Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Documents - Tips - Plan de Afaceri Cafenea Toncaffe Final PDF
Documents - Tips - Plan de Afaceri Cafenea Toncaffe Final PDF
PLAN DE AFACERI
TonCaffe SRL
PROFESOR CURS:
PROFESOR SEMINAR:
REALIZATORI PROIECT:
BUCURETI
2010
Crearea unui lan de cafenele extins in Bucureti si in alte orae ale tarii
Piaa
Romnia este in momentul de fata afectata de criza economica financiara, observndu-se o
scdere a pieei anumitor produse. Previziunile privind evoluia economiei romaneti sunt in
continuare incerte, chiar contradictorii. Daca unii specialiti considera ca economia Romniei
va avea o cretere semnificativ redusa in 2009 fata de 2008, alii sunt convini ca evoluia
Romniei in 2009 va fi negativa.
Condiiile economice actuale, incertitudinea locului de munca, precum si ngreunarea
accesului la creditare vor duce la o scdere a consumului, romanii orientndu-se in aceasta
perioada ctre cheltuielile de baza.
Totui, comparativ cu alte industrii, industria Horeca a fost mai puin afectata in ultima
perioada, romanii prefernd in continuare socializarea in afara casei ca metoda de relaxare si
ieire din stresul zilnic. Consumul alimentelor si al buturilor, acas sau in afara casei, este
previzionat sa fie mai puin afectat de turbulenele economice si in perioada urmtoare.
In plus, in Bucureti, numrul de
cafenele si baruri este in continuare
redus comparativ cu media europeana si
cu numrul de consumatori. In prezent,
Capitala deine mai puin de 500 de
cafenele, ceea ce presupune o cafenea la
7000 de bucureteni, in condiiile in care
in Praga sunt peste 1000 de locaii, iar in
Paris si Londra numrul lor depaete
3000. Acest lucru denota o piaa cu
potenial, capabila sa absoarb noi
concureni.
Piaa de cafenele din Bucureti este
fragmentata intre lanuri mari de cafenele, care respecta invariabil acelai ablon in toate
locaiile, si cafenele mici, mai mult sau mai puin specializate pe o anumita tema. Cafenelele
de renume internaional intrate pe piaa in sistem de franciza se adreseaz in principal
segmentului premium, avnd preturi foarte ridicate. Nici cafenelele celelalte nu practica
preturi foarte mici, preul mediu pentru o cafea fiind de minimum 4 lei.
Consumul prin cafenele a crescut in ultima perioada, mpreuna cu o scdere a timpului
petrecut la masa, dup modelul occidental. Romanii au nceput sa ias mai mult in ora, sa
socializeze intr-un bar, restaurant sau cafenea. Clientul obinuit al unei cafenele are vrsta
cuprinsa intre 18 si 45 de ani, este educat si apreciaz produsele si serviciile de calitate. In
funcie de locaia cafenelei, oamenii de afaceri pot reprezenta intre 50% si 70% din clieni.
Criza economica actuala va duce cel mai probabil la o scdere a valorii notei de plata cu 10%15% si mai puin a numrului de clieni. Focusul unitatilor de profil va fi atragerea si mai ales
pstrarea clienilor existeni prin produse si servicii de calitate oferite intr-o atmosfera plcuta
care sa ii fac sa uite de stresul cotidian.
Echipa manageriala
Conducerea cafenelei este asigurat de Directorul General Ciurea Felicia-Martha si de
Responsabilul de Cafenea Cretu Denisa Gabriela.
Responsabilul de cafenea este o persoan dinamic, flexibil i cu o experien bogat in acest
domeniu, acumulat n 5 ani de activitate. El va fi responsabil de conducerea operaionala a
cafenelei avnd in subordine toi angajaii.
.
2. Descrierea Afacerii
Misiunea, scopurile si obiectivele afacerii
Telul cafenelei este de a oferi un meniu special de cafea, ceai si ciocolata de cea mai buna
calitate intr-o atmosfera vesela si relaxanta.
Obiective:
Deschiderea unei cafenele de succes, avnd ca segment tineri bucureteni din clasa de
mijloc
Adaptarea permanenta la mediul de afaceri din Bucureti prin oferirea de noi produse
si modaliti de petrecere a timpului liber
Descrierea afacerii
Societatea Comerciala TONCAFFE. SRL, persoana juridica romana, a fost nfiinata pe data
de 23. 03. 2008, avnd ca obiect principal de activitate vnzarea de buturi, cu consumarea n
local, cu sau fr program distractiv (CAEN 554). Societatea este nregistrata la Registrul
Comerului sub nr. 283597 si ii are sediul in Bucureti.
