Liceul Teoretic Mihai Eminescu

Petrea Camelia Florentina

Clasa a XI-a SS3








Cuprins:

Istoricul cercetarii
Cadrul natural
Organizarea administrativ-teritoriala
Satul Fesdesti
Asezari atestate arheologic
Manastiri. Biserici. Parohii
Parohia Fedesti
Traditii si obiceiuri
Portul
Ocupatii
Anexe



Istoricul Cercetarii

Zona satului Fedesti si a imprejurimilor a atras
atentia cercetatorilor din diverse domenii, indeosebi
in ultima suta de ani. Istorici de la institutele de
cercetare, muzeografii dar si invatatori sau profesori
locali au fost interesati de argeologia zonei si a
evolutiei comunitatii locale.
Vasile Palade in 1971 a prezentat un centru de
prelucrare a cornului de creb descoperit la Fedesti. Tot
in 1971 A.C Florescu a publicat un studiu despre
cetatile traco-getilor in care a prezentat si cetatea de
la Fesdesti. In deceniile sase si sapte ale secolului XX,
Ghenuta Coman a desfasurat o activitate rodnica de
cercetare arheologica, indeosebi de suprafata pe
teritoriul judestului Vaslui.
Gheorghe Gherghe, profesor la Scoala Banca-Gara, a
descoperit asezarea paleolitica din fundatura satului
Ghermanesti, in hotar cu satul Fedesti.
In zona satului Fedesti au fost descoperite monezi
ixol.ate sau in depozit. Aceste descoperiri au fost
studiate indeosebi de: Bucur Mitrea, Constantin
Buzdugan, Marin Rotaru si invatatorul din Fedesti,
Vasile Apostol. Pentru studiul perioadelor medievale
si moderne contributii deosebit de importante a aduc
Virgil Caraivan, primul secretar al Societatii
scriitorilor din Romania.
Date importante pentru satul medieval Fedesti ne
sunt furnizate de: Theodor Codrescu, Gheorghe
Ghibanescu, Corneliu Istrate.
Scoala din Fedesti are o vechime de o suta de ani. A
fost slujita de multe cadre didactice, dar trei
invatatori s-au confundat cu destinul satului:
Dumitru Ciobanu, Natalia Ciobanu, Vasile Apostol.
Tot ei au alcatuit si primele monografii ale satului,
ramase in manuscris. Cei doi soti Natalia si Vasile au
functionat la Scoala din Fedesti in perioada 1929-1971,
dupa penisonare mutandu-se la Barlad.
Un alt invatator, Vasile Apostol, fiu al satului si-a
desfasurat intreaga activitate de invatator la Scoala
din Fedesti, fiind pentru o legislatura si primar al
Comunei Suletea. A fost preocupat de cultura si
civilizatia satului natal, iar prin munca cu elevii sai a
desfasurat o bogata activitate arheologica.


Cadrul natural

Satul Fedesti este asezat pe culmea inalta a delurilor
Falciului, parte componenta spre rasarit, a Podisului
Barladului. Localnicii si-au ridicat locuintele pe
pantele a doua coaste de deal, satul capatnad forma
unei potcoave. Apa provenita din topirea zapezilor si
a ploilor, scurse spre centrul satului, au fosrmat o
rapa cu o adancime mai mare de 5m, din izvoarele
careia a luat nastere paraul Fedesti, cu curgere spre
sud si care dupa aproximativ 10 km se varsa in
paraul Mihoanea. In spatele satului, spre nord, dealul
are o inaltime de 325 m.
Din punct de vedere administrativ Fedesti apartine
comunei Suletea, alaturi de satele Jigalia si Rascani.
Vecinii actulai ai satului sunt: Racani, Jigalia,
Suletea, Horga, Banca si Ghermanesti.
Desi zona este deluroasa, panza freatica este ridicata,
conditie esntiala pentru stabilirea unei comunitati.
Adancimea panzei freatice variaza intre 3 si 25 m
adancime.
Clima este temperat continentala, insa schimbari
climatice importante sunt evidente. Seceta prelungita,
fenomene meteo extreme dovedesc existenta
fenomenului numit mai sus. In ultimii ani verile au
fost foarte calduroase, iernile geroase si s-au
inregistrat variatii bruste de temperatura. Pamantul
este fertil oferind conditii bune pentru cultura
plantelor, dar si pentru plantatiile de pomi fructiferi
si vita de vie. In apropiere sunt paduri care
protejeaza satul de vanturi in preznt, in care in
trecut a oferit zone de refugiu in timpul navalirilor
unor popoare, apoi a turcilor si rusilor.
Zona a fost locuita inc adin paleolitic, sporul
demografic accentuat realizandu-se in perioada geto-
dacilor, dupa cum o demonstreaza numarul de asezari
din acea perioada.
Satul Fedesti are in prezent o populatie de 498 de
locuitori. Singurele institutii au ramas biserica noua,
construita in timpul celui de-al doilea razboi mondial
si scoala primara.





