Vasile IUCAL

Angela IUCAL
Parohia
”Sfânta Treime”
din satul
Morenii Vechi
(”Biserica Legionarilor”)

Pagini de istorie
și patrimoniu
bisericesc

Ungheni - 2023
 Vasile IUCAL, Angela IUCAL

PAROHIA ”SFÂNTA TREIME”

DIN SATUL

MORENII VECHI
(”Biserica Legionarilor”)

Pagini de istorie și patrimoniu bisericesc

Ungheni 2023
 Parohia ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”) -
pagini de istorie și patrimoniu bisericesc
Vasile IUCAL, Angela IUCAL
Concepție grafică și tehnoredactare Nicolae Mihailiuc

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții din RM

Iucal, Vasile.
Parohia ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”):
Pagini de istorie și patrimoniu bisericesc/Vasile IUCAL, Angela IUCAL; Muzeul de Istorie și Etnografie
Ungheni. — Ungheni: (S. n.), 2023 (Bons Offices). — 38, (2) p.: fot. În parte color.
Referințe bibliogr. în note: p. 24 (29 tit.).— (150) ex.
ISBN 978-5-36241-072-8.
271. 22-9(478-22)
I-91

Tipar: Bons Offices

 Biserica”Sfânta
Parohia ”SfântaTreime”
Treime”din
dinsatul
satulMorenii
MoreniiVechi
Vechi(”Biserica
(”BisericaLegionarilor”)
Legionarilor”)

MORENI - SAT AȘEZAT PE DOUĂ

MALURI DE PRUT

La gura Văii Mari, până a ajunge

Aici își are începutul Morenii Vechi, pe malul
drept al r. Prut, în satul Moreni, județul Iași.
3
la râul Prut, acolo unde aceasta se
unește cu pitoreasca luncă a râulețului
Șicovăț, își deapănă veacul, scufundat
în liniște și verdeață, satul Morenii
Vechi.
Așezarea este amintită pentru
prima oară într-un document din anul
16311. Numele-i provine de la
îndeletnicirea locuitorilor săi în trecut
cu morăritul și este identic cu cel al
satului Moreni de pe malul drept al
Prutului, jud. Iași, România. Asta
deoarece până la 1812, când Imperiul
Rus a rupt Moldova în două, localitățile
în cauză au fost un singur sat2.
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)

Vatra satului Moreni până la 1812, situată pe malul drept al Prutului, după harta lui Bauer, 1769 -1772.

Vârsta Morenilor, după cum bucată de loc, numită Dăieni, și o alipea

atestă un document din anul 1671, este
mai veche decât anul 1631. Satul exista
cel puțin de pe vremea domniei lui
Moise Movilă (1606-1608)3, când
voievodul scotea din moșia localității o
satului vecin Ursăști, azi Valea Mare.
Actele vremii mărturisesc că, la
început, Morenii au fost proprietate
domnească, după care boierească și, în
sfârșit, mănăstirească, odată cu donația

4
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)
făcută de Vasile vodă Lupul mănăstirii
Bârnova, la 7 aprilie 16364. Așezarea a
păstrat acest statut și după anexarea
Moldovei dintre Prut și Nistru la
Imperiul Rus în anul 1812.
Odată cu dezmembrarea țării în
două, aceeași soartă a avut-o și
localitatea în cauză, astfel încât, pe
partea basarabeană a moșiei sale, către
mijlocul secolului al XIX-lea, pe
malurile pârâiașului Șicovăț, la o
depărtare de circa 3 km spre Est de râul
Prut, s-a înființat un sat nou cu nume
identic – Moreni.
CASĂ DE RUGĂCIUNI ÎN LOC DE
BISERICĂ
Noua comunitate, adunată din
țărani săraci de prin satele vecine
(Cetireni, Unțești, Florițoaia, Costuleni,
Brătuleni ș. a.), mică la număr,
neomogenă și neînchegată, mult timp
nu și-a permis ridicarea unei biserici în
adevăratul sens al cuvântului.
Dintr-un act de împroprietărire
din anul 1922, constatăm că, primăria
locală avea repartizat un lot pentru
biserică în mărime de 5000 m.p.5.
5
Presupunem, așa cum vom vedea în
deceniul trei al secolului al XX-lea, că,
temporar, oamenii au folosit în calitate
de lăcaș de închinăciune Domnului o
casă obișnuită, pusă la dispoziție de
localnici6, orânduiala creștină fiind
oficiată de preoți numiți special sau
veniți din cele mai apropiate parohii.
Potrivit relatării fostului locuitor
al satului, Timofei Irovan, în anii
interbelici, în Moreni a existat o casă
de rugăciuni: „În fundul grădinii lui
Gavriluță, pe locul gospodăriei Agafiei
Chiron, în apropierea bisericii actuale”7.
Același locuitor mai spune că morenenii
au procurat mai multe odoare sfinte de
la biserica veche a satului Pârliți, cu ele
fiind amenajată o casă de rugăciuni, „la
Urzică”. Lucrurile s-au întâmplat prin
anul 1924 (există dovezi care confirmă
că însăși biserica veche din lemn din
satul Pârliți ar fi fost cumpărată cu tot
cu iconostas, pentru suma de 50 000 de
lei8).
Casa de rugăciuni „de la Urzică”,
construită în anul 1929 din nuiele bătute
cu lut și acoperită cu șindrilă, avea
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)

