Amintiri Dintr o Biografie

Amintiri dintr-o biografie
Desi nu consider ca am talent de povestitor, câ¸tiva cunoscuti m-au

indem- nat sa a¸stern pe hartie câteva din episoadele vietii mele. A¸sa
c˘a voi incepe cu inceputul.
Voi dep˘ana aici o succesiune aproape cronologic˘a de fapte ¸si
evenimente cu interpret˘arile ¸si percep¸tiile pe care le-am re¸tinut.
Probabil c˘a unele detalii nu mi le mai amintesc intocmai deoarece incep s˘a
scriu acest text in vara lui 2013, la vârsta de 76 ani.
Scriu aici amintiri pentru to¸ti.Pentru rude ¸si cei din familie, pentru
colegii care mai tr˘aiesc, dar ¸si pentru eventualii tineri sau urma¸si care
pot g˘asi aici multe greut˘a¸ti ale vie¸tii mele pe care poate nu le b˘anuiau.
Nasterea, copilaria,familia
Am vazut lumina zilei in satul Cârstane¸sti, actual in Com. Otesani,
Jud. Vâlcea.Satul natal este a¸sezat pe valea râului Luncav˘a¸t, sub o
magurâ
¸tuguiata (M˘agura Cârst˘ane¸sti de peste 800 m) ce arat˘a ca o câciula
purtat˘a iarna de catre b˘a¸stina¸sii locului.Satul se situeaz˘a la cca 15 km sud
de ora¸sul
Horezu ( care când m-am n˘ascut era re¸sedin¸ta˘ de plas˘a).Daca satul
pare
oarecum inghesuit intre dealuri,unde sumt multe livezi de pomi fructiferi
¸si p˘a¸suni propice cre¸sterii animalelor, la sud valea se large¸ste pemitând
¸si
cultivarea poarumbului sau altor cereale. R˘aul Luncav ¸t se vars˘a in Olt
aproape de Gara Ione¸sti situ˘ata˘ la cca 25 Km sud de Cârst˘ane¸sti.
P˘arin¸tii mei sunt Constantin V˘aduva (poreclit Cic˘a) ¸si Maria
(n˘ascut˘a T¸ uru). Tata a luptat cu gradul de caporal timp de peste 4 ani
pe frontul de est fiind r˘anit de 3 ori ¸si datorit˘a vie¸tii dure din r˘azboi
a c˘apatat o serie de afeçtiuni ce i-au cauzat o moarte la vârsta de 63
ani in 1972. Era un ¸t˘aran gospodar respectat in sat; a murit imp˘acat
c˘a ¸si-a v˘azut to¸ti copii aranjaa¸ti. (In 1972 eram to¸ti copii cu studiile
terminate, cu mijloace de existen¸ta˘ asigurate ¸si c˘as˘atori¸ti). Toat˘a
via¸ta lui, tata s-a ingrijit sa nu avem priva¸tiuni majore de¸si dup˘a
r˘azboi au existat multe neajunsuri, mai ales la tar˘a, intr-o zon˘a s˘arac˘a
¸si indep˘artat˘a de binefacerile civiliza¸tiei moderne. In vremurile grele
1
ale secetei din anii’46-47, cu carul cu boi de care dispunea, a efectuat
c˘arau¸sii cu var ars (vândut la podgorenii din zona Dr˘ag˘a¸sani), sau a
procurat cereale prin schimb cu fructe, produse in gospodaria proprie, pe
care le transporta in zonele de câmpie (Piatra Olt, Caracal sau chiar
Craiova). De
2
fapt ¸si azi, oameni nevoia¸si din nordul Jud. Vâlcea, supravie¸tuiesc
prac- ticând c˘ar˘au¸sia (cu c˘a¸teaua sub c˘aru¸t˘a!), cu schimb sau
vânzare de produse. Zona este renumit˘a ¸si prin ¸tuica dulce de prune de
Horezu! In anul 1951 tata poseda un cazan de ¸tuic˘a mo¸stenire de la
bunici (mo¸stenire pentru a fi uti- lizat ¸si de ceilal¸ti fra¸ti ai s˘ai!), cazan
ce a fost predat autorit˘a¸tilor ca s˘a nu fie declarat chiabur, fapt ce ar fi
pricinuit mari greut˘a¸ti in evolu¸tia celopr cinci copii ai sai. Inc˘a de
când eram copil, ˆın gospod˘aria noastr˘a existau peste 30 oi,car cu boi,
cel putin o vaca˘ ce asigura familia cu lapte, se cre¸stea cel pu¸tin un porc,
sacrificat deobicei de Cr˘aciun, etc. In general gospod˘aria asigura un
minim de subsisten¸t˘a familiei compusa din p˘arin¸ti, bunica patern˘a ¸si
cei cinci copii, fra¸ti ¸si surori.
Mama mea, V˘aduva Maria (n˘ascut˘a T¸ uru) provine din satul
Romani de jos, sat in care se g˘ase¸ste vestita ctitorie Brâncoveneasc˘a,
Mân˘astirea Hurezi
¸si care se afl˘a la peste 18 Km de Cârst˘ane¸sti, pe râul Romani, un
afluent al râului Bistri¸ta.
Mama mea a fost o femeie mai educat˘a fa¸ta˘ de alte femei din sat. A
iubit cu pasiune to¸ti copii, de¸si in familie se crede ca eram prefera¸ti sora
mea cea mare ¸si subsemnatul pe care m˘a alinta cu apelativul N˘anel.
Mama deprinsese inc˘a din fraged˘a tinere¸te mult˘a indemânare in
treburi gospod˘are¸sti: ¸stia s˘a
g˘ateasc˘a mânc˘aruri alese, cosea c˘ama˘¸si cu râuri (mai ales de tipul
celor din
zona Vaideeni sau din M˘arginimea Sibiului!), cre¸stea numeroase
p˘asari de curte (g˘aini, curci, gâ¸ste, ra¸te,etc.), din care prepara
mânc˘aruri cu gust. De la mama am inv˘a¸tat to¸ti copii s˘a
respect˘am semenii no¸stri, ea ne-a inva¸tat de foarte mici s˘a scriem ¸si
s˘a citim ¸si ce este foarte important ne-a f˘acut o educa¸tie religioas˘a
deosebit˘a. Ne ducea des la Biseric˘a, ne imp˘art˘a¸sea de cateva ori pe
an, ¸si ¸tineam toate posturile din an (la care veghea cu str˘a¸snicie
si bunica patern˘a). In copil˘arie (cam pâna˘ la vârsta de 10 ani) eu
recitam
Crezul la slujbele de la Biseric˘a. Mama ne-a incurajat s˘a inv˘a¸tam
carte, iar pe fete le-a educat astfel incât au devenit bune mame ¸si
gospodine. Mama mea a supravie¸tuit mult tat˘alui; a decdedat la
vârsta de peste 90 ani (in 2005!), iar mai ales dup˘a decesul tat˘alui a
mers in fiecare zi de s˘arb˘toare
la biseric˘a ¸si a ¸tinut cu regularitate toate zilele de post (aproape
jumatate din zilele unui an!). Surorile care locuiesc ca ¸si mine in
Bucure¸sti, au vrut adesea ca mama s˘a locuiasc˘a la ora¸s in ultimii ani
ai vie¸tii. Nu a aceptat in ruptul capului; a vrut sa moar˘a ¸si ea (ca
tat˘al!) la casa ei in familia fratelui Dumitru, care a r˘as mo¸stenitorul
gospod˘ariei ¸si s˘a fie inmormântat˘a al˘aturi de ceilal¸ti str˘amo¸si.
Trebuie sa mai mentionez faptul ca atunci cand eram mici ¸si apoi
in vacan¸te, toti copii indeplineam sarcini in gospodarie. Eu a p˘ascut
oile ¸si vacile cam de la vârsta de 5-6 ani pâna la 10 ani, câd am
plecat de acas˘a. M˘a asociam cu vecinii, veri si veri¸soare de-al doilea
din Familia Catalina. (Cu unul din ace¸sti veri, care a fost profesor in
localitatea Berzasca-Cara¸s
Severin, am ¸tinut legatura toat˘a via¸ta; din p˘acate el a decedat recent la
vârsta de peste 80 ani!).
In timpul ¸scolii primare, efectuat˘a in satul natal, de multe ori
p˘a¸steam toamna ¸si prim˘avara animalele intre orele 5-7,45 dupa care
mergeam la ¸scoal˘a care era aproape de cas˘a. Leçtiile, atât eu cât ¸si
fratii mei, le preg˘ateam seara la lumina l˘ampii cu gaz (pe atunci nu era
electrificat˘a zona!);de multe ori plecam cu animalele la pascut cu un
sacule¸t in care luam car¸tile ¸si caietele de trebuin¸ta˘ ¸si mai toate
cele ce trebuiau inv˘a¸tate la zi le executam odat˘a cu p˘ascutul
animalelor. A¸sa citeam ¸si basme, povesti, sau legende ¸si intâmplari de
istorie, care de mic m˘a pasionau. Clasele a III-a ¸si a IV-a le-am
inva¸tat in cl˘adirea Prim˘ariei, c˘aci in acea perioada s-a construit ¸scoala
nou˘a in locul
¸scolii vechi de lemn, ridicata probabil pe timpul lui Spiru Haret ¸si care
st˘atea s˘a cad˘a. In acei ani, toti elevii participam cu ce puteam la
construçtia ¸scolii (in special cu munc˘a fizic˘a, la c˘aratul cu roaba ¸si
troaca a materialelor de construçtii extrase din râu!). S¸coala a fost
ulterior extins˘a, renovat˘a ¸si oarecum modernizat˘a ¸si
supravie¸tuie¸ste ¸si ast˘azi. La ¸soala primar˘a am avut ca
inv˘a¸ta˘tori familia Nelu ¸si Liliana Zugravu, doi tineri din sat de la
care am inv˘a¸tat multe ¸si c˘arora le datorez ¸si ajutoarele pe care mi
le-au acordat cu generozitate mai târziu când am p˘a¸sit in Bucure¸sti la
examenul de admitere
in facultate; am locuit la ei intr-o c˘asu¸ta˘ din Str. Polona˘ 104(?), care nu mai
exist˘a. Din p˘acate ¸si ei au disp˘arut destul de tineri. La ¸scoala
primar˘a iarna aveam condi¸tii grele; când veneam la ¸scoal˘a diminea¸ta
aduceam fiecare copil lemne uscate pentru foc, pe care le culegram din
z˘avoiul de pe malul râului, sau chiar din garduri de nuiele deteriorate.
Eram 20 colegi in clas˘a (o camera de cca 15-16 mp!). Cu mul¸ti fo¸sti colegi
am pastrat leg˘atura mul¸ti ani; printre ace¸stia amintesc pe Mi¸su lui Nae
(Nae era ”Ion al Vetii”!), Go¸sea Badea (un tip foarte vesel ¸si hazliu,
singurul care mai tr˘aie¸ste), Iorgu B˘arbulescu ¸si Iorgu lui Sfârleci (!),
Mo¸su (Miu¸ta˘), pu¸tin cam coco¸sat, care prin anii ’50 a c˘ap˘atat in
sat porecla de Parhon ¸si a. Apropo de Nenea Sfârleci. El era frate cu
unchiul Bolboroc ¸si mai toata via¸ta lui a indeplinit funçtia de
gârda¸s la prim˘arie. Era un om vesel ¸si de câte ori l-am intâlnit, era
ame¸tit de ¸tuic˘a;i se ˆımpleticea limba in gura la fiecare or˘a din zi. Nu
bea prea mult, dar suficient
ca s˘a-l men¸tin˘a in starea lui natura˘a. Declara cu mandrie c˘a el nu
crede s˘a fi b˘aut ˆın via¸ta lui o vadr˘a de ap˘a ci numai rachiu (o
¸tuic˘a slabâ). In schimb Iorgu, colegul meu a c˘ap˘atat patima
tat˘alui s˘au abia la pensie.(A lucrat ca muncitor la fabrica de
marmelad˘a din sat!) Atât tat˘al, cât ¸si fiul, au tr˘ait peste 70 ani.
Genealogia patern˘a
Mai intâi, genealogia patern˘a. La genealogia matern˘a (clanul
familiei T¸ uru) m˘a voi referi ulterior.
Bunicii mei paterni provin din impreunarea a dou˘a familii din
Cârst˘ane¸sti
¸si anume V˘aduve¸stii si Davide¸stii (bunica Badi¸ta). Curios, dar
numele bunucului patern este Istrail (!) poreclit de oamenii din sat
Dil˘a al lui Dinc˘a (probabil Dinc˘a este porecla purtat˘a de un mo¸s al
s˘au). Numele de familie V˘aduva provine de la bunica bunicului meu
patern, o femeie care a ra- mas v˘aduva dup˘a moartea so¸tului s˘au, se
pare, in R˘azboiul de independen¸ta˘ din 1977. B˘a¸stina¸sii satului l-au
numit pe str˘amo¸sul bunicului meu Costache al V˘aduvii. Aceste date (nu
chiar sigure!) le stiu de la tat˘al meu Constantin V˘aduva, cel mai mic din
cei 5 copii (3 b˘e¸ti ¸si 2 fete) ai bunicilor Dil˘a ¸si B˘adi¸ta. Bunicul
patern (decedat la peste 50 ani ˆın 1939 când eu aveam numai 3 ani!)
mi-a l˘asat vagi amintiri. Stiu de la bunica ¸si de la p˘arin¸ti c˘a ma
purta pe umeri prin curte ¸si m˘a r˘asfa¸ta cu apelativul ”inginerul de
avioane al lui B˘atrânu”. Bunica mi-a l˘asat ceva mai multe amintiri
c˘aci a supravie¸tuit pâna˘ in anul 1951, când avea mult peste 70 ani.
Era foarte bisericoas˘a; in fiecare duminic˘a mergea la biseric˘a, iar in
postul pa¸stelui, când ouau g˘ainile, ducea (in sânul c˘am˘a¸sii) ou a
drept ofrande la biseric˘a, fapt ce nu era pe placul fratelui meu Dumitru,
care uneori le recupera din cuibare ¸si le ascundea s˘a le manc˘am pe
ascuns. Imi amintesc cu pl˘acere de vizitele de câteva zile pe care le
f˘aceam cu bunica de s˘arb˘atori (iarna si vara) la fiul ei cel
mare,mândria ei, Gheorghe V˘aduva, nenea Lu¸t˘a!, inv ¸ta˘tor in satul
Fole¸sti de
Jos. Acest sat este situat peste dealul de r˘asarit, pe apa Bistri¸tei, râu cunos-
cut, care iese din Mun¸tii ¸taˆnei pe Mân˘astirea Bistri¸ta a zidit˘a de
C˘ap lânga˘
Boierii Craiove¸sti, râu care curge la poalele Muntelui Arnota pe care se
afl˘a cunoscuta ctitorie a domnitorului Matei Basarab. (Prin Fole¸sti
circula pâna˘ in anii ’60 un trenule¸t, moc˘ani¸t˘a, ce venea din mun¸ti ¸si
de la Vaideeni ¸si era destinat transportului de lemne, dar care
transpoprta ¸si pasageri!; in via¸ta mea a jucat oarecare rol ¸si acest
trenule¸t). Imi amintesc ¸si azi de o vizita
din vara anului 1944 (când ¸tara era in r˘azboi), când am g˘asit la
unchiul
Lu¸ta˘ familia inv˘a¸ta˘torului moldoven Corduneanu, refugiat ¸si g˘azduit
pentru
mai multe luni la unchiul. Eu aveam numai 8 ani. Cei trei b˘e¸ti ai
familiei Corduneanu ¸si cei 4 veri ai mei (fii lui nenea Lu¸ta˘, to¸ti mai
mari ca mine) jucau football cu mingi improvizate pe paji¸stea din
preajma locuin¸tei, iar eu aveam rolul de copil de mingi. Aceast˘a
intâlnire cu Cordunenii la Fole¸sti se explica astfel: ˆınv˘a¸t˘atorii
Corduneanu ¸si Lu¸ta˘ V˘aduva, au f˘acut cei 3 ani de stagiu dup˘a
terminarea Scolii Normale (stagiu obligatoriu ¸si pe atunci!), in
Basarabia, la Tighina, cu care ocazie s-au imprietenit. Ajungând in 1944
frontul r˘azboiului pe linia Chi¸sinau-Ia¸si, familia Corduneanu s-a
refugiat in grab˘a (pentru câteva luni) la familia colegului V˘aduva din
Fole¸sti. Am men- tionat acest episod pentruc˘a, desi nu am men¸tinut
nicio leg˘atur˘a cu fra¸tii Corduneni dup˘a 1944 (eram copil!), am avut
surpriza (ce mic˘a-i lumea !) s˘a- l intâlnesc in 1968, la Simpozionul
”Alexander Miller” de la Ia¸si, pe veneratul Prof.Constantin Corduneanu,
care m-a intrebat dac˘a nu sunt cumva N˘anel V˘aduva, nepotul lui
nenea Lu¸ta˘, fapt confirmat de mine ¸si care a prilejuit multe intâlniri
dup˘a aceea cu Prof. Corduneanu. Una din ultimele int˘alniri a fost in
anii 2000 la un Congres al Matematicienilor Români de pretutin- deni,
când fiind intrebat ce mai ¸stiu de familia lui nenea Lu¸ta˘, a trebuit sa-i
marturisesc ca to¸ti au decedat; in prezent supravie¸tuiesc vreo 5
descenden¸ti ai unchiului (nepo¸ti ¸si str˘anepo¸ti!).
Bunicii mei paterni au fost aproape analfabe¸ti, dar oameni robu¸sti ¸si
buni gospodari. Analfabetismul lor se explica prin prin aceea c˘a
civiliza¸tia educa¸tional˘a a p˘atruns in acest sat abia la sfâr¸situl sec.
XIX, pe timpul lui Carol I ¸si a lui Spiru Haret. De fapt se pare c˘a
satul s-a reˆıntregit dup˘a ce un c˘atun consistent a coborât de pe
platoul din dealul de vest numit Maluri (dincolo de M˘gura!) abia la
jum˘atatea Sec. XIX. Pâna la acea dat˘a pe coama dealului de vest era
linia de comunica¸tie numita Drumul oii, de la nord la sud, a ciobanilor
transhuman¸ti din zona satelor situate la nord de Horezu (Vaideeni,
Sl˘atioara,Stroe¸sti, Bârzoteni,Recea, etc.) In Sec. XIX calatoriile de
afaceri ale boga¸tilor din regiune au cobor˘at de la Horezu la sud, pe valea
Luncav˘a¸tului spre Valea Oltului. Se ¸stie de ex. ca in sec XIX a existat
ˆın actualul Cârst˘ane¸sti, pe malul apei la capul podului, Hanul
M˘arcule¸stilor, locul fiind numit astfel ¸si azi de unii b˘atrani ai satului.
Tot in Sec.XIX au ap˘arut in Cârst˘ane¸sti ¸si doua mici familii
boieres¸sti:Familia Colonel S¸tef˘anescu, de- scendent˘a din M˘arcule¸sti
¸si Familia St˘atescu, care a creiat in anii ’40 o mic˘a industrie in sat
pentru conservarea fructelor, unitate care azi este o filial˘a a fabricii de
conserve din Râureni (localitate din sudul ora¸sului Rm. Vâlcea). Un
str˘amo¸s al familiei V˘aduva a fost dogar la S¸tefanescu, cu care ocazie
a
fost impropriet˘arit de boier cu cˆcateva hectare de teren st˘apânit ¸si ast˘azi
de urma¸sii V˘aduve¸stilor.
Fra¸tii mei (in ordinea vârstei, eu fiind cel mai mare!) sunt: Dumitru
fost po¸sta¸s in sat, acum pensionar, gospodar in Cârstane¸sti cu 3 copii
c˘as˘atori¸ti); Maria (Puica) profesoar˘a de matematic˘a, acum
pensionar˘a, r˘amas˘a v˘aduva˘ de tân˘ar˘a cu o fiic˘a; Ileana profesoar˘a
de Chimie, acum pensionar˘a, c˘asatorit˘a
cu Dr. (medic) Ro¸su Teofil, are o fiic˘a c˘asatorita˘ in Elve¸tia; Ionica
economist˘a,
specialista in statistic˘a de s˘ana˘atate public˘a, este c˘as˘atorita˘ cu Av.
Eugem
Per¸tache, are doi copii: unul informatician in Germania, c˘asatorit cu 2 copii,
¸si o fiic˘a Oana, economist ¸si jurist, c˘as˘atorita˘ cu doi copii. Toate cele 3
surori
sunt stabilite in Bucure¸sti. Pot afirma c˘a am contribuit ¸si eu uneori
material, dar de cele mai multe ori spiritual la evolu¸tia lor. Fratele
Dumitru, este singurul care locuie¸ste in satul natal, conform dorin¸tei in
special a tat˘alui meu,
carte ˆın virtutea obiceiurilor de la ¸tara˘ ¸si-a p˘astrat un b˘aiat
(Dumitru), s˘a
mo¸steneasc˘a agoniseala familiei. Din p˘acate, confortul vie¸tii de la
¸tar˘a este inc˘a mult inferior celui de la ora¸s, dar pe cei r˘ama¸si
acolo ˆıi mai ajut˘am ¸si noi, rudele de la ora¸s, in m˘asura
posibilit˘a¸tilor.
Eu m-am c˘as˘atorit ˆın 1966 cu Ofelia Roman¸ta ( acum de 72 ani!),
fiica inv˘a¸ta˘torilor Gheorghe si Teodora Blebea (Tudori¸ta pentru rude!).
Ofelia este cea mai mic˘a dintre cele trei fete ale familiei Blebea , o familie
de inv˘a¸ta˘tori din Com. Lup¸sanu, stabilit˘a in Bucure¸sti in 1945.
Socrii mei au provenit din familii de emigran¸ti din partea Muscelului
(bunicul matern al ¸so¸tiei) ¸si din transhuman¸ti (socrul) din S˘acele
(Bra¸sov), mocani patrio¸ti emigra¸ti cu b˘aie¸tii in Regat, ca s˘a nu
fac˘a armata la Imp˘aratul (Austro-Ungar!). Ei au fost neamuri de
longevivi: socrul a t˘ait 88 ani, iar soacra aproape 91 ani, la fel ca
aproape to¸ti fra¸tii ¸si surorile lor. Deseori, când ne intorceam vara de
la mare, ne opream la Lup¸sanu, unde socrii lucraser˘a la ¸scoala din sat
¸si unde aveau cuno¸stin¸te ¸si prieteni. Cu socrii m-am imp˘acat foarte
bine. Mai ales soacra mea, dar ¸si socrul, m-au ajutat mult la cre¸sterea
fetelor (când erau mici!), dar ¸si eu am r˘aspuns aproape la toate
dolean¸tele lor.(Printre altele, am meditat o buna parte din nepo¸tii
soacrei pentru examenele din facultate!). Soacra mea avea pasiunea
covoarelor; cump˘ara des covoare de la un magazin (unde avea o prieten˘a)
¸si dup˘a un timp, când nu-i mai pl˘aceam mi le vindea mie (aveam o
cas˘a destul de mare!), dar ˆı¸si recupera de la mine ¸si baçsisul pe care-l
d˘adea prietenei de la magazin. Odat˘a a cump˘arat un covor mare, care
era mult prea mare pentru garsoniera in care locuia ¸si nu ar˘ata prea
bine pe jos. De multe ori o rugam s˘a mi-l dea mie, c˘aci era mult mai
potrivit pentru garsoniera mea. De fiecare dat˘a când ˆıl ceream, ˆımi spunea;
T¸ i-l dau dup˘a ce voi muri!. Intr-adev˘ar, dup˘a ce a murit soacra,
cumnata
mea a fost de acord s˘a-l mo¸stenesc eu, dar ¸sotia mea (influen¸tata˘ de
obiceiuri
Elve¸tiene!) nu a mai acceptat s˘al intind˘a in sufrageria de la noua
adres˘a (la care ne-am instalat in 1998). Intre timp, acest frumos covor a
fost ros pu¸tin de molii ¸si va fi donat probabil unor rude. Investi¸tie
degeaba! Tot o investi¸tie degeaba am f˘acut-o ¸si cu alte cump˘araturi.
