Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect la disciplina:
AFACERI MICI SI MIJLOCII
-TEMA PROIECTULUIPLAN DE AFACERI
Profesor coordonator:
EF LUCRRI UNIV. DR.N EC.,
ING. DANIELA POPA
Crearea unui lan de cafenele extins in Bucuresti si in alte orase ale arii
2
1.4 Piaa
Romania este in momentul de faa afectata de criza economica financiara, observandu-se o
scadere a pieei anumitor produse. Previziunile privind evolutia economiei romanesti sunt in
continuare incerte, chiar contradictorii. Daca unii specialisti considera ca economia Romaniei
va avea o crestere semnificativ redusa in 2009 fata de 2008, altii sunt convinsi ca evolutia
Romaniei in 2009 va fi negativa.
Condiiile economice actuale, incertitudinea locului de munca, precum si ingreunarea
accesului la creditare vor duce la o scadere a consumului, romanii orientandu-se in aceasta
perioada catre cheltuielile de baza.
Totui, comparativ cu alte industrii, industria Horeca a fost mai puin afectata in ultima
perioada, romanii preferand in continuare socializarea in afara casei ca metoda de relaxare si
iesire din stresul zilnic. Consumul alimentelor si al bauturior, acasa sau in afara casei, este
previzionat sa fie mai putin afectat de turbulentele economice si in perioada urmatoare.
In plus, in Bucuresti, numarul de cafenele si baruri este in continuare redus comparativ cu
media europeana si cu numarul de consumatori. In prezent, Capitala detine mai putin de 500
de cafenele, ceea ce presupune o cafenea la 7000 de bucuresteni, in conditiile in care in Praga
3
sunt peste 1000 de locatii, iar in Paris si Londra numarul lor depaseste 3000. Acest lucru
denota o piata cu potential, capabila sa absoarba noi concurenti.
Piata de cafenele din Bucuresti este fragmentata intre lanturi mari de cafenele, care respecta
invariabil acelasi sablon in toate locatiile, si cafenele mici, mai mult sau mai putin specializate
pe o anumita tema. Cafenelele de renume international intrate pe piata in sistem de franciza se
adreseaza in principal segmentului premium, avand preturi foarte ridicate. Nici cafenelele
celelalte nu practica preturi foarte mici, pretul mediu pentru o cafea fiind de minimum 4 lei.
Consumul prin cafenele a crescut in ultima perioada, impreuna cu o scadere a timpului
petrecut la masa, dupa modelul occidental. Romanii au inceput sa iasa mai mult in oras, sa
socializeze intr-un bar, restaurant sau cafenea. Clientul obisnuit al unei cafenele are varsta
cuprinsa intre 18 si 45 de ani, este educat si apreciaza produsele si serviciile de calitate. In
functie de locatia cafenelei, oamenii de afaceri pot reprezenta intre 50% si 70% din clienti.
Criza economica actuala va duce cel mai probabil la o scadere a valorii notei de plata cu 10%15% si mai putin a numarului de clienti. Focusul unitatilor de profil va fi atragerea si mai ales
pastrarea clientilor existenti prin produse si servicii de calitate oferite intr-o atmosfera placuta
care sa ii faca sa uite de stresul cotidian.
2. Descrierea Afacerii
2.1 Misiunea, scopurile si obiectivele afacerii
Telul cafenelei este de a oferi un meniu special de cafea, ceai si ciocolata de cea mai buna
calitate intr-o atmosfera vesela si relaxanta.
Obiective:
Deschiderea unei cafenele de succes, avand ca segment tineri bucuresteni din clasa de
mijloc
Adaptarea permanenta la mediul de afaceri din Bucuresti prin oferirea de noi produse
si modalitati de petrecere a timpului liber
Cafea: Julius Meinl Romania (cafea Julius Meinl), Strauss Romania (Doncafe si
Lavazza), Nordic Import Export Co SRL (Kimbo si Kose), Nestle Romania (Nescafe),
Pro Brands Distribution (Illy);
3. Planul de Marketing
3.1 Descrierea Pietei
Date generale asupra pietei din Europa si din Romania
Economia Uniunii Europene este estimata sa scada cu 2% in 2009 pe fondul crizei economice
financiare care a cuprins intreaga lume. PIB-ul Europei de Est se va contracta cu aproximativ
6%, aceasta zona fiind considerata mai vulnerabila in fata turbulentelor financiare prezente.