In prezent, capitalul social al firmei este de 6300 lei, fiind compus din 3 pari sociale cu
valoare unitara de 2100 lei.
Consideram ca putem oferi produse la un pre mediu fr a sacrifica astfel calitatea acestora
sau calitatea servirii.
Dezvoltarea ulterioara
Managementul societii este contient de evoluia rapid a tendinelor si nevoilor
segmentului sau inta. Studiile periodice de piaa si analiza concurentei vor ajuta firma sa
anticipeze dorinele clienilor si si sa lanseze produse si servicii noi, astfel nct sa rmn in
topul preferinelor acestora.
In funcie de sugestiile clienilor se vor lansa noi produse pe baza de cafea sau cocktailuri, se
vor organiza concursuri pentru clieni (ex. propunerea / crearea unui produs nou), se vor oferi
produse deschise clientul i creaz propria butura prin comandarea dintr-un set de
ingrediente, etc. Serile tematice vor fi de asemenea adaptate in funcie de popularitatea
observata si de sugestiile clienilor.
In funcie de rezultatele primei cafenele si de evoluia pieei, managementul dorete
deschiderea unor noi locaii att in Bucureti, cat si in alte orae ale tarii, sub acelai nume,
pentru a crea un lan de cafenele. Se are in vedere si posibilitatea fracizarii know-how-ului
pentru dezvoltarea lanului de cafenele.
Planul de producie
Cafeneaua va ncheia contracte cu urmtorii furnizori:
Cafea: Julius Meinl Romnia (cafea Julius Meinl), Strauss Romnia (Doncafe si
Lavazza), Nordic Import Export Co SRL (Kimbo si Kose), Nestle Romnia (Nescafe),
Pro Brands Distribution (Illy);
Asigurarea calitii
Societatea este contienta ca pentru a crea o relaie de lunga durata cu clienii si, calitatea
produselor si a serviciilor este un punct critic.
Pentru a asigura calitatea produselor finale, compania se bazeaz pe calitatea input-urilor si a
proceselor. Astfel, furnizorii companiei sunt recunoscui pe plan naional (si chiar
internaional) pentru calitatea produselor oferite. Procesul de preparare al produselor pe baza
de cafea si ceai si al cocktailurilor va respecta ntocmai parametrii stabilii, pentru a obine
calitate maxima.
Astfel, cafeneaua va respecta cu strictee standardele de calitate, cernd aceeai atitudine si
din partea furnizorilor si colaboratorilor si.
De asemenea, societatea va permite o comunicare directa cu clienii, prin intermediul unei
cutii de sugestii / reclamaii existente in cafenea dar si prin publicarea numrului de telefon al
responsabilului de cafenea intr-un loc vizibil. Cutia de sugestii/reclamaii va fi consultata in
mod periodic, nemulumirile si sugestiile clienilor fiind atent analizate si soluionate.
Localizarea afacerii
Managementul este contient ca locaia unei cafenele este la fel de importanta ca si calitatea
produselor si a servirii. Astfel, cafeneaua dispune de un vad comercial deosebit, fiind
amplasat la adresa Str. Lipscani. Nr. 20. Accesul la amplasament se poate face uor cu
mijloacele de transport in comun, existnd insa si posibilitatea de a parca in apropiere.
Reprezentnd un amnunt critic in acest tip de afacere, s-a acordat maxima atenie alegerii
locaiei optime.
3. Planul de Marketing
Descrierea Pieei
Date generale asupra pieei din Europa si din Romnia
Economia Uniunii Europene este estimata sa scad cu 2% in 2009 pe fondul crizei economice
financiare care a cuprins ntreaga lume. PIB-ul Europei de Est se va contracta cu aproximativ
6%, aceasta zona fiind considerata mai vulnerabila in
fata in fata turbulentelor financiare prezente.
In primele 3 semestre ale anului 2008, economia
Romniei a nregistrat cea mai mare cretere din
Uniunea Europeana, si anume 8,9%. ncepnd cu
trimestrul al patrulea, economia a intrat insa pe o panta
descendenta, PIB-ul avnd o cretere de doar 2,9%
comparativ cu aceeai perioada din 2007.