So¸tia mea Ofelia, fiind dat˘a afar˘a de la Institutul de Etnografie ¸si
Folclor ˆın 1983, (datorit˘a plec˘arii sorei sale Doina in SUA!), a trebuit
s˘a lucreze pe un post de Instructor principal la un Centru de indrumare a
artei populare al UCECOM. (Ca s˘a ajung˘a aici, am beneficiat de
sprijinul Doamnei Tamara Dobrin, bine situat˘a atunci politic, care
m˘acuno¸stea de la Universitate, unde era profesoar˘a). La UCECOM
Ofelia mergea deseori pe teren la Cooperative din ¸t unde se executau
ar
a˘
diverse obiecte valoroase de art˘a popular˘a. La o cooperativ˘a din
R˘adau¸ti, se executatu manual lenjerii de pat ¸si fe¸te de mas˘a cu
broderie spart˘a. La indemnul soacrei ( care spunea:adun˘a zestre b˘aiete,
c˘a ai 2 fete!), am procurat 12 seturi de astfel de articole, foarte costisitoare.
Din p˘acate, când fetele au crescut ¸si s-au c˘as˘atorit, (stabilite ˆın
Elve¸tia!), cu mare greutate au acceptat câte dou˘a seturi, pe care din
motive de modernitate nu le folosesc, ci le p˘astreaz˘a ca amintire.
Socrii au avut terenuri in Com. Lup¸sanu, pe care le-am mo¸stenit in
Com. Dor M˘arunt (!) dup˘a Revolu¸tia din 1989. (A¸sa s-au f˘acut
multe retroced˘ari de terenuri pe vechile amplasamente!). Casa
p˘arinteasc˘a a bunicii so¸tiei, in care fusese sediul CAP, a disp˘arut incet,
incet
ˆın câ¸tiva ani, incât prin 2003 era numai o gr˘amada˘ de moloz! Soacra
mea
a¸tinut mult la recuperarea mo¸stenirii dar terenurile intravilane n-au
intrat nici azi in posesia celor 5 mo¸stenitori.
Intrucât la vizitele pe care le f˘aceam in decursul anilor la
p˘arin¸tii mei primeam de fiecare dat˘a ¸tuic˘a, la b˘atrane¸te, soacra mea
care avea o s˘anatate de fier, a deprins gustul ¸tuicii iar ¸si cu dezlegare de
la cumnatul Doctor Ro¸su (care astfel a fost declarat cel mai bun doctor!)
a inceput s˘a consume zilnic mici cantit˘a¸ti de tuic˘a pe carte i le
ofeream. Probabil c˘a aceasta, dar ¸si vârsta ˆınaintat˘a, a fost cauza
decesului ei.
Eu ¸si Ofelia avem dou˘a fete: Anca-Mihaela Munteanu (45
ani,c˘asatorita˘ cu Eugen Munteanu, român) ¸si Ruxandra-Doina Domenig
(42 ani,c˘asatorit˘a cu Thomas-Guido-Jacob, elve¸tian).Pe Ruxandra, care
este mai energic˘a ¸si
mai intreprinz˘atoare ¸si pe care la na¸stere o a¸steptam s˘a fie b˘iat, am
considerat-
o intotdeauna b˘ae¸telul tatii. De fapt ¸si seam˘ana˘ intr-un fel cu mine, c˘aci
a¸sa
cum spune so¸tia, suntem la fel de cheltuitori. Ancu¸ta , care este mai
bla- jin˘a ¸si mai reticent˘a in rela¸tiile cu oamenii, seam˘an˘a mai mult
cu Ofelia. Noi suntem foarte mândri de fetele noastre. Ambele sunt
stabilite in Elve¸tia unde ambele au ob¸tinut titlul de Doctor in
Informatic˘a la Universitatea din Zu¨rich. Fetele noastre ne-au d˘aruit
trei nepo¸tei: Andrei Munteanu (12 ani)
¸si Diego-Mihai (12 ani) ¸si Alissa Ioana (10 ani), Domenig. Nepo¸tii ne
umplu sufletul de bucurie ¸si datorit˘a dep˘art˘arii le ducem mereu dorul.
Câte ceva despre surorile so¸tiei. Cea mai mare sor˘a a so¸tiei, Lidia
Popa (v˘aduv˘a, so¸tie de colonel) are un b˘aiat C˘alin (foarte bun inginer
aeronaut!) ¸si o nepo¸tic˘a, Ioana. Cea mijlocie sor˘a a ¸so¸tiei, St˘aniciu
Dorina, medic veterinar, este c˘as˘atorit˘a cu St˘aniciu Eugen fost
profesor de sport ¸si au emigrat cu familia in SUA. Acum tr˘aiesc in San
Diego, California. Au dou˘a fete (Ioana
¸si Alina) casatorite cu câte doi copii. Familiile Blebea (din partea
socru- lui) ¸si Mih˘aescu (din partea soacrei) sunt numeroase; am fost
intotdeauna in
rela¸tii bune cu aceste rude care sunt impr˘a¸stiate prin ¸tara˘ ¸si str˘ain˘atate.
(Daca˘
in Evul Mediu românii tr˘aiau numai in aria noastr˘a geografic˘a, azi
ei sunt impr˘a¸stia¸ti pe intreaga planet˘a!).
Fra¸tii tat˘alui meu au fost:Gheorghe Vaduva (nenea Lu¸t˘a) de
care am pomenit ¸si care era casatorit cu Maria (tanti M˘ariu¸ta) fiica unui
om inst˘arit din Fole¸stii de jos.Lu¸t˘a a avut 4 b˘ae¸ti: Gicu
(absolvent de Universitate- jurist?) Costica (inginer agronom, cam
alcoolic!), Ic˘a, tehnician petrolist ( era prin anii 1960 -1970 o sonda in
Folesti!) si Nicu contabil. Din pacate, toti ace¸sti veri ai mei de care m˘a
leaga amintiri placute , au trecut in nefiin¸t˘a de câ¸tiva ani buni.
Mo¸stenitorii lor tr˘aiesc impra¸stia¸ti in Jud. Vâlcea. Unchiul
Lu¸ta˘ a decedat demult (la peste 70 ani) iar tanti M˘ariu¸ta a
supravie¸tuit
vârstei de 90 ani ca ¸si tat˘al s˘au. Este de men¸tionat faptul ca in
anii 1946- 1950 unchiul Lu¸ta˘ a fost mare agitator comunist in zon˘a, dar
dup˘a 1950, fiind inst˘arit, a fost declarat chiabur, copii lui având astfel
greut˘a¸ti in finalizarea studiilor.
Cel de-al doilea frate al tatei, Ion V˘aduva (Nenea Cioag˘a! ) era
t˘aran mijloca¸s in Cârstane¸sti, un om calm, a¸sezat, bun gospodar,
fost sergent ˆın armat˘a.. Imi amintesc o discutie a lui cu tat˘al meu din
anii 1945-46, cand a fost invitat s˘a se inscrie la Frontul Plugarilor. Mo¸s
Cioag˘a a refuzat pe un ton politicos spunând :eu sunt liberal vechi!. El
in¸telegea de fapt liberalismul ca fiind bazat pe libertate, f˘ar˘a
constrângeri de plata a foncirei!. Mo¸s Cioaga
era c˘as˘atorit cu Ioana (Moa¸sa Ioana) ce provenea din comuna vecina˘
de
la sud, Pope¸sti. Dânsa era o femeie harnic˘a si priceput˘a la multe
treburi
gospod˘a re¸sti. Printre altele era asistenta la na¸teri a femeilor din
c˘atunul sudic Bogd˘ane¸sti in care locuia. De aceea mul¸ti oameni din
sat ii ziceau Moa¸sa Ioana. Ea a asistat ¸si pe mama la na¸sterea
copiilor ¸si de aceia ˆıi ziceam ¸si noi fra¸tii Moa¸sa Ioana. Familia Cioag˘a
a avut o fat˘a, Iulica, so¸tia lui Gheorghe, care nu au avut urma¸si. Ea a
decedat la peste 70 ani, iar Gheroghe supravie¸tuie¸ste. Ei au infiat o
nepoat˘a a lui Gheorghe care mostene¸ste cu familia ei gospod˘aria
r˘amas˘a.
Cel de-al treilea copil al lui Dil˘a ¸si B˘adi¸ta a fost Vasilica. Ea era
fum˘atoare
¸si cam alcoolic˘a, dar de-altfel era foarte muncitoare. A fost c˘as˘atorita˘
cu
Costic˘a Cârjaliu (fost primar al Comunei Carst˘ane¸sti pâna˘ la inceputul
anilor
’50). Deoarece so¸tul ei vorbea repede ¸si de nein¸teles, oamenii din sat ˆıi
ziceau Bolboroc iar lui tanti Vasilica ˆıi ziceau Bolboroaca (deoarece ¸si
ea când se ame¸tea bolborosea mai mult decât vorbea). Imi aduc aminte
c˘a atunci când a fost invitat˘a s˘a se inscrie la UFDR (! organizatie
de femei), ea a refuzat pe un ton ¸sugub˘a¸t spunând ca acolo se inscriu
femeile care ”nu au ufedere-ul lor acas˘a”. So¸tii Cârjaliu au avut doi
Copii: Pu¸sica ¸si Sandu (fost preot, decedat de f. tânar). Cei 3
mo¸stenitori ai lor tr˘aiesc in Cârstane¸sti.
Insfâr¸sit, ultima Sor˘a a tat˘alui, Elena (¸ta¸ta Lina), care era mai
mare ca tata, a locuit in c˘atunul Mire¸sti situat pe dealul de r˘asarit al
Com. Ote¸sani ( c˘atun apar¸tinând de Com. Fole¸sti). So¸tul s˘au,
Sandu Aurel (nenea Ric˘a) de¸si analfabet, era de fapt agentul veterinar al
celor cca 30 familii din Mire¸sti; el ¸stia s˘a vindece animalele care se
accidentau,r˘aneau sau se sângerau de prea multa hran˘a verde. Jum˘atate
din oamenii din Mire¸sti aveau numele de familie Sandu (de¸si nu erau to¸ti
rude!) ¸si to¸ti erau foarte harnici ¸si buni gospodari. In copil˘arie bunica
mea m˘a ducea des in vizite la aceste rude, unde m˘a
sim¸team foarte bine al˘aturi de verii mei. Aici eram hr˘ani¸ti cu multe bun˘at
¸ti
tradi¸tionale. Imi amintesc cu placere de culesul viilor la care mergeam
cu bunica B˘adi¸ta. (Pe dealul insorit al Mirestilor, gospodarii cultivau
o vi¸t˘a nobil˘a veche româneasc˘a, care nu se prea g˘asea in satele
vecine). Familia Sandu a avut 8 copii (de¸si ¸ta¸ta Lina era foarte mic˘a de
statur˘a). Din p˘acate 2 b˘aie¸ti au decedat de mici (unul a decedat cazând
dintr-un nuc!), dar ceilal¸ti tr˘aiesc: o fat˘a (de vârsta mea) absolventa de
Matematic˘a tr˘aie¸te la Timi¸soara (are 2 copii, dar ¸si nepo¸ti!), un alt frate
al ei este tâmplar (bun!) in Timi¸soara, o alt˘a sor˘a este economist la Rm.
Vâlcea iar ceilal¸ti (2 b˘aie¸ti ¸si o fat˘a) sunt gospodari in Mire¸sti ¸si
Ote¸sani;to¸ti au mo¸stenitori r˘aspânditi in diversele col¸turi ale ¸t˘arii.
To¸ti fra¸tii tat˘alui meu au decedat pâna˘ in anii ’80.
A¸sa cum probabil am men¸tionat, bunica mea era o femeie harnic˘a
¸si curajoas˘a ¸si de aceea asista la na¸tere aproape toate femeile din
sat. De aceea, mai to¸ti oamenii ii spuneau Moa¸sa B˘adi¸ta. De fapt
¸si mie, ca ¸si tuturor membrilor familiei noastre, mul¸ti oameni ne ziceau
Mosule (Mo¸s Ion, Moa¸sa Maria, Mo¸s Dumitru, etc) apelative mo¸stenite
dup˘a bunica. Mai este un obicei in satul nostru: deoarece cu mul¸ti
oameni din sat avem grade de rudenie indep˘artate, mul¸ti imi zic ¸si
acum, când ii intalnesc vere Ioane sau na¸s Ioane.
Neamul V˘aduve¸stilor este mai pu¸tin numeros decât cel al
Davide¸stilor, dar cei mai mul¸ti urma¸si cu studii superioare au fost ¸si
sunt cei ai V˘aduve¸stilor. Davide¸stii insa au detinut multe funçtii
locale (la prim˘arie, la ¸scoal˘a, in comet¸t, etc) ¸si au fost ¸si sunt mai
inst˘ari¸ti. Atât Vaduve¸stii ¸si Davide¸stii, cât ¸si alte familii din sat
au emigrat (pentru o via¸ta˘ mai u¸soara!) prin ¸tar˘a sau chiar prin
str˘ain˘atate. De exemplu din familia Catalina, urma¸si ai unuia din cei doi
fra¸ti ai bunicului patern, sunt vreo 3-4 stabili¸ti in ora¸se din ¸tara˘
¸si 2 chiar in str˘ainatate (unul ˆın Fran¸ta si unul ˆın SUA). Mul¸ti
oameni au plecat ¸si din p˘acate satul s-a de-populat mult fa¸ta˘ de
vremurile tinere¸tii mele.
Studiile gimnaziale, Genealogia matern˘a.

Am l˘asat mai la sfâr¸sit preciz˘ari legate de genealogia mea matern˘a
intrucât faptele ce voi descrie au avut o inrâurire important˘a asupra
drumului meu in via¸ta˘. Mama mea, V˘aduva Maria provine din satul
Romani de jos, sat in care se afl˘a vestita ctitorie Brâncoveneasca,
Mân˘astirea Horezu. Bunicul meu, Nicolae T¸ uru (Culice!) provine
dintr-un sat de ciobani, B˘arb˘ate¸sti, situat la poalele muntelui
(impun˘ator!) Buila, cu oameni ce-¸si duc zilele crescând animale urcate
¸si coborâte periodic pe muntele abrupt, sau din prelucrarea lemnului
de tisa, fiind buni mesteri in a produce vase ¸si alte obiecte pentru
gospod˘arie. El a ajuns in satul Romani prin c˘asatoria cu Alexandrina,
unica fiic˘a infiat˘a a lui Toma Georgescu ¸si a Petriei. Bunica mea
matern˘a Alexandrina, era de fapt fiica unei surori a Petriei ,care provenea
din satul Troianu de la sud de Rm. V˘alcea. Mama bunic˘ai decedase la
pu¸tin timp dup˘a ce o n˘ascuse fiind incecat˘a in Olt când traversa râul
pe un pod cu lan¸turi spre a-¸si vizita sora ce locuia pe malul stang al
Oltului. Familia Georgescu, locuia intr-un loc de basm, pe coama dealului
de r˘as˘arit de Romani, pe drumul pe care pedestrienii se pot deplasa de
la Mânastirea Horezu la Mânastirea Bistri¸ta. (Casa secular˘a de lemn
masiv(!) a str˘abunicilor supravie¸te ¸si ast˘azi fiind locuit˘a de urma¸sii
unui unchi al meu). So¸tii Georgescu ne având copii,
au infiat-o pe bunica Alexandrina, au crecut-o ¸si au inzestrat-o in
Romani, producând o genealogie a familiei mele distribuit˘a pe raz˘a de
peste 50 km in Jud. Vâlcea. Toma Georgesu a fost p˘adurar; avea o
diplom˘a (emis˘a in sec XIX) pe care scria ”Toma Georgescu, p˘adurar,
¸stiutor de carte”. Aproape de casa lor pe deal se g˘asae¸ste o mare p˘adure
de tei, care in iunie, când infloresc teii, degaj˘a un miros pl˘acut ce se
simte chiar ¸si la 5 km. in vale la sud, pâna˘ in satul Bogdane¸sti,
apar¸tin˘ator de Com. Tom¸sani. Eram copil de cca 4 ani când intr-o
iarn˘a am petrcut vreo 4 zile la str˘abunicul Toma Georgescu (Tata
B˘atrân!). St˘ateam la geam prins de barele de fier când am
vazut cum un mistre¸t a venit pe poarta dinspre p˘adurea de fag ¸si s-a
hranit de la acela¸s jgheab in care mâncau porcii gospod˘ariei. La
str˘abunicul am mâncat prima dat˘a pastram˘a de mistre¸t care ˆınainte
de a fi consumat˘a trebuia strivit˘a zdravan cu un mai de lemn special.
Str˘abunicul a decedat in anul 1952 la vârsta de 93 ani. In vara aceea
venisem din vacan¸t˘a ¸si m-am dus sa-l v˘ad c˘aci era in com˘a. Eram
inso¸tit de un unchi al meu, Nicolae (Nenea Nae), ¸sugub˘at de felul lui.
Mo¸sul avea ¸si cataract˘a ¸si de aceea distingea greu obiectele pe care le
privea. St˘atea intins pe pat. Eu purtam o ¸sapc˘a de liceean neobi¸snuit˘a
pentru b˘atrân. Cum am intrat pe u¸sa deschis˘a (era vara!) a distins
confuz dou˘a figuri deosebite; ne-a intrebat: cine sunte¸ti
dumneavoastr˘a? Unchiul meu imi sufl˘a: spune-i c˘a suntem din
America! Când a auzit mo¸sul ce i-am spus s-a bucurat nespus zicând:
Vai ce bine, au venit americanii! (In acele vremi majoritatea oamnenilor
a¸steptau americanii!). Dup˘a 2-3 zile
”tata b˘atrân” a decedat. S¸i azi am remu¸sari c˘a l-am min¸tit atunci.
Totu¸si cred ca am f˘acut ¸si bine; mo¸sul a decedat fericit ca ”au venit
americanii”.
Bunicul Culice T¸ uru era cunoscut in zon˘a. El a luptat ca sergent
in
primul Razboi Mondial ,a traversat cu trupa piepti¸s Mun¸tii F˘agara¸s
¸si s- a remarcat la M˘ar˘a¸se¸sti sub generalul Ieremia Grigorescu si
sub Generalul Averescu (devenit apoi Mare¸sal), pe care toat˘a via¸ta l-
a venerat! A fost decorat de Regele Ferdinand ¸si a primit ca
ˆımpropriet˘arire 2 ha. de p˘amânt. (Din p˘acate, am remarcat ca nu mai
exista in ram˘a pe peretele casei bunicilor Ordinul semnat de Regele
Ferdinand; probabil c˘a unchii mei au rat˘acit doc- umentul ¸si datorit˘a
suspiciunilor posibile din partea organelor Comuniste). Dup˘a marele
razboi, bunicul a intrat in Partidul lui Averescu; a fost 12 ani primar al
Com. Romani, cu care ocazie s-a ocupat de cre¸sterea ¸si educarea celor
7 copii;din p˘acate unul (Ion, cel mai mare) a decedat la Bucure¸sti fiind
student, iar o fata Maria cea mai mic˘a (avand o varsta˘ mai mare cu un
an
ca a mea) a decedat de tân˘ara˘ pe câmp, r˘apus˘a de un tr˘aznet. Mama
mea,
al doilea copil, a absolvit 7 clase primare ¸si din tinere¸te s-a pregatit
pentru a gospod˘ari cât mai bine treburile casei. Ea m-a inv˘a¸tat s˘a
scriu ¸si s˘a citesc incepând cu v˘arsta de 3-4 ani ¸si m-a stimulat, atât
cât ii permitea nivelul ei s˘a inv˘a¸t. Am terminat numai cu premiul
intâi toate cele 4 clase primare.
Aici voi continua cu detalii privind preg˘atirea mea gimnazial˘a.
In 1947, când am absolvit 4 clase, existau licee numai in Rm. Vâlcea,
din care numai unul teoretic. Intrucât tat˘al meu luptase in Razboi pe
frontul de est ¸si fusese de 3 ori r˘anit (la ultima r˘anire a r˘amas
pentru câtiva ani cu o schije sub pielea capului!), era bolnav ¸si trebuia s˘a
se ingrijeasc˘a de cei 5 copii, 2 b˘ae¸ti si 3 fete, eu fiind cel mai mare. Nu
putea deci s˘a m˘a trimita la liceu la Rm. Vâlcea, la 45 Km distan¸ta˘.
Intrucât ˆın Horezu exista un Gimnaziu Unic (provenit dintr-un vechi
Gimnaziu profesional), familia a hot˘arat s˘a urmez studiile la acest
Gimnaziu ¸si s˘a locuiesc ˆın acea perioad˘a in satul Romani de jos la
bunicii mei. Astfel, am parcurs timp de 3 ani , in fiecare zi, 3 km pe jos (
peste un deal nu prea inalt, Dealul Ulmului) urmând cu regularitate
cursurile gimnaziale. Am avut atunci mari greut˘a¸ti.De¸si eram vreo 7-8
elevi din Romani care mergeam in grup la ¸scoal˘a, uneori nu reu¸seam
s˘a ne adun˘am to¸ti diminea¸ta, a¸sa c˘a porneam la drum impreun˘a
cu un coleg Gheorghe Ciucioi (fiul unui mic funçtionar), cu m˘atu¸sa
mea Maria ¸si uneori cu fra¸tii Valeria ¸si Fanic˘a D˘asc˘alete. Iarna,
pe z˘apezi mari ca in copil˘arie, plecam diminea¸ta devreme inarma¸ti
cu bastoane ¸si chibrituri pe care le aprindeam ca s˘a speriem lupii care
bântuiau pe Dealul Ulmului. Prim˘avara ¸si toamna timpurie era mai
pu¸tin periculos deoarece c˘alatoreram pe lumin˘a, cand nu ap˘areau
s˘albaticiunile (numai iepurii!). Când, la 3-4 sapt˘amâni, vizitam
p˘arin¸tii ¸si fra¸tii la Cârstane¸sti, mergeam pe jos din Horezu (15 km),
c˘aci pe atunci nu circulau vehicule pe valea Luncav˘a¸tului. Rar aveam
norocul sa merg câtiva kilometri intr-o ¸saret˘a ( a posta¸sului!) sau
intr-o c˘aru¸ta˘ tras˘a de boi sau (mai rar!) de cai. Anii aceia au fost
grei, dar am avut ¸si un privilegiu, de care a depins in foarte mare
m˘asur˘a viitorul preg˘atirii mele ulterioare. In curtea casei bunicului
matern existau dou˘a cladiri, construite oarecum in pant˘a; una cu etaj (4
camere in care locuiau bunicii cu cei 3 copii (ce nu se cas˘atoriser˘a ˆınc˘a)
¸si cu mine ¸si mai era o cas˘a micu¸t˘a, b˘atraneasc˘a, cu un dormitor ¸si
o buc˘at˘arie, in care locuia Doamna basarabeanc˘a Xe- nia
Pancenco, in varst˘a de peste 65 ani, pensionar˘a, o femeie delicat˘a
¸si foarte cultivat˘a, care se refugiase din Basarabia in timpul r˘azboilui ¸si
refuzase s˘a se intoarc˘a in Raiul Sovietic. Ea fusese Profesor Universitar
de Chimie la Univ. din Odesa ¸si ajunsese in acest sat impreun˘a cu fiul ei,
ofi¸ter, student la
Academia Militar˘a, care ulterior s-a cas˘atorit cu fiica S¸efului Ocolului Silvic
Romani, ¸si ea student˘a. Bunica mea era o femeie foarte bisericoas˘a; mergea
cel pu¸tin odata pe sapt˘amâna˘ la slujbe la Mânastire (care era la numai
300-
350 m distan¸ta˘) ¸si era ¸si foarte miloas˘a. A¸sa c˘a printre alte
sarcini ce-mi reveneau pe lâng˘a cas˘a (adus ap˘a de la fantan˘a, hranit
animale sau pas˘ari) m-a desemnat s˘a-i duc lemne in cas˘a D-nei
Pancenco. In schimb, D-na Pan- cenco s-a angajat s˘a m˘a ajute gratuit
la preg˘atirea zilnic˘a a leçtiilor. De la dânsa am inv˘a¸tat primele
no¸tiuni solide de algebr˘a, de geometrie, fizic˘a , chimie sau Limba
francez˘a, iar dup˘a Reforma Inva¸ta˘mântului din 1948, nota bene, de la
dânsa am inva˘¸tat Limba Rus˘a, care mi-a fost foarte folositoare in
cariera profesional˘a. Dac˘a nu am avut un ascendent intelectual in familie,
am avut norocul s˘a m˘a bucur de ajutorul acestei doamne nobile ¸si
delicate de care m-am ata¸sat foarte mult ¸si c˘areia ˆıi voi purta o ve¸snica
recuno¸stin¸t˘a. Doamna Pancenco a p˘ar˘asit satul Romani la inceputul
anilor ’60, când fiul s˘au terminase studiile Academiei Militare ¸si
ob¸tinuse un job bun undeva ˆın ¸tar˘a. Am avut remu¸sc˘ari toat˘a
via¸ta pentru c˘a nu am reu¸sit s˘a men¸tin
leg˘atura cu aceasta doamn˘a pâ la sfâr¸situl vie¸tii sale. Datorit˘a
venerabila˘ na˘
dânsei am c˘ap˘atat o preg˘atire gimnazial˘a excep¸tional˘a fiind remarcat
de profesori ¸si oficialit˘a¸ti (am fost Comandantul de Unit˘atii de Pionieri
a ¸scolii- de, a¸sa era pe atunci!), ˆın to¸ti anii am ob¸tinut singur
premiul ˆıntâi, iar la absolvire ˆın anul 1950 am fost declarat cel mai
bun absolvent al Gimnaziului din toate timpurile de pân˘a atunci.