hramul viitoarei biserici - „Sfânta Formațiunea promova un

Treime” .9
program de implicare reală în viața
satelor. Fiind o entitate politică de
O ENTITATE POLITICĂ SE dreapta, cu pronunțate trăsături
IMPLICĂ ÎN EDIFICAREA naționaliste și religioase, membrii
SFÂNTULUI LĂCAȘ mișcării în cauză și-au propus educarea
societății în spiritul valorilor naționale
Abia mai târziu, după un secol de românești și creștin-ortodoxe.
la reîntemeierea localității, s-au creat La sate, îndeosebi în cele din
anumite condiții favorabile înălțării unui Basarabia, mișcarea legionară a prins
lăcaș sfânt, ortodox, în sensul adevărat rădăcini adânci, deoarece implicarea sa
al cuvântului. Lucrurile s-au întâmplat în viața comunităților țărănești era
la sfârșitul deceniului trei al secolului apropiată necesităților economice și
trecut, când Basarabia se afla în cadrul spirituale ale acestei numeroase pături
României Mari, iar imboldul a fost mai sociale. Lucrurile s-au întâmplat mai
degrabă unul de natură politică decât ales acolo unde satele erau sărace și
religioasă. Or, în perioada anilor 1918 – lipsite de mijloace materiale necesare,
1940 societatea a fost politizată excesiv care să le poată facilita ctitorirea unui
10
de mult. Au apărut atunci o serie de lăcaș de cult .
partide politice, atât de dreapta, cât și de Potrivit localnicei octogenare
stânga, care revendicau drepturi sociale, Cleopatra Irovan: ”Prin anul 1926, în
culturale și spirituale, îndeosebi pentru satele Morenii Vechi și Valea Mare
locuitorii de la sate. Una dintre aceste activa o celulă a Mișcării Cuziste
mișcări a fost cea legionară, apărută (conducător A. C. Cuza, profesor la
inițial ca ”Legiunea Arhanghelul Universitatea din Iași). Atunci s-a pus
Mihail” (24 iunie 1927), apoi ”Garda de problema ridicării unei biserici ortodoxe
Fier” (martie 1930) și partidul ”Totul în satul Valea Mare. S-a stabilit și locul,
pentru Țară” (din 1935), conducător chiar, deasupra cimitirului, la deal de
(căpitanul) Corneliu Zelea Codreanu. Toader Racoviță”11.

6
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)

Prima tabără de muncă legionară din România, înființată în anul 1924, cărămidăria din
Târgul Ungheni.

Terenul ales era înalt, așezat între supremația credinței în Dumnezeu, în

ambele sate (pe teritoriul s. Valea
Mare), bine poziționat geografic, astfel
încât viitoarea biserică să arate ca o ce-
tate medievală, menită să străjuiască
gura Văii Mari și valea Prutului,
urmând a fi vizibilă tocmai de la Iași.
Este important să se știe, că
așezarea bisericii pe acea înălțime avea
și o profundă conotație simbolică și
tradițională, aceasta trebuind să însemne
viața cotidiană a fiecărui creștin.
În anul 1930, mișcarea cuzistă s-a
rupt în două. Din ea s-a desprins par-
tidul Garda de Fier, în frunte cu condu-
cătorul (căpitanul) Corneliu Zelea
Codreanu. Scindarea s-a produs și în
teritoriu. Cei mai mulți membri din
satul Valea Mare au rămas în continuare
adepți ai mișcării cuziste, în timp ce re-
prezențanții satului Moreni au aderat la

7
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)

partidul lui Corneliu Z. Codreanu. Șef (pe atunci doar casă de rugăciuni) a fost
al „cuibului legionar” din satele Valea numit preot pe 1 iulie 192912. Parohia
Mare și Moreni a fost numit preotul avea numele de Valea-Moreni sau chiar
Leonid Miron, preot bine școlit, Valea Mare13, fapt care, dacă nu a fost o

