelasf nume. Are 0 biserlca cu hramul S-tif Ingerl, deservita de un preot $i un cintaret,

r Baicus (Moara-Iul-), loc izo/at, in com. Mlajetul, cat. Intre-Sibicee, judo Buzan, unde se afia mar multe izvoare cu ape mi-

nerale, in care predomina pu- ' cioasa. Isl iau inceputul in apropierc de Piatra-Lastunuluf si se

scurg in Valea-Coltilor.

Baicus (Podul-lui-), loc izoiat I In fairnoasa fineata Rosila, din com. Gura-Teghir, judo Buzan.

Baila - Mare ~i Balla - Mica, dealuri, in raionul comuneI Budisteni, piasa Podgoria, judetul Muscel, printre carl trece un mic pirilas, numit Pietroasa.

Baile-N astasache, plidure,in judo Bacan, piasa Trotusul, com. Tlrgul-Ocna, proprietatea d-lul i Botezatu. Este foioasa (fag si ste-

RAILE$TI

jar). Are 0 intlndere de 14 hect. sl este supusa regimului silvie.

Balle-Tatarilor, loe isolat, com.

Teisani, pl. Teleajenul, judo Prahova.

Baileasa, munte, in judo Gorj, la N. comunei Aninlsul, situat intre muntif Rotunda $i FloriJeAlbe. Isf ia origina din gitul Plesea sl se terrnina la dealul Gilortul. Este acoperlt mal mult cu padure,

Baileliti, piasa, in judo Dolj, numita ast-fel de la com. Bailcsti, resedinta acestet plasf.

Forma ef se poate asemana cu un patrat.

Situata pe malul sting al Dunarif si pe rnalul drept al riulul Dasnatuiul.

Limitele sunt la N. pl. Dumbrava-d»j. si Jiul-d.-mj. Limita catre plasa Dumbrava-d.-j. este fermata de 0 linie conventionala, ce incepe din dreptul com. Galicea panaJa com. Perisorul, de unde, pana la com. Ceratul, se margineste cu pl. Jiul-d.-mj. Limita de S. este fermata de Dunare, lncepind din dreptul com. Ghidiciul sl pana in dreptul com. Cirna, pl. Balta. Limita de V. este conventionala, despartind aceasta plasa de pl. Cimpul, Are directiunea de la N.-S., incepind din com. Gallcea pana in Dunare, Limita de E. este fermata de riul Dasnatuiul, incepind din dreptul com. Intorsura, pana la com. Giurgita, pI. Balta, catre pI. Jiuld.-mj.; iar de la com. Giurgita si pana la com. Plosca forrneaza limita despartitoare catre pI. Balta. De la Plosca in jos o lin ie conventionala, mergind spre S. pana la Dunare, desparte pl. Bailesti de pl. Balta, talnd balta Bistretul.

Digitized by Coogle

R.\lLE~TI

In Dunare, in dreptul acesteT pl~~J este insula Galenul.

Terenul acestef pl~~T este in genere ses, afara de mid dealurf ce se glisesc prin coltul N.-V., unde se afla dealul Smardacetlul, ce st~ in legliturli cu dealurile Virtopul si Rudarul, conttnuatlunt ale dealulul Radovan. Cu cit ne lasam spre S., cu atita terenul este maT ses ~i ! dnd ajungem in regiuuea sesului Dunarlt, darn de regiunT joase sl baltoase. De-alungul tarmulut sting, se gas esc 0 multime de movile, carf ali servit ca puncte de observatiune in .timpul razboaielor de la 1818-

1828 ~i I8n. In com. Bistretul g:isim movila Caravanul; in Negoiul: Coteiosul, CirstiT sl Zavelca; in Plosca: magurele 1'0- piciul si Strimtura.

Aceasta plasa este udata in partea de S. de fluviul Dunarea, care 0 desparte de Bulgaria. La N. si de alungul Dunaret se intind, ca si in pI. Cimpul, dune I dintre cari mal marl, sunt cele din com. Rastul sl Bistretul. Pe limita de E., 'catre plasile Jiuld.-mj. si Balta, curge riul Dasnatuiul, eu directia N.-S., care, din dreptul com. Plosca, se indrepteaza spre E. pentru a se varsa in balta Nedcia, pl. Balta. nillti sunt: Rastul, Bistretul sau Calugarul, la 4 kil. departe de Dunare, Cilieni, Coteiul, Renea, Ochiota, Tinoasa, Cotlova. In balta Renea se scurge girla 1'0- rumbuI.

Aceasta piasa coprinclc 15 com. ~i anumc: Afurnati, Bililesti, Bistretul, Bourenl, Catanele, Cioroiasul, Coveiul, Galicea, GaliciuTca, Giubega, Ncgoiul, Plosca, Rastul, SilisteaCruceJ, Urzicuta.

Comereiul se face cu Craiova ~i eu schela Calafat, unde loc. duc

• cereale si vitev s! de unde aduc .

277

artlcole de manufactura, articole eoloniale, lemnarii pentru constructlunl.

Prin aceasta piasa trece calea - ferata Craiova - Calafat, c(' trece prln com. Urzicuta-Afu- , mati, satul Boureni ~i com. BalIesti, Calea judeteana CraiovaCalafat trece prin aceasta piasa prin com. Giubega!,ii Galicea.

Calea judeteana Craiova-Histretul trece prln Vestul com. Plosca \ii se termlna la com. Bis- I tretul.

Din com. Bailestl pornesc 0 multlme de cAT comunale spre comunele vecine, precum: calea vecinala Batlesti - Giubega, prin Galiciufca; calea vecinala Bailesti-Plosca, prin com. Coveiul, Catanele si Bistretul ; calea vecinala Ballesti-Rastul ; calea vecinala Ballestl-Negoiul ; calea vecinala Ballesti-Giurgita, prin com. Afurnati-Urzicuta: calea veclnala Urzicuta-Giubega, prin com. Si- I Ii stea- Crucei, Clorolasul, Galiciuica sl Giubega.

Baile~ti, com. rur., in judo Dolj, I pI. Ballestl, s'tuata la 57 kil. S.-V. de Craiova si la 32 kil. N. - E. de Calafat, longitudine orient. 21°,2', latitudine boreala 44',2, 15", pe loc ses, avin d in mijlocul Satl 0 balta. Se Iimiteaza la N.-V. si V. cu com. Gallcea-Mare, la S.-V. cu com. Seaca, la S. cu cornuuelc Ras- I tul ;;i Negoiul; la S.-E. eu com. Coveiul !,ii la E. cu com. Boureni, la N.-E. si N. eu com. Silistea-Crucel. (titre toate acestc comune limitele sunt conventionalc. Limita de N. ~i V., formata de teritoriul com. Galicea-Mare, incepe de la N., din drurnul Hallcstl-Craiova, merge drept spre V. pani't la MaguraCilieni, de unde facind un unghili de I oo'', si apucind spre S.-V. face 0 mica c~itura sprc V. !;'i

merge de se atinge de teritoriul eatunuluf Seaea, printr'un mic colt, Aci face un unghiu de 85 gr. sl apuca spre E., limitindu-se cu com. Rastul, p~nA la eringul Bobintarulur, de aci spre N.-E. pana la magurele Coteiul sl Negoiul, apof spre N.-N.-V. ell com. Boureni si eu com. Coveiul si la N.-V. eu com. Sillsrea-Crucel.

In aceasta cornuna e resedlnta plasif Ballestl,

Terenul et este cu totul ses.

In S.-E. comunel se afia 0 rnlca grllmAdire de nisipuri aduse de vinturi, careea se cauta a-i se pune stavila prin plantatir de salcimi. Pe la mijloe e strabatuta de valea Balsanul.

In cenrrul comuneJ, eu directlunea de la V.-E., se afia 0 balta numlta Cilieni, in forma de potcoava, ce ia nastere de la hotarul moslef despre V., traverseaza comuna de la V. la E., se pierdc in partea de S.-E. a mosiel !;ii reapare pe mosia veci m'i , Coveiul. Suprafata acestei balF, plina une-orf ell pcstr, este de 33 de heet.

Comuna a fost lnfilntata acum 200 de an! de doi frat! Bratestl, proprietarl aiel. MaT tirzlu a fost risipita din cauza razboaielor, dind nastere la doua catune : Silistea sl Bailesti. Aceste doua catune s'au contopit intr'o singura cornuna, numlta Bailesti, asezata dupa regula, de catre Voda Stirbeiu, pc locul catunuluT Sillstea, pc la anu11832. Cornuna s'a populat repedc ell loeuitoriT de prin satele vccine, pentru ell aci erau scutitl de serviciul armatel. Azi comuna se compune dintr'un slngur catun numit Ballestl ; in vechime sc compunea din catunele Sillstea !,ii Bailestl, ale carer urine sc vad spre S.-E. de cornuna.

In corn. sunt 3 bisericT, fondate de locuitorI, eu ajutorul

Digitized by Coogle

proprietaruluT si al caritatil pu· blice:

I. Biserica Sf. Apostoll, inceputa la anul I 842 ~i term inata la 1844. 2. Biserlca Sf. Nicolae, inceputa la anul 1851 si terrninata la 1853. 3. Biseriea Adorrnirea MaiciT-DomnuluT, inceputa la 188 5 sl terrnlnata la anul 1887. Toate sunt facute de zid. Din punctul de vedere I bisericesc, aceste locasurf sfinte sunt impartlte in doua parohiT: a) parohia bisericeT Sf. Nico- I lae, deservita de 2 preotl ;;i 2 cintarett ; si b) parohia biserieclor Sf. Apostolt $i Adormirea, deservite de 3 pre ott si 2 cintarett, In tiuda bisericeT Sf. Apostol! se gase~te inscriptia :

«Leatul 1844 Iunie 20, s'a ispriivit de zugravit. Zugrav D. Postelnicu Barbu •.

In tinda bisericeT Sf. Nicolae de-asupra usef se gase~te scris:

«Accasta Sf. bisericii s'a zidit din temelie, la anul 1853, cu cheltuiala ~i osteneala locuitorilor din asta comuns, iar la anul1874 fiind stricata, s'a reparat priu ,taruinla ~i ingrijirea preotuluf Petre Dumitrcscu, fiind epitropf Iota Roiangiu ~i Petcu Iota. 1874, Iunie 17>.

In biserica Adormirea MakerDornnulul, pe frontispiciul bisericef, la dreapta sl la stinga intrarel, pe doua lespczT de marmora, cu litere marl aurite se afla scris:

«Acca._~tii sfillta biscricii, care s'a in~ ceput a cladi in 1885, Iulie 8, de catre ace~ti' ctitorf ~i tolt frali! no-trif Baile~tcni .~i comunele vecine, lntre care etitor] d'intiiii ~[;iria Sa Principelc Alexaudru Barbu Stirbeiii ~i rcpausata Maria, sotia Sa ~i pentru fiii' ~i fiicele Marie! Sale: Barbu, Iorgu, Eliza, Elena, , Zoe, Maria, ,\ lexandrina ?i Ioaua, Dumnezcii sa-I fericcasca pentru ajutorul 10- caului acesta, Adam Maier, Maria Maier cu' ctitoril. Prcda Teodorcscu ~i fami- i lia sa, garant lucrarcl ace-tel sfinte hi-cricf. Florea Rusu diu comuna Goicea-Mare. Planul facut de ciitre ingillcrul K. Litorcz ek, executat de catre ar-

27R

~------ - - ---- ~----- ---

chitectul Dimitrie Stefan Maccdoneanul ~i fiul saii Alexandru Dumitrescu, Duea Stefan, fratele arhltectuluf ~i s'a terminat la anul 1887, Septcmbric 5. Ctitorif, al carora uumf mal jos ariitate sunt, au stamit ~i tngrijit eu alergatura ~i eu privegherea pentru ridiearea din temelie a aces tel sfinte zidirl, pc la aceasta sfinta clddire, spre binele ~i fericirea vietef lor ~i spre mlntuirea ~i odihnirea sufletclor repausatilor parintl, fratt ~i al lor» (urmeaza apof numele locuitorilor).

In anul 1828, la 14 Septembrie, s'a dat aci vestita lupta intre Ru~T si Turd, In care numaT 4200 soldatf Ru~J intre carl erau sl panduriJ Rorninl af slugerulul Solomon, sub comanda generaluluf rus Gheismar, Invinsera armata Turcilor, compusa din 26000 de oamenJ.

Rusif au fost victoriosf si au luat Turcilor si 24 de steagurl.

Tot In Bailestl a fost stahilit cuartierul general al diviziunei III, in razboiul rornino-ruso-turc din anul 1877-78. Aci stationan In perrnanenta regimentele II si VII de linie, al IX-lea de dorobantl si un batalion din regimentul XI de dorobantl, bateria VI din regimentul III sl bateriile I, 3 sl 6 din regimentul IV de artilerie si un escadron din regimentul V calarast,

In comuna Ballestl sunt doua scolr, una de baett si una de fete. Scoala de baetr functioneaza din 1840, cea de fete din 1877; sunt lntretlnute de stat si de cornuna.

Localul construit de zid e In buna stare. Scoala de baetf are 2 inva~atorT, scoala de fete I invatatoare. Au fost frecuentate in termen mediu de 162 elevl, din 239 inscrisr. In virsta de scoala sunt 610 baetl si 427 fete. $tiu carte 1423 locuitorl, din carr 1 173 barbatf sl 250 fernel,

Totalullocuitorilor in comuna cste de 6507, din eari, 3253 barbatf si 3 193 fernel.

Din acestla, 61 sunt strain! de natlune : AustriacJ, Bulgarl $i Sirbi, Dupa legea din anul 1864, sunt 739 locuitorf lmpamtntenitl, Dupa legea din 1879 sunt 22 insuratef.

Populatiunea acesteI comune se adaposteste in 1332 case si 60 bordeie; casele sunt facute parte din paiante, parte de zid, parte din gard lipit eu lut.

Suprafata lntreguluf teritoriu comunal este de 12130 heet., din care: I 1272 heet. parnint arabil, 22 hect. flnete, 750 If:! hect, izlaz, 33 lac ~i teren sterp, 52 1/2 hect. padure.

In com. Bailesti se aAa doud mosii, Una numita Ballesti, eu o suprafata de 7228 hectare, da un venit anual de 300000 pana la 400000 lei, dnd recoltele sunt bune. Azi mosia Ballesti apartlne Princlpeluf Alexandru B. Stlrbeiu, Se zice ell ar fi apartlnut celor dol frat. Bratesti, cart au pus inceputul comunef ; de la acestia ar fi trecut in stapinirea luf Constantin Vo· da-Brlncoveanul ; apot, prin suecesiune, farnilief Blbescu si in fine pe urma in familia Stirbelu. Cea-l'alta mosie apartine locuitorilor. Are 0 suprafata de 4044 hect. parnint arabi! si da un venit de 161760 lei. Se seamana pe aceste doua mosif : grin, po' rumb, orz, ovaz, mein, rapitll sl clnepa.

In S.-E. comunef este 0 plantatie, In intindere de 40 hect., situata pe mosia proprietarulufSpre S.-V. se afla crlngul numit Broblntarul, cu 0 euprafata de 12112 hect. Plantatlile sunt compuse din stejarT, plopl, sale if si salcarnl ; acestia din urma - predomlna. In Brobintar, predomina arbustul ale oarut fruete se numesc brobinte si care servesc la vopsitul stofelor.

Viile au 0 intindere de 300

Digitized by Coogle

B_\ILE~TI

hect. Se gasese pe mosia proprietaruluI, dar apartin locuitorilor,

Pe mosia proprietarului se afla

o moara eu aburt, sistem perfectionat, unde se fabrlca diferite calitatl de falna, gri~, etc. De asemenea si loeuitoril au cite-va morl eu vite. Se gasesc in com una ateliere de tlmplarie si de fierarie. LocuitoriI lucreaza : funii, sacl, cosurl pentru casa ~i rogojini pe 0 scara mai intinsa. De asemenea se fabrica de catre locultorl tlgle si caramida,

In com una Bailesti se gasesc 35 meseriasl ~i anume : fierarf, thnplarf, cizmarl, cojocarl, croitori, tinichigil, dogarJ ~i barbieri. Sunt 93 comerclantl, dintre carl 6 sunt strainl, Circiuml sunt 22 in comuna, iar bacanii 4. Locuitorii exporta productete prin portul Calafat, schelele Rastu I, Negoiul ~i Blstretul. In comuna se tin 4 bilciurI pe an si anume : la 9 Martie, la Sf. Gheorghe, la Sf. Petru ~i la 14 Septembrie. TreI se tin cam in E. cornunel pe mosia proprietarului si unul la S.-V., pe mosia locuitorilor. Productele se transporta cu carul, pe soseaua judeteana Craiova-Calafat. Pe teritoriul acestei com. trece calea ferata Craiova-Calafat, avind ca statie Bailesti, Ia 1),1 kiI. de cornuna.

Calle ce strabat cornuna sunt:

Calea vecinala ce duce spre N. la Craiova, lunga de 41/~ kil. in com. Bailesti. Calea veclnala ee duce spre Vest la Calafat, lunga de 5 kil. Calea veclnala ee duce spre S.-V. la PoianaLunga de 9 kil. in Ballesti si care este nesoseluita. Calea vecinala ce duce spre S. la com. Rastul, lungli. de 6 kiI.; in com. nu este in intregime soseluita. Calea veeinala ec duce spre E. la Bou-

reni, lunga de 41 It kilom., soseluita.

Contribuabili sunt 1243 loc. I Venitul comunei pe 1893/94 a fost de 16.486 lei, 34 bani, si cheltuelile de 15.190 lei, 73 bani.

Vite cornute 900, ol 280, car 140, porcl 85.

In Bailesti se aA;1 un spital rural construit de stat, functionind de Ia II Noembrie 1890, cu 30 de paturf, Mlscarea populatiunel, in acest spital in cursuI anuluf 1892, a fost de 677 bolnavl, 465 barbatl, 147 femei sl 65 copll, dintre carl 34 bae\i !;>i 31 fete; consultatiunf gratuite s'au dat la 4648 barbatt sl 3712 fernel.

nAu.I.\ CULVI (V ALEA-)

bescu sl in fine in a Principelui Alexandru B. Stirbeiu.

Baimacul, sat, judo Bacau, pl.

Slretul-d-s., al eomunei ruralc Obirsia, situat la poalele dealuluT Baimacul si pe piriiasele Mirza !;'i Glodul. Biserlca este cladita la 1873, de catre locuitorl ; are 2 cintaretr, Capt de fam, sunt 151 si sufl. 551. Animale se gasesc ~ 31 caf, 393 vite cornute, 181 porci ~i 14 capre. Locuitorii razesl ati ease curate, cu gradini bine imprejmuite.

Baimacul, deal, judo Bacan, pI.

Siretul-d.vs., situat intre COIllUnele Obirsia sl Gloduri.

Baileliti, statie de dr. d. f., judo Dolj, pI. Balta, com. Bailesti, pe Iinia Craiova-Calafat, pusa in circulatie 101 1 Decembrie, 1895. Sc aAa intre statiuuile Afurnati (14,2 kil.) si Motatei (12,8 kil.), I Inaltlmea d'asupra nivelului rnariT de 59,67 m. Venitul acestel statlf pe anul 1896, a fost de 42.997 I., 20 b.

Baimacul , mosie, judo Bacan, pl. Slretul-d.ss., cornuna Obirsia, eu 0 intindere de 491 falcl, apartinind locuitorilor razes! . Despre dinsa, Th, Codrescu se exprirna ast-fel: «. _. mosie cu pllrti sl razaseasca, in care are parte Dumnealul Pitarul Mihalachi Eni, care la 1844 mal cumpara, de la Vasile ~i Ion Roman, 10 st. de acolo, cite 44 leT stinjenul ~i altl stinjeni, de la 10- nita si Anton Ciuperca ; estc razes si Gheorghe Ursul si alti maT multi razest ~i partasl in ea. Are sat, cu 0 biserlca, un preot, dol dascall, un privllegit, trei nevolniel, una vadana; pe lingll. rnosiile Racataul, Vladnieul si altele, cu un nurnar de 30 loeuitorh. (e Huclumul Romin», pagina 88).

Bailesti, sat, judo Dolj, pI. Ballesti, eomuna Bailestl, resedinta plasil Ballesti, este resedinta subprefecture! sl a prlmariel, (Vezi eomuna eu acelasl nume).

BiUleliti, baltd, pc teritoriul comuriel cu aceeasl numire, plasa Bailesti, judo Dolj.

I Baile~ti, mosie, judo Dolj, piasa Bailesti, com. Bailestl, in intindere de 7228 heet., aduce venit anual de peste 300.000 lei.

Apartine PrincipeluT Alexan- I dru B. Stirbeiu, Se crede ca ar fi apartinut fratilor Bratesti, carl au pus inceputul cornunel ; de la accstia ar fi treeut in pose- I BAimaculuI (Valea-), ualr, ju-

siunea lui Constantin-Voda-Brin- I detul Bacau, pI. Siretul-d.ss., in

coveanul, apol in a fratilor Hi- COUl. Obirsla,

Baimacul, piriiaf, judo BacMI, pl. Siretul-d.-s., com. Obirsia : uda mosia cu acelasl nume ~i se varsa in plriul Berheciul.

Digitized by Google

Baloasa, baltd, judo Bacau, pl.

Trotusul, com. Caiutul, de pe teritoriul satulul Calut,

Bai~escul, munte, In cornuua Malini, judo Suceava, avind inaltlmea de 1346 metri.

Bajani, sntisor, in jud. Braila, la N.-E. de com. Silistrarul, llng,l drumul de fier Bralla-Buz.tu, la 5 kil. de corn. SilistraruJ, ·spre N.-E. Suprafata vetrcf satuluf e de 8 hect., avind 16 case. Populatiunea e de 17 capi de famille, I salt 87 suflete, din carr: 36 barbatt, 5 1 femel, 34 casatoritl, 53 necasatoritl, Animale sunt: 40 cal, 130 vite corn ute, 480 or si 20 rima tori.

Bajarii, sdtifor, in judo Braila, la 6 kil. spre S.-E. de satul Vizirul, pe muchia platouluf de N. I de pe lunca Dunaril, infiintat i de familia satenilor, numita Bajan iT. Populatia : 52 capt de familie, sau 212 locuitorl, din carl: 108 barbatl sl 104 femel ; 89 casatoritl, 1 18 necasatoritl ; 32, carl ~till i;ii 209, carr nu $tiu carte. Anlmale sunt: 109 cat, 307 vite cornute, 740 oT si 36 rimatorl.

Bajani, cdt., al com. Scurtesti, jud. I Buzau ; 150 locultorl ; 29 case.

Bajani, mosie, in com. Scurtesti, i cat. Bajani, judo Buzan ; are 356 hect., mal toate arabile.

Bajaniei (Dealul-), deal, com.

Fagetelul, pl. Vedea-d.-s., judo Olt. Se mal numeste si CoastaCioricel. Cade la E. de comuna. Pe acest deal este situat 0 parte din cat. Ciorlca. Serva locuitorilor, parte pentru agricultura, parte pentru pasunatul vitelor. E paralel cu riul Vedea si girla I Ciorica si are 0 lungime de 30 kil,

280

Se crede, ca nurnele IT vine de la bajenie, cact, se zice, ca acl s'au ascuns locuitoriT, in timpul zaverel, de frica Turcilor si Zavergiilor.

Bajaniei (Drumul-), drum la E. com. Vlaici, pl. Vedea-d.-j., judo Olt, care merge paralel cu C01l1U na, servindu-I de limlta cu jud. Arges, Se povestestc, ca pc acest drum treceau 0 data I locuitorll Vlasceni, pentru a se I ascundc in muntf, de frica Turcilor si ca asa de 111 ulte erau I care1e lor, in cit steteau bajenite pe acest drum, de uncle, se erede, i s'a c1at nurnele de drumul Bajani].

Dlrectia accstuf drum este de la S. spre N.

Bajeasca, piidure, supusa regimuluf silvic, in com. Bajesti, pI. Riurile, judo Muscel, in intindere de 2220 hect., compusa din stejar, fag, carpen, plop sl mesteacan,

Bajenart-Clondirul, uumire 1)1'chie, a edt, Clondirul, judo Buzan. I

Bajenari-Cretul, numire ueclue, a edt. Mirosl, din com. Amarul, judo Buzan,

Bajenari - Haralampie, 11111111- re uechie, a edt, Atirnati din com. Clondirul, judo Buzan, numit ~i Mosia-Pitarulul-Haralampie.

Bajenarilor (Izvorul-), icuor, in com. Panataul, jucl. Buzan, cat. Corcoianul; incepe din Muchia-Predvalit si se scurge in Valea-Panataulut,

Bajenarilor (Valea-), 'MIl', in com. Balanesti, judo Buzan, cat. Cozieni.

Bajene~ti, sat, cu 44 loc., jud,

Arges, pl. Pitesti ; face parte din com. rur. Slatloarele.

Bajenia. surpdturd, com. Popestl, pl. Cerna-d.vs., judo Vilcea,

Bajescu, mouilit, sltuata la N.V. de com. Plrlita, piasa BaLta, judo Br.tila, La 2 kil. departare,

Baje~ti, COlli. rur., pI. Riurile, judo Muscel, la S.-V. de Cimpulung, 34 kil. departe de acest oras, Numele-I vine de la un vechitl proprietar, Bajescu, N'are nlci un catun alipit.

Este asezata pe tannul drept al riului Bratia sl are 0 populatie de 833 LocuitorJ, 411 barbatf si 422 femeI, cu 152 capt de familie, carl traesc in 184 case.

Locuitorlt se ocupa eu agricuLtura Si cresterea vitelor.

Numlrul contribuabililor e de 154. In anul 1886, venitul comuneT era de 1305 lei si cheltuelile de 1264 Lei. Asta-zf, 1889- 90, venituL se urea la 1635 lei :;;i cheltuelile la 945 Lei.

Riul Bratia uda aceasta comuna in partea de E. si girla Biji in partea de N. Pe Bratia e 0 moara vechie si 0 povarna. Comuna se intinde pe 0 suprafata de 445 hect. LocuitoriI, in numar de 118, s'an improprietarit pe mosla d-lul Barbu Belu.

In raionul comuneI este 0 biserica vechie, zidita de Mares Belu si deservlta de 2 preotl si 1 cintaret,

Scoala, care dateaza de la 1871, se frecuenta de 33 elevl sl eleve, din nurnarul de 93, In virsta de La 6- I 2 ant. $tiii carte, 134 bar batt sl 26 femel. Cu intretinerea scoalel, statuL cheltueste 1242 leT anuaL. In jurul acesteI comune sunt livezi, dealurl ~i padurl, Porumbul se cultiva pe 264 hectare. IzlazuL

Digitized by Coogle

BAJE!?TI

comuneI e stapinlt de loc. in indiviziune. Prunele dau in termen mijlociu7856 decalitri tuica.

Loc, poseda 436 hOI sl vacl, 10 car, 150 rimatorl, 80 capre sl 276 oi ,

Baje~ti, sat, plasa Dealul-Dimbovlta, catunul eornunei V:1caresti, judo Dimbovita.

Baje~ti, cdtun, (tirl:1), in pl. falomita-Balta, jud, Ialomlta, terltoriul com. Ciulnlta.

Balaia, sat, judo Bacau, plasa Siretul-d.-s., al comuneI Mlir:i.sti, situat Ia poalele dealului M:!.gura, in stinga piriuluI Dunavatul, la 0 departare de 1425 111. de catunul Mare~ti-u.-s. (scoala). Capf de familie sunt 86, suflete 396. Animale sunt: 18 cai, [88 vite marl cornute, 81 porcr :;;i 13 capre.

Balaia, ieser, in judo Bralla, situat intre Armeneasa si Dunare ; comunica la N. cu catunul R:!.laita sl cu Bratesul,

Balala, ieser, situat Hng:!. ostrovul Iapa, in judo Braila, la S.-V. de iezerul Gisca.

B8.laia, i:;'110r, in com. Miigura, jud. Buzan, catunul Ciuta. In- I cepe de la Mangal, padurea Piclencef.si se scurge in riul Buzan. I

Balaia, japse, in judetul Bralla, Incepe din Flllpolu, in partea dreapta, merge spre Sud Si d.i in Gemene.

Balaia, localitate i::olatt'i, in judo Braila, sltuata la intilnirea Dunarii cu Vilciul, in dreptul comunet Gropeni, piasa Balta.

BaIaia - Lipieneasca, mosi«, in comuna Ghcrasenl, jud, Buzali,

2S1

de 354 hect., din carl 260 arabile, 75 fineata si 20 padure,

Balala-Popesti, oitun, al cornuneI Gherasenl, jud. Buznu ; are 60 locuitorf ~i 12 case; de dinsui e alipit sl catunasul Trestianca.

Balaia- Trestianca, mosie, in comuna Gheraseni, judetul Buzan, c.1tunul Balaia, de 500 hect., din carr 350 arabile, restul padure, flneata, stuf si haiti!?

Balan, vezf Cotul-lut-Balan, sat, in judo Roman, plasa Fundul, cornuna Iucsesti,

Balan (Dealul-Iul-), dra], judo Bacau, plasa Siretul-d-j., situat pc teritoriul com. Racataul,

Balan (Dealul-Iul-), dea I, judo Bacilli, pl. Siretul-d.-j .. com una Gioseni, care face 0 vale numita Vulea-luf-Tache.

Balan (Dealul-Iui -), numit sl Gura -Ciresulul, deal, situat in partea de Nord a com. Sinesti, pIasa Mijlocul, judo Olt. Are directi linea Nord-Sud si se intinde p~in<l la Potcoava, pe 0 distanta de 6 kil. E acoperlt cu semanaturf ~i padurt,

BAlan (Lacul-Iui-), COlli. 1"/11'., : judo R.- Sarat. (Vezf Lacul-lulBalan).

Balan (Lacul-lul-), lac, in judo R.-Sarat, plasa Marg+nea- d.- j., comuna Lacul-Iuf-Balan, 1l1l111it I ast-fel de la un fost proprietar al sali, loan Balanul. Se afili in partea de apus a com. Produce caracuda marunta \,i stiuca, ce se vinde si sc consurna in 10- cali tate.

Balan (Piscul-Iul-], uirf, in se-

H.:\LANI

rnicercul de munti, ce inconjoara com. Valea-MusceluluI, jud. Buzilu; face hotar despre eornuna Mlajetul.

Balan (Ptrtul-lul-), pirit1, in judetul R.-Sarat, pIasa Marginead.-j., comuna Obilestl, Este format de izvoare de pe teritoriul eomuneI. Uda com. prin rnijloc, trece prin catunul de resedinta ~i se varsa pe partea dreapt.l a riulut Ri-Sarat.

Balan (Putul-dul-), loe isoiat, in com. Grlijdalla, judo BuzlUi. in padurea Miluiti. Este hotarul Iocurllor date improprietarltllor din 1864.

Balani, cii/UIl, apartlnind COIJ)Unef Slobozia, din piasa Ocolul, judo Gorj. Este sizuat pe dealul Polata, pe 0 suprafata cam de 125 heet., din carr 50 heet. arabile, 30 hect. padure, 43 hect. finete, izlaz ~i lived cu prunI ~i 2 heet. vie, producind aproximatlv 200 hectolitri fasole, 100 decalitri Yin si 100 kgr, dnepa.

Are 0 populatie de 27 fam iii T, cu 120 suflete, din carf 20 contrihuabilI. Locuitorif poseda 10 pluguri, 20 care cu hoi. 40 vite rnarf cornute, 70 01, 30 capre, 50 rimatorl.

Prin acest catun trece apa Cernadla.

Catunul are I moar.i ~i 2 fin tinI.

Are ~i I biserica de zid, deservita de I preot si 1 cintaret.

Balani, elillm, apartlnind cornunef Pociovalistea, din pIasa Novaci, judo Gorj, spre rasarlt de riul Gilort sl la Sud de com. Novaci. Are 0 suprafata de 250 hect. Se produce aproximatlv 212 hectolitri porumb, [57 kgr. fasole, 67 decalitri tulca, 75 kgr.

86

Digitized by Coogle

BALANI

--- ------ ~----~--~_

282

lina, 100 kgr. clnepa, 22000 kgr. fin, 52 hectolitri grin.

Are 0 populatiune de I I familif, cu 4 I sufiete, din carl 10 contribuabili. Locultoril poseda 5 pluguri, 10 care cu bot, 60 vite marl cornute, 5 cal, 50 oi, 30 capre, 30 porcf,

Acest catun, parte e proprietatea satenilor mosnenf, iar parte e proprietate partlculara, SAtenil maf au sl muntil Mohorul si lezerul ce sunt parte acoperitt cu padure, iar parte plesuvl,

Balani, deal, al catunuluf Balani, ce apartine comunei Sloboziadin , pIasa Ocolul, jud. Gorj, situat la N. catunulul. Este prelungirea dealului Cuca. Are 0 forma plramidala, Pe el sunt viile sl , Iivezile cu pruni ale locuitorilor.

Balani, deal, numit ~i Dealul-Balanilor, in com. rur. Dragotesti, pIasa Vallor, judo Mehedlntl,

Balanul, sat vechlu, in judo Teleorman, care a existat pana aproape de punerea in apllcare a legel rurale din 1864, situat pe valea Orbeasca, pe malul sting al Vedei. Locuitorir acestul sat s'au impartlt in urma pe la comunele Orbeasca-d.-j. ~i Orbeasca-d.-s. Aci se tinea pana acum vre-o 50 de ani ~i un tirg anual.

Balanul, suo-diuicie, a cat. Badila, com. Pirscovul, jud, Buzan,

Balanul, deal, judo Bacau, piasa TazIAul-d.-j., pe teritoriul catunuluf Balaneasa, Face parte din sirul dealurilor dintre TazlaulMare ~i Siretul.

Balanul, deal, in judo Roman, pl. Fundul, com. Oniceni, spre S. de satul Oniecni.

Balanul, ~'ir de dealurt, avind

ca ramificatiunf spre E., in lun- I gul comunel Lapusata, in judo Vilcea, dealurile: Beresti, SaruIesti si Lapusoin. Aceste 3 dealurf traverseaza comuna de la V. la E.

Balanul, canal, in judo Tulcea, pI. Macln, pe teritoriul cornunef Turcoaia. Se desface din Du- I nare, la vre-o 4 kit. mal jos de com. Pucineaga, ia mal intiit; 0 directie spre rasarit, sl apol, facind un mare arc de cere, merge de se sCllrge, dupa un curs de 6 kil., in iezerul Turcoaia, in partea lUI rasariteana, EI brazdeaza partea apusana a plasil si sudlca a cornunel, servind mai in tot cursul sM ca llmlta intre comunele Turcoaia si Satul-Nou, Comunica cu girla Apa-Noroioasa, prin canalul Redeluia. o alta scurgere a sa merge de se pierde in stuful, care pe toata lungimea il inconjoara.

Balanul, ias, in partea de N.-E. a comunei Toc1ireni, pIasa jijia, judo Botosani.

Balanul, lac mic, in judo Braila, la 3 kil. spre N.-E. de satul Ciacirul, pe hotarul comunelor Ciacirul si Gropeni.

I Billanul, lac, in pl. Boreea, com.

Tonea, judo Ialomita.

I Balanul, ostrou, cu padure de salcie, pe domeniul Giurgiulul, in suprafata de 50 heet. Depinde de ocolul silvie Giurgiu, judo Vlasca,

Balanul, pisc de deal, la E. de satul Mindresti, com. Putenl, pI. Nicoresti, jud. Tecucin.

Billanul, piriiaf, judo Bacau, pl.

Tazlaul-d.vs., com. Basasti. Izvoreste din Gleva sl se varsa in

HALA~1

TazlM, dupa ce uda satul BAlcani.

Balanul, plrHaf, judo Jhcau, pI.

Trotusul, care ese din CoastaPetrlsulul sl se varsa in sting-a Slanlculul,

Balanul, vale, pe proprietatea Stanesti ; da in valea Pirjolea, pl. Marginea, judo Vlasca,

Balanul-de-Ios, loci:::o/al, pl. Negoesti, C. Gurbanesti, judo I1fov.

Balanul-de-Sus, loc izo/at, pI.

Negoesti, com. Gurbanesti, judo Ilfov.

Balanulul (Movila-), lIIo'i'ilii, in judo Braila, la I 1/~ kil. spre S.V. de satul Rusetul,

Balanulul (Movila-), lIIovi/ii, la N.-E. de com. Dabulenl, judo Rornanatl, aproape de hotarui mosiel Sadova,

Balanulul (Valea-), fes, in eomuna Glodeanul-Sarat, judo BuzM, acoperit de semanaturt,

Balalia, plidure, in pl. IalomitaBalta, judo Ialomita, cornuna 0- grada. Are 0 supraf. de 35 hect.; cu esenta numaf stejar.

Balalia, 111i/cea, la Nord-Vestul 0- rasulul Rosiori, judo TeleormanSe desparte in doua ram uri: una spre com. Hasesti, cea-I·alta spre comunele Magureni sau Ciocanul si Maklaeni, I se mal zice si Valea-Ocarll.

Billa,a (Domnita-), ilZsulii, in Dunare, in dreptul com. Dabuleni, sl alaturl de hotarul dintre Dolj sl Romanati.

Balasl, finthlli, in com. Slanieul, plaiul Nucsoara, jud, Museel.

Digitized by Coogle

RALAtTRUL

Balaurul, dmp, numit sl ClmpulBalaurulul, in com. rur. Iablanlta, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

Bala'urul, deal, numit si DealulBalaurulul, in com. rur. PadinaMare, pl. Dumbrava, judo Mehedinti.

Balabane~ti, sat, judo Tutova, pI. Corodul, spre S.-E. de Birlad pe piriiasu! Balabanestl. Formeaza singura 0 comuna, Are 1350 loe., din carl 342 ~tiu carte, cu 300 eontrib.; 349 case. Se cultiva pe 0 scara intinsa viermiJ de matasa. Se cultiva viea pe 0 supraf de 158 heet., din carl 950 hect, nelucratoare, Lived eu prunl sunt pe 0 supraf. de 8 heet. Comerciul se face de 15 oarnenl, toti Romini, in 15 stabilimente eomerciale, din carl 8 circluml. Are 0 scoala prlmara de baett si una de fete. In com. sunt 2 bisericJ. Drumul judetean Birlad-Galati trece prin aeest sat. Contributiunile direete ale loeuitorilor din aceasta com. ating cifra de 8 I 77 I. 96 b. Teritoriul comunei este deluros. Pe unul din dealurile acestei eomune se gAsese carieri de prund, eele mal bune din judet,

BalabaneIJti, pfyliaf, ee curge prin judo Tutova, pI. Corod, eomuna Balabanesti sl se varsa in piriul jeracat, de a stinga.

Balaceana, pfrlll, in judo Suceava, mic afluent al Suhal-Micf,

Balaceanca, sat, pl. Dlmbovita, jud, I1fov, la E. de Glina-Gherman, situat pe malul drept al riulul Dirnbovlta. La N. e ineonjurat de dealurI; iaz la E.; parnintul e baltos, De aci riul Dlmbovita coteste spre S. Acest I sat face parte din com. rurala Bobe~ti- Balaceanca,

2RS

Suprafata totala a satulul e de logo heet. eu 0 populatie de 541 loc, Proprietarul, d-l Eft. Diamandescu, are 850 hect. sl loeuitorii 240 heet.

In sat e 0 biserica, eu hramul ' Adormirea, deservita de I preot sl 1 cintaret.

Balaceanca, mosie, pe care, la anul 1864 s'aa lmproprletarlt parte din locuitorii eomunel Ceptura, pI. Cricovul, judo Prahova.

Balaceanca, piidure, in pIasa Ialornlta-Balta, judo Ialomita, comuna Balaciurile. Are 0 suprafata de 150 hect. cu esentele : stejar, ulm, salcie sl plop.

Balaceanu, com. rur., in judo Rv-Sarat, pIasa Rtmnicul-d-j., pe piriul Valea-Boulul.

Este asezata in parte a de miaza-zl a judetulul, la 17 kil. spre S. de orasul Rv-Sarat, si I in rnijlocul plasl] Rimnlcul-dj., ' a caref resedinta este. Cornunele invecinate sunt: Galbenul la 4 kil., Soeariciul la 5 kil., Ghergheasa la 6 kil., SloboziaGalbenul !;li Costieni-d.-j. la 7 kil., Salcloara la 8 kil., Costieni-Marl la 10 kil., Drogul sl Jirlaul la I I kil.

Se margineste la mlaza-noapte eu com. Salcioara, de care se desparte prin plriul Colacul-de-Piatra, la rasartt eu comuna Ghergheasa, la miaza-zi eu eomuna Siobozia-Galbenu, si la apus eu comunele Socariciul sl CostleniMarl.

Este 0 comuna de cimp, asezata pe malurile unef val ; dealuri nu are.

Printr'insa trece piriul Balaceanu, care este 0 parte din piriul Valea-Boului, sl care for- I meaza la nordul cornunel helesteul Balaceanu. Aeest piriu se varsa in lacul jlrlaul. In eo- I

RAL.kEANU

muna sunt 120 puturl (6-10 m. adinclme) si 2 flntlnl.

Suprafata comunet este de 3000 heet., din carl 2000 hect. ale loeuitorilor. Din acestea 20 heet. sunt ocupate de vatra comunet, si 1000 hect. sunt ale proprletatet private.

Populatia comuneJ este de 326 fam., carl euprind 1361 suflete; dupa sex sunt: 689 barb., 672 femer ; dupa starea civila : 346 casatoritl, 983 necasatoritl, 32 viiduvI; dupa cultura: 76 ~tiu carte, 1285 nu stiu ; totf sunt Romini ortodoxi.

Com una are 0 biserlca cu hramul Sf. Dumitru, fondata in anul 1861 de catre locultorl, in timpul lui Alexandru Cuza. Are un venit de 610 let sl 52 pogoane parnint ; e deservlta de 2 preotf, I cintaret !;li I paradiser.

In comuna este 0 scoala mixta, fondata in 1892, de preoteasa Dumitru Ene. Are I invatator, 154 elevl inscrlsf (93 bAetJ si 61 fete).

Calitatea parnintulul este buna, Cele 3000 hect. se divid astfel: 2750 hect. parnint arabil, 205 heet. imas, 25 hect. flnete, 20 hect. neproductiv (vatra eomunei).

Locuitoril au 250 plugurf sl

o masina de secerat; 3 I 89 capete de vite, din carl 679 boI, 406 yael, 340 cal, 178 epe, 1307 01, 279 rimatorl, Industria este simpla, cea domestlca ; in com. se afla I cojocar, 2 plapamarl, I timplar. Comerciul este destul de aetiv, constind in importul de lucrurile necesare pentru tralu ~i instrumente agrieole, ~i in exportul de cereale si vite. Transportul produetelor se face prin statia jolta, la 0 departare de 12 kiJ. spre apus, In com una sunt 12 cornerclantl, din carl 1 I Romini, I Evreu, Din acestia

Digitized by Coogle

BArJ.CEANU

2 sunt bacanl, 9 circiurnarf si I marchidan.

Calle de comunicatie sunt: I Drumul ce vine de la RimniculSarat-Socariciul, !;li care se duce spre Faurel, trecind prin comunele Slobozia-Galbenul, Galbenul, jlrbolul si Nisipurf ; acel cc merge spre Gherghesa - BaltaAlba; un altul spre SalcioaraBoldul-Nicolesti ; si al patrulea spre Pirliti, judo Buzau.

Comuna are 352 contribuabilT; veniturile sunt de 5348 let, 97 bani; iar cheltuelile de 5290 leT, 5 bani; contributiunile comunci se ridica la 8648 lef !;li 75 banI.

Balaceanu, dcal , judo Bacau , pl. Bistrita-d.vs., de pc marginea comuneI Buda, spre com. Buhus, judo N eamtu,

Balaceanu, lac, in judo R.-Sarat, plasa Rimnicul-d.-j., com. Balaceanu, format din piriul cu acelasl nume, in partea de miaza-noapte a cornu nel, Are 12 pogoane intlndere, cu 300 lei I venit anual. Din el se scoate crap, caracuda sl albisoara, ce se consuma mal rnult in localitate.

Balaceanu, pido, in judo R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., 0 alta numire a piriuluf Valea-Boulut ; trece prin comuna Balaceanu. VezI Valea-Boului.

Balaceanulul (Valea-), ualc, in judo Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriul com. rur. GroapaCiobanului, cat. Cadi-Cisla. Se desface putin mai la Est de TreI-Movile, indreptindu-se spre N., cu 0 directlune generala de la S.-E. catre :'-L-V. si dupa un drum de 21/2 kil., se deschide in Valea-Cislel, care sub numele de Valea-BentuluI, se varsa in balta Hazarl1c-Ghiol.

284

Balacelul, piriiaj, judo Teleor- I man, format din izvoarele dealurilor din dreptul catunuluf Ca- I telesti, cart irnpreunindu-se cu alte ape, imprejurul com. Balaci, forrneaza un mic elesteu, nurnit Hodorogul, care se varsa in piriul Burdca.

Balacelul, udlcea, urmeaza cursuI piriulul cu acelast nurne, jud, Teleorman.

Balaceni, partt' din com. Ripile, judo Bacau, pl. Tazlaul-d.ij.; era numita In vechimc Balaceni. Aci se afla 0 cetate pc dreapta Trotusnlul, ale caref urme se vad inca si azf, Poporul zice, ca aceste intarirf au fost facute in timpul razboiuluf dintre Austriad si TurcI, pc cind catanele nemtestf purtau «parul facut coada, intocmai ca ferneile. Poporul i-a numit N erntif cu coada.»

Balaceni, in vechime numele comunet MotA~er, pI. Cimpul, judo Dolj.

Balaceni, mosir, judo Dolj, pI.

Cimpul, com. Motatel.

Balacenil (Virful-), muntc, in judetul Suceava, com. Malinl,

Balace~ti, com, rur, din pl. OeoluI, judo Gorj, spre S. sl la 23 kil. departe de orasul T.-Jill. Se compune din 2 catune : Virtu] si Balacesti. Numirea se zice, ca

o are de la un fost Ban al Craiovel, numit Balaceanul, care a avut sl proprietate aci. Este situat pe loc ses si la V. com. Cirbesti, in partea dreapta a riuluf Jiul, In apropiere de Bistrita, Are 0 • suprafata de 1367 hect., din carl 42 hect. padure,

I 12 heet. irnas !;li vatra satului, 50 heet. finea~a:;;i I 162 heet. I cultura,

Are 0 populatie de 969 suflete, in 242 familI, din carl 23 Tiganl: 150 contribuabilI. Veniturile comuneI sunt de leI 1208, banf 54, iar che1tuelile de leI 1204, bani 59. Locuitoril poseda 20 pluguri, 56 care eu boI, 2 carute cu cal, 114 vite marl corn ute, IO cal, 49 porcr sl 15 ol,

Prin com una trece soseaua cornunala, care 0 pune in legatura la N.-V. cu comunele $0- manesti sl Stejerel, sl la S.·V. cu com. Rosia,

In comuna se gas esc 6 puturf sl 4 cismclc.

Comuna are 0 scoala, frecucntata de 25 elevl,

In cornuna sunt 3 biserici, deservite de 2 preotl sl 4 cintAre~T.

Spre S.-V. de catunul Virtul, pe malul sting al riului Tismana, se gasesc ruinele unel cetati, care ocupa 0 suprafata aproapc de 2 hect. Zidurile, carl forman laturile, se vad si acum, ~i in cele mal multe locurf i~f conserva inaltimea de 3-4 metri. Constructia a fost facuta din caramida. Pe linga zid, in partca din afara, pare a fi avut ~i sant; intrarea si esirea in cetate, era prindoua portf opuse, ale carur urme se mar pot vedea ~i asta-zt ; intila asezata spre miaza - noapte, iar cea-l'alta sprc mlaza-zi, ambele in directia riuluI Tismana.

Balace~ti, judo Dolj. (Vezf Bula· cesti-Iordacheni.)

Balacesti, cdtu», al com. Balolccsti, judo Gorj. Este situat pc loe ses, la V. cornunef Cirbesti. in partea dreapta a riuluf Jiul, in apropiere de Bistrita. Are 0 suprafata de 800 hect., din carl 42 hect. padure, I 12 hect. pasune, 50 hect., finete si 596 hectaratura.

Digitized by Coogle

Loc. poseda 12 plugurl, 30 care cu bol si vaci, 2 carute cu car, 72 vite marl cornutc, 6 cal, 25 porcl, 15 oi.

Arc 0 populatie de 600 suflete, din carl ~~ contribuabili. ' Are 0 scoala frecuentata de 25 elevI.

Arc 2 biserlci de lemn, fondate de locuitori, in anul 1790 ~i deservite de 1 preot sl 2 cintaretf,

Balaoesti, 1111!t-, in com. Bala· ccsti, pl. Ocolul, jud. Gorj, pc care c situat cat. Virtul, Aceasta yak in cepe de Ia N. :;;i se terrnina in albia jlulut, E lirnitata pe partea dreapta de dealul Vir~ul.

Balace!Jtilor (Dealul-), dca], jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., comuna Argetoaia, satul Balacestl-Iordachcsti, de 200 m. Este acoperit cu vii si se lasa din dealul Poroieni, judo Mehedinti.

Bfllacita, COin. rur., asezata in parte a de S. a plasi! Dumbrava, judo Mehedlntl, la distanta de 62 kil. de orasul Turnul-Severin. Situata pe cirnpie si micI deaIurf, formeaza cornuna slngura, avind 4 mahalale, ;;i anume: Mahalaua Mltulesttlor, Grauresttlor, Florcstilor si Popestilor. Are 261 contrib. din 1316 loc., in 352 case. Se margineste la rasarit cu com. Cleanovul, la apus cu cornuna Dobra, la miaza-zi cu comuna Prisaceaua si la miazanoapte cu comuna Gvardenlta, Locuitorii posed a 41 plugur], 73 care cu bol, 16 carute cu cal ~i 116 stu pi. Cornuna are 0 hiserlca cu 1 preot ~i 2 cintarett ; o scoala cu un invatator, frecuentata de 43 elevi ~i 3 eleve ~i 3 circiurnl. Budgetul cornunei coprinde: la vcniturl 6704 lei si la chelt. I 141 lei. N urna-

2R5

rul vitelor este de 538 vite marl corn ute, 47 cal, 439 of ~i 496 rlmatorl, Prin aceasta comuna trece soscaua Turnul-Severin- Rogovn-Corlatelul-Balacita, irnpreunindu-se aci cu acela care vine de la Biclesul-Gvardenita. Prin aceasta c<;,munc1 trece sl Brazda sail Valul-luf-Traian, ce vine de la Dobra sl merge la Cleanov, Partea de miaza-noapte a cornunef Balacita este udata de riurile Desnatuiul-Mare si Desnatulul-mic: iar in partea de mlaza-zi este udata de Riul-VaduluT. Dealurl mal insemnate sunt: dealul Gvardenita ;;i dealui Balacita, intre care se formeaza valea numita Valea-Mare. In marginea comuneT se afla Lacul-Rosu, Ad se face in fie-care an, la sfirsitul lui Martie, un bilciu insemnat. Com. Balaclta, inainte de 1864, purta numele de Porcareata, de la porcarlile ce erau infiintatc in aeest loc, ~i figura ca cat. la adevarata com. Balacita, care asta-zf se numeste Gvardenita, in loe de Balacita,

Balacita, tim I, in com. rur, Balacita, pl. Dumbrava, judo Mehedinti.

Bfllacuta, isuor, ia na)tcr~ din partea de N. :;;i V. a catunuluf Balaca, com. Sc.icni, pl. Podgorla, judo Prahova, de uncle luind 0 directie dreapta, spre S., se varsa in Iazul-Fctet. Numirea si-a luat-o de la catunul Balaca,

Balaita, piriitl)\", pI. Siretul-d.-j., jud, Bacilli, care i~i arc izvoarele pe teritoriul comunet 1\1<\rastl, ill padurca Godovanul ~i sc varsa in piriul Berheclu, dupa ce uda satul Valea.

Balalai, 11IIIIlirt"'l'dtit', a catunu-

BALANEASA

luT Dumltrestl-d-s-c, din comuna Dumitresti, plaiul Rimnicul, judo Ri-Sarat.

Balala ii sail Iazul-Morilor, iac, in judo R.-Sarat, plaiul Rimnicui, com. Dumitrcstl. Sc des- • face din riul Motnaul, trece priu cat. Dumitresti-d.vs. unde sunt

2 morf sl se arunca tot in riul Motnaul,

Balalau, lac, in jud. Ri-Sarat, plaiul Rimnieul, cornuua Dumitrestl, in catunul de rcsedinta.

Balalau, muntr, in judo Bacau, pl. Trotusul, cum. Doftana, situat mai sus de muntele Dracoaia, de-a stinga Trotusulul.

Balaneasa, sat, pl. Tazlaul-d-j., COIll. Tirgul-Valea-Rea, judo Bacail, situat pe piriul cu acelasf nume, de-a sting-a Tazlaulul-Mare, la 0 departare de 2 kilum. de scoala din tirg. Are 0 biserica ortodoxa, cu 2 cintaretf, ridlcata Ia 1855 de defunctul G. Condopolo, si una catolica, ridicata de locultorl, Ia 1860.

Circiumi sunt 3. Capt de familie sunt 99 eu 402 suflete. Animale sunt: 35 car, 222 vite cornute, 25 porcl, 5 capre.

Bataneasa, dea], piasa TazI;1111- d-s., eomuna Tirgul-Valca-Rea, judo Bacau, pe tcritoriul satului Balaueasa. Face parte din sira dealurilor, ee desparte TazlaulMare de Siret.

Balaneasa, dca], pl. Slrctul-d.j .. judo Bacau, pe teritoriul satulut Leea sau Ungurcnl, din c. Lcca,

Balaneasa, iaz, pe mosia Fintlnelele, com. Fintinelele, pl. Siretul, jud. Botosani. Are () suprafata de 2 hect. Este format din izvoare sl mid piraie.

Digitized by Coogle

BALANEASA

Balaneasa, mosie, cu padure in exploatare, pI. Tazlaul-dj., eomuna Tirgul-Valea-Rea, judetul Bacan, Are 0 intindere de 364 hect., cu un venit anual de leI 10.900. Proprietatea d-lor Dumitru !;li Panait Condopolo.

«Aceasta mosie cu partl I;li

286

pI. Tazlaul-d.]. ~i com. Dragusani, judo Putna, pl. Racaclunr. Dlntr'Insul izvoreste piriul Dragu~ani.

Balanelul, pisc de deal, pI. Tazlaul-d.j., judo Bacan, din culmea Ciortolornulul.

razaseasca, in care mosle are

parte si d-luf Costachi Roset, : Balaneni, loc isolat, pI. NegoSf. manastire Berzuntul, inchi-; esti, com. Preasna-N oua, jude-

nata la Sf. Munte Atos, in jos; I lar din razesl sunt si Ion Radul, Dumitru Apostles, Neculal Stingaciul si altf mat multf raze~T si partast in ea. Are un sat cu o blserlca, J preot, 2 dascalr,

I privilegiat, 4 mazill, 2 nevolnicJ; pe lingli rnosiile Poiana, Orasa-Mare si altele, eu un numar de 35 locultorl, 'J> (Th. Codrescu, «Buclumul Rom.», p. 89).

Balaneasa, piidllre, situata intre satele Ghionoaia sl Tavadaresti, com. Vulturenl, pIasa Berheciu, judo Tecucin.

B.Uaneasa, piidure, pl. Tazlauld.-j., com. Tirgu I-Val ea-Rea, judo Bacau, proprletatea fratllor Condopolo. Este populata de fagT, , ulml, stejarf si carpent, Are 0 intlndere de 443 heet. si este supusa regimuluI silvic.

Balaneasa, pfrill, pIasa Tazlauld.-j., eomuna Tirgul-Valea-Rea, judo Bacau, care izvoreste din muntele Ousorul, curge de la E. spre V. sl se varsa de-a stinga Tazlaulut-Mare,

Balaneasa, p!'rbl, plasa Siretuld.-j., com. Leca, judo Bacau ; obirseste de sub dealul cu acelasl nume, se incarca eu pirilasul Velnita sl se varsa in piriul Raeataul.

Balanelul, dea], situat intre eomuna Gropile, din judo Bacau,

tul Ilfov.

Balanescului (Nucul-), Ioc iso- i lat, ill com. Balanestl, judetul i· Buzan.

Balanescului (Odaia -), locui1l(t1 isolatd, in plasa Marginea-d.-s., com. Obllesti, judo Ri-Sarat, asezata in partea de miaza-zi, pe mosia Balanesculut, Azi e han pe drumul catre comunele: Martinesti, Voetin ~i Bogza.

Batanesculul (Tufele-), loc ;.';0- lat, in com. Balanesti, judetul Buzaa,

Balanesti, com. 1'111'., in plaiul Pirscovul, judetul Buzan, situata pe ambele malurf ale piriuluf Saratelul- Balanestllor, la dlstanta I de oras de 43 kilometri.

Limitele sale sunt: la Nord, incepe de la Blldarf sl merge la Crucea -Iuf - Chirlta ; se lasa in gura Ulmetulut, urea pe maluI Lazului, pana in Vtrful-Bosoveiului sl merge pe plaiuri pana in Virful-] unculul, despre comuna Bozlorul ; la Vest incepe din Virful-]unculuT, merge prin Virful-Tlser , Predealulut, Cosmel, Virful - eu - Argelele sl ajunge in virful Panataulut, despre comunele Sibiciul- d.-s., si Panataul ; la Sud, incepind din Virful-Panataulut, se lasa pe hotarul moslet Mosesti, catunul Pietrarul, pe care merge pana in izvorul Muratoarea-Posobestilor,

despre comuna Trestia; la Est, incepe din izvorul Muratoarea, urea pe rnalul Zapodief sl merge peste coline, pan a in Blidari.

Suprafata sa este de 2900 hect., din care 386 arabile, 976 padure ; 381 flneata, 398 izlaz, 186 livezI, 5 vir si 568 sterp. Proprietatl mal insemnate sunt :

Balanesti, Marculeasca, Moseasea si Tihulestl-Cozlenf, parte ale statu luI, parte in devalmasie ale cetelor de rnosnenl : Mosestl, Marculestl, descendlntl din Popa Neagu $i Blilane~ti, descendintl din mosif lor: Draguslnul sl Tintea, la carf se mal pot adauga :

. Gr. Coloescu si G. Marculescu, avind par~T marf din proprletatea mosneneasca, Teritorlul acestei cornune, fiind muntos, nu permite alta cultura, de cit acea a porumbulut, Industria e redusa la trebuintele domestice Si in cit-va aplicata la tesaturf, obiecte de lemnarie si rnaf cu searna rotarie sl fabriearea tuicel, Are 5 tirgurI: la MosT, 25 Martie, 23 Aprilie, 15 August sl 8 Noernbrie, ce se tin in fie-care an sl cind se desfac tuica sl vite. Pe apa Saratelulul are 6 rnorf de macinat porurnbul, din care 2 sunt ale statuluJ; 0 sttnli pe mosia Tlhulesti, tot a statu lui. Car de cornunlcatle n'are de cit albia riulul Saratelul- Balanestilor, care in timp de iarna sl mar cu seama, pe timpul ploios, impiedica orl-ce transport.

Vite are: 447 bol, 175 vaci, 43 vitel, 26 cal, 2 I epe, 10 minzl, 1250 oI, 107 capre si 280 porcf Stupl sunt 88.

Aceasta com. e fermata din catunele : Balanesti , Bercesti, Bodrornlrestl, Coclrcenl-Coaienh Fata-Juf-Nan, Marculesti, Turburea, Valea-Epei sl Valea-Banulul, avind 0 populatie de 2050 locuitorl, din carr: barbatl insuratl 462, neinsurati 23, vii-

Digitized by Coogle

duvf 28, divortatf 5, bAeti 486; femef maritate 462, vaduve 87, fete 497. Are 521 case. Straini sunt: 6 Ungurt ~i 2 Greer. Meseriast sunt: 7 lemnari, I tirnplar, 16 rotari, I fierar, I bolangiu ~i 2 cizrnarl, la carf I s'ar mal putea adauga un mare numar de tArani, carl traesc din eioplitul lemnelor pentru case, doage sl roate. Media nasterilor I e de 72, a deceselor de 60, a casa- I toriilor de I I. Populatia creste eu 0 rnedie anuala de 12 suflete.

Din punet de vedere financiar, eomuna are 384 eontribuabiU, din carl 27 comerclantl Romini. Stabilimentc 10. Budgetul comunel e de 3060 leI si 46 bani.

Comuna are 0 scoala in catunul Cozieni, cu 0 populatle I de 5 5 elevf si 3 eleve. Carte !;itiu 20) loeuitori. Are 4 biserid: Cozieni-d.-j., vechiu schit ~i metoh al Episcopiei de Buzau, I cu hramul Sf. Treime; Cozienid.-s., eu hramul Adormirea Mal- , eel - Dornnulul ; Balanesti cu Sf. Voevozl si Cocirceni cu Sf. Teodor si Buna-Vestlre, Biserlca catedrala este Sf. Voivozi. Preott sunt 5, cintaretf 4 si paracliscri 4. Circiuml are 5· Casele loc. I sunt in genere bune sl curate. In timp de invaziuni, teritoriul acestei eomune, mai cu seama Valea- Bajenarilor :;;i Virful-Stinel, au servit multora ea un sigur azil. Numele pare a fi luat de la un B:i1Anescu, cacf ne intimpina des numirile: Nucul-Balanesculut, Tufele-Balancscului, etc.

Balane~ti, com. rur., in parte a de la N.E. a plasit Ocolul, judo Gorj, situata pe malul drept al plriulut Arnaradia, E fermata din 4 eatune: Balanestl, Plstesti, unde este !?i resedinta, numit ~i Pistesti-din-Vale, catunul Toropi ~i catunul Viezuri. Se mftrgine\'tc

la N. eu com. V oetesti, la Vest eu com. Vadenl sl Curtisoara, la S. cu com. Petresti, catunul Dragoeni, sl comuna Budieni, I sl la Est eu eomuna Glodeni, catunul Basnegl. Are 0 intindere de 2000 hectare, din carl 260 heet. arabile, 315 hect. finete, 122 hect. vie, 1100 heet. padure, 180 hect. izlaz:;;i pomet si 23 heet. vatra satului, a bisericci, a casef cornunef ~i a scoalel,

Are 0 populatiune de 572 familii, cu 1136 suflete, din carl 564 contribuabill, toti Romini I ocupindu-se cu agricultura, cresterea vitelor, sadirea viel, plan- I tarea pomilor roditori $i lem- I naria slmpla, Locuitorii poseda : ' 64 plug-uri, 133 care cu bol, 12 carute eu cal, 500 vite marl eornute, 30 cal, 1430 oT, 310 rimatorl si 50 stupl de albine.

Apele ee ucla aceasta com. sunt: Amaradia, care vine din comuna Voetesti ; Slastlul, care I izvoreste la picioarele dealurilor Caloianul si Teretelul,

Calle de comunicatie sunt: soseaua judeteana, care vine de la T.-Jiu, atinge partea de Sud

a comunei sl treee la Est; soseaua cornunala, care 0 strabate in toata intinderea el, viind din I soseaua judeteana si 0 pune in legatura cu comunele vecine, prin soseaua vecinala Balanesti- , Glodeni sl Balanesti -Voetesti ; mai sunt si alte drurnurl ordi- I nare ;;i poteci, care 0 pun in Iegatura cu comunele si catunele invecinate.