Imi amintesc c˘a ˆın vremurile pline de s˘aracie de atunci purtam ca
inc˘al¸t˘ari ni¸ste papuci gro¸si de pâsla˘ (din -lâna, numi¸ti
scarpe¸ti,confeçtiona¸ti in familie) sau purtam opinci din piele de porc sau
vit˘a când erau ploi sau noroaie.(Odat˘a, la o inspeçtie la pionieri, am
comandat Unitatea in opinci!)
Dintre profesorii de Gimnaziu amintesc pe D-na Com˘anescu de
¸stiin¸te natuurale (fizic˘a, Chimie, Biologie), pe D-l Loric˘a Ionete
(suplinitor) de la care am c˘ap˘atat primele no¸tiuni de muzic˘a ¸si pe
so¸tii Grigoriu (refugia¸ti basarabeni). So¸tul era profesor de Limba
Francez˘a ¸si Doamna de Limba Rus˘a;cu doamna care a supravie¸tuit
so¸tului, am men¸tinut leg˘atura ¸si dup˘a ce m-am c˘as˘atorit, intrucât
so¸tia mea a fost coleg˘a de serviciu cu una din fiicele ei. Am avut o
surpriz˘a pl˘acut˘a s˘a-l reˆıntâlnesc pe D-l Ionete in anii ’80, cand era
Director la Liceul agricol din Malul Mare, o comun˘a de lâng˘a
Craiova. Aici am ajuns cu ocazia unei reuniuni metodico-¸stiin¸tifice
organizat˘a de So- cietatea de Matematic˘a din România pentru profesorii
de Liceu. De¸si ˆın ¸tara˘ incepuse criza alimentar˘a, am r˘amas surprin¸si
s˘a g˘asim pe lâng˘a acest liceu
o gospod˘arie anex˘a bine manageriat˘a, cu diverse produse alimentare;
avea cresc˘atorie de p˘as˘ari, porci ¸si bovine ¸si cre¸stea coco¸si de lupte(!)
pe care-i ex- porta in Portugalia! Când Acad. Nicolae Teodorescu,
Pre¸sedintele Societ˘a¸tii de Matematic˘a, a apreciat succesele acestui
liceu, ˆımi aduc aminte ca D-l Ionete a replicat: Vede¸ti dumneavoastr˘a,
nu Malul Mare este lâng˘a Craiova, ci Craiova este lâng˘a Malul
Mare!. (Patriotism local al D-lui Ionete, de¸si el
provenea din Comuna M˘aldare¸sti-Valcea, vecina˘ cu Horezu).
Inchei amintirile despre copil˘arie precizând ¸si despre rudele din partea
mamei. Tanti Ioana, a fost cu Nicolae Angelescu un gospodar
c˘as˘atorita˘ inst˘arit din satui Gura Horezu; are 3 copii, to¸ti absoventi
Ruˆlui de lânga˘ de
studii superioare. Imi aduc aminte un episod interesant din rela¸tia cu
Nenea Nicolae Angelescu. El era gospodar ¸si strâng˘ator. Producea anual
insemnate cantit˘a¸ti de ¸tuic˘a de prun˘a.(In sezonul când se coceau
prunele,lucra intens; dormea numai câteva ore noaptea, folosind la
maximum ziua lumin˘a). In
anul 1948 avea destul˘a ¸tuic˘a pe care nu putuse s˘a o valorifice. (Lui nu-
i
pl˘acea deloc ¸tuica!). De fric˘a s˘a nu-i confi¸ste comuni¸stii ¸tuica a
s˘apat in beci un loca¸s discret in care a ascuns un butoi cu cca 3500 l
de ¸tuic˘a. In 1968 (trecusera pericolele confisc˘arilor!), când l-am vizitat
ˆımpreun˘a cu so¸tia, ne-a tratat cu ¸tuic˘a b˘atrân˘a, roas˘a ˆın butoi
de dud (!) de peste 20 ani vechime. In mod surprinz˘ator, desi nu f˘acea
excese alimentare a suferit de diabet ¸si a decedat relativ tân˘ar. Tanti
Ioana a decedat ¸si ea intr-un accident de ma¸sin˘a. Unchiul cel mai mare,
Costic˘a T¸ uru, a fost brigadier Silvic in Romani, are un b˘aiat ¸si 3 fete
care tr˘aiesc in Romani ¸si Coste¸sti. Nenea Costica a decedat la vârsta de
86 ani, dup˘a o indelungat˘a suferin¸ta˘. Alt unchi Nicolae,(Nae!), cel
¸sugub˘a¸t de care am vorbit, a fost po¸sta¸s in Horezu (i¸si f˘acea
slujba pe cal cal˘atorind prin c˘atunele din imprejurimi!). Are doi copii,
unul inv˘a¸ta˘tor
in Romani ¸si o fiic˘a ce tr˘aie¸ste cu familia in casa mo¸stenita˘ de la
str˘abunicul
Georgescu. Unchiul Nicolae a decedat recent la vârsta de 83 ani. Ultima
sor˘a a mamei , Lenu¸ta (c˘asatorit˘a cu r˘aposatul L˘acraru) a fost inv
¸ta˘toare
in Coste¸sti-Valcea, are dou˘a fete (una economist˘a). Locuie¸ste in
Coste¸sti
¸si are 83 ani fiind inc˘a ˆın putere. Se observ˘a c˘a mo¸stenitorii
familiei T¸ uru sunt de regul˘a longevivi fapt explicabil ¸si prin modul de
via¸t˘a s˘an˘atos, in aer curat, pe care-l duc oamenii din partea locului.
Studiile Liceale.
Dup˘a examenul de absolvire a Gimnaziului, in 1950 toamna, am
dat examen de admitere la Liceul teoretic de b˘ae¸ti din Rm.Valcea
(liceu fost
¸si actual ”Alexandru Lahovary”). Intrucât rudele (indep˘artate) din
partea bunicii materne locuiau departe in afara ora¸sului,pe perioada
examenului de admitere am locuit la Doamna Profira, o v˘aduva, foarte
bun˘a prietena a bunicii materne. Doamna Profira fusese in tinere¸te
c˘alug˘ari¸t˘a la Mân˘astirea Hurezi ¸si indr˘agostindu-se de un
cet˘a¸tean din Romani, funçtionar la Prefec- tura Vâlcea, s-a c˘asatorit
cu acesta, dar dup˘a ani, a r˘amas saingur˘a. Maica Profira era o femeie
generoas˘a ¸si m-a ajutat mult pe perioada studiilor liceale; la fiecare venire
din vacan¸t˘a eram gazduit câteva zile ˆın locuin¸ta ei ¸si adesea m˘a
invita la ea la mas˘a (locuia in centrul ora¸sului, de-altfel, nu prea mare!).
Era singur˘a pe lume ¸si la vârsta de peste 60 ani era foarte
bucuroas˘a de vizitele celor ce o cuno¸steau.
La examenul de admitere la liceu, la una din lucr˘arile scrise am
avut o hemoragie nazal˘a (pe atunci eram sub¸tirel ¸si slab!) ¸si am
avut noroc c˘a la Cabinetul medical era un Doctor de la spital (unchiul unui
fost coleg de liceu, Victor B˘adoiu ¸si el pe atunci candidat la admitere!)
care mi-a acordat asisten¸ta˘ ¸si am reusit s˘a particip cu bine la teza
respectiv˘a. Fiind un copil nevoia¸s de la ¸tar˘a, pe timpul liceului am
avut prieteni tot colegi din acela¸s mediu social, cu unii dintre ei
men¸tinând leg˘aturi in decursul anilor. Printre ace¸stia amintesc: Vulpe
Ion (inginer constructor), Mihaileanu Pinel (inginer agronom), Popescu
Ermil (profesor), Bo¸tocan Ilie (profesor), Vinere- anu Nichit ( filolog, un
talent literar ¸si remarcat dizident anti-comunist, care a emigrat ¸si din
p˘acate s-a pr˘ap˘adit in str˘ainatate!), etc. Al¸ti colegi cu care am ¸tinut
leg˘atura in decursul anilor sunt : Romic˘a Bebe¸sel provenind dintr-o
familie de ciobani boga¸ti din B˘abeni-Vâlcea inginer chimist dar ¸si
mecani- cian, Sandu Constantin, economist din Rm. Vâlcea, Didi
Suh˘areanu, medic legist consacrat care din p˘acate a decedat de tânar,
Gugu Ion fost colonel de poli¸tie (mili¸tie), Ol˘anescu Dorin, inginer
constructor. Cu colegii de liceu m-am intâlnit la 20, 40,50 ani de la
terminarea liceului cu care ocazie am reluat ¸si men¸tin leg˘atura cu cei
care mai tr˘aiesc ¸si ast˘azi. In liceu am fost un elev silitor, fiind remarcat
in special la partea ¸stiin¸tific˘a (matematic˘a-bun la geometrie!), ¸stiin¸tele
naturii (Fizic˘a, Biologie), istorie ¸si limbi str˘aine (Limba Rus˘a pe care o
st˘apâneam din Gimnaziu ¸si Limba Francez˘a in care eram ini¸tiat tot
in Gimnaziu, gra¸tie ajutorului dat de Doamna Xenia Pancenco,
amintita˘ anterior).
La matematic˘a am avut profesori buni: Lucian M˘anescu, S¸olea, Bone,
Gu¸tu; la fizic˘a profesor bun a fost B˘alan; la Biologie o profesoar˘a ce
¸tinea
leçtii captivante a fost D-na Cantemir, iar la Limba Româna˘ ¸si mai captivant
a fost sotul s˘au Prof. Traian Cantemir (devenit ulterior Cadru
Universaitar la Bac˘au) ¸si Prof. Nicu Angelescu un om cultivat, pedant
¸si inpun˘ator (era
¸si jurist!). Ca diriginte mi-a fost ˆın to¸ti anii Prof. Darie, de sport, care
m-a apreciat ¸si mi-a dat multe sfaturi bune. La Limba Francez˘a, la
care m-am remarcat inc˘a de la inceputul clasei a VIII-a mi-a fost
profesor R˘adulescu (poreclit Le Coq-Coco¸s), iar la Istorie eram captivat
de leçtiile tinute de Prof R˘adulescu. La muzic˘a (unde m-am remarcat
prin voce (!)) am avut profesor pe D-l Nicu Popescu ( de statur˘a mic ¸si
gras-i se spunea Nea Burtic˘a), pe care l-am intâlnit ulterior ˆın mai
multe ocazii, dar pe care l-am dezam˘agit ca elev când nu a putut s˘a
m˘a ini¸tieze la vioar˘a (!) mul¸tumindu-se numai cu participarea mea
consecvent˘a la Corul Liceului. Am l˘asat la sfâr¸sit profesorul de Limba
Rus˘a D-l Loteanu, un basarabean voinic, impun˘ator ¸si autoritar, care
m˘a aprecia ˆın mod deosebit pentru cuno¸tin¸tele mele anterioare de limba
rus˘a. (L-am cunoscut prima data ˆın conjuctura urm˘atoare: era in prima
zi de
¸scoala˘ când nu avusesem prima or˘a de dar Limba Rus˘a. Un coleg
de clas˘a, Miertoiu Paul, mic si slab, dar ¸si indisciplinat, ce provenea
din mahalaua
din nordul ora¸sului,numit˘a T¸ ig˘anie, a f˘acut o boac˘ana˘ pe coridorul din
fa¸ta
Cancelariei Profesorilor. Prof. Loteanu, l-a luat de guler, l-a introdus in
Cancelarie ¸si dup˘a ce probabil l-a mu¸struluit, i-a dat un ¸sut ˆın fund
c˘a l-a mutat cel pu¸tin un metru inafar˘a pe u¸sa Cancelariei.
Asistând la aceast˘a scen˘a, la prima or˘a de Rus˘a eram cu inima cât
un purice de fric˘a, dar dup˘a ce i-am raspuns la o intrebare pus˘a clasei
m-a l˘adat ¸si de atunci am devenit favoritul lui).
Un episod interesant de re¸tinut din liceu este legat de participarea mea
la olimpiadele ¸scolare (sem.II al clasei a IX-a!). La faza pe liceu am
participat la Matematic˘a, Fizic˘a ¸si (la indemnul imperativ al Prof.
Loteanu!) la Limba Rus˘a. Am trecut faza pe liceu la toate disciplinele. La
faza pe ora¸s puteam participa numai la dou˘a discipline, c˘aci aceast˘a
faz˘a avea loc numai sâmbata dup˘a amiaza ¸si duminica diminea¸ta.
Am vrut s˘a m˘a inscriu la Matematic˘a
¸si Fizica, dar Prof. Loteanu m-a apostrofat:du-te b˘a Nene la Rus˘a,
c˘aci la celelalte se duc to¸ti pro¸stii!. A¸sa c˘a am participat la faza
pe ora¸s numai la Metematic˘a ¸si Rus˘a ¸si am avut iar˘a¸s succes la
ambele. Urma faza pe
Regiune care se ¸tinea la Pite¸sti (Regiunea Pite¸sti ingloba atunci actualul
jud. Vâlcea).Cum nu era posibil de participat decât la o disciplina
(faza avea loc duminic˘a diminea¸ta!), am participat numai la Limba Rus˘a
conform dorin¸tei imperative a Prof. Loteanu. Am luat locul I la
olimpiada. Ce mândru de mine era Prof. Loteanu. Dar ¸si mai mândru
am fost eu, când am
primit pe scen˘a premiul constând dintr-un teanc de c˘ar¸ti ruse¸sti,
priponite cu o sfoar˘a, care teanc era aproape cât mine de mare. (Eu pe
atunci nu prea eram inalt;am crescut dup˘a aceea datorit˘a
antrenamentelor la basket la care am fost stimulat de Prof. Darie!).
C˘ar¸tile din premiu au disp˘arut cu anii, din p˘acate roase de ¸soareci
prin podul casei de la ¸tar˘a, deoarece nimeni nu putea s˘a le folosesc˘a
¸si nu era interesat de p˘astrarea lor. (Surorile ¸si fratele meu nu
fuseser˘a obliga¸ti ca mine s˘a inve¸te mult Limba Rusa!). Erau c˘ar¸ti
ruse¸sti valoroase: poezii de Pu¸skin, Povestiri de Gogol, Gorki sau
S¸olohov, fabule de Krâlov.
La inceputul clasei a noua, dup˘a ce ˆın clasa a opta c˘ap˘atasem ¸si eu
sim- patiile unor profesori ¸si ale unor colegi, a intervenit un eoisod nefast
pentru mine, care putea sa-mi perturbeze serios traiectoria vie¸tii.
Despre ce este vorba? In anul 1951, noul regim politic din Romania a
introdus reglement˘ari de impozitare drastic˘a a veniturilor popula¸tiei, mai
ales popula¸tia t˘ar˘aneasca˘ care era majoritar˘a. Astfel tat˘al meu,
deoarece avea car cu boi pe care-i folosea pentru a procura venituri in
familie, a fost inregistrat in registrul agricol comunal la ocupa¸tia
c˘ar˘au¸sie!). Acest fapt avea drept consecin¸ta˘ nu
numai cre¸sterea in oarecare m˘asura˘ a impozitului agricol dar ¸si o
consecin¸ta˘
tare nefatst˘a pentru mine: eu nu mai puteam beneficia de burs˘a ¸si
deci ¸si de internat!. (De burs˘a beneficiasem ˆın doi din anii de
gimnaziu ¸si in clasa a opta de liceu). Lipsa internatului era marea
problem˘a. In aceste condi¸tii, tat˘al meu impreuna cu parin¸tii unor
colegi (Vulpe Ion din Pope¸sti-Valcea ¸si Oprescu Dumitru din
C˘alim˘ane¸sti) au g˘asit o gazd˘a in apropierea Licelului, la un fost
jandarm. Eram caza¸ti 4 elevi intr-o camer˘a ¸si masa era preg˘atit˘a de
so¸tia gazdei, o femeie mult mai tânara decât jandarmul. (Din vecini
am aflat mai târziu c˘a doamna gazd˘a fusese procurat˘a de jamdarm
dintr-un mediu, s˘a-l numim cu menajamente, dubios). Pentru prepararea
hranei zilnice p˘arin¸tii ne aduseser˘a alimente ¸si cele necesare caz˘arii.
Astfel ,tat˘al meu, adusese cu carul cu boi (de la cca 45 Km.
distan¸ta˘!) saci cu cartofi, fasole ceap˘a ¸si alte zarzavaturi, o saltea de
paie ¸si prin asociere cu ceiloal¸ti p˘arin¸ti asiguraser˘a procurarea pân˘a
la vacan¸ta de iarn˘a a unor cantit˘a¸ti de lapte ¸si carne. Am
supravie¸tuit la aceast˘a gazd˘a cca o lun˘a de zile. La sfâr¸situl lunii
octombrie, intr-o sear˘a, cei patru colegi de gazd˘a, am mers la un film
¸si la intoarcere, am avut o alterca¸tie cu jandarmul. La ora 8,30
(seara!) când am intrat pe u¸s˘a in verand˘a (veranda era inchis˘a cu
geamlâc!), geamurile au vibrat ¸si au f˘acut (inerent) oarecare zgomot.
Jandarmul a auzit zgomotul
¸si a intrebat r˘astit: Cine este acolo? Colegul Vulpe r˘aspunde: Noi
suntem
elevii ! La care jandarmul ne apostrofeaz˘a:Dumnezeii mamelor voastre
de golani! Atunci colegul Vulpe ¸si noi to¸ti ceilalti ripost˘am cu voce tare
ca Noi nu suntem golani ¸si v˘a rug˘am s˘a nu ne jigni¸ti f˘ar˘a motiv.
De aici s-a iscat o ceart˘a general˘a, in urma c˘areia g˘azdoiul ne-a pus
in vedere s˘a p˘arasim locuin¸ta in cca o s˘apt˘amân˘a. Se impune aici
o explica¸tie: Doamna gazd˘a, tân˘ar˘a ¸si destul de atr˘ag˘atoare,
când ne servea masa, ar˘ata o aten¸tie deosebit˘a colegului Oprescu,
b˘aiat ar˘atos, bine dezvoltat ¸si mai mare ca noi cu vreun an. Jandarmul,
care observase acest am˘anunt, fierbea in sinea lui de furie c˘a-¸si pierde
sau ˆıl ˆın¸seal˘a scumpa. In seara incidentului, probabil c˘a nu s-a in¸teles
bine cu scumpa ¸si de furie a iscat scandalul in urma c˘aruia am fost
expedia¸ti de la g˘azduire. Am r˘amas deci stupefia¸ti. A doua zi am mers
dispera¸ti la Directorul liceului Prof. Constantin Gibescu, un om
deosebit de ˆın¸teleg˘ator, cerându-i sprijinul. Intrucât in liceu erau
mai multi elevi nec˘aji¸ti cu probleme de cazare, Directorul ne-a propus
urm˘atoarea solu¸tie: la demisolul liceului exist˘a dou˘a s˘ali in care este
depozitat de-a valma mobilier foarte vechi ¸si alte obiecte deteriorate.
Noi trebuie s˘a dezmembr˘am acel mobilier ¸si celelalte vechituri ¸si s˘a
le depozit˘am in holul de la intrarea celor dou˘a s˘ali, astfel incât s˘a
nu bloc˘am accesul in ele. Apoi s˘a cur˘a¸tim
¸si igieniz˘am cele dou˘a s˘ali pe care s˘a le folosim ca dormitoare. Ca
mobilier
(paturi!) ni s-a sugerat s˘a-l rug˘am pe doctorul B˘adoi, medicul Liceului, dar
¸si Directorul spitalului din vecin˘atate s˘a ne permit˘a s˘a procur˘am
paturi de fier din cele vechi ce fuseser˘a scoase din uz de c˘atre spital.
A¸sa am ¸si f˘acut. Reparând paturile (cu mijloace rudimentare, cu
sârme!) am dotat cele dou˘a s˘ali cu câte opt paturi in care am fost
caza¸ti 32 elevi. Aici am colaborat cu T¸ â¸stea Dumitru ¸si Chi¸toran
Dumitru, doi elevi din Cls.XI-a, ambii din Com Cop˘aceni-Vâlcea. Cu
Chi¸toran Dumitru, m-am reintâlnit ulterior. El a absolvit facultatea de
Limbi str˘aine ¸si a fost Profesor ¸si Decan la Facultatea de Limbi
Germanice, a fost apoi Prorector al Universit˘a¸tii din Bucure¸sti ¸si
funçtionar Unesco, iar dup˘a pensionare s-a stabilit la Paris; l-am intâlnit
de câteva ori când a vizitat România dup˘a pensionare. Pe T¸ â¸stea
nu l-am mai intalnit;mi-a spus Chi¸toran c˘a a devenit inginer.