Preotul-paroh Leonid Miron în mijlocul unor săteni din Morenii Vechi și Valea Mare.

absolvent al Seminarului Teologic din greșeală, precum suntem tentați să

Chișinău în 1925 și hirotonit în anul
1927. Era unul din liderii marcanți ai
legionarilor din județul Bălți, originar
din satul Văratic, același județ (născut la
2 august 1903). La Biserica din Moreni
credem, certifică faptul că prin
îmbinarea numelor ambelor sate în
denumirea parohiei, s-a dorit păstrarea
unei bune înțelegeri între comunități.
Deoarece în mișcarea cuzistă, până

8
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)
Antetul și pecetea parohiei Valea-Moreni (Valea
Mare), însoțite de semnătura preotului-paroh
Leonid Miron. Anul 1931.
la scindare, legionarii au prevalat
numeric, ultimii fiind și foarte
perseverenți, s-a decis ca, în cele din
urmă, biserica să fie construită pe
teritoriul satului Morenii Vechi. În
consecință, noul teren a fost ales la o
distanță de circa 1000 metri mai spre est
față de cel stabilit inițial.
9
Temelia bisericii a fost pusă în
1934, iar fabricarea cărămizilor a
început în luna iulie 1935,14 când un
număr de 28 de studenți ai facultății de
geografie de la Universtatea ”A. I.
Cuza” din Iași, au fabricat, în frunte cu
meșterul local Vasile Posteucă, până în
6 octombrie, în cariera de lut a satului
Moreni, 100 000 de cărămizi15. Întreaga
lucrare a fost însoțită de un mare
etnuziasm creștin și patriotic, studenții,
organizați disciplinat în detașament, cu
lopeți și hârlețe, mărșăluiau zilnic de-a
lungul satului, dimineața și seara,
mergând în ”Bahnă”, mahalaua din
capătul sudic al localității, spre și
dinspre cărămidărie16.
Satul întreg, care pe atunci număra
vreo 560 de locuitori17, a adunat bani
pentru lucrările de construcție: 36 000
lei și un vagon de porumb.
Printre participanții activi ai
comunității s-au manifestat Timofei
Irovan, Gheorghe Bulencu, Vasile
Posteucă, Andrei Bulencu, Eudochim
Gustei, Constantin Ungureanu, Pavel
Matei, Vladimir Matei, Nistor Rotari,
Spiridon Potlog ș. a., fapt pentru care,
când Basarabia a fost reocupată de so-
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)

Satele parohiei Valea-Moreni în anul 1941, cu biserica cartată pe hartă.

vietici, în 1940, aceștia au fost deportați fost aplicată de Gheorghe Bulencu.

în Siberia18.
PREOTUL LEONID MIRON N-A
MAI APUCAT SĂ SLUJEASCĂ,
IAR CTITORII BISERICII AU
FOST DEPORTAȚI ÎN SIBERIA
Piatra pentru fundația bisericii a
fost adusă de la Șișcani19.
Potrivit relatărilor aceluiași
Timofei Irovan: „Construcția a fost
finalizată în anul 1939, sfințindu-se pe o
zi cu vânt mare, iar pecetea pe cruci a
10
Părintele Leonid n-a mai avut parte să
slujească mult în biserică, deoarece în
'39 legionarii l-au asasinat pe prim-
ministrul Armand Călinescu”20.
Fapt e că, în anul 1938, a fost
arestat și apoi omorât de către autorități
liderul legionarilor Corneliu Z.
Codreanu. Ca răspuns, camarazii săi au
declanșat o serie de acte de răzbunare în
adresa conducerii statului român.
Lucrurile s-au soldat cu asasinarea de
către legionari, la 21 septembrie 1939, a
prim-ministrului Armand Călinescu,
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)

