Fieni – istoria unei așezări

Tânărul oraș Fieni, care a căpătat

acest statut în anul 1968, se înscrie
printre localitățile importante ale
județului Dâmbovița, fiind situat în
nordul județului, la confluența râului
Ialomița și afluentului său Ialomicioara.
Se află la o distanță de 115 Km de
capitala țării, București. Include și
satele Berivoiești și Costești.
 
 Zona este deluroasă, cu deschidere către
Munții Bucegi, cu o climă blândă, cu fânețe și
livezi de pomi fructiferi, cu păduri, pășuni, cu
ape.
 ISTORIA FIENILOR, PÂNĂ LA
ATESTAREA DOCUMENTARĂ

Omul și-a făcut simțită prezența în aceste locuri, cu mii de

ani în urmă. În zona ,,Izlaz,, au fost descoperite unelte din
piatră frumos șlefuite ( topoare, râșnițe) aparținând perioadei
preistorice – neoliticul.
Strămoșii noștri dacii, au locuit în această zonă, arheologii
vorbind despre existența unei cetăți dacice la Fieni.
Zona a continuat să fie locuită și după ce Imperiul Roman
cucerește Dacia. Populația romanizată, daco-romanii, este
prezentă aici prin secolele III – V d.Hr., descoperirea unor
ziduri din piatră în zona ,,Valea Caselor,, demonstrând acest
lucru.
 ISTORIA FIENILOR ÎN DOCUMENTE

 Prima menționre a orașului Fieni într-un document (un

hrisov) datează din anul 1532. Acest document este
socotit ,,actul de naștere” al așezării sătești de la Fieni.
 Prin acest document, voivodul Țării Românești, Vlad Înecatul,
le oferea spre stăpânire celor doi frați, Nan și Stan, o mare
parte din satul Fieni.
 Începând cu a doua jumătate a sec. al XVI – lea Fieniul începe
să fie menționat din ce în ce mai des.
 De atunci și până astăzi, Fieniul își continuă istoria
neîntrerupt.
 NUMELE AȘEZĂRII

Numele localității Fieni este de origine latină: filius – fiu –

Fiani – Fieni, o dovadă în plus că așezarea de la Fieni are o
vechime foarte mare, plasând-o în epoca romanizării.
 Legenda numelui așezării
Se povestește că, ca demult, în această zonă, o femeie, Iana, a
ridicat un han. Și femeia avea trei fii. După moartea ei, hanul a
început să fie din ce în ce mai cunoscut. I se spunea Hanul de la
Fiii Ianei.
Treptat, de la Fiii Ianei a devenit Fieni, numele de astăzi al
așezării.
 VIAȚA ECONOMICĂ A AȘEZĂRII

Oamenii locului dintotdeauna au arat și semănat grâu, ovăz,

mei, iar mai târziu porumb, pe brazdele din grădini au pus
zarzavat, iar din cea mai mare parte a pământului au făcut livezi
de pomi fructiferi și viță de vie, fâneață, necesară vitelor.
Au crescut animale (vite, cai, oi, capre) necesare în
transporturi dar și ca sursă de materii prime, (lână, piei) și ca
sursă de alimentație(carne, lapte). Printre meșteșuguri un loc
aparte l-a ocupat morăritul, dar și pomicultura(meri, peri,
pruni). Din prune se prepară țuica, magiunul, prune opărit,
uscate sau afumate.
 Încă din perioada medievală la Fieni, cu
ocazia zilei de Sf. Constantin (21 mai) și a zilei
de Sf. Dumitru (26 oct) se întâlneau
locuitorii ,,de la vale” cu locuitorii ,,de la munte”
pentru a face schimb de obiecte și produse între
ei.
Și astăzi mai au loc încă aceste întâlniri,
aceste bâlciuri, așteptate cu mult interes de toți
locuitorii din zonă.
La Fieni, documentele amintesc de
producerea varului, ocupație care există și
 În anul 1914 la Fieni se construiește și o
fabrică de ciment, fondatorul ei fiind inginerul
Mihail Alexandru Lupescu (astăzi fabrica de
ciment HeidelbergCement).
În perioada de dictatură comunistă fabrica de
ciment avea apx. 3 000 de salariați, astăzi doar
200.
 În anul 1936 se fondează și o fabrică de lămpi
electrice la Fieni, cunoscută mai târziu sub
numele de Steaua Electrica.
În perioada comunistă apx. 5 000 de angajați,
astăzi doar 100.
BISERICA ȘI ȘCOALA LA FIENI
Documentele amintesc încă din anul 1643 în Fieni
o mulțime de călugări, preoți și diaconi, aceștia fiind
și primii învățători, care au format oameni religioși,
cu dragoste de neam și țară.
În anul 1804, din cauza degradării vechii biserici
din lemn, se ridică o biserică din piatră și cărămidă
cu hramul ,,Sf. Nicolae” , o adevărată operă de artă,
ea fiind inclusă pe lista Monumentelor Istorice.
În această biserică s-a oficiat serviciul religios timp
de 103 ani, până la construirea actualei biserici în
1907.
 De reformele începutului de secol XIX
benefiaciază și localitatea Fieni. Se impunea
obligația pentru preoții de la sate să-i învețe pe
copii citirea, scrierea și socotitul.
La 1 septembrie 1843 funcționa ca
învățător la Fieni, Gheorghe Diaconescu
de 17 ani, flăcău, fiu de diacon născut
la Fieni. Sarcina de a construi școala,
întreținerea ei, plata dacălilor, mobilierul,
revenea locuitorilor satului.
În anul 1914 se construiște o nouă școală în
centrul orașului, școală primară - tip Haret.
Datorită faptului că
populația a crescut, în anul
1960 se construiște o
școală nouă pe strada
Runcului (actuala Școală
Gimnazială ,,Diaconu Coresi”),
cu ajutorul cetățenilor care
au donat bani, materiale și
au contribuit cu mâna de
lucru. S-a construit într-un
timp record, un an de zile,
datorită srijinului populației
care a început să vadă în
școală o instituție
importantă în educarea
 În anul 1948 de înființează la Fieni învățământul
preșcolar, astăzi Grădinița ,,Dumbrava Minunată”
iar în anul 1958 învățământul liceal, actualmente,
Liceul Tehnologic Aurel Rainu.
FIENIUL ASTĂZI, ÎN IMAGINI...