La noul internat de conjuctur˘a am dormit ˆın pat cu colegul de
clas˘a Popescu Ermil (deja men¸tionat anterior) din Polovragi-Vâlcea,
care a absolvit Facultatea de Filozofie ¸si a lucrat la Scoala special˘a din
incinta Mânastirii Bistri¸ta. Din p˘acate a decedat de câtiva ani. La
acest internat improvizat am locuit deci ˆın condi¸tii grele intreg anul
¸scolar al clasei a noua; aveam acces la un grup sanitar turcesc(!) al
liceului ¸si odat˘a pe s˘apt˘amana, la
baia internatului. Mul¸ti din tinerii zilelor noastre nu au cunoscut astfel
de greut˘a¸ti. Intrucât locuiam practic in Liceu, Prof. Darie, dirigintele
meu, mi-a incredin¸tat cheile de la magazia cu material sportiv, cu care
ocazie am beneficiat de mingi de basket ¸si volei (costisitoare pe atunci!)
care mi-au prilejuit ˆın timpul liber antrenamente de basket, fapt care mi-a
permis apoi dezvoltarea fizic˘a in in˘al¸time.
In vacan¸ta de iarn˘a a anului 1952, am fost ins˘arcinat s˘a particip
la al- fabetizarea a doi oameni nevoia¸si din sat, so¸t ¸si so¸tie, cu care
am lucrat ¸si
in vacan¸ta de iarn˘a a anului 1953. Pe so¸tie am reu¸sit s˘a o inv ¸t
u¸sor s˘a
se semneze pictând mul¸tumitor isc˘alitura (f˘ara˘ a percepe in¸telesul
literelor!)
dar cu so¸tul de-abia am reusit aceast˘a performan¸ta˘, realizat˘a cred
numai in ziua cand a trecut testul de alfabetizat.
In anul 1952 aveam in sat un Primar trimis de Partidul Muncitoresc
Român, care era muncitor (cismar) ¸si se numea Ferestr˘aieru. Era
apropiat de oameni ¸si inteleg˘ator cu greut˘a¸tile vie¸tii de la ¸tara. Fiind
printre pu¸tinii elevi de liceu (dac˘a nu singurul!) din sat, intr-o discu¸tie
cu el (provocat˘a de el), m-a intrebat cum m˘a descurc la ¸scoal˘a.
(Aflase de la Raion de performan¸tele
mele la Gimnaziu!). I-am explicat c˘a stau bine la inv ¸t˘atura, dar i-am
re-
latat greut˘a¸tile cauzate de c˘ar˘au¸sia familiei tat˘alui meu. A
r˘amas surprins de acest fapt, mai ales cunoscând greut˘a¸tile unei familii
cu 5 copii ca a tat˘alui meu, care de-altfel nu ar˘ata a fi prea inst˘arit in sat.
L-a chemat a doua zi pe tat˘al meu la Sfatul Popular (Prim˘arie!) ¸si a
dat dispozi¸tie celor de la Reg-
istrul Agricol s˘a anuleze ocupa¸tia de ¸sie a familiei ¸si s˘a ca inainte
c˘ara˘ r˘amâna˘
cea de agricultor. Dup˘a vacan¸ta˘, m-am prezentat la Liceu cu
adeverin¸ta de la Prim˘arie care stipula noua situa¸tie de fapt (cu un
venit familial mic!) ¸si astfel, din luna februarie 1952 am devenit din nou
bursier pân˘a la terminarea Liceului. De internat (normal) am beneficiat
numai incepând cu toamna
anului 1952. Nu voi uita binefacerea f˘acuta˘ de acest muncitor cinstit, Fer-
estr˘aieru, care dup˘a un timp a plecat din comuna ¸si nu am mai aflat
nimic despre el.
In internat am fost in general copil cuminte. Am inv˘a¸tat ¸sah, având
¸si oarecare succese la concursurile din liceu ¸si din ora¸s, am jucat
basket in echipa a II-a a Liceului, ramânand responsabil cu
echipamentul sportiv. In internat se citeau c˘ar¸ti interzise pentru
adolescen¸ti astfel c˘a zicala fructului oprit m-a atins ¸si pe mine. Citeam
sub p˘atura, la lumina lanternei, bro¸suri ca Elevul Dima dintr-a ¸saptea
sau Aventrurile Submarinului Dox (doxuri cum li se mai zicea!) Cei doi
pedagogi din internat m˘a considerau elev bun c˘aci
nu participam la aventruri. Aveam ins˘a colegi mai zgubilitici, care
s˘areau pe geamul internatului de la cca 3 m in˘al¸time ¸si aterizau intr-
un câmp, de unde ajungeau la internatul unei S¸coli de Moa¸se din
apropiere, unde erau fete dr˘agu¸te ¸si binevoitoare ¸si unde deseori se
intâmplau scandaluri la care intervenea chiar mili¸tia. Din fericire eu am
fost departe de astfel de episoade.
Din martie 1952, dirigintele clasei, care m˘a aprecia mult, m-a
desemnat s˘a merg acas˘a la un coleg, Gigel Angelescu (fiul S¸efului
Poli¸tiei or˘a¸sene¸sti). Am mers de cateva ori la el acas˘a. Gigel era
un b˘aiat mai bine dezvoltat decât ceilal¸ti colegi ¸si un fel de fiu de bani
gata!. De câteva ori ne-am intâlnit
la el acas˘a unde mama sa ne trata cu mult˘a grije cu dulciuri ¸si alte bun˘at
¸ti
de care altfel nu aveam parte. Dar mai târziu, ˆıntr-o zi cald˘a ¸si
ˆınsorit˘a de prim˘avar˘a, Gigel (care era fum˘ator inr˘ait pe furi¸s!) a
cerut s˘a preg˘atim leçtiile ˆın parc ˆın dealul Capela, un loc foarte
atr˘agator din ora¸s. In prima zi când am mers acolo, Gigel al meu mi-
a introdus un microb de care am sc˘apat dup˘a foarte mul¸ti ani cu mare
efort din partea mea ¸si a familiei: m-a inv˘a¸tat s˘a fumez. La inceput
am refuzat, dar m-a apostrofat c˘a m˘a bate dac˘a nu fumez cu el, caci
altfel a¸s putea sa-l demasc familiei ¸si dirigintelui. M- a obligat s˘a trag
un fum in piept zicând: ”hii, caii popii!”. De atunci microbul fumatului
a fost inoculat in mine, pentru mul¸ti ani. In toamna anului 1952 am
sc˘apat de amicul Gigel, caci a r˘amas repetent ¸si probabil alt
coleg al s˘au de clas˘a a fost mobilizat s˘a preg˘ateasca˘ leçtiile impreun˘a.
Nu
stiu ce s-a intâmplat cu el c˘aci la nuciuna din intalnirile de 20,40. 50 ani
de l-a terminarea liceului nu a ap˘arut ¸si nici colegii nu aveau ve¸sti despre
el c˘aci p˘arin¸tii plecaser˘a din ora¸s.
Ca activitate ob¸steasc˘a, ˆın afar˘a de participarea la Corul liceului,
am fost membru (nu prea semnificativ!) al echipei a II-a de basket a
liceului. Dar intrucât la sfâr¸situl clasei a VIII-a, am fost remarcat ca
un elev bun ¸si cu origine (relativ) s˘an˘atoas˘a am fost primit in UTM
(Uniunea Tineretului Muncitor!). Dintre sarcinile pe care le-am indeplinit
amintesc doar una: la defilarea din 7 Noiembrie 1952 (când se
s˘arbatorea Marea Revolu¸tie Social- ist˘a din Octombrie!), am primit de
la Secretarul UTM pe liceu sarcina de onoare de a purta un tablou pe
b˘a¸t cu tov. Paul Cornea, pe atunci Secre- tar al Comitetului Central
al UTM. (Aten¸tie! Secretar, nu Prim Secretar!). Amintesc acest fapt
deoarece dup˘a 48 ani, in 1990 am primit de la Prof. Nicolae Cristescu,
Rectorul de atunci al Universit˘a¸tii din Bucure¸sti, sarcina de a procura
din import pentru facultatea de Matematic˘a unde lucram, cu suma de
100 milioane de de dolari (USA) (ce fuseser˘a colecta¸ti ca taxe de la
studen¸tii ¸si doctoranzii str˘aini), calculatoare PC din import, care pâna˘
atunci
nu prea ap˘aruser˘a ˆın ¸tara noastr˘a. (Amintesc faptul c˘a atunci
eram Direc- torul Centrului de Calcul al Universita˘¸tii!). Pentru
realizarea acelei sarcini am fost ajutat de D-l Prof.Univ. Paul Cornea
care era Ministru Adjunct al Inv˘a¸ta˘mântului, cu care am colaborat
foarte bine. Iat˘a deci c˘a am fost r˘asplatit de soart˘a pentru purtarea
tabloului s˘au la defilarea din 7 Noiembrie 1952 de pe Bd. B˘alcescu din
Rm. Vâlcea.
Trebuia s˘a absolv Liceul in anul 1954 (ultima serie cu 11 clase,
dup˘a Reforma Inv˘a¸t˘amântului din 1948!). In acela¸s an (1954)
urma s˘a termine liceul ¸si prima promo¸tie de liceu cu 10 clase. Atunci,
am fost selectat pentru a urma (in paralel cu cursurile Cls. X-a) cursurile
Cls. a XI-a Seleçtionat˘a. Cursurile aveau loc 2 ore seara ¸si câte 4-6 ore
sâmb˘ata ¸si duninica. In acest fel, in luna iulie 1953 am promovat cu
rezultate bune cls. XI-a iar in august 1953 am promovat ¸si Examenul de
absolvire a Liceului.(A¸sa se numea pe atunci Bacalaureatul!).
Dup˘a absolvirea liceului a urmat un alt episod dificil din via¸ta
mea. La sfâr¸situl lunii august 1953 urma s˘a dau Examen de Admitere la
Facultate (c˘aci absolvind dou˘a clase ˆıntr-un an, nu am putut ob¸tine
diplom˘a de merit cu care
se asigura accesul in facultate f˘ara˘ examen de admitere). Am cerut
tat˘alui
meu 400 lei (cam atât era necesar!) pentru a merge la Bucure¸sti la
examenul de admitere. Tat˘al meu, care era ¸si grav bolnav (reumatism,
ulcer,etc) mi- a ar˘atat c˘a nu are decât cca 100 lei ˆın cas˘a ¸si cum
nu are de unde procura rapid suma necesar˘a mie, m-a dus in livada de
pruni ¸si mi-a zis: vezi ce multe prune s-au facut anul acesta? Ne aju¸ti s˘a
le adun˘am, s˘a le vindem la (mica) Fabrica de marmelad˘a din sat ¸si s˘a
ob¸tinem banii care-ti trebuie. Dar pân˘a la recoltarea prunelor trecea
cu mult ¸si perioada examenului de admitere. A¸sa c˘a am lucrat intens cu
toat˘a familia (7 persoane!) la recoltarea prunelor, pân˘a la 1 octombrie.
Intrucât recolta de prune in zon˘a a fost foarte mare in acel an, multe
prune au fost recoltate pentru produçtia de ¸tuica ¸si chiar ¸si a¸sa,
cum rezervoarele de fermentare de care dispunea familia erau mult prea
pu¸tine, foarte multe prune (un soi care nu c˘adea u¸sor din pom!) au
r˘amas ˆın pomi chiar pân˘a in luna noiembrie când a inceput s˘a
ning˘a. Iat˘a deci c˘a m-am str˘aduit in zadar s˘a absolv dou˘a clase de
liceu intr-un an, c˘aci a trebuit s˘a amân intrarea ˆın Facultate ˆın anul
urm˘ator. In acel an (1953-54), trebuia s˘a lucrez ceva. Nu puteam
procura bani din muncile gospod˘are¸sti ¸si deci trebuia sa-mi g˘asesc un
serviciu. A¸sa c˘a am mers la Inspectoratul Raional de inv˘a¸t˘amânt
Horezu unde Inspector ¸sef era era un inv˘a¸t˘ator Ionel Vame¸su
(fost prizonier la ru¸si, intors in ¸tara˘ cu Divizia ”Tudor Vladimirescu”!)
iar
secretar era Persu, fost Secretar la Gimnaziul din Horezu, care
cuno¸stea palmaresul meu ca elev la gimnaziu. In luna noiembrie, am
ob¸tinut cu mare greutate un job de Inspector pentru cursurile populare
de Limba Ru˘a. Era un post remunerat numai cu indemniza¸tia de
deplasare zilnic˘a (deplas˘ari limitate la 20 zile pe luna!), iar fondurile erau
asigurate de filiala ARLUS Horezu, care imi asigura ¸si cazarea. Deci,
câ¸stigam o sum˘a derizorie; in deplas˘arile efectuate in condi¸tii
dificile, cu mijloace de transport pu¸tine ¸si
ocazionale, am reu¸sit s˘a deteriorez ¸si perechea de pantofi cump˘arata˘ cu
o
parte din banii provenind din colectarea prunelor. Din aceast˘a cauz˘a, la 1
decembrie am renun¸tat la acest job. S-a ivit ins˘a o situa¸tie favorabila˘
¸si
anume: la Scoala General˘a (cu 7 clase!) din Cârst˘ane¸ti, suplinea
Catedra de Matematic˘a o domni¸soar˘a dr˘agu¸ta˘, numit˘a T¸
o¸tovâna, (venit˘a din alt sat), care urma ca in ianuarie 1954 s˘a se
c˘asatoreasc˘acu un activist (mare!) de la CC al UTM, plecând astfel la
Bucure¸sti. La interven¸tia ei, care cuno¸stea chinurile mele privind
procurarea unui job, a intervenit la Raion ¸si astfel am ob¸tinut ca
suplinitor Catedra de matematic˘a de la S¸coala din sat. Aici am
fun¸tionat pân˘a la 1 septembrie cand am plecat la facultate.
In cursul acestui an m-am remarcat la S¸edin¸tele lunare de Cerc
pedagogic de matematic˘a unde am prezentat referate de geometrie
(”construçtii geometrice” ¸si ”locuri geometrice”) apreciate de colegi. Cu
aceasta ocazie am inodat o rela¸tie de prietenie cu Prof. Ion Brutaru din
Horezu, rela¸tie men¸tinut˘a toat˘a via¸ta. Intrucât la ¸scoala din
Cârstane¸ti eram cel mai tân˘ar mi s-a acordat sarcina de Instructor
Superior de Pionieri! preluat˘a de la Domni¸soara T¸ o¸tovân˘a.
Sarcina era ingrat˘a, caci necesita deplas˘ari lunare (numai pe jos!) la
¸sedin¸te la Raion.
Intrucât la mod˘a pe atunci era munca patriotic˘a, in prim˘avara
acelui an am lucrat cot la cot cu elevii (pionierii!) la plantarea unor pomi (in
special cire¸si, meri ¸si o livad˘a de peri) la Ferma de stat din Cârst˘ane¸sti
(pe fosta mo¸sie a Colonelului S¸tef˘anescu). In decursul anilor am
beneficiat uneori de fructe (cire¸se ¸si pere) luate de la ferm˘a cu
ing˘aduin¸ta ¸sefilor. (To¸ti spuneau:”el a pus pomii, deci merita
fructele”).
Intrucât la ¸scoal˘a erau ¸si elevi din satele vecine (Ote¸sani,
M˘adulari- Cerni¸soara), ¸scoala avea ¸si un internat pentru cca 20 elevi,
care funçtiona intr-una din casele boierilor St˘atescu, la cca un Km
distan¸ta˘ de ¸scoal˘a. De¸si era ¸si un pedagog la ¸scoal˘a, cadrele
didactice trebuiau s˘a fac˘a de serviciu periodic pentru a supraveghea
elevii in afara orelor de curs pentru a-¸si prepara
temele zilnice ¸si pentru disciplin˘a la masa de prânz ¸si de sear˘a.
Leçtiile se preg˘ateau intr-o sal˘a de clas˘a ce era liber˘a dup˘a amiaza.
Intr-o zi, cand eram de serviciu, dup˘a ce i-am ajutat pe elevi s˘a-¸si prepare
temele ¸si eram in pauz˘a in camera de secretariat, vine un elev la mine
¸si-mi aduce la cuno¸stin¸ta˘ c˘a o feti¸ta˘ (de-altfel foarte sfioas˘a ¸si
retras˘a!) a fost agresat˘a de elevul Cul˘aica˘ Popa, un elev din Cls.V-a,
mult mai dezvoltat fizic decât ceilal¸ti elevi (un fel de m˘agar intre oi,
cunoscut ca nedisciplinat ¸si foarte slab la inv˘a¸t˘atura!). L-am chemat pe
Cul˘aic˘a la secretariat ¸si i-am aplicat o serie de palme la
fund, dar a plecat de la mine f˘ara˘ s˘a plâng˘a. Cum elevii vorbesc, s-a
aflat
ˆın sat ca Vaduva l-a b˘atut pe Cul˘aica. Intrucât aveam mai mul¸ti
invidio¸si in sat (mai ales printre Davide¸sti ¸si familiile Cârjaliu,
Miu¸t˘a sau Opri¸sor), m˘a trezesc dup˘a cateva zile cu o anchet˘a de la
Raion. Directorul ¸scolii, Nicu
Gârban ˆımi ia ap˘ararea iar Cul˘aica˘ insu¸si, precum ¸si tat˘al sau (chemat
spe-
cial la ¸scoal˘a de la cca 6km din Ote¸sani!), neag˘a faptul c˘a l-am
b˘atut. Deci din anchet˘a am ie¸sit curat. Abia a plecat delegetul
anchetator de la raion,
c˘a m˘a trezesc c˘a m˘a ia deoparte tat˘al lui Cul˘aica˘ ¸si-mi spune:
Domn Pro-
fersor, dac˘a l-a¸ti b˘atut, bine i-a¸ti f˘acut, c˘aci eu nu pot s˘a-l prind
s˘a-l bat c˘aci m˘a nec˘aje¸ste mereu ¸si cum am 7 copii, v˘a rog s˘a-l
urm˘ari¸ti s˘a inve¸te
¸si el ceva carte ¸si s˘a-¸si fac˘a o meserie. A¸sa c˘a l-am urm˘arit
sistematic pe Cul˘aic˘a, care de fric˘a (b˘ataia-i rupt˘a din Rai!), s-a indreptat
la inv˘a¸ta˘tur˘a ¸si
a devenit ¸si b˘aiat cuminte. Dup˘a vreo 4 ani, in vacan¸ta de vara˘ ca
student,
cand de Ziua Minerului participam lla serbarea de la Mina Cuce¸sti (o
min˘a de lignit din Cârst˘ane¸sti), intâlnesc un b˘aiat dezghe¸tat, cu
haine curate ¸si o baasc˘a ¸smecher˘a! pe cap, care vine la mine ¸si-mi
zice: ”Domn Profesor, eu sunt Cul˘aic˘a Popa (eu nu-l mai cuno¸steam!)
¸si vreau s˘a v˘a cinstesc cu o bere c˘aci b˘ataia luat˘a de la Dvs. in
cls.V-a m-a f˘acut b˘aiat cuminte. Am terminat ¸scoala general˘a, am
absolvit o ¸scoal˘a profesional˘a ¸si sunt muncitor
textilist, pe leafa mea la Cisn˘adie” (o fabric˘a lânga˘ Sibiu!). Iat˘a c˘a am
avut
¸si o mul¸tumire ca profesor suplinitor. Atunci am avut elev˘a in cls.
V-a ¸si pe sora mea Maria, care mi-a oferit o alt˘a satisfaçtie, c˘aci a
absolvit ca ¸si mine Facultatea de Matematic˘a ¸si a devenit astfel
profersoar˘a.S¸i câ¸tiva din fo¸stii elevi au inv˘a¸tat carte terminând
liceul sau ¸scoli profesionale, iar când m˘a intâlneau ˆın vacan¸te, ˆımi
aduceau mul¸tumiri.
In luna aprilie, directorul ¸scolii a fost incorporat pentru satisfacerea
stag- iului militar. Conform regulamentrului, eu, ca instructor superior de
pionieri (ce de¸tineam onorific fun¸tia de director adjunct!) am devenit
automat directorul ¸scolii.
In aceasta calitate (de Director delegat), am avut un episod interesant
pe care-l voi povesti in continuare. Era la noi in sat un fierar rom Nenea
Ciulic˘a, un om harnic, respectuos cu toat˘a lumea ¸si foarte rar
comunicativ. (singura lui vorba pe care o re¸tin din discu¸tiile cu al¸tii
era:Ehe b˘aiete, e greu sa fii cuminte!). Intr-o sear˘a (prin luna mai) vine
in vizit˘a la noi ¸si-l abordeaz˘a pe tat˘al meu cu urm˘atoarea
rug˘aminte:m˘a Costic˘a, spune-i copilului t˘au (adic˘a eu)! s˘a-l ajute pe
Ion al meu cu un ”cerceficat de la ¸sicoal˘a”! (Am reprodus vorbele lui!).
Despre ce era vorba. Ion, b˘aiatul lui era un bun cânt˘are¸t la
vioar˘a. Fiind s˘arac, a fost recrutat de regim s˘a fac˘a studii muzicale
de specialitate, fiind trimis direct la Conservator (se pare la Cluj). Fiind
aproape de terminarea studiilor trebuia s˘a primeasc˘a probabil o
diplom˘a, dar el nu avea nici m˘acar cele 7 clase elemenmtare. Acesta era
deci motivul esen¸tial al vizitei lui Nenea Ciulic˘a la noi. Dat˘a fiind
situa¸tia politic˘a de atunci, am f˘acut o consf˘atuire cu ceilal¸ti profesori
¸si am organizat cateva leçtii de preg˘atire cu Ion, un tân˘ar (de fapt
mai vârstnic!) timid ¸si ascult˘ator. In câteva zile l-am inv˘a¸tat ceva
matematic˘a elementar˘a (opera¸tii cu fraçtii ¸si propor¸tii), m˘atu¸sa
mea T¸ uru Elena a f˘acut cu el pu¸tin˘a gramatic˘a la Limba
român˘a, iar Profesorul de Limba Rus˘a, Tofan Cosma (un refugiat
basarabean!) l-a inv˘a¸tat ceva din alfabetul rusesc. Dac˘a la matematic˘a
¸si Limba Român˘a, mai mi¸scat ceva acest Ion (frecventase in copil˘arie
clasa a V-a ¸si o bun˘a parte din cls. a VI-a), la examen, cu
ing˘aduin¸ta major˘a a comisiei a dat ceva r˘aspunsuri la aritmetic˘a ¸si
la Limba Româna, a scris dup˘a dictare câteva cuvinte la Limba Rus˘a
¸si a venit momentul s˘a dea examen ¸si la Biologie. Aici aveam o coleg˘a
elegant˘a, Sabina, (fiic˘a de preot, deci cu probleme la dosar!), care, pe
lâng˘a câteva banalit˘a¸ti despre vertebrate, l-a intrebat: unde este
coloana vertebral˘a la om?. Aici, Ion s-a blocat complet s˘aracul.
Profesorul de Rus˘a i-a f˘acut un semn cu degetul la tâmpla, in sensul c˘a
s˘a se gândeasca; atunci el a r˘aspuns cu stâng˘acie: Da! Coloana
vertebral˘a este in creier ! La un asemenea r˘aspuns desigur c˘a ne-am
amuzat copios ¸si colega de Biologie s-a declarat mul¸tumit˘a, iar Ion a
primit note de 3 (de trecere!) la toate disciplinele precum ¸si
”cerceficatul” de care avea nevoie. De atunci, Nenea Ciulic˘a (ce locuia
lâng˘a ¸scoal˘a!) venea special la poart˘a ¸si ne saluta politicos pe to¸ti
cei care intram sau ie¸eam pe poarta ¸solii. Am auzit c˘a dup˘a
câ¸tiva ani Ion a reusit s˘a ob¸tin˘a o diplom˘a de studii ¸si a ajuns ¸sef
de orchest˘a la un mare restaurant din Cluj.
Am lucrat la S¸coala general˘a din Cârst˘ane¸sti pân˘a la 1 septembrie
1954.