Creterea economica a Romniei in 2009 va fi
semnificativ mai mica fata de 2008, unii specialiti
considernd ca ar putea fi chiar negativa in contextul
scderii exporturilor, nspririi condiiilor de creditare
pentru firme si gospodarii si al perspectivelor privind
declinul consumului si investiiilor.
La 1 ianuarie 2008 populaia Romniei era de 21,5
milioane de locuitori, din care 55% locuiete in mediul
urban, potrivit datelor publicate de Institutul Naional
de Statistica. Din totalul locuitorilor, 48,8% sunt
barbati. Populaia tnra (0-14 ani) reprezenta 15,2%
din totalul populaiei, populaia adulta 70,41%, iar cea
vrstnica (65 ani si peste) 14,9%;
Descrierea Industriei
Segmentul Horeca a fost cel mai dinamic sector de consum in Romnia, avnd o cretere de
peste 70% in ultimii 6 ani. Numrul persoanelor care prefera sa ias in ora a fost din ce in ce
mai mare in ultimii ani. Romanii au nceput sa aib o viata sociala mai activa, prefernd sa se
intalneasca cu prietenii in afara casei, insa a crescut si numrul ntlnirilor de afaceri care s-au
mutat din birouri in cafenele si restaurante.
Peste 34.000 de restaurante si baruri erau prezente la nceputul lui 2009 pe piaa din Romnia,
estimata la 2,5 miliarde de euro, in cretere cu 12% fata de aceeai perioada a anului trecut,
potrivit Oficiului Naional al Registrului Comerului.
La nivel naional sunt nregistrate in prezent 21.333 de baruri si 12.900 de restaurante,
capitala fiind lider de piaa cu o cota de 10,4% (peste 1.000 de baruri si aproape 2.450 de
restaurante). Printre judeele cu cele mai multe unitati de profil se pot numra si Constanta,
Timi, Cluj si Iai care, mpreuna cu Bucureti, dein 30% din numrul total de restaurante si
baruri. Pe ultimele locuri sunt judeele Giurgiu (doar 230 de restaurante si cafenele), Ialomia
si Covasna (fiecare cu puin peste 300 de unitati de profil).
In aceasta perioada nesigura economic, piaa Horeca a simit mai puin turbulentele financiare
comparativ cu alte domenii.
10
Legea privind fumatul in locurile publice nchise, intrata in vigoare de la 1 ianuarie, a dus la
creterea numrului de locaii exclusiv destinate fumtorilor si nu a diminuat consumul de
tutun aa cum estimau autoritile. In urma modificrilor fcute la aceasta lege, de la 1
ianuarie fumatul este permis in locaii publice doar in jumtate din suprafaa utila si doar daca
aceasta este izolata complet de restul spaiului public.
Patronii restaurantelor sau cafenelelor cu suprafee sub 100 de metri ptrai pot opta daca
localul este destinat fumtorilor sau nefumtorilor. In cele mai multe cazuri se opteaz ca
locaia sa fie dedicata fumtorilor, avnd in vedere ca majoritatea celor care ies sa consume
cafeaua in ora sunt fumtori. O interzicere a fumatului ar putea diminua afacerea unui
restaurant sau cafenea cu pana la 30%.
11
Criza economica nu a afectat in acest moment foarte puternic piaa cafenelelor. Faptul ca
aceasta afacere se adreseaz in primul rnd segmentului middle-upper class face ca piaa de
cafenele sa fie mai protejata de efectele crizei economice in comparaie cu alte piee. In plus,
nevoia de relaxare, de detaare de problemele zilnice face din cafenea o locaie perfecta
pentru o clasa socio-economica din ce in ce mai stresata.
Schimbrile cele mai probabile datorate crizei se vor vedea in notele de plata ale cafenelelor,
care vor scdea cu 10% 15%, chiar daca numrul clienilor va ramane aproximativ acelai.
Provocarea va fi de a atrage clieni noi si de a-i pstra pe cei existeni, convingndu-i in
acelai timp sa consume printr-o varietate de produse noi si printr-un serviciu de calitate.
12
Segmentul inta
Piaa romneasca a cafenelelor tinde sa transforme consumatorul intr-un client tot mai
pretenios. Gusturile si preferinele romanilor au evoluat att din perspectiva produselor pe
baza de cafea consumate, cat si din perspectiva aprecierii serviciului primit si a locaiei
frecventate. Consumatorii au nceput sa fie mai selectivi, sa treac de la cafeaua la filtru si
cappuccino la plic ctre preparate pregatire profesionist, sa recunoasc o cafea buna si chiar sa
dezvolte preferine pentru un anumit brand. Designul interior si serviciile conexe au nceput
sa conteze de asemenea in alegerea unei cafenele.