Organizarea administrativ-teritoriala

Prima atestare documentara a satului Fedesti este din
timpul lui Stefan Cel Mare , intr-un document emis la
Suletea in 16 ianuarie 1489, chiar daca ssatul era
foarte vechi. Atunci vindeau o jumatate de sat nepotii
lui Ivan Drocici, dar stramosii lui au trait cu mult
timp in urma, in perioada prestatala. Stramosul
indepartat, Fede, a trait intr-o perioada imposibil de
stabilit cu precizie.
Urmasii lui Fede, deveniti mai numerosi, cu timpul, si-
au alez juzi, cnezi, au depins de un voievod, dar sfatul
batranilor a ramas o permanenta, un reper al
convietuirii.
Fedestii, sat asezat pe culmile Falciului, au apartinut,
vreme indelungata, de tinutul Falciului,
administrativ, militar, religios, protopopul de Falciu
fiind autoritatea locala religioasa.
Primele informatii sigure despre organizarea
administrativ-teritoriala le avem de la 1772 si apoi de
la 1774, datorita recensamintelor efectuate de
rusi.Atunci satul Fedesti apartinea de ocolul Rosiesti,
tinutul Faciu so ingloba satul Horga.
Pana in 1853, satul Fedesti a apratinut tinutului
Falciului si apoi judetului Tutova, cu exceptia
perioadei 1883-1835, cand a apartinut de Barlad. Intre
1854-1865, satul Fedesti apare unit cu satul
Ghermanesti.
Un nou cadru administratic a fost legiferat in 1864, in
timpul lui Alexandru Ioan Cuza, cand s-a introdus o
noua unitate administrativa, comuna. Pentru
alcatuirea unei comune era nevoie de minim 100
familii, satele mai mici urmand sa se uneasca. In
Conformitate cu aceasta lege, la 1865, satul
Ghermanesti a fost unit cu Banca , formand comuna
Banca din Judetul Falciu. In anul 1925, satul Fedesti a
format Comuna Fedesti, pana in 1929.
La impartirea adminsitrativa din 1950, satul Fedesyi
a fost inlcus in Comuna Suletea, care a mai cuprins si
satul Jigalia. Comuna Suletea apartinea de raionul
Murgeni, regiunea Barlad. Prin legea administrativa
din 1968, satul Fedesti a fost inclus in Comuna Suletea,
alaturi de satele Suletea, Jigalia , Rascani, comuna
apartinand de Judetul Vaslui.