motiv pentru care regele Carol al II-lea a Dănuțeni. Noaptea, am mers să-l
ordonat ca, în noaptea de 21 spre 22 îngropăm, dar, pe semne, preoteasa, cu
septembrie, din fiecare județ să fie încă cineva, l-a furat, căci groapa era
împușcați câte trei lideri legionari și goală…”21.
expuși în public. Din jud. Bălți, printre După omorârea parohului Leonid
legionarii arestați s-a dovedit a fi și Miron, ”Biserica Legionarilor” de la
preotul Leonid Miron de la Moreni. Morenii Vechi nu a funcționat o vreme.
Acesta ar fost informat chiar de șeful de La scurt timp, pe 28 iunie 1940,
post despre faptul că urmează să fie URSS a ocupat Basarabia, iar ctitorii
arestat și împușcat. Jandarmul l-a sfătuit bisericii au fost deportați în Siberia22,
să se ascundă, până la expirarea unde mulți dintre ei și-au găsit obștescul
ordinului regal, dar, potrivit spuselor sfârșit.
locuitoarei Cleopatra Irovan: „Părintele
a refuzat categoric, zicând că el nu este
criminal”.
A doua zi, șeful de post l-a arestat
și cu trăsura urma să-l transporte la
Ungheni, la jandarmerie. La intrarea în
Dănuțeni, însă, convoiul a fost întâlnit
de jandarmii care veneau la Moreni,
pentru a vedea de ce nu se execută
ordinul regelui și, nemaiașteptând
răspunsul, au ordonat coborârea
preotului din trăsură. L-au dat la câțiva
pași într-o parte și l-au împușcat pe loc,
lăsându-l acolo toată ziua: ”Ca să fie de Piatra funerară
a preotului-ctitor
învățătură și pentru alții, povestește Leonid Miron,
aceeași C. Irovan, după care l-au instalată în curtea
aruncat într-o groapă în cimitirul din bisericii.

11
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)

P. S. PARTENIE, EPISCOP DE satului, P. S. Episcop a fost întâmpinat

BĂLȚI, RESFINȚEȘTE BISERICA de primarul comunei cu pâine și sare,
ținând un cuvânt de bună venire, P. S. a
La revenirea administrației române răspuns mulțumind. Lumea grăbită
în Basarabia, în iunie 1941, preot a fost iese din biserică și se pregătește pentru
numit N. Voinescu, care a slujit până în primirea Prea Sfințitului Stăpân.
anul 194423. La 23 aprilie
1942, în plin război, sfântul
lăcaș a fost resfințit de P. S.
Episcop de Bălți Partenie,
imediat după Paști24. „În ziua
de 23 aprilie – relatează, cu
mult pitoresc preotul C. Rață,
protopop al cercului III Bălți –
de dimineață, enoriașii
parohiei și din satele vecine
urcau dealul spre biserică în
grupuri mici cercetând cu
atenție orizontul de la miază-
noapte, dinspre Ungheni, de
unde se aștepta mașina cu
Preasfințitul Episcop. Într-
acolo plecase de dimineață,
întru întâmpinarea Prea
Sfințitului Episcop, călăreții
tradiționali. Dar…, iată,
începe a suna des-des singurul
clopot al bisericii - e semn că Actul care confirmă că străbunelul Pavel Matei, unul dintre
vine Vladâca. La marginea ctitorii bisericii, a fost arestat în 1941 și deportat în Siberia.

12
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)
Parohul, alături de protopop și ceilalți
preoți, cu pâine și sare, stau în ușa
bisericii; peste câteva minute mașina
stopează lângă biserică. Vladâca
sprinten iese din mașină, împrăștiind
binecuvântare în stânga și în dreapta și
salutând pe creștini cu ”Hristos a
Înviat”.
La ora 10 a. m. s-a făcut sfințirea,
apoi a urmat Sfânta Liturghie.
La Liturghie a fost hirotonit, pe
seama parohiei Dancăuți jud. Hotin,
tânărul A. Păduraru.
După Sfânta Liturghie, s-a oficiat
în curtea bisericii un parastas, de către
însuși P. S. Episcop, lume multă stând
în genunchi.
Prea Sfințitul, înconjurat de
clerici și slujitori, s-a oprit pe o mică
ridicătură de pământ, având în față
lumea dornică de învățătură.
Preotul N. Voinescu a făcut o
scurtă dare de seamă asupra bisericii
sfințite, mulțumind P. S. Sale pentru
osteneala luată de a veni personal la
sfințirea bisericii, după care a urmat
cuvântarea Prea Sfințitului despre
însemnătatea bisericii și roadele ei
binefăcătoare și despre cele trei virtuți:
credința, nădejdea și dragostea, arătând
13
pe larg cât sunt de folos omului în viața
pământească și pentru mântuire…”25.
REGIMUL COMUNIST A
ZĂVORÂT BISERICA DEFINITIV
Reîntors în anul 1944, regimul
sovietic de ocupație și dușman aprig al
credinței în Dumnezeu, a interzis
oamenilor să se apropie de sfântul lăcaș,
zăvorându-l cu strășnicie, astfel încât,
cu trecerea vremii, acesta a ajuns într-o
stare jalnică.
Un timp, oamenii au supravegheat
biserica, având grijă să nu fie
vandalizată și crezând că degrabă
lucrurie vor reveni la normal. Zadranic
însă. Când s-au convins că regimul
comunist nu glumește, au lăsat mâinile
în jos. N-au îndrăznit să lupte pentru
redeschiderea bisericii, așa cum,
bunăoară, au luptat enoriașii din
Dănuțeni26, căci prea crunt i-au pedepsit
bolșevicii în anii '41 și '49, represându-i
și deportându-i, pentru atașamentul lor
la ortodoxie și românism.
În scurt timp, indivizi pripășiți de
pe aiurea au furat cărțile și odoarele.
Prin anii '70, biserica zăcea de
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)