In luna augst m-am prezentat, de data asta pe banii mei, la examenul de
admitere la Facultatea de Matematic˘a ¸si Fizic˘a din Bucure¸sti, pe
perioada
examenului fiind g˘azduit de fo¸stii mei ¸ta˘tori (familia Zugravu de care am
ˆınv amintit).
Este interesant de precizat in ce a constat examenul de admitere la care
notarea se f˘acea ˆın sistem Sovietic! cu note de la 1 la 5, 3 fiind nota
minim˘a de trecere. Am dat lucr˘ari scrise la Matematic˘a (nota 5) ¸si la
Limba Româna˘ (nota 3, gra¸tie culturii literare asigurate ˆın liceu de
Prof. Traian Cantemir, c˘aci altfel nu prea eram citit la literatura dar
eram bun la gramatic˘a). Ex- amene orale am dat mai multe, promovate
cu nota 5 ¸si anume: Matematic˘a, Fizic˘a, Constitu¸tia RPR, Limba
Rus˘a ¸si Psihologie ¸scolar˘a. Ca medie, am fost printre primii; imi
aduc aminte c˘a mai bun ca mine a fost un amic
,cunoscut atunci, unul Balaban din Gala¸ti, care a intrat la Seçtia
Fizic˘a ¸si care ulterior s-a transferat la Ia¸si. Mai mul¸ti colegi, printre care
¸si Acad. Mar- ius Iosifesacu, au intrat ˆın facultate cu Diplom˘a de
merit ob¸tinut˘a in liceu. Tot atunci au intrat ˆın facultate (pe locuri
rezervate!) 40 colegi provenind de la Facultatea muncitoreasc˘a (un fel
de studii liceale superficiale cu du- rat˘a de un an). Cei mai mul¸ti din
aceast˘a ultim˘a categorie au optat pentru
seçtia de fizic˘a , dar pu¸tini au finalizat studiile (mai ales cei care f˘asusera˘
¸si
ceva clase de liceu).La sectia Matematic˘a au finalizat studiile numai
colegii Smaranda Dumitru (fost lector la Catedra de geometrie) ¸si C˘alin
Gheorghe (fost profesor la un liceu din Br˘aila).
Când am ajuns acas˘a, am f˘acut o surpriz˘a cam ne pl˘acut˘a
p˘arin¸tilor mei fiindc˘a nu am dat admitere la Medicin˘a, cum ar fi
dorit ei, s˘a aib˘a ¸si ei un doctor ˆın familie.(In particular fiind spus, au
avut doctor in familie, dar de alt tip).
Studiile universitare
Deci ˆın toamna anului 1954 am intrat ˆın anul intâi la Facultatea
de Matematic˘a ¸si Fizic˘a a Universit˘a¸tii din Bucure¸sti cu burs˘a de
merit care ˆımi asigura cazare ¸si mas˘a la Caminul studen¸tesc din Str.
Matei Basarab 7, dar ¸si o suma de 80 lei lunar pentru alte cheltuieli.
Cu banii economisi¸ti ˆın timpul servicilui ca suplinitor la S¸coala din
sat, mi-am procurat obiecte
de ˆımbr˘ac˘aminte care mi-au satisf˘acut nevoile minimale
pâna˘ facultate. ˆın anul IV de
In anul I am avut profesori deosebi¸ti: la Algebr˘a pe vestitul Acad.
Grig- ore C. Moisil, la care am promovat examenele cu Foarte bine, iar la
Analiz˘a matematic˘a pe renumitul C.T. Ionescu-Tulcea, la care de
asemena am pro-
movat ˆın ambele semestre cu foarte bine. Imi amintesc faptul c˘a ˆınainte
de a pleca ˆın vacan¸ta de var˘a, domnul Tulcea (care m˘a remarcase la
examen!) m-a invitat la domiciliul s˘au din ”Intr.David Ionescu” (undeva
aproape de Pia¸ta Buze¸sti) ¸si mi-a d˘aruit un curs litografiat de Teoria
funçtiilor reale al Acad. Prof. Miron Nicolescu, pe care s˘a-l citesc ˆın
vacan¸ta de vara. In anul I am avut asisten¸ti pe Prof. George Ciucu la
Algebr˘a ¸si pe Lia Aram˘a la Analiza matematic˘a. Un eveniment cu
urm˘ari faste pentru mine s-a petrecut la un seminar de geometrie
analitic˘a. Incepuse ora ¸si asistenta, Rodica Mirodan, o tân˘ar˘a timid˘a
dar respectabil˘a, scosese la tabl˘a pe colegul Ion Cucurezeanu, un student
foarte bun care rezolva analitic (cu coordonate carteziene) o problem˘a de
loc geometric. Tocmai atunci intr˘a in sale. seminar Acad. Prof. Gh.
Vr˘anceanu, S¸eful Catedrei de Geometrie, un tip inalt, impun˘ator, cu
o fa¸t˘a senin˘a, care se a¸saz˘a ˆın banca ˆıntâi ¸si asist˘a la seminar.
Dup˘a ce se termin˘a de rezolvat problema, ˆıntreab˘a cu o voce dulce
moldoveneasca: ¸stie cineva
¸si alt˘a metod˘a de rezolvare a problemei? Eu, care eram ˆın apropiere
ridic mâna ¸si zic: cu ajutorul coordonatelor polare. M˘a scoate la
tabl˘a ¸si ob¸tin solu¸tia mult mai repede cu aceast˘a metod˘a. (Locul
geometric era un cerc!). Profesorul apreciaz˘a acest fapt ¸si zice: sa vii
mâine la ora 14,00 la catedra la Cercul de geometrie. (Era vorba de un
cerc ¸stiin¸tific studen¸tesc). M-am dus la cerc ¸si am r˘amas fidel
Profesorului ¸si geometriei pe toat˘a perioada studiilor universitare, cum
voi preciza ¸si mai incolo.
La inceputul celui de-al doilea semestru al anului I de facultate (probabil
datorit˘a rezultatelor bune la examenele din semestrul I ¸si datorit˘a
cuno¸stin¸telor mele bune de Limba Rus˘a) s-a petrecut un eveniment ce putea
s˘a-mi deter- mine o alt˘a traiectorie ˆın via¸t˘a.Am fost propus s˘a merg la
studii In URSS.Era
prin februarie 1955. La inceput m-am sim¸tit onorat de propunere ¸si f˘ara˘
s˘a
consult familia, ˆın naivitatea mea, am acceptat, de¸si nu ni se precizase ˆın
ce domeniu se vor face studiile. Am acceptat deoarece un v˘ar al meu de-al
doilea (Costel V˘aduva) terminase studiile superioare ˆın URSS cu un an ˆın
urm˘a ¸si se ˆıntorsese pe cai mari(!) ocupând o funçtie important˘a
ˆın ISPH, un Institut din Bucure¸sti, ce se ocupa de construçtii de
hidrocentrale, domeniu ce era ˆın plin avânt ˆın acei ani. (Costel era
specialist ˆın hidrgeologie inginereasc˘a ¸si a lucrat la proiectarea unor
baraje de hidrocentrale importante ca: barajul de pe Lotru ¸si alimentarea
sa cu rezerve de ap˘a din unele râuri din nordul Olteniei, barajele din
aval de lacul de acumulare de la Bicaz ¸si salba de baraje din cursul inferior
al Oltului). Anun¸tând printr-o scrisoare familia, p˘arin¸tii mei s-au
opus; tat˘al mei mi-a m˘arturisit mai târziu dece s-a opus: luptase pe
frontul de est ¸si cuno¸tea mizeria locurilor prin care trecuse ¸si nu dorea s˘a
m˘a aventrurez prin locuri str˘aine. Când a trebuit s˘a semnez
adeziunea pentru aceste studii, la o rubric˘a special˘a dintr-un formular am
precizat c˘a voi pleca cu acordul p˘arin¸tilor.In aceast˘a situa¸tie, o
salariat˘a de la Comitetul Central (CC) al PMR s-a deplasat ˆın toiul
iernii, pe o vreme ploioasa ¸si mai ales noroioas˘a la Cârst˘ane¸sti s˘a
ob¸tin˘a acceptul scris al p˘arin¸tilor. Tatal meu a l˘asat pe mama s˘a
l˘amureasc˘a situa¸tia, care ˆın familie era deja l˘amurit˘a. Cu toate
insisten¸tele delegatei de la CC, familia nu a acceptat, invocând fel de fel
de motive: c˘a sunt prea tân˘ar (abia ˆımplinisem 18 ani!), c˘a nu voi
suporta clima, c˘a am fost sufedrind de diverse afeçtiuni ˆın copil˘arie
(cea ce era ˆın fapt adev˘arat). Deci nu am plecat la studii ˆın URSS. Doi
colegi de la Seçtia Fizica, au acceptat ¸si când au receni ˆın vacan¸ta˘
dup˘a un an, au m˘arturisit c˘a au fost repartizati la ni¸ste specializ˘ari
inginere¸sti ce aveau foarte pu¸tin ˆın comun cu atraçtiile lor pentru
fizic˘a. Evolu¸tia mea ulterioar˘a a demonstrat c˘a ne acceptarea acestui
demers a avut urm˘ari mult mai bune pentru mine, Venind ˆın Facultate din
câmpul muncii, eram membru de sindicat, a¸sa c˘a organiza¸tia UTM
(condus˘a de r˘aposatul coleg Mitic˘a Smaramda, ce provenea de la
muncitoresc˘a) m-a cooptat ˆın colectivul care strângea cotiza¸tiile
studen¸tilor. Aici aveam ¸sef pe Ion Musta ¸si colaboram cu o student˘a
foarte frumoas˘a Beldie, ambii din ani mai mari de la Sectia fizic˘a.
Musta, care era mult mai ˆın vârst˘a, mi-a fost un bun protector ¸si ˆın
via¸ta de la caminul studen¸tesc. (M-a sprijinit s˘a locuiesc ˆıntr-o
camer˘a cu mai pu¸tine paturi!; la c˘amin am locuit ˆıntr-un an ¸si intr-o
camera cu 20 paturi!). Tot ˆın anul I am intrat ca tenor II ˆın Corul
Universit˘a¸tii, un ansamblu studen¸tesc de pres- tigiu ˆın care am activat cu
pasiune pe parcursul ˆıntregii perioade a studiilor
universitare.
A¸sa cum se intâmpl˘a, via¸ta are ¸si unele coborâ¸suri. Despre ce
este vorba. Intr-o sear˘a, ˆın noiembrie 1955, impreun˘a cu un grup de cca
10-12 colegi, ne intorceam la c˘amin de la un film, dup˘a ce consumasem
¸si câte o bere la o cârcium˘a din Pia¸ta Rosetti. Pe drum, la ora 11
seara, pe Str. Hristo Botev, era un centru de vânzare cu mere,
depozitate practic pe trotuar, protejate cu ni¸ste l˘azi de mere, centru care
nu avea asigurat˘a nicio paz˘a vizibil˘a. Fiind tineri, ˆımpin¸si de
aventur˘a, doi colegi extrag o lad˘a cu mere, o acoper˘a cu o hain˘a ¸si
continu˘am drumul spre c˘amin. Pe drum ne ˆıntâlnim cu un mili¸tian
care ne ˆıntreab˘a ce avem ˆın lad˘a. Atunci, de fric˘a lada este
abandonat˘a ¸si tot grupul o ia la goan˘a ˆımpr˘a¸stiindu-se. Mili¸tianul
reu¸se¸ste s˘a-l prind˘a pe colegul Vasile Istr˘a¸tescu (devenit mai târziu
matematician de renume). Cineva din
grup ne spune mai târziu c˘a Vasile a fost dus la postul de mili¸tie din
apropiere. Ajun¸si la c˘amin (numai o parte din grup!), a¸steptam cca o
jum˘atate de or˘a
¸si hot˘arâm s˘a mergem la mili¸tie ¸si s˘a fim solidari cu Vasile,
crezând, ˆın naivitatea noastr˘a (majoritatea erau minori!), c˘a nu vom
fi pedepsi¸ti, mai ales c˘a era vorba de o lad˘a de mere (care ulterior s-
a dovedit a avea cca 15 kg.!) Am ajuns la mili¸tie: subsemnatul, Soos
Eugen, Zorilescu Dan, Corban Adrian ¸si Gyeresi S¸tefan (Va¸sile era deja
acolo!). Poate eventual cu excep¸tia ultimului men¸tionat,¸si el foarte bun,
to¸ti ceilal¸ti studen¸ti eram considera¸ti excep¸tionali la ˆınv˘a¸t˘atur˘a.
Ajun¸si la mili¸tie to¸ti am fost ˆıncarcera¸ti in camere diferite. (Am aflat
ulterior ca unii au fost b˘atu¸ti, dar de atunci nimeni dintre noi nu a mai
discutat cu detalii despre acest eveniment ne onorant al vie¸tii noastre).
A doua zi diminea¸ta a fost anun¸tat˘a facultatea. Cu un entuziasm
revolu¸tionar deosebit, conducerea de partid a facult˘a¸tii (ˆın frunte cu
r˘aposatul Prof. Aris- tide Halanay, care a venit ¸si la mili¸tie ¸si a cerut
s˘a fim judeca¸ti,) a hot˘arat
s˘a fim exmatricula¸ti din toate facult˘a¸tile din ¸tar˘a. Pentru
pedepsirea drastic˘a, cu unele rezerve a optat ¸si secretarul UTM
Mitic˘a Smaranda. De la mili¸tie am fost elibera¸ti dup˘a 3 zile, dup˘a
ce a venit ˆın anchet˘a un grup de ofi¸teri de la Direçtia General˘a a
Mili¸tiei. Evenimentul a provocat vâlv˘a ˆın toat˘a Facultatea ¸si ˆın
Unversitate. De la inceput, Acad. Gh. Vr˘anceanu ne-a luat ap˘ararea.
Decanul facult˘a¸tii, Acad. Gh. Mihoc, de asemenea considera c˘a
exmatricularea general˘a este o pedeaps˘a prea aspr˘a pentru acest grup
de studen¸ti foarte buni la inv˘a¸ta˘tur˘a. Datorit˘a Acad. Vr˘anceanu
care a intervenit prin Prof. Nicolae Dinulescu, pe atunci cu o funçtie mare
ˆın Minis- terul Inv˘a¸ta˘mântului, prin clemen¸ta decanatului (¸si se pare
¸si prin interven¸tia Domni¸soarei Alexandra Bagdazar, studenta ˆın anul
III, acum profesoar˘a in SUA, fiica unui ministru influent) tot grupul am
primit ca pedeaps˘a exmatricularea de la cursurile de zi, cu dreptul de a
continua studiile la seçtia seral˘a a facult˘a¸tii. Pe linie juridic˘a am
fost condamna¸ti la 3 luni cu sus- pendare. Trebuie men¸tionat, c˘a
ceilal¸ti (din cei 12 sau mai mul¸ti), care ˆın seara respectiv˘a (când am
luat merele!), veneam ˆın grup spre c˘amin, nu au fost demasca¸ti de noi
¸si nu au p˘a¸tit nimic. Unii ne-au mai ajutat ulterior cazându-ne
câteva nop¸ti cu ei ˆın pat la c˘amin.
Pentru a ne putea ˆıntre¸tine (fiind ¸si obliga¸ti ca studen¸ti la seral!),
ˆıntreg
grupul ne-am angajat ca muncitori necalifica¸ti la Intreprinderea de
Repara¸tii Bucure¸sti IRB1 (o intreprindere de constru¸tii), care ne slariza
mul¸tumitor
¸si ne caza ˆın ni¸ste dormitoare insalubre comune. Sâmb˘ata eram
tolera¸ti de
colegii din caminul studen¸tesc pentru igienizare corporal˘a. Ziua munceam pe
¸santiere , iar seara urmam cursurile serale; eu nu am intrerupt nici
leg˘atura cu Cercul de geometrie. Ca muncitori , am c˘ap˘atat origini
muncitore¸sti, la mod˘a pe atunci, dar ¸si calificare de fierari betoni¸sti!. Pe
perioada verii anului 1956 am fost caza¸ti la un c˘amin (o barac˘a
onorabil˘a) a intreprinderii ˆın zona ”Pia¸ta Chibrit”. Oriunde am fost
caza¸ti (la camin sau la bar˘aci) eram vizita¸ti des de un coleg de la seçtia
fizica, pe nume Demeter, care era concet˘a¸tean cu unul din colegii maghiari
(Soos sau Gyeresi). Se ˆıntâmpla adesea ca vizitele lui Demeter s˘a aib˘a
loc dup˘a ce luam salariile ¸si ˆıntotdeauna disp˘areau din buzunarele
unuia sume de bani (dar nu ˆıntreaga leafa!). In cabana din Pia¸ta Chibrit,
vara, ne viziteaza Demeter ¸si-l caz˘am la noi ˆın camer˘a vreo 2-3 nop¸ti.
Atunci tocmai ˆıi dispare lui Dan Zorilescu toat˘a leafa ¸si toate actele ,
inclusiv buletinul de identitate. Ca deobicei, dup˘a ce disp˘reau la unul
banii, Demeter se oferea s˘a-l imprumute pe acela cu bani, spunând c˘a
ob¸tine banii de la un unchi al s˘au din Bucure¸sti. Culmea, dup˘a acest
furt, Demeter s-a oferit a s˘a-l ˆımprumute pe Zorilescu tocmai cu suma
ce i se furase (!) In aceea¸si zi, spre sear˘a, colegul Corban merge la
WC-ul cabanei numai ˆın chilo¸ti ¸si când se ˆıntoarce ˆın camer˘a ne
aduce buletinul lui Zorilescu g˘asit pe peretele desp˘ar¸titor al cabanei pe
care o folosise. (Corban a v˘azut actul deoarece el era deosebit de ˆınalt,
iar zidul desp˘ar¸titor al cabinei de WC nu era prea ˆınalt!). Imediat,
corelând faptele deducem c˘a Demeter era autorul tuturor
furti¸sagurilor. Luat la ˆıntreb˘ari recunoa¸te numai aceast˘a fapt˘a,
restituie banii pe care nu-i cheltuise pe mâncare (dup˘a fiecare furt ne
aducea ceva mâncare la cei din grup!) ¸si probabil de fric˘a spune c˘a
ˆın seara aceea pleac˘a ¸si va dormi la unchiul; nu l-a mai v˘azut nimeni
de atunci. Am hot˘arat s˘a nu ne complic˘am a-l da pe mâna justi¸tiei
(nici nu ¸stiam de unde s˘a-l mai lu˘am!), a¸sa c˘a ne-am mul¸tumit s˘a
nu-l mai vedem pe la noi.
In acele vremi se furau mult m˘arun¸ti¸suri sau unele obiecte, cum vom
vedea ¸si mai incolo . De regul˘a,ca oricand, cei mai mult¸ti care furau
erau oamenii s˘araci.(Cei bogati fura ˆın cantit˘a¸ti mari, dar ei tot
borfa¸si se pot numi!)
Grav este c˘a se fura tot de la cei nec˘aji¸ti, a¸sa cum s-a ˆıntâmplat
ˆıntotdeauna; chiar furturile mari de la stat, au repercursiuni ˆın final tot asupra
celor s˘araci, care mereu au fost cei mai mul¸ti.
In timpul cursurilor serale, s-au intâmplat ¸si unele lucruri bune.
Colegul Zorilescu a cunoscut-o pe Lumini¸ta, coleg˘a cu noi; s-au
ˆındr˘agostit lulea ¸si cu toat˘a opozitia mamei fetei (fat˘a care de fapt
era ˆınfiat˘a, fiind recuperat˘a
de pe frontul rusesc, este deci rusoaic˘a!), pân˘a la urm˘a s-au
c˘asatorit ¸si au avut o c˘asnicie reu¸sit˘a. La seral m-am ˆımprietenit ¸si
cu colegii (sot ¸si ¸so¸tie) Tico¸s;doamna Tico¸s Lina (decedat˘a din
p˘acate destul de tân˘ara!) a ajuns redactor la Editura Tehnic˘a ¸si s-a
ocupatat (ˆın anul 1970) de tip˘arirea primei mele c˘ar¸ti de Analiz˘a
dispersional˘a. Tot la seral am cunoscut-o pe Doamna Pia Horowitz,care
m-a recomandat s˘a dau ni¸ste medita¸tii ¸si care ulterior mi-a fost coleg˘a
fiind bibliotecar˘a la Institutul de Matematic˘a al Academiei.
Anul II la seral , pe care l-am absolit to¸ti colegii de suferin¸ta˘ cu
rezultate foarte bune, avea program˘a de profilul matematic˘a-fizic˘a (nu
cea de ”sectia de matematic˘a”). Intre timp, Profesorul Vranceanu nu a
ˆıncetat s˘a inter- vin˘a la Minister ¸si la Rectoratul Universit˘a¸tii (unde
subsemnatul am fost ˆın multe audien¸te ca reprezentant al grupului!) s˘a
fim reprimi¸ti la cursurile de zi. A¸sa, c˘a ˆın anul universitar urm˘ator
(1955/1956!) am fost reprimi¸ti la cursurile de zi, dar tot ˆın anul II de
studii, la sectia de matematic˘a. (Ordinul de ˆınmatriculare a fost semnat
de Prof. Paul Popescu-Neveanu, pe atunci Prorector al Universit˘a¸tii).
Deci ˆın final, ca pedeaps˘a pentru gre¸sala comis˘a am prelungit
studiile cu un an.
In anul II, ˆın primul semestru nu am avut burs˘a descurcându-m˘a cu
aju- tor de la p˘a¸rin¸ti, dar ¸si cu alte expediente. De ex. am participat
ˆımpreun˘a cu mul¸ti colegi c˘amini¸sti (C˘aminul studen¸tesc din Str.
Matei Basarab Nr.7, azi demolat!), la dou˘a ¸sedinte de filmare a unor
scene de mas˘a (o revolt˘a!) din filmul Bijuterii de familie. Filmarile se
efectuau ˆın pia¸ta din Gr˘adina Icoanei.Ca un am˘anunt, ˆıntr-una din
scene apare colegul Colojoar˘a ˆıntr- o scena ˆın care apuc˘a de
c˘ap˘astrul calului unui soldat care participa la ˆın˘abu¸sirea revoltei.
(Pentru ziua de filmere se pl˘ateau 25 lei!). Tot ˆın toamna anului 1956
impreun˘a cu alti colegi (mobiliza¸ti de colegul Gyeresi!) am desc˘arcat
ˆın câteva nop¸ti vagoane de cartofi in gara Militari, unde eram
pl˘ati¸ti tot cu 25 lei pe noapte. A¸sa mi-am procurat mijloacele de
existen¸ta˘ ˆın primul semestru al anului II. Incepând ˆıns˘a cu semestrul
al doilea am avut burs˘a de merit ˆın to¸ti anii urm˘atori.
La cursurile din anul II am avut profesori de elit˘a ¸si anume: Prof.
Cabiria Andreian (asistent Nicu Boboc) la Analiz˘a Complex˘a; Prof.
Alexandru Froda (asistent Solianu) la Algebr˘a; Prof. Solomon Marcus
(cu leçtii remarcabile) la Analiz˘a matematic˘a; Prof. Gh. Marinescu
(asistent Gh. Gussi) la ecua¸tii diferen¸tiale; Prof. Tudor Ganea (asistent
Cornel Simionescu) la Geometrie. Am continuat s˘a particip activ la
cercul studen¸tesc de geometrie unde am inceput s˘a m˘a bucur de
aten¸tia Prof. Kostake Teleman (pe atunci asistent),
un om deosebit cu o moralitate ¸si verticalitate irepro¸sabile.