Asezari atestate arheologic

Satul Fedesti are forma unei potcoave din centrul
careia spre sud porneste paraul cu acelasi nume,
,,paraul Fedestilor. Asezat pe pantele dealurilor pare
un vechi teatru grecesc antic. Se sprijina la nor pe un
dealcu inaltimea de 325 m, deal ce domina regiunea si
din care pornesc alte paraie sau torenti, avand un
aspect de cumpana a apelor.
Cea mai veche si mai indelungata asezare paleolitica
din zona a existat pe pantele ce coboara spre satul
Ghermanesti in locul numit Fundatura. Apa era
aproape, la izvoarele paraului Ghermanesti. Asezarea,
desi aparata de vanturi pe trei directii de dealuri, era
pe un loc inalt, daca luam ca reper zona joasa a raului
Barlad. Vremea era rece, cea mai mare parte a anului
pamanatul era acoperit de zapezi, verile scurte
aducand o topire partiala sau totala a ghetii si
zapezii, cand in zonele joase apa baltea, iar omul, sus
pe pante era protejat.
Asezarea a fost indelungata dupa cum o
demonstreaza resturile materiale pastrate in pamant:
unelte, arme, oase de animale.
In apropiere, pe locul inalt, in puntul nimit Recea, la
2,5 km de satl Fedesti pe drumul ce duce la
Ghermanesti a aparut un tezaur de monede
histeriene.A fost o aparitie intamplatoare , in 1976, in
urma unor ploi care a sapat nisipul de pe drum. In
total au fost descoperite 241 monede, pastrate in
prezent la Muzeul de istorie al Romaniei din
Bucuresti si la Muzeul judetean Vaslui.
Un alt sit arheologic, deosebit de important, se gaseste
in puntul nimit Cetatuia, la aprox 1.5 km de sat. Aici a
fost o fortificatie hallstattiana din secolele IV-III i.Hr.
Are o forma ovala, cu diamentrul de 200 m.
Alta zona arheologica o constituie parte superioara a
vaii Lahova , parte ce apartine si in prezent satului
Fedesti. De aici au fost recoltate varfuri de sageti de
bronz cu trei apripioare, o figurina antropomorfa din
lut ars, un vas mic.
In sat, intre scoala veche Ion Orman si Septel se afla o
statiune arheologica cu resturi materiale din mai
multe perioade.



Manastiri. Biserici. Parohii

Manastirea lui Draghie. A existat la aproximativ 1.5
km de satul Fedesti. A fost o manastire modesta,
cladita la poalele padurii, din lemn, material perisabil,
care nu a lasat urme. Calugaii care au scapat, s-au
refugiat in padure, continuand o viata isiasta. Acolo,
mai tarziu, inainte de 1600, a fost ridicata o noua
manastire, cunoscuta cu numele de Magaru, astazi
Bujoreni.
Manstirea Magaru. Astazi se numeste manastirea
Bujoreni, fiind asezata la obarsia vaii Bujoreni.
Traditia a pastrat o legenda, in trei variante, despre
inceputurile acestei manastiri si despre ctitorii ei,
pastori ardeleni din Bretcu si un padurar local.
Influenta acesui lacas de cult asupra crestinilor din
zona a fost deosebit. Locuitorii satelor din jur si in
perioada comunista vizitau poiana manstirii, atrasi
de sacralitatea locului, dar si in scopuri turistice.



Parohia Fedesti

Astazi Fedesti are casa parohiala trainica datorita
satenilor si lui Petru Ujeuca, fedesteanul care nu a
avut odihna pana nu a vazut realizata constructia
casei parohiale. Credinta si aspitalitatea satenilor l-au
facut pe parintele Nestian sa slujeasca la bisrica din
sat timp de opt ani pana in prezent.
Aceasta lucrare cauta sa imbine aspecte social-
culturale cu pagini de istorie ale invatamanutlui local
si istoria religioasa a comunitatii. La acest altar al
fertfei si suferintei din localitatea Fedesti am fost
randuit a sluji de catre Dumnezeu, imediat dupa
absolvirea facultatii. Cu toate ca m-am nascut in anul
1980 la 9 noiembrie in orasul Vulcan judetul
Hundeoara, ca fiu al lui constantin si Valerica,
legaturile cu tinutul vasluilui sunt stranse caci tatal
meu este nascut la Falciu. Am crescut si copilarit in
Vulcan, iar intre anii 1995-2000, am absolvit
Seminarul Teologic din Curtea de Arges. Pe plan
familial pot spune sa implinirea a venit o data cu
casatoria mea cu sotia Iulia, casatorie savarsita in
anul 2004, si avand implinirea ei in anul 2008.
Preot paroh Nestian Marius- Cristian.
Traditii si obiceiuri

