Constantin Sion (n. 7 septembrie 1795 – d.

15 februarie 1862) a fost un cronicar moldovean

și paharnic.

Biografie
Modificare
A fost fiul bașceaușului, apoi stolnic Iordache Sion (urmaș al unei familii de răzeși din ținutul
Tutovei) și al Ecaterinei, fiica lui Toader Danu, vornic de Vrancea. Sion scrie, între 1840 și
1857, Arhondologia Moldovei[1], lucrare cu o anumită valoare genealogică care oferă
informații despre aproximativ 700 de familii. Arhondologia Moldovei a fost publicată pentru
prima dată postum, în 1892, la Iași, cu o prefață de Gh. Ghibănescu, însă istoricii au
respins-o imediat, din cauza tonului subiectiv și a numeroaselor erori genealogice.

Ecaterina (Catrina) Sion era nepoata, după mamă, a lui Simion Tăutu, descendent al vechii
familii boierești atestate încă din secolul al XV-lea. Costandin Sion a avut cinci frați: Antohie,
Ioniță, Neculai, Costache și Toader, arhondologul fiind al cincilea. Familia Sion din secolul al
XVIII-lea a fost o familie cu tradiții de cărturari. Iordache Sion (1732- 1812) copia letopisețe
în tinerețea sa. Antohie Sion, fiul cel mai mare (1787- 1848), a avut rosturi politice și
administrative în deceniile 3 - 5, dar și preocupări culturale: colecționa documente și cronici.
Al doilea fiu, Ioniță Sion, a fost tatăl poetului Gheorghe Sion (1822-1892), ale cărui Suvenire
contemporane constituie o interesantă operă memorialistică. Banul Neculai Sion a notat
câteva amintiri pe o veche psaltire: însemnări despre propria naștere și căsătorie, morțile și
nașterile din familie, dar și evenimente naturale sau gospodărești mai importante (o secetă,
un cutremur, o recoltă bogată sau una dezastruoasă). Ultimul fiu, serdarul Toader Sion, a
fost, alături de Gheorghe, unul din semnatarii lucrării Prințipiile noastre pentru reformarea
patriei. Paharnicul Sion (paharnic = rang de boierie, boier de Divan) a fost copist la vistierie,
ceauș, staroste la Focșani, vechil de staroste la Putna, președinte al Eforiei din Focșani în
1842, unde se stabilise de mult în casele de zestre ale soției sale, Eufrosina (Evfrosina), fata
banului Toma Stamatin.

După Gheorghe Ungureanu[2], familia Sion descindea dintr-o veche familie de răzeși,
Coșescu, din ținutul Tutovei, numită așa după numele moșiei Coșești și coborâtoare dintr-un
Sion, atestat la anul 1558.[3] Ionașcu Coșescu i-a avut ca fii pe Războian Coșescu, Mereuță
(Mirăuță ), Irimia și Vasile Coșescu. Războian Coșescu a avut un fiu căruia i-a pus numele
Sion. Acest Sion Coșescu a trăit pe la 1678. Fiul lui Sion Coșescu, Andrei, a adoptat numele
Sion ca nume de familie. Andrei Sion, căsătorit cu o Gafița a avut un fiu, Toader Sion, care
are la rândul său trei fii: Constantin, Ioniță și Iordache.