In anii I ¸si II am avut ¸si cursuri de Limba Rusa tinute de distinsa
doamna Ludmila Andreescu. Desaigur, eu nu am avut probleme; probabil
am fost poate cel mai apreciat student la aceast˘a materie. Imi aduc
aminte c˘a ˆın anul 1957, cu ocazia vizitei unui Consilier Sovietic (1) a
avut loc o serbare ˆın faculate. cu care ocazie D-na Andreescu m-a
desemnat s˘a recit o poezie, care a avut succes. Dup˘a ce am ajuns
Director tehnic la Centrul de Calculal Universit˘a¸tii ¸si Conferen¸tiar la
Facultate am colaborat din nou cu D-na Andreescu:i-am f˘acut controlul
¸stiin¸tific la un Diçtionar de termeni de Matematic˘a Ruso-Român.
Anul III era un an de studii cu cursuri care deschideau perspectiva unor
specializ˘ari ulterioare.
Aici am avut privilegiul s˘a particip la leçtiile excep¸tionale tinute
la Cal- culul Probabilit˘a¸tilor de venerabilul Prof. Octav Onicescu, la
lectiile interesante de Ecua¸tiile fizicii matematice ale Acad. Nicolae
Teodorescu (asistent Valter Olaru), la leçtiile de Mecanic˘a ¸tinute de
Prof. Victor Vâlcovici (asistent Laz˘ar Drago¸s), la lectiile de Geometrie
¸tinute de Prof. Andrei Dobrescu (asistent Cornel Simionescu), la leçtiile
de Astronomie ¸tinute de reputatul Prof. Gh. Demetrescu (asistent
frumoasa Carina Pârvulescu!)
In anul al patrulea, specializarea era diversificat˘a: matematic˘a;
mecanic˘a; astronomie ¸si seismologie. Eu am ales cum era normal
specializarea matematic˘a. Aici am avut fericita ocazie s˘a-l am ca
Profesor pe eruditrul Dan Barbilian (alias poetul Ion Barbu) la
discipliona de Teoria numerelor. M˘a opresc pu¸tin asupra acestui curs
obligatoriu. Profesorul Dan Barbilian ¸tinea leçtii, la prima vederee, greu
de inghi¸tit ¸si studen¸tii se temeau de examenul la aceast˘a materie.
Leçtiile ins˘a erau de o rigurozitate ¸si de o logic˘a impeca- bile.
No¸tiunile prezentate f˘aceau parte din cele mai deosebite rezultate din
teoria numerelor. La leçtii se cerea mult˘a seriozitate ¸si participare din
partea studen¸tilor. In timpul cursului punea uneori intreb˘ari clasei la care
¸si eu am r˘aspuns de vreo dou˘a ori. Lui Barbilian ˆıi pl˘acea ordinea ¸si
disciplina. (Avea educa¸tie nem¸teasc˘a). De aceea o aprecia mult pe o
coleg˘a, Brandtch Karin (nem¸toaic˘a din Bra¸sov!) care era intotdeauna
ingrijit imbr˘acat˘a, disciplinat˘a
¸si care lua cele mai bune noti¸te la curs, de care beneficiam ¸si noi,
ceilal¸ti colegi. La examen Karin a primit nota 10 (zece) cu multe
felicit˘ari. Dac˘a te str˘aduiai s˘a intelegi bine ra¸tionamentele profunde
din demonstrarea rezultatelor predate la curs, nu aveai probleme la
examen. Barbilian nu punea baz˘a pe memorarea materiei. La intreb˘arile
de examen oral dificile, el ince-
pea tratarea subiectului; dar la un moment dat se oprea ¸si studentul
trebuia s˘a continue cu rigurozitate demonstra¸tiile ¸si ra¸tionamentele,
c˘aci altfel nu promova. Mi-a pl˘acut mult acest curs dificil, la care m˘a
antrenam ¸si cu al¸ti colegi de grup˘a ¸si ca atare am primit nota 10
(zece). La cursuri ¸si la examenele lui Barbilian, studentul trebuia s˘a fie
curat, imbr˘acat ingrijit, aproape obligatoriu cu cravat˘a. Imi aduc
aminte c˘a eu aveam ˆımbr˘acamintea mai invechit˘a (trecuser˘a mul¸ti
ani de când o procurasem ca suplinitor la ¸scoala elementar˘a!). Totu¸si
am avut grija s˘a m˘a prezint la examen cu o c˘ama¸s˘a cal- cat˘a ¸si cu
cravat˘a. In timpul leçtiilor, când era bine dispus, ne spunea ¸si din
amintirile lui din perioada când f˘acuse studiile in Germania. Printre
altele ne-a descris momentul ˆın care, la un simpozion, a discutat intr-o
pauz˘a cu o doamn˘a (nem¸toaic˘a) Emmy Nöther (pe care nu o
cunoscuse personal pâna˘ atunci), ale c˘arei rezultate ¸stiin¸tifice
impresionante ¸si frumoase le apreciase din publica¸tii, dar când a i s-a
prezentat ca fiind Emmy Nöther, a r˘amas pro- fund dezam˘agit de
aspectul ei fizic, in contrast cu frumuse¸tea contribu¸tiilor sale
¸stiin¸tifice. De¸si in decursul anilor am uitat multe din cele ˆınva˘¸tate
la acest curs, pot spune c˘a de la Barbilian am deprins modul riguros de a
trata faptele matematice ¸si acest lucru a avut efecte benefice ˆın evolu¸tia
mea profesional˘a.
Un curs obligatoriu din anul IV era cel de Algebr˘a modern˘a al c˘arui
tit-
ular era Acad Prof. Grigore C. Mosil. In acel an am beneficiat de
pu¸tine expuneri ale Academicianului, deoarece timp de mai multe luni a
fost plecat in str˘ain˘atate, cursul fiind ¸tinut de Alexandru Solianu ¸si
Prof. Constantin Popovici.
Pe lâng˘a cursuri generale (teoria funçtiilor reale, teoria m˘asurii,etc)
fiecare student era obligat s˘a aleag˘a 3 cursuri speciale (op¸tionale).
Intrucât eu mergeam pe geometrie, am ales cursul special de Geometrie
Diferen¸tial˘a
¸tinut desigur de Acad. Gh. Vr˘anceanu (asistent Kostake Teleman).
Prof. Vr˘anceanu avea un stil special de a ¸tine cursul:incepea ora cu
enun¸tul unei teme la care schi¸ta modul de tratare, dup˘a care un student
era scos la tabl˘a
¸si era ajutat s˘a se descurce cu tratarea temei. Cum la acest curs special
eram numai doi studen¸ti, eu ¸si colega Anca Creang˘a (Sâmboan), care
deseori lipsea de la curs, eu eram studentul de serviciu!. Intrucât la curs
participau to¸ti
membrii catedrei ¸si to¸ti profesorii din Bucure¸sti (de la Politehnica˘ ¸si de
la
alte facult˘a¸ti) care fuseser˘a doctoranzii Prof Vr˘anceanu, eu eram
obligat (de ru¸sine!) s˘a m˘a preg˘atesc sistematic pentru acest curs, citind
ˆın prealabil ar- ticolul (uneori ˆın Limba Italiana) pe care mi-l d˘adea
profesorul ¸si din care se
desf˘a¸sura viitoarea leçtie. A¸sa se explic˘a faptul c˘a m-am preg˘atit
foarte bine ˆın domeniul Geometriei Diferen¸tiale. De-altfel to¸ti profesorii
care au participat la curs m˘a flatau cu laude pentru munca depus˘a de
mine la acest curs atunci cândl ˆıi ˆıntâlneam ˆın decursul anilor. (De
ex.cu regretatul profesor Cornel Simionescu, stabilit ulterior la Universitatea
din Bra¸sov am intre¸tinut rela¸tii apropiate. Am avut de asemena discu¸tii
interesante cu regretatul Prof. Stefan Petrescu de la Inst. de Construçtii,
legate mai ales de suferin¸tele lui ca ofi¸ter concentrat ˆın timpul celui de-
al Doilea Razboi Mondial).
Al doilea curs special pe care l-am urmat ˆın anul IV a fost cursul de
Teria relativit˘a¸tii care se cupla bine cu cel de Geometrie diferen¸tial˘a, un
curs dens, ¸tinut de regretatul Prof. Andrei Popovici, bun specialist ˆın
domeniu. La acest curs, foarte greu, eram singurul student; cursul se
¸tinea chiar ˆın cabinetul catedrei de geometrie. Pe atunci se studia ˆın
facultate Filozifia marxist˘a, la care se discutau printre altele ¸si multe
teorii filozofice privind moartea termic˘a a universului, expansiunea
universului, contraçtia lungim- ilor corpurilor ¸si dilatarea timpului la
viteze mari. Cu modele relativiste cele mai recent descoperite ˆın ¸stiin¸t˘a,
prezentate de Anderi Popovici se puteau ex- plca bine aceste controverse
filozofice. Din p˘acate profesorul Andrei Popovici a decedat dup˘a câ¸tiva
ani (se spune c˘a s-a sinucis, din motive familiale).
Cursurile speciale se ¸tineau ˆın anul IV ¸si ˆın primul semestru al
anului V. (Al doilea semestru era dedicat preg˘atirii lucr˘arii de diploma
¸si examenului de diplom˘a). A¸sa c˘a ˆın anul IV mai trebuia ales deci
ˆınc˘a un curs. Am avut buna inspira¸tie pentru ceea ce urma s˘a se
intâmple ˆın cariera mea, s˘a aleg ˆın anul IV cursul special de Statistic˘a
matematic˘a ¸tinut de remarcabilul savant Acad. Prof. Gh. Mihoc, pe
atunci decanul facult˘a¸tii.
In primul semestru al anului V am continuat cursurile speciale de Ge-
ometrie diferen¸tial˘a ¸si Teoria relativit˘a¸tii. Ca ultim curs special, am
ales in anul V cursul de Teoria Poten¸tialului, ¸tinut cu o deosebit˘a
elegan¸t˘a ¸si tinut˘a
¸stiin¸tific˘a de Acad. Miron Nicolescu (asistent Ciprian Foia¸s). De¸si
cursul era oarecum dep˘artat de geometrie, a fost atr˘agator, am avut
rezulat foarte bun la examen ¸si am fost remarcat de Acad. Miron Nicolescu,
fapt ce mi-a folosit ˆın cariera profesional˘a.
Intrucât catedra de geometrie ducea atunci lips˘a de asisten¸ti, eu,
ˆımpreun˘a cu reputatul coleg Silviu Guia¸su (emigrat in Canada), am fost
ins˘arcina¸ti s˘a conducem in semestrul al doilea ca asisten¸ti, câte doua
grupe de seminar la Geomterie analitic˘a la anul I. (Printre al¸tii am
avut atunci ca student pe colegul Prof. Gh. Dinc˘a ¸si pe regretatul
matematician Mihai Dragomirescu
disp˘arut de tân˘ar).
Profesorul Dan Barbilian ¸tinea ¸si un curs special, ˆın anul IV, la care
ˆın
acel an participa un singur student, regretatul coleg Valerica˘ Udrescu, ce a
devenit ulterior un bun specialit in domeniu. In anul anterior, avusese tot
un singur student la curs, regretatul Conf. de mai târziu Gheorghe
Sire¸tchi (un bucovinean prietenos din R˘adau¸ti). Cu studen¸tii de la
cursul special, Barbilian era mult mai preten¸tios decât cu studen¸tii de la
cursul general. De ex. de¸si Udrescu era tob˘a de carte la teoria numerelor,
a fost notat numai cu 9(nou˘a) la cursul special. Ba chiar cu Sire¸tchi, care
era uneori mai voluntar, a avut divergen¸te acute. (Se pare c˘a din aceast˘a
cauz˘a, Sire¸tchi a fost nevoit s˘a repete un an de studii!). Un alt curs
general foarte atr˘agator din anul IV a fost cel de Istoria Matematicii
¸tinut de Prof. Imre Toth, un om cu impresionante cuno¸tin¸te ˆın
domeniu.
Lucrarea de licen¸ta˘ mi-a fost indicat˘a de Prof. Vr˘anceanu ca
urmare
a unui referat prezentat de mine la curs din care a rezultat tema: Spa¸tii
cu conexiune afin˘a constan¸t˘a, ata¸sate unor algebre reale. Ca
rezultate, am ob¸tinut spa¸tiile cu conexiune afin˘a constant˘a ai c˘aror
coeficien¸ti de conexiune proveneau din produsele unit˘a¸tilor din algebra
cuaternionilor, a alternionilor
¸si semialternionilor, spa¸tii care am ar˘atat c˘a sunt spa¸tii Kagan
subproiec- tive ¸si care sunt ¸si metrizabile, pentru care am precizat
metricile posibile. Rezultatele din lucrarea de diplom˘a au au f˘acut
obiectul primei mele lucr˘ari
¸stiin¸tifice, publicat˘a (ˆın 1961) ˆın române¸ste ˆın Studii ¸si Cercet˘ari
matematice cu rezumat ˆın Limba francez˘a ¸si ˆın Limba rus˘a. De fapt,
a¸sa cum va rezulta din cele ce voi preciza mai jos cu privire la evolu¸tia
mea profesional˘a, este
¸si singura lucrare ¸stiin¸tific˘a de geometrie pe care am publicat-o.
(Prin anii 70, regretatul coleg mai tân˘ar, reputatul geometru Iulian
Popovici m-a com- plimentat spunând c˘a unele din rezaultatele mele
din acea lucrare, au fost ob¸tinute mai târziu de c˘atre ni¸ste japonezi,
cu mijloace mult mai compli- cate). Trebuie s˘a subliniez c˘a la elaborarea
lucr˘arii de diplom˘a am beneficiat
¸si de ajutorul regretatului Kostake Teleman, un om de o modestie ¸si
generozitate remarcabile. In lucrare am intâlnit ¸si rezolvarea unei
ecua¸tii cu derivate par¸tiale pentru care nu exista o schem˘a de
rezolvare. M-am adresat Acad. Vr˘anceanu, care mi-a indicat intuitiv
solu¸tia. L-am intrebat cum a dedus-o? Mi-a raspuns: Ai verificat-o?
Satisface ecua¸tia? Deci datorit˘a teoremei de existen¸t˘a ¸si unicitate ,
ˆınseamn˘a ca este bun˘a!. A dedus deci intuitiv solu¸tia. (Fantastic˘a
intui¸tie!).
To¸ti colegii din c˘aminul studen¸tesc ¸stiau de faptul c˘a Prof.
Vr˘anceanu
m˘a aprecia pentru rezultatele mele. Imi amintesc de ¸studentul cu vreo 2
ani mai tân˘ar, Ianu¸s Steriu (machedon), care la petrecerea de Revelion
din 1960 m- a intrebat despre cursurile speciale din domeniul geometreie,
el urmând s˘a opteze pentru cursurile op¸tionale din anii IV ¸si V.
Fiind sub influen¸ta
unei sticle de bere (ce ni se oferea la de revelion!) i-am ¸tinut o
cantina˘
pledoarie lung˘a ˆın favoarea geometriei ¸si m-am oprit abia când am
remarcat- o pe prietena sa de atunci (studenta!) care ne pândea discret
¸si care abia ˆıl a¸stepta s˘a o danseze.Pledoaria a avut succes:Ianu¸s mi-a
devenit prieten ¸si
coleg urmând calea geometriei pe care a slujit-o la catedr˘a pâna˘ la rangul de
Profesor Universitar, pozi¸tie din care s-a pensionat; din p˘acate a decedat
la numai 2 ani de la pensionare.
Inc˘a de la sfâr¸situl anului IV, Profesorul Vr˘anceanu ˆımi spusese c˘a
dore¸ste ca la terminarea facult˘a¸tii s˘a m˘a re¸tin˘a ca asistent la
Catedra de Geometrie, fapt care m-a entuziasmat. Cam pe la sfâr¸situl
primului semestru din anul V, am fost chemat la Serviciul de cadre
(personal) al Unuversit˘a¸tii ca s˘a-mi alc˘atuiasc˘a un dosar de cadre
cum se proceda atunci. Am alc˘atuit o Auto-
biografie foarte detaliat˘a (mai completasem câteva pâna˘ atunci la angajarea
ca suplinitor ¸si la primirea ˆın UTM!) ¸si am indicat persoane care m˘a
cunosc din anii liceului, din satul natal ¸si a. Am fost luat ˆın primire de
un referent de cadre foarte tân˘ar (se numea Nicu), cu care am
colaborat la ˆıntocmirea dosarului. Inc˘a de la inceput, Nicu m-a rugat
s˘a-l meditez la matematic˘a ˆıntrucât ˆın var˘a urma sa dea examen la
ˆınv˘a¸t˘amantul f˘ar˘a frecven¸t˘a pen-
tru clasa a noua de liceu. M˘a ˆıntâlneam cu el odat˘a pe
s˘aptamâna˘ ¸si
f˘aceam medita¸tii ˆın biroul ¸sefului cantinei dietetice a studen¸tilor,
situat˘a ˆın apropierea localului facult˘a¸tii. Cu aceast˘a ocazie serveam
¸si eu masa de prânz la acea cantin˘a, unde mâncarea era mai
consistent˘a. La o intâlnire, pe la inceputul lunii mai 1960, Nicu vine la
ˆıntâlnire sup˘arat ¸si m˘a anun¸t˘a c˘a, din p˘acate, trebuie s˘a
incheie demersurile pentru dosarul meu de r˘amânere ˆın facultate; ˆımi
arat˘a o scrisoare ˆınregistrat˘a, venit˘a din satul natal, semnat˘a de
un ¸tigan, Miu Casapu pe care-l cuno¸steam ¸si care reclama : S˘a nu-l
re¸tine¸ti ˆın facultate pe studentul V˘aduva Ion c˘aci p˘arin¸tii lui sunt
raçtonari, c˘a nu vor s˘a se scrie la tov˘ar˘a¸sire. (Textul redat este
fidel celui original din scrisoare!). (Explica¸tie:La noi ˆın sat, oamenii fiind
s˘araci ¸si cu p˘amant pu¸tin
- p˘amâtul mult apar¸tinea fermei de stat!- nu s-a pus problema form˘arii
unei gospod˘arii agricole colective ¸si s-a incercat constituirea unei
intov˘ar˘a¸siri agricole la care nu s-a ˆınscris aproape nimeni!). Dar ce a
determinat trimiterea scrisorii? Iat˘a mobilul. Tat˘al meu primea
cet˘a¸teni din sat care consumau
¸tuic˘a (pl˘atita) ¸si st˘ateau la taclale pe o banc˘a situat˘a lâng˘a
poarta cur¸tii. T¸ iganul Miu nu avea servici (avea so¸tia sa, care era
femeie de serviciu la
¸scoal˘a), dar el era membru de partid ¸si devenise foarte revolutionar.
Cei de la prim˘arie ˆıl trimiteau prin sat cu diverse anun¸turi c˘atre
cet˘a¸teni. Intr-o zi, trecând pe la poarta casei noastre la care erau
câ¸tiva oameni la taclale, intr˘a
¸si el ¸si-ii cere tat˘alui meu sa-i dea ¸si lui ¸tuic˘a. (Intotdeauna obi¸snuia s˘a
cear˘a
¸tuica gratis ¸si o primea !). In acea zi, tat˘al meu, fiind mai prost
dispus ˆıl refuz˘a zicând: M˘a ¸tigane, nu vrei ¸si tu m˘car odat˘a s˘a
pl˘ate¸sti ¸tuica? Atât i-a trebuit ¸tiganului; s-a sup˘arat foc ¸si a plecat
trântind poarta. Cum ˆın sat ve¸stile circul˘a nestingherite, se aflase ( de
la ai mei probabil) c˘a voi fi re¸tinut ca asistent ˆın facultate. In sat aveam
mul¸ti invidio¸si mai ales dintre Davide¸sti dar ¸si al¸tii, din ale c˘aror
familii ob¸tinuser˘a foarte pu¸tini copii performan¸te la ˆınv˘a¸ta˘tur˘a.
Intrucât ¸tiganul era puternic semi-analfabet (cum se vede ¸si din
con¸tinutul scrisorii), probabil c˘a unul din boga¸tii saului, a aflat
adresa Universit˘a¸tii ¸si l-a ajutat s˘a trimit˘a scrisoarea ˆıncriminatoare.
Deci nu mai puteam r˘amane ˆın facultate. Profesorul Vr˘anceanu
s-a sup˘arat ¸si el, dar nimeni nu avea ce face, deoarece eu avem la dosar ¸si
exmatricularea. A¸sa c˘a am a¸steptat reparti¸tia ˆın câmpul muncii,
despre care voi vorbi ulterior.
Un fapt asem˘an˘artor, sau poate mai grav, i s-a intâmplat unui
coleg al nostru, foarte vesel ¸si glume¸t, destul de inteligent, care avea
¸si o infirmmi- tate la un picior. Este vorba de Ric˘a Dragomirescu, un
b˘aiat din Urla¸ti, Jud. Prahova. Cu acest Ric˘a eram bun prieten ¸si
câtiva ani am locuit ˆın aceea¸si camer˘a la c˘aminul studeb¸tesc. De¸si
provenea dintr-o familie cu mul¸ti copii, deoarece tat˘al s˘au avea ceva
p˘amânt, familia sa fusese declarat˘a chiabur.Ric˘a nu avea burs˘a, dar era
sprijinit material de o sor˘a a lui carte lucra in justi¸tie. Ric˘a promova cu
u¸surin¸ta˘ examenele cu note bunicele. Ajunsese ˆın anul V ˆın luna
februarie când promovase toate examenele, urmând s˘a se preg˘ateasc˘a
pentru examenul de licen¸ta˘. Nu se ¸stie cum, la Serviciul de cadre al
Univer- sit˘a¸tii, ajunsese informa¸tia c˘a Ric˘a ar fi declarat c˘a tat˘al
s˘au (chiaburul) are ca teren agricol cu opt sau zece ha mai pu¸tin. Faptul a
fost considedrat grav c˘aci min¸tise autorit˘a¸tile (de¸si el de fapt declarasae
c˘a tat˘al s˘au este chiabur!).
Datorit˘a acestei minciuni a fost exmatriculat f˘ara˘ s˘a i se considere ca promo-
vat anul V, de¸si, cum am spus, el promovasze toate examenele. Pentru
bietul Ric˘a au urmat deci zile grele. Beneficiind de o adeverin¸t˘a c˘a a
promovat 4 ani de facultate, Ric˘a ¸si-a c˘autat de lucru ¸si a ocupat
un post de profesor suplinitor de matematic˘a ˆın Com. B˘aneasa, Jud.
Constan¸ta. Timp de peste
15 ani nu am mai ¸stiut nimic de el. Pe la jum˘atatea anilor ’70 am
participat la o sesiune ¸stiin¸tific˘a a Societ˘a¸tii de Matematic˘a la
Tulcea. Aici l-am g˘asit pe Ric˘a profesor de matematic˘a la Liceul de
Construçtii din Tulcea, cu care ocazie am aflat ¸si care a fost traiectoria
vie¸tii lui dup˘a exmatriculare
¸si anume: s-a c˘as˘atorit cu fiica (mai tânar˘a ca el!) a pre¸sedintelui
CAP din B˘abeasa (comun˘a ce fusese printre primele colectivizate!),
prin anul 1964 a fost ajutat ( a¸sa mai cu perdea!) de Prof. George Ciucu
ce era Prorector la Universitate care i-a aprobat cererea de ˆınmatriculare ˆın
ultimul an la Seçtia f˘ar˘a frecven¸tu a a Facult˘a¸tii de matematic˘a ¸si ca
atare a¸sa a ob¸tinut diploma universitar˘a ˆın 1964. Intre timp ¸so¸tia sa
a absolvit seçtia de Matematic˘a a Institutului pedagogic din
Constan¸ta ¸si pe la sfâr¸situl anilor ’60 s-a stabilit cu familia ˆın
tulcea. In anul ˆın care l-am ˆıntâlnit avea ¸si un copil care in- trase la
liceu. Am ¸tinut rar leg˘atura cu el. Prin fostul coleg de facultate
Mitic˘a Busuioc, care fusese profesor ˆın Dobrogea, am aflat c˘a dup˘a o
via¸t˘a zbuciumat˘a, bietul Ric˘a a decedat pe la sfâr¸situl anilor ’80.