In primele 3 semestre ale anului 2008, economia Romaniei a inregistrat cea mai mare crestere
din Uniunea Europeana, si anume 8,9%. Incepand cu trimestrul al patrulea, economia a intrat
insa pe o panta descendenta, PIB-ul avand o crestere de doar 2,9% comparativ cu aceeasi
perioada din 2007.
Cresterea economica a Romaniei in 2009 va fi semnificativ mai mica fata de 2008, unii
specialisti considerand ca ar putea fi chiar negativa in contextul scaderii exporturilor,
naspririi conditiilor de creditare pentru firme si gospodarii si al perspectivelor privind
declinul consumului si investitiilor.
La 1 ianuarie 2008 populatia Romaniei era de 21,5 milioane de locuitori, din care 55%
locuieste in mediul urban, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica. Din
totalul locuitorilor, 48,8% sunt barbati. Populatia tanara (0-14 ani) reprezenta 15,2% din
totalul populatiei, populatia adulta 70,41%, iar cea varstnica (65 ani si peste) 14,9%;
Descrierea Industriei
Segmentul Horeca a fost cel mai dinamic sector de consum in Romania, avand o crestere de
peste 70% in ultimii 6 ani. Numarul persoanelor care prefera sa iasa in oras a fost din ce in ce
mai mare in ultimii ani. Romanii au inceput sa aiba o viata sociala mai activa, preferand sa se
intalneasca cu prietenii in afara casei, insa a crescut si numarul intalnirilor de afaceri care s-au
mutat din birouri in cafenele si restaurante.
Peste 34.000 de restaurante si baruri erau prezente la inceputul lui 2009 pe piata din Romania,
estimata la 2,5 miliarde de euro, in crestere cu 12% fata de aceeasi perioada a anului trecut,
potrivit Oficiului National al Registrului Comertului.
7
Segmentul HoReCa este servit de divizii specializate ale producatorilor de cafea activi pe
piata romaneasca sau de companii care au ales sa comercializeze cafea doar prin acest canal.
In general cafeaua comercializata prin canalul HoReCa este diferita de cea pentru consumul
casnic, avand o calitate superioara, mai putina cofeina si un gust mai puternic.
Potrivit importatorilor, cateodata ajung si n retail sortimente de cafea buna, un exemplu ar fi
Illy, care are n supermarketuri aceeasi cafea ca si n cafenele, dar multi producatori de cafea
au preferat sa ramana pe HoReCa. Furnizorii de cafea pentru HoReCa si-au adaptat pachetele
de servicii n functie de locatia vizata, oferind pe langa produsele pe baza de cafea si aparate
in custodie, materiale promotionale si cursuri de formare. Printre furnizorii de cafea pentru
segmentul HoReCa pot fi mentionati:
Cel mai mare trafic de clienti se va inregistra in weekend. In cursul saptamanii cele mai mare
vanzari se vor realiza intre orele 17 24, insa vor exista foarte multi clienti care isi vor
cumpara cafea la primele ore ale diminetii. Cafeneaua nu va fi doar un mod de relaxare dupa
serviciu, ci si un loc de unde se poate procura cafeaua de dimineata sau unde se poate servi
pranzul in pauza de masa.
In ultima perioada preferintele clientilor de cafenele se ndreapta catre specialitatile de cafea
pe baza de espresso, cum ar fi espresso con panna (espresso cu un varf de spuma de lapte),
latte machiatto (espresso cu lapte si spuma de lapte), triestino (espresso dublu cu spuma de
lapte), cafe con panna (espresso lung cu frisca), dar si affogato cafe (espresso cu nghetata),
ciocolata italiana sau trieste moca (ciocolata, espresso, lapte si frisca). Un alt semn al rafinarii
gustului consumatorului roman este si cresterea cererii pentru cafelele aromate.7
Cafeneaua va oferi o gama larga de produse pe baza de cafea, astfel incat sa poata satisface
gusturile cat mai pretentioase ale clientilor sai.
11
4. Concurenta
Piata cafenelelor din Romania este impartita intre lanturi nationale si internationale mari,
orientate catre segmentul premium, si cafenele mici, mai mult sau mai putin personalizzate,
centrate in majoritatea cazurilor pe clasa medie.