izbeliște, fără acoperiș, fără geamuri și Auzindu-mă, bătrâna, aspră de

uși. Pereții s-au fisurat, iar turla felul ei, a oftat adânc, după care a
clopotniței s-a prăbușit de tot. început să-mi destăinuie povestea
Unii au dat buzna în interior și au vitregă a bisericii și a celor care și-au
cărat ce mai rămăsese. pus viața la temelia acesteia. La final,
m-a fixat oarecum sever cu privirea și
În copilărie, deseori obișnuiam mi-a zis: ”Ia-n, tu, fato, nu-mi umbla cu
să privesc spre biserica părăsită de pe gânduri deaestea, că ni-i băga la
dealul Morenilor și de fiecare dată pușcărie și pe aiștea care am mai
rămâneam fascinată de alura sa de rămas”! Atunci nu am înțeles sensul
veche cetate, de măreția și misterul pe dojanei bunicăi și abia peste ani aveam
care le emana. În realitate, aceasta era să mă dumeresc de motivul fricii sale -
mai mult o umbră tristă. Mă gândeam la toată familia (părinții, frații) i-a fost
destinul ei vitreg și la cauzele care au deportată în Siberia, în 1941, de
adus-o la acel dezastru. Nu am îndrăznit sovietici, pentru că s-a implicat activ în
să intru în ea niciodată, deși unii copii,
din curiozitate, o făceau deseori.
Istoria și poveștile m-au fascinat
de mică27, iar biserica ”Sfânta Treime”
de pe dealul Morenilor domina semeț
nu numai împrejurimile, dar se aciuase
adânc în sufletul meu.
Îmi amintesc că, într-o zi, mi-a
venit în minte să-i zic bunicăi Sofia28,
care era fiica lui Pavel Matei din Valea
Mare, legionarul și deportatul: „Ce ar fi
dacă biserica noastră s-ar repara, iar noi
n-am mai merge pe jos tocmai la Una dintre cruci căzută de pe cupola dărâmată
Boldurești”? a bisericii în anul 1985.

14
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)

Așa am văzut biserica ”Sfânta Treime” în iunie 1985.

15
Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)

16
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)
mișcarea legionară și a avut relații
strânse cu preotul Leonid Miron,
numărându-se și printre ctitorii de
frunte ai bisericii29.
Noi, copiii, având mintea naivă
și nevinovată, care nu cunoșteam și nu
înțelegeam adevărata stare a lucrurilor
în societatea comunistă, uneori, eram
în stare să generăm inițiative
îndrăznețe.
Vorba e că morenenii, cel puțin
în trecut, au avut un sentiment de
mândrie deosebită față de satul lor.
Această calitate s-a manifestat mai ales
în spiritul lor de organizare întru a face
lucruri frumoase pentru localitate. O
astfel de stare a existat și prin deceniile
7-8 a secolului trecut.
Fiind de vreo 14 ani, prin anii
1976-77, ghidați de câțiva tineri mai
dezghețați, printre care regretatul Ion
Racoviță, am decis să fondăm o echipă
de fotbal cu numele ”Flacăra Moreni”
(după numele unei cunoscute echipe de
fotbal pe atunci din România).
În acest scop, era necesar și de
un teren de fotbal pe măsură. A fost
identificat locul: terenul rămas după
secarea iazului. Aveam nevoie doar de
17
acceptul primarului (pe atunci
președinte al Sovietului Sătesc Morenii
Noi) Vasile Cozaru, misiune care a
trebuit s-o îndeplinesc eu și bunul meu
prieten Anatol Cuibaru.
Iată-ne, așadar, într-o zi de
martie, prezenți în fața demnitarului
pentru a-i solicita susținere. În drum
spre primărie, însă, ne veni în cap să-i
propunem acestuia că am dori să
organizăm și un muzeu în biserică.
Cozaru ne-a ascultat atent primul
demers – cel cu stadionul, arătându-se
entuziasmat: Bravo băieți, aveți tot
sprijinul meu! La auzul celei de a doua
doleanțe, însă, funcționarul a făcut
ochii mari, a înghițit în sec și, după o
pauză, zice: ”Măi băieți, iată la stadion
vă ajut, da în privința bisericii, să-i
dăm pace: este crăpată toată, voi vedeți
că, mâine-poimâine, vine la vale…”.
După ani, am mers la
facultate, la istorie. De fiecare dată,
însă, când reveneam acasă, nu ezitam
să urc dealul, la biserică. În una dintre
acele vizite am și realizat o serie de
imagini, fixând starea jalnică în care
aceasta zăcea. Era anul 1985. Simpla
îndrăzneălă de a aminti despre
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)