Relatând fapte din via¸ta lui Ric˘a, am vrut s˘a ar˘at cum au suferit
unii din motive puerile, iar pân˘a la urm˘a Ric˘a s-a reabilitat social prin
gestul uman al Prof. George Ciucu, pe care unii, care nu l-au cunoscut
bine,l-au ponegrit (probabil din invidie ¸si r˘autate!) dup˘a decembrie 1989.
Acum a¸s vrea s˘a revin asupra unor fapte legate de munca ob¸steasc˘a din
facultate. Astfel, ˆın 1957 am fost reprimit ˆın UTM (de unde fusesem exclus
odat˘a cu exmatricularea!), am f˘acut parte vreo doi ani din Comitetul
de c˘amin ¸si cantin˘a ¸si am activat cu pasiune ˆın Corul universit˘a¸tii.
Cu acest cor am fost ˆın vacan¸tele de var˘a ˆın trei tabere studen¸te¸sti,
care mai ˆındulceau via¸ta de srudent. Am fost ˆın tabere la:Br˘adet
ˆın Jud. Arges,la Izvorul Mure¸sului ˆın Jud.Harghita ¸si la Slanic
Moldova. In anul IV de studii am fost chiar Responsabilul corului
universit˘a¸tii. In aceast˘a funçtie, cu permisiunea Directorului
Filarmonicii George Enescu, reputatul muzician D.D. Botez, am reusit s˘a
asigur participarea gratuit˘a (pe baz˘a de list˘a!), a unor cori¸sti la unele
Concerte ale filarmonicii (cor ¸si orchestr˘a) care aveau loc duminica la
ora 11,00 la Ateneul Român. Tot ca responsabil al corului, cu sprijinul
unui fost corist, asistent universitar la Ziaristic˘a ¸si care activa ˆın
Comitetul studen¸tesc al Universit˘a¸tii am asigurat un fel de supliment
de hran˘a ce era distribuit˘a cori¸stilor ˆınainte de cele 3 repeti¸tii
s˘apt˘amanale (mar¸tea ¸si vinerea seara ¸si duminica diminea¸ta). Hrana
consta din 2 biscui¸ti ˆıntre care puneam o bucat˘a de rahat (!). Fapta pare
hilar˘a, dar nu trebuie s˘a uit˘am c˘a ˆın acei ani de s˘ar˘acie pâinea,
ˆınc˘al¸t˘amintea ¸si alte obiecte necesare vie¸tii, se procurau
pe cartel˘a. De exemplu, aveam ca ra¸tie numai o peresche de
ˆınc˘al¸ta˘minte pe an, din care cauz˘a ˆın liceu ¸si ˆın facultate eu
purtam numai o pereche de bocanci care erau buni ¸si iarna ¸si vara!
Corul era condus de Nicu Ciobanu, un talent ˆın˘ascut,
autodidact. (Ca studii avea câteva clase de liceu ¸si Conservatorul
Popular de art˘a dar era foarte talentat ¸si entuziasmant!). Nicu
Ciobanu, era ¸si dirijor secund la ansamblul Rapsodia Român˘a. La
cor am c˘apatat ceva educa¸tie muzi- cal˘a: am cântat coruri din
muzica româneasca, ucrainean˘a, ruseasc˘a, ital- ian˘a, armeaneasc˘a ¸si
chiar ¸si clasic˘a. Inc˘a de la ˆınceputul s˘au, Corul Uni- versit˘a¸tii
(ˆınfiin¸tat ˆınainte de anul 1948 de renumitul dirijor Marin Con-
stantin!), câ¸stiga toate concursurile pe ¸tara˘ ale corurilor de amatori. Inainte
de perioada Cr˘aciunului, ˆın anu 1956, Nicu Ciobanu ne-a ˆınv ¸tat
câteva
colinde, perle ale folclorului românesc. (Colindele erau interzise pe atunci!).
Repeti¸tiile se f˘aceau la Clubul Universit ¸tii din Str. Schitu M˘agureanu. Cum
cei mai mul¸ti cori¸sti locuiam la c˘amine, ˆıntr-o sear˘a pe la 22,30,
când ie¸sea lumea de la filme prin S˘arindar! (actual Edgar Quinet),
un grup mare de cori¸sti traversam Ci¸smigiul cântând colinde ¸si
mergeam prin S˘arindar s˘a conducem coristele la c˘aminul de fete
Carpa¸ti de lâng˘a Universitate. Poporul care tocmai ie¸sise de la film, s-
a adunat ˆıntr-un grup mare ˆın spatele nostru
¸si asculta colindele. Când traversam Calea Victoriei, apar ni¸ste b˘aie¸ti
cu ochi alba¸stri ¸si ne spun s˘a ˆıncet˘am cântatul ¸si s˘a ne ˆındrept˘am
t˘acu¸ti spre casele noastre. Cum numai cu cca o lun˘a ˆınainte
avuseser˘a loc Evenimentele din Ungaria din 1956 (!), ne-am dat seama
de pericol, ne-am ˆımpr˘a¸stiat ¸si am plecat spre cas˘a. A doua zi
când am ajuns la facultate am fost informa¸ti c˘a s-a desfiin¸tat Corul
Universit˘a¸tii. Intrucât ˆın ˆıunie 1957, la Concursul na¸tional al
corurilor de amatori juriul nu a acordat premiul I (din lips˘a de
performan¸ta˘!), ˆın toamna lui 1957 s-a reˆınfiin¸tat Corul, spre bucuriia
tuturor fanilor acestuia.
Printre cori¸stii cu care am p˘asatrat prietenii ˆındelungate
men¸tionez pe Miti Du¸teanu, biolog, care a lucrat la Editura didactic˘a ¸si
pedagogic˘a, Ninel Dr˘aghicescu, care a fost Profesor de matematic˘a la
Politehnica, Ileana Ionescu (fost˘a solist˘a a corului), lector la Catedra de
Limba Ceh˘a, Gicu Ciobanu (un zgubilitic!, fratele dirijorului), regretatul
Scripcaru Drago¸s care a devenit asistent la Biologie , fiind unul din
fondatorii Partidului Liber Schimbist dup˘a 1989 ¸si al¸tii. Men¸tinez ˆın
special pe regretatul Popa Dan, istoric, dintr-o genera¸tie de cori¸sti mai
veche, fost Director al Muzeului Pele¸s din Sinaia, care ˆın perioada
când Muzeul fusese ˆınchis, ˆımi permitea s˘a vizitez muzeul
cu diver¸si oaspe¸ti de peste hotare. Popa Dan s-a interesat mult de
soarta lui Nicu Ciobanu, care devenise be¸tiv. (Am aflat ulterior unele
detalii despre soarta grea a familiei Ciobanu.Tat˘al lor fusese profesor
de matematic˘a ˆın Ucraina, iar mama sa fiic˘a aunui episcop mare Kiril
era tot profesoar˘a. La sfâr¸situl celui de-al dolea r˘azboi mondial,
când frontul de est a revenit ˆın Ucraina, datorit˘a teroarei stalinisteste
ˆındreptat˘a ˆımpotriva ucrainienilor
, toat˘a familia Ciobanu -Ciobaniuk!- ¸si-a luat un minim necesar de obiecte
¸si s-a refugiat sub nume fals ˆın Basarabia. Dup˘a pu¸tin timp, când
frontul a ajuns ˆın Basarabia s-au refugiat ˆın România ajungând ˆın jud.
C˘alara¸si ¸si au ob¸tinut, c u ajutorul unor români binevoitori
identit˘a¸ti false ca români din Cadrilaterul cedat Bulgariei ˆın
1940.Drama familiei Ciobanu este descis˘a ˆın am˘anun¸time ˆın cartea
Spovedania unui fost... publicat˘a de Boris Gheorghe Ciobanu ˆın 1994!)
Prin anul 1964 (?), Popa Dan m-a rugat s˘a-l meditez pe Nicu la
matematic˘a pentru a c˘ap˘ata ¸si el diplom˘a de liceu c˘aci era ˆın
pericol s˘a-¸si piard˘a postul de dirijor. Am f˘acut câteva ˆıncerc˘ari:
ˆıl vizitam la locuin¸ta sa (de
lâng˘a Spitalul Col¸tea), dar de fiecare dat˘a trebuia s˘a-i aduc o de
¸sticlu¸ta˘ ˆı
coniac Milcov. A¸sa ca nu puteam lucra decât cca o jum˘atate de or˘a ¸si
pâna˘
f˘acea efectul coniacul. In aceste condi¸tii nu am lucrat prea mult
ˆımpreun˘a. Nicu era destul de inteligent ¸si pân˘a la urm˘a a ob¸tinut
diplima de liceu, dar a fost retrogradat ca dirijor ocupând fun¸tii
culturale ˆın afara Bucure¸stiului. Intre timp s-a c˘as˘atorit cu o balerin˘a
din Rapsodia, cu care a avut un b˘aiat. La o deplasare cu trupa ˆın
Germania, so¸tia (de na¸tionalitate german˘a!) a ales libertatea la
inceputul anilor ’70 ¸si dup˘a câ¸tiva ani (se pare prin 1971?) a reu¸sit (
ˆın urma unor proteste r˘asun˘atoare) s˘a-l scoat˘a ¸si pe Nicu ˆımpreun˘a
cu fiul din ¸tar˘a. Ajuns ˆın Germania so¸tia l-a internat ˆıntr-un Centru
de
dezalcolizare, iar când Nicu ¸si-a revenit la normal a fost angajat ca
fun¸tionar la o gar˘a.
Revenindu-¸si cu s˘an˘atatea (suferise ¸si de TBC!), ˆın anul 1979 a
venit ˆın concediu ˆın România, ca rezident German pentru o lun˘a de
zile. Din aproape ˆın apropape ¸si repede, mul¸ti fo¸sti cori¸sti s-au adunat,
s-au organizat
câteva chefuri(!) ¸si un concert coral ˆın Aula Universit ¸tii. Cu aceast˘a
vizit˘a
ˆın România, Nicu a revenit repede la patima be¸tiei. A plecat cu
trenul spre Germania ¸si ˆın tren, ˆınainte de Budapesta a decedat (se
pare datorit˘a recidiv˘arii unei afeçtiuni hepatice acute!). Avea exact
vârsta de 50 ani. A fost returnat din Ungaria ˆın România ¸si se zice
c˘a fost primit cu fanfar˘a ˆın Oradea de un fost corist care ajunsese
autoritate ˆın jud. Bihor. A fost
ˆınmormantat cu mare fast ¸si cu bun˘avoin¸ta unui preot din Cartierul
Militari care ne-a oferit un loc de veci. La ˆınmormântare am participat
peste 130 din fo¸stii cori¸sti, care am cântat multe cântece pe care le
dirijase Nicu Ciobanu.
In Corul Universit˘a¸tii au cântat pe lânga˘ fratele lui Nicu, Gicu
Ciobanu,
student la Limba Rus˘a ¸si sora sa Mariana, fost˘a corist˘a, student˘a
la Filolo- gie. (Gicu a fost mul¸ti ani redactor la Agerpres ¸si
corespondent de pres˘a ˆın Polonia. Când l-am ˆıntâlnit dup˘a
revolu¸tie ca pensionar, mi-a spus cu ˆınfl˘ac˘arat˘a mândrie
na¸tional˘a (!) c˘a el este de na¸tionalitate ucrainean˘a, c˘a de fapt
numele lui de familie este Ciobaniuc(!) ¸si c˘a ˆınainte de pensionare
lucrase cu generalul securist Ple¸si¸t˘a cu care a avut multe controverse).
In anul 2003, mai mul¸ti cori¸sti, am fost solicita¸ti de Gicu Ciobanu
s˘a strângem bani ¸si s˘a public˘am o bro¸sur˘a cu amintiri despre cor ¸si
despre Nicu Ciobanu cu ocazia comemor˘arii decesului lui Nicu Ciobanu. Zis
¸si f˘acut. Mai mul¸ti cori¸sti am dat bani ¸si scris contribu¸tii ¸si ˆın
2004 (când se implineau 25 ani de la decesul lui Nicu) a avut loc
lansarea, când am constatat c˘a Gicu decedase, dar sora lui (singura
supravie¸tuitoare a familiei) ¸si mai ales cu sprijunul unei generoase ¸si
sufletiste doamne, Paula (S¸ulea) Ciuclea, fost˘a corist˘a, care pe banii s˘ai
ˆıntre¸tine un cor ¸si a organizat la Clubul Tineretului (din vecinatatea
Teatrului Municipal) un concert omagial condus de cunos- cutul dirijor
Voicu Enachescu. Din p˘acate tirajul bro¸surii nu a fost prea mare
¸si ca atare nu s-a f˘acut suficient˘a propagand˘a evenimentului.
Se cuvine s˘a mai povestesc câteva ˆıntâmplari din via¸ta de
corist. In tab˘ara de la Izvorul Mure¸sului, locuiam ˆın ni¸ste c˘asu¸te
ˆımpr˘a¸stiate printre brazi. Fiind frig, f˘aceam focuri ˆın sobe cu
conuri de brad. Tot acolo, la o repeti¸tie, Nicu Ciobanu a lipsit, dup˘a ce
consumase mai mult˘a bere. Eu, ca
¸sef al corului am fost rugat s˘a ˆıncerc s˘a dirijez. La câteva coruri
simple a mers satisf˘ac˘ator. Dar apoi am fost solicitat s˘a dirijez ¸si un
cântec arme- nesc, preten¸tios (Seceri¸sul de Komitas!) ce avea la un
moment dat intrari consecutive pe 8 voci. Aici m-am bâlbâit ¸si am
ˆınceput s˘a m˘a agit cu mi¸sc˘ari
disperate. Atunci o cleg˘a filoloag˘a Smaranda Jelescu (devenita˘ ulterior mare
realizatoare la Televiziune!) scoate un râset ¸tip˘ator. To¸ti râd ¸si
repeti¸tia se termin˘a. Descump˘anit o intreb: De ce ai râs fat-o?, la
care ea r˘aspunde: Pentruc˘a la un moment dat ai ˆınceput s˘a dirijezi
cu toate organele. Ca urmare a acestui fapt, ˆın ultimul an de corist
colegii m-au botezat ˆın derâdere Toscanini!. Tot ˆın aceast˘a tab˘ara
s-a organizat un concurs de minciuni. Fiecare concurent trebuia s˘a scrie
ˆın cateva minute cât de multe minciuni poate. Am participat ¸si eu
cu 3 minciuni ¸si anume: (1). Napoleon a fost
oltean;(2).Pe timpul lui Stefan cel Mare se fierbea m˘am˘aliga cu conuri
de brad;(3). Gicu Ciobanu face glume bune. Organizatorii au apreciat aceste
minciuni ca cele mai bune ¸si am fost premiat cu o sticl˘a de bere.
Un eveniment nostim din via¸ta de corist s-a petrecut ˆıntr-o sear˘a
dup˘a o repeti¸tie, când eram ˆın anul IV. Un grup de coris¸ti (printre care
Gicu Ciobanu
¸si Drago¸s Scripcaru ¸si desigur Nicu) obi¸snuia s˘a se opreasc˘a dup˘a
repe¸tii la Terasa Colonadelor (o cârciuma din Pia¸ta Universit˘a¸tii) ¸si
s˘a bea o cinzeac˘a de drojdie sau rom Jamaica. La aceast˘a escapad˘a
au insisatat s˘a-i ˆınso¸tesc
¸si eu. Dup˘a ce s-a consumat de vreo 6-7 lei trebuia s˘a plec˘am spre
cas˘a, deoarece se ˆınchidea localul. Când vine chelnerul, ˆıl trimit to¸ti la
mine. (Ei
¸stiau c˘a de regul˘a, din bursa de merit ¸si din medita¸tii am
ˆıntotdeauna ceva cr˘ai¸tari prin buzunar!). S-a ˆıntâmplat ca atunci
s˘a nu am niciun ban. Nu
avea nimeni bani la el. Pâna˘ la urm˘a ¸seful restaurantului a decis ca unul din
noi s˘a lase buletinul de identitate pâna˘ diminea¸ta când va aduce banii.
Fiind
¸seful corului, mie mi-a revenit aceast˘a sarcin˘a. Am ˆımprumutat banii
de la colegul Corban ¸si a doua zi diminea¸ta mi-am recuperat buletinul.
Inainte de alte amintiri, g˘asesc potrivit s˘a mai men¸tionez ¸si alte
evenimente petrecute ca student. Chiar ˆın prima zi de cursuri când
am ˆınceput facultatea, un fost coleg de liceu mai mare, student ˆın anul III
la Istorie, m-a f˘acut curios s˘a particip la deschiderea unui curs ˆın Amf.
Odobescu (pe
atunci actuala arip˘a a Facult ¸tii de istorie nu exista c˘aci fusese bombardat˘a
in timpul r˘azboiului). Cursul avea ca tem˘a Istoria Civiliza¸tiilor ¸si
era ¸tinut de un profesor Maciu. Când am ajuns ˆın amfiteatru, sala era
arhiplin˘a. Dece se aduna atâta lume? Ca s˘a asculte diverse glume
bune f˘acute de Maciu, din care una din propozi¸tiile picante era: Gradul
de civiliza¸tie al unui popor, se cunoa¸ste dup˘a mizeria de la closet!
De¸si cu trecerea anilor am v˘azut c˘a la noi s-a mai diminuat aceast˘a
mizerie, totu¸si ˆın multe locuri ea ˆınc˘a mai exist˘a din p˘acate!
Câteva amintiri din via¸ta de c˘amin. Pentru p˘astrarea obiectelor
per- sonale nu aveam ˆıntotdeauna dulapuri cu ˆıncuietori. De aceea de multe
ori l˘asam (mai ales noaptea!) unele haine ˆın cuier. Intr-o diminea¸t˘a,
bunul ¸si regretatul coleg Ion (Fane!) Cucurezeanu, nu-¸si mai g˘ase¸ste
ˆın cuier haina de velur polonez˘a. Furturile se ˆıntâmplau (sigur)
datorit˘a s˘araciei, dar majoritatea dintre noi ¸stiam fluxul obiectelor
furate: se vindeau la un magazin de vechituri din apropiere botezat de
popor La Taica Laz˘ar. De¸si Fane se consolase cu paguba (avea
p˘arin¸tii ceva mai inst˘ari¸ti!), unul din colegi s-a deplasat la Taica
Laz˘ar ¸si ˆıntrucat acolo se ˆınregistrau datele de identitate
ale vânz˘atorului, s-a descoperit rapid fapta¸sul. Evident c˘a f˘apta¸sul
(coleg!) a fost astfel identificat ¸si admonestat, dar paguba nu a mai
putut fi recu- pereat˘a c˘aci banii se cheltuiser˘a. Din generozitate, colegul
Fane l-a iertat pe f˘apta¸s, r˘amânand cu paguba.
Am p˘a¸tit ¸si eu un fapt aproape identic prin anul al treilea. M-am ˆıntors
din vacan¸t˘a cu un pulover frumos de lâna˘ cro¸setat de o verisoar˘a a
mea
(Iulica). Puloverul a disp˘arut tot din cuier ¸si f˘apta¸sul a fost
indentificat pe aceea¸si cale. El ¸si-a recunoscut fapta, dar nici eu nu am
mai putut recupera nimic ¸si am fost la fel de generos ca Fane. Trebuie
s˘a spun (f˘ar˘a a-i nomi- naliza!) c˘a f˘apta¸sii au devenit oameni cu
preten¸tii, onorabili cu pozitii bune dar onorabilitatea lor a r˘amas a la
Caragiale!.
Un episod interesant din anul I de facultate. Colegul Corban Adrian
ˆı¸si serba ziua de na¸stere ¸si de majorat, cu care ocazie a invitat la un
restaurant din vecin˘atate (restaurantul Rar˘au, disp˘arut odat˘a cu
Biserica ”Sfânta Vineri”!), un num˘ar de colegi de c˘amin printre
care:Soos Eugen, Morozan Toader, Dan Zorilescu, Gyeresy Stefan, eu ¸si a.
Am ˆınceput petrecerea seara devreme.(Corban suporta toate cheltuielile!).
La un moment dat Soos ¸si Cor-
ban fac un pariu hilar: c˘a Ady Corban nu are bani s˘a pl˘ateasca˘ atâta
b˘autura˘
pe care o bea Soos pân˘a s˘a vad˘a ˆıntr-un perete din restaurant 4
g˘auri ˆın loc de dou˘a câte erau de fapt!. S-a b˘aut pân˘a când s-a
ˆınchis restaurantul, to¸ti eram mai mult sau mai pu¸tin ame¸ti¸ti, dar
Soos declara c˘a el nu vede totu¸si 4 g˘auri. Pe drum spre c˘amin ne
amuzam de faptul c˘a Toader Morozan e cam ame¸tit. El ˆıns˘a face pe
viteazul ¸si spune: Nu sunt ame¸tit, ia uita¸ti-v˘a ce drept merg; merg pe
linia dreapt˘a a Partidului. (Atunci se spunea c˘a linia Partidului
Muncitoresc Român este dreapt˘a!). Toader mergea de fapt pe o
sinusoid˘a. De atunci lui Morozan i-a r˘amas porecla de Partidul.
Legat de colegul Corban ce provenea din Tecuci, un tip foarte prietenos,
am ¸si câteva amintiri legate de dou˘a vizite ale sale ˆın zona Horezu.
L- am invitat de dou˘a ori la noi la Cârstane¸sti, vizitând mai ˆıntâi
mân˘astirile Horezu, Bistri¸ta (cu pe¸stera din incint˘a!) ¸si Arnota.
Cu ocazia celei de a doua vizite ˆın zon˘a, am f˘acut cu el o excursie
interesant˘a traversând muntele de la Bistri¸ta la Malaia (pe valea
Lotrului), trecând prin culmea C˘ap˘a¸tânei unde fusese cândva
Stâna Br˘atienulor ¸si un mic platou pe care se zice c˘a aterizau ¸si
decolau mici avioane. De la Malaia (unde am zabovit 2 zile la o
veri¸soar˘a a mamei) am coborât pe valea Lotrului pâna˘ la Brezoiu, de acolo
cu
trenul pân˘a la B˘abeni ¸si de aici la Cârstane¸sti. I-au pl˘acut a¸sa mult
colegului Corban aceste excursii c˘aci le evoca adesea ˆın decursul vie¸tii sale,
din p˘acate
nu prea lung˘a, cum voi aminti mai ˆıncolo.