In comuna se gas esc 10 puturf $i 17 flntini.

Are 6 biserici, intre carl 3 sunt de zld, slujite de 3 preott, Una este parohlala, care este fondata de locuitori, in anul 1882. Cele-l'alte cincI sunt fondate: cea din catunul Toropi, la anul 1845; cea din Plstestr,

la 1864. Aci mal este una de lemn, eu data fondarel necunoscuta. In catunul Balanestl mai este incA una de lemn, eu data fondarel de asemenea necunoscuta ; reparata la anul 1887_ In catunul Viezuri, fondata la anul 1850, de d. Grigore Saftoiul.

Cornuna are un local de primarie sl 0 scoala publica, fondata de locuitorf, in anul 188i ~i frecuentata de 39 elevi si 3 eleve, din 48 inscrisf,

Bilane~ti, com. rur., piasa Siuld.-s., jud, Olt, situata pe valea Iminogulul, pe piriul Cotenlta, si malul Oltulul, la 23 kil. departe de capitala judetuluf \'i la 7 kil. de resedinta plasil.

Se eompune din 2 catune :

Balanesti ~i Malul-Rosu, eu 0 populatlune de '450 locuitorl, 828 barbatf sl 622 femel ; 3 I 4 eapi de familie; 294 eontribuabili, 10- euind in 175 case, 130 bordee. Afara de 2 familir Tigane, 2 Bulgari, 4 GermanI si I Gree, totl loeuitorii sunt Romtnt,

Se spune, eli aceasta cornuna s'a intemeiat pe la anul 1795, maT intiiu pe valea Oltulul, in loeul numit Izlaz, de catre niste loeuitorl venitl aei de peste Olt, dela Recica, Grojdibodul, Corabia, etc. ;;i asezatl pe pamintul unulproprietaranume Balanescu, dela care s'a sl numit Balanesti. MaT tirzhl, eomuna fiind asezata in drumul mare Turnul-Magurele-Slatlna, din eauza navalirilor, s'a mutat pc:: locul unde se afla azl. Mai tirziu s'a intemeiat si cat. Malul-Rosu, pe malul 01- tuluf, de catre un proprietar numit Dinu Balanescu ; numele !;ii l'a luat de la un mal de pamint rosu, care e in apropiere ~i azf aeoperit eu vii.

Mar totf locuitoriJ se ocupa eu agricultura, viticultura ~i cresterea vitelor. Industrlasl sunt:

Digitized by Coogle

2 cizmarl, 2 fierarf si 2 dul-! ghert,

Solul, afara de cite-va partf cam nisipoase, pe valea Imino- i gului si a Oltulul, e fertil. Se cultlva tot felul de cereale si putinli cinepa si in. Cultura albinelor e neglljata; nu sunt de cit vr'o 40 stupl, Pamintul de munca are 0 intindere de 1200 hcct, arabile si 8 de finete. Viile se intind pe 0 suprafata cam de 65 hect., iar pe valea Oltului se afla Zavoiul, aproape 50 hect, arabile de intindere, Li- , vezile daft aproape 20 care de I fin.

Cultura gindacilor de matase ' produce ca la 40 klg. gogo~i. Aceste producte se desfac mar ales la tirgurile din Slatina si Caracal,

Locuitorii, in nurnar de 250, I s'au improprietarit dupa legea I rurala din 1864. ET au 1[0 cal, 740 bof, 130 vaci, 20 bivoll, 1680 of, 6 capre si 140 porcl,

, In cornuna e 0 biserica deservita de 2 preotl si 2 cintaretl, platit] de comuna. Biserica

e situata in Balanesti, fondata de Pan. Const. Izvoranu, pe la anul 1820.

Scoala e infilntata cam de la ' 1857, dar maT regulat functio. neaza de la 1867. Cladirea e proprietatea cornu neT ~i e in bunA stare. S'a frecuentat in anul ' 1892-93 de 24 cop H, 23 baetT si I fata, din numarul de 208 copil, I IO baet], 98 fete, in ' date de scoala. Cu intretinerea e1, statuI cheltueste anual 1242 lei. $tiu carte 238 barbatl ~i 23 femel.

Comerciul se exercita de 6 circiumarl. Se mal face ~i bilciu de 2 orf pe an, la Inaltare sl Sf. Maria-Mare.

Veniturile comunei pe ultimul I exercitiu se urea la 2440 lel si cheltuelile la 2 [ 8 I let anual,

2RR

Soseaua judeteana leaga comuna la N. cu com. Coteana si la S. cu Viisoara, Teritoriul sM e udat de la N. la S. de apele:

Oltul, Iminogul si Cotenita, cum i si de valceaua Adincata. Pe teritoriul ef se afiA 2 magurl insemnate: Magura Mare si Magura-Balanestilor.

Se margineste la N. cu com.

Coteana, la E. cu Izvoarele, la S. cu Maruntei, la S.-V. cu Vii· ' soara si la V. cu riul Oltul.

Ca fapt istoric se povesteste numai, ca pe la anul 1821, trecind pe aci panduriT luf Tudor. cari apucasera drumul pe riul Iminog in sus, au jafuit pe pro· prietarul Dlnu Balacescu, sl iaCi facut marl stricaciunt.

Balanest], sat, com. Curteni, pl.

Crasua, judo Falcin.

Balanesti, sat, in cornuna Bargaoani, pI. de Sus-Mijlocul, judo Nearntu, situat in dreapta soselet judetene Piatra - Bozleni ; forrneaza coltul despre Nord al careulul, alcatuit de satul Hirtop la V., satul Ghilaesti spre S., si satul Dirloaca catre E.

Terenurile sale plane, sunt continuare a vailor, ce se desfasoara de la N.-S. si V.·E. a comunel, prezintind sl multe 11)curf mlastioase,

Suprafata totala e de 950 hect. Populatiunea e de 300 suflete, sail 69 fam., dintre cari 67 fam. rorninestf sl 2 fam. evreestr, 13 vaduve si 8 nevolnicf, Loc. se ocupa cu agricultura.

Numarul contribuabililor 150. In acest sat se aiM. 0 bise- I rica, fara preot, ci numaf cu I ecleslarh,

Nurnarul vitelor se urea la 360 capete, dintre carr: 40 bor, 100 vacl, 110 or, 50 rimatorl, 20 car ~i epe sl 30 vite mici cornute.

Cornunicatiunea cu loeurile vecine se face prin un drum natural, ce da In soseaua judeteana Platra-Bozieni, intre 22-23 kiI.; si un altul, ce trece prin satul Hirtop-Ghllaesti.

Balanesti, sat, face parte din comuna cu acelast nume, din pI. Siul-d.-s., judo Olt. Are 128010- cuitorf si e situat in partea de E. a comunel pe valea Iminogului si piriul Cotenlta, E resedinta comunel $i are 0 biserica zidita la 1820 si reparat.l la 1888. Vechii sal ctitorf all fost Pan. Constantin Izvoranul si sotia sa Safta; poarta hramul S-tH Imparatl Constantin si Elena si a Sf. Erarh Nicolae.

Ca populatie scolara are 194 copil, 102 baeti, 92 fete, din carl urmeaza la scoala 24, 23 baetl si I fata,

Balane~ti, sat, In judo Ri-Sarat, plasa Marginea-d-s., ca.tullul comunef Lacul-Iur- Balean, asezat pe piriul Balanestl, la apusul comuneT. V e~1 Cocosari,

Balane~ti, sat, in judo Ri-Sarat, plaiul Rimnicul, catunul comunei Durnitresti. Numit asa dupa numele familieT de ril.za$I, Ballinesti, ce au locuit si locuesc aci. E asezat in partea de mlazanoapte a comunei, Iinga catunul de resedlnta.

Balanesti, sat, face parte din corn.

Vultureni, pIasa Berheclu, judo Tecuclu. Asezat pe valea cu acelast nume, e strabatut de pir1ul Balanestl. La 0 dlstanta de 2 kil. :;;i 200 m. departe de Vultureni. Are 0 populatie de 17 capi de familie, eu 97 suflete, locuind in IS case. Comerciul 11 face un circiumar. Ale! se atlll o biserlca, cu hrarnul Adormirea-Malcet-Domnulul, care a ser-

Digitized by Coogle

BAL\NE~TI __ ~ . _

vit ea sehit de ealugarf ; in urrna a devenit biserica de mir. Nu se stie precis data fundarel, giisim tnsa seris pe blserica data I 7267=1759. La 1834 s'a reparat.

BaIane~ti, sat, face parte din com. Giurgioana, pl. Zeletin, jud, T ecucin. Asezat pe dealul cu acelasf nume, la 0 departure de resedinta comunei de I kilo sl 240 m. Are 0 populatle de 42 capt de familie, cu 165 sufiete, locuind in 39 case. Aiel se afia o scoala rnixta, care dateaza de la 1870 ~i se trecuenta de 48 baetf, din numarul de 109 copil, 73 baett si 36 fete. Comerciul se face de un circiumar, Locultorll sunt lmproprietaritt dupa legea rurala.

BalanelJti, cdt., in judo Braila, Ia E. de satul Urleasca, pe rnalul I drept al vail lanca, in fata Movilei- Varner, infiintat la 1859. Suprafata vetref satulul este de

5 heet., avind 14 case. Populatlunea e de 16 capt ,de famiJie ~ sau 83 locuitori, din carr 47 barbali ~i 36 femei, 30 casatorlti ~i 53 necasatoritr. Stiu carte 2 I loc. si nu ~tiu 63. Animale sunt: 63 car, 202 vite cornute, 57 of si 42 rima torI.

BaUi.ne~ti, edt, de resedinta, al COlD. Balanesti, judo BuzA(I; 350 locuitori si 94 case. Are subdivizia Tihulestl.

Balanesti, cdtun, al com. Balanul, jud. Gorj. Are 0 intindere de 500 hect., din carT 50 heet. arabile, 60 heet. flnete, 27 hect. vie, 50 heet. izlaz sl po met, 297 hect. padure sl 5 hect. vatra satului.

Are 0 populatiunc de 199 familii, eu 551 suflete. Locultorif poseda 10 pluguri, 45 care cu

2811

bol si 5 carute eu cal, 190 vite ' mari cornute, 16 car, 630 oi, 90 ! rlmatorl si 20 stupl cu albine.

Apele, ce uda cat., s'au descris la comuna sa. Calle de comunicatle asemenea.

In Balanesti sunt 4 puturf sl 6 fintinl.

BisericT sunt 2, slujite de I preot paroh si I clntaret, Una este de lemn, vechie, sl una de zid.

Balane~ti, eli/lin, apartine de com. Urbeasca-Horezul, pI. Horezul, judo Vilcea,

In acest catun se vede un izvor cu apa de pucloasa,

Aci este 0 biserica fondata, dupa cum spune traditia, de un arhiereu, cu numele de Stefan, de origina din com. Rimesti, I pI. Horezul, nascut dintr'o familie foarte vechie, numita Nanes, Descendent! din aceasta familie se mar gasesc si asta-zl, traind in com. Horezul.

Acest arhiereu, se zlce, ca a fost Episcop, ba chiar Mitro- I po lit al Ungro-Vlahiei si ca fac1nd niste gresell marl contra canoanelor bisericesti, a fost ras ' pe jumatate ~i izgonlt din scaunul episcopal. El a venit la 10- I cuI sau natal ~i drept ispaslrea pacatelor, dispunind si de mijloace, a: pus temelia acestei bisericl. Data fondarer, se spune, a fi pe la anul 1496. Ea este construita dintr'un fel de piatra foarte tare ~i foarte poroasa, I numita siga sl care, combinata cu var si nisip, s'a otelit in deajuns, spre a fi putut sii reziste. A stat maf multi ani in paraginlre, in cit, dupa cum I spun mosil, traitor! astazi, au pomcnit crescutl pe partea de d'asupra bolter ei plopl inalF de la 4~5 metri. A fost reparata de mar multe ori ; ultima data la anul 1855.

BilAnelJti, deal, in com. Tohani, judo Buzan, acoperit cu vii, carl produc un vin eu oare-care reputatlune,

I Balane~ti, deal, pe teritoriul satului Hiliseul, com. cu asemenea numire, pI. Cosula, judo Dorohoiu,

BalanelJti, deal, in raionul com.

Balanesti, pI. Siul-d.-s., judo Olt, pe care se cultiva 55 hect. 50 arii vie.

Balanesti, deal, satul Balanesti, com. Giurgioana, judo Tecuein. Se intinde in directia N.·S.

Balane~ti, deal, Ia V. comunef Romani, pIasa Horezul, judetul Vilcea.

BalanelJti; ias, judo Neamtu, situat la rasarltul satului cu asa numire, com. Bargaoani, pIasa de Sus-Mijlocul, Este format din scursoarea baltllor ee se intind catre apusul sau, provenite din pirilasele Trudesti , Ghigoesti , Balnisoara, Bahnita sl altele, ee se scobor din podlsele sl dealurile despre V. a com. Bargaoani. In spre capatul sliu despre E. mai este alimentat de apele pirilasuluf Baranta.

Constantin Negruzzi in scrisoarea I-a: «Preurnblare«, aseamana aeest iaz cu fintina Ipoerenei, unde se scaldau Muzele, din prlclna, eli in satul BAlanestl, locuia pe atuncT fabulistul A. Donicl.

BalanelJtl, mahala, face parte din comuna Gane~ti, pl. Mijloeul, judo Vilcea,

BalanelJti, 1f({Eg-ura, pe teritoriul cornunel Balanestl, pIasa Siuld -s., judo Olt, cam la jumatate distanta lntre aceasta comuna

87

Digitized by Google ..

BALANE~TI

----- "-------

sl Coteana. Nu se stie, daca e natural a san artlficiala, Are 0 clrconferinta la baza de 124 metri ~i 0 inaltime ca de 1,50 metri. Se presuplIne, ca a servit I drept hotar intre aceste doua comune.

BaIane~ti, lIIOfie, in judo Tutova, piasa Tirgul, com. Vinderei, pe ambele malurT a piriuluf J evarat, proprietatea statulul, arendata, in ultimul period, cu 3480 leT anual.

BalaneEi,ti, vezf Pomlrla, Piidurt" in judo Dorohoiu.

Balane~ti, piidllre, in judo Tutova, pI. Tirgul, com. Vinderet, de 13 hect., proprietatea statulul,

Balanellti, piriil, in judo R.-Sa- I rat, piasa Marginea-d.-s., com. Lacul-Iui- Balan, lzvoreste din dealul Costandoiu, trece prin catunul Balauestl sl se varsa in riul Rimna.

Balane!lti, pi,,;,.i, curge prin satul cu acelasf nume, com. Vultureni, judo Tccuclu, si se varsa in Berheciu.

Balane!lti, ph·itl, ce curge prin judo Tutova, pI. Tirgul, com. Vinderel, prin valea Cll asemenea numire si se varsa in dreapta piriiasuluf jevara t.

Balanellti, uie, in COlli. Tohan, judo Buzau, pe dealul Balanesti, de 90 hect,

290

BALANOAIA

-------- -------------

Balane~ti (Sforile-), numire , data unei parti din mosia statuluT Tihulesti-Cozlenl, din com. Balanesti, jud. Buzau,

Balane!lti, 1}Wfil' mosneneasca, in comuna Balanesti, judo Buzati- ! Are 1220 hect., din care 415 padure, fermata din sforile: Tel- I sul, Valea-Epel sl Blrza, iar i restul fineata, izlaz si livezf de I Balanelltilor (Rlul-), ,.;'7, ce-I !

prunt, sc mar zice si Riul-Rimestllor, izvoreste din virful muntelui Roman, proprletate a mal multor mosneni din plaiul Horezul. Curge spre S. in judo Vilcea ; uda partca de N.-E. a comunel ; se intilneste cu Luncavaciorul, aproape de vatra comunei Horezul si se varsa in Luncavat, Vezl cuvintele: Horezul si Trais-

Balanesti-Dusmanesti, mosie, in cornuna sl cat. Tohani, judo Buzan, are 670 hect., din care 10 arab iI e, 5 12 vil, restul izlaz

si sterp. Pe aceasta mosie e I dealul Balanesti, cu renumitele

vir ale locuitorilor din Tohani.

tarr.

BalanelJtilor (Saratelul-), rill, judo Buzan, vezr Saratelul.

Balanica, Cit/1I1t, (tirla), in piasa Ialomita-Balta, judo Ialomita, comuna Andrasestl,

Balanoaia, bal/t'i, sltuata in judo Tecuciu, la V. de satul Homocea, com. Homocea.

Balanoaia, 11Io1,ilii vechie, pe cimpia Burnazului, judo Vlasca,

Balanoaia, min. rur., cornpusa din catunele : Balanoaia, Cosoveni, Nazirul, Oncesti, Turbatul, Cantemirul si Ruica san Buciumcni, situata in lunca Dunarlt, pI. Marginea, judo Vlasca ; departe de GiurgiU de 10 kil. si de Stanesti, resedinta plasi], de 7 kil.

In 1888 avea 362 famllll, cu 579 contribuabill, sau 2130 sufl, Venitul comunal in 1888 era I

de 1 I 848 sl cheltuelile de 8097 lel, 62 banT.

In comuna lntreaga sunt 4 bisericf ; una, in cat. Balanoaia, cladita la 1845 de proprietara mosier Balanoaia, Epitropia Sf. Spirldon-Nou dinflucuresti, dupa starulnta fostului arendas Pollhronie ; a doua, in catunul Turbatul, zidita la 1862, de locuitorl ; a treia, in Oncestl, la 1856; a patra, in satul Cantemir, fiicuta de locuitori, la 1888. Ele sunt deservite de 5 preotf ~i 6 cintarett sl tin de parohia Balanoala,

Are 0 scoala mlxta eu doua clase, condusa de 0 inv:1tatoare; scoala a fost frecuentata in 1888, de 22 baetl ~i 2 fete.

Aci se afla particele de padure de pe proprietatea BAlanoaia: parte a de la apus a satului Balanoala a statului, padurea de la catunul Cantemir si padurea de la Turbatul ~i Onceasca.

S'a gasit intr'o cariera de pietris mat multe oseminte de Ii)sile.

In 1888 erau in comuna: 570 boT sl vacT, 155 bivoli, 620 cal, 2000 oT, 35 capre, II aslnl si 340 rimatorl,

Departarea cea mar mare a unuia din catunele, ce constitue aceasta cornuna, de Glurglu, este de 13 kil., sl cea mal apropiata de 7 kil.

Balanoaia, cdtnn, pendinte de com. BalAnoaia, pl. Marginea, judetul Vlasca, situat pe lunea GiurgiuluI, sub Dealul-Dunarif Proprietate a Sf. Spirldon-Nou din Bucurestl,

Are venit anual 18000 lei. Supraf rnosief este de 1150 heet. La 1864 s'an tmproprietarit 75 locuitori, fostl clacasl, cu 215 hect.

Are 0 biserlca ziJitA la 1845

Digitized by Coogle

BALANOAIA

de Epitropie, dupa staruintele vechiuluI arendas Polihronie, eu hramul Sf. Gheorghe. La aceasta ' biserica servese 2 preotl sl 2 cintaretl,

Mal jos de satul Balanoala, ' trece vechiul Drum-al-BanuluI, hotar dintre domeniul GiurgiuluT sl aceasta mosie. Acest drum a. I fost soseluit de armata ruseasca, ! la 1878, eu ocazia razboiulul eu I Turcil,

Acest catun este departe de Giurgiu eu 8 kil.

Blllanoaia, mO'llild vechie, pe domeniul Giurgiului, judo Vlasca.

Balanoaia, judo Vlasca, petie de pddure, de stejar, in suprafa~ de 50 heet., alaturl de satul Balanoaia, de la care si-a luat numele.

Balariel, vale, vezI Currnatura~alAriei, judo Suceava.

Balarii, com. rur., compusa din catunele Curuieni-d.-j. sau Gornenl, Curuieni-d.-s., Chltia si Stilpul, situate in pl. Cilnlstel, jud. Vlasca, pe platoul d'Intre Neajlovul ~i Cilnistea. Dlstanta de Giurgiu e de 40 kiI., iar de Ghimpatl, resedlnta plasil, de 6 kil. ~i 30 kil. de Bucurestl,

In 1887 erau aei 266 familil, cu 236 eontribuabilI.

Venitul comunal in 1887 era de leI 3750, cheltuelt 3128 lei.

Are 0 scoala rnixta eu 4 clase, condusa de un inviltator :;;i la care, in 1888, au urrnat 41 baetI sl 4 fete.

In aceasta comuna sunt 2 bi- I sericl, una in Balarit, alta in Gormeni san Curuieni, la ambele servesc 2 preotf sl 4 dascall, tine de parohia Balarll, Distanta cea mar mare intre catunele, ce tine de aceasta parohie, este de II kilo In com. sunt 6 circiumI. I

291

~_ _ __ ~ ~ R_A_I._A~F~~TI_

Balarii, cdtun, pendlnte de com.

Balaril, pI. Cllnlstea, judo Vlasca, proprietatea d-luI G. Verneseu.

In acest catun sunt 2 I 5 loc., lmproprletarltt la 1864, pc 0 suprafata de 675 heet.

Aci este 0 blserica, eu hramul Sf. Voivozf, deservita de un preot ~i 2 cintarett, la care in 1888 s'au oficiat 43 botezurI, 12 casatorit ~i 25 lnmormintarf,

Prin acest sat trece soseaua judeteana, ee duee la Bucuresti, Aei este localul scoalef !;li al primariel.

Proprietarul are case cu gradina si elesteurl frumoase. Sunt case de arendasl cu han mare, magaziI ~i patulc indestulatoare,

Aci este laeul ~i rnagura Grl1- distoiul, (Vezf com. Balartt).

BalariI, catnn, pcndinte de com. !

Arsache, pI. Marginea, judetul Vlesca, situat pe proprietatea Parapani. Festa a manastlref Radu-Voda, pe la 1828.

Suprafata acestul trup, inainte de a se contopi eu Parapani, era de 1520 heet. Este situat pe malul Dunarlf,' intre Arsache si Pfetrosani, departe de GiurgiU de 24 kil. Printr'acest catun trece soseaua, care merge din Giurgiu la Zimnieea.

In Bi1Ii1riI este 0 bis. cu hramul Sf. Petru, zidlta la 1868, de locultorif ; are un preot si 2 cintaretl, In 1888 s'au oficiat aci 21 botezurI, 4 casatoril sl 8 inmorrnintarf.

Locuitorf improprietaritf in acest catun, in 1864, au fost 120, carr au luat supraf. de 360 hect.

Aci, in vechime era 0 ceta- I tuie, de 0 oare-care insemna- I tate.

BAIArii, udlcea, ce vine din proprieta tea Letca- V echie sl da in Neajlov, in com. Balarll, judetul Vlasca.

I Bllla~ani,judctul Dolj. (Vezr BAlosanl),

Bala~eni, mosie, in judo Neamtu, fllra sat, situata pe linga mosia Manest], in com. Petricani, pl. de Sus-Mijloeul. A facut parte din terenurile, carl alcatuiau desfiintata com. Boistea. Inainte de secularizarea averilor manastircstl, a fost proprietatea manastireI Agapia ~i inchinata Mitropoliei din Iasi, starea II; asta-zf apartinc statulul, I se mar zice ~i Grasi,

Bala~e~ti, Silt, in judo Tutova, pl. Corodul, spre S.-E. de Birlad, la 15 kil. de acest oras. Are 730 loe., din carT 52 ~tiu carte; 205 case. Formeaza 0 com., Balasestl, cu cat. Pupezeni. In toata com. sunt: 105 I loe., din carr 125 ~tiu carte; 215 contribuabilI; 286 case. Se cultiva via pe 0 supraf. de 67,50 heet. ~i pruniI pc 0 suprafata dc 3 hect. Cornerciu se face de I 5 oameni, din carT 12 Romini sl 3 strainl, in 12 stahilimente eomereiale, din carr 8 circiurni, Are: 0 moara cu vaporf ; 0 scoala primara de baetl ; 2 hisericl, Contributiunlle directe a locuitorilor acestef comune, sunt de 13199 I., 49 b.

Bali~e~ti, balM mica, in judetul Tulcca, pl. Macln, pe tcritoriul comunci Pisica ~i pc al catunulut sau Azacliu, asezata in parte a nord-estlca a plaslt, sl sud-vestica a eomuneJ. Este fermata de o varsare anterloara a Dunarif ; dar acum nu mar cornunica cu ea. E inconjurata de toate partile numaT cu stuf ~i in apropierea-I de toate partile, se ridiea Grlndul-Latlmet, al Valcanului ~i a] Oalelor. E aproape sa dispara, de oare-ce a inceput de mult sa sece.

Digitized by Coogle

292

--- ------------

BALCE!?TI

---

BAla~oiul, ogaf, numit sl Ogasul- I Balasolulut, In com. rur. AdunatlTeiuIuT, pI. Dumbrava, judetul Mehedintl.

Balfl~oiul, vale, com. Deleni, pI.

Oltul-d.-j., judo Olt.

Bfllataul, baltii, In judo Falcto, ! numita ~i Podul-OpreT, in lntlndere de IS hect., pe teritoriul I comunef Bunestl, pl. Crasna, in partea de V. E bogata In peste.

Balate~ti, deal, la V. comunei Craesti, judo Tecuclu, forrnind limita comuneT. Continua spre S. cu dealul Benesti si Craesti pll.nA la Gura-Craestllor. Are 0 Iungime de 4 kil.

B8.lflurelul (Balaurul-mie), coIim'l, in com. Carpinlstea, jud, Buzan, acoperita de fineata sl araturt.

Balaurelul, mosie, in com. Carpinistea, cat. Izvorul-Dulce, judo Buzau ; face un corp cu mosia Izvorul-Dulce.

Bllauzul, plril2, in judo Rv-Sarat, I pl. Rlmnicul-d.-s., com. Racoviteni ; izvoreste din dealul Hirboaca, uda partea de apus a comuriel, sl merge de se varsa in riul Cilnaul, mal jos de cat. Nisipcni, al comunei Racovitcni, Valea sa e frumoasa sl malurile sunt acoperite cu bogate semanaturf in timpul vereI.

Balbaitoarea, loc intre muntele Zmeuratul si Plaiul-Icoaner, com. Star-Chiojdul, plaiul Teleajenul, judo Prahova.

Balboea, FS, judo Bacau, plasa Siretul-d.-j., com. Milesti, acoperit cu pasune.

Bale, lac. cu peste, in partea de I

S. a com. Cornetul, pl. Sabarul, judo Ilfov, in intindere a proxlmativa ca de 4 hcct,

Bflleani, sat, piasa Tazlaul-d.vs., com. Basasti, jud. Bacau, asezat de-a stinga plr, Coman, la S. de I S. Bacani, care tine de com. Tazlaul, judo Neamtu, si la 0 departare de 4300 m. de satul Basastl (scoala). Are 0 circiuma, CapT de familie sunt 55; suflete

I 14. Animale sunt: 4 cal, 90 I vite mari corn ute, 5 porct !;>i

o capra, Are 0 moara de apa si un fierastrau.

Balcanl, deal, pl. Tazlaul-d-s., judo Bacau, imbracat cu padurl, situat la N. comunei Basastl,

Balcani, mosie, pl. Tazlaul-d.vs., com. Basastl, jud, Bacau, nurnita !;>i Baloani-Borsesti. Are 0 intlndere de 30 I hect. ~i aduce un venit de 3400 1. anual. Proprietatea d-nel Ecaterina Gheorghiu.

Bflleani, piidure, pI. Tazlaul-d-s., com. Basasti, judo Bacau, cu 0 intindere de 100 hect. Proprie- I tatea d-nef Ecaterina Gheorghiu. Esenta, care predornlna printre arborii acesteT padurt, estc bradul, Aceasta padure este supusa regimulul silvie.

Balcani, piriitl~', judo Bacau, pl.

Tazlaul-d.vs., com. Basa;;ti! izvoreste din com. Tazlaul, jude- , tul Nearntu ; curge de la N.-V. spre S.-V. ;;i se varsa in Tazlaul-Mare.

Bfllee~ti, COIll. rur., pe apa Topc)logul, jud. Arge", pl. Topologul, la 20 kil. de Tigveni, resedinta subprefecturei, si la 20 kil. de Pitesti. Se compune din satcle : Balcesti, Giltofani, LiniaHanulur, Mazararul, Rotaresti si

Valea-Balceasca, avind peste tot 200 farnllil, cu 774 suflete. In cornuna sunt 3 blserlcf : In Balcesti , Giltofanl ~i Valea-Balceasca; 0 scoala prlrnara rurala, Budgetul comunei pe anul 1882-83 a fost de 1767 lel, 60 bani la veniturl si de 1732 lei la cheltuelt. Aiel este resedinta judecatoriel de ocol Olt-Topolog, In 1887, aceasta comuna numara 183 contribuabilf si avea un budget de 4621 lei la veniturf si de 4346 lei la cheltueli,

Numarul vitelor In 1887 era de 248 capete vite marl, 2 I I bof si vacr, 37 cai sl de 132 vite marunte, 75 oi, 7 capre ~i 150 rima torT.

Balee!lti, com. rur., piasa Oltetul-d.j., judo Vilcea. N'are nici un catun alipit. Se nurneste astfel de la un bilciu ce se tinea in vechime In aceasta Jocalitate.

Este sltuata pevalea Pestearret, Dealul-Balcestllor si Obrejia-Oltetulut, la 75 kil. departe de capitala judetului sl la 40 kit. de a sub-prefectureT.

Are 0 populatle de 1079 10- cuitorT (556 barbatt sl 523 femei) In care intra 4 familii de Tigani si 3 de BulgarI; 269 capi de familie.

In comuna sunt 3 bisericf; una, eu hramul Sfintll-Ingerf fondata la anul 1885; 0 alta, cu hramul Adormirea-MaiceiDomnuluI, fondata la anul r Sj ) si a treia, cu hramul Sf. Gheorghe, fondata la anul 1864.

Aci locuitorif se ocupa eu 0- larla, dulgheria, rotaria, timplaria sl boiangeria, cizrnaria ~j cojocarla. Comerciul e destul de dezvoltat, din cauza, ca aci se face regular un tlrg saptarnlnal-

Locuitorif desfac produsul muncef lor, atit la Craiova, Draga~al1i, Riurcni, cit "i la tirgul saptaminal,

Digitized by Coogle

Comuna are aproximativ 30 car, 700 boJ, 800 vaci, peste 300 capre sl peste 3000 or,

Pe apa Oltetulul, in raionul comuneJ, este 0 slngura moara, Locuitorii sunt rnosnenl, afara de 4 I, carJ s'aa Improprietarlt Ia an ul 1864.

Seoala dateaza In com una de la 1848. LocaluI e proprietatea comuneI. Se frecuenta de 37 cop rr (29 baet! ~i 8 fete) din numarul de 129 (68 baeti si 61 fete). in virsta de scoala. $tiu carte 155 barbatl si 5 femei. Cu intretinerea scoaler, statuI cheltueste anual 1566 I., iar comuna 1061ef.

Locuitoril cultiva gindacT de , matase, dar numal pentru trebuintele lor. In toata comuna abia sunt vr'o 40 stupi cu albine.

Tuica se fabrica pe an cam 2500 decalitri. Vatra satuluJ are I 390 hect., iar cu izlaz cu tot se intinde pe 0 suprafata de peste 2000 heet.

Prin com una trece soseaua I Balee~ti. deal, in raionul cornujudeteana, care merge spre c-s. nei Balcestl, plasa Oltetul-d-j.,

iova, trece prin comunele din judetul Vilcca, pe care se cul-

judo Dolj: Bulzesti, Murgasul, tiva 35 hect. vie.

Mateer, Florestl si Craiova. Aci se intilnesc soselele : Cernei, 01· tetulut, Pesteanel si drumuriJe vecinale de pe Sasa ~i din comuna Gorunesti.

Veniturile anuale ale cornunef se urea la 5917 leT ~i cheltuelile la 5051 leJ.

E brazdata de: Dealul-Balcestilor, Ulicioiul, Piscul-Iul-Baboiu sl Plscul-Ullcloiulul si udata de piraiele : Aninoasa, Mijlociul, Mol· dulareasa , Rachita, Blidereasa ~i Stupineana, ~i de riurile 01· tetul, Cerna ~i Pesteana.

29!l

milieJ Balcestilor si aci s'a nas- I cut, la 1819, marele nostru istoric Nic. Balcescu. In sat este

o blserlca vechie, cu hramul A· dormirea, avind dof preotl, un clntaret sl un paraeliser, ~i case marl boerestl, zidite la 1828, de raposatul lancu Balcescu,

BAl.nIM.\NEASCA

prietatca Oncestl - Cosovcni, pI. Marginea, jud, Vlasca,

Balcoaia, pirill, eurge prin comuna Epureni, plasa Prutul, judetul Falclu, si, in sus de loeul numit Gura-Vaii, se uneste eu pirlul Cirta.

Bilee~ti. cdtu«, alipit com. CtrligeI, din piasa Novaci-Arnararadia, judo Gorj. Este situat pc malul drept al GilortuluJ, intre catunele Bengestl, Ciocadia, Plticul si Peresti, Are 0 suprafata de 840 hectare.

Cu 0 populatle de 60 familiJ, 285 suflete, din carl 67 contrlbuabilJ. Loc. poseda 8 plugurT, 20 care cu boT, 2 carute eu eaJ, 242 vite marl com ute, 41 caJ, 223 oJ, 8 capre, 64 rirnatorl, 5 bivolJ si 30 stupi.

Catunul are 0 blserica, servita de I preot ~i I cintaret ; 2 drciumJ.

Blleoiul, illSUlt'l, judetul Dolj, in Dunare, sltuata in dreptul orasuluf Calafat.

Blleoiul, pirM, in judetul Bacan ; izvoreste din poaJele munteluI Runeul sl, dupa ee face hotar intre comunele Bogdanesti sl Grozesti, se varsa d'a dreapta Oituzulul.

Bllee~ti, pfldure partlculara, suo pusa regimuluT silvie, pendinte de eomuna Balccsti, plasa 01- tetul-d.j., jud, Vilcea.

Baleii (Valea-), uale, in com.

Gura-Nlsoovuluj, jud. Buzati, catunul Saseni-Vechl; curge numaT dupa plot,

Balcilor (Dealul-), colind, in cornuna Vlntlla- V oda, judetul Buzan, catunul Sirbesti, acoperita de padurl si araturf.

Balcuta, sat, in comuna rurala Sascut, plasa Racacluni, judetul Putna, situat pe pirlul cu acelasf nume. Populatia e de 486 suflete, carl locuesc in 129 case. Satul n'are nicf biserica, nicf scoala, Din 117 copii: 69 bAetl, 48 fete, urmeaza 30 baett la singura scoala din comuna, afili.toare la Sascut. (Vezl Sascutul).

Baleuta, pfritl, pe teritoriul comunei Saseut, pIasa Racaciunl, judetul Putna, ce se varsa in Siret, mal jos de satul Cll aceI~I nume.

Baldaluiulul (Migura-), mt'i· gtmi, judetul Dolj, plasa jiulde-Mijloc, com. Lipovul, 5. Llpovul-d.-s. (V ell Grlndul-Balda),

Blldeasea, mosie a statului, in judetul Olt, fosta pendinte de manastlrea Sarindarul, !;li care pc periodul 1887 -97 s'a arendat cu 2750 leI anual.

Bileellti, sat pe apa Topologulul, judetul A rge!;l , piasa Topologul. Are 278 loeuitorf sl face parte din comuna eu acelasf nume.

In acest sat este leaganul fa- I Balciului (Valea-), vale, pe pro· Baldlmaneasca, mosie, in com.

Balciuca, balM, situata in judo ' Dolj, la 2 kil. de Dunare, la S.·E. de cat. Desa, pl. Chnpulul,

Baldi, vale, in judetul Vilcca. (VezI Bodi).

Digitized by Coogle

BALDIMANEASCA

Beceni, judetul Buzan, catunul Oilesti. (Vezi Beldimaneasa).

Baldimineasca, vale, in com.

Minzalesti, judo Buzan, catunul Sareni ; se scurge in valea Poiana-Ascunsa.

Baleaca, cdtun, pendinte de eomuna Naipul, piasa Cilnistea, judetul Vlasca,

Baleanca, numire, ce se mat da moslef Hinsarul, din comuna Boziorul, catunul Nucul, judetul Buzan.

Baleanul, plasa Sabarul, judctul I1fov. (Vezl Bolintinul- de - mijloc),

Baleanul, deal, in comuna rurala Samarinesti, plasa Motruld-s., judo Mehedintl.

Baleanul- MOlfteni, judo Ilfov. (Vezf Bolintinul-din-Deal).

Baieasa, ClitUIl, apartinind com.

Negreni, din plasa Gilortul, judetul Gorj. Este situat parte pe scs, parte pe coasta si pe malul drept al piriului Negreana. Are o suprafata de 206 hectare, din carl 50 hect. padurc, 40 hect. arabile, 98 heet. finete, 9 heet. vie, 7 heet. livezi de prunT sl 2 heet. izlaz.

Arc 0 populatle de 43 familii, intre carr 2 familiI Tigant. N umara 180 suflete; 20 eontribuabiIT. LoeuitoriT sunt mosncnl, si poseda 9 plugurt, 10 care cu bol, 90 vite marT eornute, 2 caT, I 10 ol, 5 eapre si 40 rimatorI.

Piriul Ncgreaua uda acest catun si soseaua judeteana Craiova-Pletrestl-d.vs., trece prin d.

Baleni, COin. rur., in pI. Zimbrul, judo Covurluin, la departure de

294

50 kil. de Galati. E udata de I piraiele Suhuluiul-See ~i Suhuluiul-cu-Apa. Se margineste la I E. cu satul Putichioaia, com. Bujor, la Vest cu Cudalbi, la Nord eu Virlezi sl la Sud eu Cuca,

Are doua catune: Baleni, resedinta sl Zaganeea, aceasta din urrna sltuata eeva mal jos sl in partea nord-vestica a celeT d'lntil. Locuitorif sunt RominI, fostf clacasl lmproprletarttl la 1864, afara de vr' 0 20 lucratorl strain], in serviciul proprietatel marl ~i ~ de 2 familiI de Arment cornerciantl, cu 12 suflete. In ambele catune se afla 387 case, loeuite de 336 contribuabiIT, familii fiind 392 eu 1.747 suflete, din cart 914 barbatt, 833 femeI; 891 necasatoritl, 707 casatoritl, 149 vaduvr; 121 eu ~tiintA de carte, 1.626 {Ma.

Intinderea teritoriulul aeestel comune se soeoate la 8065 hect., specificate dupa intrebulntare ast-fel : 574 I heet. arabile, 776 imas, 858 padure, 321 finete, 114 viI, 5 I vatra satuluT ~i restul pamint netrebnic. Din I teritoriu, 1278 hect. apartlne satenllor, iar cea -1- alta parte proprletatel marl, fermata din doua rnosif eu acelasl nume ea I si satele.

Se seamana in com. Baleni, eu deosebire: grin, secara, orz, ovaz, paring si popusof, Recolta mljlocie pe heetar e de 4 chile.

Nurnarul total al vitelor e de

5.594 eapete, ~i anume: bot 677, vacI 404, juncI 54, junee I 8, minzatf 124, minzate 145, vitel 151; cal 85, epe 187; berbed 102, oT sl capre 3.654.

Circiume sunt 8, pravallt eu alte marfurl 2; rnasinf agricole 5, plugurT sistematice 40. Este si 0 moan I eu vapor a propriotarului mosief Baleni, domnul

BALENI

G. M. Cantaeuzino, infiintata in 1864, sl care maclna anual 3456 hectol.

Veniturile comunef se urea la 7897 leI pe an, iar che1tuelile la 7697.

In aceasta com una, sl anume in resedinta el, este 0 singura biserlca, cu hramul Sf. ArhanghelT (V oevozr), zidita intre anif 1870, lunie 1, sl 1871, Noembrie 14, care are ea inzestrare 17 falcl pamint, Dupa intocmirea sinodala din 1888, com. Baleni formeaza 0 parohie; e deservlta de un preot paroh, I preot ajutor sl 2 cintaretl,

Are 0 scoala mixta, infiintata in anul 1864, frecuentata de 58 elevI.

Bileni sau Buleni, sat, judo BaeM, pI. Tazlaul-d.ss., al com. Bucsesti, situat pc dealul Buda si pc valea superioara a CernuluI, la 0 departare de 800 m. de satul Bucsesti (scoala). Are o circluma, Capl de familie sunt 3 I, suflete 95. Animale se numara: 8 car, 35 vite eornutc, I I porcI si 3 I caprc.

Balenl, satul principal si re~edinta com. Balenl, pI. Zimbrul, judo Covurlulu, situat pe 0 colina eu pozltle frumoasa, Arc 322 contribuabilJ; 378 familiT eu 1699 suflete, Are 0 biserica ~i a scoala,

I Baleni, III a/l tl [a, in pI. Motruld.-s., judo Mehcdinti, com. rur,

Sarnarinesti,

Baleni, maha/a, in com. Crainici, plaiul Closani, judo Mehcdinti.

Baleni, lIIo~'it' partlculara, de vr'o 4000 heet., in euprinsul com. Balenl, plasa Zimbrul, judo Covurluiu.

Digitized by Coogle

ll.\LENI

--- - - - -----

Baleril, piidure, in cornuna cu acelasl nume, judo Covurluiu,

Bileni, fes intins, in com una cu acelasf nume, in dlrectia drumuluf spre Pechea, judo Covur-lulti,

Blleni, uale, judo Bacan, pI. Tazlaul-d.ss., pc teritoriul com. Bucsestl,

Baleni, nate, in com. rur. Samarinestl, pl. Motrul-d.-s., judo Mehedlnti,

Blleni-Cuca-Galati, drum vecinal insemnat, judo Covurlulu, ce trece prin dealull'oleitul, strabatind punctele: Baleni, Cuca, Poloboeul, Mogos, Poleitul, Ghibanul, Tatarca, Traian, Bacalbasa sl Galati.

Baleni-Motrogani, pI. Sabarul, jud, Ilfov, (Vezf Dornnestl-d-s.).

Balenl-Romtnl, com. rur., piasa Ialomlta, judetul Dimbovlta. Aceasta comuna este sltuata pe eimpie. Are un mare lac, ce se compune din trei helestae, din care se seoate multi pestl, raci ~i seoici. Cimpiile ~i rldicaturile de pamlnt san vilcelele din jurul siiu poarta numele urmatoare : Dealul-Plesia, ValeaBabiI, Valea-LupuluI, Valea-cuEpurI, Cimpia-Ciovlica, CimpiaMaluluI, Lunca-Mare si Moviladin - Poiana- Frurnoasa. Aceasta comuna are 0 populatie de 1625 locuitorl, Rominl, impiirtitl pe cincI ullte : Ullta-Bisericel, UlitaRosetti, Ulita- Valter-Maraclneanu, Ulita-Carol I !;ii Ulita-Ernancipata, Baleni are in raionul sa.n riul Ialomita, ee curge in partea de rasarlt a comunel si plriul Plscovul san Maresti (vezl Adinca). Com. produce tot felul de cereale sl din animale arc or

21)5

BALE~TI

~ --~- ~------------ ~ - - --- -- -

~i vite cornute. In Baleni-Rorninl este: 0 moara de apa, 0 mare fabrica de fl1inii si 0 fabrica de spirt, care exporta in strainatate. Prin Baleni trece soseaua judeteana Tirgoviste-Butimanul. Aceasta com. se invecineste la rAsiirit cu com. MAre!?ti-MArce!;iti, de care se desparte prin Ialomlta, la apus cu Balenl-Sirbt, la miaza-noapte cu Bucsiani si Habeni sl la mlaza-zi cu com. Cornatelul, de care se desparte prin padure, Are 0 biserica ~i I o scoala, Scoala este mlxta si are un Invatator. Localul este bun, cladit anume pentru scoala, de zid, spatlos si higienic, !;ii cu prlmaria la un loc. Scoala estc frecuentata de 50-55 copit , de arnbele sexe. In com una sunt peste 69 baetl si 40 fete cu etatea de scoala, Comuna are I un venit de 8090 leI ~i vre-o 370 contribuabilJ. Scoala n'are pamint,

Bllleni-Slrbl, com. rur., in judo Dimbovlta, vecina !;li aproape liplta de Balenl-Romlnt, Este situata tot pe cimpie. Are 0 populatie de 1563 locultort, mal totf de originil. slava, stabilitf aei din timpurile vechI. In com. este 0 biserlca ~i 0 scoala. La Baleni se face un mare tirg anual, in ziua de 24 Iunic, adica la Dragaica. Scoala din Balenl-Sirbf cste mixta si are un inviitator. Localul scoalef este non, mare si bun, construit in 1885, cladlt anume pentru scoala-sl cu prl- , maria la un loco Scoala este infiintata la 1859. Ea este frecuentata de 68-75 elevi de ambele I sexe. In cornuna sunt preste 109 copiT cu etatea de scoala, Comuna are un venit de 3128 lef si vr'o 276 contrihuabiIJ. Scoala I n'are pamint.

Balescul, mUIlII', in com. Goi-

desti, judo Buz1!.U, situat aproape de frontiera, intre riul Bisca-Mica si piriul Cilianos. Pana in 1888 apartlnea TransilvanieI; in urma delimitaref a fost ali pit de judo Buzan.

Balescul, munte, in jud. Gorj, la N. com. Baia-d.-fier, proprietatea statu luf ; este acoperit cu padure.

Balescutul, munte, t~ com. Goldesti, ramificatle din muntele Balescu, judo Buzau ; e acoperit de padure,

Billefiti, com. rur., din pl. Ocolul, . judo Gorj, sltuata pe ses spre S.-V. de com. Slobozia, la 0 departare de 5 kil. de T.Jill. Se compune din catunele BaIesti sl Rasova. Are 0 suprafata. de 753 hectare, din carr: 449 hect. arabile, 202 hect. padure, 2 hect. vie, 100 hect. Iivezl cu prunl ~i flnete.

Are 0 populatie de 332 familif cu 1446 sufiete, din carf 277 contribuabilI. Venitul comunef este de 1466 leT 12 b. cheltuelile de 1286 leI 10 bani. Locuitorii poseda 90 plugurl, 160 care cu bol, 12 carute cu cal, 18 stupI, 650 vite marl cornute, 280 01, 22 capre, 12 cal ~i 648 rlmatort,

Apele ce uda comuna sunt:

Jiul, Suslta, Iazul si Poloaga.

Comunicatia se face prin calea judeteana Tirgul-jlu-Severln si prin soseaua cornunala, ce merge prin eatune,

In cornuna se gasesc 70 puturr, 2 fintin! $i 1 moara, Comuna are 0 scoala frecuentata de 42 elevl ~i 1 eleva, din 49 inscrisf,

Are 7 bisericJ, din care 6 vechl de lemn sl I de zid, toate facute de locuitorl si servite de 2 preotl $i 4 cintarett.

Digitized by Google

Bale§ti, com. rur., in judo R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., linga balta Lacul-Negru.

Sf-a luat numele de la mosia I Bale~ti.

Este asezata in partea de mijloc a judetulul, la 18 kil. spre E. de orasul Ri-Sarat, si in partea apusana a plasil, la 24 kil. spre S.-V. de com. Maicanestl, resedinta pla~iJ. Comunele inveeinate sunt: Clorasti si Slobosla-Mlhalcenl la 7 kil., Martinesti la I I kil., Puesti sl Maerina la 4 kil., Bogza la 9 kil., Sihlea la 12 kil.

Se margineste la mlaza-noapte I eu com. Bogza, la apus eu V oetinul, la rasarlt eu Ciorasti si Slobozia-Mihalceni, la mlaza-zl eu eomunele Nlcolesti si Puestl.

Este 0 cornuna de cimp ; n'are dealuri.

Riurile, carl 0 uda, sunt: Slimnicul si Cotatcul, spre miazanoapte, carl se varsa in J .aculNegru, ee se afla la rdsaritul eomunei; Helesteul-cu-Balta la mlaza-zl, care se varsa tot in Laeul-Negru. Sunt in comuna 110 puturt,

Comuna are un singur cat., eel de resedlnta.

Suprafata eomunei este de 3600 heet., din eari 100 heet. I vatra eomunei, 1000 heet. ale loeuitorilor, 2500 heet. ale proprietatlt private.

Populatia eomuneJ este de 302 familiI, eu 1167 suflete. Dupa I sex sunt: 592 barbatl, 575 fe- I mel ; dupa starea civlla: 530 casatoritl, 600 necasatoritt, 37 vaduvl ; tot] sunt Romint ortodoxi.

Comuna are 0 biserica, eu hramul Sf. Nieolae sl Buna-Vestire, fundata in 1830 de Alexandru Ghiea, caruia i se rnaf zieea !?i C\ciula-Mare ~i reparata in 1882; in 1883 s'a zugravit sl s'a sfintit de Inocentle, Epis-

2U6

eopul de Buzau ; are 34' po- 1 goane pamlnt: e deservlta de 2 preotl, I cintaret si 1 paraeliser.

In comuna este 0 scoala mix- I ta, fundata in 1874 de cornuna ; are 1 invatator ~i 62 e1evi, din cart 2 fete.

Calitatea pamintuluf este medlocra; mare parte din teren fiind acoperit cu mlastinl. In privinta eulturii sunt: 2296 hect, loe arabil, I 154 heet. imas, 20 heet. padure, 30 heet. finete,

Loeuitorii au: 420 plug-uri, I moara eu aburi, I maslna de

. secerat ; 2888 capete de vite, din eari: 918 boi, 48 I vaci, 165 eai, 2 magarf, 508 or, 487 rimatorf. Industria estc eea domestica. Comuna are 5 poteovarl, 3 macelarl, I brutar, 1 bogasier. Comereiul este activ si consta in importul de eoloniale, vestminte, instrumente agrieole sl in exportul de vite I ~i eereale. Transportul produetelor se face prin statia Sihlea, I la 12 kil. spre N.-V. In comuna sunt 9 cornerclantf RominI, din carl 5 circiumarI.

Calle de cornunicatle sunt drumurile vecinale: spre Rimnicul-Sarat, Martlnesti, BogzaSihlea-Plainesti, Clorastl, Slobozia-Mlhalcenl sl spre Voetin.

Comuna are 30 I contribuabill. Veniturile sunt de I 1555 lel, 97 bani, iar eheltuelile de 11489 lei, 37 bani. Contribu tiunile sunt de 16054 lel, 09 bani.

Ca Ioe istoric este balta Negru, insemnata pentru impacarea luI Radu-cel-Frumos, Domnul MuntenieI, cu Stefan-eel-Mare, DomnuI Moldovei, cam pc la anuI 1479.

Bale~ti, sat, spre Sud - Vest de satul Cozmesti, din comuna Cozmesti, pI. Stemnieul, judo Vaslulu, situat pc dealul sl valea Poi ana, pe 0 intindere de 344

hectare, proprietatea razesilor. Are 0 populatie de {20 familii, san 450 suflete, din carl 12 familii de Tiganf si 2 de Evrei.

Prin mijlocul satuluI trece plriul cu acelasi nume.

Nurnarul vitelor e de 380 vite marl cornute, 32 cai, 550 of !;Oi 150 rima torI.

Are 0 biserica facuta de lemn. Se spune, ca pamintul rlilAsese din batrinl, se Impartea In doua raz~ii: una a unui razas Dima si alta a unuia Picioroaga; partea de pamint a luI Dima se numea Domnesti, iar a lui Picioroaga, Balesti. Aceste raz~iJ s'au micsorat, prin uzurpare, de catre calugarl! manastirei Flstici.

Balesti, cdtun, facind parte din comuna Balesti, piasa Oeolul, judo Gorj. Are 0 suprafata de 600 hect., din cari 150 hectare padure, 369 hectare arabile, I hectar vie, 80 hecta.re lived eu pruni si finete.

Are 0 populatie de 2 I 3 familii, cu 917 suflete, intre carr 180 contrlbuabilf. Loeuitorii ail 60 pluguri, 100 care eu boI, 2 carute cu cal, YO stupi cu albine, 500 vite mari corn ute, 8 cal, 200 oi, I 2 capre ~i 548 rimatorl.

Com. are 0 scoala frecuentata de 42 elevi ~i 1 eleva, eu I invatator.

Are 5 biserici veehi de lemn ~i 1 de zid, servite de 2 preoti sl 4 cintaretl.

In catun se gasesc 60 puturl sl 2 fintinl.

Batellti, deal, In partea de Sud a cornunef Cozrnesti, pI. Stemnicul, judo Vaslulu,

Balellti, locuin/ii ieolata, judetu1 Dolj, piasa Amaradia, situata in stinga riulul Amarazuia, Ja Sud de satul Bulzesti.

Digitized by Coogle

U.~LE~TI

Bale~ti, piidllYe, in judo R. - S~rat, piasa Marginea-d.-s., com. Balestl. Are 40 hect. cu esenta salcie.

Bale~ti, pirill, izvoreste din valea Poiana, din partea de Vest a satuluf Balesti, comuna Cozmesti, pl. Stemnicul, judo Vaslulu, curge prin mijlocul satului si se varsa in dreapta piriulul Fistica,

Balhao, deal, pe mosia Hirtopul, com. Soldanesti, jud. Suceava.

B8.licioasa, piriil, pe teritoriul comuneI Racoasa, pI. Zabrauti, judo Putna, ce se varsa in stinga Susitet,

Baligelul, numire, data mosic) Datcoiul, din comuna Tohani, judo Buzaa.

Baligoasa, culmr, judetul Buzau, care incepe din Muchia- Deleni ~i merge de se uneste cu Muchia-Bodil, din com. Beciul.

Baligoasa, uale, jud, Buzan, ce i~i ia inceputul din Muchia-Deleni, cornuna Grabicina, strahate comuna Beciul ~i da in Saratelul-Bercil, :n comuna ~i catunul Polidori.

Baligoasa (Tocila-), mosic, in com. Beciul, judetul Buzan. Vezl Toclla-Baligosi.

B.Uigofli, sal, in j ud. Braila. Vezt Slobozia-Clresiul.

BMigofli, cdtun, at comunel Be- ' ciul, judo Buzan, Are 280 locuitori ~i 56 case.

Baligo~l, mosie, de 2400 hectare, proprietatea DoamneI Eliza Rahtivan, in judetul Braila ; se mai I numeste sl Slobozla-Clresiul.

297

Baligofli, mosie, in cornu na Be- I ciul, judetul Buzan, catunul Baligosi, Are aproape 1000 hect., din care 200 arabile, restul padure, izlaz, fineata si sterp.

Balileasca, piidu.rt', supusa regimuluI silvie, comuna Balilesti, piasa Riurile, judetul Muscel, in intindere de 1500 hectare, compusa din: stejar, fag, carpen, mesteacan sl jugastru.

Balileflti, com. rur., pI. Riurllc, I judo Muscel, la S.-V. de Cimpulung, la 25 kil. departe de acest oras, Este situata pe ambele mal urI ale riuluf Bratia.

Se margineste la N. cu com.

Golesti, la S. cu com. Bajest], la E. cu com. Stilpeni.

Numele si 'I trage dela primul proprietar, numit Balila, care s'a stablllt aci, pe mosla ce-I s'a dat de Domn, in urma unor servicif aduse tarer, Acest proprietar a adus din diferite partt mal multl loc., de si-ati facut case; iar locuitorii din cornunele limitrofe numeau aceasta adunare Grupa-lui-Balila.

Se compune din 4 catune :

Balllestl, Rominestl, Valea-Mare si Baceasca $i are 0 populatie de 956 locuitori, 499 barbatl si 457 femel, cu 229 capf de familie, carl traesc in 210 case.

LocuitoriI din aceasta comuna, afara de munca cimpulul, se mal ocupa cu fabricarea tuicel si lu, crarea lemnuluT ce se exploateaza din padurile comunei. EI au 173 vaci, 223 bol, 275 ca- I pre, 171 porcI, 3 I cai, 86 ol,

Comuna numara 200 contrib.

Venitul el In 1889 -90, se urea la 1526 I. si cheltuelile la IS 20 l. I In jurul comuneI sunt livezI de finete ~i mar cu seama de prunl.

In aceasta comuna se gasesc doua scrit de dcaluri : una catre

V., prelungirea culmef de muntl si dealuri, ce merg printre riul Doamna, de 0 parte, si riul Bratia de alta; si alta serie, catre E., prelungire a culmei de muntl sl dealuri, ce merge pe de 0 parte printre riul Bratia, iar pe de alta printre rlul Bughia si Riul-Tirgulul, Aceasta serie din urma se termina pe teritoriul comunef intr' 0 dmpie foarte intinsa, avind un pamint proprin pentru ort-ce cultura ; iar ceal'alta serie de V. merge mal departe catre S., prin comuna Bajesti, sl se terrnina in cornuna Piscani; pe la poalele el trece rlul Bratia unit cu riul Tirgul.

Ambele serif de dealurI sunt acoperite cu 0 multlme de padurl de fag, stejar, carpen, plop, din care locuitorii fac slndrila pentru acoperamlntele caselor, anini, paltini si frasini.

Riul Bratia strabate comuna in tot lungul ei $i primeste pe stlnga girlele Valea-Mare sl Valea-Popil sl de dreapta girlele Baceasca, Valea-SatuluI sl ValeaCiurei. Pe riul Bratia, in raionul comunei, sunt 2 morl si 2 ferastrae, proprletati ale d-lor Stefan Stilpeanu $i loan Catanescu. Ambele fferastrae taie tot felul de lemne sl produc anual o cantitate de peste 3800 blanl, ce se intrebuinteaza in comuna, sau se exporta la tlrgul saptarninal din Pitesti.

Com una se intinde pe 0 suprafata de 809 hect. Mosla e a locuitorilor, din mO$I - stramosl. ProprietarI marl sunt d-niI: Stefan Stilpeanu, I. Catanescu, Fage~eanu, George $i Grigore Arsenescu.

Soselele din aceasta comuna sunt: a) soseaua comunala, ce vine de la S. din com. Bajesti, trece prin catunul Balilestl, pe la marglnea catunulul Baceasca

Digitized by Coogle

BALILE~TI

-'---

298 llALlNE~TI (HISERICA-)

-------- __:_------------ -- -- -------_

sl merge mal departe spre N. in com. Golesti ; b) soseaua cornunala, ce vine de la E. din com. Stilpeni, trece prin catunele Rominesti sl Valea-Mare ~i dol in soseaua, care merge la comuna Golesti. Ambele sosele sunt legate intre ele prin 0 a treia ce pune in legatura catunele Balllestl si Rominesti, catune, ce sunt despartite prin riul Bratia,

In cornuna sunt 2 bisericI si

o scoala mixta.

Comerciul se face de 4 hangiT.

Balile!Jti, sat, cu 55 fam il ii, judo Arges, pl. Topologul, face parte din com. rur. Tlgvenl, Are 0 biserlca cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservita de un preot sl un cintaret.

Balile!Jti, sat, faee parte din com. rur. cu acelasl nurne, judo Museel. Este situat pe malul drept al riuluf Bratia.

Populatla lui e de 349 10- cuitorT, 181 barbatl si 169 femel, cu 77 capt de farnilie. Ad e resedinta cornunel.

Are 0 biserica, cladlta la anul 1767 de locuitorii cornunel, cart, in timpul de fata, ca si in trecut, formeaza 0 epitropie pentru intretinerea ei, Ea este deservita de I preot si I dascal,

Scoala, cu intretinerea careea statuI cheltueste anual 1080 lei, se frecuent:1 de 48 copil, din numarul de 105 baett sl 82 fete, cu etate de la 6- I 2 anT. Scoala s'a infiintat pe la anul 1846, de un batrin invfltoltor, care, pentru sllintele ce-sf da, de a raspindl lumina in sat, era recornpensat de locuitorlf cornunel cu

o mica retributiune.

~till carte 108 barbatl si 32 femei.

Satul c udat de la E. spre V. de Valea-Ciurel ~i Valea-Sa-

tulul, carl se varsa, pe tolrmul drept, in riul Bratla,

Cornerciul se face de 2 hangit.

BaIile!Jti, mosie, (V. Bollteni).

Balinesti, sat, in com. Zamostia, pl. Berhometele, judo Dorohoiu, pe malul Siretului, cu I I I fam. si 437 sufl , Asezarlle satenilor, in parte, bunisoare cu gradine si livezui. Proprietatea mosiel, acum este a statu luI, iar inaintea secularizarel, era a manastireT Varatlcul, iar din vechime a Marelul Logofat loan Tautu,

Satenil improprietariti au 438 hect. 2 I arli in a lor dispozitle ; iar statui 443 heet. 95 arii cimp !;ii 455 hect. 23 ariI padure tinara, cu multe esente, in care predomina fagul sl stejarul. PAm intul cste bun si fertil. Sc gaseste piatra, atit de cea calcarica cit $i de cea silicioasa.

Aid sa afla 0 biserica cu hramul Sf. Nicolae, cu I preot, 2 cintaretl si I palamar ; care biserica, dupa cronice ~i inscriptic, este facuta la 151 I, de vechiul proprietar al mosiel, Marele Logofat loan Tautu, (Vezi Ba· llnestl-Blserica).

Piriu principal este Verichia, ce trece peste mosie,

Drumurl principale sunt: spre Grancsti, spre Zamostia ~i spre Mihailcni.

Hotarele mosiel: Botosanlta, Rusi-Ciornartan, Bucovina !;ii riul Siretul.

Baline~ti (Biserica-), biSt'ricii. I Acest monument interesant al Moldovei, din satul Balinesti, eomuna Zamostia, piasa Berhometele, judo Doroholu, mernorizaza 0 epoca foarte distlnsa in istorie. Logofatul Miron Costin !;ii Printul Dimitrie Cantemir, in scrierile lor zie ca : «diplomatul Moldovei, Marele-Logofat loan

Tautu, dupa ce a ineheiat tractatul de capitularea tareI eu Poarta Otomana la IS I I, trimes de Bogdan Stefan Voda ; cu banif ce dusese pesches si pe carl Sultanul i-aii darult lui, de indata a facut in Constantinopol palatul numit Bogdan-Seraiu, in care era sl capela eu patronul Sf. Nieolae, iar la mosia sa, Balinesti, din tlnutul Sucevei, a desavirsit biserica eu patronul Sf. Nicolae».