legionari, ca și despre lucrurile legate

de activitatea acestora, erau considerate
de regimul comunist promovare a
ideilor fasciste și naționaliste, fapt care
făcea ca subiectul să fie interzis. Tot
pentru că a fost ctitorită de legionari,
biserica ”Sfânta Treime” din Morenii
Vechi a fost învăluită de tăcere, fiind și
printre puținele lăcașuri de cult din
regiunea Ungheni neinclus în lista
monumentelor de istorie și cultură,
nebeneficiind, astfel, de protecția
statului.

TIMPURI NOI – RESTAURAREA

BISERICII DIN ANII 1988-1990

După îndelungații ani de dictatură

și prigoană a libertății de conștiință
inclusiv a bisericii și credinței în
Dumnezeu, la mijlocul deceniului opt al
secolului trecut societatea sovietică a
fost cuprinsă de suflul schimbărilor
democratice, acestea fiind generate de
perestroika gorbaciovistă. Simțind noua
realitate, prin anul 1988 locutorii satelor
Morenii Vechi și Valea Mare au hotărât
să restaureze mult-pătimitul lăcaș. Au
primit acceptul autorităților, au colectat
Preotul-paroh Nicolae Mihai.
banii necesari efectuării lucrărilor de
reparație, au mers și și-au găsit preot, la
Zagarancea, pe proaspătul preoțit
Nicolae Mihai, absolvent al Seminarului
Teologic din Odessa.
Lucrările de restaurare au decurs
relativ rapid, acestea fiind efectuate cu
cheltuiala enoriașilor satelor din jur. În
vara lui 1990, biserica a și fost sfințită.
Printre noii ctitori au fost: Sârghi

18
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)
Podaru, Ioan Racoviță, Toader Bulat,
Petru și Vasile Atamaniuc, Tudor
Ungureanu. De atunci și până astăzi,
paroh al bisericii este preotul Nicolae
Mihai. Toate renovările bisericii de la
1990 încoace s-au făcut cu sârguința
acestuia, căci domnia sa, care este cel
de al treilea și cel mai longeviv preot
de la existența bisericii, s-a dovedit a
fi un păstor cucernic, cu har și multă
dragoste față de comunitatea ortodoxă a
parohiei, veghind cu grijă și sârg asupra
menținerii în bună orânduire a sfântului
lăcaș.
ARHITECTURĂ. ACTUALITATE
Deocamdată, nu cunoaștem
autorul proiectului bisericii. Arhitectura
acesteia însă are formă tradițională, de
navă, fiind decorată cu elemente ale
stilului clasic românesc. Este unicul
lăcaș de cult ortodox din regiune cu
arhitectură românească. Pe lângă
componentele tradiționale ale
arhitecturii bisericilor ortodoxe - altar,
naos, pronaos - biserica ”Sfânta
Treime” din satul Morenii Vechi
include și un pridvor, în stilul
19
bisericilor vechi bucovinene sau
maramureșene, detaliu care conferă
edificiului originalitate și eleganță
aparte. De asupra pridvorului se înalță
clopotnița, care, deasemenea, este
înfrumusețată cu un grup de cinci
arcade în miniatură, în stil roman.
Menirea acestora, probabil, a fost ca
fondalul lor să fie pictat, lucru care s-a
întâmplat la restaurarea din anul 1990.
Ulterior acele picturi au fost înlăturate.
Mai trebuie menționat faptul că
crucile instalate pe turlele bisericii sunt
cele inițiale.
La renovarea din anii 1988-1990,
în partea stângă a altarului, la exterior,
edificiului i-a fost adăugată o anexă
(intrare), care, după părerea
specialiștilor, știrbește din frumusețea
bisericii.
În curte localnicii au construit o
casă parohială, destinată traiului
preotului, iar de prin 2000 aici a fost
inaugurat și cimitirul nou al satului
(până atunci, cimitirul Morenilor fiind
comun cu cel al satului Valea Mare).
De asemenea, trebuie să amintim
că în curtea bisericii parohul N. Mihai a
instalat o piatră funerară în memoria
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)

Biserica restaurată în anul 1990.