Deoarece eu de la 12-13 ani ˆımi petreceam via¸ta numai ˆın
internate ¸si c˘amine, m˘a obi¸snuisem s˘a m˘a concentrez când
ˆınv˘a¸tam, chiar dac˘a ˆın jurul meu era g˘alagie. A¸sa se face c˘a ˆın
anul IV, când locuiam ˆıntr-o camer˘a mai mic˘a (cu 6 paturi, adic˘a lux!)
eu inv˘a¸tam pentru un examen, fiind a¸sezat la singura mas˘a din
camer˘a. Colegii f˘aceau haz de aceast˘a concentrare a mea. Atunci,
tocmai când m˘a concentram la ˆın¸telegerea unei demonstra¸tii, un
coleg cam (bine!) descreierat de la Fizic˘a (Topliceanu), vine cu un pahar
de ap˘a ¸si cu pic˘arura chinedzeasc˘a m˘a testeaz˘a dac˘a pot s˘a m˘a
concentrez ¸si ˆın atare situa¸tie. Eu, nu reaçtionez imediat, (deci r˘amân
concentrat) dar dup˘a vreo 5-6 minute, când termin demonstra¸tia m˘a
ridic de la mas˘a ¸si-l g˘asesc ˆın sp˘al˘atorul comun, contemplandu-¸si
frumuse¸tea ˆıntr-o oglind˘a. Ii pocnesc o palm˘a zdrav˘an˘a peste ceaf˘a
de se zguduie. Când se dumire¸ste se repede la mine. Noroc de câ¸tiva
colegi care erau de fa¸t˘a ¸si care au s˘arit ˆıntre noi, c˘aci altfel nebunul,
care era mai purtnic decât mine (eram slab ¸si neputincios!)
m-ar fi rupt ˆın b˘ataie. Pâna˘ la urm˘a mie mi s-a dat dreptate: gestul
ingrat
f˘acut de el, trebuia pl˘atit cumva. (In particular fie spus, Topliceanu
era un protejat al regimului. Tatal s˘au, decedat, fusese ilegalist, iar
unchiul lui era un cunoscut general comunist, care se pare c˘a ˆın 1989
comanda Armata a IV-a Transilvania. Topliceanu a ajuns asistent ¸si
lector la Facultatea de fizic˘a, dar pe la ˆınceputul anilor ’80, probabil
de capabil ce era, a ajuns conferen¸tiar la Pite¸sti, unde s-a remarcat
printr-un proiect finan¸tat cu bani mul¸ti de CNST-Consiliul Na¸tional al
Cercet˘arii S¸tiin¸tifice, proiect de râsul curcilor, un fel de perpetum
mobile care desigur nu a dus la niciun rezultat. Dup˘a 1989, nu s-a mai
auzit nimic de el).
Mai amintesc ˆınc˘a un eveniment ¸socant petrecut ˆın anul 1968.
Atunci, Partidul Muncitoresc Român prelucra ˆın mase ”devierile” din
Partid!. Era vorba de devierile grupului Luca-Pauker-Teohari Georgescu cu
care ocazie primise sançtiunea de Vot Deblam cu Avertisment Prof.
Aristide Halanay, fost Secretar de Partid pe Facultate. La o ¸sedin¸ta˘
comun˘a a cadrelor didactice ¸si studen¸tilor din facultate cu tema
”prelucr˘arii”, ce avea loc ˆın Aula Universit˘a¸tii, ¸sedin¸ta˘ care se
¸tinea de vreo 4 ore, o student˘a din anul I sau II, din plictiseal˘a, a
mâzg˘alit cu creionul must˘a¸ti pe o poz˘a a lui Gheorghiu- Dej de pe
pagina ˆıntâia a ziarului ”Scânteia”. Prof. Halanay, care se afla ˆın
apropiere, observând blasfemia(!) i-a smuls din mâna˘ ziarul fetei ¸si cu un elan
revolu¸tionar deosebit a mers la tribun˘a, demascându-o pe student˘a,
probabil pentru a-¸si ar˘ata ata¸samentul total fa¸t˘a de partidul care-l
sançtionase ˆın
zadar cu Vot Deblam. Consecin¸ta a fost c˘a ˆın cinci minute studenta a fost
exmatriculat˘a din toate facult˘a¸tile din ¸tara, compromi¸tându-¸si
probabil pentru totdeauna viitorul.(Nu am mai auzit nimic despre ea).
In facultate se predau ¸si discipline anexe ca de exemplu:
Materialismul Dialectic, Socialismul S¸tiin¸tific, Pedagogia ¸si Psihologia
(inso¸tite de practic˘a pedagogic˘a, la care m-am bucurat de
ˆındrumarea ¸si aprecierea Prof. Holinger) ¸si ALA (Ap˘ararea Local˘a
Antiaerian˘a). De obicei, studen¸tii buni la matematic˘a luau note ceva
mai mici la aceste discipline, pe când cu ceilal¸ti era invers.
In anii I ¸si II s-au predat ¸si cursuri de fizic˘a. La cursul de
Termodinamic˘a am avut ca profesor pe venerabilul Traian Gheorghiu. (El
se semna Trajan!). Era simpatic ¸si f˘acea leçtii pres˘arate cu multe
glume. La o leçtie ˆın care se referea ¸si la statistic˘a, ¸si la care i se
p˘rea c˘a nu prea este urm˘atit, ne spune urm˘atoarea glum˘a:S¸ti¸ti
voi care este cea mai mare a doua minciun˘a? Apoi spune cu glas tare:
Statistica! Dar care este prima? Spune apoi ¸soptit: Ma- terialismul
Dialectic ¸si Istoric!. Am r˘amas to¸ti masc˘a, dar nu i s-a ˆıntâmplat
nimic. S¸tia lumea c˘a e bun de ¸sotii. Îi placeau fetele con¸stiincioase.
Unei
astfel de colege care a r˘aspuns foarte bine la examen i-a scris ˆın carnetrul
de note: 10,element excep¸tional, deosebit de valoros..., astfel ˆıncât a
consumat cu elogii toat˘a pagina din carnetul fetei.
In anii de studen¸tie to¸ti eram obliga¸ti s˘a facem munc˘a
patriotic˘a pe timpul vacan¸telor, mai ales vara. In anul 1957 mul¸ti
studen¸ti din anul II ¸si III am desf˘a¸surat munc˘a patriotic˘a la IAS
Bor˘ane¸sti (o localitate din Jud. Ialomi¸ta), pentru 2 s˘apt˘amâni.
Fetele lucrau la plivit vi¸t˘a portaltoi, o vi¸t˘a s˘albatic˘a pe care se
altoie¸ste vi¸ta de vie nobil˘a ca s˘a fie protejat˘a de boala numit˘a
filoxer˘a. Bâie¸tii am lucrat pe combine care recoltau grâul; trebuia s˘a
¸tinem sacii ˆın care se depunea grâul recoltat, s˘a-i leg˘am când se
umpleau ¸si la cap˘atul tarlalei s˘a-i coborâm de pe platforma combinei.
Munca era istovi- toare, mai ales pentru studen¸tii provenind din ora¸se dar
¸si pentru to¸ti ceilal¸ti, deoarece totul se petrecea pe o vreme canicular˘a
excesiv˘a. Eram caza¸ti ˆın localul ¸scolii s˘ate¸sti, unde cei mai mul¸ti
dormeam pe du¸sumea ˆınveli¸ti uneori numai ˆıntr-un cearceaf. (Imi
amintesc de colega Prof. Adriana Turtoi
-pe atunci studenta Demayo-care folosea, pe lânga˘ o p˘al˘arie de soare,
orice
umbr˘a ofereit˘a de corzile sub¸tiri de vi¸t˘a). Hrana era pu¸tin˘a, dar
accept- abil˘a. Noi ˆıns˘a ne distram cântând la focuri de tab˘ar˘a,
sau f˘acand baie ˆın apa nu tocmai curat˘a a râului Ialomi¸ta. In acel an,
recolta de grâu era bun˘a. Totu¸si, directorul IAS-ului a observat c˘a sacii
de grâu care plecau din câmp
ˆın camioane, nu ajungeau to¸ti la silozul de la Urziceni. De aceea, ˆın
ultimele 10 zile, un numâr de b˘aie¸ti am fost desemna¸ti s˘a ˆınso¸tim
soferii pe camioanele ce transportau grâul. A¸sa am descoperit secretul
dispari¸tiei sacilor; ¸soferii opreau ma¸sina pe parcurs, extr˘ageau din ea cu
o vitez˘a uluitoare câte un sac pe care-l aruncau peste gardul unei cur¸ti.
Desigur, cu studen¸tii ˆınso¸titori s-a stopat acest furt din avutul ob¸stesc.
Dar am descoperit ¸si un altfel de furt mai subtil la siloz. Din grâul
care se aducea, se luau mostre de boabe din câ¸tiva saci, care se
analizau la laborator din punct de vedere al umidit˘a¸tii. Pân˘a atunci,
¸soferul cu recep¸tionerul luau probe astfel ˆıncât printre boabe se selectau
¸si mici granule de plante verzi tocate de combin˘a, astfel ˆıncât rezulta o
umiditate mai mare decât cea adev˘arata, care ˆın scripte conducea la
o cantitate echivalent˘a de grau de calitate, mai mic˘a. Silozul r˘amânea
deci cu o cantitate de grâu standard de care probabil dispunea
personalul ¸si ¸soferul
complice. Noi studen¸tii am prevenit ˆın oarecare m˘asura˘ ¸si acest furt.
La
plecare, conducerea IAS ne-a mul¸tumit ¸si ne-a remunerat ¸si cu mici
sume de bani, rezultate din beneficiul ob¸tinut dup˘a decontarea mesei
¸si a regiei de cazare. La aceasta munc˘a voluntara˘ am avut ca
responsabil din partea Facult˘a¸tii pe Tov. asistent de Analiz˘a S¸andor,
care dovedea un deosebit spirit revolu¸tionar fa¸t˘a de micile gre¸seli ale
studen¸tilor. Dup˘a câtiva ani a ajuns conferen¸tiar la Fac. de Constru
çtii, prin anii 1965-66 a emigrat ˆın Austria, iar prin anul 1970 (?) l-am
ˆıntâlnit la un spectacol de oper˘a, cu care ocazie ne-am intre¸tinut
cordial. (Venise ˆın vizit˘a ˆın România).
In vara anului 1968 am participat la o tab˘ara˘ de munc˘a patriotic˘a la
Cabana Leaota unde ˆımpreun˘a cu mul¸ti colegi de an am ˆınceput
construçtia unui drum de cca 3 km(!) ce trebuia s˘a urce la caban˘a
din valea prin care circula o moc˘ani¸t˘a ce pleca din satul Runcu.
Munca a fost foarte grea, mul¸ti dormeam ˆıntr-un cort, dar cu aceast˘a
ocazie am f˘acu excursii prin
mun¸tii s˘albatici din ˆı,prejurimi ¸si am petrecut seri frumoase pe lâga˘
focul
de tab˘ar˘a al˘aturi de colegi cu care am ˆıntre¸tinut leg˘aturi trainice.
Printre
ace¸stia men¸tionez pe regreta¸tii Valerica˘ Udrescu, Gigi Graure, Gic˘a
Mocanu,
Mitic˘a Busuioc ¸si al¸tii. Câ¸tiva studen¸ti din ani mai mici au fost
atra¸si de mine (datorit˘a cântecelor ce i-am ˆınv˘a¸tat la focurile de
tab˘ara) s˘a participe la Corul Universit˘a¸tii, astfel ˆıncat ˆın anul
Universitar urm˘ator (când am devenit responsabilulul corului), facultatea
avea cca 40 cori¸sti ˆın acest cor.
In vacan¸ta de var˘a a anului IV, primesc o scrisoare de la Mitic˘a
Smaranda, secretarul de UTM, prin care sunt convocat cu dou˘a
s˘apt˘amani ˆınainte de ˆınceperea cursurilor s˘a conduc (sarcin˘a de
onoare!) o brigad˘a de munc˘a
patriotic˘a la IAS-Bragadiru unde se recoltau zarzavaturi ¸si ˆın special
porumb (recoltare manual˘a!). Aici eram singurul student din anul IV
¸si am avut printre al¸tii pe Mihai Botez (devenit mai târziu
”dizident”- se pare cu voie de la st˘apânire cum voi ar˘ata mai incolo!)
¸si pe o student˘a, Cristina, care a devenit dup˘a câ¸tiva ani Doamna
Smaranda, so¸tia lui Mitic˘a. La Bragadiru eram caza¸ti ˆın condi¸tii mult
mai bune, ˆın conacul de care dispunea IAS-ul:un dormitor de fete ¸si un
dormitor de b˘aie¸ti. (Brigada nu avea mai mult de 25 studen¸ti). Seara
se dansa ˆın sala de mese ¸si la ora 22,30 era culcarea (se stingea lumina
ˆın dormitoare). Dup˘a vreo 3 zile, inginerul ¸sef de ferm˘a (un tân˘ar)
m˘a chiam˘a la el ¸si-mi spune c˘a portarul a observat câ un grup de vreo 5
studen¸ti, b˘aie¸ti ¸si fete, au ˆıntârziat prin lanul de porumb din
apropiere
¸si au revenit la dormitoare ˆın jurul orei unu noaptea. Intrucât nu
puteam s˘a-i identific˘am altfel pe ace¸sti studen¸ti, ˆın noaptea
urm˘atoare am f˘acut o incursiune ¸si am constatat c˘a printre
studen¸tii petrec˘are¸ti pe ˆıntuneric se aflau ¸si cei doi men¸tiona¸ti mai
sus. Dup˘a ce i-am prelucrat discret pe studentii gâsi¸ti ˆın lanul de
porumb am decis s˘a nu facem caz de aceast˘a mic˘a abatere tinereasc˘a,
a¸sa c˘a numai eu ¸si ei ¸stiam de acest eveniment la revenirea la
facultate.
Trebuie s˘a men¸tionez ¸si unele activit˘a¸ti impuse pe timpul
vacan¸telor de câtre secretarul de partid din sat (unul poreclit Fritz,
c˘aci era blond ca un neam¸t!). Astfel eram obligat s˘a particip la
¸sedin¸tele de UTM ce se ¸tineau seara ˆın sat. La una din ¸sedin¸te (ˆın
vara lui 1955) a fost primit ˆın UTM colegul de clas˘a primar˘a Miu¸ta˘
(Mo¸su de care am mai vorbit). Fiind ˆıntrebat cine face parte din
Conducerea de Partid a men¸tionat câteva nume mai u¸sor de
pronun¸tat dar ¸si pe tovar˘a¸sul Tâlhari Georgescu! (Nu a trecut mult
timp ¸si ca un f˘acut, Teohari Georgescu a fost demascat ca devia¸tionist!).
In vacan¸ta de var˘a din 1957 am primit sarcina s˘a m˘a ocup ¸si
de munc˘a cultural˘a ˆın sat, adic˘a s˘a organizez o serbare. Am g˘asit
vreo 3 adul¸ti care au preg˘atit o pies˘a de teatru comic˘a u¸soar˘a ¸si
am organizat un cor cu vreo 20 tineri. Printre al¸tii, au fost cori¸sti
fo¸stii colegi de clas˘a Mo¸su ¸si Mariu¸ta Cârjaliu, muncitoare la ferma
de stat, o sor˘a a mea (Puica) ¸si fratele meu, dar ¸si un frate mai mic
al lui Mo¸su ce era poreclit Stal´ın!. Interesant este faptul c˘a ace¸sti
fo¸sti cori¸sti, pe care-i ˆıntâlneam chiar dup˘a anul 2000 evocau amintiri
placute din acea perioad˘a ¸si fredonau unele din cântecele u¸soare
ˆınv˘ate la cor (Mo¸sule cu cavalul! ¸si La râpa cu tufele!).
Pân˘a ˆın 1957 b˘aie¸tii (studen¸ti) f˘aceau ¸si preg˘atire militar˘a ˆın
cadrul facult˘a¸tii. O zi pe s˘apt˘amân˘a aveam (ˆın primii 2 ani!)
leçtii de preg˘atire, iar
ˆın vacan¸te, câte o lun˘a de convocare ˆıntr-o unitate militar˘a. Voi aminti
dou˘a episoade din preg˘atirea militar˘a ˆın timpul anului. Aveam un Lt.colonel
nou,
(cred c˘a f˘acut pe puncte! cum se zicea pe atunci) care ne ¸tinea leçtii
de
tehic˘a militar˘a uneori f˘ar˘a a da explica¸tii. (Zicea c˘a A¸sa scrie
la regulament. Orice manual era Regulament). Intr-o zi, ˆın urma
controversaelor cu câ¸tiva colegi ne-a pedepsit cu carcer˘a de la ora
15,00 la ora 23,00. Noroc c˘a un coleg de serviciu la cantin˘a ne-a
p˘astrat ¸si nou˘a mâncarea de seara. (S˘arisem peste cea de prânz).
In alt˘a zi s-a petrecut un alt fapt hilar. Dup˘a ce repet˘a cu detalii
leçtia precedent˘a, Colonelul nostru ne pred˘a o leçtie de Balistic˘a
exterioar˘a (adic˘a despre traiectoria pe care a descriu lovi- turile lansate
de armele de foc). Ne spune conform regulamentului, c˘a aceste gloan¸te,
obuze, etc au o traiectorie sub form˘a de parabol˘a. Ne deseneaz˘a cu
migal˘a pe tabl˘a cu multe crete colorate traiectorii (desene de-altfel ”
artistice”!) ¸si consum˘a foarte mult timp explicându-ne c˘a forma
traiectoriei permite s˘a lovim inamicul peste cl˘adiri, peste copaci ¸si
chiar peste dealuri. (Toate aceste explica¸tii erau ˆınso¸tite de desene
artistice, colorate, care au consumau mult timp). Cu aproape un minut
ˆınainte de a se termina leçtia, colegul Fane Cucurezeanu, dup˘a ce se
prezint˘a conform respectului militar, ˆıntreabâ politicos:Dac˘a putem
lovi inamicul peste copaci, peste dealuri, etc, nu-l putem atinge ¸si dup˘a
col¸tul cl˘adirii?. Noi to¸ti r˘amanem stupefia¸ti;Iar ne bag˘a la
carcer˘a, ˆıl batem pe Fane!. Dar tocmai atunci sun˘a de ie¸sire ¸si
Colonelul r˘aspunde descump˘anit (intimidat):Da Tovar˘a¸sul elev, dar a
sunat; vom r˘aspunde la ˆıntrebare la leçtia viitoare (Intrebarea nu
exista explicit ˆın
Regulament). Ce s˘a vezi? Leçtia viitoare ne spune: tovara˘¸si elevi, eu nu
v-
am spus, dar traiectoria sub form˘a de parabol˘a este datorit˘a gravita¸tiei
care trage a¸sa! (¸si arat˘a ˆın jos) ¸si nu trage a¸sa (mi¸scand mâna pe
orizontal˘a). Am bufnit ˆın râs cu to¸tii pe ˆınfundate a¸sa ˆıncât sâ nu-i
mai d˘am prilej de carcer˘a. La convocarea militar˘a din vara lui 1957, ce
avea loc la Giurgiu, eu am intârziat 3 zile fiind re¸tinut pentru concursul
pe ¸tar˘a al corului ¸si am ajuns la Regimentul de antiaeriana˘ fiind ¸si gripat.
(Circula pe atunci o grip˘a asiatic˘a- vietnamez˘a). Din prima zi, sunt luat
tare de locontenentul comandant de pluton ¸si obligat, ˆımpreun˘a cu
plutonul s˘a mergem ˆın pas alerg˘ator (ˆınc˘arcat
cu un achipament ce cânt˘area aproape 10 kg), ˆımbr˘acat strâns pe o
c˘aldura˘
torid˘a de la sfar¸sit de iunie, pâna˘ la bateria destinat˘a ap˘ar˘arii
Podului pri-
eteniei peste Dun˘are spre Bulgaria. Dup˘a 3-4 ore de instruçtie pe
canicul˘a la baterie, ne intoarcem la cazarm˘a tot in pas alerg˘ator. (In
cizme se adunase mult˘a transpira¸tie incât speram s˘a sar˘a gripa din
mine. Dar de unde!) La
sosirea la regiment suntem alinia¸ti pe platou urmând s˘a depunem
armele la rastel ¸si s˘a ne deplas˘am ˆın mar¸s cu cântec la masa de
prânz. Când sta¸tionam pe platou, intr-o ar¸si¸ta˘ cumplit˘a, mi-a
venit r˘au, am devenit incon¸stient ¸si am c˘azut jos. Noroc c˘a mi-a
c˘azut intâi arma cu baioneta pus˘a, c˘aci altfel baioneta putea s˘am˘a
r˘aneasca. S-a creiat panic˘a, un militar a adus ¸si a v˘arsat peste mine o
c˘aldare de ap˘a ¸si intre timp a sosit medicul unit˘a¸tii care nu a
g˘asit alt mod de a m˘a ˆıncuraja decât zicând: A¸sa b˘a a¸sa! Muri¸ti
to¸ti fira-ti ai dracului!.
Milit˘aria este de regul˘a grea ¸si fiecare recrut caut˘a s˘a se
sustrag˘a unor obliga¸tii. astfel, au mai avut loc ¸si alte evenimente
¸socante la Giurgiu, dar ele sunt mai pu¸tin legate de mine.(De ex un
cdoleg mai comod, ˆın loc s˘a fac˘a diminea¸ta gimnastica de inviorare,
intra ˆın WC-ul turcesc s˘a se descarce dup˘a somnul de noapte ¸si
r˘amânea ˆın acel mediu foarte urât mirositor ¸si dup˘a ce se termina
ˆınviorarea, intra ¸si el ˆın cazarm˘a. Un coleg i-a ¸si atribuit porecla
de Iˆmpu¸teal˘a, o etichet˘a ce i-a r˘amas pentru vecie, bietul de el. Un alt
coleg,
ca urmare a unei gre¸seli minore a fost ˆıncarcerat ¸si ˆın fiecare din cele
3 zile de carcer˘a c˘ara c˘ald˘ari cu ap˘a cur˘a¸tind WC-ul companiei,
f˘acând astfel un mediu mai pl˘acut diminea¸ta pentru colegul
Impu¸teal˘a).
In facultate singura distraçtie era la reuniunile tov˘ar˘a¸se¸sti. (In
studen¸tie am participat la un singur ceai dansant acas˘a la colega Anca
Creang˘a, unde am avut pl˘acerea s˘a-i cunosc pe tinerii so¸ti pe atunci,
cânt˘are¸tii de oper˘a Magda Ianculescu ¸si Valentin Teodorian!).
Fiind prea s˘araci ˆın acei ani, aproape numai la reuniuni se reduceau
distraçtiile noastre. In c˘amin se dansa
ˆın sala de mese pe muzica ce o cânta un coleg ˆın vârsta˘ din acordeon
acom-
paniat la baterie de un alt coleg. (Bateria era de fapt fundul de placaj al unei
noptiere!) Reuniuni de lux aveau loc la subsolul cl˘adirii Facult ¸tii de drept
sau la C˘aminul 303 al Politehnicii. In oricare loc, spa¸tiile erau
insuficiente, a¸sa c˘a studen¸tii se zb˘ateau mult ca s˘a capete o invita¸tie ca
s˘a poat˘a p˘atrunde ˆın sal˘a. La aceste reuniuni se organizau
concursuri de dans. Eu, care eram ˆınalt ¸si sub¸tire am câ¸stigat de
câteva ori concursuri de dans cu colega Toni Popescu sau cu o coleg˘a de
cor Ionesacu (filoloag˘a), ambele fete sub¸tiri ca ¸si mine ¸si cu care dansam
impecabil dansuri moderne, remarcându-ne ˆın special la valsuri gra¸tioase
sau lente. La concursuri câ¸stigam de regul˘a amândoi o pr˘ajitur˘a
sau o sticl˘a de bere.
Uneori, când mergeam la vreun spectacol, sau mergeam la vreo
reuniune mai selecta, ˆımprumutam de la colegii mai avu¸ti vreo
câma¸s˘a cu guler mai tare sau câte o cravat˘a mai deosebit˘a.De
obicei, un astfel de coleg era Ion
Colojoar˘a, care era c˘as˘atorit,iar so¸tia lui, o b˘an ¸teanc˘a gospodin˘a, ˆıi
aducea
lunat un geamantan cu rufe curate de bun˘a calitate.

Amintiri Dintr o Biografie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Amintiri Dintr o Biografie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Amintiri dintr-o biografie

Desi nu consider ca am talent de povestitor, cˆa¸tiva cunoscuti m-au

Studiile gimnaziale, Genealogia matern˘a.

S-ar putea să vă placă și