Vornicul Urechie, in cronica sa spune, ca : «Bogdan Stefan Voda, feciorul luI Stefan-eelMare, trimes-a la imparatia Turcilor, pe Tautu, Logofatul-celMare, cu slujitorf ~i pedestrime Darabani, de a dus blrul zeee pungi de bani ~i s'a inchinat cu tara, la Sultanul Soleiman. lar imparatia, de bueurie mart! cu dragoste i-au primit si a daruit totf banif TautululLogofatulul-celut-Mare, ~i iaa adus in tara sl s'a apucat eu aceJ banI de a zidit 0 biserlca in satul Ballnestl, pe Siret, in tinutul Sucevei, care traleste si astazr». (<<Let.,. t. I, pag. 179)·

Aceasta blserica, construita pe dealul de pe laturea dreapta a SiretuluI, este, in afara, de forma lungareata ; eu fundurlle poligonale; e temclia de piatra, inalta de un metru de la suprafata terenului, cu doua rindurf de pietre cioplite in partea superloara ; peretil de carllmlda mare si tare; cimentul, eu muruiala calcarlca ce formeaz1i un bloc in total; colturile toate, de jos pan a sus, de platra mare clopllta, precum sl briul de sub streaslna de jur imprejur ; ferestrele ~i usile incadrate cu piatra mare, sculptata in ciubuee; tencuiala in genere a dlsparut, zldul e pretutindene gol, eon~inind in trupul sau, din loc in loc, olane zmaltuite, simetric a~ezate,

Digitized by Coogle

BALI!;iOARA

pe a carora fundurT, in bas-relief, se vede marca Moldovei, adica : Zimbrul, Steaua, doT DelfinJ ~i 0 Femeie.

In launtrul bisericei se vede, ca peretil an fost peste tot zugravitI, cu chipurile sfintilor ~i I tablourf sacre, Pe partea din dreapta a pereteluT despartltor coruluf de amvon, sunt zugravite portretele Logofatulut loan Tautu, a sotlel sale Margareta sl ale fiilor : Patrascu, loan ~i Anastasia, in superbul costum venetian, brodat cu aur, cum se vede la portretele sl a altor 10- gofett marI, ce ar lasa a se crede. ca asa era unlforma demnltate! ce ocupau : cingatoarea cu paftale in pietre scumpe, de asupra mantia mareata, cu minecele despicate sl gulerul de samur, iar pe cap tocul, cu brodarie de aur in arcade.

Pardoseala, in peristil, are zece morminte, pe de-asupra cu lespezI, de pe carl cu greO se pot deseifra acum inscriptiunile slavone.

T'raditia poporana arata : ca sub biserica ar fi 0 tainita mare, boltlta, ce ar confine multe 0- doare, a careea intrare prin pre- I dania, era cunoscuta in vechime numai unui batrtn, carele muri, fara a mal spune la cine - va secretul. Find biserica deteriorata, de vandalizmul paginilor, carl impunsera cu sullta icoanele, s'a reparat in parte la zidire sl cataplteazrna, de catre boerul Jignicer Irimia Bahrincscu din Bucovina, proprietar al mo- i siel, la anul 1763.

Inscriptia pe platra, asezata in peretele din afara al bisericef ' sl cu caractere slavone, este indesclfrablla, Abia s'ar putea cunoaste : 6 Decem. 7007 (1499).

Eruditul si neobositul scrii- I tor, Episcopul Melhisedec de la Roman, prin carteasa: «Notite

299

istorice si arheologice, adunate de la 48 manastirt i(ii bisericJ anticc din Moldova», tlparita in 1885, la pag. 292-295, arata lnscrlptllle epitafice, care au fost copiate de pictorul Ruccvschi la 1 882 ~i depuse la Academia I Romina sl carJ ar fi acestca:

I. «Acesta este morrnintul PanuluI loan Tautu-Mare-Logofat al DomnuluI Stefan-eel-Mare, raposat la anul (7008) 1500, Septembrie 28».

2. Epitaful lui Teodor, fiul MareluI Logofat loan Tautu :

"Pan loan Tautu-Logofat, infrumuseta acest rnorrnint fiuluT sail Teodor, carele s'a mutat la vecInicul locas, in anul 7002 (1494), Septembrie 20».

3. Epitaful lui Petru, fiu tot al Marelui Logofat Tautu :

«Pan loan Tautu Logofat infrumuseta acest mormint fiuluJ saO Petru, carele s'a rnutat la vecinicul locas, in anul 7002, Septembrie 20».

4. Epitaful uneI kneaghine, tot din familia Log. Tautu :

c Acest mormint infrurnuseta Dragola Tautulovlcl, maiceI sale KneaghineI MarieI, care s'a rnutat la vecInicele locasurt, in anul 7007 (1499), Martie 23».

5. Epitaful pe morrnlntul sotier LogofatuluI Tautu :

«Acest mormlnt este al roabeI luT Dumnezeu Mariei, KneaghincI panuluf Tautul-Logofat, care s'a mutat la vecInicul locas in anul (7008) 1500, Septembrie 29»·

6. Epitaful Kncaghinel Ange, linei, sotla lui Dragan Tautnl : I

cAcest morrnint infrumuseta Dragan Tautul-Logofat, KneaghineT sale AngelineI, care s'a mutat la vecinicul locas in anul 7125 (1617), MaT 30,..

Despre Dragan Tautul sa face I mentiune in hrisovul lUI Irimia Movila, din anul 1606, pentru

BALOAIA

inchinarea manastlret Golia. EI figureaza acolo ca scriitor al uricului.

7. Epitaful uneI fete a Logofatulut Tautu:

«Acest mormint este al roabeT lui Dumnezeu Vasilica, fata Tautulul-Logofat, care a raposat in anul (7003) 1495, luna Septembrie 18, veclnica pomenire. II facu si infrumuseta loan Tautul-Logofat» .

Baliaoara, 1110fie, in com. Costesti, judo Buzan, cat. Budisteni, de 160 hect., din care 15 padure : e irnpartita in doua sfort, de cite 80 heet.

Balisoara - GlodenI, mosie, in com. Costesti, judo Buzau, cat. Budlstenl; are 80 hect. arabile. V ezi Budistenl.

Baliteni, deal. (VezI Tatareni, deal, din com. Telcjna, pI. Mijlocul, judo Vasluiu).

BAlite~ti, sat, in judo Tutova, pl, Tutova, com. Halaresti.

BaliieI (Dealul-), dt'al, judo Bacati, pI. Sirctul-d.-j., pe teritoriul tirguluI Gloduri.

BAlmae~ti,jl}st sat, judo Dolj, pI.

Amaradia, com. Adincata ~i azI slliste.

Balmugeasca, pi"idure, in judo Falclu, pe 0 suprafata de 181:1 hect., in partea de N. a com. Salagenl, pI. Podoleni.

Baloaia, lac, in com. Goldesti, judo Buzau, cat. Ivanetul, Mar inainte avea apa; acum e stufaris.

BAloaia, mosi«, in comuna Goldesti, judo Buzan, cat. Ivanetul, de 140 hect.; mosneneasca ; padure sl araturl.

Digitized by Coogle

BALOASA

BAloasa, deal, Ia poalele caruia este situat cat. Slatioarele din com. Ocnele-Marl, pI. Oeolul, judo Vileea.

Baloasa, pirtu, pe teritoriuI com.

Naruja, pI. Vraneea, judo Putna ; lzvoreste din muntele Sboina ~i se varsa in Naruja,

Baloiul, sat, judo Arges, pI. 01- tul, pendinte de com. rur. Stoilesti.

Baloiul, deal, la poalele caruia . se afla situata com. Surpatele, pI. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.

Baloiul, pt'fdure, tie stejar, in suprafata de 16 heet., situata pc proprietatea Babalta, pI. Glavacioeul, judo Vlasca,

Baloiul, petie de jJiidure, de 15 heet., pe proprietatea Babaita, pl. Glavacioeul, judo Vlasca.

Balos (Dealul-), deal, in pI.

Vraneea, judo Putna; are mult ghips, care indl. nu e exploatat in mod sistematie; femeile, dupa ee-l ard, 11 dlsolva in apa sl-l intrebuinteaza la spoitul easelor; eojoearii se servese de el la albitul pieilor.

Balo~i1or (Piriul-), jJtrilz, pc teritoriuI plasi! Girlele, judo Putna, ce izvoreste din Magura si se varsa in Putna.

Balsicuta, petic de p/idurc, pe proprietatea Zavertenl, in suprafata de 200 hect., pendinte de Zaverteni-Ghlmpenl, din ocolul silvie Cirtojan, judo Vlasca,

Balsioara, sat, face parte din com. rur. Madularl, pi. Cernad-s., judo Vilcea, Arc 0 popuIatiune de 287 locuitorf, 138 barbati ;;i 149 femei ; ca popu-

ROO

latiune scolara are 54 copil, 28 I baett sl 26 fete.

Balsfoara, deal, com. Madulari, pl. Cerna-d.-j., judo Vilcea.

Bal~ioara, vale, com. Lungesti, pl. Oltul-d.-j., judo Vl1cea.

Balsioara, uaie, ee uda partea de E. a dealulut eu acelasl nume, com. Madulari, in judo Vilcea, N umirea sa vine de la 0 balta san baltlsloara ee a fost inalnte vreme aeolo !;Oi apol a devenit vale.

Balsoiul, sat, face parte din com. rur, Ganc;;ti, pl. Mijlocul, jud, Vilcea.

Baltani, vale, judo Dolj, pI. Dasnatulul-d.vs., com. Carpeni, prin care eurge plriul Carpeni, aflat pe ripa stinga a riulul Dasnatuiul.

Baltanul, lac, in com. rur. Imoasa, pI. Motrul-d-s., jud. Mehedin~i.

Balta~i, fost piehct de grani~il, pe marginea Dunaril, in pI. C1mpul, judo Mehedinti, teritoriul com. rur. Pristolul.

Baltana, mil/tala, in pI. Motruld.-j., judo Mehedintl ; tine dc com. rur. Biltanele,

Baltacaciul, in partea de Est a I cornuncf Brezoaia, piasa Zna- , gOY, judetul Ilfov, loc foarte , moeirlos, asezat pe ambelc rnalurT ale riului Ilfovatul.

Baltageasca, localitate, in judetul Falciu, unde a fost satul eu asemenea nume. (V eZI Podisul, ' deal, com. Basesti, pi. Mijlocul),

Baltagesti, sat, in judetul COil'

stanta, pIasa Medjidia, catunul comuneI Tas - Punar, situat in partea nord-vestlca a plasif ~i a cornunei, la 81/i kil. spre N. de catunul de resedinta, TasPunar. Este asezat pe valea Sati~ - Dere san Boazgicu - Dere, fiind inchis la Vest de dealul Zovol-Bair, eu virful sau ZovolIuiuc, care are 1 12 metri; iar la Nord -Est de dealul AlahBair, cu virful sau Saragea-Iuiuc, care are 204 metri , Suprafata sa este de 4287 hectare, din care 17 hectare sunt oeupate de vatra satului sl de gradlnl. Populatiunea sa, cornpusa maf mult din Rornlnt ~j Bulgari, este de 57 famillI, cu 250 suflete, ocupindu-se cu cresterea vitelor sl cu agrieultura. Pamintul produce tot felul de cereale, dar mal ales porumb sl griu. Drumurf comunale: unul pleaca spre N ord sl se ramifica in doua ramurI, una ducind Ia satul Capugi ~i alta la Tichilesti ; doua drurnurf pleaca la Boazgicul, unul la Tas - Punar, altul la Chior-Cesme, altul la Saragea si in fine, un altul la Satis-Chioi.

Baltage~ti, uale, in partea de Est a comunef Vtltotesti, piasa Mijlocul, juJ. Falciu.

Baltarea1a, parte din tflO{ia orasului Alexandria, judetul Teleorrnan, unde se afla 0 moara de macinat pe rlul Vedea,

Baltareti (Postea-), elitlt1l, al comunei Clondirul, judetul Buzau; 360 locuitori si 76 case.

Baltaretul, sat, face parte din comuna Cosrnesti, piasa Nicorestl, judo Tecuclu. E asezat pe parte a stinga a Siretului, la 0 departare de 1 kit. de re~edinta comuner, Are 0 populatlunc de

Digitized by Coogle

66 capl de familie, cu 304 suflete, locuind in 62 case. Se numeste ast-fel, pentru cA estc I asezat pe un loc baltos, din care cauza este des inundat de Siret.

Baltaretul (cu Poiana-Dracina), mosia statu lui, judo Dolj, pl. Dracina- d.-s., comuna Ttu], arendata de la 1887-97 cu 1606 lef anual. Suprafata mosief vinduta eelor 50 locuitorJ, in 1885, este de aproape 470 pogoane.

BaItaretul sl Dracinul, pittlurea statu lui, judetul Dolj, piasa I Dracina-d.-s., comuna Tiul. Se gAse~te pe mosla statuluT BAl· taretul ~i Poiana- Dracina. Are o intindere de 170 hectare. Lernnul, care predomina, este cerul ~i girnita; se mal gasesc: fagT, carpenl, frasinT, alunT, jugastri sl artarl.

Battaretulul (Izvorul-), isuor, in comuna Grabicina, judo BuzaU. Incepe de la Virful-Cocll si se scurge in apa Grabicina.

Baltaria, ias, pe mosia Dolina, cornuna Costinestl, piasa Tirgul, judo Botosani.

Baltaul, bahnit, de-asupra satuluf Tolesti, judetul Suceava; obirsia piriuluT Paltinlsul,

BMteanca, lac, intre manastirea TigAne~ti ~i lacul Cocioc, care inconjura catunul Baltenl la N.E. ~i Sud, piasa Znagov, judetul Ilfov.

Batteanu (Valea-lui-), zld/cea, pe teritoriul comunel Baltatl , pl. Mijlocul, judetul Olt. Curge catre E. ~i da in N egrlsoara, pc partea dreapta, in com. Birci. I

Balteanul, sat, in partea de Sud I a comuneT Lunca-Banulur, piasa

----- ----

Prutul, judetul Falcin, situat pe coasta dealuluf Prutul, de a dreapta Prutetulul. Si-a luat numirea de la un batrin pescar, numit Balteanul, care s'a asezat in aceasta localitate eel indiu, in urrna cu vr'o 50 de ani, cind nu era infiintat satul, Are o suprafata cam de 1000 hect. sl 0 populatlune de 10 familii, cu 37 sutIete, din carl 7 contribuabilr. Mosia este proprietate particulara.

Balteni, com. rur., din piasa JiuluJ, judetul Gorj, sltuata pe partea stinga a JiuluJ sl de-a-lungul soselet nationale Filiasl-Pietrosanl, la Sud de Vladulenl ; formeaza singurA comuna.

Are 0 suprafata de 721 hect. din carf 225 hect. padure, 45 hect. izlaz, 100 hect. flnete, 35 I hect. arabile.

N umirea se zice ca 0 are din vechime, de la un diacon numit Balta,

LocuitoriI posed a 37 plugurJ, 144 care cu bot, 9 carute cu cal, 865 ol sl capre, 170 porcI.

Venitul com. este de I 103 I let, bani 09, Oar cheltuelile tot de 1103 lei, banf 09.

Comunicatia in comuna se face prin calea nationala FiliasiPietrosani, care 0 pune in comunicatie la N. eu Vladuleni, iar la Sud cu Pestlana.

Are 0 populatie de 872 suflete, cu 169 familiT, din cari 22 TiganT; are 190 contribuabill, Are 0 scoala frecuentata de 29 elevl si I eleva, din 32 inscrisl.

Are 2 biserici, I de zid, fondata la 18 I 2 de locuitorJ si alta de lemn, fondata la anul 182 I, I de Barbu Panescu.

In cornuna se mal gAsqte I moara de macinat, pe apa jiului, ad-luI Dinca Skileru, ~i I 2 clrciumI.

Balteni, com. rur., pI. Siul-d-s., judo Olt, situata pe amindoua rnalurile ale girlei Iminogul, care 0 strabate de la N. catre S., la 12 kil. departe de capitala judetulul ~i la 16 kil, de a pIA~iJ. Se desparte in doua liniT: BArbulesti sl Ghindesti.

Are 0 populatie de 164210-" cui tor! (831 barbatf sl 81 1 femel), din carl 325 capJ de familie ~i tot atitT contribuabilI, locuind in 323 case sl 2 bordeie. Tot! sunt Rominf sl se ocupa numaJ cu agricultura, afara de 3 Tigan! fierarJ, 1 Bulgar brasoyean, I Ungur timplar ~i I Austriac mecanic.

Comuna e foarte vechie; rnaf inainte a fost unita cu Perietl. Nu se stie data infiintariT cr. Legenda spune, ca sl-a luat numirea de la 0 vale numita Baltata, ce se intinde in partea de N. a comuneJ si pe care, in vechime, se vedea adesea-orl urnblind 0 caprioara baltata. Primil ei loeuitorJ sunt sl ctitorT aT bisericef, Dupa numele lor sunt numite sl mahalalele comuneT.

La 1864, s'au irnproprictarit 86 locuitorf pe 95 hect. pamint, LocuitoriI au: 179 cal si epe, 7 16 bol, 36 vacI, 1054 of ~i 86 rimatorl,

In raionul comuneT se atIA 0 biserica fondata de mal multf locuitori. S'a reparat la 1872. Este deservita de 2 preotl sl 2 cintareti, platitl din fondurile comunel.

Scoala dateaza aci de la 1828 si a functionat cu intreruperJ. Localul actual s'a infiintat, de cornuna, la 1889, la un loc Cll prlmaria.

Se frecuenta de 13 copiJ, din nurnarul de 175. in virsta de scoala, Cu intretinerea eI, statui cheltueste anual 1080 lei. Stiu carte 163 barbatf si 2 femei.

Digitized by Coogle

BALTENI

ComerciuJ se face de 5 circlumarl,

Aci e ~i 0 moara cu aburi. Budgetul comunei, pe ultimul an financiar, era de 2908 lei la venituri sl de 2838 lei la cheltuelf,

Pamintul e prea putln accidentat si de buna cali tate.

o sosea cornunala leaga comuna Balteni cu Slatina la V. sl alta la S. 0 leaga cu Perietl :;;i to ate cele-l'alte cornune situate pe valea Imlnogulul,

Valcelele mal insemnate, care strabat teritoriul cornuneT sunt:

Valceaua-Mlca, Valceaua-cu-Lacul-cu-Carbune, spre V.; ValeaIminoguluT, care 0 traverseaza prin rnijloc ; Valea-Inivelulul sl Vedita spre E., servind si de hotar. Toate aceste valcele i~i iall nastere de la N. cornu neT sl se varsa in Iminog mai la S. eI. Se invecineste la N. cu com. Priseaca, la V. cu Turia, la E. cu Potcoava ~i la S. cu Perletl,

Bilteni, com. rur., pI. Cerna-d-s., judo Vilcea, cornpusa din 4 rnahalale. Se numeste ast-fel, filndca este asezata lntre doua haitI:

Balta-Mare sl Balta-Treaptulul,

Este situata pe valea riulul Cerna, la 60 kit. departe de resedinta judetulul sl la 30 kil. de a sub-prefecturel.

Are 0 populatiune de 390 loc. (190 barbarf si 200 femei), in care intra si 3 familiT de Tlgani; 120 capT de familie; 125 contribuabllf ; locuesc in 120 case. In cornuna sunt 2 bisericI.

LocuitoriT se ocupa maT mult cu agricultura. ET desfac pro- I dusul rnunccf lor la: Craiova, Rimnic, T.-Horczul, Gingulc:;;ti si Riureni.

In cornuna sunt: 13 caT,378 boi, 127 vacI, 130 or, 18 capre ~i ISO porcl, Pc riul Cerna, In raionul comunel, e 0 moara,

802

lIALTENI SAO T.:\T.:i.RANI

Parte din locuitorf sunt mosnenI, parte irnproprietaritf la 1864 cu 44 hect., pe mosia Balteni, a statului.

CopiJ in virsta d'a frecuenta scoala sunt 43 (28 bAeti si 15 fete). $tiU carte 30 barbatl si I femeie.

o sosea vecinala inlesneste comunicatla intre aceasta comuna sl comunele Ulmetul si Pojogi.

Este brazdata de dealurile:

Meiul, Piscul-Inalt, Gavanele si Cernelele si udata de vaile : Iepurele, Ocolitura, Gavanele :;;i Riul-Cerna. In jurul cornunef sunt lacurile: Caramlda, Balta, Treaptul sl Padinile.

Balteni (Momaia), sat, cu 160 loc., judo Arge~, pI. Topologul, face parte din com. rur. Tigveni. Aci este 0 biserica vechie, facuta de Ionita Balteanu, avind hramul S-tiI Ingeri sl deservita de un preot sl un cintaret.

Balteni, com. rur., pIasa Ialornlta, judo Dlrnbovita, Astazf Balteni este resedinta de com. rurala

:;;i formeaza 0 comuna cu catunele Calugareni sl Stanestl sl are 0 populatie in total de 844 locuitorf Romini. Aceasta cornuna este situata pe cimpie sl prin coprinsul eT curg riurile 11- fovelul ~i Colentina, avind doua podurT: unul pe riul Ilfovel si unul pe riul Colen tina. In com. sunt dena bisericl ; 0 scoala, infiintata in anul 1889, mlxta, frecuentata de 40-55 elevI de ambe-sexe, avind un invatator. I Localul scoalel este cu al primarief la un loc, In com. sunt peste 80 copiT de ambe-sexe in vlrsta de scoala, Com una are un venit anual de 2950 leT i;ii cam vre-o 250 contribuabili. Catunul Stanesti a fost tcatrul luptelor dintre Romini ~i Turd pe timpul

luf Mihain-Viteazul (1595-1599), impreuna cu alte sate si catune din apropiere, Mavcodin si Boangao Aceasta comuna este legata cu cele vecine prin sosele comunale sl se lnvecineste cu Bilciuresti spre rasarit, eu Contest! spre apus, cu Ghergani spre miaza-zi ~i cu Cornatelul spre miaza-noapte,

Balteni, sat, in partea de Sud a cornunel Hermeziul, pl. Turia, jud, Iasi, situat pe eoasta dealuluI Badalas, Are 0 populatie de 86 familiT saO 347 Iocultorl, Are 0 biserlca zidita din platra la 1841, deservlta de I preot si 2 cintaretl, sl 0 velnlta pentru fabricarea rachiuluI.

Prin mijlocul satuluf trece soseaua judeteana Iasl-Botosanl,

Nurnarul vitelor e de 717 capete, din carT: 267 vite marl cornute, 37 loT, 35 car ~i 44 rlmatort,

Balteni, sat, face parte din comuna rurala Cociocul, pl. ZnagOY, judo Ilfov. Cade la N. de Cocioc, intre padurea Radu-Voda, V alea-Stlclarlel ~i padurea Tigane~ti.

Are 0 suprafata de 1838 hect., cu 0 populatie de 248 locuitori. Domeniului Coroanef apartin 1640 hect. $i locuitorilor 198 hect. Pe Domeniul Coroanei se cultiva 50 hect. (6 lzlaz ~i I S84 padure). Locuitorii cultiva tot terenul.

Are 0 biserlca cu hramul Sf.

Nicolae, deservita de 1 prcot si 2 cintaretl.

N urnarul vitelor marl e de 150 $i al celor micT de 158.

Cornerciul se face de 3 circiumarJ.

Balteni san Tatirani, sat, face parte din com. rurala Mihi1e~t:i, piasa Oltul-d.-s., jud. Vtlcea-

Digitized by Coogle

ll_'\LTENI

Are 0 populatie de 187 loc. (95 barbatl sl 92 femel). Cade in partea de S. a comunei, pe malul Oltuluf si pe ambele rnaluri ale vaiel Arsanca. Pamintul san, mal ales spre Olt, este foarte baltos sl din aceasta cauza i s'a dat numeIe de Balteni, Ca populatiune scolara are 29 copiI (II baetl ~i 18 fete).

Este la 3 kll, departe de catunul Mihaesti, unde este scoala,

Balteni, vezl Slobozia, pl. Sabarul, judo Ilfov.

Balteni, eiitu'l, pendinte de eomuna Beciul, pIasa Siul-d.j., jud. Olt, situat sub malul 01- tului, in stinga Siului si la N. de catunul Beciul. Are 0 populatiune de 298 loc., din carl 80 su nt lmproprletaritl dupa lcgea rurala, Are forma unul amfiteatru, la poalele carula se intind vii, pana in malul SiuluI.

Locuitorll tin de parohia din catunul Beciul, eu care se afia in nemijlocita apropiere. Aci e localul de scoala.

BattenJ, 'llce"ie numire a rdt, Cotuciori, jud. Buzan.

Balteni, statie de dr. d. f., judo I Vasluiu, pI. Fundul, cat. Brodocul, pe linia Vasluiu-Iasi, pusa in clrculatie la I Maiu 1892. Se afla intre statiile Vasluiu, 9.7 kil., sl Birzestl, 7.5 kil. Ina.l· timea d'asupra niveIulul mari! de 94.62"'.

Venitul aeestel statlf pe anul 1896 a fost de 17162 leI, 45 b.

Balteni, deal, se intinde la Estul com. Laza, din pIasa Raeova si satului Baltenl, din com. Brodoc, pI. Stemnieul, jud. Vasluiu.

Bilteni, lac, ee -SI ia nastere din sus de com. Coeioeul, pI. Zna-

gOY, judo Ilfov si se prelungeste I Balteni, vezt Balta-Porcului, jud,

spre E., pan a in dreptul cat, Suceava.

Ciolpani, de un de se intoaree

catre S. si apol catre V .• for- I Balteni-Capul-Radenf, sal, in

mind eu ehipul aeesta 0 mica j partea despre N. a com. Bro-

peninsula, pe care se afla situata doeul, pl. Stemnieul, judo Vas-

manastlrea Tiganestl. lulu, pe 0 intindere de 151 heet. Are 0 populatle de 35 familit san 168 suflete.

N umarul vitelor e de: 78 vite marl corn ute, 17 I 01, 18 cal, 45 rimatort ; sunt Si 40 stupI.

303

, Baltenl, Ioc isolat, com. Baltenl, pl. Cerna-d-s., judo Vilcea.

Balteni, malrala, face parte din com. rurala Folesti-d-s., plaiul Horezul, judo Vile ea. Cade in centrul eomuneI, Iing1i. riul Histrita.

Bilteni, impreuna cu sforile Halilesti si Ciupagul, mosie, judo Arges. pI. Topologul, proprietate a statului. Are 0 intindere de 1373 pogoane, din carl 630 pogoane padure, sl un venit anual (1876-1886) de 7015 lei 78 bani.

Balteni, mosie a statu luI, pendinte de manastirea Horezul, sltuata in com. Balteni, jud. ViIcea, S'a arendat, impreuna eu trupurile ce-I apartin, cu 1600 lei anual.

Balteni, piidure a statu luI, fosta pendinte de manastirea Horezul, situata in com. Pojogi, pI. Cerna-d.-s., judo Vilcea, in intindere de 96 heet., fermata din trupurile: Caramida, 20 heet., Gavanele, 20 heet., Valea-OcolitureJ, 35 heet., si Valea-Iepurelul, 21 heet.

Balteni, fost sclat, linga cat. Balteni, in judo Ilfov,

Bilteni, ual«, in com. Baltenl, din pI. Jiului, jud, Gorj. Vine de la N., din spre Vladuleni si se termlna la extremitatea satulul, Este fermata de DealulSulitel.

Balteni - Deleni, sat, in partea de N.-V. a com. Brodoeul, pl. Stemnieul, judo Vasluiu, situat pe dealul eu asemenea numire, pc 0 intindere de 144 hect. Arc o populatie de 37 familil sau 167 suflete.

Are 0 biserica zidita la 1844, deservita de I preot si I clntaret,

Bilteni-RJpi, sat, in partea de V. a com. Brodoeul, piasa Stemnieul, judo VasluiU,situat parte pe eoasta dealuluf eu asemenea numire si parte pe ses, pe 0 suprafata de 1543 hect., din carl 320 heet. padure, proprietatea statu lui. Are 0 populatie de 132 familii san 560 suflete, din cart 2 familii de Evrei.

Are 0 scoala intretinuta de comuna, lnfilntata la 1877 Si frecuentata de 37 elevT.

Prin acest sat curg riul Birlad si piriul Stemnieul.

Baltinaflul, insulii, spre V. de balta Greaea, fermata de bratele Giambraeul si Mocaneasca, judo Ilfov. Vezl Greaca, balta.

Biltifl (Movila - dln-), 1Il0vilii, pe Dealul-Baltisulul, in pI. CimpuluI, judo Ialomlta, eom.JilaveIe.

Biltifloara, cdtun, al com. RuncuI, plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat pe ses, spre N. de comuna. Are 0 suprafata cam de

Digitized by Coogle

nALTI!;iUL

700 hect., din carr 155 hect. arabile, 354 heet. padure, 26 heet. vie l;>i 55 heet. livezl sl pruni.

Arc 0 populatie de 70 familil cu 379 suflete, din carl 58 contribuablll, Locuitorir poseda 20 plugurl, 50 care cu boi si vacl, 2 carute, 10 stupl, 250 vite marl cornute, 345 01, 240 capre, 16 car sl 200 rlmatorl.

Catunul e strabatut de soseaua comunala,

Teritoriul luI e udat de apa Sohodolul, pe care sunt 4 morT : sl 1 plva ~i de apa Baltlsoara.

Are sl I cuptor pentru facerea varuluT; 6 fintlnf.

Intr'acest catun este I biserica facuta de locuitorl ~i deservita de I preot si I cintaret.

Balti~ul, sat, face parte dill com. rur. Ocilla, pl. Pelesul, jud, Prahova.

Balti~ul, lac, in judo Rv-Sarat, pl. Rimnlcul-d-j., com. Nisipuri. Este fermata de revarsarlle laculut jirlau san Drog ; in timpul ploilor, e acoperit cu stuf, din care se fac rogojini.

Balti~ul, uale, com. Ocina, plaiul Pelesul, judo Prahova,

Baltisulul (Dealul-), deal, in pl. Cimpulul, com. Jilavele, judo Ialomita.

Baltita, sat, pl. Ialomita, cat. comunef Frasinul, judo Dimbovita.

Baltita, balM, pe teritoriul comunel Vulturul, judo Putna.

Baltita, toe icaiat, in com. Goidesti, judo Buzau, in apropiere de rlul Bisca-Mica.

Baltita, ntosie a statulul, cornuna Manesti, pl. Tirgsor, judo Prahova, pendinte de manastirea ,

304

Vlforita, care pe periodul 1888· 93, s'a arendat en 6600 lei anual.

Baltita, piybi, mic afluent al piriuluf Borca, judo Sueeava.

Baltita-Starita, mosi« a statulul, pe care, la- 1864, s' all improprietarlt locultoril comunef Manesti, I pI. Tirgsor, judo Prahova,

Baltic, uale, pe proprietatea Razmiresti, a Eforici Spitalelor Civile din Bucurestl, pI. Marglnea, jud. Vla~ea.

Baltic, uale, pe proprietatea Trestenicul, piasa Marginea, judetul Vlasca.

Baltoaica, den], in cornuna rur.

Cleanovul, pI. Dumbrava, jud. Mehedinti.

Baltata, sat, pI. Oltulul, judetul Arges ; face parte din com. rur. Cuca. Are 100 suflete.

Baltatul, deal, in com. Albesti, In fata comuneT Peretul, judetul Teleorman, dincolo de Vedea, pe tarmul sting al acestui rin, sl pe prelungirea dealului, care se intinde intre comunele Meri, Albesti, pan a la Mavrodin.

Baltatul, miigllrii, in balta Suhaia, in dreptul cornunef Viisoara, judo Teleorman.

Baltata, sat, piasa Bistrita-d.ij., com. Valea-Seaca, judo Bacau, situat pe piriul eu acelast nume, la 0 departare de 3 kil. de satul Valea-Seaca. Are 10 capt de familie, eu 37 suflete.

I Baltata, sat, pIasa Blstrita-d-j., com. Rusi, judo Bacau, situat I pe plrlul eu acelasl nume, la 0 departare de 16 kil. de satul

Rusi. Are 0 biserlca ridicata in anul r SyS de defunctul I. Giusca sl la care serveste preotul din com. Dealul-Nou ; 0 clrcluma. Capi de familie sunt 24, cu 79 suflete.

Baltata, deal, piasa Blstrlta-d.j., com. Rusl, judo Bacau,

Baltata, 1lW7Jilii, judo Bacau, pl.

Bistrlta-d.j., pc teritoriul cornuneT Rusl.

Baltata, pirfiJ, jud, Bacau, piasa Bistrita-d-j., care uda satul eu acelasl nume :;;i se scurge de-a dreapta Siretului, dupa ce uda satul Baltata,

Baltata, uale, com. Beletl, piasa Podgorla, judo Mused.

Baltata, udlcea, pc teritoriul comunef Baltatl, piasa Mijlocul, jud. Olt; are dlrectlunea N.·E. si da in Plapcea, pe clreapta eT. Legenda spune, ca sf-a luat numele de la un urs baltat, ce ar fi locuit ad in vechime.

Baltata - Corbului, poiallii frumoasa.In munte, numita si BaltaCerbului, in plaiul Cerna, judo Mehedintl ; insemnata pentru multele certuri ee se tntlmpla intre loeuitorii austrlacl, cu 10' cuitoriI d'imprejur, pentru posedarca aeestui teritoriu,

Baltati, com. rur., pI. Mijlocul, judo Olt, sltuata pe riul Plapcea, la 20 kil. departe de capitala judetulul ~i la 10 kil. de resedlnta plasil.

Se compune din 3 catune:

Miirgineni, Siobozia si Balp~i cu 0 populatiune de 1379 10- cuitorT, 657 barbatt, 722 femeT, 334 capf de familie si contrib. Com una e vechie. Date certe

"despre infilntarea el nu sunt.

Digitized by Coogle

Se dovedeste din niste zapise vechl, cA comuna a fost loculta , numai de mosnenl,

LocuitoriJ, lntre carl se aflll si 5 familii Tiganl, se ocupa numal cu plug-aria sl desfac pro- I ductele lor la Slatina si gara Potcoava. Maioritatea, mal ales ceT din Marglneni, sunt mosnenf, Improprietaritf sunt 88, pc , 348 hect. din rnosla Schitul-Sopotul, fosta metoh a Episcopiel de Arges, Et poseda 280 cal, 60 epe, 280 boT, 200 vacl, 10 capre, 1800 oT sl 60 porci.

Teritoriul comuneT ocupa 0 supraf. de 2.200 hect.

In raionul comuneI sunt 5 bi- i sericl, din carT: 3 in Marglnenl,

1 in Siobozia si I in Baltatl, deservite de 4 preotl, platiti cu cite 80 leT anual, din budgetul comunel sl de locuitorl, prin diferite lnvoell particulare.

Carte a inceput a se invata I aci de la 1816; scoala s'a infiintat cam de 50 anT sl a functionat cu multe si dese intreruperi. Regulat functioneaza de la 1886. Se frecuenta de 13 copii, totl baetr, din numarul de 175, 103 baetl, 72 fete, cu vlrsta de I scoala. Intretlnerea eI costa pc stat, 1080 lei anual, Stiu carte 40 barbatl si nlcf 0 femeie.

Comerciul se face de catrc 5 circiumarT.

Budgetul comuneJ, pe ultimul an financiar, prezlnta la veniturT 3037 lei sl la ehcltuclT 2098 lei.

o sosea vecinala, care trece prin mijlocul comuneJ, 0 leaga la N,-V. cu com. Mogosestl, la ' N.-K cu Negreni, prin soseaua nationala,!;ii Ia S. cu Potcoava.

Teritoriul comuneI e udat in partea de V., de girla Plapcea, care curge de la N. la S. sl primeste urmatoarele valcele : Baltata, Popesti $i Mogoseasca, pc I dreapta; iar pe sting-a: Plapcea ' MicA !;ii Valea-Cornilor, Valea-

ScoculuI si Valea-DiculuI. In partea de E. si de S.-E. curge piriul Negrisoara, care primeste pe dreapta, Valea-Popit si Balteanul.

La N. se rldlca, de 0 parte ~i de alta a girleT Plapcea, doua dealuri: Mogosesti la N.-V. si I Piscani la N.-E. In acest deal, cu directiunea N.-S., se afla piscul Iepurele.

La E. se prelungeste, de la N. la S., Dealul-Grecilor, care llmlteaza com. Baltati de com. Birci.

Se limiteaza la N. cu com. I Mogosestl sl Scornicesti, la E. cu Birci, la S. cu Potcoava si la V. cu com. Turia, cat. Va- ! lea-Mare.

Baltati, com. rur., in judo R.-Sa· rat, piasa Rimnicul-d.-s., pe malui drept al riuluI Ri-Sarat.

Si-a luat numele de la mosia Baltati.

Este asezata in partea apusana a judetulul, la 2 kilo sprc Sud-Est de orasul Ri-Sarat sl in partea rasarlteana a plasi], la 6 kil. spre Sud-Est de com. Sgirciti, resedinta plasil , Comunele invecinate sunt: Obi- I ditl la 5 kil., Jideni la 7 kil., I Grebanul la 8 kil., Costieni-MarI sl Costieni-d.-j. la 9 kil., Stubeiul sl Socariciul la 10 kll,

Se marglneste la mlaza-noapte cu orasul Ri-Sarat, de care se dcsparte prin riul Rimnicul; la rasarit cu Obidlti ; la mlaza- zi cu comunele Salcioara, CostieniMarT si Costicni-d.-j.; la apus cu cat. Darimati, al corn. Sgircltl,

Este 0 comuna de clmp ; nu are dealuri; are insa 2 slrurf de movile departe una de alta de 1 lit kil., pe drumul spre Costieni.

Riurile cari 0 uda sunt: R.Sarat la miaza - noapte ; IazulMorilor, ce trece prin mijlocul cornu niT. Are 3 puturl, 20 plinii.

la 30 metri adlncime; apa se mal aduce sl din riul Rimnic.

Catunele, carl cornpun com., sunt: Baltatl, cat, de resedinta, la apus, pe rlul R. - Sarat ; Rubia, la 2 kil, spre rasarit, pe Iazul-Morilor, divizat in doua :

Rubia-Mare si Rubla-Mlca,

Suprafata comuneT este de 3440 hectare, din carl 40 hect. ocupate de vatra eomuniI, 1900 heet. ale loeuitorilor, 1500 heet. ale partieularilor.

Populatia eomuneJeste de 737 familil, carl eoprind 1985 suflete ; dupa sex sunt: 737 barb., 715 femeJ; dupa starea clvila : 730 casatoritl, 1240 necasatoritT, r y vaduvt ; 112 $tiu carte; totf sunt Rominl ortodoxJ.

Com. are 2 biserici: I. Una in catunul Baltatl, eu hramul Sf. Gheorghe, zidita in 1865 de preotul Stefan Rosescu, familia sa sl cu ajutorul locuitorilor; are 17 pogoane pamint arabil si e deservlta de I preot, 1 clntaret si I paracliser; 2. Biseriea din eatunul Rubia, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, fondata in anul 1867. tot de preotul Stefan Rosescu sl cu ajutorul 10- euitorilor; are 17 pogoane pamint arabil ; este deservita de 1 preot, 1 cintaret $i 1 paracliser.

In com. este 0 scoala mlxta, fondata in anul 1854 de stat; are I inv1i~litor $i 56 elevI inscrlsl.

Calitatea pamintulul este buna. 2300 heet. sunt loe arabil, 1100 heet. lmas,

LocuitoriT poseda : 215 pluguri; 450 boJ, 149 vacl, 75 cal, 32 epe, 1500 oJ $i 30 rimatorf. Industria este slmpla, cea domestlca. In comuna sunt: 4 timplarf ; 7 morT de rnacinat, 2 cu aburf sl 5 pe apa, Transportul se face prin gara Ri-Sarat la 3 kil. spre Nord-Vest. In eomuna sunt 13 cornerclanti Romini, totf cireiumarl.

89

Digitized by Coogle

B,'\LTA'P

---~. -

Calle de cornunicatie sunt;

I. Soseaua, ce vine din orasul Rimnlcul- Sarat, trece prin comuna sl se indreapta spre FaureT, judetul Buzan, trecind prin comunele Costieni - Marl, B::i.lil- ' teanul, Galbenul, jirlaul - Nisipurl ; 2. Soseaua, ce duce spre I Salcioara, Ghergheasa -Amara; 3. Spre statia [oita ; 4. Spre comunele Obiditi, Macrlna, Nicolesti, Ciorasti ; si 5. Spre Sgirciti.

Budgetul. Comuna are 258 contribuabilT. Veniturlle sunt de 4500 lei, 65 bani, iar cheltuelile sunt de 3923 lei, 14 bani. Contributlunile comuneT sunt de I 1.67 I lei, 17 banI.

Bflltati, COIll. rur., in plasa TirguluI, judo Teleorman, la extre- I mitatea despre Vest a plasll, Este situata intre doua vai, a Vedei sl a Bratcovulut.

Se margineste la Est cu comuna Cucuetl, la Vest cu comuna Socetul (Neaga), la Nord cu comuna Didesti, de care este separata prin Lunca-Vedel, ~i la Sud cu hotarul com. Mihaestl, din judo Oltul.

De pc dealurile, peste eareeste situata, domina tot sesul de pc I Lunca-Vedel, pe care se afla in- ' sirate comunele: Cucueti, Scrioastea, Papa !;ii orasul Rosiori, I

Se compline din 3 catune :

Baltati, resedinta, Bratcovul si Gresia.

Catunul Bal~ati este asezat pe malul drept al riuluf Vedea ; catunul Bratcovul pe Valea-Bratcovuluf, de unde si-a luat sl numirea ; iar catunul Gresia pe ! lunca dintre Vedea si Bratcov, la 0 departure de 21/~ kilometri, spre Sud-Est.

Intlnderea comunel, impreuna cu a mosiilor aflate pc dinsa, este de aproape 3500 hectare, d'Impreuna cu pamintul delimitat locuitorilor, in anul 1864.

30B

Proprietarll principall sun t : mostenltoril Anton Puricescu cu 800 hect. parnlnt arabil sl 150 hectare padure : d-na Zoe Izvoranu cu 533 hectare arabile si 180 hectare padure ; d. general E. Arion cu 252 hectare arabile !;ii 45 hectare padure ; d. dr. M. Tocitu cu 296 hectare arabile, cumparate de la stat. Locuitorif improprletaritl sunt: in Baltati, 174 pe 720 hectare; in Bratcov, 132 locuitorI pe 430 hectare, iar in Gresia, 3 I locuitori avind 107 hectare arabile sl 10 l/~ hectare vii.

Terenul este fertil; numai 0 mica parte este mlastinoasa !;ii cu prundis, pe Valea-Vedel.

Numarul vitelor din comuna si catun este de 5029 capete, din carl 1011 vite marl cornute, 219 cal, 12 magarl, 3328 oi, 20 c.a.pre !;ii 399 porcl,

Budgetul com. In anul 1890 a fost de 8591 lei, 69 banI la veniturf si de 6504 lei, 60 ban] la cheltuelI.

Are: 0 scoala, care a fost frecuentata de 2 I elevl ; doua bisericl, una in comuna Baltati si alta in cat. Bratcovul cu sase deserventf, adic.i cite Ull preot, un cintaret sl cite un eclesiarc de fie-care.

Comuna B:ll~a~i are sosele vecinale spre toate catunele el, precum si spre com. Socetul, de care nu este despartita de cit printr'o mica distanta de citi-va metri, ast-fel ca un necunosca- I tor al localitatil ar crede ca Socetul si Baltati sunt una ;;i aceeasi comuna,

Din cat, Gresia, 0 ramura ca de 3 kil. duce in soseaua judeteana Roslori-Urlueni !;ii RosioriStrimbeni.

La marginea despre apus a Baltatilor reapar urmele Drumului-Iui-Traian, care incepe de la com. Flaminda ; acest drum Ins"

__ _ !JALTA'p

nu se mal vede de cit pe distanta de cite-va sute de metri si, indata ce trece in judo Olt, dispare cu desavlrs ir e.

Spre N. de cat, Gresia se afla

o magura mare, scoblta Ja mijloc, in privlnta careea Iocuitorii povestesc legenda lui Maias Purcaras.

Acest Maia!;i Purcaras era un urias, care, de pe lnaltlmea magurei, sprijinit in eiomagul sail, sarea tocmai la Nicopole, unde I!?! avea iubita sl de unde se inapoia la magura, sprijinit tot in eiomag.

Magura-Iur-Maia$-Purdlra~ are inaltime ca de 3 metri, iar periferia el este ca de 40 m.

Satul BAI\ati ca si cat. Gresia sunt foarte vecht. Sub domnia lui Nicolae Mavrocordat facea parte din pI. MijlocuJ.

In descrierea Valahiei, facuta de Nicolae Lazar in anul 1789, II vedern trecut sub numirea de Baltest], din eroare de pTonuntare, de sigur, si pus in aceeasl plasa cu sat. Didestl, care este in apropiere.

Cat. Gresia pare a fi sl mal vechin ca sat. Baltatl; se zice ca pe timpul luf Mihaiu Viteazul, ostile erouluf i!;li ascutean aei sabiile pe gresH. La marginea acestui catun se vad lnca urmele unei intarlturl de pamint, care are forma unuT drept-unghiu; lungimea el este de 90 metri si latimea de 70 metri ; din to ate partile se poate vedea ca a fost ocolita c,! un sant de pamint, care acum s'a astupat, Intrarea intariturel se vede inca spre mlaza-zl, Prin preajma si in interior s'au gasit, in multe rindurl, unelte de razboi n si monete.

Imprejurul satului erau, in secolul trecut, padurt seculare. Baltati, ca sl alte sate de prin prejur an fost, in mai multe rindurl, parasite de locuitori, in

Digitized by Google

BALTATI

timpiT Invaziunilor stralne ; apoT s'aa rcpopulat cu locuitorf veniti din diferite Iocalttatr ale tAril !;ii mar ales de la munte sl de peste Olt. Parte din locuitorf s'au refugiat aci de la Dunare, din judo Vlasca,

Ba11a1i, sat, in jud. Rv-Sarat, pI.

Rimnlcul-d.j., cat. de resedinta al comuneT BaItati. Sl-a luat numele de la rnosia eu acelasl nume. Este asezat in partea de apus a cornu neT, pe malul drept al riulul Ri-Sarat, la 0 mica departare de orasul Ri-Sarat. Are o intlndere cam de 48 hect.; 4r9 eapT de familiT, cu 10<)5 suRete, din carl 145 contrib.; are o blserlca, cu I preot, I cintaret si 0 scoala.

Ba11a1i, sat, In partea de S.-E. a com. Stioborani, pl. Crasna, jud, Vasluii1. St-a Iuat numele de la 0 familie de locuitorf venltt din satul Baltati, judo Fillclu, care s'a stabilit aiel. E situat la poalele Dealulut-Llestilor, pe 0 intindere de 1569 hect., din care 429 hect. padure si 897 heet. loc de cultura, finete, imas, sunt ale proprietatel : iar 243 h. sunt ale locuitorilor, carT sunt in numar de 130 fam. san 650 sufl. RominT, ocupindu-se cu agricultura ~i cresterea vitelor. Loc. poseda 42 pluguri si 30 care eu boT; precum sl 20 stupl ' cu albine.

Are: 0 biserica cu 2 dascall, facuta la 1735, de fostul proprietar Veisa; 0 moara cu aburl ; 2 circiume : 1 iaz.

Numarul vitclor e de 5X8 capete, din carl : 266 vite marl cornute, 32 cal, 250 01 si 40 rimatort.

Bfl1tati, cdtun, pendinte de com. cu acest nume, pI. Mljlocul, judo Olt, situat pe st. girlei Plapcca-

807

l\Iare, In partea de S. a cornuncl, E rescdiuta cumunci sl are o biscrica zldita la 1890 de 10- cuitorT.

Biltati, sltb-di"i:;ie a nit. Micrea, din com. Gura-Ni~cuvulur, judo Buzan.

Ba1tati, dra], numit si Dealul-Bal- I tatilor, in judetul Mehedlntl, pe care sunt asczate cdc 2 cornune:

Haltatl-d.j, ~i Raltati-d.-s.

I

Biltati, uuc isuor, in cum. Be- '

letl, pI. Podgoria, judo Mused, din care locuitorif iau apa, bun a de leac, zic er.

Bal1ati, mosir, situata in comuna cu acelasi nume, din piasa Tlrguluf, judo Teleorman; are 0 intindere de aproape 150 hect. ~i apartine la dlferitf proprietarT.

Ba1tati, pi~'het vechiu, cu No. 34, catre hotarul MoldoveT, in apropierc de orasul Focsanl, in judo Ri-Sarat, pI. Orasulul, com. Virtescoi, pe malul sting al riuluf Milcovul.

B81tati-de-Jos, com. rur., in pl.

Durnbrava, - judo Mchedlnti, la distanta de 49 kil. de orasul Turnu-Scverin; este situata pc vale ~i dealurl, avind 0 supraf de 3000 heet. cu 0 populatiune de 218 contrib., din r roo locuitort, locuind in 320 case.

Se margineste : la E. cu comuna Albulestl, la S. cu com. Biclesul, la Vest cu com. Baltati-d.-s. si la N. cu proprietatea statuluf Strehaia. Formeaza cornuna cu catunele : Higiul, Ur- , soaia si mahalalele: Dealul-Mare, Fata si Golineasa. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura sl cresterea vitelor.

Calitatea pamintului este buna.

LocuitoriI poseda : 56 plugurt,

B.i..L TATI-nF.-~fIJLOC

120 care cu boT, 16 carute cu cal ~i 108 stupT.

Are 2 biscricI cu 2 preott sl 4 cintaretl ; 0 scoala cu 1 invatator, frecuentata de 30 elevf,

Budgctul comuneT coprindc: la veniturf 1444 lef ~i la chelt. 1141 leI. Numarul vitelor in accasta cornuna este de: 800 vite marT cornute, 56 caf, 4r6 of ~i 401 rimatorf.

Prin aceasta cornuna trece soseaua cornunala Brigleasa-Baltati- A lbules ti- Pi ria.

Dealurt maT principale 111 accasta com. sunt: Dealul-Marc, pc care se afia situata mahalaua Dealul-l\Iare si la ale carur poale se afia mahalaua Ursoala ; Dealul-Higiulul, la ale caruf poaIe sc afia mahalaua Golineasa; Bresnlcloara ; Steaja.

Vaile mal principale sunt:

Valea-Mare, Valea-Higiulul, Valea-GolineseT, Valea-Bresnlcloaref si Valea-StejeI.

Biltati-de-Sus, com. rur., In pl.

Dumbrava, judo Mehedintl, la o distanta de 46 kil. de orasul Turnul-Severin, situata pc Dcalul-Baltatilor. Forrneaza cornuna cu satul Guira. Are 153 contribuabllt din 965 locultorl, locuind in 193 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura ~i cresterea vitclor. Calitatca pamintuluf este foarte buna, Loc. posed a : 34 plugurl, 71 care cu boI ~i 12 carute cu cal ; 46 stupi. In com. sunt : 2 biscricT deservite de 2 preotl sl 4 cintaretr, Budgetul comunef coprinde, la veniturf 947 leI ~i Ia cheltuelf 781 leT. N umarul vitelor cste de : 526 vite mart cornute, 216 ol, 36 cat sl 216 rimatorf. Aceasta comuna este situata pe soseaua Brigleasa- Bal tatl- Albulesti.

Ba1tati - de- Mijloc, fast cdtun, In com. rur. Baltati, pl. Dum-

Digitized by Coogle

BALTATI-VARZARI

--------_- - ----

brava, judo Mehedinti ; aeum cstc alipit com. rur. Baltati.

Baltatl- V arzari, malta/a, in com. rur. Baltatl, pI. Dumbrava, judo Mehedintl.

B9ltatuI. hotar de parnint, in com. rur. Glogova, plaiul Closani, judo Mehedlntl.

Billtlteliti, com. rur., in jud, Neamtu, numita ast-fel de la satul de resedlnta al ei. Ocupa partea despre Sud si centrul al celor doua extrernltatf ale plasi] I de Sus-Mijlocul. E asezata in drumul soselef nationale judetene Platra-Nearntu, la 28 kii. departare de orasul Piatra, pe dealurile ~i valle dintre piraiele VAratieul ~i Cracaul. Se margineste la S. - E. cu pamtnturile com. Cracaoanl, la N.-V. cu eomunele

• Buhalnita, Hangul, Filiorul sl la N.-E. eu Grumazesti,

Este fermata din satele si catunele: Baltatestl, Mitoeul-luJ- , Balan, Vaiea-AriniI ~i Valea-Seaca. Are 0 populatlune de 2179 I suflete, dintre carr: 465 capt de familie, san 2135 suflete aflatoare fata in com. sl 17 absente, la facerea recensamlntulut populatlel ; dupa sex sunt: 1091 bar batl, 1061 fcmel ; dupa starea civila : 1108 necasatorltt, 915 casatorltt, 128 vaduvt, 1 divertat; in raport eu instructlunea: ! 146 ~tiu carte, 2006 nu stlu ; dupa virsta : 573 copif sunt de sex barbatesc, 503 coplf de sex femeesc; dupa natlonalitati : 50 sunt strainf, Loeuitori sc ocupa eu agricultura, eu cresterea vitelor sl cu cornerciul.

Dintre locuitorif irnproprietaritl, in 1864, sunt asta-zr: 142 carl ocupa singuri loeurile lor, 238 din eel carl ocupa locurf ea urmasi, 2 stapinesc loeurile altora ~i 74, carf de ~;i insuratl

80~

sl lucratorl de pamtnt, insa nu au nicf un fel de proprietate.

Solul se cultlva pe 0 lntindere de 1428 heet. 93 arii.

Imasul (suhatul) are 0 intinderc de 237 heet., nutrind 3236 capete de vite.

In aceasta com una sunt 3 bisericl, in buna stare, intretinute de com una, din fondul de 700 lei, deservite de 2 preotl ~i 4 cintaretf. Venitul fonciar anual al paminturilor, ce apartin acestor biserici, se urea la suma de 990 let, 0 scoala, cu un invatiitor, estc intretlnuta de stat.

Budgetul cornunet este de 6861 lei la vcniturf ~i 6825 lef sl 26 bani la chcltuell.

Comunicatiunea cu satele vecine se face prin soseaua judeteana Piatra-Neamtu, precum si prin drumurile comunale, ce dan in aceasta sosea de la diferlte sate.

Rudgetul drurnurilor este de 746 lei, 26 banf la veniturl sl 740 lei la cheltuelr.

Baltateliti, sal, in com. Baltatesti, pI. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, asezat la 470 metri d'asupra niveluluT maril, In drumul soselef judetcne Platra-Neamtu, la o departatc de 28 kil. de Piatra, de 10 kil. de Neamtu si 38 I kil, de gara Pascanl.

Se numeste ast-fel de la rnultele locurf rnlastinoase, provenite din bogatele surse ale izvoarelor, carl se afla pe cuprinderca sa.

Tercnurile sale sunt accidentalc, satul fiind imprejmuit din toate partile eu dealuri, carr se deschid in parte a de catre N., prezintind, in formatiunea lor geologica, paturl carf apartin grupei terti are si probabil ~i sis- I ternuluf miocen. S'au gasit calcare si grezlurt, prezintind cris-

tale romboidale, ce sunt cristale de granat, preeum ~i ghips rosiatic caracteristic, sl ghips salifer. Cu slguranta insa, nu se poate preciza anume carul slstern apartln, de oare-ce nu s'atl gasit fosile. (VezJ « Anuarul geologic», III, 1888).

Populatiunea aeestuJ sat se urea la 340 locuitorf, carr se ocupa, pc timpul verel, foarte mult, cu comerciul produetelor animale, a pasarilor, etc. agrieultura si prea putin eu industria si eomerciul proprln zls,

In aeest sat se afia resedlnta eomuneT, 1 blserica de piatra deservita de I preot ~i 2 eclisiarht; 0 scoala, cu a populatiune de 60 eJevT. Aci e statlune balneara, eu 5 otelurl mari, carl euprind peste 80 de camere; a farmacie; statiune telegrafie:l-po~tala. In sat sunt 5 rotart, intre carl sl I strungar; I barbler, etc.

Baltatestl, impreuna ell satul Minjesti, au fost dati danie de Barnovski si V asile- Voda, manastiret Hangul; iar mal tirziil a fost intArita acea danle prin hrisovul lul Neculai-Vada-Mavrocordat la 17 I 5 si s' ail inchinat, impreuna eu manastirea Hangul, Patriarhiei de Alexandria. (Vezf Minjesti, mosie).

Asemenea se spune, ea acest sat, impreuna eu rnosille BAlta- testi, Buhalnita, Minjesti ~i eracaoani, ar fi alcatuit, in vremurT, un cnezat.

BAltateliti, stati« bal1ll'ara, In judo Neamtu, linga satul cu aceeasl numire, pe partea dreapta a piriulul Sarata.

Izvoarele minerale din aceasta localitate sunt eunaseute din timpurf vecht; batrinii pavestese ca le-an gasit sub forma de fintinl, pe care Ie numeaii Flntinele-de-Slatina-Rea, numire

Digitized by Coogle

ce se pastreaza sl pAnA astaz! printre Iocuitorl.

Cel d'Intiin, carl au inceput I sa Ie cerceteze, sA le lngrljeasca ' ~i sa le curete, au fost PrincipiI Cantacuzin (din familia Cnejllor), venltf din Rusia, unde traira pan a atuncl, spre a se stabili aicJ. Et le-an ingradlt, au deschis izvoarele sl au cladit in apropiere 2 barace marl, undean asezat cazt, pentru scaldarea lor ~i a vizltatorilor, ce Ie venean ca oaspetl pe timpul verei (1810).

N u trecu mult sl se vesti in tara de efectele bine-cuvintatc ale Slatlnet-Rele de la Baltatestl, , Vizitatorii patimasl sporeau pe i fie-care an sl se stabileau prin sat sl vecinatate, unde carau apa cu vasele.

Pe atunel erau numal trel fintinT de slatina (saramura) :

I. Olga, 2. Elena, 3. Gheorghe san Flntlna-Cneazulul, Izvorul al patrulea s'a descoperit mal tirziu.

Cea d'Inttin analiza a apelor acestea s'a facut pe la anul 1839, de catre dr. I. Cihac!;li I provizorul Franz H umpel, cu care ocazie s'a vazut ca. contln: acrime carbonica, ldro-sulfurica sl idroclorica; apof soda, magnezie, potasa, calce, fier si iod. IzvorulCneazuluI eracel mal irnbelsugat, dind peste 100 de oca de apa pe minut; temperatura apeJ era de 1411 sub presiunea atrnosferica de 240•

o a doua analiza, si mat complecta de cit cea-l'alta, s'a facut I la 1856, de dr. Stenner. Cu aaceasta ocazie s'a constatat, ca boalele, carl erau combatute cu ! succes prin baT, sunt: Poala alba, I guturaiul incuibat, umflatura ghindurilor si alte boale scrofuloase, reumatizmul cronic, peteIe, picingine, nod uri, besicute, bube, limbrici, trinjT si felurite boll nervoase,

Mar tirzhl baile s'au dat in antrepriza particulara,

La 1870 stabilimentul de prlmire a vizitatorilor era compus dintr'o cladlre de lemn, cu 24 de odal, in forma de potcoava ; avind pe ling<1 dinsele sase buci1tliriJ si sase cabine pentru feredee, Tratamentul boalelor se facea ordinar, dupa prescriptiunea arendasulul, care pe acele vremurJ era un Evreu,

La 1878 s'au cumparat de la Principele D. Stlrbelu, de dol dr. D. Cantemir care a facut, prin ajutorul d-lul dr. Konya, 0 ultima analiza amanuntita, schlmbind tot-odata si numirile izvoarelor :

No. I, Carol I; No.2, Independenta : NO.3, Elisabeta; si No. 4, Cuza-Voda (20 Octombrie 1885). Rezultatele acestei analize sunt:

I. Izvorul Carol I: Apa este limpede, cu un gust sarat-amar sl cu a rcactiune -oare-cum acida. Temperatura apeJ, la 20 Octombrie 1883, era de 711 C. Greutatea specifica : 12206. In 1000 grame de apa : Clor I 143,7023, brorn, 0,0661, anhldrida sulfuric;"( G,8096, anhldrida carbonica 0,1052, anhidrlda silicica 0,0064, soda. 130,5079, potasa 0, 1 576, calclu 0,5265. magnezle 0,2828, protoxid de fier 0,0099, urme de iod. Grupind intre dinsele aceste substante in eornbinatiunile, in care se afla probabil, in apa, avem urmatorul rezultat: Clorura de natrium 237,1435, bromura dernagnezie 0,0761, sulfat de potasa 0,2913, sulfat de calciu 1,2789, su!fat de magnezie 23,391 I, sulfat de natriu 10,71 1 I, carbonat de fier 0,0130, carbonat de magnezie 0,0368, fosfat de alurninlu 0,0064, substanta organic<1 0,0166; suma substantelor I fixe: 272,9957. Acid carbonic cornbinat cu carbonatt simpli

in bicarbonatf 0,°383, acid carbonic tiber 0,3561; suma totala a pi1rlilor constitutive: 263,390 I. Partt constitutive neponderabile: iod si litiu.

2. Izvorul-Ellsabeta : Acest izvor se aflii la citl-va pasl de Izvorul-Carol I. Proprletatile sale fizice sl chimice sunt aceleasl, eu deosebire in cantitatea sarurilor. Temperatura, la 20 Octombrie 1884, a fost de S.y" c., iar greutatea speclfica : 1,2033. Analiza cantltatlva: Clor 128,4962, brom 0,0652, anhidrlda sulfurata 2,6480, anhidrlda sllicica 0,007 5, soda 116,0105, potasa 0,1706, calciu 0,1426, magnezie 0,3153, protoxid de fier 0,0054. Grupindu-le, avem urrnatorul rezultat:

Clorura de natriu 21 1,9861, bromura de magnezie 0,0749, sulfat de potasa 0,3 1 53, sulfat de calciu 0,8419, sulfat de magnezie 22,6036, sulfat de natriu 8,081..4, carbonat de fier 0,0072, carbonat de magnezie 0, 1132, fosfor de aluminiu 0,0258, acid silicic 0,007 5, substante organice 0, ° 1 94; suma partilor fixe 244.°763. Acid carbonic combinat cu carbonat! simpli in bicarbonat 0,0620, acid carbonic liber 0,3031 ; suma totala a partllor constitutive 244,44 1 4. PArtT constitutive neponderabile: iod, litiu si acid sulfidric.

3. Izvorul-Cuza-Voda: Acest izvor se afl<1 aproape de celel'alte doua, EI se intrebuinteazA ca medicament intern. Apa este sarata, in sarurt minerale, limpede, cu un gust sarat-amar, Reactiunea apeT este neutra. Temperatura, la 20 Octombrie 1884, era 7J• Greutatea specicifica : 1,0148, Analiza cantitativa : Clor 8,7323, brorn 0,0094, anhidrida sulfurica 2,1743, anhidrida carbonic.1 0,5527, anhidriell!. silicica 0,0319, soda 8,16C>2, potasa 0,1254, calclu 0-4976,

Digitized by Coogle

sro B.:\LllS-SIL YESTRl

----------------------------- -'-------

Din analizele expuse, rezulta, I Blltatel?ti, mosie, din com. Bra-

ca aceste ape minerale trebuesc i estl, pl. Cirligatura, jud. Iasl,

c1asate in clasa apelor clorurate- pe care este infilntat satul non, I

sodice, si maf rees urrnatoa- Valea-Oilor. Are 0 intlndere de

rele concluziunT: I. ca aproape 862 hect., pamint foarte roditor.

a patra parte din apa, conslsta Aceasta mosie este proprieta-

in clorur de sodiu : 2. caracte- tea statulul.

ristic pentru apa sarata din BAItatesti, este marea lor bogatie in sulfate, ceea-ce contribue mult la valoarea lor terapeutlca, Intrebuintarea practica a acestor ape poate servi: a) la inhalatlunf si pulverizatiunl ; b) la bar ! gradate: calde ~i recI; c) pentru baut este numat acea din izvorul Cuza-Voda,

Din apele minerale de la Bal~ate~ti se extrage prin evaporatlune, 0 sare de coloare albacenusie, numita sare minerala de Baltatestl, care serva pentru bai, ~i afara de aceasta 0 sare cristalizata, cu un gust amar-sarat si cu efecte purgative excelente, nurnita: sare aterniala de Baltatesti. A fost analizata de d-nul dr, Bernarth si a prezintat urmatoarea cornpozitie : sulfat de sodiu 43, 5 50 gr., clorura de sodlu 0,880 gr., carbonat de sodiu ,

magnczie 0,5900, protoxld de , fier 0,0015. Grupind intre dinscle aceste substante, dau: clorura de natriu 14,4060, sulfura de magnezie 0,0108, sulfat dc potasa 0,2318, sulfat de calciu 1,1902, sulfat de magnezie 1,0023, sulfat de natriu 1,2125, carbonat de fier 0,0024, carbonat de magnezle 0,5199, acid salicilic 0,0319, substante organice 0,0362; suma partllor fixe 18,640. Acid carbonic combinat in bicarbonat 0,2732, acid I carbonic liber 0,0053; suma partilor in total 18,9225. Part! neponderabile: strontlu, litlu si iod.