Sarbatorile de iarna nu veneau doar cu bucria
crestina a Nasterii Domnului, ci si cu preocuparea
gospodarilor de a avea o masa imbelsugata la ceas de
sarbataore intr-o casa curata si primitoare. In zilele
de dinaintea Craciunului goaspodarii ,, taie porcul,
barbatii pregatesc ustenilele trebuitoare. Fiind zile
friguroase de iarna, tuica fiarta si vinul fiert erau
incrediente obligatorii. In zilele de Craciun copiii
mergeu cu Steaua. La fiecare sarbatoare la Fedesti era
hora si bal. Auroritatile se ocupau sa nu lipseasca
leaganele.La 8 septembrie Fedesti sarbatoreste ziua
satului la Sfanta Maria.
De hram sute de localnici participa la hora si balul
organizate mereu in centrul satului. Strainii sunt
primiti si ospatati de gasde intotdeauna primitoare. A
doua zi dupa hram, gospodinele duc la biserica
mancare si arnajeaza o masa mare, unde dupa slujba
religioasa ostapteaza toti starinii. Dupa sarbatorile de
iarna se punea razboiul de tesut. La claca se mergea
organizat pentru lucru.

Portul

Imbracamintea localnicilor era in general identica la
toata lumea, fiind lucrata de fiecare gospodina la casa
ei. Camasi lungi de canepa si in, izmene de canepa, in
picioare, iarna, oghele in loc de sosete si opinci lucrate
de sateni, erau piesele vestimentare pe care le-au
imbracat fedestenii. Pe cap vara de obicei purtau
palarii uzate si tineau picioarele goale. In sezonul rece
boanda din blana de miel, era un accesoriu nelipsit
cleor mari si mici. Sumanele din lana, tesute in casa si
lucrate la croitor, era vestimentatia ideala iarna. Cu
caciuli din blana de miel se protejau de gerul de multe
ori nemilos. Vara, copiii erau desculti, iar haine
purtau doar cei maricei. Nici dupa dupa venirea
frigului nu aveau haine foarte calduroase, insa nu se
imbolnaveau cu una cu doua.





Ocupatii

Fedestenii au fost secole la rand comunitate de calcasi,
pentru ca in timp, unii dintre ei sa ajunga proprietari
de teren, devenind razesi. Numeroase documente
vorbesc de ,, calcasii din Fedesti. Razesi ori calcasi,
ocupatia de baza a fost ,, truda campului. Nu pentru
a evita o cacofonie (munca campului), ci pentru a
exprima duritatea unui mod de viata, timp de veacuri
la rand, preferam aeasta formula.
Campul a fost sursa si resursa fundamentala la
vietuirii si supravietuirii localnicilor. Din cand in
cand , chemari la lupta le raspundeau barbatii
batrani, adapostindu-se in padurile ce impanzeau
zona pana la indepartarea amenintarii. Munca
acestor oameni a fost laudata de poeti in versuri, de
scriitori in povesti si romane. Proprietarii de boi erau
solicitati de catre administratie sa participe la
transportul uno cantitati de cereale ori de materiale
diverse pe distante lungi. Femeile, in afara bucatariei
si grija copiilor, se ocupau cu diferite munci pentru
casa: tors, urzit, tesut, cusut, impletit etc. Claca era
una dintre ocupatii.
Anexe

10 noiembrie 1946
,, A avut loc sfintirea bisericii noi din sat inceupta la
10 martie 1937. A fost zidita temelia si zidurile
bisericii de carte maestrul Ion Zamfirescu.
Acoperamantul de carte fratele sau, Nicu Zamfirescu,
tencuiala bisericii de catre Tieodor Ganea.
Catapeteasma a fost cumparata de la Episcopia
Husilor in primavara anului 1946. A fost montata si
aranjata, corectata si 4 icoane din nou de catre
pictorul Constantin Buhusi. A doua I s-a facut
sfintirea de catre Episcopul Husilor Grigore, Vicarul
episcopiei Filiuta Ambrozie, Protopopii Har.
Barbuleanu si St. Vasilescu, Preotul Gr. Dimitriu,
Preotul Ionita Ciobanu, Dumitru Petrea, Preot Cartas.
A luat parte mult popor drept credincios din satele
apropiate si toti locuitorii satului Fedesti. Preot al
bisericii Ghe. Arsene din Ghermanesti. Biserica a fost
ridicata cu cheltuiala locatarilor din Fedesti si o
contributie a locatarilor din satul Banca, Ghermanesti
si Rascani.
Cronica Caminului Cultural ,, Al. Ioan Cuza, Fedesti