Clienii Cafenelei S.C. TONCAFFE. SRL sunt locuitori ai Bucurestiului, fac parte din
categoria middle class, cu vrsta cuprinsa intre 18 si 45 de ani, sunt educai, le place sa
socializeze si apreciaz un serviciu de calitate. Dintre acetia, 80% sunt fumtori.
Cel mai mare trafic de clieni se va nregistra in weekend. In cursul saptamanii cele mai mare
vnzri se vor realiza intre orele 17 24, insa vor exista foarte muli clieni care isi vor
cumpra cafea la primele ore ale dimineii. Cafeneaua nu va fi doar un mod de relaxare dup
serviciu, ci si un loc de unde se poate procura cafeaua de dimineaa sau unde se poate servi
prnzul in pauza de masa.
In ultima perioada preferinele clienilor de cafenele se ndreapt ctre specialitile de cafea
pe baza de espresso, cum ar fi espresso con panna (espresso cu un vrf de spuma de lapte),
latte machiatto (espresso cu lapte si spuma de lapte), triestino (espresso dublu cu spuma de
lapte), cafe con panna (espresso lung cu frica), dar si affogato cafe (espresso cu ngheata),
ciocolata italiana sau trieste moca (ciocolata, espresso, lapte si frica). Un alt semn al rafinrii
gustului consumatorului roman este si creterea cererii pentru cafelele aromate.7
Cafeneaua va oferi o gama larga de produse pe baza de cafea, astfel incat sa poat satisface
gusturile cat mai pretenioase ale clienilor si.
Concurenta
Piaa cafenelelor din Romnia este impartita intre lanuri naionale si internaionale mari,
orientate ctre segmentul premium, si cafenele mici, mai mult sau mai puin personalizate,
centrate in majoritatea cazurilor pe clasa medie.
O clasificare a tipurilor cafenelelor din Bucureti ar include:
cafenele tipice (amplasate cat mai central, oferind cteva preparate culinare si, deseori,
concerte sau alte evenimente): Turabo Cafe, Cremcaffe sau ViaCafe;
cafenele din hoteluri - Vienna Cafe (din JW Marriott Grand Hotel Bucureti)
Locaiile cele mai agreate de proprietarii de cafenele din Bucureti sunt urmtoarele:
13
Lipscani - Universitate : Arcade Cafe; Coffee Right; Cream Cafe; Turabo Cafe; Jos
Plria; Coyote Cafe; Cafeneaua Actorilor; Living Room; Cafe Deko; Cooffe Grind;
Studio Cafe; Market 8
Cimigiu: Caff Latte; Planter's Cafe; Salzburg; Pardon Cafe; Your Cafe
Piaa Romana: BCR Cafe; Turabo Cafe; El Cafe de mi finca; Coffee Right; Centro
Cafe; Episcopiei; Turabo Cafe; Molinari
Dorobani: BT Cafe; BRD Caf; Belle Epoque; Rendez Vous; Centro Cafe; High
Heels; Mon Chery; Noblesse Cafe;Rouge Cafe
Alba Iulia Unirea: Via Cafe; Coffee Right; Arcade; Caffpedia; Asimo
Turabo Cafe
Turabo Cafe este in prezent lider de piaa, fiind prima
cafenea romneasca al crei concept a fost francizat. Cu
o cifra de afaceri de aproximativ 15 milioane EUR in
2008 si o reea de 40 de unitati, Turabo Cafe
previzioneaz pentru 2009 deschiderea a inca 20 de
cafenele, dintre care 5 in afara tarii. Conform oficialilor
Turabo o cafenea aduce venituri anuale intre 200.000 de
euro si 800.000 de euro, in funcie de zona in care este
amplasata sau de locurile de care dispune.
Starbucks
Starbucks a intrat pe piaa din Romnia in 2007 ca
rezultat al unui joint-venture dintre Starbucks
Coffee Company si partenerul sau european
Marinopoulos Holding. Aceasta a fost prima
cafenea din Europa Centrala si de Est. Marele
avantaj al acestei cafenele este renumele care a
devenit cunoscut in Romnia nainte chiar de a fi
deschisa cafeneaua propriu-zisa.