4. Izvorul Independenta, avind multa analogie cu izvorul Carol I, a fost analizat nurnaf calitativ.

0,060 gr., apa dc cristalizatiune 54.490 gr.; total 99 gr. 980%.

Asta-zr statiunea balneara Baltatesti merge pe cale propasitoare sub toate raporturile. (VezJ I dr. AI. Saabner-Tudurl : «Studiu asupra apelor minerale din judetul Nearntu», 1890. Asemenea dr. Cantemir: "Baile rninerale de la Baltatesti», 1 884 ; idem «Asachi», revista, Piatra, 1884. NO.3, etc.).

Baltatel?ti, mosie, in judo Nearntu, situata intre mosiile Varaticul, Cracaoani, Hangul S. a. A fost proprietatea vistierului Hie Cantacuzin, apoJ maJ tlrzlu a cneazuluT Gh. Cantacuzin si acurna I a Principelui Stlrbelu. Are sat.

Balta testi, pi riias, C. Baltatesti .pl, de Sus-rnijlocul, judo Neamtu.

Baltatanul, cntun, tine de com. rur. Grcci, pl. Motrul-d-j., judo Mehedintl.

Baltatei, deal, sprc apus, in comuna Baleni, pl. Zimbrul, judo I Covurlulu, intre piraiele Suhuluiul-Sec ~i Suhuluiul-cu-Apa.

Baltatei, vall', corespunzatoare dealuluf cu acelasf nume, in comuna Baleni, pl. Zimbrul, judo

Covurluiu.

Baltesti, sat, face parte din com. rur. Podeni- Vechl, pl. Podgorla, judo Prahova, Are 0 biserica vechie, facuta de locuitori. Anul fondarel si ctitorif nu-l se cu-

nose,

Acest sat inainte de a se un; cu Podeni-Vechl, forma 0 comcu catunul Izesti, sl sc nu[llea de Iocuitorl : Cireseanca, 5\naia, Polini si Piscupia.

Baltile-din- Todirestt, m.lll ~ti·nit. in judo Suceava, pe ~esu 1. drc?'al piriuluf Suha-Mica.

BaItoican, pzrb1, in corra_ Cleanovul, pI. Dumbrav-aa .. Mehedil1~i.

Ball?ita, vale sl mic pEri,;;;, cn~~ pe tinga com. Cimpeni, pl. (J'V tetui-Oltul-d.vs., judo Ro~a.na.tl'; o multime de alte vat se pi erd l/1 valea Balslta, iar de-o P ~t:e ~i de cea-l-alta se ridica deCLlul de

S. al Balsulul, Valea se te:cndnQ in Valea-Oltetulul, la co~ _ Vh·_ tina.

Balura, deal, sltuat la S. de S""-

tul Godlnestl-d.j., com. GO(J/·

nesti, pI. Berheciu, jud, Te:cudt1.

Balul? sail Balo~. sat, ju d - Ba· cau, piasa Slretul-d-s., at c~m. Odobesti, situat d'a stin~3- pi. riuluf Odobesti, la 0 de?~rtarc de 2700 m. de satul Ode? be~ti. In apropiere de acest sa. 1:: se pradau odinioara de tilhaei', ca· latorll, ce strabatean sosea ~.a. Bacan-Birlad. In sat sunt 3~ capJ de familie 5i 134 suflete, _Ani· male sunt: 10 car, i 34 vitc cor· nute sl 24 porcl,



! Balus, deal, judo Bacau, pl. - 1-

retul-d.ss., din com. BerbcnccJ1i-

BaIu~ (Dealul-Iui -), deal, pc teritoriul satuluJ Iazul-Nou, din com. Sipotele, pl. Bahlulu, jud, Iasi, Numit ast-fel, se zice, duprt numele unuJ hot, ce-sf avea 10- cuinta pe eI.

I Balus-Silvestri, mosie, judo Ba,

\

Digitized by Goog I .

cau, pI. Siretul-d.-j., din com. Odobestl, eu 0 intindere de 294 faler.

Balu~a, num«, ce mal poarta sa- I Ill/ Balus, judo Bacau,

Balusca, padurt' a statulul, in jud, Ri-Sarat, pI. Rimnicul-d.-s., corn. Jideni. Face parte din circumscriptla VII-a sllvlca, ocolul Babeni, Se intinde pe DealulCotatculul, Esentele principale sunt: fag, jugastru ~i frasin. Intinderea padurel cste de 200 hectare.

Baluseni, com. rur., sltuata in partea de S. a plcl~ii 'I'irgulul, ' judo Botosanl ; se intinde pe un teritor iu deluros ~i acoperit parte ' cu padure,

C01J]una se compune din satele: Baluseni (Zosin), Buzeni, Cosuleni.Stanceni, Tocileni, Tulbureni si Zeicesti.

Suprafata cornu neT e de 8296 hectare. Are 0 populatie de 879 Iamilif sail 3200 suflete, avind ' 618 contribuabill.

Parnintul este mal mult argilos, avind coloarea bruna-cenusie sl in unele pllrtl roslatlca ; este ansa de call tate buna ~i roditor.

Intinderea locurilor cultivate e de 2783 hectare,

In partea de V est si Sud-V. a comuneT sunt padurl de stejar, carT se exploateaza si au 0 intindere de 243 hectare.

Comuna e strabatuta de piraiele Sicna sl Telsoara ~i are 2 lazurf marl : iazul Stanceni si iazul Baluseni sau Zosin, din carf se scoate mult peste, stuh ~i papura ; sunt !;li 3 iazurl mal micro

Are 2 mori de apa, cu mal multe pietre, la cele doua iazurf marl.

Numarul vitelor e de: 782 bol,

all

762 vacl, 218 caT, 1984 porcl, 23100i, I I capre sl 9 bivoli; 220 stu pl.

Prin partea de Nord a comuriel treee calea judeteana pietrulta, Botosani-Stefanesti ; asemenea prin partea de Vest e strabatuta de calea nationala I Botosanl-Hirlau.

Budgetul comunef e de 13445 lei la veniturl !;li I 1649 lei la cheltuelI.

Sunt 6 bisericf eu 4 preotl si 9 cintaretl ; 2 scolt cu 2 invl1tatorr, 120 baetf sl 20 fete; 13 circiume. Sunt 14 comercl- I

. antI si 22 meseriasl,

nelele, pIasa Siretul, judetul Butosani, asezat pe loc ses. Are o suprafata de 938 hect. si 0 populatie de 281 familiT sail 1446 suflete si 300 contrib. Locuitorir sunt parte RominT si parte RU!;lT; sunt ~i cite-va familiT de Evrei. Locuitorif se ocupa cu agricultura sl cu cresterea vitelor. Pe mosie se aflll 0 mica pa dure de stejarf de 13 hectare, ;;i eite-va lund, padurl de rachlta , la Siret. Se afla si 0 moara de apa pe girla morii; un lac numit Pllsa; si baltile : AIior, I1iasca sl Trestloasa, bogate in peste,

In aeest sat se aRA 0 bise-

BalulJeni (Zosin), sat, in partea rica, cu un preot sl dol cinta-

de Sud a comunei Baluseni, pl. retl ; 0 scoala, a cornu neT, cu

Tirgului, judo Botosani, asezat pe un invi1tator;;i 49 scolart, In

coasta dealului Zosin, in dreapta sat se gasesc: 47 I vite cornute,

piriuluT Siena. Mosla are 0 su- 50 cai marl sl mieT, 1351 or,

prafata de 2373 hect. ;;i 0 po-' 8 capre, I I I poreT sl 275 stupl.

pulatie de 210 familii cu 795 Se aflil dol comerclantl ; I I me-

suflete, avind 162 contribuabili. seriasl ; 0 circluma.

Spre Nord de sat, pe valea i

pirtulul Siena, se aflcl iazul Ba- BilulJenilor (Iazul-) san ZO-

luseni, sail Zosin, bogat in peste, sin, ias mare, pe valea Sic-

stuh sl papura ; are 0 moara nei, in partea de Nord a satu-

de apa; spre Est de iaz se afla lui Balusenl-Zosln, comuna Bil-

gradinl de zarzavaturl, cultivate luseni, pI. Tlrgulul, jud. Boto-

de Bulgarl, carl vin aieT in tot! sani. Are 0 intindere de too hec-

aniI;;i fae cornert de legume tare; din acest iaz se scoate mult

pe plata orasulul Botosani ; el peste sl mult stuh ~i papura ; arc

intrebuinteaza apa din iazul Ba- 0 moara de apa, sistem non.

luseni, pentru irigatlune cu un sistem de rott marl purtate de cal. Aiel este resedinta primarief cornunel Balusenl, Are 0 biserica cu I preot sl 2 clntaretl si I scoala, cu un invatator, frecuentata de 70 scolarl,

Nurnarul vi tel or este de: 510 I vite eornute, 58 cai marl sl mieT, 730 oT, I I capre, 3 bivolI, 591 poreT, 70 stupt eu albine.

Sunt 8 rneserlasl, 3 comerciantf ; 2 circiumi.

BalulJeni-Stamatele, sal, In partea de Nord a comunei Finti- I

Balusestl, com. rur., in jud. Roman, piasa Fundul, spre S.- E. de orasul Roman sl la 0 departare de 13 kit. de el, sl de 9 kilo :;;i 50:) metri de resedlnta plasit. Teritoriul acesteT comune este foarte accidentat ;;i drumurile in rea stare. E fermata din satele: Balusesti, Mesteacanl sl Tabara, cu resedlnta comuneT in satul Balusesti. Are 255 capf de familie, 240 contribuabilJ, IOg8 locuitort, din carT 25 ~tiil carte; 281 case.

Popul. acestel com. este com-

Digitized by Coogle

pusa din Rominf sl UngurY. UngurU sunt 107 familiI, 470 loc. Mar sunt ~i 2 fam. de Evrei. Se lucreaza putin olaria, Sunt 622 capete vite marl. Are 2 bisericf: una ortodoxa, de lemn, sl una i catolica, de zid. Are 0 scoala primara mixta, infilntata in anul

I 886, sl care a fost frecuentata in anul 1886-87 de 45 elevl, I 44 bae~i si I fata. .

Aceasta cornuna tine de circumscrlptia fiscala Batrinestl . Veniturile anuale al com. este de 3228 lef sl cheltuelile de 3228 leI.

Balusesti, sat, in com. Dochia, pI. Piatra-Muntele, judo Neamtu, asezat pe podisele, ce se intind in curbatura dealurilor Margineni. Se margineste la Vest cu satul Dochia, de care se desparte prin culmea dealulul MArgineni; la Est cu satul Itrlnesti ; la Nord cu hotarul comunel Bargaoanl.

In acest sat sunt 25 de case, populate de 20 de familiI, sail 5 I de barbatl, 52 femel, dintre carl : 56 necasatoritl, 36 casatoritf si I I vaduvl, totf razest ramasl aid, in urma improprietarel locuitorilor la Dochia.

Poseda : 0 blserica cu I preot sl I dascal ; un fterar ~i un rotar.

Numarul vitelor se urea la 55 capete: 18 boI, 22 vacf, 6 cal, 5 rima torf ~i 4 juncl,

BaIu~eflti, sat, in judo Roman, pI. Fundul, com. Balusesti, pe malul drept a piriulul Balusestl, sprc S.-E. de orasul Roman ~i la 0 departare de 13 kil, de el sl de 9 kil. 500 m. de resedinta plasil. Este asezata pe coasta despre S. a dealulul Balusesti. i Este resedinta com. Balusesti, i Are 2 I 3 capi de familiI, 193 contribuabill, 890 locuitori, din cari 24 ~th,\ carte; 234 case. Din I

312

BALUTA

____ -- --_- -------_-

___ - - ---------

acestia, 107 familil, 470 locuitorI, sunt Unguri ~i 2 familil Evrel. Se lucreaza putln olaria, Sunt 591 capf vite marl. Are

o biserica ortodoxa, de lemn ~i una catolica de zid. Formeaza impreuna cu satele: Calugareni, Migla, Negri, Poiana-lul-Iurasc, Recea, Rosiorl sl Rusi din judo Roman, precum si cu satele Bogdanesti, Buhociu, Prajesti sl Satul-Nou, din jud, BacM,o parohie catolica, cu resedinta preotulul in satul Prajesti, judo Bacau, , Are 0 scoala primara mixta, infilntata in anul I 886 si care a fost frecuentata in anul scolar 1886-87 de 45 elevI, 44 baetl,

I fete. Este legat de orasul Roman prin sosea, Se mal nurneste ~i Balusesti-Boerestf,

Balusesti, deal, in judo Roman, pl. Fundul, com. Balusesti, pe coasta caruia este asezat satul Balusesti, Acest deal face parte din sirul dealurilor din stinga Siretulul,

Baluflelfti, mosi«, in judo Roman, pI. Fundul, com. Balusesti, Ayea parte aid mal inainte, pe la 1840, ~i rnanastirea Neamtulul, care era inchlnata sf. Mi-

tropolil, starea Liu, .

Balusesti - Boerestl, vezI Balu sesti, sat, in judo Roman. plasa Fundul.

Balu~elfti-MicI, sat, in judo Roman, pI. Siretul-d.-s., com. Dagita, spre S.-E. de satul Dagita si la 0 departare de vr'o 3 kil. de el. Are 24 capI de familii, 24 contribuabilf, 126 locuitorI, dintre carl I I ~tiU carte si 37 case. Populatia este rornina, afara de 0 familie Evrel. Acest sat tinea pana la I Aprilie 1887, de desfiintata com. Vovrlestl, care s'a alipit la com. Dagita.

Balusesti- Todirestt, sat, pe mosla Ruginoasa, com. Vascani, pI. Siretul-d.-s., judo Suceava. Se crede cA-~r trage numele de la niste padurarl fugitl de la familia Balus (Bals) si adapostitl aci. E asezat pe ambele coaste ale dealulul CiumaluI. Numara 118 case, populate cu 156 capI de familie, sau 5 15 suflete, din carl 252 barbatt si 263 femeI. Din acestla sunt 5 Evrei. Are 124 contrlbuabilt, Vatra satululocupa suprafata de 53 Wei sl 32 prajinl, Despre mosle, vezf Ruginoasa. Improprietarit], dupa legile din 1 864 sl 1878, sunt 29 fruntasl, 60 mijIocasl si 95 codasl, stapinlnd 356 taler si 70 prajinl,

Are 0 biserlca de lemn, lipoveneasca, 5-6 familii dintre satent fiind lipoveni improprletari~I aci. Scoala din Todiresti serva si acestul sat.

Drumuri principale sunt: la Bid ili ta, 2010 m., la Stroesti, 2 kiI., la Harrnanesti, 4 kilo metri si jum.

Pe la 1850, eBalusestl, la tinutul SuceveI, ocolul Siretului, mosle a dumi-sale Logofatulul Costache Sturdza, Are un sat cu dol nevolniei, doua vadane, un vatav, Pe linga mosiile : Crivesti, Ruginoasa sl altele, eu un numar ~e 15 locultorl». (<<Buciumul Romln», anul I, 1875, pag. 142.).

Balusulul (Dealul-], deal, situat la E. de satul Burdusaci, in jud. Tecuciu. Se afla pe I1ngA satelc:

Deleni sl Burdusaci. Merge panli. in drumul ce duce la B1rlad, unde incepe Dealul-Hucsel, formind hotarul spre judetul Tutova.

Baluta, cdtu», in com. rur. Ponoarele, plaiul Closani, judo Mehedinti. Are 30 famili!.

Digitized by Coogle

BALuTA

-- - ---- --- -

Baluta, lac, in com. Panataul, cat. Plaisorul, judo Buzan.

Bahrtoiul, pida; izvoreste din dealul Izvoarele, com. Zavldenl, pl. Oltul-d.-s. sl se varsa in riul Oltul, in judo Vilcea.

Banaguiul, riu, judo Dolj, piasa Jiul- d. - mj., com. Intorsura, pc dreapta piriulul Dasnatuiul.

Bana'lai, sat, pe Arges, Are 45 falcl. Face parte din com, rur. Prundul, (vezi acest nume), judo Arges, pI. Pitestl.

Banarellti, sat, cu 149 fam, judo Arges, piasa Pltesti, Face parte I din com. rur, Sapata-d.j.

Bana~eni, numire vechit', a catunului Gingiova, judo Dolj.

Bilnceasea (Dragaica- Veche), cat. al com. Simileasca, judetul Buzan, cu 560 loc. in 116 case.

Baneeasea (Iorguleasea-), mo- ! i'ie, in com. Simileasca, judetul Buzan, cat. Banceasca ; fosta pro· prietate a statulul ; pendinte de I Episcopie; 1090 hect., din care 390 s'a dat locuitorilor, iar 700 s'an vindut. Aceasta are ca 500 . hect. arabile, mare parte gra. i dinf de zarzavat, 140 fineata ~i 60 crivina ; renumita pentru vi nat si mal cu seam a pentru: be· cate, sitari, etc. Pe aceasta rnosie s'a cultivat sl orez.

Banceasca-Crivina, piit{lIre, pc mosla Banceasca, judo Buzan, (VezI Banceasca),

Banceni, sat, in comuna Mamornita, pl. Herta, judo Dorohoin, cu 67 familiI sail 272 suflete. Pozltia placuta. Asezarile satenilor sunt parte bune, multe ail livezI, restul gradinl.

Proprietatea mosief este a Epitropiei Sf. Spiridon din Iasl.

Satenil Improprletaritt poseda I 2 II hect. 23 ariI parnint ; iar proprietatea moslel are 587 hect. 16 arii cimp si 85 hect. 92 ariI padure,

Piriul, ce trece prin mosie, se nurneste Sanihaul,

Drumul principal e cel jude- I tean Herta-Mamornita.

Mosia se invecineste cu: Hreatca, Molnlta, Prutul sl Sanihaul,

, Bancesti, sat, in judo Tutova, pI.

Tutovavcomuna Voinesti, spre S.-E. de satul Voinestl. Are 136 loc., din carl 9 !;itiil carte; 33 case.

Bancestl, deal, pe teritoriul com.

Baneasa, piasa Prutul, judo Covurluiu. Incepe din Valea-Baneasa sl merge spre jorastl.

Bancesti, mosi« mosneneasca, in com. Lipia, judo Bu zll.U , are ca 600 hect. araturi, vii, livezI si padurl, Se sub-divide in urmatoarele sfori: Buducesti, Banicioi, Gogalniceanca, Glodeni, Pirocesti, Pistrestl, Maculesti ~i loan - Bacan ul,

Banee~tj, sfoard de mosi«, in com.

Valea-Teancului, judo Buzan, avind 70 hect. araturl sl vie.

,

Bancila, numire, data uneI part! din padurea statu luI Vintlla- Vo· da, judo Buzau.

Bancila, numele unuI cat., care a apartinut comuneI Bolotesti, pI. Girlele, judo Putna, E situat, pe Putna, la un kil. departe de satul Balotesti.

Baneila (Valea -lui -), 11(1/ct'{1, care se formeaza pe teritoriul cornunef Milcovul, pI. Slul-d.vs., judo Olt sl da in riul Oltul.

BANEASA

Bancileasca, padu1'e, pe teritoriul comuneI Balotesti, pI. Girlele, judo Putna, apartinind r:l.zesilor de cat. Banclla. Are 0 intlndere de 29 hect.

Bancilesti, clitun, judo Arges, pI.

Pitestl, Face parte din com. rur. Babana. Are 8 fam.

Bandoiul, padure, in judo Bralla, situata in pI. Balta. Se marglneste din toate partite de Cirripul-Baltel. Suprafata este de 1 hect.; esenta ; salcie.

I Bandoiul, prival, in judo Braila ; incepe din Vilcla, mal jos de catunul eu acelasl nume; se indreapta catre N. si se varsa in japsa Rogozul.

Bandoiul, lido, in judo Braila, pendinte de com. Stancuta, pI. Balta; pe malul drept al Vilclulut, unde incepe gura Verlgel-Bandoiulul ; eu 88 sufl., 16 familiI.

Baneasa, com. rur., in pI. Prutul, judo Covurluiu, pc valea Chinejei, la 64 kilom. de 'Gala~i; se margineste la N. cu- com. Ballntesti, la E. cu Vladesti (cat. Roscani), la S. eu Bujor (cat. Moscu) !?i la V. cu jorastl.

Comuna aceasta, propriu zis, n'are catun, ci numaI nlste simple mahalale, odinioara deosebite, azI aproape impreunate, carl poarta numele de Baneasa, Bucseneasca, Fulgeresti sl, putln mal in sus, Slobozia-Baneasa. Aceasta din urma, e singura recunoscuta oficial ca catun,

LocuitoriI de aiel, sl anume din mahalaua Baneasa sl parte din Fulgeresti, sunt razesl, iar cei din Bucseneasca ~i Sl.-Baneasa, fostl clacasf ; capt de familie 345, cu 1557 sufiete, din cari 625 barbatl, 630 femei, 654 necasatorltl, 523 casatorltr, 78

40

Digitized by Coogle

BANEASA

vaduvl, 243 stin carte, 10 I 2 nu; strain! nu sunt, de cit dol Evrel, ce tln pravalil de bacanie sl rnaruntisurf.

Teritoriul este accidentat mal mult; sunt dealuri, ripT sl vai, prea putin loc ses ; suprafata sa e de 3748 heet., din carl trei part! arabile, 53 hect, padurl, 715 irnas, 57 finete, 60112 vir. In vatra satului sunt pad uri $i lunci de salcie. Proprletatel mari apartin 1591 hect. 24 arii, irnpartite la trel rnosil : Slobozla-Baneasa, Boereasca si Bucseneasca. (V. a. n.).

Numarul total al vitelor din com, Baneasa e de 2 I 3 5 capete, si .anume: 580 boi, 260 vaci, 70 minzati, 8 minzate, 185 viteT, 8 caT si epe, 700 01 sl miel, 30 berbeci, 50 tap! sl capre, si 100 rlmatorl,

Clrclumi sunt 4, sl pravalil de alte marfurl 2 ; morT de vint 4, ce produc anual cite 150- ~oo lei; sunt: 0 maslna agricola sl pluguri sistematiee 10_ Se cultiva in mare parte: cincpa, inul sl gindacii de matasa ; albinele putin,

Veniturile cornunef se ridica la 6931 lei pe an, iar cheltuielile la 3519; darile directe in total se cifreaza la 7160 I., 16 b.

Bisericl sunt 4: Buna-Vestire, in rnahalaua de jos Baneasa, zidita la 18 14; Sf. Atanasie si Chiril, despre care, legenda spune, ca ar fi existind dill 1790, in Bucseneasca ; Prea-Cuvioasa-Paraschiva, in Fulgeresti, din 1844; si Sf. Gheorghe, in SJ.- Baneasa, din 1803. Dintre aeestea, Sf. Gheorghe si Sf. Atanasie ;;i Chiril sunt inchise, fiind ruinate. Toata comuna Baneasa formeaza o parohie, cu catedrala BunaVestire, deservita de 1 paroh, 1 preot ajutor si 4 cintarctr,

Are 0 ~ellala mixta, frecuen tata de 45 elevt, din 7 5 inscrisl.

314

Prin Baneasa, pe 0 intindere de 5 kil., trece calea veclnala Bujor-Berestl ; asemenea, cal vecinale-comunale mal mid sunt: spre [orast! la V. de 7 kil., sl spre Roscani la E. de 5 kil. Pe aici trece sl linia ferata Galatl-Birlad,

Legenda spune, di numele de Baneasa ar veni de la sotia unul Ban. careea ii zicea Banoaia san Baneasa ; probabil, ca era proprietara vre-uuel mosll de aid. Se mal povesteste din batrinl, ca in Baneasa ar fi existat in vechime un tirg mare. Povestirea aceasta se intemeiaza pe faptul, ca cu ocazia sapaturllor facute, s'au gasit urrne de caramizl, oale, etc., de forma vechie.

Baneasa, com. rur., la extremi- I tatea de N.-E. a plasl! Calmatulul, judo Teleorman, pe valea Calmatuiulul, in partea stinga, la vr'o treT kil. de com. Putineiu, Este situata intre dealurile acelel vai si intre soseaua judeteana Turnul-Roslorl ;;i com. Salcia. Are tref catune : Baduleasa, Slpotele ~i Iamandinul.

J umatate com. Baneasa este sltuata pe deal ;;i jurnatate pe ses ; catunele Iamandinul sl Sipotele se afM situate pe 0 alta vilcea, nurnita a Slpotelor, tot pe partea stillga a Calmatuiulut;' la 0 departare de 4 kilometri, in partea opusa despre E. a com. Baneasa; iar catunul Baduleasa, pc coasta dealulut ~ipotelor.

Comuna Baneasa se invecineste la N. cu cimpia mosier Be- ! Ii torl, la S. si S.-V. eu catunul Cirlornanul, din com. PutineiO si mosla Putineiu. la E. cu mosia Belltorl ;;i la V. cu com. Salcia,

Catunele Iamandinul, Slpotele ~i Baduleasa se invecinesc la S. eu corn. Putinelu, la N. Cll mo-

BANEASA

sia Belitori, la E. cu com. Bogdana si la V. cu com. Baneasa, de care apartln,

Comuna Baneasa este udata In partea de V. sl S.-V. de piriul Calmatulul sl este asezata intr'o pozitie foarte frumoasa, pe coasta dealului. Catunele Slpotele si Iamandinul, de asemenea sunt asezate pe valea cu aceIasf nume, formind ca 0 gradina naturala, inconjurata mal de toate partile de dealurf, pe care sunt plantate vii.

Populatia comunel, dimpreuna cu a catunelor, este de 1446 suflete, din cari 42 I capt. de familie si 270 contribuabili.

Numarul vitelor din eomuna sl catune este de 5797 capete, din cart 1 1 12 vite marl corn ute, 446 cai, 3750 vite mid corn ute sl 491 porci.

Budgetul acestet comune este de lei 3761.70 la venitvsi 3759.80 la cheltuell.

Are doua scolt, una in com.

Baneasa si alta in catunul Baduleasa; cea din Baneasa, cu un numar de 20 elevl, sl cea din Baduleasa, cu un nurnar de 15 elevl. Aceste seolf sunt do tate cu cite 81/2 hect. de pamint arabi!' Are doua biserici, una in com. Baneasa, sl alta in catunul Baduleasa, cu trei preotl si trei cintaretl.

Comuna Baneasa se leaga cu gar-a sl comuna Salcia prin 0 sosea veclnala, impletrita pe 0 intindere de 21/2 kilometri.

Calea judeteana trece pe deal, intre comuna Baneasa sl catunul Baduleasa, De la fie-care din acestca pleaca cite 0 rarnura de sosea vecinala, care se impreuna cu soseaua judeteans- 0 alta sosea spre Putineiii, dup:l. ce strabate catunul Clrloman, ese tot in soseaua jude~eana.

Drumul-lul-Traian trece prin partea de Vest a c1itunulul Bll.·

Digitized by Coogle

!Jlii

~ANEASA

--------------- ---- ---- --- --------

duleasa, venind despre Putineiu, si luind directiunea catre catunul Adincata, din comuna BeIitori.

Pe coamele dealurilor cornunel Baneasa, sunt multlme de , magurl, din care unele au mare lmportanta istorica. Ast-fel este Magura-Colunulut san a StrainuluI, in care s'au gaslt diferite monete; mAgura Posirlia ; Mllgura-SerafimuluJ, spre com. Belitori, si altele.

Din poalele dealuluI Sipotele, curg abundente izvoare de apa, carl, dupa ce uda livezile, merg de se scurg in Calrnatuiu, formind un teren mlastinos,

Dealurile, pe carl sunt asezate aceste catune, poarta aceleasf nurnlrl, ca sl catunele.

Teritoriul, pe care se afti1 asezata comuna cu catunele sl mosiile ce-I apartin, ocupa 0 , intindere de peste 4900 hectare si se lmparte ast-fe1: comuna Baneasa cu mosiile ei 2050 hectare; catunele Iamandinul, ~i- I potele si - Baduleasa 1845 hec- I tare. Locuitorii improprietaritl I sunt: din Baneasa 153 pe 601 I hectare, in catunul Baduleasa 53 pe 225 hectare, in catunul Sipotele 32 pe 125 hect. sl in catunul Iamandinul 38 pe 190 hectare.

Pe rnosia statu luf SipoteleBaduleasa au fost improprletariti, la anul 1879, un mare numar de insuratel, si vinzarea in loturi a continuat si in anil din urma, Viile din aceasta com una si din catune, ocupa 0 intindere de 921/'1 hectare.

Terenul este de 0 buna caIitate; pe dinsul sunt livezI in- , tinse, precum sl izlazurf bune pentru pasunat.

Mosta statului Sipotele a fost I a manastire! Vierosul, iar BAduleasa a manastirel SchitulTrivalea. Catunul Iamandinul

s'a format in urma irnproprietarire! insurateilor din anul 1879.

Baneasa, COlli. rur., judo Vlasca, compusa din catunul Baneasa- , Sf. - George, Baneasa - Haglulul sau Angelo, Baneasa- Bralloiu, azT ad-lui Rizu, situata pe rna- , lul drept al Dunarli, avind, in jos, balta cu acelasl nurne.

Suprafata tuturor acestor proprietatl este de 5238 hectare, din care s'a dat in 1864, la 140 locuitorl, fostf clacasl, suprafata 802 hectare.

Venitul intreg al aces tor mosiT, in care intra ~i satul Gostinul, este de 52000 lei.

In 1888, se aflau 177 contri- I buabilf, 245 fam iii T, cu 860 suflete.

Venitul cornunal, pe 1886, era de 4272 lei, iar cheltuelile de 3489 leI. In 1887, venitul comunal era de 3470; iar cheltuelile de 3178 leT.

S' a cultivat, in J 887, in intreaga com., suprafata de 1500 hect. S'a produs mal mult griu, porumb, putina rapita, ovaz si melu.

Se lucreaza rogojlnl din papura, ce se aftil. pe balta ; ele se vind la Giurgiu, Alexandria ~i Bucurestl,

In aceasta comuna se aflA 0 blserica, pe proprietatea d-Iuf Rizu, la care oficiaza un preot si dol cintaretl ; depinde de parohia Frasinul. In 1888 s'au oficiat 38 botezurT, 8 casatorit si 22 inmormintart.

Este 0 scoala mixta, cu 2 clase, bine construita, la care an urmat, in [888: baett 36, fete 14.

In 1888 era cultivata 0 suprafata de 63 hect., 25 ariT cu I vie. Produce yin bun.

Este un petic de padure, a sta- I tuluJ, in suprafata de 69 hectare, depinde de ocolul silvic Giurgiu. Pe marginea satului

HANEASA

trece soseaua judeteana, ce duce la Giurgiu. Asemenea trece soseaua, ce duce la statia Baneasa; drumul de fier Giurglu-Bucurestl, De Bucurestl este departe cu 53 kil., de Giurgiu eu 19 kll., iar de Stanesti, resedinta plasl] Marginea, cu 22 kll, Prin com. mal trecc soseaua judeteana, care duce la Pruntul- Corneni, unde esc din judet sl intrli in Ilfov.

Pe proprletatlle, ce depind de aceasta com. se aft! Lacul-Rosu ; se maT afla lacurile CotofanaMare si Cotofana-Mica: Moarta, o viroaga ce desparte proprietatea Rizu, de domeniul Giurgiu; Cracul-Domnesc, 0 viroaga, cc ese din Moarta ~i dil in Dunare ; Comasca, 0 alta viroaga, ce ese din Dunare, in cresterea CI si da iaras! in Dunare, dupa ce s'a unit cu Cacova.

In com. sunt 6 circiumT.

In comuna sunt de asemenea si 5 pichete de pazit grinele.

Baneasa, satul, san mal bine zis, mahalaua princlpala din comuna cu acelast nume, pl. Prutul, jud, Covurluiu. (Vezf Baneasa, corn.),

Baneasa, sat, piasa. Dimbovita, judetul I1fov. Face parte din comuna rurala Baneasa-Herastrau. Este situa.t lao Nord de Bucurestl, pe malul sting al riuluT Colentina !;'i pe calea nationala Bucurestl-Ploestl, distanta 5 kil. de Bucuresti. Este proprietatea principesef Helene de Montesquieu.

A fost pro prieta tea familieI Brlncoveanu. Are o frumoasa padure, care serva ca loc de preumblare, locuitorilor din Bucuresti. In timpul luI Voda-Sutu, apartinea boeruluT Nicolae Vacarescu (Cocosatul). La 1821, Tudor puse sentinele la BAneasa, pentru a impIedica fuga boerilor.

Digitized by Coogle

BANEASA 316 BANEASA-JIERASTRAlr

------------------------------------------ ----------------------

Numele sM, Baneasa, se datoreste principescT Baneasa Zoe Brincoveanu, care intemela a- i eest catun, pe la anul 1839.

Biserica, despre care vorbirn maT jos, este fondata de Enachita Vacarescu. Linga blserlca se afla ruinele marete ale pala- I tuluJ, fostuluT Domnltor George Bibeseu, inceput la anul I84R si ramas neterrninat in urma evenimentelor intimplate In acel an si a abdicarii Printuluf Bibeseu. I

Suprafata totala a satuluT e de 695 heet., apartinind prlncipeseJ de Courval, din carf se cultiva r So heet., 350 padure si 165 rezervate pentru izlaz. Impreuna eu Damaroaia sl Grefoaeele, are 57I loc., cu 126 contrib.

Aci este resedlnta prlmartet, Are 0 biserlca, eu hrarnul Sf. Nieolae, deservita de ! preot ~i I clntaret. In sat sunt doua scoale : una de baetl ~i alta de fete, frecuentate de 28 elevi sl IS eleve. Cu ambele, statuI si com. eheltuese anual 6016 lei. Loealul scoalef este in bune conditiunl,

Baneasa, sat, in judo Roman, pl.

Fundul, com. Giurgeni, spre N. de satul Giurgeni si la 3 kil. 500 m. de el. Are 9 capl de familie, 8 contribuabill, 88 locuitorJ, din carl I stie carte. In sat sunt IO case. Locuitorif au 24 capete vite marl, Satul se mal numeste !;li Slobozla-Sacalenl.

Baneasa, cdtuu, pendinte de eomuna Mihailesti, pI. Cilnistea, judo Vlasca,

Baneasa, stafie de drum de fier, judetul Vlasca, pI. Marginea, eomuna Baneasa, pe Iinia Bucurestl-Giurglu, pusa in circulatle la I N oembrie 1869. Se afla intre statiile Coman a (18, I kil.) ~i Fratesti (12.4 kil.). Inaltlmea d' asupra nivelulul rnarif

e de 84,18 m. Venitul acestef statil, pe anul 1896, a fost de 21677 lei, 25 bani.

Baneasa, balta, in judo Vlasca, ee tine de eomuna eu acelasl nume. E situata pe proprletatile statu lui ~i a d-luf Angelo, ambelc cu acelasl nume; sl in josui Giurgiului. Provine din varsatura Dunarii. Din ea se scot cantitatf marl de peste si racl.

Baneasa, deal, corespondentul vaief cu acelasf nurne, din judo Covurluiu.

Baneasa, filltln/i, com. Tina, pl.

Mijlocul, judo Vilcea.

Baneasa, lac, format de riul Colentina, pe lingA satul eu acelasf nume, in judo Ilfov.

Baneasa, mOyie nelocuita, in pI.

Ialomita-Balta, judo Ialomlta, comuna Poiana; cu suprafata de 1500 heet .• din cart I IO hect, padure, pentru care se plateste fonciera 300 leJ anual.

Baneasa, mosie, sltuata la S. de satul Condrachesti, pI. Berheciul, judo Tecuciu,

Baneasa, Pddurt" in pI. IalornitaBalta, judo Ialomlta, pe tarmul drept al riuluf Ialornlta, teritoriul comunei Polana.; are supra· fata de I IO heet.

Baneasa, piidllYt' particulara, pe mosia Baneasa, com. Baneasa, judo Ilfov, In intlndere de 200 hect. Portiunea de padure, din interlorul liniei ferate a forturilor, este supusa regimuluJ silvie.

Baneasa, piiduri', supusa regimuluJ silvic, comuna Gl1mbo· celul, piasa Podgoria, judetul Muscel, avind impreuna cu tru- I

purile Goleasca, Dinuleasa, CIlceasca, T omeasca, Ghorasoaia, Chiriceasca si Chlteasca, 0 intindere de 1350 heet. Padurea e compusa din: stejar, fag, carpen, jugastru, plop si frasln,

Baneasa, piidure, pc muntele cu acelasl nume, sup usa regimuluT silvie, eomuna Albesti, plaiul Dlmbovita, jud. Museel. E In intindere aproxlmativa de 450 heet., eu vegetatlunea . activa, Masivul e rar, avlnd ea esenta principala, fag sl putln molift.

Virsta ef variaza intre 40 ~i 100 anT.

Se invecineste la N. eu plio durea jupinesti, la S. eu statui, la E. eu padurea Cernatul, la V. cu muntcle Papaul,

Baneasa, petie de piidure, de 60 hect. pe proprietatea statului cu acelasf nume. E pendinte de oco-Iul Giurgiu, judo Vlasca.

Baneasa, vale, care incepe din teritoriul corn. Berestl, pl. Horincea, judo Covurluiu, sl se termina la satul Baneasa, com. omonima, de la care sl-a luat numele.

Baneasa-Herastrau, com. rur., pl. Dimbovlta, judo Ilfov, sltuata la N. de Bucuresti, pe ~armul sting al riuluT Colentina sl pe calea natlonala Bucuresti-Ploesti. la 5 kil. departe de Bucuresti-

Se compune din satele: BA· neasa, Damaroaia, Grefoacele, Floreasca, Herastraul ~i Pipera, cu 0 populatie de 2333 Ioeuitori, carf traesc In 565 case.

Suprafata totala a comunei e de 3363 he ct.

Proprietarif au 2580 hectare, din carl cultiva [560 heet., 470 rezervate pentru izlaz si 550 beet. padure ; iar locuitorif au 783 hect., pe carl Ie cultiva, fara sA alba locurf sterpe san de izlaz.

Digitized by Coogle

BANEASCA

Comuna are 246 contribuabllt, cu un budget de 14.399 leIla venituri ~i 11.716 lei la chelt.

Dintre locuitori, 219 sunt plu- I gart, 12 industriasf, 58 au diferite profesiunf, Ocupatla lor de capetenie e agricultura f;li cresterea vitelor.

Aratura se face cu 133 plugurl: 13 I cu bof si 2 cu caT. Locuitorii ail 2lO care sl carute : 149 cu bol sl 61 cu cai.

Comerciul se face de 17 circiumarJ.

In comuna sunt 958 vite mart, din carl: 186 car si epe, 2 armasart, 264 boI, 191 vacl, 40 I vitel, 13 taurl, 76 bivoli si 186 I bivolite ; si 1365 vite mid, din cari: 1254 01,2 capre sl log rlmatorf,

Improprietaritl sunt 140 loco si nelrnproprietarltl 166.

S'aa stabilit in comuna 22 strainf. Aceasta comuna este asezata intre Bucuresti si fort urT.

Baneasca, P;rilJ,izvore~te din dealul Carbunele si se varsa in I riul Argeselul, in raionul cornunef Boteni, pI. Argeselul, judo Museel.

Banesele, izvor, judo Dolj, pI.

Ocolul, com. Cosoveni-d-j.

Binesele, p;"ilJ, judo Dolj, piasa Ocolul, com. Malul-Mare; izvo- I reste in apropiere de com una Cosoveni-d..s. sl se varsa in bal- I ta Nicola (ved Nicola), pe teritoriul comunei Malul-Mare.

Bane!iti, com. YUY_, plaiul Prahova, judo Prahova, sltuata pe loc ses si pe dealurl, aproape I de riul Doftana.

Aceasta com. se marglneste la E. cu comuna Telega, la V. cu riurile Prahova sl Doftana, la N. cu com. Telega, iar la S. cu mosia Bobolia.

817

Terenul comunei estc accidentat de piscurile: Plscul-cuStina, MAgura sl de valea, numlta Valea-Rea,

Aceasta com. este udata de riul Doftana, pe care se afla un pod, ce apartlne jumatate acestel comune ~i jurnatate cat, Slobozia.

Com. a fost fondata de loc.

CAt. de resedinta este Urleta. Se compune din 2 catune : Urleta si Banesti. In anif 187 5 ~i 76 cuprindea sl catunele Bobolia si Slobozla, pendinte azf de com. Poiana. Pe teritoriul acestel comune se afla silistea Banesti. (Y. Banesti, slliste).

Sunt doua blsericf, una in cat. Uri eta sl alta in cat. Banestl, Cea din Urleta a fost fondata la 1843 -44; azi este rulnata. Cea din Banesti a fost zldita la 1865 -66. Sunt dol preoti si doi cintaretl. Fie-care are cite 17 pogoane, date dupa legea rurala din 1874. Cea din Urleta are hramul Sf. Voevozl, iar cea din Banesti, Adormirea Malcet Domnului.

In catunul Banestl se afia 0 scoala mlxta, cc functloneaza de la 18 59 si este Intretlnuta de stat si de comuna, Are un invatator, Localul de zid este in buna stare. A fost frecuentata de 94 baett si 4 fete. Stiu carte 30 in Urleta ~i 40 in Banestl,

Populatia comunei este de 1433 sufl., din care: in Urleta sunt 104 barbatt, 94 femef', 129 neinsuratl, 9 vaduvl si 113 fete; in cat, Banesti sunt 209 barbatt, 220 fernel, 295 neinsuratt, 14 vaduvi, 242 fete. Dupa legea rurala din 1864 sunt 218 im- I proprietaritl, Dupa legea din 1879, sunt 35 insuratef, precum , si I 18 cumparatorl af rnosief statu lui Banesti-Urleta.

In cat. Urleta sunt 150 case.

In B'inesf sunt 202 case. Uncle

case sunt de zid, altele de nuele si palanta. Toate ail grAdinA.

In comuna sunt: 543 bot, 199 vacJ, 115 vltel, 140 cal, 5 epe, 657 ol, 20 capre sl 23 porcl ; 40 stupl cu albine.

Suprafata intregulut teritoriu comunal este de I 122 hect., din care 669 hect. pamint arabi!, 354 hect. fineata ~i 99 hect. padun tufarls.

Mosla din com. se numeste Urleta-Banesti : apartlnea statului, care a dat-o in loturf mid locuitorilor. Se searnana griu, porumb !;li ovaz. Padurile au 99 hect., apartin locuitorilor si se compun din tufa, aluni, plop! !;li mesteacant, Se gl!.sesc 7 hect. vii, care apartin la II locuitorl,

Se afla in cornuna cite-va velnite, unde se fabrica rachln de prune. In cat. Urleta sunt 6 meseriast, iar in Banesti sunt lO.

In U rleta sunt doua circiurnf, iar in Banesti sunt trel, Comerclantf sunt clncl, totf circiumari. LocuitoriJ i~i transporta productele la Ploestl si prin comunele, in care se tin bilciurl. Transportul il fac cu carele, pe soseaua nationala si pe soselute, carl au in cornuna 0 lungime de 9 ki!ometri.

Contribuabllf sunt 376.

Baneet], sat, judo Argos, pI. Topologul ; face parte din com. rur. Urluesti-Babeni. (Y. a. n.).

Banest], sat, cu 410 loc., judetul Arges, pI. Oltulul ; face parte din com. rur. Stoicenl-Plcsoiu. (Y. a. n.).

Banestl, sat, in centrul comuncf Fintinelele, pl. Siretul, judo Botosani, pe sesul SirctuluJ. Arc 0 suprafata de 595 hect. sl 0 populatie de 127 familiT, san 405 suflete, In accst sat e 0 lunca de salcie ;;i plop la Siret; in

Digitized by Coogle

BXNF.~TT

sat e 0 rnoara de apa, la iazul Vadulct,

Are 1 biserica deservlta de I preot si 2 cintaretl, Numarul vitclor: I 18 vite cornute, 28 car marl sl mici, 160 of si 5 I porcf ; 95 stupi. In localitate sunt 9 rneseriasf sl 3 comerciantt ; 2 circiume.

Banesti, sat de resedinta, a cornunel Banesti, pI. Prahova, judo Prahova; cu 980 loc.; 202 case; I biserica !;ii I scoala ; 3 circiumI.

Banesti, sat, face parte din com.

Cracsti, judo Tecuclu. E situat in partea de V. a comunci, pe valea cu acelasl nurne, la 0 departare de resedinta comunei de 4 kil. sl 300 m,

Are 0 populatie de 96 capI de familie cu 253 sufiete,locuind in 92 case. Stiu carte 18 barbatf ()i 4 femel,

Aei este 0 scoala, care s'a in- ' filntat in anul 1892, intretinuta de comuna, Se frecuenta de 5 I copil, 49 baetl ~i 2 fete, din nurnarul de 65, in vlrsta de scoala.

Are 0 biserica cu hramul S-tH Voevozl, facuta de locultorf la anul 1872. Locuitorll spun, ca satul are 0 vechime de 300 ani.

Bane~ti, deal, comuna Banestl, plaiul Prahova, judo Prahova, pe care se cultiva 2 I,t hect. vie.

Banesti, mosir, pe teritoriul com.

Banestl, pI. Prahova, judo Prahova, cu 0 intlndere de 557 I /~ hect., fosta proprietatea statulul, iar acum data in loturf locuitortlor, Se seamana pe ea: porumb, ovaz ~i griu.

Banesti, mosie, in judo Nearntu, fara sat, cu partl sl razaseasca ; estc sltuata pc llnga mosia Costisa, in piasa Bistrita, 0 parte

318

apartinuse Banesel Smaranda Crupenski.

Banestl, siiiste, pe teritoriul comunel Banestl, plaiul Prahova, judo Prahova, numita ~i LuncaSillstea, situata pe malul Prahover, spre S. de confluenta el cu Doftana, Se spune, ca aci era, inainte de venirea Tatarilor, satul Banesti ; si se povesteste ca in ziua de Vinerea-Mare (Sf. Paraschiva), cind satenll jucau hora, de 0 data s'au pomenit eu un potop de Tatarr, care 'I-afl macelarit pe totl, afara de 4 familiI, care au scat ascunse in girli1, su b stufuri, 4 zile; iar dupa plecarea Tatarilor, acele 4 familii au fondat actualul sat Banesti.

Banetulul (Dealul- Bumba - rul-), colind, in com. Minzalestl, judo Buzan, cat. Sareni ; e acoperita de tufarls si fineata.

Banica, 11I0l/ila, in plasa C1mpuluI, com una Barbulestl, judo Ialomlta,

Bimica (Valceaua-lui-), vlilcea, com. Tetoiul, pl. Mijlocul, judo Vilcea,

Banicestl, trup de plit/ure, a statului, situat in comuna Cirstanesti, plaiul Horezul, jud. VIlcea; in intindere de 32 hectare, forrnind impreuna cu trupul Penca, padurea Cucesti.

Banicloaia, numire, data unel partl din mosia Bancesti, a mosnenilor din Lipia, judo Buzan.

Banoaia, uale, eomuna Folestid.-s., plaiul Horezul, judo Vilcea.

Bantest], sat, face parte din com. rur. Madularl, pl. Cerna-d.-j., judo Vilcea. Are 0 populatiune

de 586 locuitort, 306 barbatl si 280 femei. Populatia scolara e de 77 copil.

Banutestl, sat, judo Arges, pI.

Oltul; face parte din com. rur, Dragutestl-Sapunari.

Banuta, deal, situat la V. de eomuna Priseaea, pl. Oltul-d.j., judo Olt, eu directia de la K la S. si cu 0 lungime de 1500 metrl.

Banutul, deal, in com. Rosia, pI.

Jiul, judetul Gorj. Incepe de la N. comunei, din ditunul Rogojelul sl se terrnina in soseaua comunei, la locul numit ValeaRosiel, Pe acest deal se aA<1 plantatll de vlf sl prunI, peeoaste; iar creasta e acoper ita cu padure.

Barangl, sat, cu 82 sufiete, jud Arges, pI. Oltul; face parte din com. rur. Cremenari-Mosnenf

Baranul, cimpie, in comuna rur.

Dedovita, pl. Ocolul-d-s., judo Mehedinti.

Barariul, deal, in judo Falciu, pe care se afia vii. (V. Bunesti, comuna, pI. Crasna).

Barasca, isuor, in com. CislAul, judo Buzan. Ese din muntif GiIma si Seciul si se varsa in IazulBuzaulul, la Popa-Molse, In timp de ploae, e foarte violent ~i aduce marl pagube locuitorilor, inecind lunca Clslaulul,

Baratul, munte, in com. rur. Leresti, plaiul Dirnbovlta, judo Museel, situat la confluenta riulur Tlrgul eu riul Riusorul.

Baracea, piriiaf, pI. Trotu~ul, comuna Casinul, judo Bacau: lzvoreste din doua fintinJ de pe te-

Digitized by Coogle

ritoriul catunuluf Casinul sl se varsa de partea sling-A a ptriu- I luf Casinul.

Ba£'acea,pirbi, uda com. Posesti, pl. Teleajenul, jud. Prahova; se varsa in pirlul Zeletinul ~I IInpreuna cu acesta, in rlul Bisca.

Baracea, pirM, lzvoreste din padurea Draganestl-Tigania, din pl. TirguluT, judo Teleorrnan, sl se varsa in riul Vedea, in dreptul comuneT Peretul. Are pietris foartc abundent (prund) si serveste ca hotar al maT multor mosil,

Baracelul, mo'uilti, in judo Braila, la S. movilei Baracul.

Baraganul, elmp intins, in mijlocul judo Ialomita ; face parte din plaslle Borcea si IalomltaBalta si este cimpul eel mal mare sl mar productiv al RominieI. Poarta numirea de Baraganul, din riul Ialornlta spre S. p:lna in Valea-Rusulul, Valea-Vlsinel !?i Coasta-de-S. ; lar de la E., din canalul Borcea, spre V. pana in Valea-Culcatilor si valea DorMarunt, avind 0 suprafata (aproximativ) de 250.500 hect.

Baraganul este un clrnp inclinat de la N. spre S. - E. si formeaza 0 continuare a cimpiilor din judo IIfov si pI. CimpuluT. E intrerupta la N. de riul Ialomlta, la E. de Borcea sl la S. de Coasta - de - S. Inaltimea de la nivelul Marlf-Negre este in partea de N., in dreptul satuluT Slobozia, 62 m. 60; in mijloc, la gara Ciulnlta, 54 m. 85; la gara Silistea, 51 m. 25.

Acest cimp a fost mult timp un pustiu, presarat de movile sl acoperit de plante anuale, a caror inaltime servean de ascunzatoare fiarelor salbatece, si pe suprafata caruia se lntretaiau

..

819

drumurT, cart ducean de la satele de pe Borcea, la cele de pe riul Ialomita ; iar din dlstanta I in dlstanta se aflau loculnte izolate, carl serveau calatorilor ca locurI de adapost. In unele timpuri ale anulul, BiirAganul era cutreerat de vlnatorl de dropil, carT mergeau in carute acoperite cu coviltire, ce serveau de ascunzatoare, singurul mijloc spre a se apropia de acele pasarI.

MaT tirzirl, acest cimp a inceput a servi pentru pasunatul I vitelor, formindu-se pentru acest I scop, din loc in loc, tirle sl ast- I fel pustiul a inceput a fi locuit. Imprejurul acelor tirle a inceput a se sernana cereale in mica cantitate, a carer frumoasa I reuslta a atras plugart din satele de pe linga Borcea, riul Ialornita, din alte judete si chiar I din Transilvania. Acestl plugarI, facind bordeie si case mid de nuele lipite sl acoperite cu pae, au format catune, purtind numirea de tirle; iar dinsif au luat numirea de tirlasl, numire care ' se da !?i asta-zf plugarilor, earl cultiva acest cimp. Acum, pe I Baraganul, se afla 0 multime de tlrle, carl prezinta aspectul unor sate si plugarii locuiesc pe aiel vara !?i adesea si iarna, aproape parasind locuintele ce Ie a· veau prin sate.

Patura de parnint pentru cultura a Baraganulul, este fermata de un strat negru argilo-nisipos, amestecat cu substante organiceo In partea de E. predornina nisipul. A treeut prin doua faze distincte, adica, mar intiiU neexploatarea pe un timp ce nu I se poate preciza ~i apof pasunatul, carT sunt conditlunile cele maT avantagioase, pentru ca un pamint agricol sa fie cit de produetiv.

Statui poseda pe Baragan 21

BARAGANCL

mosil, carl aduc un venit, ce din an in an se mareste, Aceste proprletatt sunt: Petroiul, Calarasi, Stelnica - Pirtani, Blagodeasca, Buclumeni-Fratllestl, Bobul sau Cornoaica, Cararenl sall Hagieui, Fundul-Crasanl, jegAlia san Deleanca, Buesti, Fetestl, Plerslca-Borduselul, Dichi-' seni, Trimseanl cu trupurile, Berlesti-Popestl, Ceacul, Gaita, calarasl- V echl, Suditi si Pisculeasca. Eforia spltalelor civile poseda a mosii: Calarasl-Lichirestj, Dudesti, Popeni ~i Stolnica.

Pe cirnpul Baraganulut, statui a plantat, dupa toate cerintele stiintel, pe mosla Trlmseanl, 250 hect, padure de salciml ; asemenea plantatle, pe 0 intindere de 500 hect., s'a facut pe teritoriul com. jegalia si in curind se vor mal planta 1000 hect. pe teritoriul com. Hagieni. Celt: doua padurl d'intiiu sunt in dezvoltare, ceea ce dovedeste cA terenul si c1ima Barll.ganulul este favorablla salcimuluI. In curind se va face incercare de a se impaduri acest cimp sl eu stejar.

Ape curgatoare si lacurf lipsese cu desavlrsire pe B:l.r11- gan ; chiar apa de baut nu se poate procura in unele partr ; iar intr'altele se seoate eu burduful tras de vite de la 0 adincime de 25-30 metri; ceea ce a facut ca sa se prevada acum citl-va anT in budgetul statuluI, suma de 100.000 leI, spre a se face studii pentru construirea de puturl arteziene.

Pentru ca Baraganul sa fie locuit intr'un mod stabil, este neaparata trebuinta de un sistern de canale de irigatlune i;li prin aceasta, pe pustiul de alta data, vor inflori sate ~i orase marl sl bogate.

Baraganul este strabatut de tref cal ferate : Bucuresti-Fetestl cu statlile Dllga - Mare, Ghlm-

Digitized by Coogle

BARAGANUL

pati, Ciulnita, Marculesti sl Elena; Calarasl-Slobozia, cu statiile Sili!?tea!?i Clulnita si calea ferata Fetesti - Faurei, avind pe Baragan statia Hagieni.

Afara de calea judeteana Calarasi-Slobozia, cu sosea neimpletrlta, cele-l'alte car de pe Baragan sunt drumurI primitive.

Istoria spune, ca Baraganul

a fost adesea loc de refugiu sl lupta al popoarelor, carl au trecut sau au ocupat tara pentru un timp oare-care ; asa, In I anul 335 inainte de era crestina, Alexandru-cel-Mare , regele MacedonieT, trecind intr'o noapte Dunarea, pe la Silistra, a surprins pe Getr, carr s'au lnchls rnaf intiiu intr'o cetate de lemn, ce era construita de ef, la departare de trei sferturT de ceas de Dunare ; dar, neputind rezista, luara fuga pe caT, cu femel, cu copir ei tot ce aveau si se napustlra pe cimpul BaraganuluI.

La 597 dupa Christos, Petru, fratele luT Priscu, general Bizantin, trecu Dunarea pe la Transmarisca (Turtucaia); ucide in lupta pe Pirogost, voevodul Slavilor, inainteaza in contra acestora, cari populau in mare desime locurile din partea de jos a rluluI Ialomita, insa, ratacind trel zile pe cimpul Baragauulut, a fost silit a se retrage.

La 1398, sultanul Baiazet, supranumit si Fulgerul, intrind in tara, trecind Dunarea pe la Silistra, prada sl ucide tot ce intilneste in cale ; iar Mircea-cel- I Mare,' cu 3000 Romini, se intareste in padurile dese, ce tarmuiau cimpul Baraganulut, unde armata turca i~i facea miscarile, si dupa mal multe hartuelt, la Rovine, batu pe Turci sl II sili a se retrage peste Dunare,

Prin multe judete ale tariI, poporul romin, da numire de

320

BARA~TI

_. -----~-- ---~ --~- -- ~- ~ --

baragan, orf-caruf loc sail cimp mai in tins si pastreaza in Iimba mai multe zicatort, ca : eStriga ca pe Baragan ; merge ca pe Baragan; pare ca se afla pe Baragan», etc.

Baraganul, numire, pe care a purtat-o satul Mihalu-Viteazul, judetul Ialomita, sl care se mai pastreaza de populatiune.

Baraganul, deal, la N. comunei Dobriceni, plasa 'Ocolul, judo Vilcea.

Baraganul, luncd, pe teritoriul comunei Leicestl, plaiul Nucsoara, jud. Muscel.

Baraganul, mosie nelocuita, a statulul, in piasa Borcea, judo Ialornita, fosta pendinte de manastirea Cernica. Are suprafata de 900 hect., din carr 20 heet. padure, !?i este arendata pe periodul 1888-1893, cu suma de 15000 leI anual.

Baraganul, poianti, com. Racovita, pIasa Riul-Doamnel, judo Muscel.

Baraganul, pisc, Ia V. de com.

Clomagesti, pI. Oltul-d.-s .• judo Olt. Serveste parte pentru cultura, parte pentru pasunarea vitelor.

Baraganul, vale, com. Racovlta, pI. Riul-Doamnel, judo Muscel.

Baraganul, vale, izvoreste din culmea Scarisoara, com. Folestid.-j., plaiull-IorezuI, judo Vilcea, sl se varsa in rlul Bistrita, tot in raionul comuneT.

BaraganuluI (Valea-), vale, in pIasa Borcea, judetul Ialomlta. Se intinde de linga satul FaureI, comuna Ulmul, spre N.-E. I

sl tine pana la satul ValeaMare.

Baraganoiu, loc izolat, com. Purcareni, plasa Riul-Doamnei, judo Muscel.

Baranesti, sat, face parte din comuna rurala Rijletul-Vlerosul, plasa Vedea-d.-s., judetul Olt. Are 0 populatiune de 128 loco

Baranestl, 11zofie nelocuita , in judo Roman, plasa Fundul, comuna Balusesti.

Baranestilor (Piscul-), pisc, comuna Rijletul- Vierosul, pIasa Ve dea-d.ss., judo Olt.

Baranoaia, deal, judetul Bacau, piasa Tazlaul-d-s., din comuna Basasti.

Baratul, vtilcea, in piasa Teleorman, judetul Teleorman, incepe din pad urea Cornetul aproape de comuna Ciolanestidin-Deal isi se pferde in valea Tinoasa, in dreptul comunel Gilragaul,

Barascul, cismea, judetul Dolj, pIasa JiuI-d.-s., com una Bralostita,

Bara~ti, sat, face parte din comuna rurala Barasti - de - Vede, pIasa Vedea-d.-s., judetul Olt. Aci e resedlnta comuneT. Cade in centrul comunel si are 0 populatiune de 80 locuitorl. Este situat llnga riul Vedita,

Bara~ti, sat, face parte din com. rur. Maldarul, plasa Vedea-d.-j., judo Olt. Are 0 populatlunc de 40 familiI. Aci e 0 bisericl1 in ruina, Anu! fondari!!?i ctitorii nu i-se cunosc, pentru cil inscrlptia de d'asupra usel s'a sters,

Digitized by Coogle

Barihiti, sat, in judetul R.- Sarat, I piasa Rimnicul-d.-s., catunul comunel Sgirclti, asezat in partea de miaza-zi a comunel ; este sat format de curind ; are 0 intlndere cam de 910 hectare.

Barafiti, sat, pe mosla spitalului Stamate, din Falticeni, ~i a lui Const. Mirza, din com. Ciumulesti, plasa Moldova, judetul Suceava. E asezat pe sesul sting al MoldoveT. Partea de N. poarta numele de Barasti-Mlrza, iar cea de Sud Barasti-Ganea. N umara 101 case, populate cu 1 I i capf de familie, san 441 suflete, din carf 220 barbatl \ii 221 fernel ; din acestia sunt 13 izraelitl. Are 121 contribuabilT. In acest sat sunt 2 circiumi sl 4 morlste, pe apa Somuzulut-Bael, Vatra satuluI ocupa suprafata de 3 falcf i !;'i 35 prajinl. Asezarile locuitorilor sunt bunicele. Mai inainte de Mirzesti, a fost proprietar al I mosier, Nicolae Beldiceanu, care o curnparase de la Constantin Ganea.

Ambele mosil au intinderea de 360 falcl, din cari 260 fald loc de cultura, 4 f;i1cI padure, , 30 falcl finat si 60 falcl loc neproductiv, Improprietaritl, dupa legea din 1864, sunt 9 fruntasl, 10 palmasl !?i 22 codasl, stapinind 64 falcl !?i 35 prajlnl,

Biserica si scoala din Ciumulesti - Ganea serveste si acestui sat. Drumurile principale sunt: la Falticenl 16 kil. \ii la Dragu!;>eni 1 I kil.

La 1803: «Barasci, a lui Ionita Iarnandi, avea 100 liuzI platind bir 13441eh, (e Uricarul», de T. Codrescu VII, p. 250).

In «Statistica mosiilor din Moldova», a luf E. c., publlcata in «Buciumui Romin», 1875-7i, citim : cCalna, Costesti sl Beresti, toate intr'un hotar, la tinutul Sucevei j mosle cu pilr~i

all 1

si razaseasca. in care mosie an parte si dolor comisul Costache Ganea, Fratii Mortunestl, d-lor Constantin Hirlescu, Iconomul Eftimie Stamate ~i altif ; pe linga mosiile : Camirzanl, Ciomulestl sl altele, fara sat», (<< Buc. Rom.», An. II, p. 94).