20
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)

Biserica renovată în anul 2022.

21
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)

Elemente de arhitectură bisericească românească prezente la exterior.

22
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)
preotului-ctitor Leonid Miron.
De la începutul reactivării
bisericii, 1990, și până în 2010, în
componența parohiei au intrat 5 sate:
Morenii Vechi, Valea Mare,
Buzduganii de Sus, Buzduganii de Jos,
Morenii Noi. După ce în aceste
localități au fost înălțate biserici, în
parohie a rămas doar satul de reședință,
Morenii Vechi, care numără circa 600
locuitori. Pe teritoriul parohiei nu
există alte confesiuni.
În vara lui 2022, au fost efectuate
o serie de lucrări de renovare a
exteriorului bisericii, fiind reînnoită
tencuiala pereților la exterior, revopsit
acoperișul și cele două cupole. A fost,
de asemenea, așternut pavaj în jurul
lăcașului.
Desigur că la eleganta biserică
”Sfânta Treime”, de pe pitorescul deal
al Morenilor, vor urma să se facă și alte
lucruri frumoase, întru a menține
candela credinței strămoșești aprinsă
mereu.
Închinăm, așadar, această mică
lucrare, cu plecăciune și profundă
admirație, memoriei celor dintâi ctitori-
martiri ai bisericii ”Sfânta Treime” din
23
Morenii Vechi, în frunte cu preotul-
paroh Leonid Miron, care s-au jertfit
pentru credință și neam.
Aflată, după 1990, în
subordonarea Mitropoliei Chișinăului și
a Întregii Moldove, în anul 2009
parohia a trecut sub oblăduirea
Patriarhiei Române, după care s-a
reîntors în componența celei dintâi.
În această ordine de idei, doresc
să relev, pentru enoriașii de astăzi și de
mâine ai parohiei, importanța
cunoașterii adevărulului despre faptele
înaintașilor satului, despre destinul lor
tragic pentru că au dorit să-și trăiască
viața firesc, cu credință în Dumnezeu.
Din acest punct de vedere,
comunitatea ortodoxă actuală din sat
trebuie să înțeleagă faptul că biserica
”Sfânta Treime” din Morenii Vechi a
fost înălțată de buneii noștri sub grija și
oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române,
de la care a fost ruptă forțat și anexată la
biserica rusă, odată cu instaurarea
regimului sovietic în Basarabia, în anul
1944. Prin urmare, este drept, din punct
de vedere moral și creștin, ca, în sfârșit,
dreptatea să fie restabilită, așa cum a
fost de la început.
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)
NOTE
1
Catalogul documentelor moldovenești din Arhivele Centrale
ale Statului, vol. II (1621-1652), p. 140 (în continuare
C.D.M.).
2
Ibidem, vol. I, (1387 – 1620), p. 212. Despre istoria satului
Moreni, vezi Angela Iucal, Un sat din Valea Prutului mijlociu
– Moreni, în PYRETUS, Buletinul Muzeului de Istorie și
Etnografie Ungheni, nr. 2, 2006, p. 123-134.
3
Ioan Caproşu, Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi,
vol. II, acte interne (1661–1690), Iaşi, „Dosoftei”, p. 336.
4
C.D.M., vol. II, d. 1149, p. 242.
5 Cartea memoriei, vol. IV, p. 226-227, 254. Cu o parte dintre
Direcția Generală a Arhivelor Naționale (D.G.A.N.), F. 110,
inv. 1, d. 1660, p. 7.
6
D.G.A.N., F. 1217, inv. 1, dosar 1119, f. 49.
7
Arhiva autorilor. Memorii culese în anul 1990.
8
D.G.A.N., F. 1217, inv. 1, dosar 1119, f. 28.
9
Idem.
10
La 8 mai 1924, la Ungheni, a fost organizată prima tabără
de muncă legionară din România, în cadrul căreia studenții
legionari de la Iași au fabricat cărămizi pentru
construcția căminului cultural-creștin de la Râpa Galbenă.
Vezi ”Iașii Mișcării Legionare”, 1941, p.3.
11
Arhiva autorilor. Din amintirile localnicei din s. Morenii
Vechi, C. Irovan, fostă membră, împreună cu
soțul, a Gărzii de Fier, participanți la construcția bisericii,
deportați în 1941 de sovietici.
12
Alexandru Cerga, „Bisericile Basarabiei”, enciclopedie, vol.
IV, Chișinău, 2020, p. 606.
13
D. G. A. N., F. 1217, inv. 1, d. 477, p. 17.
14
Potrivit unor date statistice, oferite de primăria locală în
anul 1943, construcția bisericii ar fi început în anul 1928 și a
sfârșit în anul 1941. D.G.A.N., F. 120, inv. 1, d. 688, f. 13. În
ce ne privește, credem adevărat a fi luna iulie 1935, fapt
confirmat și de o cerere pe care preotul din sat o adresa în
acel an, pe 26 iulie, episcopului Visarion Puiu să încuviințeze
ridicarea locașului sfânt. Vezi: Veronica Nicolenco, Extrema
dreaptă în Basarabia, 1923-1940, Chișiău, 1999, p. 84.
15
Cronologia privind istoria Mișcării Legionare, Almanahul
„Cuvântul”, 1941, p. 25.
24
16
Arhiva autorilor. Din amintirile locuitoarei satului Morenii
Vechi, Ecaterina Mustață, bunica autorilor.
17
Recensământul General al Populației din 1930, vol. II.
Neam, limbă maternă, religie. Partea I, p. 50.
18
Elena Postică, Cartea memoriei, Catalog al victimelor
totalitarismului comunist, vol. IV, Chișinău, Știința, 2005, p.
226-2027, 254 (Cartea memoriei).
19
Arhiva autorilor. Din amintirile lui Timofei Irovan, fost
locuitor al s. Morenii Vechi.
20
Idem.
21
Arhiva autorilor. Din amintirile dnei Cleopatra Irovan.
22
ctitorii deportați am avut prilejul să discut în anul 1990. Am
constatat, că cruzimea regimului bolșevic i-a speriat atât de
mult, încât, întorși din Siberia, nu s-au mai încumetat să se
mai apropie de biserică. Unora dintre ei le-a fost frică să
vorbească în genere despre chinurile prin care au trecut în
Gulag.
23
Biserica Basarabeană, 1942, nr. 2, p. 115.
24
Idem.
25
Ibidem, p. 115-116.
26
Vasile Iucal, Biserica ”Sfîntul Nicolae” din Dănuțeni –
pagini de istorie și rezistență creștină la Ungheni, Ungheni,
2023.
27
Prin clasa a 6-a am făcut chiar și un caiet, în care am
colectat de la bătrâni legende și diferite istorioare ale satului,
pe care, cu părere de rău, ulterior l-am pierdut.
28
Bunica Sofia, ”Mamaia”, cum o numeam, a fost fiica cea
mare dintre cele două fete ale străbunelului Pevel Matei,
deportat în Siberia pentru apartenența la mișcarea legionară și
participant activ la ridicarea bisericii ”Sfânta Treime” din
Moreni. Ea nu a fost deportată, deoarece era măritată, fiind
trecută în familia soțului Ion Moraru. A fost o ființă pe alocuri
dură, dar și blajină, având o soartă nefericită: soțul,
întorcându-se bolnav de la război, a murit la scurt timp. S-a
recăsătorit tocmai cu fiul celui care a depus mărturie împotriva
fratelui ei, Vladimir, deportat în Siberia din același motiv ca și
tatăl (vezi D.G.A.N., d. 7725).
29
D.G.A.N., d. 4352, Matei Pavel. Vezi și Cartea memoriei,
vol. 4, p. 253.
 Biserica ”Sfânta Treime” din satul Morenii Vechi (”Biserica Legionarilor”)