In prezent, compania opereaz sase cafenele in
Romnia, dintre care cinci in Bucureti (Plaza
Romnia, Bucureti Mall, Bneasa Shopping City,
Liberty Center, America House Center) si una in Cluj-Napoca (Iulius Mall). Pentru 2009
Starbucks intenioneaz sa-si extind operaiunile si sa deschid mai multe cafenele.
De altfel, reeaua americana anunat deschiderea un nou segment de business, destinat
exclusiv proiectelor din mediul online, Digital Venture. Decizia de a investi in tehnologia
digitala face parte din strategia anticriz a companiei.
14
Cafepedia
Compania Trotter Restaurant deine brandul de cafenele
Cafepedia si lanul de restaurante romaneti La Mama.
Prima cafenea s-a lansat in 2005 la parterul restaurantului La
Mama din Piaa Alba Iulia. In prezent exista 4 cafenele, dintre
care 3 in Bucureti si una in Mamaia.
15
Franciza Pascucci
Prima cafenea Pascucci a fost deschisa in noiembrie
2008 in zona Dorobani de ctre compania Velvet
Cafe care deine master-franciza brandului din Italia.
Investiia s-a ridicat la suma de 600.000 EUR pentru o
suprafaa de 250 mp. Velvet Cafe intenioneaz sa
deschid 12 locaii Pascucci pana in 2011 in urma
unei investiii estimate de 3 milioane EUR pe an.
Pentru extinderea reelei, compania vizeaz att
spatiile comerciale cat si locaiile stradale.
Franciza Cup&Cino
Lanul de cafenele Cup&Cino a fost adus in Romnia
de grupul RTC prin contract de franciza. Oficialii
RTC previzioneaz o triplare a numrului de locaii in
2009 deschiznd 8 cafenele noi in Bucureti si in
oraele mari ale tarii. Investiia medie este de 2.000
EUR / mp. Pentru 2009 vnzrile sunt estimate la
aproximativ 1.5 mil. EUR si 500 600 de vizitatori pe
zi.
Franciza Gloria Jeans Coffees
Compania Gourmet Products Servicii deine
master-franciza Gloria Jean's Coffees, lan
internaional, originar din SUA, deinut in prezent
de o companie australiana. In Romnia au fost
deschise, ncepnd din ianuarie 2005, sase cafenele
sub acest brand, dintre care 5 amplasate in centre
comerciale de tip mall - unul in Timioara si restul
in Bucureti.
16
Cafenele cu specific
Exista cafenele care se orienteaz ctre o anumita tema dincolo de ideea simpla a savurrii
unei ceti de cafea pentru a se diferenia de concurenta. Astfel, se observa cafenele care
promoveaz specificul unei tari (cafenea egipteana, indiana, etc.) sau chiar o activitate (cititul,
arta, make-up, achiziionarea de haine, etc.). Specificul ales va fi un criteriu de selecie a
clientelei, devenind un puternic instrument de marketing.
Cafenele cu specificul unei tari: Valea regilor, Krishna Cafe
Cafenele cu specificul unei activitati: Carturesti cititul, Dada achiziionarea de haine,
H2O articole sport, Studio Cafe studio foto si make-up.
Cafenele deschise de productorii de cafea
Pentru o mai buna reprezentare, productorii de cafea Strauss Romnia si Kraft Foods si-au
deschis si ei propriile cafenele.
Kraft Foods
Kraft a deschis doua cafenele Jacobs in centrele comerciale Bucureti Mall si Plaza Romnia
cu o capacitate de 206 si respectiv 118 locuri. Aceste locaii vor fi operate in parteneriat cu
diveri investitori, cu o participare solida din partea Kraft Foods.
Strauss Romnia
Strauss Romnia a deschis in 2007 prima cafenea Doncafe
Brasserie & Expresso Bar in parteneriat cu un operator de cafenele
si restaurante. Planurile companiei israeliene vizeaz extinderea
Doncafe Brasserie & Espresso Bar in trei locaii noi, pe termen
scurt.
Tchibo
Tchibo si-ar putea face de asemenea intrarea pe
segmentul cafenelelor. In luna martie 2008,
productorul german a anunat ca isi va concentra
strategia de extindere in HoReCa in Europa de
Est, inclusiv Romnia. Planurile sale nu s-au
concretizat pana in prezent.
Cafenele care au ieit de pe piaa
Romaqua Group, mbuteliatorul apei minerale
Borsec, a decis sa nchid cafeneaua Metropolitan
din Bucureti inaugurata in iunie 2008 in urma unei investiii de 80.000 EUR.