Tot in «Buctumul Romln», anul I, p. 237, in aceeasl statistica, mal citim : «Beresti, Calna sl Costesti, toate intr'un hotar, la tinutul Sucevei, mosie cu partl si razeseasca, pentru care mosie la 1841, d-lul comisul Costache Ganea se judeca la divan, pentru de a se trage linii pe harta despartitoare de partile d - lor - sale fratlf Mortunesti si Constantin Hirlescu. cu partlle ce an acolo. Arc parte ~i Sf. Sa Iconumul Iftimi Stamate ~i alti mai multl razes! si partasi In ea ; pe linga rnosiile Boroaia, I Hogdanesti si altele, fara sat»,

Barafiti, cntun, al cornunef Cislaul, judetul Buzau ; 460 locultori si 106 case.

Bara~ti, par/urI' a statuluJ, in comuna Cislaul, judo Buzan, ca de 1000 hect.; face parte din rnarele corp Cislaul cu trupurile.

Barasti-de-Cepturl, COJlllma rurald, piasa Vedea- d.-s., judetul Olt, situata si foarte raspindita pe dealurile si valle riurilor Vedita, Ceptura!;>i Eiul, cam la 40 kil. departure de capitala judetulul sl la 4 kil. de a plasil,

Se compune din 6 catune :

Lazaresti, Prodani, Maruntel.Virsesti, Boroestl sl Veteni, cu 0 . populatiune de 850 locuitorl, in I care intra sl 3 familii de Tigani; 280 capi de familie; 200 contribuabili, locuind in 245 case.

Locuitorii se ocupa numaf cu agricultura. Produsul muncef il desfac in orasul Pltesti. EI au

HARA~TI-DE-VEDE

350 bol, 160 vacl, 20 cal sl epe, 1700 oi si 175 porci.

Locuitoril sunt mosnenl, Comuna se intinde pe 0 suprafata de 900 hect.

In raionul cornunei sunt 3 bisericl : la Lazarestl, Veteni sl Boroestl, deservite de 3 preotl, pMti~i de locuitorT sl comuna.

Terenul cultivabil produce cam 3000 chile porumb, 4000 chile griu, 800 ovaz ~i prea putin orz. Pamintul nu e prielnic la toata cultura.

Sunt in cornuna 470 pomf roditori.

Comerciul se face de 2 circiumari.

Veniturile comuneT se ridica la 1969 leI anual sl cheltuelile la aceeasf suma,

Se margineste cu cornuna Barii:;;ti-de-Vedc la Est, Spineni la Vest, Mereni la Nord l;'i Vlaici la Sud. Terenul sau e delos si ripos. Se leaga spre Nord cu cornuna Mereni, prin 0 sosea comunala sl spre Sud cu Vlaici.

Bara~ti-de-Vede, com. 1'111"., pI.

Vedea-d.vs., judetul Olt, sltuata d'alungul riulul Vedlta, la 56 kil. departe de capitala judetului ~i la 8 kil. de a plaslt,

Se compune din 8 catune :

Motoesti, Mogosesti, Blegi, Barasti, Chirci, Pavaloiul, Cirstesti sl Plesesti ; cu 0 populatie de 2420 Iocultorl, 1008 barbatf si 1412 fernel ; 450 capl de familie; 318 contribuabilt, locuind in 450 case.

Resedlnta comunei e in cat.

Barasti,

Dupa cum se spune, aceasta cornuna pare a fi lnfilntata, cam pe la anul 1800.

Afarii de agricultura, 40 10- cuitorT, se mai ocupa cu cojocarla si cizmaria. Produsul muneei il desfac la Pltestl,

Tot] loeuitoriI sunt mosnenl,

41

Digitized by Coogle

lL\'RA!?TI-DOMIRE!?TI

~ - -- ---

Ei au: 80 cal, 480 bol, 100 yael, I 80 capre, 600 ol, 400 porct sl 60 iepe.

Comuna, cu izlaz cu tot, are 1500 hect.

In raionul cornunel sunt 3 biserlcl : la Motoesti, Blcgi si Plesesti, deservite de 3 preotl, platitl din fondurile comunel,

Scoala functioneaza, regulat, de la 1879. Localul s'a cladit la anul 1 847 sl este proprietatea comunel, Se frecuenta de 14 copil, 13 baetl sl I fata, din numarul de 200 copit, 146 baet! sl 54 fete, In virsta de scoala. $tiu carte 600 barbatl, Cu intretinerea scoalel, statul cheltueste anual 1080 leT.

In termen mijloclu, se fabrlca anual pan a la 480 hectol. tuica; iar viile dau pana la 32 hectolitri Yin. Inul si c1nepa se cul- I tlva, mal putln insa.

Terenul cultivat produce In termen mijloclu 6000 chile porumb, 5500 chile griu, 3000 chile orz si 200 chile rneiu. Pamintul e favorabil tutu lor cerealelor.

Dintre pornl roditorl, se gilsese aci: 2000 merl, 780 peri, 6500 duzT, 14740 ciresi, 1000 nucT. Livczile dati 300 care de I fin.

Comerciul se face de 3 circiumarT.

Veniturile cornunel, dupa ultimul budget, se urea Ia 1476 lel si cheltuelile la 1366 ler,

o sosea comunala 0 pune in comunicatie la N_ cu com. Vata si Ia S. cu C0m. Vlaici,

E brazdata de dealul Gruiul, ce face Iimita intre aceasta cornuna si com. Barasti-cle-Ceptun, ell care se invecineste la V. si de dealul Culnestilor, care este sltuat intre cat. Barastl si Motoesti. Dlrectia lor e de la N. la S. sl pc ele se cultiva diferitc cereale,

E udata de apele: Vedlta, Za-

322

gasul, Marghla sl Runcul sl de vaile : Ulmul-Mare, Ulmul-Mlc, Strimba-Mare ~i Strimba-Mlca,

Riul Vedlta face in dreptul scoalef, 0 mare ocolltura spre E. I si apol revine iaras] la cursul de mal inainte.

Se rnargineste la N. cu com.

Vata, la S. cu com. Vlaici, la K cu jud, Arges sl la V. cu com. Barasti-de-Cepturf,

Bara~ti-Domire~ti, piidllre Insemnata, In jud. Rc-Sarat, pl, Rlmnicul-d.-s., com. Sglrci~i. A dat numele sAil si satulul, ce se formeaza acuma. Face parte din circumscrlptla VII silvlca, ocolui Babeni, Are 0 intindere de 191 hect., din carT, 16 proprietatea statuluf si 175 apartin particularilor. Esentele principale sunt: stejarul si ulmul.

Bara!iti-Ganea, v. Barastl, judo Suceava.

Bara!iti-Mirza, V. Barasti, judo Suceava.

Bara~ti-Popii, sat, pc mosla eu acelast nume, din com. Boroaia, pl. Moldova-d.j., jud. Suceava. Asezat pe sesul dintre piriul Risca ~i Moldova; nurnara 66 case, populate cu 71 capl de fam., sau 295 sufl., din carl 135 barbatf si 160 femel, Din acestia sunt 7 izraelitl. Are 60 contrib. Vatra satulul ocupa suprafata de 5 fAlcT si 621/i prajlnf, A$ezarile locuitorilor sunt de mijloc,

Mosia c proprietatea spitaluluf Starnate, din Falticenl, cumparata fiind de decedatul proprietar Iconomul Iftimie Stamate, de la manastirea Risca, E in lntindere de 190 faler, din carr 140 cultivabile ~j 50 filler prundis nefolositor.

Improprlet.irltf la 1864 sunt 3 I palmast, stapinind 77 fiUci $i

llARBALESI

40 prajin] si la 1879 s'au improprletarlt inca 8 InsuriiteT cu 24 faleY.

Are 0 biserica, zldlta de Iconomul Iftimie Stamate, deservlta de un preot si 2 cintarett. Scoala din Boroala-Riscat serva !;li acestuI sat.

Intre 1841-1843: «Biirii~ti, la tlnutul SuceveT, ocolul Moldovei, mosie a Sf. Sale Iconorn. Iftimie Stamate. Are sat cu 0 biserica, un preot, 2 dascalt, un privilegiat, 3 nevolnicT, 12 vadane, 7 slujbasf volnicT, un vataf 4 Jidovl ; pe linga mosllle Boroaia, Giulcstl, Ortesti ~i altele, cu un nurnar de 40 locuitort». $i iarasl: «B<1rnsti, Ia tinutul Suceava, 0- colul Moldovei, mosie a Sf MAnastirt Risca, Inchinata Sf. Mitropolil, starea I-a, pe ltnga mosla Boroaia si altele, tarii sat». (<<Buciumul Romin», An. 1,1875, pag. 225 $i 334).

Barbacariu, balM, pe teritoriul com. Paltinisul, pI. Prutul-d.j., judo Dorohoiu ; este fermata din varsarea Prutului.

Barbatul, deal, situat la E. de com. Pirlita, 111 judo Braila, in apropiere sl in drumul spre Stancuta.

Barbatulu! (Valea-), uale, in com. Plescolul, judo BuzM; incepe de la rnuntele Moara-de- Vint sl da in valea Hotarasca.

Barbacuti, de!t-~-(1r, pe teritoriul satuluf Mitocul, din com. ~ipotele, pl. Bahlulul, judo Iasi.

Barbalaul, oaie, la S. de satuJ Belcluneasa, com. Craesti, pIasa Stanisesti, judo Tecuciii.

Barbaleni, sat, cu 20 fam. ~i 100 sufiete, judo Arges, pl. 01- tul, pendlnte de com. rur, tau-

I Digitized by Coogle

HARBALOTE~Tt

3211

----- -------- -----------------

nele-d.-s. Are 0 biserica eu bramul Adormirea, cu un preot sl un cintaret.

BarbaIote~ti, sat, cu 200 loc., judo sl pI. Arges ; face parte din com. rur. Cerbureni-Iasl. Are 0 biserica cu hramul Inaltarea, avind un preot sl un cintaret.

Barbarigeni, sat j face parte din com. rur. Cermegesti, pl. Cerna- I d.-s., judo Vilcea. Are 0 popu· latie de 240 locuitori, 100 barbatt !;'i 140 femel,

Copii in virsta de scoala sunt 40, 18 baet! sl 22 fete, din carl I urrneaza numai 3. E la dlstanta de 600 metri de Chirlcestl, resedinta comunei.

Aci e 0 bis. Anul fondarcl

~i ctitoril, nu se cunosc.

Barbateasca, sat, judo Arges, pl.

Oltul, pendinte de com. rur. Bar- I batestl, 01. a. n.).

Barbatescu, sat, in piasa Cimpului, judo Ialomita, pendinte de I com. Axintele. Este situat pc lunca si sub coasta riuluf Ialomita, la un kilo de riul Ialornita.

Nurnirea vechie a acestuf sat era Maraclneanca, luata dupa I numele unuf fost proprietar al mosiel.

Populatia este de 60 fam. de RominI, 3 fam, de Greet ~i una de Unguri.

Biserica ~i scoala din Axintele servcsc si locuitorilor din Barbatescu.

Barbatescu, 01. Coasta-Barbatestilor, judo Suceava).

Barbatest], com. rur., judo Arge!;" pl. Oltuluf, la 34 kil. de resedlnta subprefccturiI, com. rur. Tigveni si la 3 kil. de Pitesti. Se compune din satele Barbatesti, Barbateasca, Brinzesti,

Catusea, Ciocesti, Linia-Tiganl, Plculesti sl Redestl, avind peste tot 125 contrib., din 654 loc., in care intra 44 fam. de TiganJ. Are: 0 blserlca veche facuta de locultorl ; 0 scoala prirnara rurala ; 0 clrciuma, Budgetul comuneI, pe anul 1882-83, a fost de 931 let, 38 banI la veniturJ si de 869 lei la chelt.; iar pe anul 1887-88 a fost de 2245 lei la veniturt ~i de 2007 lei la chelt, Nurnarul vitelor era in anul 1887 de 315 capete vite mari: 300 boi si vaci, 15 cai sl de 415 vite marunte : 200 oi, 15 capre si 200 rimatorr, Aceasta I cornuna se mal nurneste si Barbatesti-Cotmenel.

I Barbatesti, com. rur., in partea de Sud a comuner Piriul-Boia, pl. Gilortul, judo Gorj, spre S.V. ;;i la 0 dlstanta de 37 kil. . de orasul T.·Jiul. Se compune din catunelc : Barbatestl, Socul

!;'i Curteana. E situata pe Dealul-Barbatestilor ;;i malul drept al Gilortului. Are 0 suprafata cam de 1560 hect., din carl 128 heet. arabile, 20 hect. vie, 30 hect. livezf de pruni, restul pa-

dure, finete sl tufaris, proprietate a d-luf maior Gr. Callnescu. Produce anual cam: 1230 hcc-

tolitri porumb, 50 hectolitri griu, 2000 decalitri Yin sl 6000 deca- I litri tulca,

Are 0 populatie de 467 fa- I miliT, cu 2190 suflete, din carf I 337 contrlbuabilt, Locuitorii poseda 50 plugurJ, I 17 care cu bol,

, caruta eu cai, 576 vite marl eornute, 742 oi,34' capre, 574 rimatorf si 60 caT. Venitul comunel este de 1568 lei, 34 bani, iar cheltuelile sunt de '577 lei, 89 bani,

Riul Gilortul trece prin mijlocul hotaruluI. Aci este podul de fier a! caief ferate T.-Jiul. Filiasi. Comuna este traversata I

de soseaua judeteaua T.-JiulFiliasl cc vine de la N. legind-o cu comuna Pirlul-Boia. La E. se leaga prin calea veclnala cu Viersanl, traversind linia ferata llnga gara Barbatestl ; la V. cu Ticlenl printr'un drum de care, peste deal. In marginea de E. a satului este statia Barbatestl a caler ferate T.-Jiul-Filia~i.

Com una are 2 clsrnele de zid, 22 puturt cu cumpana ~i 8 lzvoare acoperite ; 41 stu pl.

Are 3 biserieT, una zidita la 1849, alta in 1866, iar cea de a treia in 1882; toate facute de locuitort ~i deservite de, prcot si 2 cintaretr,

Barbatestl, COin. rur., pl. Horezul, judo Vilcea. N'are nicl un catun alipit. Dupa cum spun batrlni], numirea de Barbatestl i s'a dat dupa numele stramosulu! lor Barbateanul, care s'a stabilit eel d'Intin aci.

Este situata pe riul Otasaul, intre dealurile Dobriccni sl Costesti, la 27 kit. departe de resedinta judetulul si la 20 kil. de a sub-prefecturei.

Are 0 populatiune de 1597 locuitorf (797 barbatf si 800 feme!'), In care intra sl 6 familie de TiganI; 47 ( capT de familie, cu 360 contribuabili si 376 case.

In cornuna sunt 6 bisericf (irnpreuna si cu Schltul-Patrunsa): Blserica Ernaticul, cu hraIUU! Buna-Vestire, care este parohiala, fondata la anul 1780, de: Iosif Eromonahul, popa N. Gorovoiu, Sam oil Eromonahul, etc.; blserica Mierlestl, facuta, in anul J 776, de kir Macarie Eromonahul si altil ; biserica Vataseasca, fondata de Stefan Vataful, la anul 1679, eu hrarnul Sf. Nicolae, in zile1e lui Stefan V oevod Cantacuzino. Despre cele-I'alte nu se cunoaste nieT anul fondarlt, nicf ctitorii.

Digitized by Coogle

H24

n;\RBATE;>TILOR (CVLMEA-)

Pe Hngli agricultura, locuitoril se mar ocupa: 4 cu timplarla, 6 cu rotaria, 2 cu dulgheria, 2 cu cojocarla (li 6 cu 0- larla. El desfac produsele muncef lor, la: Craiova, Caracal, Slatina sl in judo TeIeorman.

In cornuna sunt: 64 bOI, 3<)0 vaci, 240 cal, 2060 01, 350 capre, 400 porcl ; in total 3504.

In raionul comunef sunt 12 morT.

Locuitorll totf sunt mosnenl.

De aceasta comuna apartin mun- I tiT Piatra sl Albul (Huila).

Pe teritoriul comunei se gaseste un feI de piatra, numita trand, (li un alt fel, din care se fabrica var.

Scoala exista in comuna, de la anul 1845. Actualullocal s'a I cladlt in 1889. Cladirea e buna ;

e proprietatea cornu nel. Este f~ecuentata de 13 baetl, din nurnarul de 160 copil, 79 b;'ie\i ~i 8 I fete, in virsta de scoala. $tiu carte 178 barbatl !;ii 8 fernel, Cu intretinerea scoalei, statui cheltueste anual 15 ( 2 lel, iar comuna 70 lei.

Clnd anii sunt productivl, se fabrica pana la 3000 deealitri tuica.

Toata comuna are 750 hect. pamint.

Dintre cereale, se cultlva aci, numal porumbul.

o sosea cornunala leaga aceasta com. eu Dobriceni, spre E. si Bode~ti, spre S.

Veniturile si cheltuelile comunel se urea la (730 lei.

Comuna este udata de riul Otasaul sl de urrnatoarele val :

Dingati, Patrunsa, V ataseasca, Bradul, Ponorul, Negocsti ~i Gaina.

Barbatesti saii BarbatestiCotmenei, sat, judetul Arges, piasa Oltului; face parte din cornuna rur. cu acelasl nume.

Are 150 loe. sl 0 blserlca. cu hramul Cuvloasa-Paraschlva, eu un preot si un cintaret. In accst sat este resedinta primarlet. Este sl 0 scoala primara rurala,

Barbatesti, sal, in partea despre apus a com. Balceni, pl. Bahluiul, jud. Iasi, situat pe coasta dealuluT eu asernenea numire, pe linga care treee plrlul Bah- I luetul, Are 0 populatie de 25 familil, eu (I I locuitori.

Acest sat este intrupat III mosia Cueuteni.

Nurnarul vitelor este de 26<) capete, din carf : 74 vite mart cornute, 5 cal, J 65 ol ~i 25 rimatorl.

Barbatesti, cdtun, in judo Gorj, resedinta comunei, situat pe rnalui drept al Gilortului si sub dealul eu acelast numc.Are 0 suprafata cam de 700 heet., din care 51 hect. cultura, 6 vie, 15 livezi de prunl ; restul padure, finete sl tufaris, Pamintul, pe vale, e ferti! sl produce anual cam 500 hect. porumb, 10 hect. grill, 600 decal. yin, 300 decal. : tuica.

Are 0 populatle de 171 farnilil, eu 660 suflete, din carl

I 17 contribuabill. Locuitorlf po- I sed a 18 plugur], 60 care cu bol,

1 caruta, 216 vite mart cornute, 267 01, 1 17 capre, 229 rirnatorf si 16 cal.

Riul Gilortul uda acest catun de la N. la S.

Catunul e traversat de soseaua judeteana T.-Jiul-Craiova, ee-l leaga la N. eu Socul, iar la S. cu Pietresti-d-j., la E. eu com. Viersani, prin cale vecinala.

Catunul are 12 puturf cu cumpana si 2 cisrnele de zid.

Are 1 biserlca, facuta la anul 1866, de locuitorr ; deservita de 1 preot ~i 2 cintarctl.

Barbatest], slal;e de dr. d. f., judo Gorj, pl. Gilort, cat. Barbatesti, pe linia Flllasl-TirgulJiulul, pusa in circulatie la 16 Ianuarie 1888. Se aflii intre statiile Bibesti, 10,4 kil. si Carbunestl, 9.6 kil. Inaltlmea d'asupra niveluluf marif de 17 4,32m. Venitul acestel statil, pe anul 1896, a fost de 20.955 leT.

Barbatestl, deal, in comuna eu acelasl nume, judo Gorj. Are directiunea N.-S., fiind 0 prelungire a dealuluT Socul. Se termina la S., linga com. Saulesti, in Valea-Gilortulul.

Barbatesti, (it'al, in judo Iasl, pe coasta caruia e situat satul eu asernenea numirc, din com. Baiceni, pl. Bahluiul.

Barbatestt, deal, in raionul eomuneT cu acelasf nume, pI. Horezul, judo Vilcea, pe care se cultlva 50 ariT vie.

Barbatesti, loc isoiat, in comuna Bodesti, plaiul Horezul, judetul Vilcea,

Barbatesti, mosie nelocuita, in judo Roman, pl. Fundul, com. Giurgeni.

Barbatesti - Cotmenei, sat, in judo Arges, (V. satul Barbatesti).

Barbatestilor (Culmea-), CIt/tnt de munte, in judo Vilcea; porneste din cuI mea Vinturarita. Aceasta culme desparte muntele Vlnturarita de Piciorul-Mo· trulul, separind rlul Otasaul de Govora (Birsescuj si se termina in apropiere de Olt.

La S. de com. Barbate~ti, aceasta eulme intra in regiunea dealurilor si poarta numele de Dealul-Birsestilor, B1r1ogul, Curaturile si altele.

Digitized by Coogle

Barbeati, cdtu«, al com. Stirbeiul, pl. Oltetul-Oitul-d.ss., judo Romanati, situat pe stinga Olte- ' tulul, Are 300 locuitorl, totl Romini, cu 80 de familil. Are 0 biserlca, S-tii VoevozJ (I 850), cu I un preot !;>i 2 cintarett,

Barbe~ti, in jud. Roman, numire, ce se da maT de mult satltlul, Branlstenl-d-j., pe rnosla, care era a cronicarulul Miron Costin.

Barbe~ti, in judo Roman. (VezT , Birle~ti).

Barbe!lti, Illi::.ii de mosie, in judo Roman, pIasa Siretul-d.-j., com. Branlsteni-d»j.

Barbiciul, deal, acoperit de pa- I sunt, linga satul Stroesti, din com. Vascanl, judo Suceava.

Barbierul, prival, in judo Braila, sltuat in ostrovul Iapa, Incepe ' din partea dreapta a Manusoaiel; traverseaza pad urea V ulpasul !;ii da spre N. in iezerul Vulpasul. I

Barbtnta, deal ; vezl Tatarani, I deal in com. Teleajna, plasa Mijlocul, judo Vasluiu,

Barboasa. sat ; face parte din com. Oncesti, pI. Stanlsesti, judo Tecuclu, Situat pe coasta dealuluf Stircul, Are 0 populatie de 85 capi de famiIie, cu 288 suflete, in 83 case. Co- , pil in virsta de scoala 50, 29 baett si 21 fete. Comerciul se face de 2 circiumarl. Aid se afla 0 blserica, cu hramul Nasterea Maicei DomnuluT, zidita de Pop a Iosif sati Iosup. A doua s'a facut de locuitorl, in 18 I 8, dupa cum se vede din inscriptla, ce a avut de-asupra usel, sl care s'a pus gre~it si la actuala biserica, care s'a facut

la 1844. S'a reparat in 1874. Locultorit i-au donat 12 stinjeni de pamint arabil, La distanta de 100 m, de blserica, se afla un rimnic cu peste, care se nurneste Rimnicul-Iul-PopaIosup.

Barboiul, com. rur., in pI. Dumbra va, judo Mehedintl, la distanta de 68 kil., de orasul Turnul-Severin, Este sltuata pe fata dealulul, numit al Lupestllor; cu pozltiune frumoasa, filnd udat in parte a de S. de pirlul numit Valea-Corzului. Mal e brazdat !;>i de ogasele Ochioiuluf i spre apus, Barbolulut si Cepoestilor.

Forrneaza cornuna singura, marginindu-se ~ la rasarit cu comuna Tiul, pendinte de judo Dolj; la apus cu com. Grecesti ; la miaza-noapte cu com. Secul, prin catunul Tiulenl, si la miaza-zi cu com. Gogo:;;i, de judo Dolj. Are 189 contribuabilr, cu 1000 locuitorl, in 328 case.

Ocupatiunea locuitorilor este agrlcultura :;;i cresterea vitelor. Calitatea p1imintului e foarte buna, Loc. poseda 42 plugurI, 77 care cu bol, 15 carute cu car sl 60 stu pl. In com. e 0 biserica, deservita de 1 preot si 2 cintaretl.

Budgetul comunel coprinde: la venituri suma de 1079 leT, iar la cheltueli 942 let, Numarul vitelorestede: 563 vite marl com ute, 47 cal, 436 01 !;ii 401 rimatorf, Prin aceasta comuna trece soseaua comunala BiclesulCorzul-Barboiul,

Barboiul, dca], la V. de com.

Calugarenl, pI. Cricovul, jude tul Prahova.

Barboiul, girlt'i; izvoreste din partea de N.-E. a com. Calugarcni, pI. Cricovul, judo Pra- I

hova; curge spre S., face mal multe zigzagurI si intra in com. Vadul-Sapat, pI. CricovuI.

Barboiul, ogt1~-, in com. rur, Barboiul, din judo Mehedintl, piasa Dumbrava; se scurge in piriul Valea-CorzuluI si trece in Dolj.

Barbosul, trup de mosi«, a statuluI, in judo Olt.

Barbosi, sat, in com. Filesti, pI.

Siretul, judo Covurluiu, in apropierea garei cu acelasf nume. Arc 57 fam. cu 182 suflete. Are biserica ~i 0 scoala,

I Barbo!li, com. rur., in partea de N. a pla:;;ii Mijlocul, judo Falciu; fermata din satele Barbosi sl Taetura-Barbosi, carl impreuna, formeaza 0 singura mosie, proprietatea Domnitel Elena Cuza, Intinderea cornunel e de peste 2000 heet., sl cu 0 populatic de 100 ·fam., cu 293 sufl. si 79 contribuabiIT.

Are 0 blserlca ; 0 curte boe-

reasca,

Prin com. tree 3 piriale : Maisie, Izvorul si Pruna. Padure se afla in supraf. cam de 474 hect.

Budgetul cornunef cuprinde la veniturl 2371 lel, 35 banl, si la cheltuele 2 110 lei, 24 banI.

Vite marl cornute 310, 162 01, 44 cal si 55 po ref,

Barbo~i, sat, in com una Barbosi, pl. Mijlocul, judo Falcin, ~i care impreuna cu satul Taetura-Barbosi, forrneaza 0 singura mosie, fosta proprietate a fam. Cuza, Se afla situat intre doua deal uri, sub padurea Barbosl, Din intinderea rnoslef (V. Barbosi, com.) vatra satulul cuprinde 53 heet., lar loeuitorii improprletarltf cam 4761/2 hect. pamint. Nurnarul locuitorilor e de: 90 fam., cu 253 sufl, si 74 contrib.

Digitized by Coogle

326

Aid se afla : primarla, palatul fostuIuT Domnitor Cuza, ~i biserica, descrvita de un dascal !_;i facuta in anul 1797.

Prin sat tree piraiele: Moisie sl Izvorul.

In acest sat s'a nascut Alexandru loan I. Cuza, Dornnitorul Rominief.

Barbosi, (vezt Dobroscstl), pIasa Znagovul, judo Ilfov.

Barbosi, numire, ce se da in vechime satulul Branisteni-d-j. din pI. Siretul-d-j., jud. Roman.

Barbosi, Slape de dr. d. f., jud.

Covurlulu, pI. Siretul, com. Filesti, pe linia Braila-Galati, pusa in circulatle Ja 13 Septernbrie 1872. Se afla lntre statiile Vadeni (8,1 kil.) si Galati (12 kil.). Inaltirnea d'asupra niveluluI rnariT 7,4 m. Venitul acestel statil, pe anul 1896, a fost de 63.410 let, 50 bani.

Barbost, deal, in judo Falciu ; sc intinde intre cornunele : Barbosi sl Malaesti, pI. Mijlocul, pana la satul Posta-Elanulut, de undc formeaza ramura despre ValeaRadiulul, care se prelungeste pan a la marginca de Sud, sprc com. Urdesti.

Barbosi, deal, in judo Falciu, pc tcritoriul satulut Ghermanesti, com. eu asemenea nume, piasa Podolcnl ; in partea de Sud.

Barbosi, mosi« particulara, de 560 heet., in com. Filesti, pl. , Siretul, judo Covurluiu.

Barbosi, mosie, in jud. Neamtu, fara sat, asezata intre mosiile Radiul, Muncelul. s. a. in piasa Bistrita. Apartlne easel raposatuluf vornic Sandu Crupenski.

Se zice, ca accasta mosie ar

fi fost odinioara a lUI Miron Costin ; parerea insa este cu desavirsire eronata, de oare-ce e numaf 0 asemanare de nume; adevaratif Barbosl ai luf Miron Costin se numese asta-zt Branisteni. De aid l'a rapit Dumitrasco Macrin, vatavul de paharnicei, impreuna cu lefegil, $i l-a dus la Roman. Acum nu maf apartine judo Neamtu ; de clnd cu 0 delimitare a hotaruluf intre judete, a trecut Ia judetul Roman.

Barbosi, p(ldure de salcie, in judetul Bralla, ca de 2 heet. in cotul format de riul Siretul, din fata garei cu acelasl nurne, din judo Covurluiu.

Barbosi (Podul-de-la-), pod, pc Siret, Hnga statia elr. d. f. de la Barbosl, judo Covurlulu, care pana la construirea tiniei ferate Marasestl-Buzau, dupa razboiul din 1877/78, era cheia comunicatiilor dintre Moldova si Muntenia. Din punctul de vedere rnilitar, rolul acestuI pod a fost mare: cine dintre beligerantl avea stapinirea luI, era sigur de mersul inainte al trupelor sale. De aci provenea, ca. intlia preocupare, ce au avut-o totd'auna, mal ales Rusit, in razboaiele lor contra Turciei, a fost d'a-st asigura trecatoarea pe acest pod. Asta-zt, de sl importanta strategica a poduluf de la Barbosi a mal scazut, totusl ea este inca destul de mare, fie din punctul de vedere militar, fie ' economic, fiind-ca leaga cornunicatla de useat intre Galati ~i Braila sl intre Braila cu Moldova.

Podul acesta este tubular, de fier, de 246 m. lung, sprijinit I pe 10 arcade ; opt dintre ele au cite 19 m. de deschidere, $i cele doua din mijloc, au 0 lungime de 47 m.

HARBULEANCA

Barbo~i-Galati, oariantd de linie ferata, menita a scurta cu 7 kit. curba dintre Barbosi si Galati, care e de 19 kil., pe cind distanta dlrecta intre Galati-Barbosl e numai de 5 kit. Aceasta varianta, lunga de 4 kil., serveste sl spre a departa linia ferata de malul Bratesulul, supus intr'una naruiret, Devlatia, de la linia principala, incepe de la dlstanta de 61/'4 kil. de la statla Barbosi sl da in ea la II/B kil. de statia Galati. Intrarea in oras se face printr'un tunel din nordul Galatilor (VadulUn guru luI), in lungime de 767 m. La fie-care cap al tuneluluI este cite 0 adincime pan a la 18 m., iar ca Iungime cea despre Barbosi are 1357 m. ~i cea despre Galat! 474, reprezintind amindoua un cub de pamint de aproape 100000 metri cubJ.

Aceasta varianta, construitii in 1882, nu s'a putut intrebuinta de indata, dincauza ca talazurile taieturilor tuneluluT, s'au surpat mar inainte. In 1890 s'au facut noua lucrarf de imbunatatirf si rectificare, dupa carr s'a si dat tunelul, circulatief.

Barbosi-Ghermanestl, mosie a statuluT, in judo Ilfov, pendinte de manastlrea Caldarusanl ; s'a arendat, pe periodul 1885-95, eu 7000 leT anual.

Barbuleanca, 11l1111ire, ce se mar da parter de IIIOfie Badcni-Miluiti, din com. Clondirul, judo Buzau-

Barbuleanca, sfoard de mOfic, in com. Merei, judo Buzau. proprietate a statulul, pendinte de manastirea Barbul. Are 30 hect. aratura si vii, e rupta din trupul rnosiel Poporul-Lipia. (Yezr Pangratia).

Barbuleanca, numire, ce se mal

Digitized by Coogle

UARllULEANCA

da lIlofief Salcioara din com. :

Smeeni, judo BuzM.

Barbuleanca, mosie, in comuna Amarul, cat. Mlrosl, judo Buzan, fosta proprietate a statuluT. Are 654 hect., din carl 580 arabile, 52 izlaz sl restul sterp.

Barbuleasca, mosi«, in com. si cat. Largul, jud, Buzau. Are 500 I hect., mare parte arabile.

Barbutescul, 1Itovdii, in judetul i Braila, la 1 kil., spre N. de satul Dedulesti, pe hotarul de V. al com. Ianca, pe .muchia Bu- I zeelului, pana unde se intinde comuna Ciineni, din judetul R.Sarat,

Barbulestl, com. rur., in piasa Cimpului, jud, Ialornlta, pe partea stinga a riului Ialornita. Te- I ritoriul acestei eomune are 0 suprafata de 3300 hect., din carl 6 JO hectare padure. Se intinde din riul Ialomlta, spre N., tre- ' clnd peste plriul Sarata, pana in teritoriul satuluI Cotorca, invecinindu-se cu comunele: Urziceni, Armasesti, Jilavele, Moldoveni ~i Cosereni,

Cuprinde trei mosii, apartinind la trei proprietari, si dupa legea rurala din 1864, sunt improprietaritl III locultorr sl neimproprietaritf au mal ramas 49.

Se eompune din satele: Barbulesti, Posta si Ursari, cu resedinta primarief si a judecatoriei comunale, in Barbulesti.

Dupa recensemintul din anul I

,. 1890, populatla comunef este de 1736 loc., din carl 369 capt de familie, cu 1367 suflete, sau 808 barbatl sl 856 fernel. Dupa nationalitate sunt: 1730 Rominl si 6 Bulgari, tot] de religiune crestina-ortodoxa. Dupa pro fesiuni: 342 agrieultori, 2 rneserlasl, 4 comerciantt, 70 munci-

327

torT si 10 servitorf. Din acestia, 45 persoane stlu carte.

Dupa statistiea din 1887, populatla eomuneI era de 177 familiI Rorninl, 93 familiT TiganI ~i 4 familiT Austro-UngarT, san 1323 locultorl, din carr 339 barbatl, 358 femeI ~i 626 eopiI. Numarul eontribuabililor era de 2 I I, din carl 6 se ocupan eu comerciul de bauturt, produete, etc., iar cef-l'altf cu agricultura, avind cultivate: 425 hect, griu, 170 hect. orz, 52 heet. ovaz, 116 heet. secara, 770 heet. porurnb, 39 heet. fasole, 8 heet. zarzavat, 170 heet. I finete si 56 hect. bostanarif,

Vite sunt: 576 boT, 137 cal, 7 bivolT, II asinT, 344 rimatorf sl 1375 01.

Venitul comunei in 1887-88 era de 3555 lei $i eheltuelile de I 4244 lei.

Instructiunea populatiel se I preda intr'o scoala mixta de un i Invatator, retribuit de comuna, la 20 clevI sl 4 eleve.

Pentru eultul religios se afia I

o biserica, la care serveste un preot si 2 dascall, platltl din I budgetul comunel,

Pe teritoriul eomunei, in partea de E., trece calea nationala, sosea impietrita, Bucuresti-Ur- I zieeni.

Barbulesti, sat, in piasa Cimpulul, judetul Ialornita, pendinte de comuna cu acelasl nume. Este situat pe un mic grind, pe rnalui drept al piriului Sarata, in- I tre acest piriu sl riul Ialomita si spre Vest de UrzieenI.

Aid este resedinta prlmariel si a judecatoricf comunei Barbulesti,

Populatia satuluf consta din 124 familiJ Rominl, 93 familiI Tigani si 4 Austro-UngarI.

Se afia 0 scoala mixta, cu un invll.tator, retribuit de comuna

BARBULETl'L

----- _- -

sl cu 0 populatie de 32 elevi si 5 eleve.

Biserica satuluI este construita la 1815, data care se conserva in inscriptia d'asupra intrari! si este deservita de I preot si doT dascali,

Sunt in sat: 428 boi, 121 cai, 3 blvoli, 1090 01, 2 capre, 9 asinT si 250 poreT.

Barbulesti. (Ve;d Mateesti).

Barbulesti, mahala, din comuna Baltenl, piasa Slul-cl-s., judetul Olt, numita ast-fel dupa numele unuia din primii fondatori af cornunef Barbu-Ghindea.

Barbuletul, com. 1'/Ir., in judetul Dimbovlta, plaiul DimbovitaIalomlta ; se compune. din maT multe vai, ulite sau catunase, preeum: Ghemeleul, Valea - Tisel, Centrul sl altele, eu 0 populatle de I 121 locuitorI Rominl, Aceasta comuna este sltuata pe dealurI sl pe vai, carT se numese:

Cetatuia, Ghemeleul, VirfuI- Iacovulul, Virful- Cornanl, VirfulRiulur, Gorganul, Marui - Paduret, Omul-Mort, Burenul, Saula sl Virful - TeiuluI. Prin raionul aeesteI comune eurg piralele :

Valea-Tisei, Valea - Barbuletuluf ~i Valea- Runeu, avind un pod peste Valea-Tisel si un pod pe Valea - RuneuluI. Apol mal are comuna sl doua IacurI: LaculSpataroiul si Lacul-Purcelica, In raionul acesteI eomune, pe dealuI numit Cetatuia, este un izvor eu apa minerala eu gust de pucioasa, In Barbulet este 0 biserica, intretinuta de enoriasl si o scoala intretlnuta de stat. Ca industrie, este 0 moara de apa. Barbuletul se invecineste, spre rasarlt eu eomuna Riul-Alb, de care se desparte prin dealurT pline de padurl si cu care se uneste prin soseaua comunala ;

Digitized by Coogle

HARBlJNCEASCA

spre apus se invecineste cu comuna Gemenea, dinjudetul Dimbovita si Miclosanl, din judetul I Muscel, de carl se desparte iarA!;>i prin dealuri, acoperite cu I pad url, unindu-se cu Mlclosani, prin soseaua comunala, iar cu Gemenea prin drum practic nesoselult ; spre miaza-noapte se inveclneste cu comuna Pucheni, judetul Muscel, despartindu - se prin dealurf, vAi sl padurl ~i unindu-se prin drum practic; iar spre miaza-zi se invecineste cu comuna Pietrari, de care se desparte iarasl prin dealuri, vAi si padurl, dar cu care se leaga printr'o frurnoasa sosea vecinala. Scoala din Barbulet este intiintata in 1884 - 1885; e mixta cu un lnvatator sl e frecuentata de 50 - 61 de elevi si eleve. Cornuna are un venit de 1298 lei ~i peste 250 contribuabiIJ.

Barbunceasca, vale, in comuna Grajdana, judo Buzau : ese din padurea Barbuncesti si da in Niscovul.

Barbuncesti, cdtun, al comunei :

GrAjdana, judo Buzau ; are 60 I locuitori !;'i 10 case; sub-dlvizla Glodeneni.

Barbuncesti, mosie, in comuna GrAjdana, judetul Buzan, catunul Barbuncesti ; proprietate a statulul, pendinte de Episcopie. Are 17 hectare arabile, din carr II s'au dat locuitorilor.

Barbuncesti -Zapodia, piidllre a statulul, in comuna Grajdana, judetul Buzan, cat. Barbuncesti, pendinte de Episcpie; are 251 hectare.

Barbunta, pirii'2, ce uda teritoriul comunei Colacul, pI. Vrancea, judo l'utna, si se varsa in Putna.

HlR

Barbureaua, vale, comuna Stoenesti, piasa Ocolul, judetul Vii- I cea. Se varsa in riul Cerna, tot in raionul acesteT comune.

Barbureaua, vale, comuna Dejoiul, piasa Cerna-dj., judetul Vilcea; izvoreste din Dealul-Scorosul, creste mal cu deosebire din ploi si se varsa in riul Cerna.

Barbusa, vid de mnnte, in dreapta riuluf Arges, judetul Arges, piasa Lovistea,

Barbusa, vechie suburb ie, a orasuluf Cimpulung, judo Muscel.

Barbuseni, mosie, fArA sat, in judetul Neamtu, comuna Radiul, piasa Bistrlta ; asezata intre mo- i siile Radtul, Polobocul, s, a. Se stapineste de catre clironornif reposatului Sandu Crupenski.

Barbusor, pirii'l, in judetul R.Sarat, piasa Rimnicul-d.-s., comuna Pardosi ; izvoreste din dealui Ernatica; uda partea de miazA-zi a comunei sl merge de se varsa, dupa un curs de 5 kil., in rlul Cilnau, pe partea stinga a lul, mai jos de catunul Costomirul.

Barca, sat, face parte din com. rur. Turia, piasa Oltul-d.-j., judetul Olt. Are 0 populatlune de 225 locuitorT. Aci e 0 biserica, fondata la anul 1882, de locuitorI.

Barca, mosie a statului, in judetul Olt, fosta pendinte de rnanastirea Plumbuita, care pe periodu11886-96, s'a arendat cu 6500 lei, anual.

Barca, piid"re, in pI. IalomltaBalta, judo Ialomita, Iinga satul I Fundul-Crasani,

BARCANELE

Barca, (vezT Valea-Mare), piidure a statulul, In judo Olt.

Barcaciul, cdtun, pendinte de com. Gruiul, plaiul Novaci, jud. Gorj, in partea de E. a cornunei ; situat pe Valea-Piriulur, numit Valea-GruiuluT; are 0 suprafata cam de 105 heet., din carf 40 hect. arabile, 25 heet. finete, 7 hect. pomet, 2 heet. vie, 16 hect. padure, I I heet. izlaz si 4 hect. vatra satului. Produce anual cam 80 hectol. porumb, 350 kgr. griu, 350 decal. rachiu, 70 decal. Yin sl 50 kgr. lina,

Are 0 populatie de 60 famiHi, cu 158 suflete, intre carl 30 eontribuabili. Locuitorif poseda 5 plugurl, 10 care eu bol, 142 vite marf cornute, 13 caT, 154 oi, 27 rirnatorf si 30 capre.

Catunul mal are 2 puturf, Are si I blserica de lemn, deservlta de preotul din com. GruiuI.

Barcaciul, (vezf Muntele-Valeanul-si-Barcaciul), mosif ale statulul,

Barcaciulul (Gura-), numire 11fckie, a catunuluf Pometesti, din com. Adincata, pI. Amaradia, jud. Dolj.

Barcanul, ieser, in judo Bralla, in balta com. Tichilesti, intre privalul Porcul sl Filipoiul; cornunlca eu privalul Porcul, in partea de N.-V.

Barcana, pirNelf, in partea de N. a com. Rachltoasa ; curge prin judo Tecuciu, spre S.-E. si se varsa in Zeletin.

I Barcanele, 1110#1' a statulul, situata in com. Pausesti-Otasau. piasa Ocolul, judo Vilcea, fosta pendinte de schitul Dintr'un

Digitized by Coogle

H.~RCANEASCA

Lemn. S'a arendat pc perioclul 1888-93, eu 638 leT anual,

Baroaneasca sau Bucsianl-deSus, catu», (Vezl com. Bucsiani-d.vs.)

Barcanesti, COlli. rur., in pI. Cimpului, jud. Ialomlta ; este situat;l pc partea dreapta a riuluT Ialomita. intre cornuuele ElizaStoenestl sl Speteni.

Teritoriul cornunel se intincle din riul Ialomlta, spre S., coprinzind lunca, coasta riuluf ~i cimpul ses, pana in teritoriul satuluJ Vlalculestl ~i are suprafata de 1875 heet., din carT 175 hect. padure, apartinind la dol proprletarl. Dupa legea rurala din 1864, sunt irnproprietarttf, 192 locuitorT !;>i neimproprletaritT 13.

Se compune dintr'un singur sat, situat la marginca de S. a luncit sl d'alungul coaster riulul Ialomita, in vecinatatea satelor Speteni sl Eliza-Stoenestl. Aid este resedinta prlmarlef si a judecatoriel comunale.

Dupa recensimintul din anul 1890, populatia comuneT consta din 1727 locuitori, Cll 428 capt de familie sl 1299 membri de familie, san 859 barbatl ~i 868 femeJ. Dupa nationalitate sunt : 1703 RominT, 15 BulgarT, I Gree sl 8 alte natlonalitatl. Dupa religie se afla : 1718 Crestlnl ortodoxi, 6 Catolicf !;>i 3 Mosaiei. I Dupa profesiunT se afla : 447 agrlcultorl, 5 meserlasi, IO comerciantl, 5 profesiuni libere, 5 "muncitorl sl 25 servitorT. Din acestia, 195 stiu carte si 1532 I nu stlu,

Dupa statistica din 1887, populatia comunel COnSL1. din 370 familiT RominT,4 familii Tig-ani, , I familie Greci, 1 familie Izrae- ' litl, 2 familii Germani Si I familie Unguri, san IS04locuitorT,

320

co 111 pusl din 354 barbatl, 373 femel si 777 cepit. Numarul eon- , trihuabililor era 256, din carl 33 se ocupau cu cornerciul de bauturt, producte, vite, etc., iar cer-l'altt cu plugaria, avind cultivate: 566 heet. griG, 55 hect. orz, 150 heet. ovaz, 60 hect. secara, 450 hcct, porurnb, 75 hect, meiii, 200 hect. fasole, 5 heet. vii, 5 hect. zarzavat, 30 heet. bostanarli si 15 heet. pomi roditorT.

Vite: 385 caT, 408 boT, 3480 of, 43 capre, 8 bivoli si 585 porct,

Venitul eomuneT, in 1887 ·88, se urea la 3918 lei Si cheltuelile la 470 I let.

Instructiunea se preda intr'o scoala primara mixta, de un invlitator, retribuit de stat sl eomuna, la 62 elevT si 43 eleve. Localul scoalel este in buna stare si este eonstruit de co- I rnuna.

Aid se afla 0 biserica, eu un preot si dof dascalr, platitT de oomuna, eu suma de 480 lei,

Barcanesti, com. rur., pl. Crivina, jud. Prahova.

Dintr'un document de la Petru- V oda, nepotul luf MirceaVoda, din anul 1567, se vede ea Petru-Voda intareste, logofatului Coresi, cumparatoarea moslef Bfrcanesti, de la un oarecare Manea ~i 5 razoare de mo- , sie, de la un Avrut, din Ploestl.

Nu se stie, daca pe aeea vreme a existat sat.

N'are nicf un catun alipit. Are

o populatlune de 502 locuitorf : 105 capi de familie, 94 contribuabilf si 127 case de locuit.

In cornuna e 0 singurii biserica, eu hrarnul Adormirca Maleei Dornnului, fondata, la anul 1838, de Searlat Barcanescu, proprietarul mosier, deservita de un singur preot.

Locuitorif se ocupa cu ag-ri· eultura ~i parte eu zidaria. In comuna sunt 40 caT, 65 vacl, 130 boi, 40 rimatorf sl 2 bivoli.

S'aG lmproprletarlt, la 1864, dupa legea rurala, 91 loeuitorT.

Scoala s'a infiintat la anul 1890. Loealul e proprietatea d-lul Scarlat Barcanescu \ii s'a frecuentat, in anul scolar 1892-93. de 43 baetl sl 2 fete. Cu intretlnerea scoalel, statuI cheltueste anual 1080 leT.

Cornuna se intinde pe 0 suprafata de 327 heet. pamint de munca si izlaz. Vin si tulca nu se fabrlca,

Comerciul se exercita in comuna de 2 cireiumarT.

P'aci treee soseaua natlonala Bucuresti-Ploesti.

In marginea comunei este elesteul Tat tranl, din care ese maT multe izvoare, ce se varsa in rill I Prahova.

Barcanesti, COlli. rur., pI. Siuld-s., judo Olt, situata pe valea si arnindoua malurile Iminogului, la 22 kil., departe de eapitala judetulul, filnd si resedinta pl;1;;ir.

Se compune din 4 catune :

Barcanestl, Greci, Vllcelele-d-s., Vilcelele-d.·j. Cu 0 populatiune de 3324Ioc., 1680 barbatl, 1644 femei, din carl 769 capi de fam. ~i 820 eontrib., cu 580 ease de locuit \ii 50 bordeie.

Afara de 14 familii de Tiganr. parte fierart, parte lautarf, totf loe. sunt Romini, si se ocupa excluziv eu plugaria.

Data infiintaref cornunel, nu sc stie, Batrinil povestese, ca primii fondatori, ar fi parte popositt aci din Oltenia, parte descins din partile muntoase ale Munteniei. Se erecle, a fi foarte veehie.

S'an improprietArit, dupa legea rurala, din 1864, 506 loc., dindu-Ii-se 15 18 heet. Ei au: 700

Digitized by Google

cal si epe, 800 boi, 300 vaci, 50 capre, 5000 ol si (400 rimatort.

Comuna se intinde pe 0 suprafata de 5450 hect.

Sunt patru biserici, adica in fie-care catun cite una. Cea mal vechie e cea din cat. Greci, zidlta la anul (8 (9, de raposatul Draghiceanu si Elena. Ele sunt deservite de 6 preoti, 8 cintaretf sl paracliserT, platlt! din budgetul comuncI si de locuitori.

Scoala dateaza aci cam de pe I la anul 1857, si a functionat cu intreruperr. Actualmente sunt doua: una in cat. Barcanestl, infilntata de vr'o 7 anI, ~i alta in cat. Grcci, proprietate ad-lor frat! Kalinderu, infilntata de 3 anI. Amindoua cladirile sunt bune. Ele sunt frecuentate de 45 elevI, din numarul de 323, in virsta de scoala, Cu intretlnerea lor, statul cheltueste anual, 2268 leI. $tiii carte 200 barbatt ~i (5 femel.

Cultura albinelor numara cam 143 stu pi. Cinepa ~i inul sunt putln cultivate.

Comerciul se cxcrclta de 9 drciumari. In comuna, pe ling-a alte mid stabilimcnte, se afla \ii

o moara de aburl,

Budgetul comunei, pe ultimul exercltlu, prezinta la yen. suma de lel 3015 sl la cheltuelt 2i (3 lei anual.

Comuna e str.tbatuta de soseaua j udeteana: Slatlna-Rosiorl, prin e:a. Grcei, dela V. la E. ~i de soscaua comunala MierlestlIzvoarelc, care 0 traverscaztt de a-lungul, pc Valea-Iminogulul, dela N. Ia S.

Pe teritoriul acestcl comune, in partca de N.-V. trece Brazda-lul-Novac. In partea de N., pc malul clrept al Iminogulul, in cat. Gred, sc afla sehitul Greei, azI mal mult ruinat. In dreapta ~i stinga Iminogulul, se

ridlca cite-va dealurf neinsernnate, cu directiunea dela N. la Sud. Unele sunt cultivabile, iar altele sunt acoperite cu padurf si finete, Dincolo de aceste dealurl, spre E., se intinde CirnpiaBoianului.

Afara de Valea-IminoguluT, teritoriul acestef cornune e traversat de urmatoarele piraTe:

Cernatul, Valea-Calulul, Valealul-Ispas, Valea-lul-Meila spre E. ~i Liza, Valea-Ciobanulul, Valca-Grecilor, Valea-Ustrucel, Tlganca, Rudareasa, Tomirul-Mare si Tomirul-Mic, spre V. Toate se varsa in riul Iminogui.

Pamintul acestel com. e mal mult ses, mal ales spre E., in Cimpia-Boianulut, unde e mal mult argllos sl putln fer til ; in cele-l'alte parF, e putin accldentat sl mar prielnic culture! cerealelor,

Comuna se inveclneste Ia N. cu Mlerlesti, la E. cu Serbanesti, la S. eu Izvoarele ~i Ia V. eu Coteana.

Barcanesti, sat, in judo Neamtu, asezat pe coastele dealuluf Piclaul (Ticlaul), spre S.-V. de satul Cindesti, in cat. Cindestl, pI. Bistrita ; eu partea sa de catre Sud fonneaza hotarul judo Bacau.

Are 0 intindere de 414 hect.

Cu 0 populatic de 548 sufi., sau 30::> fam., IO vaduve si (6 nevolnici. ToV sunt Rorninl, ~i se ocupa cu exploatarea pamintuluT, cu plutaria si cu industria pri mltiva.

Terenurile, carl alcatuesc cuprinsul sall, sunt mal mult muntoase si deluroase, prezlntind in formatiunea lor dcpozite calcaroase, din care se extrage varul, de 0 cali tate mijlocie. Locurile pentru agrlcultura sunt restrinse, asa en. semanaturlle, sunt reprezen tate de abia prin: 7 ( heet. 6 ( arif de griii, 8 heet. 88 arif

de secara, si aproape la nemica alte culturJ.

In acest sat se afia: 0 biserica, Cit un preot si 2 dascall, intretinutt din fondurile cornunale; 2 v.lrarl], 4 rotaril, ( fierarie.

Numarul vitelor se urea la 472 capete, dintre carT: 50 bol, 100 vacl, 200 oJ, (2 cal, 50 rimatorf sl 60 vite mid cornute.

Comunicatiunea, cu satele vecine, se face prin un drum natural, care duce prin satul Cindesti,

Barcanesti, sat, numit sl Covee, face parte din comuna cu acest nume, plasa Siul-d.-s., judo Oli, Are 0 populatiune de 650 loe. E resedinta comunel ~i poseda o biserica fondata la anul (843 sl 0 scoala, zidita de comuna. Intr'Insul sunt 80 locuitorT, hnproprletarltf, dupa legea rurala, pe 456 hect. din mosia d-lul Alex. Izvoranu. Locuit. poseda : 124 bol, (60 yael, 30 cal, 800 oi si 356 rimatorl.

Barcanestl, sat; face parte din com. rur. Stancesti, pI. Cernad.-j., judo Vllcea. Are 0 populatie de 28 ( loe., (39 barbatl si (42 femel.

Cade in partea de S. a enmunel, aproape de rlul Cerna. Aci e 0 bis., aproape rulnata. Copil in vlrsta de scoala sunt 16, 8 baetT ~i 8 fete. E la distanta de 3 kil. de cat. Mijlocul, unde e scoala,

Barcanesti, sat, in com. rur Gorunesti, pI. Oltetul-d.j., judo Vilcea.

Barcanestl sail Buc~iani-de.

Sus, cdtun, pendinte de com. Bucsiani.jud. Vlasca. (VeziBucsianl-d-s.).

Digitized by Coogle

___ B_A~_S:A~!?TI _

Barcanesti, dca], in raionul comunci Barcancstl, pI. Siul-d.-s., judo Olt, pe care sc cultiva 3 hect. vic.

Barcane~ti, Ptit/llrt', judo Bacau, piasa Blstrlta-d.vs., din comuna Valea-luf-Ion.

Barcanestilor [Dealul-), deal, in comuna Stanesti, pI. Cernad.-j., judo Vilcea.

Barchii (Vtlceaua-), 1'i!Ct'a, intre cornuna Cetatcni-din-Dcal ~i Cetatcni-din-Vale, plaiul Dimbovita, judo Mused.

Barcuta, lac izolat, in judo Dolj, pe tcritoriul comunei Barca, pl. Balta. E situat pe malul sting al Desnatululul, la I I{Z kil., la S. de Barca, Aci, sc vad urme de zidurT foarte vechT.

Bardanoasa, girlli, in judctul Falciu. (V. Siminesti, comuna V etrisoaia, pI. Prutul).

Bardanoasa, Inn eli, in judctul Falcln. (V. Slrnlnestl, scs, com. Vetrisoaia, pI. Prutul).

Bardeasca, ntouire, data uneT sfuri de mosic, proprietate a mosnenilor Leresti, din comuna Catina, jud. Buzan.

Bardulca, aitun, numit \,i ValcaPerllor, in pl. Ocolul-d.-j., judo Mehedinti ; tine de comuna rur. Tirnna.

Bareana, sat, face parte din comuna Rachitoasa, din judo Tecuciu. Situat la N. comunel, pc coasta dealulul Rachitoasa, la 0 departare de 4 kll. 890 m., de resedinta cornu neT. Are 0 populatlune de 65 capt de familie, , cu 268 suflete. T01J locuitorif sunt TiganT. Ei sunt irnproprle-

331

tru-itl la 1864, cind s'a format ~i satul. Mare parte din eI sunt desrobltf de la Rachltoasa, 1.0- I cuintele sunt, parte case de gard, si parte bordee. Loc. se ocupa eu lernnaria \,i cresterea vitelor. In partca de E. a satulut, trece riul Zeldin ~i soseaua, care duce la Coloncsti.

Barest], sat, pe valea Bareasca, I judo Argcs, pI. Lovistea ; are 44 familir ~i face parte din comuna rur. Cicanesti.

Baresti, cdtuu, al com. Morunglavul, piasa Oltetul-Oltul-d-s., ' jud. Romanatl ; situat pe tarmul sting al rluletulul Burluiul, la poalelc dealului Cocorestl ~I Secilor. Arc So de familiT ~i 3~0 I locuitorl, 0 biserlca, Sf. Nicolac I (1844), cu un prcot ~I 2 cin- I

tare~T. I

Bargaoani, com, rur., in judctul I Neamtu, partea despre S.-E. a I plasll de Sus-Mijlocul, asezata pe valea, ce se intindc Ia vre-o 6 kit. rna! catre apus de tirgul Bozieni, in directiunea N.-S., de comuna Talpa, pe 0 largime maT bine de 2 kil., cum !;'i pe podisele, ce se scobor, de sub poalele dcalurilor: Certieni, Mesteacan sl Mlirgineni.

Se marginestc la E. eu judetul Roman, eomuna Bozieni ~i com. Buclesti-Ghlcaf ; Ja S. eu com. Marglnenl ; la V. cu 0 mica parte din com. Dochia, cu I com. Serbesti sl Dragomlrcsti ; iar la N. cu com. Talpa.

Este fermata din sateJe: Balanesti, Bargaoani, Breaza, Certieni, Dirloaca, Ghilaesti, Maximesti, Vladiceni sl locul izolat Baratca ; cu 0 suprafata cam de 7160 de hect. Are 0 populatiune de 2405 lacuitorI, sau 639 familii, din cart 1 205 barbatt, 1200 femet ; eopii, 591 baetl sl I

541 fete, Dupa starea civila : 1 185 necasatorltl, 1058 casatoritl, 154 vaduvl, 57 nevolnicf, 8 divortatl, Dupa instructiunc : 1 47 ~tiii carte sl 2258 nu stiu carte. Dupa nationalitate : 7 familiT Evrer si 156 Vnguri.

Dintre loeuitoriT improprietariti, in 1864, sunt astazl : 121, carT stapinesc insi-sf Iocurlle lor; 205, ca urmasl ; 2 locurT ramase pc seama comuneI; 107 loe. carT de ~i insuratf ~i cultivatorT de parnint, dar nu au nieT un soiu de proprietatc.

Cea mar marc parte a pOplllatiunel sc ocupa ClI agricultura, ~i cu crestcrea vitelor.

Solul este productiv, insa se cultiva numaT pe 0 intinderc de 21 '9 heet., sl anume: 560 hect. griii, '71 heet. ovaz, 845 hect. porumb, [5 hect. cinepa, 12 heet. fasole, 390 hect. orz, 16 hcet. lived artificiale si 110 hect. fincte naturale.

Irnasul are 0 intindere de [00 hect. 20 arlt :;;i nutreste 3121 capete de vite, dintre carT: 404 boT, 784 vaci, 1100 de or, 299 rimatorl, 212 cal - epe sl 322 vite marl cornute.

Budgetul comunel cste de 6~44 leT, la vcnlturl sl 5713 leT, la cheltuelT. Nurnarul contribuabililor, ~07.

In aceasta comuna sunt 7 biserieT ortodoxe, dintre carr: 2 in stare de rcparatiune, deservitc de 3 preotl :;;i 5 eclesiarhi, platitl din fondurile comunale, cu 4~0 lei. Are a biserica catolica, fAra preot localnie; 2 scolf ; 4 morT de apa; 0 fierarle ~i 4 rotarlf,

Comunicatiunea, eu satele vecine, se face prin soseaua judeteana Platra-Bozleni, care parcurge comuna, prin mijlocuJ sau, de la apus catre rasarit ; prin soseaua, care incepe de la locul numit Baratca (intre al 23-24

Digitized by Google

B,'\RGA(;

---------~-- - ---- -------

kil. al soselel precedente) si duce spre nordul vael prin satele Bargaoani, Breaza si Talpa; prin soseaua, ce se rami fica de la nordul satului Bargaoanl si trecc prin satele Craesti !,'i Bornis la Dragorniresti, precum ~i prin alte drumuri marginase !;ii na. turale, dintre diferitele localitatl.

Fondul drurnurilor e de 1630 lei. 40 bani, la veniturl si 1090 lei. la cheltuell,

Bargau, ptrit7, afluent al piriubi Boura, din com. Crlstesti, judo Suceava. Este format de piraiele Teilor sl Sodomenilor. Lungimea cursului salt e de 1450 metri.

Bargau, pisc de deal, in judo Suceava, de-asupra satuluf Boureni.

Barlani, deal, in com. rur. Balad.-j., plaiul Closani, judo Mehedin~i..

Barladeanul-Vasile, picht'! vechili, cu No. 89, catre hotarul MoldoveI, in judo R.-Sarat, pl. Marginea-d-j., com. Corbul, in partea de apus a comunei.

Barlale~ti, sat, in piasa Tirgul, com. Iepureni, jud, Tutova, sprc S. de satul Iepureni. Arc 436 locultorl sl 106 case.

Barlogf, sat si COlli. rur., pe apa Drimbovnicul, un afluent al Neajlovulul, judo Arge~, piasa C'-Wisestl. La 12 kil. de com. rur. Costesti , resedinta subprcfecturd sl la 47 kil de Pitcstl, Se I compune din satelc: Barlogul si Le~ile, avind peste tot 215 contribuabilT, cu 922 loc., din carl 16 CreeT si 14 Tigan]. In cornuna este 0 biscrlca vcchie, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, descrvita de 2 prcotf ~i 1 cintarct, 0 ~('oaICL primar.i r urala

R32

si 5 drciumi. Budgetul cornunel, pe anul 1882-83, a fost de leI 1653, bani 59, la venituri si de 1476 lei la cheltueli.

N urnarul vi tel or, in 1887, era de 713 capete vite marl: 585 boi !;ii vacJ, I 18 caT,4 bivoli, 6 asini, :;;i de 2365 vite marunte: 2257 of ~i 108 rirnatorf.

Barluiul, sat, face parte din comuna rur. Ciumagi, pI. Cernad.-s., judo Vilcea.

Barluiul, ual», care 1;;1 are sorgintea la locul nu~it La - Fintina-Seaca, com. Ciumagi, piasa Cerna-d-s., jud. Vilcea, sl sc varsa in riul Cerna.

Barnarelul, munte, in comuna Brosteni, judo Suceava.

Barnarelul, pz'rili, in com. Brosteni, judo Suceava; izvoreste de sub Bada, curge de la V.la E., uda teritoriul com. pe 0 lungime de 10 kil., si, dupa ce invirteste 0 moara, se varsa in I Bistrita, in dreptul satului Crucea. Drept Gura-Barnarelulul se afla aruncat un pod peste Bistrita, pod facut de M. S. Regele ~i care leaga satul Crucea cu Dorna.

Baroaia, deal, piasa Arnaradia, com. Capreni, jud. Dolj; e acoperit cu finctc.

Baroaia, lIlill/i de ararna, in plaiul Closani, jud. Mehedinti. Tine de hotarul COIl1. rur. :\,Iara;;c!;iti. E situata pc valca apef Brebina, spre apus dc com. l\Iiira:;;e~ti, in apropiere de com. Obirsia. Gura miner incepe din valceaua Baroaia, ~i continua pe sub dealui numit Cracul-Maner, uncle i~i are rasuflatorlle.