ADDENDA

CTITORII
(până în anul 1990)

PREOȚI RACOVIȚĂ Gavriil și soția Natalia

RACOVIȚĂ Andrei și soția Natalia
MIRON Leonid, preot-paroh, și UNGUREANU Tudor și soția
preoteasa Șura Alexandra
VOINESCU Nicolae, preot-paroh ROTARU Nistor și soția Maria
MIHAI Nicolae, preot-paroh, și POTLOG Spiridon și soția Sofia
preoteasa Zinaida POSTEUCĂ Vasile
UNGUREANU Constantin și soția
MIRENI
Daria
GUSTEI Eudochim BULENCU Andrei și soția Nina
AXIONOV Serghei PODARU Serghei și soția Fenea
BOTNARU Tudosie BECU Nicolae și soția Teodora
IROVAN Timofei A., soția Cleopatra RACOVIȚĂ Ioan și soția Elena
IROVAN Timofei I., soția Sofia BULAT Toader și soția Maria
MATEI Pavel și soția Teodora ATAMANIUC Petru și soția Vera
MATEI Vladimir ATAMANIUC Vasile și soția Ecaterina

25
Sfințirea bisericii în anul 1990.

26
27
28
29
30
STARCIUC Mihaela. Biserica ”Sfânta Treime”, satul Morenii Vechi. Pânză. Ulei. 2010.

31
32
33
34
35
36
37
38