Nestle a ieit de pe piaa cafenelelor in 2008, pe locul celor doua cafenele fiind deschise alte
cafenele care aparin Kraft Foods.
CoffeeHeaven a anunat ca se va retrage din Romnia, piaa pe care a ptruns odat cu
deschiderea centrului comercial Bneasa Shopping City, din cauza rezultatelor sub ateptri
obinute in aceasta perioada. Brandul polonez a fost adus in Romnia prin intermediul Snack
Attack, in urma unui joint-venture intre cele doua companii si urma sa fie extins in alte trei
locaii in 2009.
17
Analiza SWOT
Puncte Tari
- asocierea
cu
un
productor
binecunoscut de cafea (Julius Meinl,
Illy, etc.);
- originalitate (organizare seri tematice,
programe de fidelitate, servicii
conexe);
- calitatea produselor si a servirii;
- experiena responsabilului de cafenea;
- marja de profit;
- locaia.
Oportunitati
- o ieire la cafenea presupune un cost mai
mic dect o ieire la restaurant;
- o mai mare deschidere a consumatorilor
romani / bucureteni ctre socializare in
afara casei;
- creterea consumului zilnic de cafea (mai
mult de o ceaca pe zi);
- gusturile consumatorilor de cafea au
evoluat, acetia apreciind acum o cafea si un
serviciu de calitate;
- scderea timpului petrecut intr-o cafenea;
- creterea ponderii clienilor care iau cafeaua
la pachet;
- scderea chiriei pentru spatiile comerciale;
- o mai mare uurina de a gsi un spaiu
comercial comparativ cu anii precedeni.
Puncte Slabe
Ameninri
- lipsa unui renume pe piaa cafenelelor - o posibila scdere a consumului ca
din Romnia;
frecventa si cantitate;
- lipsa de experiena a acionarilor
- condiii de creditare mai aspre;
18
Politica de produs
Cafeneaua va oferi o varietate de buturi pe baza de cafea, de la cappuccino, caffe latte,
americano, mocha, mocha flake, la espresso, ristretto, macchiato, etc., dar si un meniu
cuprinztor de ceai si ciocolata calda. Aceasta gama va fi completata de cocktailuri originale,
buturi rcoritoare si alcoolice.
Se va stabili si un parteneriat cu o cofetrie si un magazin de sandwich-uri (ex. Snack Attack)
care sa livreze prjituri si sandviuri ce vor fi inute intr-o vitrina frigorifica si servite
clienilor.
Cafeaua va fi procurata direct de la un distribuitor de cafea pentru segmentul HoReCa (Julius
Meinl, Pro Brands Distribution, Strauss Romnia, Nordic Import Export Co SRL). Acest
lucru va garanta calitatea ridicata a cafelei, dar si o reducere a cheltuielilor cu achiziionarea
aparatelor de cafea (pot fi luate in custodie) si a elementelor necesare servirii (ceti, meniuri,
tvi, ervetele, etc.) care de asemenea sunt oferite in mod gratuit de partenerul ales.
Pe langa produsele sale, Cafeneaua va oferi si acces gratuit la internet wireless si o serie de
reviste si ziare mondene. In plus, pentru a creste traficul de clieni in timpul saptamanii, se vor
organiza seri tematice (muzica de camera live, karaoke, srbtori naionale sau internaionale,
stand-up comedy, etc.).
Cafeneaua va oferi si posibilitatea nchirierii spaiului pentru petreceri private in msura in
care acest lucru va fi solicitat.
Politica de pre
Preturile practicate vor ncadra Cafeneaua in categoria medie. In funcie de produs, Cafeneaua
va practica un ados comercial de la 30% (buturile alcoolice si non-alcoolice) pana la 300%
(produsele pe baza de cafea si ceaiurile).
Astfel, o cafea va costa intre 5 si 15 lei, o ciocolata calda intre 7 si 10 lei, buturile nonalcoolice intre 5 si 8 lei, berea intre 6 si 12 lei.
In cursul saptamanii, intre orele 15.00 si 18.00, Cafeneaua va practica preturi reduse cu 20%
pentru a atrage clientela.
Clienii fideli vor fi rasplatiti periodic prin oferirea unor buturi sau chiar a ntregii consumaii
din partea casei (in funcie de frecventa si volumul lor de consum).