Mar jos, pc Valca-Riulul, cum se numeste in localitate apa Bre-

bina, se vede sl asta-zl locul uncle au fost instalate fabricile pentru extragerea metaluluT. De asernenea se vad sl conductele, sap ate In piatra, prin care se aducea apa la cusnita. 01. Cusnita, vale, ~i Cracul-ManeT).

Baroaia, prival, in judo Bralla ; uneste iezcrul Tituioaia, din comuna Vizirui, cu canalul VilciuI.

Bar'oiul, sat, face parte din com. rur. Tetoiul, pI. Mijlocul, judo Vilcea, Are 0 populatie de 133 locultorr, 7 5 barbatl si 58 femei. Ca populatie scolara are 19 copii, I 2 baett sl 7 fete.

Bar ohrl, girlti insemnata, in judo Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriul comunelor Hirsova, Ciobanul, Girlici, Sarai, Daeni si Ostrov. Este un canal al Dunarit, prin care se scurge 0 insemnata cantitate de apa, cind fluviul a crescut prea mult. Se desface din Dunare, de linga rnahalaua Varosi, a orasulut Hirsova, se indreapta spre miazanoapte, avind 0 directle generalii de la S.-V. spre N.-E., aproape paralel cu Dunarea-Vechie ; formeaza sl alimenteaza cu apa baltlle Girluta sl Groapa-Ciobanuluf pc stinga, Cioroiul ~i Hazarlic-Ghiol pe dreapta, largindu-se ea insasl In forma de balta la Nord de satul Girlici; dupa un drum de 35 kil. se deschide iar in Dunare, la 21/~ kil. mal in sus de satul Ostrov, in dreptui Movller-Popll, Largimea medie e de 10-20 m. !;ii adincimea de 1-6 m. In ea, pe dreapta, se deschid vaile : Viilor, Girlici, Bertesti, Topirseiul,' Pinga si Mosul, Dcalungul salt merge drurnul judetean Hirsova-MacinIntre ea si Dunare se intinde stuf presarat cu baltr, Dealurile:

Ciobanul, Caraula, Girliciuluf,

Digitized by Coogle

BARSANt:L

3:33

-- -- -- ---- - - ---- ----_ -- - - -----

Viilor, Daenilor, Mosuluf sl Rosti ridlca intru cit-va malul sali drept, pe care se afla asezate satele Ciobanul, Girlici si Daeni.

Barsanul, loc de isuoare, judetul Bacau, pI. Tazlaul-d.j., de pe muntele Bratesti ; loe de unde I;;i ia obirsia p'riul Birsanesti,

Barsescu, rill. (V. Cacova),

Bars~ti, com. rur., pI. Vrancea, judo Putna, situat pe ambele malurT ale Putnei. In dreapta riulul, sub dealul numit Durnbrava, e situat satul Barsesti, iar in fata aeestuia, pe malul sting, e satul Topesti, asezat parte sub dealul Currnaturi si parte pe Muchla-Petrlmanuluf,

Distanta de eapitala judetulul e de 53 kilo

Marginile eomuneT sunt: la !

N.-V. Negrilestl, la S. Seinestl, la S.-V. Paulesti, la E. Colaeul si Valea-Sarel, la S.-E. Poiana-

Aceasta comuna se compune I din catunele Barsestl si Topesti, avind resedlnta in eel d'Intiiu. Populatiunea acestef comunc , dupa recensamlntul din 1890, e de 236 capi de familie, cu 1 10 I sut1ete, din carl: 568 barbatl si 533 femeT.

Dupa starea civila sunt: 561 neinsuratf, din carl 320 barbat] si 241 femel, sl 457 insurati, 82 vaduvi, din carl 20 harbati, 62 femel si I divortat. Dupa nationalitate sunt: 1007 Rominl ~i 4 U ngurf, Dupa rcligie : 1097 ortodoxl ~i 4 catolici. Dupa fclui ocupatiunel : 229 agricultorT,

2 industriasi, 4 cornerclantl, 3 profcsiunI libere, 80 rnuncitorf si 30 servitori.

Stiu carte 31 persoane, din carl 27 barbatf si 4 femer.

Case de locuit sunt 272. Cultul crestin-ortodox c rcprezentat prin 2 bisericl : una

parohiala, in satul Barsesti, cu hramul Cuvioasa Paraschlva, ceal-alta filiala, eu hramul SfintitVoevozI.

Comuna numara 207 eontrib.

In anul 1886 erau 212 contrib.; iar in anul 1869 numal 186.

Budgetul comunei pe anul financiar 1893-94 era urmatorul: veniturI 2342 leI, 13 banI, chelt. 2338 leI, 27 bani.

Podisul intins de pe malul Putnei, in care sunt tarinele satenilor, are un pamint fertil, negru la suprafata sl asezat pe un strat argilos galber.. Com. are o intindere de 2300 hect., din carl: ISO hect. eultivabile, 500 heet. livezt de fin, 1400 heet. izlaz si restul vir si padurl.

N umarul cultivatorilor a fost in anul 1893-94, de 218.

Instrumentele agricole, de car! dispun cultivatorii din eomuna Barsesti, sunt: 35 plugurI de lemn, si 0 moara de apa,

Vitele at1ate pe teritoriul comunef sunt, dupa ultima numaratoare, 4347 capete, din carl: 244 bol, 252 vacl, 55 cai, 3600 oi, 50 capre ~i 146 rimatorl.

In anul I ~~')3 se aflau in comuna 140 stupl de albine.

Sunt 4 c1rciumi si 4 fabrici de rachiu.

Comunicatia in accasta eornuna se face prin cai vecinale si comunalc, care 0 lcaga de Tichlrls (14 kll.), de Splncsti, l'oiana ~i Negrilesti.

, Barsestl, sat, cu 120 fam., judo I Argc~, pI. Topologul; face parte din COI11. rur. Cepari-Harsestl. Arc o blserica, cu hramul Intimpinarea Domnului, deservita de

I preot, I cintaret si I para cliser, Are 0 scoala primara ru-

rala,

Barsesti, sat, in COIll. ell acclasl nume, pl. V rancea, judo Putna.

BARSOlUL

E situat pe malul drept al Putnei, sub dealul numit Dumbrava. Aei e resedinta comunei. Locuitoril se ocupa mar totl cu eultivarea pamintulul,

Are 0 biserlca parohlala, eu hramul Cuvioasa Paraschiva.

Barsesti-Bercioiul, COIll. rur., pe apa Oltului, judo Arges, pI. Topologul, la 36 kll. de rescdinta plasll, eom. rur. Tigveni, si la 3 I kil. de Pltesti. Com una se eompune din 4 sate: Barsesti - de- Olt, Bercioiul, Galtofani ~i Ruda, avind peste tot 2 15 contrib., cu 796 loc., din care 30 Tlgant. In comuna sunt 3 blsericl, in Barsesti-de-Olt, Bercioiul si Ruda. Are 0 scoala prlmara rurala ~j 4 circiurni. Budgetul com. pe anul 1882 - 83 a fost de 19 I 4 leI, 46 banI la venituri, si de 1773 leT la ehelt.; iar pe anul 1887-88 a fost de 3178 lei la yen. sl de 2639 lei la chelt. Nurnarul vltelor a fost in anul 1887 de 465 eapete vite mari: 420' boi sl vaci, 40 cal, 5 bivoli ~i de 210 vite marunte : 50 oi, 10 capre si 150 rimatort.

Barsesti-de-Olt, sat, cu 314 10- cui tori, jud. Arges, pl. Topologul; face parte din com. rur, Barscstl-Bercioiul. Are 0 blserica cu hramul Adormirea, deservlta de I prcot ~i I cintaret,

Barsoiul, com. rur., judo A rgc:;; , pI. Oltulul, la 39 kil. de rescdinta plasil, Tigveni ~i la 28 kilo de Pitestl, Sc compune din catunelc: Barsoiul, Linia-Dealului, Linia-Mijlocului :;;i Timplari, avind peste tot 223 contribuabill, din 854 locuitorl. Com una arc tref biserici si 0 scoala primara rurala, Budgctul comunci pe anul 1882-83, a fost de 1218 lei, 40 banf la veniturT, :;;i de I 198 lei, la cheltuelr ; iar pc a-

Digitized by Coogle

BARSOTLL

-~~ --- - ----

334

nul 1887-88 a fost de 4040 leT la veniturT ~i de 3889 lei la cheltuelr,

Numarul vitelor era In anul 1887 de 344 vite marl, (332 bot si vacl, 2 bivolf ~i 10 cal), si de 538 vite marunte, (308 of, 20 capre si 210 rimatorr).

Barsoiul, sot, cu 200 sufiete, judetul Arge~, pI. Oltulul; face parte din com. rur. cu acelasf nume. Are 0 biserica eu hramul Sf. Nieolae, cu un preot si un cintaret, ~i 0 scoala prlmara rurala, In acest sat cste resedinta comunel,

Bartalulijul, sat, In judo Tutova, pi. Paraschlv, com. Scndresti, sprc E. de satul Sendrestl. Are 264 loc. si I 12 case. Aceasta populatlunc e socotita cu aceca din Baclestl sl Valea-Caser,

Bartalulijul, sat, In judo Tutova, pi. Tutova, com. Puesti. Arc 416 loc. sl 9[ case. MaT inainte I satul se numea Mocani.

Bartalusul, sat, In judo Tutova, pl. Tutova, com. Pucstl, sprc S.-V. de tirgusorul Puesti. Are 235 loc. si 60 case. Mar de mult satul sc numea Lingurari.

Bartallelijti, sat, jud. Bacau, pI.

Siretul-d.-j., al com. Botesti, situat pc dealul Rahova, d'a stinga pirlulul Racataul, la 0 departare de 2300 metri de satul Botestt. Are 0 circiuma, Capt de familie sunt 43 cu [57 sufi. Animale sunt: 3 car, 50 vite corn ute ~i 6 capre.

Baruiul, lac, In pIasa Borcea, comuna Dichiseni, judetul Ialomita,

Barvareata, baltii, judo Dolj, pI.

Jiul-d.-s., com. Mihaita,

Barazutul, (ung. Bardocz-patak) piriiaf, pi. MunteluT, com. Darrnanesti, judo Bacau, Vine dill Transilvania, intra In tara la Valcica-Caprcl, se incarca cu PIriiasul Nemira, de unde rarninc pe granita 7 kil., pana ce sc varsa d'a dreapta in Uz, curgind de la S. spre N.

Barzavoaia, cdtu», in pi. lalomita-Balta, comuna Larga, judo Ialornita.

Barzuica, cdtun, al com. Birza, pI. Oltetul-Oltul-dj., judetul Rornanati. Sc mar nurneste sl SeIcste. E situat spre rasartt de Birza, se invecineste la E. cu comuna Branetul,

Are 69 locuitorl. Altitudinea terenulut d'asupra niveluluT rnarii este de 13 m.

Barzulesti, sat, pi. Blstrlta-d.j., comuna Dealul-Nou. E situat d'a dreapta piriulul Turluiul, mal la vale de satul Iazul. Satul numara 13 capl de familie si 32 sufiete. Animale sunt: 5 cal, 18 vite cornute, 10 porcl ~i 2 capre.

Barzulesti-Coman, IILOfie, judo Bacau, pi. Bistrita-d-j., cornuna Dealul-Nou, cu 0 intinderc de 56 falcL

Basaraboaia, tit'a/, pc teritoriul satulul Balcenl, com. Curtesti, pl. Tlrgul, judo Botosani. Sl-a luat nurnele de la cea lntiia familie, venita, se zice, din Basarabia, care s'a asezat pe locul satuluf Balceni. Acest deal sc prelungeste pe teritoriul satului Oraseni, sub nurnele de Dealul Vier ~i inainteaza si pc teritoriul comunei Cristestl, sub numele de Muchia-Mlletlnulul,

Basastl, com. rur., judo Bacilli, I

BASA~T1

pI. Tazlaul-d-s., sltuata In valea de sus a riului Tazlaul-Mare. Este alcatulta din 5 catune: Basasti, resedlnta, Haineala, Ludasl, Timaresti !;ii Balcani.

Balcani, dimpreuna cu rnanastirea Tazlaul, in condica Lluzilor, se gasesc facind parte din judetul Bacau ; in urma au fost trecute in judo Neamtu, raminind numaf 0 parte din Balcani in judo Bacaa ("Buciumul Rornin- sl «Statistica» din 1875). Tot In acele tlmpurf, Basasti se gaseau, alcatulnd 0 cornuna cu Schitul-Frurnoasa ; azt sunt deslipite.

Basasti avea 0 mosle apartinind parte Spatarulul Spiridon Pandele, iar parte razaseasca, cu 7 Evrel, etc. (eBuciumul Romin-, anul I, p. 227).

In «Chestionarul arheological d-luf Odobescu, de la Academia romina, se vorbeste de dealul Runcul-Fetet ~i de locul nurnit Chilie din acesta comuna.

Teritoriul cornu neT se invecineste la N. cu comuna Tazlaul (jud. Neamtu); la N.-K eu comuna sl cat. Valea-luf-Ion ~i Blagesti, la S.-E. cu teritoriul cornunef Bahnaseni si la V. eu com. Schitul-Frumoasa.

Riul Tazlaul-Mare strabate de la N.-V. spre S.-E. comuna, lasind satele Balcanl sl Ludasi pe dreapta, iar pe stlnga satul Basasti.

La E. se intind dealurile Easastl, Dumca si Jghiabul, cite-sl trele din seria dealurilor, care clespart Tazlaul-Mare de Bistrita ; la N. se afla dealul Balcani, iar la S. dealul Baranoala, Toate imbracate cu padurf.

Are 0 scoala mixta, care funetioneaza din 1866, In satul Basastl ; e intretinuta de comuna, intr'un local in stare bunlclca, in valoare de 2400 let, daruit pentru tot-d'a-uua comuneJ. La

Digitized by Coogle

1891, scoala a fost frecuentata de 17 copiJ, dintre care 2 fete.

Se gasesc: 2 bisericJ, una in Basastl si alta in Ludasi, cu un preot ~i 3 cintaretf ; 453 case de locuit, dese in Basasti si Halneala, rarf in cele-l'alte ; 10 circiumI.

Populatlunea numara 461 capt de familie, cu 1544 suflete, dintre cad 1536 Rominl sl 8 Evrei, I de protectiune austriaca. Dupa felul ocupatiunel se deosebesc in 680 agricultort, 20 meseriast, 9 comerciantl, 13 profesiunI u. bere, 300 muncitorI si 25 servitori. $till carte 126, dintre cari 10 fernel; nu :;>tiu carte I 1418, dintre carl 748 femeI. Sunt 279 contribuabill, Dupa lcgea rurala, din 1864, la 192 locuitori s'au dat 639 falci pamint in irnproprietarire.

Teritoriul comunei are intindere de peste 5000 hect. Padurile Dumca, J gheabul, Balcanl, ' Basastl, Piriul-Codrulul, Cornul, Plciorul-Sarpelul ~i BrusturoasaCasoasa, ocupa 0 suprafata de 4000 hectare.

Intre proprietari sunt: Eplscopul de Buzan, Dlonisie CIimescu, care are 0 mosie de aproapc 292 hect., cu un venit anual de 3465 leT, si Ecaterina Gheorghiu, care arc 0 mosic de 301 hect., cu un venit anual de 3400 lei.

Dupa controalele divizicI filoxericc (1891), viea lucratoare ocupa 36 hect.

Animale sunt: 70 cat, 844 vite corn ute, 147 porcl, 23 capre si 1006 or.

Stupi de albine sunt 104. Totalul parninturllor de cul- I tura este de 824 hectare.

Budgetul comunei pe exercitiul 1891-92 avea la venituri lei 9140, bani 78, si la cheltucli lei 4968, bani 57.

Teritoriul comunei este stra-

335

batut de calea vecinala : BasastiCimpenl-Gura-Solontul-Scortenl, sl de cai comunale, care leaga satele intre ele,

Distantele : la Bacau, capitala districtuluT, 39 kiI.; la com. Moinestl, 21 kil.; la com. Valea-lutIon 74 kil.; la com. Blagestl 69 kil.; la com. Bahnasenl 5 kil.; la com. Schitul-Frumoasa I 1 kil.; si la Scorteni, resedinta plasif', 8 kilometri.

BasalJti, com. rur., in partea de S.-V. a pla~iI Mijlocul, judo FM· ciu, situata pe doua dealurI, numite Podisul si Dealul-Viilor, cari au directiunea de la N. spre S. Este fermata nurnal din satul BA~a~ti. Prin mijlocul saa, in partea de jos, se deschlde 0 scurgere a piriului Manole, ce vine din : partea de N. a dealulul Podisul, I Suprafata teritoriuluI comunel e I de 2145 hect., din carl 433 hect. padure. Are 0 populatie de 252 familii, cu 928 suflete si 256 contribuabili.

Locuitorii din vechime au fost mosnenf lnsa cu timpul au pierdut mosia si documentcle, fiindu-le, se zice, rapite de catre proprlctarlf megiesl.

Aceasta mosie, mal tirzlu, a venit in proprietatea Dornnitef Natalia Ghica, fiica fostuluI Domnitor Grigorie AI. Ghica- I Voda, pana la 1883, cind s'a vindut d-luf N. J uvara.

In acest sat se afla: 0 scoala, infilntata in 1878, frecuentata de 42 elevl ; doua bisericc, una afara din sat, pe deal, fondata I la 185 1 de Grigorie AI. GhicaVoda, si alta. tara inscriptie, dar care, dupa spuncrea batrinllor, ar avca 0 vechimc de 200 anI, fiind tacutA dupa ce se stricase un schit, care se afla in padure la E. de Drumul-lul-Angheluta. Fie-care blserica arc cite un preot si 2 dascall,

Budgetul la veniturI e de 3553 .leI, iar la cheltuell de 3154 lel, 65 bani.

Vite marl cornute sunt 608, caT 80, of 683 sl porci 285.

Basasti, sal, jud. Bacau, pI. Tazlaul-d-s., resedinta comunel cu acelasl nume. Basastl erau impArtiti in: Basasti-Bolerestl, Basasti-d.vs. si Basasti-d-j. (Statistica din 1875). Situat pe dealui din stinga Tazlaulul - Mare. Are 0 scoala mixta, 0 biserica cu 1 preot si 1 cintaret, ziditA de locuitorl, si 5 circiuml, Capf de familie sunt 162, sl suflete 538. Animale se numara : 32 cal, 297 vite marT cornute, 64 porci si 14 capre.

BltsalJti, sat, in judo Fnlctn. (Ve?T Basestl, com. rur., pl. Mijloeul).

BasalJti, deal, jud, Bacau, piasa Tazlaul-d.is .• din partea estica a comuneI cu acelasf nume ; face parte din sirul dealurilor, care desparte Tazlaul de Bistrlta,

BasslJti, mosie, judo Bacau, pl.

Tazlaul-d-s., com. Basasti, cu 0 intindere de 800 Wei. Pe aceasta mosle se afi;'1 un izvor de ape clorhldrice. Despre aceasta mosie, Th. Codreseu, se exprlrna ast-fel : (<<Buciumul Romin», pagina 227) e cu par~T si razaseasca, In care are parte casa raposatulul Spataruluf Spiridon Pandele ; sunt si altl mal multi ra7.a~i $i partasi in ea. Are sat cu 2 biseriei, 4 preotl, 4 dascalt, 1 privilegiat, 18 mazilr, 2 eapiitaierI, 20 nevolnici, 21 vadane, 25 slujbasl-volnici, I vatav, 7 jidovl ; pe Iinga mosilie Vasaiestl, Ratenl, Schitul-Frumoasa, si altele, cu 180 loc.»

BssslJti, Fidllre, judo Bacau, pl.

Tazlaul-d-s., din com, Basa$ti.

Digitized by Coogle

HASENI

Baseni, sat, cu 164 familiT, judo Arges pl. Cotmeana ; face parte din com. rur. Baseni-Stirci. Are o blserica, cu hramul Cuvlosa Paraschiva, deservita de un preot, un cintaret sl un paraciiser. Are o scoala primara rurala.

Baseni, ins, in judo Iasi, in valea dintre dealurile Nlhaila si Bodruz, format de piriul Basenl, pe mosla Tigana~i, com. Cirnlceni, pl. Turia.

Baseni, ph-iit, in judo Iasi ; izvoreste din padurea podisuluf Baseni, din com. Cirniceni, piasa Turia; curge de la N. la S. si formeaza iazul Baseni, de pe mosia Tigana~i.

Baserii, podif, in judo Iasi, pe care se afla situ at tirgusorul Camlnaresti, din C. Cirnicenl, pI. Turia; este 0 ramificare a dealuluf Turia.

Baseni-Stlrci, com. rur., judo I Arges, pl. Cotrneana, pe apa ' TeJeormanul, la 18 kiI. de Costesti, resedinta plasll, si la 3 I kil. de Pitesti. Se compune din satele: Basenl, Stirci-d.-j. sl Stirci - d. - s., avind peste tot 22 I contribuabill din 1030 locuitori. Comuna are doua blsericl, una in Baseni ~i una in Stirci, avind dof preotl, doT cintaret! ~i doi paracllserl, si 0 scoala primara rurala. BuJgetul comuriel pe anul 1882-83 a fost de 2047 lei, 17 banI la veniturf ~i de 1976 lel la cheltuell ; iar in anul 1887-88 a fost de 2026 lei la veniturl sl de 2 I 50 lei la cheltueli. Teritoriul co- I muneT este udat de apele Teleormanul ~i Teleorrnanelul,

Nurnarul vitelor a fost in 1887 de 360 capete de vite mari:

3 18 boi si vacl, 42 cal, sl de 1210 vite marunte: 1020 01, 10 i capre sl I 80 rimatorf-

336

Basesti, com. rur., la extremitatea de N. a pll!.~iI Calmatuiulul, judo Teleorrnan, limltrofa cu judetul Olt. Are un catun, RataTolceasca, lnfilntat, dupa anul 1880, pe proprietatea statuluf GU acelasf nume, din spornicii insuratet, Este situat pe coasta desprc Vest a CalmatuiuluI, ~ar catunul Rata, mai sus de Calmatuiu, pe loc ses, la 0 departare de 3 kil. de cornuna sl la alti treI kil. de llmita judo Olt.

La N_ se afla comuna Mihll.esti-dj. din jud. Olt, la 0 de· partare de 5 kil.; la Sud com. Dorobantul ; la Est piriul Calmatulul ; si la V. cornuna Cringeni.

In departare, ca de 2 J It kilometri, e piriul Calmatuiul, care curge pe doua cracurt, carl se irnpreuneaza aci si ia directiunea la Sud, spre comuna Dorobantul, La N.-E. cornunef se afla un lac, numit Lacul-CiocirlieT.

Pe sesul acesteI comune se gasesc inca treI lacuri: Brotaneasa, Lacul-Iul-Pirjol ~i Lacullul-Scarlat,

Intinderea comunei, dimpre una cu moslile ce cad in raza et, este de 5140 heet. Pe mosil ! sunt dlferitl proprietarf, dintre carT statui cu 3043 hectare ramase pe seama sa, din carl 230 hectare sunt padure ; mostenitorif decedatuluf C. Ionescu, in catunul Rata, poseda 175 hectare; preotul M. Bunescu 183 hectare; iar cel-I'altf proprietari ail cite 50-70 hectare parnint arabil,

Locuitorif improprietarltf in aceasta comuna sunt: pe mosia Basesti 262, pe 0 intindere de 1158 hectare. Viile din coprinsuI comuneT sunt ca de 55 hectare. Terenul este clasificat printre ceIe de calitate superioara ; este negru-vegetal \ii foarte pro- I ductiv.

Padurea e impartita in 4 pilcurT ~i anume: a lui Dlma, a lui Marinescu, a lui Pirvan si cea de a patra a Tufelor sail Branistea-Greculur.

Populatiunea comunei este de 2456 locuitorl, dintre carl in com. Basesti sunt 355 capi de £1.' milie (ii 307 contribuabili, iar in catunul Rata sunt 310 suflete sl 26 contribuabili.

Numiirul viteIor este de 2698 capete, dintre carl 20 I caT, iepe, etc., 762 vite marl corn ute, 1095 01 sl berbeci sl 639 poreT.

Productlunea agricola in anul 1890 a fost de 2 1000 hectolitri griil, 300 orz, 100 ovaz, 12000 porumb si 400 hectol. cinepa. Pe mosia statului sunt 80 hectare padure. Budgetul comunel este de 570 I lei, 30 bani la veniturf sl 5391 lei, 24 banila cheltueIT.

Are: 0 scoala cu un invatator si 33 elevr ; doua bisericl, una in comuna Basest! ~i alta in catunul Rata, fie-care cu cite un preot si dol cintaretl,

La extremitatea despre N. a comunei, unde este si conacul mosiel, se gase~te 0 fabrlca de spirt a d-luf G. Miliaressi; tot aci se afla ~i 0 moara de macinat Cll aburl,

Calle de comunlcatlune sunt: spre orasul Roslorl soseaua vecinala, pe 0 distanta de 20 kil.; spre com. Dorobantl $i comuna Cringeni tot sosele vecinale.

Imprejurul acestef eornune se gasesc mal multe magure: Ma· gura-Mare, de 8 m. inaltirne si 50 metri la baza, Ml1gura·CorniT, Magura - Chirului sl altele mal mid.

Comuna Basestl I$i trage numirea de la valceaua Basa. Ea s'a populat mal cu terneiu, pe la anul 1800, de catre niste mocant, ce au venit aci cu aile la pasunat. Dupa ce s'au stabillt

Digitized by Coogle

acestia sl au inceput s1 forrneze satul, au mal venit in urma !;li alt! locultorf de peste Olt ce pribegeau, din cauza razmlritc! de pe timpul lui Pazvantoglu. La acestia s'au adaogat sl citeva cete de BulgarJ de prin prejurul Plevnei, carl s'au impartlt ~i la satul veein, Cringeni.

In apropiere de Basestt, spre N., era satul Bacalesti, ale carul urrne se vad si asta-zl ; peste 300 gropl de bordce si locul uncle a fost biserica, sc gaseaii p;lna acum citl-va ant,

Satul Bacalesti facea parte din judetul Olt, piasa Marglnct ; in nomenclatura comunelor din [769 nu se vede trecut, fiincl conslderat ca un catun de putina importanta,

Tolceasca purta in vcchime numirea de Gilmeiul, iar 0 alta parte din mosia statu lui apartinea familici Ionascu, din Slatina, care a darult mal multe 1110~ii, pentru lntretinerea scoalefor ~i hisericet din ace! oras, instituind pentru acest scop fondatiunea, care poarta numirea Ionascu,

Basel1ti, sat, piasa Cobia, catunul comunei Valea-Mare, judetul Dimbovita ; are ca la 50000 arif padure, in raionul s;lu.

Baseljti, mosie sl locuinta lzolata in piasa Corodul, jud. Tutova,

Basnegl, cdtun, apartiind corn.

Glodeni, din piasa Amaradla, judetul Gorj, situat pe loe !;,CS, pe malul drept al piriuluf Amaradia si In partea de N.-Y. a comunei sale. Are 0 suprafata cam de 327 heet. din care 120 heet. arabile, 30 hect. finete, 40 hect. padure, 17 hect. vic, I [6 heet. izlaz, 4 heet. vatra satu lui, toate apartinind locuitorilor.

Productlunea sa se urea a-

,.69 .. M ..... I. JXclloMr GOO(l •• /I ••

proximativ la 12 heetolitri porumb, [ 3 hectolitri griu., 700 decalitri yin, 80 kilograrne 11n1 !;li 9000 kilograme fin.

Are 0 populatie de 88 familii cu 356 suflete, din carl 5 I contribuabilt, totf ocupindu - se cu agricultura ~i cresterea vitelor. Locuitoril poseda 7 plugurt, 18 care eu boT, J 8 I vite marl cornute, 225 oi, 8 car, 50 rhnatorl, 40 stupl de albine, car]' dau 50 kilograme miere ~i J 0 kgr. ceara,

Are I biseric.i de lcmn, cu I cintaret 5i deservita cle prcotu] comunci Glodcni,

Bascuretul, ({1tlml1~', al eornuuel Sibiciul-d.vs., judetul BU7.:IlI; are 16 locuitorf ~i 4 case.

Basica, cdtun, In plasa Motruld-s., judctul Mehcdlnti ; tine de COIll. rur. Florcsti,

Bal1ica, 1II(1';I;/li, In comuna Boldesti, pe mosia Tandarica, judetul Buza(L

Basica, 1IIm'i/if, In com. ~i cat.

Cilibia, judo Buzan.

Bal1ica-cu-Bani, m(l7'i/ll, in judo Hraila, la apusul sat. Insuratet,

Bil1ica-de-la-Colini, 1II(1('i/ll, in com. si cat. Glodeanul-Sarat, judo Buzan,

Bal1icele, doua 1IlIlt'i/l' alaturate, ill COIll. Boklestt, pe mosla Rillcaciovul, judo Buz;'ilI.

Basicele, ntotn]«, in com, Gherasenl, pc mosla Gherasenl, jud, ' Buzau.

Basicele, nronilr, In judo Braila, situate spre V. de COIll. Tichilesti, lntre soseaua judeteana Bralla-Calarasl sl cat. Ciucea.

HATAlA

Ba~icutele, Im/tri, in valea Dunaril, pendinte de com. Malul, pI. Marginea, judo Vlasca,

Ba~icutele, plztiure de salcie, in suprafata de 249 hect., pe rnaluI Dunarif, sltuata pe domeniul Giurgiu; dcpinde de ocolul silvic Giurgiu, judo Vlasca,

Ballin el1ti , den], in comuna Fintestl, judo BU7.au, acoperit de vii.

Basinesti, ,111/t', in com. Flntesti, judo Buzau, Incepe de la Zavoiul ~i se scurgc in valea l'ersunarl, facind hotar despre comuna Jugllreni.

Bataia, vczl Turnul, Ioc i."o/nt, in judo Muscel.

Bataia, /,IlduriCt', in intindere de 5 hect., comuna Berevocsti-Ungurenl, plaiul N ucsoara, jude[ul Muscel.

Bataia !;li Benea, piidur' partieulare, supuse regimulut silvie, aflate pc mosia Cucesti, pcndinte de coruuna Cirstanesti, pl. 110- rezul, judo Vilcea.

Bataia, in judo Muscel, fosta pmpridl1tt' a Doamnel Chlajna, fiica luI Radu-Voda, pc care a daruit-o manastiref Radu-Voda, Aceasta mosie a trecut mar tirziti in posesiunea manastlrel din Clmpulung, in schlmbul unei alte mosil, numlta Perslceana, Man;lstirea din Cimpulung a stapinit Hatala pentru apropiere si rnanastirea Radu- Veda Persiccana, pentru acelasl motiv.

Legenda spune, ca Doamna Chlajna a lasat, eu gura de moarte ca, mosia s'o ia san Episcopia de Arges, sau manastirea Cimpulung, adica aceea care 0 va inmorminta. Murind

Digitized by Coogle

B.\TAIA-~IARE

a luat-o calugarir de la Cirnpulung. Pe cind 0 transportau spre oras, ar fi venit, se zice, si calugariI de la Curtea-de-Arges, sl intilnlnd pe cet din Cimpulung in acest loc, s'au luat la ' bataie. D'atunci acest loc s'a numit Bataia. Invlngatorit au fost calugarl] din Cimpulung.

Bataia-Mare , petec de ptidltr~, pe proprietatea Gradistea-dj., judetul Vlasca, situat in lunca dintrc riurlle : Argesul ~i Cil- i nlstea, in fata manastiref Comana, la 41}2 kilom. departare, Fratit Tunusli arata in «Istorla TariT» !;li d. Gr. Tocilescu eonfirma In -Istorla Romlnllor» a sa, ca la anul 1765: « un corp de armata de 16000 Turcf, inaintlnd din Giurgiu spre eapitala Bucuresti, inconjura pe RU!;lI in manastlrea Comana. Plrvu veni ca sa-T scape, dar fu coprins si omorit cu totf oamenif sai (1770). Turcii paraslra Comana ~i se retrasera la Giurgiu: Gencralul rus Stoffeln, dupa ce-I batu aci, intra in Bucuresti «,

Se gasesc !;li azf urmele acelet bataliT; adese-orf satenit dan peste plntenl, sageF si oase de oamenl,

Bataloasa, dpn, com. Folestid.-j., plaiul Horezul, judo Vllcea.

Bataiosului (Valea-), uaie, lzvoreste din ripa cu acelast nume, com. Folesti-cl-j., judo Vilcea, trece prin centrul cornunef si se varsa In riul Histrita, in raionul acestcl comune.

Batalia, dra], in judo Mehedinti. (V. com. Ciresul),

Batareni, sat, face parte din com. rur. Maldarul, piasa Vedea-d.-j., judo Olt. Are 0 populatiune de 70 familii.

sas

Batartnga, vale, in com. Pietroasa-d.-j., padurea Bradul-Berca, judo Buzan.

Batasanca, uaie, izvoreste din raionul cornunef Batasani, piasa Cerna-d.j., judo Vilcea, sl se varsa in riul Cerna, tot in raionul comunel Batasani,

Batatura- Vacilor, lac £:;(1/01, in com. Clslaul, judo Buzan, pe muntele Platra-Bufnel, E adapost de vite.

Bataturei (Valea-), ual«, in judo Mused, ce se varsa in riul Arge!;lelul, pe tcritoriul com. rur. Davldesti, pl. Argcselul, de unde izvoreste,

Bataturile, c(I/ill/i, in com. Vispesti, judo Huzau. Ramificatie din muntif Istrlta,

Bataturile, iracr, judo Braila, in balta comunef Vizlrul, intre canalul Vilciul ~i Dunarea-Vechlc.

I Batesanl, C(lIIl. rur., pI. Cernad.-j., judo Vilcea, compusa din doua catune : Tardine!;lti !;li Pielesti. I!;lI are numirea de la valea Batesanca, Este situata pe I valea riulul Cerna, la 65 kil. dcparte de capitala judetulul sl la 20 kil. de Dragasani.

Are 0 populatie de 784 10- cuitorl, 387 barbat! si 397 femel ; cu 184 capf de familie, 121 contribuabilr, locuind in 205 case.

In comuna sunt 2 biserlcf, Anul fondarll lor nu se cunoaste,

LocuitoriT se ocupa cu agri- ! cultura, rotaria, butaria, cizmaria, cojocaria si olaria. Ei desfac produsul muncel lor la Craiova, Dr;iga~ani, Halcestl ~i rareorl la Caracal sl Magurele.

Locuitorii sunt mosnent, afara de 18, carl s'au improprietarit

la 1864, pc mosia d-luf I. Otetelesanu !;li carora Ii s'a dat 63 hectare. Locuitorii au: 12 cal, 194 boi, 75 vacl, 388 oi si 159 rimatort,

Scoala exista in cornuna de la 1864. Cladirea este proprietatea comunel. Se frecuenta de 36 copil, din nurnarul de 78 in virsta de scoala, $tiu carte 50 de barbatr, Cu intretinerea scoalei statui cheltueste anual I 188 lei si comuna 40 let.

Vatra satului are J 38 hect., iar cu izlazul 1000 hect.

Terenul cultivabil produce pana la 745 kile de porumb, griu, orz ~i ovaz.

In comuna e 0 sosea cornunala, care 0 leaga cu Marglnenl la N., Pietroasa la S., sl prlntr'lnsa trece soseaua judeteana, care leaga Macluca cu Otetelisul. V cniturile si che1tue1ile comurre] se urea la 800 lei,

E brazdata de dealurile : Rogojina si Sociul la E.; Dealulcu-Vlile la V.; ~i udata de valle:

Rogojina, Silia, Sirbeaua, Valea-Mare, Popa si Batesanca, ~i de riul Cerna, care-I uda partea de V.

Se margine$te cu eomunele :

Madularl, la E.; Vasllati, la V.; Marginenl, la N.; si Pietroasa, la S.

Batesanl, deal, in com. Batesani, pI. Cerna.d.ij., judo Vilcea, pe care se cultiva 54 hect. vie.

Batest], com. rur., piasa Crivina, judo Prahova, Aceasta comuns apartinea inainte vreme de pI. Cimpul sl se numea Rominestl. Date sigure despre lnfiintarea ef nu sunt. In arhiva primariei se gasesc acte din anul J 828, relative la cornuna,

Este situata pe loc ses, la 10 kil. departe de capitaIa judo ~i la 4 kilom. de resedinta pla~ii.

Digitized by Coogle

BATE~TI

889

BAT1NE~TI

Se compune din 2 catune : 1 Batestl sl Catunul-Moara, avind o populatiune de 767 locultorr, 367 barbatt sl 400 femci, in care I intra sl 5 familiI de Tiganl,

Capl de familie sunt 179; contribuabilf 160; case de 10-

cuit 200. I

In cornuna e 0 singura bise- I rica, cu hramul Nasterea-Malcll- I Dornnulul, ce a fost, In trecut, I sub ingrijirea manastiret TigA- I nesti, Anul cind s'a fondat, nu se stie, fiind lipslta de orl-ce lnscriptie, dar se stie ca s'a reparat la anul 1841. Este deservita de un preot.

Afara de agricultura, 23 10- cuitorT se ocupa eu olaria. Pro. dusul muneeT lor it desfac in orasul Ploesti si in localitate.

Locuitorli s'au improprletarlt la anul I 864 si in anul 1892, pc mosia statuluT Batesti, trupurile Branciog- Poienile sl Batcstl-Puchent, din carl Ii s'au dat in total 580 hect. ET au: 96 caf si epe, I 17 vacr, 7 bivolT, 54 capre, 547 ol, 8 t4 poref.

In raionul comunei, pe riul Leaot, sunt 2 morT de macinat.

Scoala nu exista in cornuna (1890). In virsta de scoala sunt 52 baetl ~i 4 fete. $tiii carte 18 barbatf sl 5 femeI.

Toata suprafata comunef este , de 1080 hectare.

Tulca se fabrica h mica cantitatc. Pamintul e priincios numaT porumbuluT, griulut sl ova- I zuluT. Se cultlva si putln meiu. I Un hcctar da in termen medlu : I Batiasca-de-Est, p(lt/llre a sta-

7 hectol. porumb, 14 hectolitri tulul, in intindere de 600 hect.,

griu, 71j2 hectol. ovaz, 7 hec- situata in cornuna Vulturestl , I

tolitri meiu. Dintre pomT rodi- piasa Arge~e1ul, jud, Muscel.

tort sunt: 100 merl, 50 perf,

150 duzf, 20 cirest si 100 nucf, I Comerciul se exercita in cornuna, de 3 circiumarl,

Budgetul cornunef prezinta la veniturf suma de 3496 lel, 33 bani sl la cheltuell 2305 lel,

Soseaua com. Batesti - BrazlPucheni - Marl 0 pune in legaturd. eu soseaua nationala Bucurestl-Ploestl.

E udata de riul Leaotul !;\i

de riuletul Ograda, zis ~i LaFlntina - Radulut, riulet ce se varsa in riul Leaotul, in fata i bisericel.

Batest], sat, face parte din comuna rurala Batcsti, piasa Crl-

vina, judo Prahova.

Bate~ti-Pucheni, ptit/ure a sta- I tulul, in judo Prahova, cu 0 inti nclcre de 538 hectare, fermata din trupurlle : Bodirlanul, 263 hect.; Vacaria, 25 hect.; Balota, 100 heet., ~i I'ucheni 150 hect., pcndinte de cornunele Batcstl sl Pucheni, piasa Cricovul.

Batesul, icacr, in judo Braila, la Sudul iezeruluf Balaia, din com.

Gropcni.

Batiasca, sat, face parte din comuna rurala Vulturestl , piasa Argeselul, judetul Musccl, Aci estc 0 biserica in buna stare, cladita de curind. Loc. saf s'au

improprictarit pc mosia statuluT Batiasca, ce are peste 1500 hect.

Batlasca, proprictatc a statulul, pe care, la 1864, s'au improprictarit locuitorii din catunul Ba-

tiesti, cornuna Vulturesti, piasa Argeselul, judo Muscel,

Batlasca-de-Vest, p(it/ure a statulul, in intindere de 358 hect., situata in comuna Vulturesti, pI. Argeselul, jud. Muscel,

I Batine~ti, com. rur., In piasa Su- !

sita, judo Putna, Comuna Batinesti e situata in cimpla de pe malul sting al Putnel, cc purcede din vale de la Tifestl sl merge pana In Siret, Canalul de la Olesesti incepe d'alcl, Inaintc a servi de apa nu numaT la morT, din carl 3 sunt In comuna, dar si la udatul gradlnclor. Din Batinestl in cepe rcgiunea de cimpie ; satele lncep a nu mal fi cu casele inconjurate de vii sl de pornl roditorl,

Dlstanta de capitala judetuluf e de 15 kil., spre Nord, iar de Odobesti de 12 kilom., spre Nord-Est.

Inaltimea estc de 102 metri deasupra nivelului marl].

Cornuna Batinestl e fermata din catunele : Batlnestl, Igestl ~i Patrascanl, Inainte de noua irnpartire administrativa din 1892, aceasta cornuna facea parte din piasa Girlele.

Populatiunea comuner, dupa reccnsamintul din 1890, era de 224 capt cle familie, cu 855 de suflete, din carl : 441 barbatf sl 41 I femer, Aceasta populatiunc se irnpartea ast-fel :

Dupa starea civila : 452 neinsuratf, din carT: 245 barbatl ~i 207 femeT; 354 insuratl, 45 vaduvf, din carl : 2 I barbatf sl 24 femer ; 4 divortatl, din carl:

I barbat ~i 3 femeI.

Dupa natlonalitate : 832 Romini, I Sirb, 2 Ungurl si 20 de diferite nationalltatl.

Dupa protectiune : 852 Romini, 2 U ngurT si I Sirb, Dupa rcligiune : 832 Ortodoxl, 2 Catolicl, I Armean ~i 20 MozaicI.

Dupa felul ocupatiunef : 179 agricultorT, 19 meseriasl, 3 I cornerciantl, 3 profesiunf Iibere, 90 muncitorT sl 14 servitorl.

Stiu carte 226, din carl: 212 barbatt si 14 femer.

Nurnarul caselor de locuit 197

Digitized by Coogle

}{ A TINF:~Tl

S.JO

Mlscarea populatiunel, in anul 1892 a fost: 10 casatorir, 33 nasterl ~i 40 mortl,

Cultul crestin ortodox e reprezentat prin 2 biserici: una parohiala, cu hramul Sfintif - Voivozt ; cea-l'alta fillala, cu hramul Sf. Gheorghe. Ambe1e sunt situate in satul Batinesti. Pentru intretlnerea lor, comuna vine in ajutor cu 200 lei anuaI.

Instructiunea se preda intr'o scoala mixta, situata in satul Batinestl si care e frecuentat50 de 35 copll, din cari: 32 bactt, 3 fete, din 101 in virsta tie scoala, Comuna vine in ajutorul scoalef cu 247 let anuaI. In comuna sunt 187 contribuabili.

Budgetul cornunef pc anul financiar 1893/94 era urrnatorul :

VeniturT 4.728,93, cheltuell 4.727,22.

Pamintul comunci cstc parte pietros si parte lutos, de coloare inchlsa. LocuitoriT seamana mai mult porumb de cit cereale tie toamna sl de primavara, Griul produce de la 20-2 S hcctolitri de hect.; asemcnea si orzuI. Recolta porumbulul este cite 0 data pina la 30 hectol. de hect. Gradinile cu zarzavaturI forrneaza cu deosebirc res ursa de capetenie a locuitorilor. Afara de fasolea si rnazarca, pc care loc. Ie searnana in porumb, sc mal cultiva cartofl, morcovI, usturoiu ~i maf cu seama ceapa !;ii varza,

N urnarul cultivat. e de 129. Instrumentelc agrlcole, de carl dispun cultivatorif din com. Batincsti, sunt : 2 masinf de scmanat, 3 masinl de treerat, S de vinturat, 2 de batut porurnb ~i 3 masinf de batut porurnb Cll manivela, 22 plugurl de lemn, S6 plugurf de fier, 12 grape de fier ~i 60 care.

Vitele aflate pe teritoriul co-

munei sunt: 1.094 capete, din carT: 373 boI, 231 vaci, 90 cal, 300 ol, IS capre !;ii 8s porcl, Se mal afl<1 in cornuna 86 stll.pf de albine,

Industria din com. Batinesti e putin dezvoltata. Are 1 fabrlca de rachlu, 5 de maturl, I vararle, I cizrnarie ;;i 3 mori dc apa, Comerciul se exercita de 12 persoane: 8 Romini si 4 Izraelitl, in 12 stahilimente, din carl: 8 de bauturl spirtoase ~i 4 de bauturl sl coloniale.

Comunicatia in aceasta comuna se face prin soseaua nationala Focsani-Bacau, care trcce prin partea de rasarit a COIl1Unef si prin soselele vccinale ~i comunale, carl 0 pun in legaturd. cu Odobesti ;;i Tifcstl. Linia ferata Focsanl-Marasesti trccc in aproplerca ei.

o parte din familia Sturdza, sc gase;;te, din vechime, aci.

Batinesti, sat, in comuna cu acelasl nume, pl. Susita, judo Putna. E situat pe malul sting al Putnel, in cimpia ce purccde din vale de Tife~ti si merge pana in Siret. E udat de Girla-Morilor, care pune in miscare 3 morT ale locuitorilor.

Cultul e reprezentat prin 2 bisericl ; una parohiala, cu hramul S-tii Voevozr ; alta fillala, cu hramul Sf. Gheorghe. Arc o scoala mixta, intretinuta de cornuna. E frecucntata de 18 copil, din carl : 16 baeF ~i 2 fete, din 49 in virsta de scoala.

Batlnesti, parultil', forrnata din comuna cu acelasf numc, piasa Susita, judo Putna, coprinzind 2 bisericl, situate in satul Batincsti : una parohiala cu hramul S-tii Voevozi; alta filiala eu hramul Sf. Gheorghe.

Batlagioaia, mmlilii, la 1 l/~ kil.

BATRtNA

spre E. de satul Bertesti-d-j .• din judo Braila, pe tarmul drept al privaluluT cu acclasl nume.

Batlagioaia, prhlal, in judo Braila, care uneste lacul Bertea, din com. Bertestl-d.j., cu piriul Calmatuiul, pe teritoriul com. Bertestl-cf-s.

Batnisul, priua], in judo Braila, care uneste iezerul Batnisul, in partea de E., cu iezerul Lebadolul, si partea de N.-E. cu privalul Ruptura-Bandolul,

Batnisul, icacr marc, in judo Bralla, in partea de E. a com. Stancuta, intre Vilciul \ii DunareaVechie.

Batoala, dral, in partea de S. si S.-V. a cornunef Ursl, pl. Cernad.-s., judo Vilcea.

Batoaia, uale, com. Ursl, piasa Cerna-d.-s .• judo Vilcea,

Batoaia !;ii ~orle~ti, jJlit/llrl par· ticulare, supuse regimuluf sllvlc, aflate pc mosia Ursl, com. Ursi, pl. Cerna-d.-s., judo Vilcea.

Batrina, canal, (prlval), in piasa Borcea, jud. Ialomita, teritoriul com. Varasti,

Batrlna, deal, al com. Stancstl. situat spre E. de cornuna, in judo Gorj. Incepe din com. Rugi ~i sc termina in comuna urbana T.-Jiu!.

Batrina, lac, in judo Braila, la 500 m. spre E. de satul Slujitori-Albotestl, sub muchia platoulul de S. al judetuluf despre lunca Calrnatuiuluf.

Batrina, mosie, pe care, la anul 1864, s'au improprletarlt parte din locuitoriI comuneI Vadul-Sll·

Digitized by Coogle

BXTRINA, SAlT GlJF.R(;ITEASA

pat, pI. Cricovul, judetul Prahova.

Batrina sau Ghergheasa, mosie a statuluT, in jud. Ri-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., com. Ghergheasa, in intindere de 3050 hect.

Batrtna, 11l011ild, in judo R.-SArat, pI. Rimnicul-d.-j., com. Socariciul, in partca de rasarit, pe malul drept al b,ll~iT Socariclul. A fost punct trigonometric de observatie al statului major austriac ~i al celui romin.

Batrtna, 1II11IIft', in judo Dimbovita, aproape dc grani~a, ling.l I Obirsle. Sub muntelc Batrina estc rnanastirea Pestera-Obirslel, sub 0 pestera. Aceasta sutc- I rana este lunga ca de ISO metri I ~i merge aproapc orizontal sub I muntc, din ce In ce micsorindu-se, pana ce ajunge asa de mica, in cit omul nu maT poate patrunde. De acolo ese un izvor de apa foarte limpedc. In aceasta pestera sail groti'l, la 20 pasf de manastire, este 0 cruce, de la care nu potf inainta maT departe, de cit numal cu ' luminarea, (V. Pestera, schitul).

Batrina, muntc, in raionul com. rur. Leresti, plaiul Dirnbovlta, jud, Muscel, situat la Nordul cornunel, pe culmen Carpatilor,

Batrina,pddu1"c, supusa rcgimulut silvic, pe mosia Muntele-Batrina, com. Leresti, plaiul Dimbovita, jud. Muscel, in intindere aproximatlva de 400 hect., cu un masiv des. com pus din fag, plop, mesteacan, spre virf sl putin molift. E situata pc pante repezr, din carl se scurg piraie.

Se invecineste la N. Cll Borcasiul, la S. cu Riul-Tirgulu], la E. cu Plalul-lul-Patru ~i la V. cu Piscanul.

'Ht

Batrlna, picht'! vechlu, de frontiera, pe Dunare, in pI. IalomitaBalta, judo Ialornlta, in dreptul satuluf Facaenl.

Batrina (Stina-). munte insernnat, intre comunele Laposul ~i Cislaul, judo Buzail, acoperit de , padurea statuluI Piscupeasa; face parte din corpul Clslaul,

Batrtneanca (Sttmnicul-), piriias, care incepe din judetul Prahova. Uda com. Batrini, pI. I Teleajenul, de unde izvoreste (si anurne din muntele Virful-lulTigan). Curge spre S.; trece pe la E. de com. Posesti, ~i intra in judo Buzan pc la Malul-Pietret ~i muntele Carafte. Primeste pe stiuga girla Chlojdul, ~i izvoarele Valea-Anii sl Rotarea, Se varsa in riul Bisca-Chiojdulul in com. Catina,

Pe aceasta girir.. sunt 4 rnorl pentru macinat,

Batrlneanca, tilde, pe care curge girla cu acelasf nume, judo Prahova ~j_ BuzM.

Batrlnel (Dealul-), dra], In judo Neamtu, grupul muntilor Tarcaul-Mare, com. PlngArati. pl. Piatra-Muntele.

Batrlnel (Dealul-), dca], in par- I tea de S. a com Cursesti, pl. ' Racova, judo Vasluiu .•

Batrlnei (Piriul-), piriil1f, in judo Nearntu, ce izvoreste din dealul eu a sa numire, sltuat in I fundacul format de rnuntif MA- , gura, Somuzul, la V.; ramura clealurilor Crivel, la N.,·!;,i ramura dealurilor PietreT, la S. Curge prin valea lor, in directiunea V.-E. pAna la capatul ~ despre rasarit al celor doua culrnl, Criva si Platra, in dreptul carora se varsa pe partea stinga

a piriulul Tarcaul, cam la vr'o 3 kil. in susul satulul Tarcaul.

Batrfrrele, tlt'll/, in com. Breaza, judo Buzan, pc mosia statuluf Sf. Gheorghe-Nou. E acoperit de vii.

Batrfnesti, COlli. 1'1(1"., in judetul Roman, pl. Fundul, pc malul sting al riuluf Siretul, spre S.S.-E. de orasul Roman !;'i fa 0 departare de 20 kil. de cl si de 5 kil, de resedinta pIA~iI. Este asezata pe un teren accidentat. E compusa din satele: Batrinestl (Batrinestl-d»j. sl Batrinestl-d-s.), Rocna sl Splrldonestl, cu rescdinta com. in satul Batrinestl. Are 192 capt de fam., 203 contribuablll din 744 loc. din carl 44 stin carte; 177 case. Populatia este rornina afara de 3 fam. EvreI. Se face cornerciu cu vite sl cereale. Sunt 683 vile marl corn ute. Sunt doua biscriel: una de zid !;ii alta de lemn. Are 0 scoala prlrnara mixta, care a fost frecuentata in a. 1886-R7 de 27 elevt, din 34 inscrlsl. Formeaza cu comunele: Baluscsti, Damlenestl, Iucsesti ~i Negri 0 circumscriptie fiscala, Venitul anual al comunei este 2802 leT, 32 bani ~i chelt. de 2093 lei. Este legata prin sosea cu Roman. Are un pod plutitor pc riul Siretul, la cat. Spiridonesti.

Batrinesti, sat, in judo Roman, pl. Fundul, com. Batrinesti, la confluenta piriulul Valcelele cu piriul Glodeni, spre S.-S.-E. de orasul Roman ~i la 0 departure de 20 kil. de el :;;i de 5 kil. de resedlnta plasil. Este asezat pe o coasta de deal. Este resedinta cornunef Batrinesti. Are 71 capt de fam., 83 contrib, cu 29010- cuitorl, din carr 2 5 ~tiu cartc ; 66 case. Populatia este rornina, afara de 0 fam. Evrei. Face Co-

Digitized by Coogle

BATRINEFI-DE-JOS

342

DATRINI

mercia eu vite sl cereale. Sunt 236 vite marl cornute. Are 0 biserica de lernn si 0 scoala mixta, care a fost frecuentata in anul 1886-87 de 27 elevl, din 34 inscrlsl.

Aeest sat mal inainte era cunoscut sub nurnele de: Batrincsti-d-j., (Batrinesti-Iul - Burchl, Batrinestl-Hermezlulut sl Batrincstl-Razesl, dupa numele proprietaruluf moslel) sl Batrinestld.-s., (Batrlnestl-lul-Dcni).

Batrtnesti-de-jos, parte din satu! Batrlnestl, judo Ruman, care apartinea mal inalnte familiilur:

Burchi, Hermeziul sl mal multor raze~I.

Batrinestl-de-Sus, parte din satit! Batrinesti, judo Roman, ee apartinea maf de mult familiel vorniculuf Gr. Doni.

Batrfnesti - Guloaia (Zaharioaia), sat, in com. Soldanesti, pl. Tirgul-Miletinul,jud. Botosani, in partea de N. a eomunei, pe valea Dristea. Are 0 suprafata de 1784 heet. ~i 0 populatie de 120 fam., sail 460 sufl., eu 114 eontribuabilr.

Are 0 biserica ell I cintaret. Se zice, ca in Silistra de astazl a loeuitorilor, a fost in vechime I un sat cu numcle Zaharloala, N urnarul vitelor e de 2 I 3, din carl: 98 car marl si mid, 1999 oi ~i 6 I porcl,

Batrine~ti-Hermeziului, parte din satul Batrinesti-d-j., jude- I tul Roman.

Batrine~ti-lui-Burchi, parte din satul Batrinesti-d-j., judetul Roman.

Batrlnesti - Razesl, parte din satul Batrinesti-d.j., judetul Roman.

Batrtni, com. rur., pI. Teleajenul, j ud. Prahova, situata pe valea gir1eI Batrineanca, la 60 kil. departe de capitala judetuluf si la 28 kilo de a plaiuluf.

Asupra infilntarel acestef comune, legenda spune urrnatoarele: Aceasta comuna s'a infiintat de un batrin numit Chiojdul, care s'a asezat aei eu femeia si dof coplf at sal. Pe eel mal mare, tatal-sau l'a casatorit sl l-a dat ea zestre loeul despre miaza-noapte, unde s'a format eomuna Star-ChiojduJ, Chiojdul dupa numele baiatuluf :;;i Stari = om eu avere; iar pe feeiorul eel mie l'a instalat, dupa ee l'a insurat, pe loeul u nde este azi Chiojdul-Mic, san Chiojdul-dinBisca, judo Buzan.

Ambii copll veneaii sa vada pe parlntil lor, pc batrint, carl ramasesera pe acest loc; de aceea aceasta com una s'a numit Batrinl.

Legenda mal spune, ea batrinul s'a stabilit aci inca din timpul lnvazlunel Tatarilor, ba ca ehiar era Tatar. Cea ee se prea poate, cacl mal toate numirile topiee din Chiojdul-Mare sunt tatarestl, D-nul Macoveiu din Chiojdul-Mare poseda 0 importanta colectlune de hrisoave sl alte documente privitoare la istorieul eomunelor Batrinl si Chiojdul.

Comuna Batrinl se compune din 2 catune : Poiana-Mare ~i cat. de resedinta Batrinl, avind o populatiune de 1598 locuitorl, 733 b., 665 f., cu 533 capl de fam iii e, 283 contrib. Sunt 376 case de Joeuit sl 176 odat si bordee,

In comuna sunt doua bisericl, deservlte de 2 preott, una reparata Ia anul 1851, si una fa.cuta din noti la anul 1866.

Locuitorif se ocupa eu oresterea viteJor, Iernnaria de eon-

structlt si parte din ef, cu eultura livezilor de prunI. Et desfac produsul muncef lor la Valenl-de-Munte, Ploesti :;;i Bueuresti. In cornuna sunt: 141 cal, 595 bol, 235 yael, 276 capre, 1439 01 si 275 porcl,

Pe girla Batrinl, in raionul comunei, sunt 4 mori.

Scoala functioneaza in com. din anul 1839. Localul e proprietatea eomuneJ sl s'a freeuentat In anul scolar 1892-93, de 52 copit, din nurnarul de 301 in virsta de scoala, Cu intretlnerea scoalel, statuI eheltueste anual 1080 leT. Stiu carte 87 barbatl si 8 femer,

Cornerclul se exercita in comuna de 3 circiurnarf, Veniturile eomuneT se urea la 3000 lei sl eheltuelile la 2800 leT anual.

Nu are de cit 0 singura sosea, ee merge din Star-Chiojdul la Rincezi si Valeni spre Ploestl,

Comuna este brazdata, in partea de N.-E., de dealul Herul :;;i spre S.-V. de Paltinisul. Pc ambele se cultiva cereale ; parte servese pentru finete.

E .udata prin eentru de girla Batrineanca si de alte mid izvoare, precum e Zmeuratul, carl se varsa in glrla Batrineanca.

Se margineste la N. cu rnuntii TransilvanieI, de care se desparte prin virfurile: Virtcjul, Ripa-Magarulul, Topora sl Zmeuratul ; la Sud eu comuna Posestl si catunele Valea-PlopulUI si Rotarea, de care se desparte prin Glrla-StlmnieuluI; la E. eu com. Star-Chiojdul ; la V. eu com. Rineezi.

Batrini, sat, face parte din comuna rurala eu acelasi nume, plaiul Teleajenul, judo PrahovaAci e resedinta eomuneJ.

Batrtni, pichet de granita, in judo

Digitized by Coogle

B_\:n:.t:,{I

Prahova, despre Transilvania ~i trecatoare pc la muntele Breaza.

Batrtni, plaiil, judo Prahova, pe unde era pichetul sl trecatoarea Mlnletl, spre Transilvania.

Batrtnul, deal, in com. Temisanl, din piasa jlulul, jud, Gorj, sprc S. de cornuna. Incepe din 10- cul nurnit Groapa-Lupllor, mcrgc de-alungul comuneT spre S.; de aci intra in comuna Dragotestl, care apartine jud, Mehedinti.

Batrlnuf-Izvoret si Ciudin, 1110- fie partlculara de 156 hect., in comuna Cudalbi, pl. Zlmbrul, judo Covurluiu,

Batrlmalul (Sttna-), eo/inii, in com. Nehoiasul, judo Buzau, Cittunul Bisccni.

Batrtmalui (Valeeaua-),11(i1aa, in mo sia Letca-Veche, care se varsa in Valca-Paisulul, judctul Vlasca.

Batrtoara, uate, izvoreste dintre muntil Gilmeia sl Comarnicu!; curgc de la N.-E. catrc S.-V. ~i sc varsa in riul Prahova, pc malui sting, in raionul com. Comarnlcul, pl. Pelesul, judo Prahova.

Batcoveni, COlli. rur., situata pc coastcle vaet Clcnita, Ja vcstul judetulul, in pl. Glavaclocul, judetul Vlasca.

Proprietatea Scminaruluf Nifon ramasa de la fostul Mitropolit Nifon. Inainte apartinea famillet N. Batcovcanu, Aei maf sunt citt-va mosncnl I'etre Cioe I sl altif,

Suprafata totala este de 3200 heet.

S'a improprictarlt la 1864 200 locuitorl, pc 600 hcct.

Venitul anual al mosiel este de 30000 let,

:1411

In 1887 se aflau aci [74 contribuabiIT, din 748 suflete,

Venitul comunal in 1886, era de 3410 lel, iar cheltuelile de 2225 leT. In anul [887 veniturile erau de 2410 let, iar cheltuelile de 1540 lei.

s, eultivat in [887 0 suprafata de 1000 heet. cu diferite eereale, intre care mal mult griu !;ii porumh.

Este 0 biseric.i cu hramuI Sf. Nicolae, zldita in 1857, deservita de un preot ~i 2 cintaretl,

Este 0 scoala comunala mixta, eu 6 c1ase, condusa de un invatlitor si freeucntate de 32 baetT 1 ~i 8 fete, din numarul de 35 in vlrsta de scoala.

Este departe de Giurgiu eu I 52 kil., de Obedeni, resedinta pla!;iiT, eu 27 kil., de Alexandria eu 25 kil.

Printr'insa treee soseaua judeteana care duee prin Galetenul sl Frasinul.

Sunt: patru circiuml ; 0 moara pe apa Cllnlta.

Batcoveni, sail Rlndurlea orr 1 Rotarestl, cdtun, pendintc de cornuna Talpa-Batcoveul, piasa Glavacioeul, jud. Vlasca, proprietatea d-lul I. Culoglu. Are () suprafata de 300 heet. Sunt 45 loc., improprletarltl la 1864, pc o su prafata de 125 heet. Aei ail si mosnenif Batcovenl partea ram as a lor. (Vezf Talpa- 1 Bateovcni).

Batcovenl sail Linia-Coastel, : mah a!«, pendlnte dc comuna Talpa - Hatcovenl, pl. Glavaciocui, judo Vlasca , proprietatea d-lul N. Juga; in suprafata de 200 heet. Aci, in 1864, s'a improprletarit 30 locuitorl, pc 0 suprafata de 86 heetarc.

1 Bateoveni, uale, ce vine despre

Soricesti si da in Valea-Clinitcl, jud, Vlasca.

Bateoveni-de-Jos sau Gurguetl, (Vezr Gurguetl).

Bateoveni-de-Sus, san TalpaBatcovenl, cdtun, pendinte de com. Talpa-Batcovenl, judetul Vilcea.

Bauca, pfrill, in judo Suceava, afluent al piriulul N eagra-Sarului. Izvoreste din muntele Calimanul. Arc 0 lungimc de 4 kil. In el se varsa, pe stinga, pir. Baucuta.

Baucuta, aflllt'1lt al piriulul Bauca, din judo Suceava. Arc 0 lungime de 1 kil. 200 m.

