COMUNA VEDEA

1. ASEZARE GEOGRAFICA

Comuna Vedea este situata in partea de Vest a judetului Arges pe drumul national D.N. 67 B Piteti - Drgani la cca 30 Km. de mun. Pitesti .Se nvecineaz la Nord cu comunele Uda i Cocu judeul Arge, la Sud cu comuna Brti - judeul Olt, la Est cu comunele Poiana Lacului i Spata - judeul Arge, iar la Vest cu comunele Fgeelu i Spineni - judeul Olt. Teritoriul su cuprinde bazinul prului Vedia i Boul - afluent principal al pr. Vedea i face parte din unitatea geomorfologic a platformei Cotmeana. Relieful este colinar i are o altitudine medie de 325 - 375 m fiind presrat cu mici cuvete depresionare, vi i interfluvii plate, favorabile activitilor agricole specifice zonei precum i amplasrii de locuine i diferite obiective de producie. Localitatea Vedea este aezat n partea de Sud Vest a platformei Cotmeana, fiinduii specific reliful de queste (alternan deal vale, de origine fluviatil). Vegetaie: Zona de trecere de la zona stejarului spre cmpie. Faun: specific zonei. Solurile predominante podzolice, Plante de cultur: Prunul specific puternic zonal.

2.ATESTARE DOCUMENTARA Din documentele pe care le avem, rezult c cea mai veche aezare

din localitatea de astzi, este satul PLOPU, care astzi nu mai exist, dar hotarele sale corespund hidronimelor i toponimelor actuale (Fata, Gura Boului, Boul, Piscul Noatenului, Fetia etc) i dateaz din anul 1499. n 1571 este atestat documentar actualul sat Vaa, unde snt druite cu moie jupnesele Calea, Rada i Vldaie de ctre domnitorul Alexandru Voievod, fiul lui Mircea Voievod pentru c au fost a lor, btrn i dreapt ocin de motenire i cumprtoare nc de prin zilele rposatului Basarab Voievod. n secolul urmtor apar n documente n mod repetat, satele Fata, Vaa, Izvoru, cu prilejul unor cumprri de moiii, sau ca martori la cumprare. Remarcm n documente nc din sec. 16, existena drumului Pitetiului, ce trecea prin zon, actualul Drum Naional D.N. 67 B, Piteti Drgani. n ce privete bisericile, ntr-un document din anul 1845, sunt atestate 12 biserici. De remarcat n mod deosebit c biserica de la Gura Boului (Vaa de Sus), apare ca fiind cea mai veche dintre toate bisericile din judeele episcopiei Argeului, dup Biseric Domneasc din Curtea de Arge i Mnstirea Cotmeana, respectiv anul 1459.

Enoriasii din satul Varsesti si cea mai mare parte din populatia satului Vedea merg la biserica "Sfintii arhangheli Mihail si Gavril", situata in satul Vedea

Biserica este ctitorita de catre preotul de la vremea aceea Mateescu Ion impreuna cu toti enoriasii intre anii 1888-1891.

Cei din satul Fratici merg la biserca "Sfanta Paraschiva, din sat,care a fost reconstruita dupa forma si marimea altei biserici mai vechi reconstructia fiind executata intre anii 18921896.

Pe valea Fetei, in extravilanul satului Fata, la aproximativ 4oo m sunt doua biserici (Sfintii Petru si Pavel si Adormirea Maicii domnului construie in anull846) la care sunt arondati enoriasii din satele Fata, Buretesti si Dincani

Biserica ,,Sf.Apostoli Petru si Pavel sat Fata-Buretesti ctitorita in anul 1841.

Biserica ,,Adormirea Maicii Domnuluictitorita in anul 1846 pe temelia alteia mai vechi. Fata- Dincani.

Cei din satul Izvoru de Jos merg la biserica din sat

Ctitorita in anul 1827 din temelie cu hramul ,,Sf. Ilie si Sf. Teodor Tiron de catre Ion si Ioana Parsoaga.

Cei din satul Izvoru de Sus merg la biserica din catunul Soldeni

Ctitorita in anul 1881 cu hramul ,,Nasterea Maicii Domnului si Cuv.Parascheva.

La biserica "Sfantul Dumitru din satul Vetisoara merg enoriasii din satul Vetisoara si o parte din satul Lungani

Biserica a fost ctitorita din temelie intre anii 1900-1908

La biserica "sfantul Nicolae si Cuvioasa Paraschiva" datata 1833 din satul Vata merg enoriasii din satele Vata si Badicea.

La biserica "Sfintii Mihail si Gavril din Prodani merg enoriasii din satele Prodani,Chitani si cealalta parte a enoriasilor din satul Lungani

Ctitorita in anul

La biserica "Nasterea Maicii domnului" de la Bondoci merg enoriasii din satele Ciuresti si Ratoi.

Ctitorita in anul

La Manastirea"Sfanta Treime" situata in curtea Spitalului Judetean de psihiatrie din Vedea merg o parte din enoriasii satului Vedea, salariatii spitalului si pacientii.

Manastirea a fost ctitorita in anul 2007

Insemnarile care atesta ca unele biserici au fost construite pe amplasamentele vechilor biserici , ne intaresc convingerile ca pe teritoriul comunei isi ducea existenta o populatie de sine statatoare mai veche de anii 1400.

Pe teritoriul comunei Vedea mai intalnim si trei monumente ridicate spre cinstirea jertfei aduse pentru apararea patriei eroilor cazuti in cele doua razboaie mondiale astfel primul monument al eroilor se afla in satul Vata.

Al doilea monument se afla in curtea cimitirului din satul Prodani

Cel de-al treilea monument se afla in curtea cimitirului din satul Bondoci

Relieful comunei este colinar si are o altitudine medie de 325-375 m fiind presarat cu mici covete depresionare, vai si interfluvii plate , favorabile activitatilor agricole zonei precum si amplasarii de locuinte si diferite obiective de productie. Forma reliefului este un plan putin inclinat fiind puternic fragmentat in vai adanci a caroror directie de orientare este nord-sud. Caracteristicile acestei zoene sunt alunecarile de teren si eroziunea torentiala din cauza constitutiei. Datorita stratului gros de argila ace este suprapus pe depozitul de pietris, situeaza apa freatica la adancimi mari radicand probleme pentru alimentarea cu apa a populatiei. Principalul curs de apa, paraul Vedita acumuleaza bazinul hidrografic al paraului Boul cu vaile: Mosteanului, Soldea si Jgheboasa. Din punct de vedere climatic, temperatura medie din ultimii anii este de 8,7 grade Celsius si precipitatii intre 65o-7oo mm. Minima precipitatiilor se inregistreaza in lunile ianuariefebruarie iar maximele la inceputul verii- iunie. Vanturile cu frecventa cea mai mare sunt cele din vest si nord -vest ce se caracterizeaza pe vaile paraului Vedita si Boului. Teritoriul comunei dispune de variate si importante resurse naturale ca: petrol, gaze naturale si materiale de constructie(lemn, caramida). Deasemenea profilul dominant in zona il reprezinta agricultura cu resursele ei locale si zoo- pomicola. Fondul forestier de zon reprezinta 3o,5% din suprafata totala a comunei.