Politica de distribuie
Cafeneaua isi va ncepe activitatea cu o locaie de 100 mp. Se va urmri nchirierea unui
spaiu intr-o zona cu trafic pietonal ridicat (in centru, in apropierea unei universitati sau a unor
cldiri de birouri, intr-un spaiu comercial). Doua aspecte de urmrit vor fi posibilitatea
deschiderii unei terase in timpul verii si locurile de parcare in apropiere.
Spaiul cafenelei va fi amenajat astfel incat sa poat fi separat in doua sau trei saloane. Acest
lucru va permite att gzduirea de petreceri private, cat si amenajarea unui spaiu pentru
nefumtori in conformitate cu noua lege anti-fumat.
Programul de lucru va fi: Luni Vineri 8.00 23.00, Smbta si Duminica: 10.00 24.00.
19
Clienii care nu si-au terminat cafeaua dar trebuie sa plece vor putea sa o ia cu ei prin
ambalaje, capace si paie speciale pentru aceasta alternativa.
In funcie de rezultatele primei cafenele, managementul va decide momentul deschideri unei
noi locaii.
Politica de promovare
Managementul dorete ca mecanismul cel mai puternic de promovare al cafenelei sa fie
recomandarea clienilor mulumii.
Cafeneaua va fi promovata constant prin ghidurile de petrecere a timpului liber att in format
hrtie, cat si in format on-line (ex. revista apte seri, www.localuri.ro, bucharest-guide.ro,
www.afterhours.ro). Prin aceste canale, se va prezenta o scurta descriere a cafenelei, a
serviciilor oferite si a serilor tematice, propria pagina de internet si un numr de telefon pentru
rezervri.
Managementul cafenelei va opta si pentru o pagina proprie de internet prin care sa ofere
informaii despre produsele oferite si posibilitatea de a face rezervri on-line sau prin telefon.
Previzionarea vnzrilor
Managementul societatii a decis abordarea unei strategii moderate de previzionare a
vnzrilor, dat fiind contextul economic general din Romnia (si nu numai). Intr-adevr, piaa
cafenelelor a cunoscut o cretere considerabila in ultimii ani, insa, in condiiile actuale de
piaa se previzioneaz o evoluie mai modesta. Astfel, pentru urmtorii 3 ani, societatea
prognozeaz o cretere anuala de 25%.
In condiiile in care cafeneaua va fi prevzuta cu terasa, managementul nu considera ca vor fi
fluctuaii importante in funcie de anotimp. Intr-adevr, produsele servite intr-o cafenea sunt
in general mai apreciate in anotimpul rece, insa prezenta terasei va atrage clieni si primvara
sau vara.
4. Planul operaional
Autorizaiile de funcionare necesare pentru deschiderea cafenelei se obin de la Ministerul
Alimentaiei Publice, Primrie, Sanepid si Pompieri.
Locaia
Un punct cheie in demararea acestei afaceri este gsirea locaiei potrivite, care sa asigure
vizibilitate si traficul necesar de clieni. Locaia aleasa va ajuta sau va pune piedici dezvoltrii
afacerii. In cazul unei cafenele locaia, stilul si ambianta vor crea imaginea acesteia si vor
selecta invariabil clientela.
Cafeneaua va fi localizata intr-o zona centrala a Bucurestiului, avnd un spaiu de 100 mp si o
deschidere de minim 7 metri. Spaiul va fi renovat si amenajat, astfel incat sa inspire o
atmosfera primitoare. O atenie speciala va fi acordata utilitaiilor, finisajelor superioare i
elementelor de decor si iluminat indirect, instalaie de climatizare, etc.
Cafeneaua va cuprinde 15 mese (separate in doua sau 3 saloane), un bar, 2 grupuri sanitare,
un vestiar pentru salariai, un birou si o camera care va servi drept depozit.
Cafeneaua va vinde produse pe baza de cafea, ceai, ciocolata calda, buturi rcoritoare,
buturi alcoolice, produse de patiserie, prjituri, sandviuri si ngheata.
20
Posibili furnizori:
Cafea: Julius Meinl Romnia (cafea Julius Meinl), Strauss Romnia (Doncafe si
Lavazza), Nordic Import Export Co SRL (Kimbo si Kose), Nestle Romnia (Nescafe),
Pro Brands Distribution (Illy);
21
achiziioneze produsele doar de la acel furnizor, care poate impune un target lunar obligatoriu
(ex. 12 kg. de cafea / luna pentru un grup de aparate oferit, acest grup fiind format dintr-un
macinator, un expressor si un dedurizator).