Bazaehita, Ioc, pe teritoriul eomuneT Isalnita, pI. Ocolul, jud, Dolj, unde se gase~te pietrls bun din albia jiulul.

Bazalaul, siliste de sat vechle, pe proprietatea Stanestl, piasa Marginea, judo Vlasca,

Bazavani, sat, in com. rur. 110- riist], pI. Vallor, jud, Mehedlntl,

Bazavani, deal, in corn. rur. Horastl, pI. Vdllor, jud. Mehedlnti,

Bazga, sat, pI. Siretul-d-j., com.

Racataul, jud. Bacau, situat in valea Racataul, de-a dreapta piriuluT, la 0 departare de 900 m, de satul Racataul, Are 1 circluma. Capt de familie sunt 54 cu 194 suflete. AnimaJe sunt: 14 cal, 61 vite marl corn ute, 3 I rima torf si 34 capre.

BazgareI, com. rur., pl. OltetulOltul- d. - s., judo Rornanatl, situata pc nlste dealurf marl, lInga apa Geamartaluiul. E formata din Bazgarei-d-s. sl Bazgarel-

Digitized by Coogle

d.-j. (170 locuitorf ~i 35 famili!); Prisaca (119 locuitorf si 35 familil), si Simniceni (100 locuitori si 20 familii). E departe cu 52 kiI. de Caracal si cu 2 I kil. de Bals. Altltudinea terenuluT d'asupra nivelului marif e de 200 m. Are 84 contribuabill, cu 86 familiT, din carT: 2 de Nerntf si 2 de Tigani, iar I restul Romini, si 0 populatie de 389 locuitorl, din cari 214 barbatt si 175 femeT; 190 casatoritf ~i 199 necasatoritl ; 20 \itiu carte.

Budgetul comunei pc 1886;87 a fost de 10 15 lef la venituri sl de 1003 la cheltuell. Ocupatla locuitorilor e agricultura ~i cresterea vitelor. In 1887 s'a cultlvat 135 hect. cu grill, 102 cu porumb, 25 cu orz, I cu ovaz, si 4 cu viT. Vite marl au fost 291, vite micf 457. Are 0 biserica, Adormirea Mateer DomnuluT (1801), deservlra de un preot ~i 2 cinttiretl.

Bazguta, loc izolat, in judo Falchi, la stinga piriuluf Bazga, comuna. cu asemenea numire, pI. Podoleni. Se zice, ca aiel ar fi fost un mic satisor, care nu prea de mult s'ar fi desfiintat.

Beceni, com. rur., in plaiul Slanic, judo Buzan, situata pe ambe1e mal uri ale riului Slanic, departe de Buzan de 33 kil. Limitele sale sunt: La N., lncepind din marginea riului Slanic, din gura izvorului Bodea, merge pe acest izvor, spre V., pana in Muehia-Corbului, de unde se lasaspre V. pe plaiul munteluT Ocea, pc care merge pana in rnuntele Vir- : ful-Mare si de aci pana in Muchla-Valcl-Putuluf, despre com. BeciuI. La S., din Muchia-VaiefPutului, merge pe plaiul munteluI Motolul, pana in riul Slanic, linga izvorul Valea-Vacli, trece I

BH

Slanicul, urea pe Muchia-V~ierParulul si ajunge in muchia Gardoaia, despre com. Carplnlstea, La E. continua pe muehia Gardoaia pana in muchia Dimiana, despre judo Rimnlcul-Sarat, de unde se curbeaza spre V., coboara muchia Dimiana, merglnd pe plain pana in albia riuluf Slanic, in dreptul izvoruluf Gura-Bodir, com. Dimlana,

Suprafata acestel comune e de 2106 hect., din carl 787 arabile, 389 padure, 148 fineata, 553 izlaz, 16 livezi, 10 vie si 2 I 2 sterp. Proprletatt mar inscm nate sunt: Beceni, Baldimaneasa, Enacheasca, Eneuleasea, Margilriti ~i Potlogea. Parte sunt particulare, parte ale cetelor de mosnenl : BeceniT, descendlntl din mosul lor Popa Luca Beeeanul; Enachestil, descendintf din mosul lor Enache Blanarul :;;i rnosnenil Potiogea, descendintl din mosul Chir Potlogea.

Teritoriul e foarte aecidentat, atit de coline, cit si de multele vaT carl il strabat, Cultura principala e porumbul si griul, maf cu seama eel de vara. Sunt livezT de pruni :;;i de pasunat, Din punct de vedere geologic, malurile Slanlculur, prezinta aci eel mar mare interes prin terenul cu paludine in stratificatlf oblice, contiind foarte multe fosile, precum: psilodontl, unio, litoglifr, sferosiderit, etc.

Are 0 mica industrie cu cojocarla ~i boengeria. Multa lemnarie si vite se desfac la cele 6 tirgurl, ce se tin aci in fiecare an, la: 20 lulie, 6 August, 15 August, 8 Septembrie, 8 I Noembric sl 26 Decembrie. Calea cea mal insemnata de comunicatie, e soseaua judeteana Sapoca- Lopatari, pe care insa circulatia se intrerupe, cind riul Slanic vine mare. Clima e sana- I toasa, apele riului Slauic, prin

BECEXI

substantele ce Ie contin, usureaza mult pe suferinzii, carl vin in timpul veril aci pentru bal recf.

Vite are: 175 boi, 121 vacl, 75 vitel, 14 cal, 13 epe, 7 minzi,2000 oT,33 capre si 135 porcl.

Aceasta comuna e fermata din catunele : Beceni, Enculestl, Gura-Ocir, Margariti, Ocea si Oilesti, avind 0 populatie de 730 loc., din carl : barbatl insuratl 138, neinsuratf 21, vaduvl 9, baetT 204; iar femei maritate 138, vaduve 32 :;;i fete 188, carl locuesc in 157 case. Meseriasl sunt: 4 cojocarT, 2 lemnari, I butnar, 1 cizmar, 1 boengiu ~i 2 brutarT. Media nasterilor e de 25, a deceselor de 15, a casatoriilor de 6. Populatia creste cu

o medie anuala de 10 suflete,

Com una are 1 1 1 contribuabill, din carl I 1 comerciantl Romini si 1 strain. Stabilimente comerciale sunt 1 I. Budgetul comunel e de leI 5 I 13,20.

Are 0 scoala in celt. Beceni, populata de 39 elevl :;;i 2 eleve. Carte stiu 86 Ioc, Are 0 biserica cu hramul: Intrarea in Hiserica, cu 1 preot, 1 cintaret sl 1 paracliser. Are 7 circiuml, E resedinta uneI companiI de dorobantf si a servit maT mult timp de resedinta sub-prefecturei plalulul Slanic. Casele 10- cuitorilor sunt in genere curate si bine construite. Sunt de vAzut casele Perietianu-Buzau, carl, prin stabilimentul lor horticol, a trag multi vizitatori.

Dupa tradltie, numele acesteT comune ar deriva de la unul, Becea, care in timpiT de invazil ~i-ar fi g,lsit scaparea in padurile de aci. Mar in urma ar fi adunat si pe altf membri ai familiel sale, ar fi zidit blserlca la anul 1589 si ar fi facut pe fiul sail Luca preot. Din acest preot de-

Digitized by Google I

HECENI

rivli rnosnenif Beceni, nurnltf sl Ceata Preotllor, Dintr'un chriSOY, dat de Matelu Basarab, in 1663, prin care fixeaza hotarele mal muItor proprietatl ale rna- I nastiref Ot Menedecul (Vlntila-

Voda), ce se invecina eu mosnenii Beeeni, rezulta, eli eeata mosnenilor Beeeni exista in aeel timp si i;;1 avea proprietatile reeunoseute.

Beceni, cdtun de refedi1lfd, al eomunei Beceni, judo Buzan, cu 260 loeuitori sl 52 case. Are un co-

mert animat si ineeputurI de in- ~ dustrie, mal cu seama cojocarie.

Beceni, lIIOfie, in com. ~i cat.

Heceni, judo Buzan, proprietate mosneneasca. Are 320 heet., din I care 64 arabile, 57 padure, restul fineata, izlaz, livez] si sterp. Se mat numeste ~i Ceata-Preotllor,

Beceni-de-Jos, numire ce S(; maT da m~fid Cocorastl, judo Buz.iu, din com. Carpinlstea.

Becesti, sal, pe mosia cu asemenea numire, com. Hreatca, pI. Herta, judo Dorohoiu, eu 49 familii si 206 suflete. Blserica, cu patronul St. Nicolae, are 1 preot, 2 clntaretf sl 1 palamar ; este mica, de lemn si tencuita, flicutli de Sandu Braha.

Calitatca parnintulul este, in parte, buna. Satenil improprietliritl an 7 heet. 16 ariT pamint ; iar rlizll~ii 555 heet. 65 arii cimp si 1 17 hect. 43 arll padu reo I'l-

I

riul ce trece pe rnosle este Mol- I

nicioara. Hotarele mosiel sunt:

Buda, Fundoaia, Hreatca, Go- ! dinesti si Tirnauea.

Becheanul, vale, ce incepe din proprietatea Uzunul sl se scurgc I in Valea-Gavanel, chiar pc aceasta proprietate, jud. Vlasca.

34fi

I Becheni, cdtu», apartinlnd com.

Zorlestl, judo Gorj. E situat la partea de E. a corn., pe DealulMueril, avind 0 suprafata cam ! de 440 hect, Produce anual cam 128 hect. poru rn b, 75 heet. fa-

sole, 130 decalitri Yin, 242 decalitri tulca, 216 kgr. lina, 39000 I kgr, fin. Cu 0 populatie de 22 familil, 106 suflete, din cart 15 contribuahilr. Loeuitoril poseda 7 pluguri, 9 care cu boT, 86 vite marl cornute, 7 cal, 144 or sl 22 rlmatorf.

In catun sunt 6 fin tinT ; circluma, Catunul are biserlca.

Becherttoiul, mnh ala, in judetul Mehedinti, com. rur. Ml'ltilsari, piasa Vallor.

Becherul, den I, suh Virful- Do. rulul, spre N.-V. com. GornetulCuib, piasa Podgoria, judo Prahova. S'a numit ast-fel, pentruca a fost loculnta unuT locuitor becher, din cat, Gornetul, anume Samoil. Aci a plantat vie, care si azl se numeste Via-Becherului.

Locuitorii il mal zic si Hichelul.

Becherul, insnl«, in Dunare, drept lacul Greaca, din judo Ilfov.

Becherul, tt'it/lfria a statulul, in intlndere de 15 hect., in judetul Ilfov, (V ezi Sanalul-Dunaref, padure),

Bechetul, COlli. rur., in judetul Dolj, piasa jlul-d.j., la 63 kil. de rescdinta plasi], com. Caciulesti.

Sltuata pe malul sting al Dunarcl, in fata portuluf bulgaresc Rahova.

Se inveclncste la Nord cu comuna Damian, la Sud cu Dunarea, la Est cu com. Calaras! si la Vest cueom. Grindeni.

BJ,:CIIETUL

Terenul comunei este cu totul ses ; nu se gasesc de cit cite-va movile pe hotar, pe limitele de Nord-Est si Vest.

Cornuna Beehetul este udata la

S. de Dunare, care are, in dreptul Sail, 0 latime de 1450 metri si 0 adinclrne de 30 metri. Nivelul sau de-asupra Maril-Negre, este cam de 16 metri.

Cornuna rnaf este udata de riul Jiul, ce se varsa in Dunare, chiar in dreptul satului cu acelast nume, pana acurn 15 anI. Fundul albiei sale, ridicindu-se, pe de 0 parte din cauza n lmolului depus de apele rluluf, pe de alta parte din cauza nislpurilor all use de vlnturi, au silit Jiul sa-~i caute un alt drum, varsindu-sf apele chiar in fata insulci Copanita. Aci, pe malul sting al Jiului, se ga.sesc adevarate dune, carf nu au fost fixate, de cit cind locuitorif s'au hotarit sA faca plantatluni de salciml,

In com. Bechetul se gasesc 0 multlrne de baltt, intre carf se numiira : Balta-Lumlnoasa, forrnata din revarsarile JiuluT, situata in V. comunel ; are 0 lungime de la Vest la Est de 300 rnetri !;'i are 100 metri latlrne de la N.-S.; suprafata e de 30 kil. p;'\tratT.

Lacul Radanul in E. comunel, format din izvoare sl din revarsarile Dunaret ; este acoperit cu stuh, trestle sl papura. Are 0 largime de 100 metri ;;i 0 lungime de 3000 metri.

Balta-lul-Plca e forrnata din revarsarile Jiulur. Balta-din-Sat, e formata din plol,

Jiul se revarsa in timpurile ploioase sl la topirea zapezllor.

Cornuna Bechetul a fost infiintata, la anul 1830, in urrnatoarele irnprejurarf : Dupa terrninarea rezbelulul din 1828, dintre Ru~I ~i Turcl, 0 parte din

Digitized by Coogle

llECIIETVL

Rominl, ce locuiau In Turcia (azi Bulgaria), au trecut Dunarea, in Rominia, ~i s'an asezat cu 10- cuintele lor, pe locul numit pc atuncT Pichet, care era un punct de aparare al ~ll.rei, drept Rahova BulgarieL Apof venira 10- cuitorii din alte pilrF ale corn. ~i ast - fel fundara comuna Bechetul, care fiind port, a facut, in 1874 mare trafic cu importul marfurilor pentru orasele Olteniei. Portul comunei Bechetul se numea inainte Schela-Ciobanului. Aci s'a batut Mateiu-Basarab cu Turcii, dupa cum arata inscriptiunea de pe manastirea Sadova,

Bechetul a fost teatrul multor lupte dintre Rominl ~i Rusf contra Turcilor. Prima lupta este acea purtata de Mihalu-Viteazul la 1598, care, dupa ce sc luptase vitejeste contra Turcilor, urcindu-se de la Nicopole spre Vidin, se hotarise sa-st intoarc.i ostile pe la Rahova. De abia jumatate oaste trecusc, ~i incepu , un vint ClI vi for, in cit ceal'alta jumatate a trehuit sa astepte [0 zile, p;ln;l sa se potoleasca vlntul.

Tot ast-fel ali patlt sl ostile romine in 1877, cind din cauza I unei picle dese ~i a unuf vint viforos, ec batea asupra Raho vel, an fost silite sa paraseasca aeest oras.

Pe la Bechet a treeut generalul rus Geismar,la I 829, si a ocupat Rahova. La anul I ~77 Bechetul a fost atacat si jefuit de Turd ~i de bande de Cer chezr, care treccau Dunarea In barer, pentru a savirsi jafurf ~i omoruri pe teritoriul romin. Tur I eli nu s'au sfiit atuncl, ca s.t vina cu vapoare de rezbel, cu nave cuirasate ~i nionitoare, S;-l intre in apele ~i forturile romine, sa ia cu sila, slepun ~i vase incarcate cu grili sub pavilionul

:Iff!

rornin si chiar strain. Ast-fel au facut la gura JiuluT, la Beche t, unde soldatif otomanf debar- I cau, pradau ~i ardeau eu petroliu proprletatlle si piehetele Rominilor, in cart nu se aflau i de cit dof san tref oameni de paz a, pe carr ii macelareau farA mila. Tot atuncl, la anul 1877, s'aii asezat escadroanele regimentulul I de rosiori, patrulind ~i avind sub privighere malul Dunarei,

Cind eu atacurile Turcilor de la 1 1 Main 1877, la Bechet se afla un batalion din regimentul 15 dorobantl, escaclrorul Ilfov din regimentul III ('a!ara~I, 0 sectle din bateria HI, regimentul IV de artilerie, trupe faclnd parte din detasarnentul colonelului Cantilli. Mar bine de 11/2 ora, doua tunurf romine, aft sustinut eu vigoare lupta eu 12 tunuri turcesti !;ii focul nostru nu s'a oprit de cit cind Turch ali incetat pe al lor. Vaporul rusese ee stationa acolo, a putut sa intre in apa jiulul, dar din cauza nisipurilor de la gura jlulul in Dunarc, se inarnoli ~i inamicii facura marl strlcaclurn avind 0 tinta fi:d. La 17, 20 ~i 21 Malu, artilcria noastra de de la Becher s'a luptat eu eea protivnica $i eu hastimentele de rezbel turcestl, care incrucisau intre Rahova ~i Nieopole. La 24 Maiu, la Bechet, se afiA regimentui 16 de dorobantf eu I un dctasament la Ostroveni, pc malul sting al jiulur, un batalion din reglmentul 15 dorobantt, baterllle [ si 2 din regimentui IV de artilerie, rcgimcntul VIr clc calara)" NUl11ai la 14Iunie, la amiazt, incepe atacul eel mare asupra intarlrilor de la Rahova, cind se distrug mal multe edi ficli ;;i se d;l foe cetatel turcestt. Actiunea tunurilor romine tinu pana la 6 ore seara !;ii fu atit

BEl'IIETUI.

de vie, in cit sili garnizoana turceasca a parasl orasul, Bombardarea reincepe a doua zl, dar Turcif nu raspund ; numai pe seara artileria turceasca raspunde viguros pana in noapte,

La 14 Septembrie se tacu un inceput de atae asupra cetatei turcestl, Dupa ordinul ee-l primeste colonelul Slanlceanu, sa atace Rahova, generalul Lupu, comandantul corpului de observatlune de la Calafat, primeste ordinul sa sustina pe malul stingal Dunarel, actiunea ee trupele noastre de pe malul drept al Dunarel aveau sa intreprinda in contra Rahovel. Sl in tr'adevar, dupa ce remite comandamentul din fata Vldinulul, colonel. Anghelescu, se duce la Becher, eu scop de a ajuta atacul indreptat asupra RahoveT. In 8 Noernbrle, Turcii simtindu-se impresuratl de toate partile pe malul drept, vazind mlscarile de imharcare facute de trupeie generalulur Lupu la He chet, spre a-I lua in spate, demoralizatt de energicele atacurl de peste zi, se retrag spre (l. gost, catre Lom-Palanca. Generalul Lupu treee la Rahova, dupa ce Turcif parasisera orasul,

In comuna sunt 2 biserici, din care una fondata la 1833, de lemn, eu hramul Sf. Gheorghe, azi eu totul stricata, Cea-l-alta, inceputa in 1861 si terrninata la 1870, s'a fondat de loc. eOIDU' neT ~i serbeaza hrarnul Sf. Nicolae. Are un preot ~i doi cintareti.

In com. sunt trei scoll ; una de baet] una de fete ~i una mixta cu 0 singura clasa. Cea de baet] functioneaza de la anul 1835 ~i are un invatator. A fost frecuentata de 70 baetl, ~coala de fete functioneaza de la anul 1881, Octombrie 1 ; are 0 invito ~at()are. A fost frecuentate de 28 fete. Invatatorul ~i inviita· to area sunt plati~ de stat, iar

Digitized by Coogle

BECHETL'L

cele-l-alte chelt., precum lemnele, servitorll ~i localul, sunt in sarcina comunei. Scoala mixta functloneaza de la I Aprilie 1890. Loealul de zid este in buna stare. In 1892-93 a fost frecuentata de 30 copii.

In virsta de scoala sunt 92 bactt sl 104 fete in toata com.

S tift carte, 235 barbatl ~i I 25 femer,

I'opulatlacomunct estede I 169 suf etc, din carl 48 strainf sl anume: 6 EvreT, 2 GermanI, 4 Ungurl, I Sirb, 25 GreeT ~i 10 Bulgarf.

Sunt 587 barbatl, 582 femct ; 3 I 4 capt de familie.

Dupa legea rurala din 1864, sunt 146 lmpamlntenltt, iar dupa cea din 1879 sunt 82 lnsuratcr. Case sunt 277 ~i bordee 25.

Suprafata teritoriuluJ comunal este de 2040 hectare, din care 1440 heet. parnint arabil, 146 hect. fineata, 120 hect, izlaz, 44 hcct, lac, So padure.

Mosia se nurneste Bechet-Calara.-;;J. Afara de parnintul dat 10- euitorilor, dupa legilc din 1864 si 1 R79, apartlne statuluT. Arenda in total este de 127100 I lei anual.

Inainte, accasta mosic apartinea schituluT Roaba.

Padurf se gasese pe rnosia sta- I tulut, in intindere de So hect. Pc Dunare sunt 5 ostroave, aeopcrite eu padurf : Dracinul eu 100 hectare; Prundul-Gol 300 heet. ; Prundul-Nou 30 heet., etc.

Au apartinut ~i apartln statului, care Ie da in taere prin Iicitatiunf.

Viile in intindere de 49 heet., se gasesc pe mosia loeuitorilor ~i produe Yin rosu medioeru.

Se fabrica tuica ; cazane sunt doua, mid, ce apartin locultorilor. Se tese pinza de in, cinepa, burnbac ~i borangic, numal cit trebue pentru casa.

1m

---

Sunt : 2 ateliere de timplarie, 2 ficraril cu o rotarie ~i 3 fierari TiganI. Sunt 5 fierarT, 4 timplarr, 2 tinichigiT, 3 clzrnarf ~i 2 eroitorf.

Caramida se lucreaza de la 400-600 bucati pc zi ~i se vind dupa calitate intre 2 5 ~i 35 leI mlea,

Comerciul eel mare sc face in com una, unde fiind ~i port, arc 0 mare activitate. Aei sc afia 0 capitanie de port, dc clasa 3-a.

In IS91 s'a pcrceput in varna BeehetuluI 20570 Ief din importatlunl in valoare de 316959 leT. S'a cxpurtat marfurl in valoare de 54376S6 leT.

Cum una cste strabatuta de soseaua judeteana, ec duce la Craiova, avind in comuna 0 lungime de 3 kit. 0 calc cornunala lunga de 2 kit. 0 leaga cu Calarasl la N.-E_ \,i Cll Ostrovcnl la N.-V.

CirciumT ~i bacanll sunt 26.

Comerciantr sunt 63, din cari 26 straint.

In Bcchet sc afla lin spital ell 10 paturr, intrctinut de judct, infiintat la anul 1882.

ContribliabiIT sunt 265.

Ven. fonciar e de 37660 I. 12

b. ; yen. budge tar pe I X<}3 94 cste de 41474 I. 60 b.; chelt, sunt de 40<}74 leI 22 bani.

Vite cornute sunt 475. Sunt 500 oT, 70 cal ~i 140 porcl.

Imprcjurul BechetuluI se vad niste ruine veehJ.

Odinloara, acest orasel purta numirea de Ciobanul, Numirea actuala de Bechet, insemneaza pc ruseste pichet de gran ita; de aceea, pc hartile Statulul-major austriac, localitatea este insemnata cu Pichet.

Bechetul, coin, rur., pl. OltetulOltul-d.vs., judetul Rornanatl, situat pe riuletul Burluiul (Beche-

BECHETUL

tul), E inconjurata de deal urf si are 0 altitudine de So metri, d'asupra niveluluf rnaril. E departe de 7 kil. de Bals si de 33 kit. de Caracal. E In apropiere de calea ferata ~i soseaua SlatinaCraiova sl de linia ferata Corabia-Ri-Vilcea. Se compune din Bechetul-d.j. (228 loc.) ~i Bechctul-d.vs, (193 loc.).

Arc 84 de contrib., I 19 capi de familie sl 0 populatie de 42 T locuitorl, din carl: 220 barbatf ~i 20 I fernel ; 225 casatoritl ~i 175 necasatoritf.

Budgetul com. pc 1886/87 a fost de 759 I. la veniturf ~i 754 lei la cheltuelf.

In anul 1887 s'a semanat 114 hect. cu grill, 126 cu porumb, I) cu orz, 2 Cll ovaz, 7 Cll secara, 2 cu cinepa ~i 26 CII vii.

Arc 0 circluma. Scoala nu cste. Are 0 biserica, Sf. Treime, (1857); c deservita de I preot ~i 2 cintaretf.

Bechetul, sat, judo Dolj, piasa Dasnatulul-d.j., com. Calugarenl, cu 108 suflete, 63 barbatl si 45 Icrnel, l.ocuesc in 24 casc ~i 2 borclcc. CopiiI din aeest sat urrncaza la scoala mlxta din satul Calugarei, ce estc la 0 departare de 1500 m. /\ II urmat regulat !a scoala, in anul 1892-1)3, 12 bactt, Cu virsta dc scoala sunt 15 b,lctf si 4 fcte. ~ti(1 carte 10 barbatf ~i 3 fcmci.

Accst sat este asczat la 2800 m, sprc E. de Calugarcni.

Bech~tul, sat, judo Mehedinti, in com. rur. Patulele, pl. Blahnlta,

Bechetul, balta, situata la N. comuriel cu acelasf nume, judctul Dolj, pI. Jiul-d.-j.

Bechetul, dea], judo Dorohoiu, pc mosia Buhalul, com. Sendricenl, pI. Cosula.

Digitized by Coogle

RECIIETt'L

Bechetul, deal, in judo Mehedinti, I pI. Ocolul-d-s., punct bun de observatiune pe marginea Dunarel.

Bechetul, deal, in judo Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., tine de com. rur. Piatra-Alba.

Bechetul, deal, l1ngA satul Blagesti, in com. Pascani, judctul Suceava.

Bechetul, locuill/t'i izolatd, in judo Tutova, pl. TirguI, com. GuraSimila, aproape de varsarea piriului Horoeta, in Birlad.

Bechetul, mosie, com. Calugaril, satul Bechetul, judo DoIj, piasa Dumbrava-d.-j. Are intindere de I 400 pogoane. Apartine d-luf Verbiceanu. Cuprinde pe dinsa 25 pog-oane finete,

Bechetul, mosi«, judo DoIj, plasa Dumbrava-d-j., com. Calugarel, satul BcchetuI. Are 0 intindere de 250 pogo si apartine d-lui Calistrat Strirnbeanu.

Bechetul,lIlovild, situata IaE. de comuna Ulmul, pI. Calmatuiul, judo Braila, dlstanta de 2 kil, de aceasta cornuna. Aci era statluuea poster vechl la Braila-Bucuresti, Servea Rusilor in campania din 1877.

Bechetul, /){'idure a statuluf, judo Dolj, com. Bechetul. Are 0 intlndere de 50 hectare. Se gaseste pc mosia statu lui Bechetul, Lemnul, care predomina, estc salcia.

BechetuJ, /,/id., divizata sub tref nurnirf : Bcchetul, Paulesti si Pirlita, Se intinde pe dealul Bechetul, de-a stinga piriului Vaslnetul, comuna Polana-Cirnulul, pl. Crasna, judo Vasluiu.

848

---_-- -------------_

BECIUL

Bechetul-Calarasi, . mosie a statulul, jud Dolj, plasa JiuI-d.-j., com. Bechetul. Are 0 intindere de 9455 hect. A fost arendata I de la 1893-98, cu 127100 lei anual. Inainte apartlnea schitulul Roaba.

Bechetul- Calarasi , pt'idure a statului, judo Dolj, pe teritoriul comunelor Bechetul ~i Calarasi. Face parte din ocolul Murta, I circumscrlptia XVII silvica.

I Bechetul-de-jos, cdtuu, al cornunel Bechetul, judo Rornanati. E asezat pc tarmul drept al riuluf Burluiul (Bechetul). Se Invecinestc la apus cu com una Bobice sti, Are 288 locuitori.

Bechetul-de-Sus, cdtun, al comunei Bechetul, judo Romanati. E situat la N. de Bechetul-d.j., tot pc malul drept al Burluiului. Are 193 locuitorl.

8echi, paiand , com. Scorteni, plaiul sl judo Prahova.

Bechianca, vale, COIll. Mogosesti, pI. V cdea-d.-j., judo Olt.

Bechir-Ceair, deal, in judo Tulcea, pl. Babadag si pe teritoriul com. Slava-Ruseasca. El este mal mult 0 prdungire orlentala a dealuluf Deolnluc-Balr, din pI. Istrului, corn.ma Ciamurli-d.-s. Face hotarul intre aeeste doua plast, despartind ~i com. SlavaRuseasca de Ciamurli-d.-s. Se intinde spre rasarit, avind 0 directiune generala de la N.-V. spre S.-E. si merge de se sfirseste pe rnalul apusan si drept al piriuluf Slava-Ruseasca, Punctul sau culminant are 0 inaltime de 192 m. ~i cste punct trigonometric de observatie, de ranguI3-lea. Pe la poalele luT orientale. si pc malul piriuluf Sla-

va, treee drumul vecinal Cangagi-Slava-Ruseasca. Este acoperit cu padurf ~i putine finete,

Bechirul, ct'itUll (tirla), in piasa Borcea, jud. Ialomita, comuna Rasa.

Beciul, com. rur., in plaiul Slanicul, judo Buzan. E situata d'alungul vaef Baligosl, intr'o po· zitie foarte izolata si la 0 distanta de Buzan de 36 kilometrio Limite: La Nord incepe din muehia Deleni, mergind spre Vest peste plain, pana in Muchialuf-Cirlig (despre eomuna Niculesti). La Vest, din MuchlaIui-C1rlig, se lasa In jos peste Golul-Ballgoasei, da in hotarul mosier Gura-Vael, se urea putin spre N., pe llnga apa BaligoaseT ~i iar se intoarce in hotarul mosief Gura-Vael, pe care merge pan a in muntele Negosina ; se lasa apof in jos pc hotarul mosiel Scortoasa, pana in Muchia - Catinel (comunelc Grabicina sl Policiori). La Sud, din Muchla-Catlnel, printr'o limba foarte ingusta de pamint, merge in muntele Moara-de-Vint (despre eomunele Piclele ~i Plescoiul). La Est, din muntele Moara-de-Vint, se indrepteaza spre muchia Piua (despre comuna Carplnlstea) si se urea continua prin muehiile: Vizireanul, Beciul, Galbeza, muntele Ocea, muchiile CerbuluT ~i Bitligo~i, pana ajunge la Fagi; de aci merge in muchia Deleni (despre comunele Beeeni si GuraDimienii). Suprafata sa este de 2631 heet., din eari 911 arabile, 304 padure, 552 fineata, 615 izlaz, 55 livezi, 13 vie si 180 sterp. Proprietatl mar insemnate sunt: Beciul, Ballgosl ~i Tocitan:tligoasa, a slngurel cete de mosnenl, aflatl in aceasta comuna, numitl Tocilenlf, descen-

Digitized by Coogle

BF.CIVL

dentf din Serban Toeilii. Teritorlul e muntos si putln fertil, insa e important din punet de vedere geologic. Aei se gasese salzele de la Arbanasi, pleurii si alte substante minerale. Comunicatia e dificila, Anual se tin doua tirgurT: la 14 Septembrie i ~i la 31 Noembrie,

Vite are: 280 boT, 3 [5 vacT, 130 vitet, 20 cal, 5 epe, 3 minzl. 3000 ol, 35 eapre, 100 porel si 2 asinl, Stupf 75.

Comuna e fermata din catunele Ballgosi, Beciul, Tocila sl Schitul, avind 0 populatie de 860 loc., din carl: barbatf insuratl 152, neinsuratt 37, vaduvl 20, baetl 228; iar femei marltate 152, vaduve 26, fete 245. Ei traesc in [75 casco Strain! ~i mestesugart n'are. Media nasterilor e de 26, a deceselor de 19, a casatoriilor de 6, Populatla creste cu 0 medie anuala de 7 suflete.

Comuna are I 17 eontribuabilt ; 2 comerciantf. Venitul foriciar e de 245 14 lel; darea cailor de comunlcatle 702 leT; fonciera [386.70; taxa spirtoasclor 270.80; total fiscal 2381.50 ; pereeperea z t r.od.judetene 422. J 6; drum. 140.80; comunale 422.16; eomereiale 1.60. Total general 3579.32. Budgctul cornunel e de let 664.57.

Stiu carte 23 loc. Bisericl sunt doua : una in Bcciu sl alta In Baligosl, cu dol preotf si trel cintaretf. Biserica parohiala e Sf. Nicolae.

Numele i s'a dat dupa pozitiunea sa, fiind Inconjurata de dealurl Si muntt inaltt, carl culmineaza in Virful-Imprumutulul, Locuitorlf stall prin vAL Numirea Beciul, face a presupune, ca cornuna si-a luat inceputul in timpul invaziunilor, cind eel ce se refugeau in acestc vaT izolate si acoperite de padurl

SHI

seeulare, eraa sigurT, ca. n'au sa I fie gasitT.

Beciul, com. rur., pI. Siul-d.-j., judo Olt, situata sub malul 01- tulul si in stinga SiuluT, la 55 kil. departe de capitala judetuluf ~i la 22 kil. de Draganesti, resedinta plasil,

Se compune din 4 catune :

Beciul, unde e si resedinta comuriel, Balteni, Birsestl Si $0- tinga san Smirdanul, cu 0 populatie de 1096 loc., 540 barbatl si 556 femei, eu 411 capT de familie, 421 contribuabilT, 10- culnd in 138 case si 263 bordee.

Comuna e foarte vechie. Legenda spune, ca numele sl l'a luat de la un beciu zidit sub pamint, poate ehiar din timpul Getllor, care servea oamenilor de loe de retragere in timpul primejdiilor, sl maT ales pentru pastrarea trofeelor si prazilor luate de la inamicT' in tirnpul razboalelor, dupa cum spune d-nul Tocilescu : «Razboiul si prada erau indeletnicirile obicInuite ale Getilor. ET se retrageau in timpuri de prlmejdic, cu tot avutul :;;i Cll vitele lor, in pesterl si in scorburile rnuntil or. Locuintele lor erau mal tot-d'auna ling-a ape».

AWT spun ca aceasta pestera ar fi zidita, sub easele luT, de un vechiu proprietar, numit Birscseu, pentru pastrarea vinurilor, san pentru scopul d'a se adaposti in timpul razmirite· lor, un de se inchidea ea intr'o i eetate. Birsescu, murind lara mostenitorl, inchina proprietatea sa Sf. Mitropolil, Batrinii mar I povestesc, ca parlntlt lor, de multe ori, in vremurT de res- i triste, si·au g-~sit mintuirea, ascunztndu-se in acest beciu. MaT la urma, multa vreme a stat sub stapinir ca Turcilor.

In anul 1890, cu ocaziunca j

BECJtrL

sapaturilor la soseaua cornunala, s'an gasit ramasite din zldarla aeeluT beciu,

To~T locuitoril, afara de 10 Tiganr, I Bulgar si 1 Grec, sunt RominT sl se ocupa eu agricultura ~i cultura viilor. Produetele Ie desfac la T.-Magurele.

S'au improprletarlt 321 loe. dupa legea rurala din 1864, cind Ii s'au dat 848 hect. ET au; 251,eaT, 198 iepe, 350boT, 116 yael, 25 bivoli, 1900 oT ~i 160 porcT.

Comuna se intinde pe 0 suprafata de 1788 heet., din Olt pana in Calmatulu, Pamintul de cultura e maT mult ses ~i de lunca, nu toemaT fertil, argilosnisipos.

In raionul cornunef sunt 2 hisericT, deservlte de 3 preotl, 4 clntaretf ~i 2 paracliserl, platitT de comuna.

Scoala functloneaza regulat de la anul 1889. E frecuentata de II eopiT. Cu intretincrea ei, statuI cheltueste 1080 lei. ~tiu carte 26 barbati sl 2 femel,

Se fabrlca in com una, in tcr men mijlociu, 90 hectol, tescovlna ; iar viile, carT ocupa 0 suprafata de 112.75 heet. produe 1600 hectol, yin.

Stupi eu albine sunt 1 [3. Terenul eultivabil produce 8420 hectol. porumh, 8600 hccto!. griu, 120 hectol. orz, 97 heetol. ovaz, 20 hectol. meiu.

Comerciul se face de 4 circiumarl. Statui are aci 2 morf de maclnat pe apa SiuluT.

Veniturile cornunef se ridica la suma de 3400 leT ~i ch tuelile la 3260 lef anual.

Cornuna e legata printr'o sosea veclnala, pe malul OltuluT, la N. eu Birsestl sl la S. cu Dudul. Pe Dealul-Oltuluf trecc soseaua judeteana Slatina- T.Magurele.

Teritoriul eT e brazdat de Dca

Digitized by Coogle

llECIUL

-------------

BECIULUT (DEA LPL-)

-------------------------- - ----~---

Iul-Oltulul, care in parte a de N. si S.-V. e acoperit cu viI. Pe valea Oltulul mar curge sl girla Siul, in care se scurg girlcle Pirllta !;li Piva, care formeaza balta Bratca. Intre Olt si SW se ridica zavoiul statuluT, numit Bechrl-Blrseasca : iar intre Siu sl amindoua laturile girli~er Piva, se intinde izlazul statuluI, ca 48 hect. La E. de cornuna, pe Dealul-Oltuluf, se I intlnde un ses mare, cu locurf arabile, pana in valea Calmatuiuluf.

Aceasta comuns se invecincstc la N. cu Birsesti, la E. cu judo Teleorman, la S. cu comuna Dudul, !;'i la V. cu riul Oltul, care 0 desparte de com. Scarisoara, din judo Rornanati.

Beciul, sal, face parte din com. rur. cu acelasf oume, pI. Siuld.-j. E situat pe coasta si sub maJul Oltulul, in partea de S. a cornu neT. S'a numit ast-fel de la un becla sari pestera vechie, zlcllta aci, sub malul OltuluI, sl in care eel vechi se ascundeau in timpul razmeritilor. E resedinta cornu neT si arc 0 populatiune de 360 locuitorT, din carr 130 s'au improprletarlt dupa legea rurala.

Aci se afia 0 biserlca, cu hramul Sf. Nicolae, fondata in anul 1877, de locuitorI, deservita de 2 preotf si 2 cintarctt, Pc piatra de pe use se citeste : ({ Intrarca cclor ce nadajduesc spre tioe; intareste Doarnne biserica, care aI rascumparat cu scump singe al tau».

Beciul, sat, in judo Ri-Sarat, pI.

Orasulul, comuna Vartescoi, Si-a luat numele de Ja Beciul-Calugaresc, ce se afla pe mosia rnaniistiri] Sf. loan din Focsanl. E asezat in partea de Vest a comunei, la 4 kil. spre Vest de I

350

catunul de resedinta, Rotaresti. Are [5 hectare, cu 0 populatie de 101 familiI, cu 404 locuitorf ; [10 contribuabilI. Are 0 biserica, care e deservita de preotul din Rotaresti,

Beciul, ca/lm de resedlnta, al comunel Beciul, judetul Buzan, cu 340 locuitorf sl 70 case. Are subdiviziunea Arbanasi.

Beciul, dea], in judo Iasi, com.

Buznea, cat. Cirlig.1tura. E numit ast-fel de la un beciu, ce este sub coasta lui rasariteana. Se afla intre dealurile Horpazul sl Lacatusele, prelungindu - se pana de -asupra iazului numit Buznca. Pe podisul luI, in partea des pre Vest, e situat satul Buznea.

Beciul, deal, in raionul cumunci Obilestl-Vechl, piasa Negoesti, fuel. I1fov. Incepe de pe teritoriul comunei ~i are directiunea de la Nord Ia Sud. S'a numit ast-fel, pentru-ca pe el a avut Constantin Brincoveanul, palat la anul 17 [2. Acest palat, dupa ce Brincoveanul a fost dus la Constantinopul, a cazut in ruinc, ramlnind nurnal bcclul de sub palat, ale carul urme se vad si astaZI. Pe acest deal Brincovcanul a avut si un observatur, de unde privea in Bucuresti.

Beciul, deal, in judo Mehcdinti, corn. rur. Bobalta, plasa Oculul. ; (Vezf com. rur. Bobalta).

Beciul, deai, in raionul com. Beciul, piasa Siul-d.sj., judetul Olt, pe care se cultlva I 12 hectare ~i 75 arif vie.

Beciul, insula, in lacul Suhaia, in dreptuJ comunei Suhaia, judetul Teleorman. LocuitoriT din aceasta cornuna i~i pasuneaza

vitelc in aceasta insula. Pe dinsa se vad cite-va movile, carl n'au nici 0 importanta.

Beciul, i:J11Or, in com. Beclul, judetul Buzau ; incepe din rnun. tele Balaurul sl se scurge in valea Ballgoasa,

Beciul, Ioc, judetul Mehedinti, in com. rur. Vinjul-Mare, catunul Poroinlta, in apropiere de padurea Virciorova.

Beciul, 11I0fi(', in com. Beciul, judetul Buzau, de 1420 hect. Are pacura, S'au sapat 10 puturl, dar produsul lor nesatlsfacind pe proprietarl, s'a abandonatcxplorarea, Are sorgin~I mineralc a carer scurgere, dau terenuluf, pe 0 intinsa suprafata, () coloare albastra - vinata. Pe dlnsa se aAa !;ii salzele de la Arbanasi, unde intensitatea gazclor in fierberc, e ca si la salzelc de la Picle.

Beciul, mosi« a statuluf, judetul Olt. (V czf Harsestl),

Beciul, 1Il00Jilti, in pl. IalornitaBalta, comuna Saratcni, judctul Ialomita. Pc aceasta rnovila se vad mal multe sapaturl nercgulate. Se povestcste ctt ar f fost aci cind-va un sat taw.resc,

Beciul, p:idltrc, in judo R.-Saral, plasa Orasului, com. Virtcscofucatunul BeciuI.

Beciul- Tataresc. (Vezi DcalulCoteni, jud, Bacae).

Beciulul (Dealul-), drat, in judetul Roman, piasa Fundul, comuna Rosiorl, la Est de satul Rusl, Se intinde de la Nord la Sud. Partea despre Sud a acestui deal se numeste Cracana-

Digitized by Coogle

llECIl'LC I (I )OSl'I.-)

BeciuluI [Dosul-), pliduri', pe I mosia Beciul, jud. Buzan, avind 47 hectare.

Beciului (Gura), ptlt/IIN, In JUdetul Buzan, com una Beceni, catunul Ocea; proprietate mosncneasca.

SeciuluI (Valea-), sal, in piasa Marginea-d-s., catunul comunel Siobozia, jud. R. - Sarat, asezat in partea de Vest a comuneT. Intinderea si populatia sunt socotite in ale catunulut Coroteni. (V. a. n.).

. Beciului [Valea-), piit/urt', in com. ~i cat. I'ollciorl, judo Buzau, Are 16 hectare ~i se afla pe mosia Gura-Vaet.

Beciului [Virful-), "it:!, pc culmea dealuluf Gornetul, judetul Prahova, com. Gornetul - Cuib, piasa I'odgoria. E numit ast-fel, pentru-ca in vechime se facuse ad de proprietarf niste heciuri pentru conservarea vinulul. Acest virf este situat in partea de V est a comuneJ ~i c acoperit cu vie ~i padurc.

Beciurile, loc iaoint, P(~ tarmul sting al riulul Suceava, comuna Suceava, piasa Sir etul, judetul Botosanl.

Legenda spune, ca pe acest loe a fost biserica ~i case mart, earl ali fost sfaramate de T.ltari.

Beclurlte-Domnestl, slIbtrrmlti. jud. Bacau, piasa Trotusul, com. I ~i mauastlrea Caslnul. Are 3 metri adinclme, Se intra intr'rnso printr'o deschlzntura de piatr.i din curtea foster manastiri. Beeiurile aft plafondul holtit ~i sustiuut de columne. In fundul acestor beciurT, legeuda spune, era usa unuT drum subteran, azi astupat, care raspundea pan;'l

Beguleasa (Movilele-). doua mouii« alaturate, in piasa Ialomita-Halta, comuna Slobozia,

, judo Ialomlta.

Begene-Ceair, ual«, in judetul I

Constanta, piasa Silistra -Noua, I Begulestilor (Virful-), 11111111(',

pe teritoriul comunef rurale Ese- I in cornuna Gura-Teghi, judetul

Chioi , Este forrnata din uui- Buzan, cat. Arglisale!;iti. Aco-

rca a doua val mal mid: Punar- perit de fineata ~i alunis.

Orman-Ceair si Chilege - Ceair, ce pleaca amindoua din colinele Cucluc-Calnardjiulul, de pe teritoriul bulgaresc al comunef EseChioi. Unirea se face chiar pc hotarul Dobrogel, spre Bulgaria. Se dlrlge apoJ spre N., intr'o directie genera!;"! de la S. -V. spre N.- Est, printre dealurile Tium- I bet - Bair (ii Tanas - Sirti, brazdind partea sudica a plasi! ;;i cea rasariteana a comuneT. Dupa un drum de 6 kil. se deschide in valea Ese-Chioi, pe dreapta, la

2 kil. mal jos de satul Girlita. ,

:151

in padure, loc de retragere al Voevodulul Gh. Stefan,

Becsani, sat, face parte din co muna rurala Virleni, pl. Cernad.-j., jud. Vilcea. Are 0 populatiune de 350 locuitorf. Aci c o blseric.i reparata la anul 1850 si Schitul-dln- Dealul-Viilor, cc tine tot de catunul Becsani, re parat la anul 1864.

I Beculesti, sat, judetul Olt; face parte din com. rur. Ciomagestl, piasa Oltul-d.vs. Are 0 populatiune de 278 locuitorf, In sat e o biserlca facuta din lemnele ce I erau pe mosia manastlrel Cozia. Este lucrata de enorlasl sl s'a reparat la anu! 1860 de Ilie Plscan, care r-a cumparat un clopot sl a invelit-o din non.

Beculestl, cdtuu, al cornunel Cepari, piasa Oltetul-Oltul-d.vs., judetul Romanati, Se mal numeste si Beiculcstl, pentru ca c situat ling.l riul Beica. Are 100 locuitorf ;;i 0 biserlca, Sf. Nicolae, fondata in 1832 sl deservita de

un preot.

IIEIlARCA

Malurile sunt acoperite cu verdeata, Prin vale merge un drum cornunal, ce duce de la Ese-Chioi la G~rlita si Galita.

Begul, cdtun, al cornunel Panataul, judo Buzau ; are 180 locuitori si 41 case.

Begul, ieaer, judo Bralla, situat in ostrovul lapa, la Sud - Vest de iezerul Jegara. In el dA I'rivalul-luf-Iancu,

Begul, isuor, ill com. Panataul, judo Buzau, catunul Begul, Esc din muntele Blidiselul sl se scurge in V alea- PaniW"tuluT.

Begul, muntc, in comuna P.lnataul, judo BU7.atl, de 840 metri inaltlme. E acoperit mare parte numal cu poml sl maJ eu seama cu nucl.

Begul, 1Jiilcea, cornuna Stanestl, pIasa Cema-d.j., judo Vilcea.

Beharca, sat, in jud, Dolj, pl.

Jiul-d.-s., comuna Cotofeni-dlnFata. E situat la 1500 metri N.-V. de Cotofenl-d-j., uncle e resedlnta comunei. Cu 457 suflete, 197 barbatl sl 260 femel,

Locuesc in 93 case.

In sat este 0 scoala mixta, ce

functioneaza din 1848, fiind intretinuta de stat si cornuna. Lo-

calul, constrult din ztd, este in buna stare. Are I invat.ltor si 2 salT de studiti, Sal a I are 0 suprafata de 48 m, p. si sala

Digitized by Coogle

I3EI-ASLAN-BA II{

II de 14 m. p. In anul scolar [892-93 a fost frecuentata de 60 eopiI, 5 8 baetl sl 2 fete, si anume: 16 baetl din Cotofenid.-j., 2 [ baetl sl [ fata din Beharca sl 28 baetf sl [ fata din Cotofenl-d-s. Au avut virsta de scoala 56 blieti sl 25 fete. Stlu carte 68 barbatl sl I femee.

Pe aci trece soseaua nationala Craiova-Tirgul-jiu ~i linia ferata Craiova-T.-Severin.

Bei-Aslan-Bair, deal, In judetul Constanta, plasa Medjidia, pe teritoriul eomunei Marnut-Cuius. E situat In partea sudica a plasif I ~i eea sud-vestica a cornunel. Se desfaee din dealul Biulhiul sl se intinde spre miaza-noapte, intr'o dlrectiune de la S.-E. spre , N.-V. printre valle Hel-AslanCulac-Dautlar spre rasarit si Diehilita~·Dere spre apus. Are [27 m. in virful Cuciuc-Biulblul. E aeoperit eu finete si semanaturt.

Bei-Aslan-Bair, deal, in jud etul Constanta, plasa Medjidia, in eomuna rurala Biulblul. Se intinde spre apus, intr'o dlrectie generala de la E. spre V., printre valle Bei-Aslan-Culae-Dautlar la mlaza-zi sl Odagi-Culac la miaza-noapte. La poalele sale sudice se g:isese ruinele satului Roslanu. Este acoperit cu semanaturl sl pasuni sl are I 15 m. initltime.

Bei-Aslan-Culac-Dautlar, uale, ill judo Constanta, pI. Medjidia, pe teritoriul cornunel urbane Medjidia sl pe aeela al eomunei rurale Crucluc-Biulbiul, Este adevaratul nume al vael Dautlar-Biuiuc-Dere. E In· dreptata spre miaza-zl, eu 0 directle de la N.-V. catre S.·E.; merge printre dealurile Bel-Aslan-Bair, eare se afl:t si la ra-

saritul si la apusul aeesteJ vaJ ~i se termlna eu malurile nordvestice ale dealuluJ Oreen-Balr, dupa un drum de 6 kil. In aceasta vale se afla $i eat. Rosianu. Este traversata in lungime de drumul Rosianu-MamutCuius sl taiata pe la rnijloc crucis, de drumul Endec-CaraChioi-Mamut-Cuius, Brazdeaza partea sud-estica a plasll, pe cea sudica a eomuneI Medjidia $i pe eea vestica a com. Biulbiul.

Bei-Bugiac, sat, in judo Tuleea, pIasa Tulcea, catunul eomuneT Sarinasut. E situat la 3 kil. spre N.-E. de resedinta comunei, linga un lae sarat nurnit Saraturile. Numele sAO. este tureese sl insearnna coltul (sau rnosla) BeiuluJ. Are 220 heet. Intlndere, Populatla e de I ro familii, eu 448 suflete, din earl ro6 Romini, 342 Turd, Tatart, LocuitoriJ se ocupa eu agrieultura.

Bei-Daut, com. rur., situata in partea sudica a judo Tulcea sl cea centrala a pIA;;i'i Istrulul, pe piriul Bei-Daut.

Se rnarglneste la N. eu eomuna Clamurli-d.vs.; la E. eu cornuna Potur, la V. cu com. Casimcea sl la S. eu comunele Tocsof ~i Cogelae.

Faee parte din regiunea dealurilor. E brazdata de urrnatoarele dealurJ: Ce;;me(284 m.), Cail-Dere, Ciaric-Cairic (287 m.), la N.V. ; apol dealurile Durale la N.; Movlla-Verde (roo m.) la E.; Pedie (147 m.), Bair-Hagl-Avat la S.; Gogea-Bair (192 m.), Sarighiol (273 m.), GhiurgeamrieCaragea-Punar (2S9 m.) la V. Aeeste 3 clin urrna sunt acoperite eu padurf si tufarisurt, cele-lalte eu livezl ~i semanaturt,

Apele, care ucla corn., sunt: piriul Bei-Daut, de la N.-V. spre S.-E.; apoi afluentil, pe stinga:

HEI-DAl'T

valea Calaigi la N.; pe dreapta: valea Ciarinci la N.-V.; valle Cail-Dere ~i Gogea-Dere la V.; valle Culac-Alcea, Curt-Balic si Sarighiol-Dere Ia S.-V.; valle Iurtll sl Hagi-Avat la S.

Catunele care 0 forrneaza sunt: Bei-Daut, resedlnta, la E. pe piriul Bei-Daut ; Cail-Dere, la 7 kil. spre N.-V., pe piriul Cail-Dere ; Sarighlol, la 5 kil. spre V., pc valea piriuluJ Sarighiol-Dere.

Intinderea eomunei este de 5380 heet., din earJ 270 heet. vetrele eelor 3 sate, 2920 heet. ale loeuitorilor, 1190 heet. ale statuluJ.

Populatiunea este amestecata; elementul predominant este eel bulgArese. Sunt 214 familii eu [107 suflete, din earl 270 barbati, 234 fernel sl 603 eopii. Dupa nationalitate avem : 33 Romini, 886 BulgarJ, 161 Turd, 8 Tatarl, 4 EvreJ si 15 Tig-anT.

Calitatea parnintuluf e buna pentru agrieultlirA. S'au semanat 344 I heet., din carf : griil I 575 heet. eu 12600 heetol.; orz 1250 heet. cu 17500 hectol.; ovaz 95 heet. cu 1420 heetol.; porumb 285 heet. eu 570 hectol.; meiu 35 heet. eu 35 hectol.; in 23 hect. cu 23 heetoJ.; legume 8 heet. eu 900 heetoJ.; finete naturale 16i heet. cu 63460 kilo

Locuitorif au: 220 plugurT; vite in num tr de 2027 eapete, din carT: 5 [2 boi, 2 IO vael, 180 cal !;'i epe, 1015 oi ~i eapre, J ro porei. Sunt 12 comerciantf-

Venitul eomuneI t.' de 4819 leT, iar eheltuelile de 4634 lei. Sunt 201 contribuabill.

Comuna e legata eu Potur.

Cogelac, Ciamurli sl Casimeea, prin cal comunale.

Scol! sunt doua, intretinute de stat, eu 2 invatatorl, 92 devT lnscrlsl,

Digitized by Coogle

HEI-VAlT

Blserlci sunt 2: una in BelDaut, eu hramul Aducerea mos- I telor St. Nicolae ; a a-a in Sari-Ghiol, eu hramul St. Haralambie. Biserieele ail 10 heet. pit- I mint. Sunt deservite de cite un preot sl un cintaret,

Bei-Daut, sat, in judo Tuleea, pI.

Istrul, catunul de resedinta al cornunel Bei-Daut. E asezat la E., pe piriul Bei-Daut. Are 0 intindere de 120 heet. Populatia sa este de 102 familiT eu 460 suflete, ocupindu-se cu ag-ricultura si cu cresterea vitelor.

Bei-Daut, pirif2, in jud. Tulcea, plaslle Babadag sl Istrul, ~i pe teritoriile comunelor Bei-Daut ! ~i Potur si Ciamurli-d.-s. Izvo- , reste din dealurile de ling-a sa- I tul Bas-Punar ; se indreapta sprc mlaza-zi, avind 0 directlune g-enerala de la N.-V. spre S.-E., descrilnd un mare semi-cere, Este format de doua plriiase : Dura- I sa-Cairae sl Cavaclac-Cairac. Uda satele Testemel, Bel-Daut, ale comunel Bei-Daut, Potur si Hamamgi, aleeomunei Potur. Cursul s:W este de 20 kilo Malurile sale pana la satul Bei-Daut sunt rlpoase ~i inalte, iar de aci, pana ! la varsare, eurge prin cirnpie, brazdind partea nordica a pla- I ~iI Istrul. Curge printre dealurile: Iurtluc-Bair, Sari-Meselic, Durale, Movila-Verde, Cara-Burun la N.; dealurile Cesme, Cail-Dere, Ghiurgeamrie, Gogea-Bair, Peclic, Dealul-Mare si Maadem-Balr la S. Basinul sM este de 35 kit. p., eoprinzind I partea nordica a plasit IstruluT, I eu teritoriul eomunelor Bei-Daut si Potur, si partea sudica a pla~ii Babadag, com. Ciamurli-d.-s. E coprins intre dealurlle Dolama, Cesme, Ciarlc-Cairac, CarageaPunar, Sari - Ghi61, Hagi - AvatBair ~i Maadem-Bair la 5.; Cia-

murli, Ciuciuc - Bair, Eniceri, Cara-Burun la N. Afluentt principal! sunt: Dolojan, Calaigi si Ciamurli-d.-s. pe stinga ; valle Clarinet, Cail-Dere, Dulgea, SariGhiol, Hagl-Avat, pe dreapta,

Bei-Orman-Balr, deal, in judo Constanta, pl. Sllistra-Noua, pe I teritoriul bulgaresc al cornunef Girlita. Se desface din dealul Tamas-Sirti sl anume din virful Cuiugiue. Se intinde spre miaza-noapte, avind 0 directie generala de la N. spre S., brazdind partea de mlaza-zi a plasif I sl a comuneT. Pe poalele sale rasaritene treee drumul cornunal Girlita-Cuciuc-Cainargi, precum si valea Cavac-Culac-Ceair, I care-l desparte de culmea Garvan-Bair, Are 0 inaltime 145 m., dominind drumul ~i valea de mar sus. Este acoperlt numal cu finete ~i tufarlsurf, resturi i din intinsele sl frumoasele pa- , durf ee-l aeoperea odinioara sl care au fost distruse prin 0 taere nesistematlca,

Belca, padure particulara , supusa regimulur silvic. Apartine com. Draganul, pI. Cerna-d.-j., judo Vilcea.

Beica, rlti, lzvoreste dintre dealurile Draganul ~i Gusoeni, judo Vilcea, Curge de la N. catre I S.-E. sl se vars t in Olt, din sus de com. Arcesti, judo Rornanatl, ' dupa ce uda comunele: Madulari, U ~urei, Susani si Rimestl.

Largimea medie a riuluf in timpul verer este de 3 m.; adincimea de 0 m., 20. Largirnea medie a albief este de 20 m., I iar la Arcesti are 44 m. Fun- I <lui contine nurnal nisip; iar \armurilc au 0 inaltirne de la 4 pana la 5 m., ~i sunt foartc rio poase.

De la origine ~i p~n:l la Ri-

BElLI

mesti, valea este ingusta, iar d'acl inainte se largeste mult si atinge maximul sM la Cocorasti, de 2 kil.

Valea aeestuI riil este productiva. In aceasta vale se afla o sosea comunala, care uneste Stupina eu Plesolul, Un singur pod de lemn traverseaza Beica, stabllit aproape de Arcesti, judo Rornanati, care are 0 lungime de 44 metri, si apartlne soselef natlonale Piatra-Dragasani,

Primeste mar multi afluentl de putina insemnatate.

Se maT numeste si Beiha.

Beica, ,Iall' mare, prin care eurge riul cu acelast nume, judo Romanati.

Belculesti. (Vezf Beculestl, jud, Romanatl),

Bella. (Vezf Fistica, deal, jurl.

Vasluiu),

Beili, deal, in jud. Tulcea, piasa Tulcea, pe teritoriul comunef Bes-Tepe, sl anume pe acela al catunulul sM Pirlita. E situat in partea centrala a pla~H ;;i in cea de apus a comunet, Are 0 dlrectlune generalli de la apus spre rasarlt, Se ridica pana la o inaltlme de 197 m. E punct trigonometric de observatie, de rangul 3-lea, si domina asllpra satulul Pirlita, precum ~i asupra bratulul Dunaril St. Gheorghe, pe 0 mare intindere. La poa· lele sale nordice sl pe rnalul drept al bratulul St. Gheorghe, se intinde satul Pirlita. La rasarit se prelungeste cu dealul Chiuciuc-Beili. Din poalele sale estice izvoreste piriul Turia. Pe la poalele sale apusane curg valle Curcusul-Mare ~i Sofular. Pe la N. trece drurnul comunal Malcocl-Pirlita-Mahmudia, pe la S. calea judeteana

Digitized by Coogle

llEILlC-CEAIR

Tulcea-Mahmudia, iar pe muchic calea vecinala Pirlita-SarlGhiol. El este acoperit numaf cu finete si cu putine sernanaturl.

Beilic-Cealr, un alt nume al pfriu/ul Almaliu. UdA partea apusana a pl. Sillstra-Noua, In judo Constanta, sl pe cea centrala si rasarlteana a comunei Almaliu, Sc intinde de la satul Alrnaliu pan;l la confluenta sa cu plriul Pampur - Ghiolgiu -Ceair, Malurile sale sunt inalte ~i ripoase ;jumatate apusana estc acoperita cu nisip; malul sudic este acoperlt cu vii frumoase. Este inchis Intre dealurile Triucovlta si Sari- I Mesea-Bair. Prin valea sa merge drumul comunal, ce duce de la Almaliu la Ese-Chioi ~i la iezerul Girlita.

Beilic-Ceair, ualr, in judo Constanta, pl, Sillstra-N oua, pe teritoriul com. rur. Beilicul, Caraulie si Ghiuvegea. Se desface din pantele sucl-estice ale dealului Mezarlic-Balr, din apropiere de S. Ghiuvegca. Se indreapta mal intiiu spre rnlaza- noapte, pana da de calea judeteana ee duce de la Ostrov la Cuzgun. De aci incllna putin spre rasarit, pana Hnga satul Beilicul, de unde 0 ia spre N.-E. spre a se deschide in lacul Mlrleanu, in partea sud-vestica numit.i lacul BeiIicul. Arc 0 dlrectiune gcnerala de la S.-V. sprc N.-E. Brazdeaza partea centrala a pHb;;iT ~i a comunef Bcilieul, pe cea nordica a cornuncl Ghiuvegea si pe cea apusana a com uncl Caranlic, Dealurile, intre care c coprins teritoriul brazdat de a ceasta vale sl adiacentele sale, sunt: Calaurglna-Clacal, Merchez, Cisla, la V.; Mezarlic-Balr, la S.; Ciatal - Orman ~i HasanOman la E. Are 0 lungime de

354

15 kit. Malurile sale sunt in general joase sl acoperite cu livezf sl finete. Vaile adiacente ale sale sunt: Cisla- Punar unita cu Valea-lur-Chenctu, iar pe dreapta, mal multe vAT fara vre-o insemnatate. Este taiata de doua drumurf cornunale, ce duc de la Ghiuvegea Ja Beilic.

Beilioul; com. rur., din jud, Constanta, pl. Silistra-Noua,

Este sltuata in partea apusana a judetului, la 85 kit. spre V. de orasul Constanta, capitala districtului, ~i In cea de N. a plasif', la 38 kit. de orasul Ostrov, resedinta ocoluluT. Cornunele invecinate eu dinsa sunt:

Mlr1eanu la 5 kit. spre N.-E., Cuzgun la 7 kit. spre S.-E., Aliman la 8 kil. spre N.-S., Caranlic la 8 kil. spre S., Oltina la 8 kit. spre V.

Forma cornunef este aceea a doua dreptunghiurt alipite. Lungimea totala e de 44 kil., iar intlndcrea totala de 13220 pogoane sau 6399 hect.

Se marglneste la miaza-noapte eu judo Ialomita, de care se desparte prin Dunare ; la rasarlt cu comuna rurala Mirleanu, de care ! este despartita prin lacul Mirleanu, si dealul Chiorcuius, cu com. Aliman, despartita fiind tot prin dealul Chiorcuius ~i cu com. Enige, din pI. Medjidia, despartindu-se de aceasta prin dealurile Polucci, Uzun-CulacCeair ~i Echl-Iuiuc-Olceac ; la mlaza-zl eu com. urh. Cuzgun, de care e separata prlntr'o Iinie conventionala si eu com. rur. Caranlic, de care e separata prin dealul Hasan-Orman; iar la apus cu com. rur, Oltina, de care este separata prin dealurile 01- tina, Calburgina si Tuna-Orman.