Avantajele de a lucra in parteneriat cu furnizori in loc de a achiziiona produsele dintr-un
hipermarket precum Metro / Selgros / Carrefour / Cora:
costuri reduse - aparatele sunt luate in custodie in mod gratuit, nu achiziionate sau
nchiriate, iar service-ul este gratuit; se primesc de asemenea si toate materialele
necesare servirii in mod gratuit (ceti, tav, meniuri, pahare, ervetele, etc.);
personalul este instruit de ctre furnizorul de cafea cum sa utilizeze aparatele de cafea
si cum sa serveasc preparatele.
Numrul si tipul de aparate necesare sunt detaliate in seciunea financiara a acestui plan de
afaceri, unde este prezentata investiia iniiala.
Personalul
Personalul cafenelei va fi format din: un responsabil de cafenea, 4 chelneri, 2 barmani si 2
persoane responsabile cu curatenia care vor lucra in ture. Cu excepia responsabilului de
cafenea care va avea o experiena considerabila in domeniu, recrutarea celorlalte persoane va
tine cont in primul rnd de caracteristicile personale si dorina de a invata si mai puin de
experiena acumulata in domeniu.
Acetia vor fi in subordinea responsabilului de cafenea, care va avea obligatoriu experiena in
conducerea unei cafenele. Seful de cafenea va fi responsabil de activitatea curenta a cafenelei,
de relaia cu furnizorii si clienii parteneri, dar va lucra si in mod direct cu managementul
societatii pentru a stabili si respecta metodele de promovare ale cafenelei si bonsurile de
performanta acordate salariailor.
Chelnerii si barmanii vor fi instruii de ctre responsabilul de cafenea si de ctre furnizorii de
cafea si buturi alcoolice cu privire la modul de utilizare al aparatelor, dar si privind
modalitatea de servire a diferitelor buturi. Trainingul privind comportamenul in relaia cu
clienii va fi realizat de ctre responsabilul de cafenea.
Pe langa servirea clienilor, se dorete ca toi chelnerii sa prezinte produsele intr-o maniera
atrgtoare pentru clieni, astfel incat sa genereze vnzare ncruciata (ex. produse de patiserie
pe langa ceaiul sau cafeaua comandate).
Clienii nemulumii vor avea la dispoziie att o cutie de reclamaii (care va putea fi deschisa
doar de ctre responsabilul de cafenea), cat si un numr de telefon mobil (de asemenea al
responsabilului de cafenea). Toate reclamaiile vor fi soluionate de ctre responsabilul de
cafenea, care va lua masuri pentru a minimiza nemulumirea clienilor (schimbarea
produsului, oferirea unor produse din partea casei, etc.).
22
Directorii
Seful de cafenea va fi responsabil de activitatea curenta a cafenelei. El va avea in subordine
toi angajaii, va menine legtura cu furnizorii si partenerii cafenelei. Responsabilul de
cafenea va rspunde direct in fata acionarilor.
Corpul consilierilor
Acionarii societatii vor menine legtura cu un avocat care sa le ofere sfaturi juridice atunci
cnd au nevoie. De asemenea vor ncheia un contract de prestri servicii cu un contabil.
23
6. Planul financiar
Pentru toate cheltuielile s-a folosit un curs mediu de 4.3 Lei / EUR
Cheltuieli lunare
Cheltuieli cu personalul
Poziie
Numr
ef cafenea / Responsabil
3000
5504
Barman
1500
2719
Chelner
1000
1775
Personal de curaenie
700
1213
Total
11.400
15.143
Bere 25%;
24
Cifra de afaceri
Nota de plata pentru o persoana intr-o cafenea conine 2 sau 3 produse.
Flux de clieni: in primul an se estimeaz un flux de 100 de clieni zilnic, afacerea urmnd sa
creasc cu 25% pe an si sa ajung in al doilea an la 125 de clieni zilnic, iar in al III-lea la 150
de clieni zilnic
In primul an 100 de clieni zilnic 3000 de clieni lunar
Cifra de afaceri lunara in eur (4.3 lei / eur) = 68.500 RON = 15.930 EUR lunar in primul
an = 191.160 EUR ANUAL
Produse de cafea si ceai (40%) = 3000 produse, dintre care 1000 ceaiuri = 28.000 RON
-
Profit lunar
Cheltuieli lunare = 11610 EUR
Salarii: 3600 eur
Chiria: 4000 eur
25
26