Relieful solului este in general accklentat, afara de parte a centrala, pe unde se intinde larga

llEILlCUL

vale numita Beilicul. Dealurile, carl brazdeaza teritoriul cornunel, sunt: Tuna-Orman (117 m.) ~i Calburgina (121 m.) la N. si N.-V., dominind Dunarea, laeul Mirleanul si satuI Beilicul; Hasan-Orman (134 m.), dominind satul sl vaIea Beilicul; Cuzgun (173 m.), dornlnind valea Beilicui, si satul Dunarea ~i orasul Cuzgun. Dealurile Chioreuius (121 m.), Polueci (72' m.), UzunCulac-Balr (86 rn.), sl Echi-IuiucOlceac, eu virful Cuzgun (181 m.), se gasesc pe hotarul rasaritean al comunei sl trimet ramificatiile lor vestiee $i sud-vestice sa brazdeze interiorul. Ele sunt acoperite : cele de la N. si N.-V. eu finete ~i semanaturi ; eele de la S. cu pasunt $i tufarlsuri ; cele de la rasarit eu p:iduri intinse si frumoase, Movlle sunt in numar de sase, si gramadite in partea nordica, unde se afll movila Calburgina (126 m.) pe hotar chiar, si in partea sudica, unde este movila Cuzgun (181m.) in coltul sud-estic al cornunef ; ele sunt artificiale ;;i acoperite eu iarba ; au servit ea puncte de observatle.

Dunarea uda com. la rniazanoapte, pe 0 distanta de 4 kil. Malul sao e destul de inalt, dar nu abrupt ~i pietros, rldlcinduse in pante putin escarpate. In dreptul dealului Tuna-Orman, fluviul are una din eele mal mlnime latimf (40::> m.) pentru cursui sM inferior. Forrneaza un ostrov de forma Iunguiata (10 hect.) nurnlt Talerul, aeoperit eu 5<11- cil sl pietris.

Vaile sunt numcroase: valea Curu-Orrnan la apus si S.-V.; Beilicul prin mijloeul $i sudul cornunel, amindoua desehizinduse in laeul Beilicul ; cea d'a doua are ca vai adiacente, pe dreapta, valea Demircea, ee treec prin satul Demircea, unita cu valea

Digitized by Coogle

BEILICUL

------------------------ -----

3ri5

Voinea-Mare; valea Mirleanu cu adiacenta sa pe stinga, valea Bac-Culus-Ceelac, prin partea I nordica si rasariteana a cornunel, cea d'a doua trecind prin satul Bac-Cuius ; in fine valea Tiutiuluc-Ceair, prinpartea nordcstica a comuneI. Malurile lor, de ~i sunt inalte, nu sunt abrupte, Ale eelor din urrna cincJ sunt acoperite eu tufarlsurl si padurl intinse.

BAI~i avem: Mirleanu la rasarlt, Apartine in intregime cornunef Mirleanu. Prelungirea sa sudlca, lacul Beilicul (80 hect.), e acoperlta cu stuf ~i mid insule plutitoarc, in partea de rasarit a satului BeilicuL

Comuna se compune din treT cat.: Beilicul, resedinta, asezat in parte a apusana a com., pc malul apusan allaculuI Bellicul, la poaIde nordice ale dealulul Hasan- I Orman, intre deschiderile celor I doua val principale, Curu-Orrnan I ~i Beilicul. E asezat pe nlste pante ale dealuluT, cu case frumoase, bine zidite sl asezate regulat pc 15 ulitl, Demircea e asezat in partea sudica a comunei, la 4 kil. sprc S.-E. de resedinta, in ambele malurT ale vdeI Demircea,lapoaleleapusanealedea- , Iului Bac-Cuius sl cele rasaritene ale dealuluf Cuzgun. Cascle sunt mici sl asezate pe doua ulite transversale; in partea apusana sunt viile satulul, Bac-Cuius, sat mic, cu casele neregulate, rau zldite asczate icT sl colo, este situat in partea rasarlteana i a comuneT, la 6 kil. spre S.-E.- ' E. de resedinta, intre padurf, pe ambele malurI ale vael Bac-CuiusCulac, la poalele nord-vestice ale dealulul Echli-Iuiuc-Olceac, si la cele rasaritene ale dealului Bac-Cuius-Balr.

Supralata totala a cornunef este de 6399 hect., din carf 127 hect. ocupate de vetrele celor ,

3 sate eu 169 case, lar restul de 6272 heet., impartite intre 10- cuitori, ce poseda 5933 heet. :;;i statui cu proprietariI carl au 339 heet.

Populatiunea totala in 1896 era de 268 fam. cu 1068 sufi., impartita dupa cum urrneaz.l : 531 barbatl, 537 femeT; 575 necasatoritt, 448 casatoritl, 45 VdduvT; 88 !;>tiu carte.

Dupa ocupatiunl sunt: 380 agricultorl si meseriasl, 5 circlumarl, 6 diferite profesiI.

ContribuaLili sunt 391.

In eeea ee prlveste calitatea pamintulul, eele 6399 heet. ale comunef se divid in:

282 heet. loe neproductlv, din I carl [27 heet. vatra satulul, 57 heet. bl!.l\T, stuf, etc. ; 61 If 7 hect, loc productiv, din care: 3508 heet. loe eultivabil, 500 hect. I ale statuluf eu proprietaril, 3008 hect. ale locuitorilor; 400 heet. loe necultlvabil, tot al statuluJ, baltl, stuf, mlastine, etc. ; 230 izlaz al loeuitorilor; 935 hect, padurl, din carT 900 heet. ale locuitorilor.

Budgetul comuneI e la veniturf de 4375 lel sl la cheltuell de 3053 leT, rernanind decI un excedent in plus de [33 1 lei,

Cal de cornunicatle sunt: un drum mare ee vine de la Rasova prin Mlrleanu, Beilic-Oltina, drurnurl comunale la Oltina, Aliman, Dernircca si Cuzgun.

Biserid sunt doua, una in Beilie eu hramul Sf. Haralambie, a z-a in cat. Demircea cu hramul S-ta Treime, fundate de 10- cuitorl, intretinute de comuna, eu cite [0 heel. de la stat, deservite de 1 preot, 2 paracliserl, !;>i 1 cintaret.

Scoala e una slngura, rurala, mixta, eu [ invatator si 1 invatatoare, eu 125 elevi inscrisf, I 60 IJ.leF si 65 fete. Scoala are I [0 heet.

BEILICUL

Beilieul, sat, in judo Constanta, pl. Silistra-Noua, cat. de resedinta al comunei rurale BeilicuL E sat frumos, bine aranjat, case bine zidlte, pe 15 ulitl ce se intretaie regulat. Este asezat pe malul apusan al laculuI Beilicul, la poalele nordice ale dealuluf Hasan-Orman, lntre valle CuruOrrnan si Beilicul. Teritoriul sau se margineste la N. eu judo Ialomita, de eare e despartit prin Dunare ; la E. eu com. Mirleanu :;;i cat. Demircea; la S. eu comuna urb, Cuzgun si cea rurala Caran lie; la Vest Cll cornu na rural a Oltina. E traversat de doua val largT: Curu-Orrnan sl Beilicul. Dealurile, carl brazdeazA cat., sunt : Tuna-Orman (I 17 m.) ~i Calburgina (126 m.) la N. !;>i N.-V.; Hasan-Orman, 136 m., la S. ; Demircea, 126 m., la E. Sunt aeoperite cu finete sl tufisurf, Movili sunt putine, artificiale. Printre ele insernnam :

Calbargina, 126 m., la N. - V., dorninind satui. Dunarea uda satul la N., pe 0 distanta de 4 kiI., formind ostrovul Talerul, acoperit cu sal ciT.

Intinderea totala e de 4563 heet. ocupate de vatra !;>i gradinile satuluT.

Populatlunea este de 350 familii, cu 1068 suflete, ocupindu-se cu agricultura.

Beilieul, sat, in pI. Borcea, pendlnte de com. jcgalia, judo Ialomita. Estc situat pc malul de V. al laculul Jeg<1lia, peste care este construit un pod de lemn, ce pune in cornunicatle satul Beilicul eu J egillia.

Are 600 locuitorl, cu 200 barbatt, 190 femeI si 2 10 copil, Scoala primara mixta din jegalia serveste sl loc. dill Beilicui.

Biserica din aeest sat este zidita la 1856, si este deservita de 1 preot sl I cintaret,

Digitized by Coogle

BETLICUL

Beilicul, cd/un, al comunei SA- i geata, judo Buzan. Are 350 10- cuitori sl 68 case. Aci se vad inca multe urme din fortlficatlilc ridicate de generalul Langeron, in timpul razboiuluf ruso-turc de la 1808.

Beilicul, baltd mica, in jud, Constanta, pI. Silistra-Noua, cornuna ' Beilicul, cat. Beilicul, de la care ~r-a luat sl nurnele. Este formata de marea balta Mirleanu, fiindu-I mar mult 0 prelungire. Este sltuata in partea nordica a plasit ~i a comunel, la rasarlt I de satul Bellicul. Are 80 hect. lntindere, putina apa sl mult stuf. In ea se deschide valea Beillcul.

Beilicul, canal (prival), in plasa Borcea, insula Balta, judo Ialornita. Curge pe teritoriul cornunelor Socariciul sl jegalia.

Beilicul, mosi«, in com. Sageata, judo Buzau, proprietatea statulul, pendinte de Sf. GheorgheNOli. Are ca 470 heet. si se arendeaza impreuna cu sforile:

Unguriul si Ojeasca din com. Magura, si cu sfoara Albesti, din com. Albesti.

Beilicul, lIlovild insernnata, intre comunele Glodeanul-Sarat :;;i Mihallestl, judo Buzan,

Beilicul, vale insemnata, din judo Constanta, plasa Silistra-Noua. Este fermata din reunirea mal multor vai secundare : I. Demircea, ce trece prin satul Demircea ; 2. Derinea-Ceair, care vine din Bulgaria sub numele de valea Enisenlla, trece prin satele Hazarlic \ii Enisenlia, de unde ia numele de Gheren-Ceair, trece apoI prin satul Bazirgian, I de uude ia numele de valea Dcr inea-Ceair, care la rindu-I

356

------- -----~---~-- --

primeste pe dreapta valea Migeleti, prelungirea vaef Tiutiuliuc cu Cuciuc-Alcea ; 3. valea Cuzgun ce trece prin oraselul Cuzgun; 4. continuatia vaef CeairOrman sau Iort-Culac; pe stinga: 5- valea Teche-Chioi-Ceair, ce , trece prin sate le Dobromirul-din- ; Vale, Dobromirul - din - Deal sl Teche-Chioi si care e fermata din unirea vail or Medmedi-Culac, Iucarl-Mahala-Ceair, Uzun- Culac; 6. valea Babuci-Culac ; 7. va- I lea Ciucur-Chioi, ce uda satul CiucurChioi; si in fine 8. valea Caranlic, ce trece prin satul Caranlic, Totalitatea acestor vai cuprinde 0 suprafata de 68000 hectare, cu comunele rurale:

Bellicul, Caranlic, Cuzgun, Do- I bromirul, Enisenlla sl Hazarlic, Este cuprinsa intre dealurile Hasan-Orman, Distrail, SinirBan, Sinlr-Iol-Bair si Uzun-Bair la apus, Ghiol-Punar, Mulveracceuci, Echi-Iuiuc-Orman i?i Demircea la rasarit. Valea princlpala are 0 lungime de 48 kil. si se deschide in balta Beilicul. Toate valle acestea nu all apa in perrnanenta, din cauza putinelor plot, sl a terenuluf nisipos, cu toate padurile carl Ie inconjoara de toate partile, N umal valle Cuzgun ;;i Caranlic aii, mal in tot-d'auna, apa, Prin ele tree 0 multirne de drurnurf comunale, ce unesc satele intre ele,

Beilicului (Movila), 1Il0'i,ilii, pe teritoriuI com. Obllestl-Vechl, pI. Negoesti, judo I1fov. Are 0 inaltirne de vr'o 20 m. ~i s'a numit ast-fel, pentru ca in vechime aci avean Turcif punctul unde stringeau vitele ce luau de zeciuiala (beilic) de la locuitori I taril.

Beilicului (Movilele-), doua utauil«, in pl. Borcea, com. jegalia,

REH'L

-----

judo Ialornita, lingA satul Beilicul.

Beilicului (Valea-), ual«, in pI.

Ialornita-Balta, com. Dor-Marunt, judo Ialomlta, Este 0 continuare a vaet Dor-Marunt,

Beiul, com. rur., judo Teleorman, in partea de E. a pla$iJ Marginea, la punctul, unde se impreuna valea VedeT eu a Teleormanului, precum sl riurile eu acelast nume, pe muchia dealuluI despre E. Are treJ catune:

Beiul, resedinta, Beiul-Sf.-Eeaterina sl Cirtocleasca, careea in vechime iI zicea Aninoasa. Oitunul Beiul e situat pe malul sting aI riuluf Teleorman, iar Beiul-Sf-Ecaterlna este situ at in vale; cat, Cirtocleasca pe platoul despre N. al com., in departare de 11/2 kil, de cat de resedinta.

Se invecineste cu com. Storobaneasa la S.-E., eu comuna Cervenia la S., cu riul Vedea la N.-V. sl eu cimpia numita Burnazul la E.

Intinderea comunet, dimpreuna cu a mosiilor de pe din sa, este de 2950 hect. Proprietarf sunt: D. C. D. Badulescu eu 670 heet. arabile ; statui, eu proprietatlle sale Belul-Sfi-Ecaterina 5 17 heet. sl Cirtocleasca 340 hect. Din acestea 50 heet. sunt acoperite cu padure.

Viile locuitorilor au 0 intlndere de 83 hect. Terenul eomuriel este foarte priincios culturd.

Populatiunea comunei este de 1616 suflete, din care 284 capl de familie si 172 contribuabill.

Numarul vitelor din comuna i?i catune este de 3368 capete, din carl 384 cal, 350 vite marl cornute, 2149 oi sl berbecI, 66 capre si 221 rimatorf.

Productiunea agricola in anul

Digitized by Coogle

RF.ll'). SAt' m'CIt'MENI

1890 a fost de 9462 hectolitri griu, 860 hectol. orz sl 10750 hectoI. porumb.

Budgetul comunei este de lel 4914,21 la venituri ~i de lei 4410,25 la cheltueli.

Are: 0 scoala, frecuentata de 41 elevt ; 0 biserica, in catunul Beiul, deservita de 1 preot si 1 clntaret ; 0 moara cu aburf si 0 plua de abale, pe apa Teleormanului.

Cu comunele Cervenia si Sto- I robaneasa se lea~ prin car ve- , cinale. Cu calea judeteana Alexandria-Zlmnicea prin sosea vecinala, avind sl un pod peste riul Vedea, numit Podul-Desului.

Numirea comunei Bciul, se credc, ar fi ramas de la un pasa turc, anumc Zamct-Bei, care se stabilise aci, pc la anul 1761.

Beiul san Buciumeni, c/uun, pendinte de com. Chiriac, pl. Marginea, judo Vlasca, pe proprietatea Chiriaco

In 1864 s'au improprletarit, in acest catun 52 loc., pc 0 suprafata de 158 hect.

Se afla 0 biserica, deservita de I preot si 2 cintaretr, pendinte de parohia Chiriaco In 1888 s'au oficiat 57 hotezuri, 9 I casatori! si 25 inmormintarf.

Sunt 3 circiumi.

BeiuluI (Movila-), "101,iit'l, in jud. Constanta, pl. Constanta, pe teritoriul comunei rurale Cara-Harman, sl anume pe acela al catunulul sAO Peletlia. E situata in partea nordica a plasl! si apusana a comunei, pe muchia dcaluluT Peletlia. Are 136 m. si domina piriul Peletlia, fiind la 2 kiI. spre S.-V. de el.

Bejan (Movila-lui-). m01'IM, pc teritoriul com. Cudalbi, pl. Zimbrul, judo Covurluiu, pc mosia

--- ------

BEKIR·AGA-CTLAC

nurnlta Vatavul, in spre V., la Drumul-MateeT, judo Tecuclu.

Bejani, trup din satul Humulesti, com. Humulesti, pl. de Sus-Mijlocul, judo Nearntu.

Bejanarilor (Drumul-), drum 11rcllil7, in judo Tecuciu ; incepe din hotarul de S. al cornu neT Ivesti, traverseaza com. Bucesti, Liesti, si se termlna pc teritoriul mosief Serbanesti, comuna Liesti.

Bejanarlta, numirc 11edtir a satuluT Maldaresti, com una Negulesti, pl. Berheciu, judo Tecuciu.

Bejenari, sat, com. Dracsanl, pl.

Tirgul-Miletin, judo Botosani,

Bejenele, uale, pI. Cimpul, com.

Piscul, judo Dolj.

Bejenesti, sat, in partea de S.E. a comuneJ Laza, pIasa Racova, judo Vasluiu, situat pe coasta dealuluT Bejenesti.

Are 0 intindere de 35 heet., din cart 8 hect. vie, ~i 0 populatie de 8 familii sail 32 sufl, Rornint. LoeuitoriT poseda 3 plugurr, 4 care cu boi, [ earu~a eu cal; 10 stupl eu albine.

Mosia este proprietatea statuluJ.

Nurnarul vitelor este de: 24 vite marl eornute, 50 oi, 6 car sl 18 rlmatorf,

Bejeni, baltii, pI. Cimpul, com Piscul, judo Dolj, eu 0 suprafata de 10 pog.; are putln peste.

Bejenia, tim I, pI. Tazlaul-d.is., com. Ardeoani, jud. Bacau. Aeoperit eu padurf si finete.

Bejenia, dea], in judo Mchedintl, comuna rur. Sovama-d.j., plaiul Closani.

Bejenia, piidu1'e, de arborl folosl, judo BacM, pI. Tazlaul-d-j., in com. Tirgul-Valea-Rea.

Bejenia, piidu1'e, pl. Tazlaul-d-j., in com. Sandulenl, judo Bacau, Are 0 intindere de 500 hect. Numele san vine probabil de la faptul, eli aci se ascundean oamenii pe timpurile de bejcnie, prod usa de invaziile straine.

Bejenia, pl1';Il, pI. Tazlaul-d.vs., com. Ardeoani, care i~J arc 0- birsia la Scursura, judo Bacan. Curge pe teritoriul satulul Ardeoani ~i se varsa in TazlaulSarat d'a sting-a.

Bejenia, ses, pl. Tazlaul-d.vs., in com. Ardeoani, judetul RadH1, lingli satul Illesti.

Bejenia, uale, judo Bacau, plasa Tazlaul-d.j., pe teritoriul satuluf Mate esti, din com. Sandulenl.

Bejenlta, plrin, judo Mehedintl, in com. rur, Orzesti, plalul Closani,

Bejgani. (Vezf satul Larga, jud, Ialomlta).

Beklr-Aga-Bair, den I, in judo Constanta, plasa Medjidia, com. urb. Cernavoda, in partea apusana a plasl! si rasarlteana a comunel. Se desface din dealul Oba-Balr, cu 0 dlrectie spre S., pAnA in balta si valea Carasu, E de natura stincoasa. Are I 14 m. in virful Cilibi-Chioi. Este a· coperit cu sernanaturt. Pe la poalele sale sudice trece calea ferata Cernavoda-Constanta. E taiat de drumul judetean Cernavoda-Medjidia.

Beklr-Aga-Culac, uale, in judetul Constanta, pI. Medjidia, com. Tortornan, cat. Clllbl-Chl- i.

Digitized by Coogle

BEKIR-AGA-GILCAZAR 35R BELCE$TI

------------------------------------------------------------------~-

Vine din dealul Oba-Bair, sub numele de Oba-Culac ; merge printre dealurileBekir - Aga - I Balr, la apus, pe dreapta, sl Cioccurac-Bair spre stinga, ~i se desehide in valea Carasu, ling~ statla Mircea- V oda, E taiata de drurnul Cernavoda-Medjidia.

Bekir - Aga - Gilcazar, vale, in judo Constanta, plasa Medjidia, : com. urb. Cernavoda. Vine din ' dcalul Bekir-Cuga-Bair; se indreapta spre apus pe la poalele sudice ale Dealuluf - Tureului. Prin interiorul eomuneI se uneste eu Valea-Tureului sl formeaza Valea-Clsmelil, ee se desehide in balta Carasu.

Bekter, sat, in judo Constanta, pI. Mangalia, cat, eomuneI rur. Cazil-Murap, situat in partea apusana a plasil si a eomunei, la 7 kil. spre N.-V. de cat. de rcsedlnta, pc valea Borungea, la locul de intilnire al aeesteia cu valea Bas-Punar si la poalele nordice ale dealuluf Bas-Punar.

Are 0 suprafata de 520 heet., din carl 12 hectare ocupate de vatra satulul, cu 53 case; iar populatia cste de 60 familii cu 227 suflete, ocupindu-se in special cu agricultura.

Bela, com. rur., plaiul Ialornita, judo Dimbovlta, sltuata parte pe dcalurI sl parte pe val, Are in apropierea sa: Piscul- Miercan, Virful-Ticuluf ~i Valea-Popif ~i cste udata de piriul Bisdidelul, care trece prin centrul cornunel, si de valcelele: Valea-Morii sl Valea-Plopulul. Aceasta comuna se compune din trei catune: Bela, Nistoresti si Brostcni-Nol, avind peste tot 0 populatie de 1100 locuitori Romini. Are: 0 moara de apa; 0 biserica intretinuta de enorlasl ; o scoala intretinuta de stat. A-

ceasta comuna se inveclneste spre rasarlt eu comuna Urseiul, de care se desparte prin dealuri acoperite eu padurl ~i cu care se uneste prin drum nesoseluit; spre apus se invecineste cu comuna Serbanestl-Podurile, de care se desparte iarasf prin dealuri ~i val, unindu-se tot prin drum nesoseluit ; spre miazanoapte, cu com. Besdeadul, de care desparte prin plriul Blsdidelul sl eu care se uneste prin sosea comunala ; iar spre mlaza-zl, cu comuna Virfurile, despartindu-se de dinsa prin deaIuri, vai si padurt sl uninduse cu dinsa prin drumurI rele ~i nesoselulte. Scoala din Bela I este mixta, cu un invatator, si Irecuentata de 42-50 elevT si cleve. Localul este cladit in 1885 anume pentru scoala, cu primarla la un loc, de zid, acoperit cu fer, pardosit cu dusurnea si cu doua incapert marl sl higienice. Scoala n'are pamint. Comuna are 1269 lei venit si 180 contrib. In comuna sunt 57 bae~I si 53 fete cu etate de scoala,

Belcea, sat, in partea de V. a comunei Costinesti, pl. Tirgul, judo Botosani, pe mosia Costlnesti. Cu 0 populatiune de 15 familir san 92 suflete. Satul, se zice, e infiintat de vechiul proprietar V. Arapu, care i-ar fi dat numele dupa voe.

Belcea, deal, in com. Mlronoslava, pl. Stavnicul, judo Iasl, lingA satul Proselnici.

Belcea, /oc, judo Bacau, pI. Tazlaul-d.-j., com. Riplle ; e intarlt cu santurl, care se vad inca sl astazf pe teritoriul catunulul Slobozla-Mleluluf.

Belcesti, com. rur., in centrul pl;t~ii Bahluiul, jun. Iasi. Este for-

mata din satele: Ciorani, Valeni si Rusl, eu nurnele de Bel.ce~ti; U1mi-NoT, Ulmi-Veehi, Polieni, Llteni, Arama-Protopopul, Coarnele-Caprel, Focurile (Praguri) sl Munteni. Are 0 suprafata cam de 14286 hect., din eari 286 sunt acoperite de apele iazurilor. Are 0 populatie de 1054 familiT san 5137 locultori, din carl : 350 suflete sunt Evrei, 150 UngurT sl 300 Rust, iar cer-l-altt Romini.

Privind suprafata in relief a comuneJ, se vede forrnata din mid dealuri, vaT sl sesurt, carl compun 0 regiune mai mult elmpeneasca, Pamintul produce tot soiul de cereale !;li se compune din parnint arabil, la 0 adincime de aproape un metru; mar in jos se afla argila, calcar ~i nisip.

Cultura griului sl a papusoiuluf se face in mare intlndere. Irnasele sl finetele sunt intinsc si abundente.

In com una sunt: cinci biseriel, cu 7 preott, 8 cintaretl si I eclesiarh; patru scoll, eu 4 invatatort si 0 invatatoare, ~i eu o populatie scolara de 197 elevi ~i 34 cleve; 5 mori de apa sl I de aburl. Tot teritoriul cornunef e pe mosia statului.

Budgetul este de 56204 lei la venituri si de 50937 lei la cheltuell.

Nurnarul vitelor se urea la 15453 capete, din carl: 4910 vite marl cornute, 860 I of, 561 cal si 138 I rimatorf.

Belcesti, sat, din com. Belcestl, pl. Bahluiul, judo Iasi, alcatuit din trei catune : Valent, Ciorani ~i Rusi, E asezat in partea despre N.-V. a comunei, pe malul sting al riuluf Bahluiul, la 0 departare de 0 ora de Tirgul-Frumos, spre V., sl de 2 ore de tirgu~orul ?odul- IloaeI spre S.

Digitized by Coogle

BELCE!;iTI

Are 0 populatle de 4 [8 familiJ sail 2071 locuitorI Rominl, carl se ocupa cu agrieultura si cresterea vitelor.

Este resedinta comunei. Are:

o casa de prirnarle frumoasa ; 0 blserlca, cu 2 preotl, 2 cintaretf !,'i un eclesiarh; 0 scoala de baetf, eu 2 invatatort, infiintata la 1865, frecuentata de 92 elevl, avlnd un local frumos si bun; o scoala de fete infiintata in anul I 1885, frecuentata de 26 e1eve.

In sat sunt patru morl de apa l?i una de aburI.

In marginea de S. a satulul se a:fia un pod mare, eonstruit din lemn, peste apa riuluf Bahluiul, pe care trece drumul la- i teral, de la Podul· Iloael spre Hirlau (Botosanl),

N umarul vitelor e de 5937 capcte, din cari : 1974 vite marl corn ute, 172 caT, 3297 of si 494 I rimatorl.

Belcesti, sat, in judo Neamtu, com. Cindestl, piasa Bistrita. E asezat pe sesurlle !;ii podisele ee se intind in dreapta rlului Blstrlta sl a pirlului Radiul, spre rasarlt de satul Socea, din com. Socea, marglnindu-se catre N. eu satul Betestl-d.j., iar catre S. eu satele Vadurclele si Cindesti.

Arc 0 intindere de 160 hect.;

o populatiune de 54 sufletc, sau 20 familiJ, totl Rominl de bastina, carT se ocupa cu agrlcultura sl plutarla, In aeest sat se afla un rotar.

Numarul vitelor se urea la 38 capetc, dintre carf : 8 hoI, (Q vacI, 8 of, 1 cal, 5 porei si 6 vltef.

Belcesti, sat, in judo Tutova, pI.

Pereschiv, com. Pogone!;iti, pc piriul Tutova, Arc 107 locuitori, din cart 7 stlu carte, ~i 27 case.

359

Belcesti, mosie, in jud, Neamtu, cu part! sl razaseasca, nira sat, situata pe llnga mosiile : Serbestl-lul-Talpan, din com. Talpa, pI. de Sus-Mijlocul, !;ii Tupllati, I din jud, Roman. In ea a avut parte sl manastirea Cetatuia de ! Iingli Iasi, fiind inchinata Sf. I Mormint. La 1840 Stefan Leanca, Stefan Lozonsky sl al~iT vind I o suma de stinjenT din acest ho- I tar Logofatulul Stefan Catargiu, carl se stapinesc ~i astazf de urmasll acestula,

Belcesti (Parte-din-], masse, In jud. Neamtu, pI. Bistrita, com. Cindesti ; n'are sat.

Terenurile din aceasta parte i contin depozite calcare. Prin valle sl apropierea riurilor se gasese bolovanT marl de calcar, pe carl locultorlf din imprejurime II aduna sl din carl fac un . var de 0 calitate relativ buna, Vfirarif sistematice insa nu se gAsesc.

Beleieovul, pIasa N egoestl, jud.

I1fov. (VezI Dona).

Beleieovul, mOfie a StatUIUI, in judo I1fov, pendinte de Pliitaresti, S-tii Apostol! $i Stavropole os, S'a arendat pe periodul 1886-96, impreuna cu trupul Sohatul-Moara-Noua, cu 28400 lef anual.

Belel (La-), loc, judo Mehedinti, in eomuna rurala Imoasa, pI. Motrul-d, ·S.

BeleiI (Dealul-), deal, jud.-Mehedinti, in comuna rurala Negomirul, plasa Vrtllor.

Belcil (Mahalaua-), mahaia, jud, Mehedintl, eu 30 case. in com. rur. Negomlrul, pI. Vailor.

Petrosanl, judo Vlasca. A fost canalizata de RU$T, la 1877, pentru a putea transporta pe dinsa, cu vase, cereale si a Ie duce la Dunare, unde da gura et, Aci, in dreptul varsaturet eI in Dunare, este un pichet, unde se pazeste granita ~i unde se fac ~i lncarcaturl de bucate, in vasele de pe Dunare,

Beleineanea, mic cdtun, al comunei Bosoteni, piasa Oeolul, judo Romanatl.

Beleineanu, fhzthul, judo Dolj, pi. jiul-d.j., com. Rozistea.

Belcineanu, pi,.;", judo Dolj, pI. jlul-d-j., com. Rozlstea,

Beleineanu, rlpd, judo Dolj, pI. jlul-d.j., com. Rozlstea.

Beleioaei (Valea-), vale, com.

Podeni-Vechl, pI. Podgorla, judo Prahova.

Belciu (La-), strimtoare frumoasa, fermata de stincl, in comuna Minzalesti, judo Buzan, pc apa RimniculuI, aproape de muntete Furul-Mare,

Beleiugata, lac mic, in judetul Constanta, plasa Hirsova, pe teritoriul comunef rurale Ciobanul. E sltuat in partea apusana a plasi! sl cea nordlea a comunef, nu departe de malul Dunarel. Are 0 lntindere de 25 hect., cu o forma curioasa, cc seamana eu a unul .ciocan si a uneT nicovale unite prin cozile lor. Produce foarte putin peste si de caIitate mediocra.

Beleiugata, judo Olt. (V ezl Seaca si Belciugata, 1Ilofie a statulul).

Beleina, gir/d, pe proprietatea I Beleiugata, zdvoili, in valea Ar-

Digitized by Google

llELCIUGAT.\-MARE

gesuluf, pe proprietatea GrAdlstea-d-s., pIasa Cilnistea, judo Vla~ea.

Belciugata-Mare, P{rill, judetul Dolj, pl. Ocolul, com. Pielestl, Sc varsa pe dreapta riuluT Tazluiul, linga podul de fier din satul Pirsani, com. Pielestl.

Belciugata-Mica, plrhl, judetul Dolj, pI. Ocolul, com. Plelestl, ee se varsa pe dreapta riuluf Tazluiul, linga mosia d-lul Trutescu,

Belciugatele-Cojesti, com. rur., pI. Mostistea, judo Ilfov, situata la E. de Bucuresti, lingA valea Mostistea, la dlstanta de 27 kil. de Bucuresti,

Se eompune din satele : Belciugatele-d.ss., Belciugatele-d. -j., Cojesti si Cindestl, eu 0 populatie de 805 locuitorl, carT traesc in 211 case.

Se intinde pe 0 suprafata de 3401 heet.

D-niT Dim. Bratianu, Fratll Rasti, N. G. Marineseu si C. Cioflan, ail 2760 heet. sl locuitorii 64 I heet.

ProprietariT cultlva 1816 heet. (170 rarnin sterpe, 75 izlaz si 699 padure), LoeuitoriT cultiva tot terenul.

Comuna numara 183 eontribuabilT. Are un budget de 3626 leT Ia veniturl si de 3625 ler Ia cheltuell, In anul1885 erau 182 eontribuabili.

In comuna sunt: 2 blsericl, eu 2 preotl, (la Beleiugatele-d.-j. ~i Cojestl); 1 scoala mixta ; 1 moara eu aburf, 2 rnaslnt de treierat eu aburl ; 5 helestale.

Nurnarul vitelor marT e de 991 (400 car si iepe, II armasart, 284 bot, 244 vacl si vitel, 6 taurt, 10 bivoll, 36 blvolite $i de 1974 vite mici (94 porcl, 1880 oI).

suo

Dintre locultorl, 199 sunt plugari sl .24 aii diferite profesiunl, Aratura se face cu 94 pluguri: 43 cu bol, 51 cu cal.

Locuitorii au 156 care $i carute: 57 eu bol, 99 eu cal, Improprietaritf sunt 127 loe. si neirnproprletaritl 10 I.

Comereiul se face de 2 clrciumari sl I hangiu.

Belclugatele-de-Jos, sat, face parte din cornuna rurala Belclugatele-Cojesti, pl. Mostlstea, I judo I1fov. Formeaza un trup eu Belclugatele-d-s., avind aceeasl pozitie topografica,

Se intinde pe 0 suprafata de 5 I I heet. cu 0 populatie de 297 loco Fratit Rastl all 300 heet. si locuitoriT 2 J [ heet.

PropPietarii cultiva tot terenul, avind si 0 mica padurice de 6 heet.

Are: 0 biseriea eu hrarnul Adormirea, deservita de 1 preot si 1 cintaret ; 2 helestaie, Comerciul se face de [ hangiu. Numarul vitelor mad e de 356 si al eelor mid de 5 [6.

Belciugatele-de-Sus, sat; face parte din com. rur. BelciugateleCojesti, pI. Mostistea, jud. I1fov. Este sltuat la E. de Bucurestl, intre Valea-Mostlstea si ValeaSarul, lInga ealea judeteana Bueu resti - Brai la.

Aci este resedinta primi1riei. Se intinde pe 0 suprafata de 1000 hect. Are 0 populatie de [28 suflete. Familia raposatulul Dimitrie Bratlanu are 892 hect. si locuitorif 108 heet.

ProprietariI cultiva 562 heet., 30 ramin sterpe, 300 sunt padure, Locuitorif cultiva tot terenul farA sa alba locuri de pasune,

Are 0 scoala mixta frecuentata de [2 elevI ~i eleve, cu intretinerea careea statui, judetul :

llELClUGUL

si comuna cheltuesc anual 1374 lei, Loealul scoalet l'a oferit rap. Dimitrie Bratlanu. In raionul comunei este un helesteu.

Comereiul se face de 1 hangiu. Numarul vitelor marT e de 140 sl al eelor mid de 339.

Belciugoiul, lac, in insula Balta, pl. Ialomlta-Balta, COlD. Stelnica, judo Ialomita.

Belciugul, sat ; face parte din com. rur. Gherghita, pl. Ciuipul, jud, Prahova, Are 0 populatie de 520 locuitori, 258, barbatl, 26.: femeT. Aci e 0 blserlca eu hramul Adormirea- Malcel -Domnulul, zidita de enoriasf acum 7S anI.

Belciugul, sat, in com. Costieni, pl. Biliesti, jud. Putna, situat pe rlul Rimnic, la intrarea sa in judo Putna, Are 0 populatiune de [80 suflete, carl locuesc in 41 case. Satul n'are nicI blserica, nlcl scoala, Coplf in virsta de a urma la scoala sunt 40, din carl : 22 baett $i 18 fete.

Belciugul, sat, in pI. Marglnead.-j., com. Malcanestl, judo Rimnicul-Sarat, la apus, pe riul Rimnlcul-Sarat, la 1050 m. spre V. de catunul Bolboaea. Are 8 hect. eu 56 familiJ, 227 suflete.

Belciugul, cdtun, in pI. Teleormanului, judo Teleorman. Are 0 populatiune de 579 suflete cu 75 eontribuabiiT.

Belciugul, deal, jud. Dolj, piasa Dumbrava-d.-j., com. Orodelul, inalt de 14 m.

Belciugul, deal, judo Falciu, numit ast-fel de Ja forma sa naturala, in chipul unuT belciug, Se prelungeste din com. Berezeni, printre comunele Bozla ~i

Digitized by Google

Gage~ti, pI. Prutul ~i se tcrmina in sesul Prutulul.

Culmea acestuf deal face hotar intre ambele comune. Spre , partea de S. a dealului, intre rnosiilc Bogdanesti ~i Jurcani, se afia Movila-lul-Dumitru.

Belciugul,lle/efteli, judo Teleorman, In catunul cu acelasl nume. Produce peste mult.

Belciugul, lac, judo Teleorman, la N.-V. comunei Saelele; serveste ea sernn de hotar al moslel Saelele cu mosia statu lui Uda-Clocociovul, in directiunea spre care se afia un pile de padure eu aceeasl numire.

Belciugul, lac, in judo Tulcea, pI. Tulcea, cornuna urbana Mahmudia. E numit asa, dupa forma luI. Are 60 hect. si este format de bratul Sf. Gheorghe, I cu care comunica prin 2 mid : girlite.

Belciugul, localitate, judo Braila, la N. de satul Cazasul, uncle in ' vechime aft fost tirle cu acest nume.

Belciugul, lOCU;II/ii i::.o/ata, judo Ilfov, pI. Negoesti, com. Gurbanestl.

Belciugul, 1oc isolat, com. G:inesti, pl. Mijlocul, judo Vilcca.

Belciugul, picht'! 1'i'c!I;i1, cu No. 76, sprc Moldova, in pl. Mar- I ginea-d.-j., com. Maicanestl, judo Rimnlcul-Sarat.

Belciugul, pile de padun', judo Teleorman, in com. Uda-Clocociovul.

Belciugul, rupturt'i a riului Siret, intre satul Vadeni si pad urea Barbosi, judo Braila.

~~U3. Jla,.,', JJCqttlNa, It.ogfO/Ie.

Belciuneasa, sat i face parte din COIll. Criiesti, pl. Stanlsesti, j ud, Tecuciu. E asezat pe coasta <lealului Marghiolul, in partea de I V. a cornunel, la 0 distanta de resedinta comunel de 7 kilomctri,

Are 0 populatie de 42 capi I de familie, cu 151 sufiete, carl locuesc in 40 case. Sunt 19 copil, 9 baeF",i 10 fete, in vlrsta de scoala, Satul este stra-

batut de un drum, ce se des- Beldiman. (Vcz) Miroslava, iaz,

parte din soseaua ce duce la judo Iasl), .

Stanlsesti ;;;i sc ridica spre V. I

in sat. Este inconjurat la V. : Beldiman (Schitul-luI-), toe t-

8(iI

Belciugul, "dlaa, judo Olt, care c.Ia in Calmatuiu, in com. Sea- I ca-Belclugata, pl. Serbanestl.

Belciul sail Belcilovul, sat, judo Arges, piasa Pitesti ; face parte din com. rur. Mogosoaia.

Belciul, balM, in judo Gorj, com.

Balteni, din pl. JiuluT. E formata din riul Jiul ~i nu seaca nicl 0 data. Are 0 suprafata de 2 heet. Din ea se prinde mult peste,

I Belciul, dral, judo Bacau, piasa Tazlaul-d-j., com. Br.itila, de pe teritoriul catunulut Gura-Vaef, Acest deal este situat d'a dreapta Tazlaulul-Mare.

Bclciul, den], Ia S. de com. Ca- I lug.lrcni, pI. Crieovul, judo Prahova,

Belciul, pirhZ, judo Bacau, piasa Tazlaul-d-j., com. Ripile, care I i~1 are obirsia din locul numit Huitoarea. Curge pe teritoriul catunulul Siobozia-Mielului ~i se varsa in Tazlaul-Mare,

Belciul, it's, judo Bacau, pl. Tazlaul-d-j., com. Bratlla, pc care se afia movila Giurchea.

de Valea-Marghlolulul sl la S. de valea Barbalaul.

Belciunul, sat, judo D()Jj, piasa Jiul-de·Mijloc, com. Foisorul. E situat la 8 kil. de Foisorul. Are 227 suflete, 115 barbatf sl 112 femei. Locuesc in 78 case. Copiit din acest sat urrneaza la scoala din satul sl comuna Foisorul, ce este la 0 departare de 7 kil. Numarul scolarilor pe 1892-93 a fost de 4. Cu virsta de scoala sunt 13 copll, $till carte 6 barbatf, In sat este 0 biserica cu hramu\ AdormireaMaicei-Domnului. Are 2 cintaretl ~i I preot ce slujeste si la biserica din Folsorul.

Cornunicatia in acest catun se face prin sosele vecinale si comunale, carl il pun in Icgatura la E. cu Foisorul, iar la V. cu soseaua judeteana CraiovaBlstretul ~i cu linia ferata Craiova-Calafat.

Belciunul, lac, judo Dolj, piasa Jiul-de-Mijloc, com. Foisorul, in care se gasesc multi racl sl pestl,

Belciunul, /oeu;ll/li i::o.'atii, pe malul drept al Jiulul. E situata pc teritoriul comunef Foisorul, piasa jiul-de-Xlijloc, judo Dolj.

Beldia, dMI, acoperlt cu vii si pometurf, COlli. Filipesti-de-Padure, pl. Ftlipesti, judo Prahova.

Beldiman, deal, pl. Tazlaul-d-j., comuna Sandulenl, judo Bacau, pe teritoriul satulul Sandulenl,

Beldiman, deal, in hotarul comuriel Curteni, pl. Crasna, judo Falcii1.

46

Digitized by Coogle

BELDIMt\NEA sex

:;0101, In gura Vaet-Arlnulul, eomuna Stanisesti, judo Tecuciu. Aid a fost un sehit, al carut intemeietor este Alexandru Beldiman, Astazf nu rnaf exista de cit urme, iar cartile ~i odoareIe bisericestt se gascsc la Liserica din Slobozia-d.-j., comuna Stanisesti,

Beldimaneasca, 1110fit', in comuna Beceni, judo Buzan, cu 190 beet., din carr 40 padure, Valea-Nuculuf si Ghergbina, restul arabi! ~i islaz,

Beldimanoaia, p;;durice a statuluT; in intindere de 20 hect., comuna Stefanesti, plasa RiulDoamnel, judo Museel. E com-, pusa . din anin, pluta si salcle.

Beleciugul, continuarea vestlca a tlt'alllittl Podurl, din com. $01- danesti, judo Sueeava.

Belectine, calla/,. in pI. Borcea, lInga satul Cacomeanca, judetul Ialomita,

Beleghetul, sal, piasa Muntelui com. Brusturoasa, judo Bacan. Era renumit maT inainte prin fabrlcarea cascavaluluf, care purta numele satului. Aid sunt I multe stine.

Beleghetul, dea], pl. Muntelui, com. Brusturoasa, judo Bacau, pe teritoriul satuluf Sulta, de unde izvoreste piriul ell acelasl nume.

Beleghetul sal! Belghetul, 111(1- fit', pl. Muntelul, com. Hrusturoasa, jucl. Bacau, proprlctatea ' lul Nicolac N. Ghica; pc ea se afla padurea Carunta, Are 0 intindere aproape de r 5000 hectare, cu pad urea d'impreuna, Venitul mosiel este de 70300 lei, iar impozltele sunt rle 42' R lei.

Th. Codrescu ( .. Buclurnul Romin», pag. 232) se exprlma astfel: «mosie in care are parte ~i d-Iui Aga Nicu Ghica, care la 1840, maT cumpara citi-va stlnjeni de la Vasile Tlsascu ; all parte si d-lor Dvornicerul Iancu sl Caminarul Costachi Leondari, clironomii raposatuluf Banul Leondari, d-lui Satrariul Constantin Marls ~i alii mal multi razasl ~i partasf in ea»,

Beleghetul, pirli2, pl. Muntelui, judo Badill, care izvoreste de sub dealul cu acelasl nume !;'i din muntele Muncel ~i se varsa d'a stinga Trotusulul, dupa cc a udat satul cu acelasl numc,

Beleghetul, uai«, pI. Muntelur, com. Brusturoasa, jud, Bacau, fermata de plr. cu acelasl nume.

Belegosul, loc icolat, com. Calimanesti, plaiul Cozia, judetul Vilcea.

Beletinul, poit71ul, in com. rurala Isverna, plaiul Cerna, judetul Mchedintl.

Beleteasca, mosir, in com. Pielele, catunul Berea, judo Buzaa. Arc 350 hect, din cari 50 beet. padurea Carpinisul, 15 hect. vie sl restul arabi!. Pe aceasta mosle sunt !;'i cite-va puturl de pacura.

Bele'[i, (0111. rur., pl. Podgoria, judo Muscel, la S. de Chnpulung, 65 ki!. de parte de acest oras si 25 kil. de resedlnta subprefecturei. Este sltuata pc ambele malurf ale glrlei Circin()vul.

MaT inainte purta nurnelc de I Beletl-Negrestl.

Se compune din 3 catune :

Beleti, Negrestl ~i Zgripcesti. Se marglneste la N. cu cornunele

BELEll

Davidesti !;'i Voroveni, la S. cu comuna Priboeni, la E. eu eomuna Dobresti sl la V. cu cornuna Contesti,

Are 0 populatie de r 43R 10- cui torl, din carl 680 barbatf ~i 758 femel, cu 353 capf de familie, carf locuesc in 348 case.

Comuna numara 446 eontribuabili si are un venit de 24i)J lef anual.

Locuitorii acestci comune, pc linga agrlcultura, se mal ocupa cu rotaria, dulgherla :;;i facerea de care, pe carl le vind in judetul Vlasca. Porumbul se cultiva pe 145 beet. Prunele dau anual cam 2500 dccalitri tuic.1,

Loc. au 316 oi, i7 I capn:, 884 vacl si 363 porcl.

In jurul catunelor sunt putine vii sl livezf de pruni. Sunt padurf de fag, stejar, carpcn, etc.

Girla Circinovul strabate comuna de la N. spre S. In ea se varsa, pc teritoriul comunei, piraele Valea-Dobrestllor, Lentea sl Valea- V acil, Pe aceasta giria se gasesc cite-va morl ~i ferastrae, carl in tim pul vercl, nu functioneaza din cauza Iipsei de apa, Peste Clrcinov estc un mic pod de lemn, din dreptul carula se despart soselele ce due spre Dobresti $i Negresti.

Mosia e a locuitorilor din vreme indelungata, insa sunt citi-va improprietaritl pe mosla statulUI Cimpulungeanea, in toate eategoriile.

Intreaga cornuua are aproxlmativ 920 hect. d'impreuna cu padurile,

In comuna sunt 3 bisericl, in fie-care catun cite una, deservite de 4 preotl sl 3 cintareti.

Scoala, cu intretinerea careia statui cheltucste anual 1242 lei, se frecuenta de 55 elevl din numarul de 140, in etate de scoala. $tii.i carte I 20 barba~1 ~i 4 femet,

Digitized by Coogle

RELETI

---- ----- --- -----_-_----

Dintr'un hrisov dela RaduVoda Mihnea, din 10 Martie I [623. rezulta cA «Tatul de la Beleti » si-a cumparat mosie aci, inca din zilele lui Mihaiu-Voda !;'i deer, pe acea vreme, dupa cum se constata din actul dc vinzare de mar jos, exista satul Bcleti :

.t Adedi. Rada, fata lUI Villtilii de H c ·let. -cris-am zahi-ul me" la mall a Uchimcu I'atru ~i la "am-md Tatul (Iratelc 1111) ~i v aru-rncii llraglll, ,a liia de maria crediuta la mall a lor, sa sa ;tHa eli leam \'andut partia mia de mu~jla ditii ,a va aflah dill hotarul Xcgre~telor palla lutr'al I'rihoianilnr. d\ta .... f\ va ga .. i, \"l'r'i ill -atti , vcrl ill apa, ver] u-cat, vcr] ill clnpii, crlta -;a va atla vcrf de m07iTa ver] de cumparaturc, ~i parte mia de m .. ra ~i de viia dila 'p~allcsti cala ~a (va) alia parte mla, ; i f:lcula ~i de,iacuta, ~i am datil drcptii ban] gata ughi II, ~i la accasta tocrncalji fost'ail oamcnf buui mar:ituriia, auume : Tatul dill Hell'(i ~i Radul de cole, i ~erball de acoin, i Piravul ,j Stall Vatnful dill Bucure-ti ,i

. , ,

l rumitr-a-co paharlliclIl;i alalii frali carl' ~'(1r rUlle i-caliturc mai jll~1 ~i amu .... cris ell Ilia II dill ilrl::ti.

Ell l iimitra-c» paharnlc (am -ub-cri-), ell Rada fata lui Vlutila»,

Vezt «Cuvintc din Hatrinlv.rlc B. P. Hasdcu, pag. 10I.

Beleti, sat; face parte din com. rur. cu acclasf numc, in judetill Muscel. Cade in partea de S. a. comunel. Aci c rescclinta comunel.

Arc o populatle de 4,W loc., :?JO barbatl si 220 femcl, cu u6 capi de familie. Biseriea din aeest catuu s'a cladit cu ajuturul locuitorilor.

Beletl, dea], in raionul comuncf cu acelasl nume, pI. Podgorla, jud, Muscel, pe care sc cultiva 5,50 heet. vie.

Beletoaica, p/iduu, supusa rcgimului silvic, com. Beletl, piasa Podgoria, judetul Mused, avind

750 hect. impreuna eu trupul de padure Goleasca. Esenta dominanta : stejar ~i fag.

Belezlichi-Slrti, deal, in judetul Constanta, pI. Silistra-Noua, I pe teritoriul cornunel rurale AImaliu. Se desface din dealurile Bulgarler orientale, intra in Constanta, pe la miaza-zi de piriul Pampur-Ghlolgta, pe lingA pichetul No.8. Se indreapta sprc rasarlt, intr'o directle generala de fa S.-V. spre N.-E., printre piriul Pampur-GhiolgiU ~i valea Curu-Canara. Brazdeaza partea apusana a pla~ii ~i cea sudica a comunel, Arc 0 inaltime de 114 m. ~i taie drumul AlmaliuEse-Chioi si Ostrov-Ese-Chioi. Face ripos malul iezeruluf Girllta, linga care se sfirseste, E aeoperit de tufarisurt si p.i~Ul1 r.

Belghetul, (Vez) Bclcghctul, 1/10- , )I'it', judo Hacau).

Belgunul, dU. al cum. I .eotesti, pI. Ottetul-Oltul-d-s., judo Romanati. Situat putin mal la N. de satul Lolocsti, pc soscaua judctcana, care merge in susul Oltetulul, pe malul sting, catre I hotarul judetulut din spre ViIcea.

Beli-Bou, flllll, in satul Motca, judo Succava, numit ast-fcl de la primul lui proprietar. Se povesteste ell. Doamna lui Mihail Sturdza, proprietara mosiel, trecind 0 data si vazind ca un mojic s'a invrednicit sa-~r faca 0 cladlre asa de mare, ar fi scos papueul, ell care ar fi lovit peste gura pc Bell-bon.

Belia, ris, judo Prahova, Ist ia nastere din muntil com. Talea ; uda partea de N. a cat. GuraBelir, com. Breaza-d.-s., pl. Pra-

hova, sl sc varsa in riul Prahova, la locul numit Gura-Bellr, la S. de com. Comarnieul.

Belibon (Ftnttna-lul-), in judo Neamtu, isuor de ape mlnerale, situat la I kil. departare de Tirgul-Neamtu, in suburbia Pomete, pe piriul Corogenilor.

Apa filtrata este in colora, inodora sl eu un gust foarte sarat ; lasata putin timp la aer, desvolta besicute gazoase de anhidrida carbonlca si in acelasf tirnp se turbura, Iasind un depozit gal ben de sesquioxid de fier.

Densitatca este egala cu 1,1347 la temperatura de 15°150.

Analiza cantitativa raportata la 1000 de grame de apa a dat urrnatoarele rezultate: Clor, 106.1132. Brorn, 0,0168. lod, urme. Anhidrida sulfurica, 3,3070. Anhldrida borica, 0,0006. Anhidrida sillcica, 0,0101. Anhidrida fosforlca, 0,0025. Sodin, 6X,5833. Potaslu, 0,5046. Litiu, 0,0005. Calclu, 1,2287. Magnezni, 0.2021. Sesquloxid de fier, 0,0078.

Daca grupam intre dinsele acoste substante, in cornbinatiulick, ill carl prohabil se afiA in apa, gasim ca 100 grame de apa, coprind :

Clorura de sodiu : 174,4394.

Clorura de potasiu, 0,5395. Bromura de magnezlu, 0,0193. 10- dura de magneziu, urme. SuIfat de potasiu, 0,4956. Suifat de magnezlu, 1,00 15. Sulfat de calciu, 4,0995. Carbonat de calclu, 0,0522. Carbonat de litiu, 0,0026. Carbonat de fier, 0,0 121. Boratde magneziu, 0,008. Fosfat de calciu, 0,0041. Anhidrida slllcica, 0,0 101. Suma substantelor fixe, 180,6767.

Aeeste ape fae parte din grupul izvoarelor de la Oglinzi ~i all fost analizate de dol Petru Poni.

Digitized by Google

BP.L1CIUL 864 RELITORt

----------------------------------------------------------------------------

Numirea populara e Bcli- I Belita, deal gol, intre Crlstesti ~i

boul. Draguseni, judo Suceava.

Beliciul, tirle, pendinte de com.

Pirllta, pI. Balta. Situate la E., pc malul sting al Calmatululuf. All 6 familii, cu 30 suflete.

Belii (Cariera-), carierd de piatra, in mosia Brcaza, cornuna Talea, plaiul Pelcsul, judo Prahova.

BeliI (Lunca-), luncd, in directiunea N.-E. sl alaturl de com. Horezul, judo ViIcea. Ea a fost daruita manastiref Horezul, de un calugar anumc Belolu, si a fost incorporata cu mosla Romani.

Belli (Valea-), ua It', in partea de E. a comunei Talea, pl. Pelesul, judo Prahova. Sc varsa in I Valea-Talief sl irnpreuna in riul Prahova, pe malul drept, la N. de com. Breaza-d.-s.

Belimoaica, cdtun, pendinte de com. Zadariciul, pl. Neajlovul, judo Vlasca, situat pe partea stinga a Neajlovului.

Belimoaica, petic de padurl.' de stejar, in suprafata de r 80 hect. E proprietatea statuluT sl depinde de ocolul silvic Cirtojani, judo Vlasca,

Belina, insula, in Dunare, la S.V. comunei Cioara, judo Teleorman. Este una din cele mal importante pe distanta dintre gura Oltului pana la gura rIUlui Vedea, la limita judetulul. Intinderca ef este de 23 hectare, avind pe dinsa zavoiri de salcie.

In dreptul acestel insule, pe marginea Dun.lril, se atla pichetul militar, care poarta numirea tot de Belina.

Belitori, com. rur., in partea de E. a plasif Tirgulul, la limita cu pI. Calmatuiulul, judo Teleorman. Este situata pe Valea-Urluiuluf, la impreunarea acestef vaT cu valea Adincata, In toata lungimea sa e strabatuta de piriul Urluiul si udata de apele ce izvorasc din dealurile ce 0 inconjoara.

Trei vai importante i!;ll all gura lor pe teritoriul acestet comune: Valea-Urlululur, cea mal principala; Valca-Epureasca, ceva maf spre N.-V. de com.,

cu un mic pirlu ce da tot in I Urluill sl cu 0 ramificatie, spre Irasarit, nurnita Valea-Serafirnului; in fine Valea - Adincata, I care i!';li are inceputul in apropiere de com. Dorobantul sl da tot in Valea-Urluiulul, Valea Adincata are 0 ramificatle numita Valea-Gongulul. Intre comuna Belitori sl catunul Dulceni mal este 0 valcea, careia iT zice Valceaua-Laganulur, Piriul Urluiul, alimentat de apele altor piraie !';Ii izvoare, prezlnta, in trecerea lui prin cornuna, un vo' lum maf mare si este revarsat pc 0 intindere mare, forrnind mal multe elestaie, din carl 10- cuitorit scot peste, trestic sl papura,

Comuna Belitori are alaturate doua catune : Adineata si Dulceni. Catunul Adincata se afla situat la departare de 4 kit. la V. de resedinta, pe valea ce poarta numirea tot de Adincata ; iar catunul Deleni este situ at pe partea dreapta a Urluiuluf, la

o departare de 3 kil. spre S.-E.

Catunul de resedinta Belitori are 0 marc intindere ; este situat pe am bcle malurr ale piriulul Urluiul, cum sl in valea fermata de dinsul,

Pe teritoriul eomunei se afla mosla statuluf nurnita Cozla-Belitori, pe care all fost improprie.tari~T, In anul r 880, un numar de insuratef, pe 346 hect.

Mosille de pe teritoriul aeestel comune apartln maT multor proprietart, printre carl sunt ~i mal rnultl mosnenl, Intinderea lor este de aproape 8000 heet. Proprletart principalI sunt: d-nil M. C. $u~~, Leonida Paeiurea si Gr. Lahovari eu 6000 hect., din cart 4750 pamint arabil, 650 hect. padure, 560 livezl sl izlaz sl 30 heet. vie. Apoi Yin IocuitoriI mosnenf cu. 250 heet. In catunul Dulceni sunt 587 heet. pamint arabil, din care 5 heet. padure, Mosia Dulceni este proprietatea d-IuT P. S. Aurelian. In cat, Adincata sunt 420 heet. arabile, proprietatea d-luT D. BiIdirescu.

Terenul acestor mosif este fertil.

Pe cursul Urluiulul se gasesc

o multirne de gradinT de zarzavat, iar pe proprietatile locuitorilor se afla 93 hect. vii.

Cornuna si mosllle de pe dinsa all ca limite: la N. mosla Rosiori-de-Vede ; la V. si S.-V. mosiile : Dorobantul, Cirligati si Caravanltl ; la S. si S.-E. mosiile Baneasa, Baduleasa si Pirlita ; la E. sl la N.-E. parte din moslile Bogdana-Nenciulesti, Piosca ~i Peretul.

Populatiunea comunel sl a di· tunelor eT este de 2454 sullete, din carl 586 capt de familie si 687 contribuabill, Vite sunt93l!0 capete, din cari : 605 cal,2138 vite marT corn ute, 5603 vite mid corn ute si 944 porcf.

Budgetul comunei este de lei 9177,87 la yen. si lei 7167,37 la chelt.

Are 0 scoala, intr'un frumos local, frccuentata de 155 elevi. Biserici sunt 2, dese"rvite de 3

Digitized by Coogle

RF.LTTA

366

-----------~ ---- ----

RELOTry.

preotl, 2 cintaret! sl 2 paracllseri.

Sunt doua rnorf cu aburt, din care una paraslta,

Calle de comunicatle, cu care ' se leaga com una sunt: de la comuna Belltori, prin catunul Dulceni, la com. Pirlita; spre com. Peretul, pe deal, prin drum vecinal si in fine cu calea judeteana Turnul-Rosiorl, printr'un drum vecinal, care merge paralel cu VaIea-U rluiulut,

Sunt mai multe maguri: Magura-de-Streaja la S. comunei, I inalt.t de 12m. ~i larga de 54 metri; M~lgura-Mare, spre V.; I Magura-Epurcasca, in padurea numita Epureasca; ~agura-Berbeceluf si altelc. Spre catunul Adincata trcce, pc 0 intindcre de 3 kil., venind din spre Dunare, Drurnul-luf-Traian ; iar la Iimita comunei despre Rosiori, se vad urmele unel intariturf de pamint, care a servit si Rusilor, in razboiul de la 1812.

Satul Belitori it gasim prin diferite documente din secolii din urma, Origina numelui lui, dupa d. Gr. Tocilescu, estc cuvintul bella/or_

In timpul reformei lui Constantin Mavrocordat (1741), satul Bditori se vede trecut tot in piasa Tirgului; el era format pe atuncI aproape nurnaf din mosnenl.

In colcctiunile Academiei romine se afia 0 jalulre a unui rnosnean anume Vladu de la Belitori (sud Belitori), purtind data din luna Maiu, 1794- Acest Vlad se jalueste, catre Domnitorul Alexandru Constantin Moruzzi, in numele mai multor mosnenl, ca, avind acolo mosle stramoseasca, Ii s'a cotropit de catre unul, Dumitru I'olizu,

BeUta, uale, judo Olt; lzvoreste

de la V. de com. Negreni, pl. Vedea-d-j., ~i se varsa in girla :N" egrlsoara, tot in raionul cornunei Negreni.

Beloaia, u.unt«, judo Gorj, la N. cornu neT Polovraci, proprietate a statulul. E maT mult acoperit cu padure.

Beloianul, cismea, pl. Trotusul, com. Hirja, judo Bacau, facuta I de preotul Ionlta Belolanu de la Sarata (Transilvania).

Belotul, com. rur., judo Dolj, in piasa Dumbrava-d.-s., situata in ' partea-l de N.-E., la 22 kil. departare de Craiova sl la 5 kil. dcparte de Sopotul, resedinta plaslt Dumbrava-d.-s.

Comuna este asezata pe dealurile Belotul !;ii Sirsca sl pe Valea-Belotulul.

Se invecineste la E. eu com.

Predesti ; la V. cu com. Sopotul, de care se desparte prin livezT; la N. eu com. Rasnicul, de care se des parte prin padure; la S. cu com. Plesoiul, de care se des parte prin pamint arabil.

Comuna este accidentata de dealurile Belotul ~i Sirsca,

Este udata de pirlul Belotul, ce izvoreste din dealul Belotul, curge prin valea Belotul, se uneste cu piraiele Sopotul si Gogo~ul,;;i se varsa pc malul drept al riuluT Obedeanca.

In vechime, comuna se numla Mesdroaia si apoJ Pereni. Azt este cornpusa din 2 sate !3i o mahala, satul Belotul, sat de resedinta, asczat pe dealul Be lotul ~i satul Sirsca, asezat pc dealul Sirsca, Mahalaua sc chiarna Pereni.

In cornuna estc I slngura biscrica, fondata in 1834 de medelnicerul loan Poroincanu Este in rulna.

In satul Belotul este 0 scoala mixta, ce functioneaza din anul 1860; este intretinuta de stat. Localul construit din birne este in buna stare. Are o singura sala de studlu cu un invatator. In anul scolar 1892- 1893 a fost frecuentata de 22 copil,

Totalullocuitorilor se urea. la 893 suflete (519 barbatl si 374 fernel), din carl in Belotu 580!;ii in Sirsca 313, locuind in 151 case.

Suprafata comunei este de aproape 2640 pog., din care 2120 pogo parnint arabil, 390 pogo ftneata, 100 pogo padure ~i 30 pogo izlaz.

Mosille au 0 intindere de 1570 pog., cu un venit anual de 4000 let ~i apartln d-Iui I. I. Gradlsteanu in Bclotu si locuitorilor mosnenr in Sirsca.

Padurl se ga.sesc in intindere de 30 hect. sl tufarisurt in intindere de 20 hect. Se gasesc sl pc mosia d-luf I. I. Gradistcanu ~i pc a loeuitorilor.

Inainte apartinca cl-luf I. Gradisteanu si rnosneuilor Stanesti si Caprloresti. Lemnul care sc gaseste este: stejarul, ulmul, carpenul, frasinul, jugastrul ~i cerul,

Ville, in intindcrc de 30 hcct., produc vin bun rosu !;ii apartln rnosnenilor.

LocuitoriT lucreaza cara.mida pentru case, putind face un om pc zi pana la 500 bucatl. Mica arsa se vinde cu 16 leI.

Circiurnf sunt 2.

Comuna Belotul este unita ell com. Sopotul ~i Predesti, prin cite 0 sosea veclnala, Contribuabllf sunt 146.

Venitul cornunef pc 1892-93 a fost de leT 1668,09 si chelt. de 1608 let.

Vite marf cornute 314, of 240, capre 28, cal 18.

Digitized by Coogle