O clasificare a tipurior cafenelelor din Bucuresti ar include:
cafenele tipice (amplasate cat mai central, oferind cateva preparate culinare si, deseori,
concerte sau alte evenimente): Turabo Cafe, Cremcaffe sau ViaCafe;
cafenele din hoteluri - Vienna Cafe (din JW Marriott Grand Hotel Bucuresti)
Locatiile cele mai agreate de proprietarii de cafenele din Bucuresti sunt urmatoarele:
Lipscani - Universitate : Arcade Cafe; Coffee Right; Cream Cafe; Turabo Cafe; Jos
Palaria; Coyote Cafe; Cafeneaua Actorilor; Living Room; Cafe Deko; Cooffe Grind;
Studio Cafe; Market 8
Cismigiu: Caff Latte; Planter's Cafe; Salzburg; Pardon Cafe; Your Cafe
Piata Romana: BCR Cafe; Turabo Cafe; El Cafe de mi finca; Coffee Right; Centro
Cafe; Epsicopiei; Turabo Cafe; Molinari
Dorobanti: BT Cafe; BRD Caf; Belle Epoque; Rendez Vous; Centro Cafe; High
Heels; Mon Chery; Noblesse Cafe;Rouge Cafe
Alba Iulia Unirea: Via Cafe; Coffee Right; Arcade; Caffpedia; Asimo
Turabo Cafe
Turabo Cafe este in prezent lider de piata, fiind prima cafenea romaneasca al carei concept a
fost francizat. Cu o cifra de afaceri de aproximativ 15 milioane EUR in 2008 si o retea de 40
de unitati, Turabo Cafe previzioneaza pentru 2009 deschiderea a inca 20 de cafenele, dintre
care 5 in afara tarii. Conform oficialilor Turabo o cafenea aduce venituri anuale intre 200.000
de euro si 800.000 de euro, in functie de zona in care este amplasata sau de locurile de care
dispune.
Starbucks
Starbucks a intrat pe piata din Romania in 2007 ca rezultat al unui joint-venture dintre
Starbucks Coffee Company si partenerul sau european Marinopoulos Holding. Aceasta a fost
prima cafenea din Europa Centrala si de Est. Marele avantaj al acestei cafenele este renumele
care a devenit cunoscut in Romania inainte chiar de a fi deschisa cafeneaua propriu-zisa.
In prezent, compania opereaza sase cafenele in Romania, dintre care cinci in Bucuresti (Plaza
Romania, Bucuresti Mall, Baneasa Shopping City, Liberty Center, America House Center) si
una in Cluj-Napoca (Iulius Mall). Pentru 2009 Starbucks intentioneaza sa-si extinda
operatiunile si sa deschida mai multe cafenele.
12
Cafepedia
Compania Trotter Restaurant detine brandul de cafenele Cafepedia si lantul de restaurante
romanesti La Mama. Prima cafenea s-a lansat in 2005 la parterul restaurantului La Mama
din Piata Alba Iulia. In prezent exista 4 cafenele, dintre care 3 in Bucuresti si una in Mamaia.
Franciza Pascucci
Prima cafenea Pascucci a fost deschisa in noiembrie 2008 in zona Dorobanti de catre
compania Velvet Cafe care detine master-franciza brandului din Italia.
Investitia s-a ridicat la suma de 600.000 EUR pentru o suprafata de 250 mp. Velvet Cafe
intentioneaza sa deschida 12 locatii Pascucci pana in 2011 in urma unei investitii estimate de
3 milioane EUR pe an. Pentru extinderea retelei, compania vizeaza atat spatiile comerciale cat
si locatiile stradale.
Franciza Cup&Cino
Lantul de cafenele Cup&Cino a fost adus in Romania de grupul RTC prin contract de
franciza. Oficialii RTC previzioneaza o triplare a numarului de locatii in 2009 deschizand 8
cafenele noi in Bucuresti si in orasele mari ale tarii. Investitia medie este de 2.000 EUR / mp.
13
Pentru 2009 vanzarile sunt estimate la aproximativ 1.5 mil. EUR si 500 600 de vizitatori pe
zi.
Cafenele cu specific
Exista cafenele care se orienteaza catre o anumita tema dincolo de ideea simpla a savurarii
unei cesti de cafea pentru a se diferentia de concurenta. Astfel, se observa cafenele care
promoveaza specificul unei tari (cafenea egipteana, indiana, etc.) sau chiar o activitate (cititul,
arta, make-up, achizitionarea de haine, etc.). Specificul ales va fi un criteriu de selectie a
clientelei, devenind un puternic instrument de marketing.
Cafenele cu specificul unei tari: Valea regilor, Krishna Cafe
Cafenele cu specificul unei activitati: Carturesti cititul, Dada achizitionarea de haine,
H2O articole sport, Studio Cafe studio foto si make-up.
14
4. Functionarea firmei
4.1 Graficul investitiei
Etapele operationale ce vor defini implementarea planului investitional sunt cuprinse in
urmatorul tabel:
ANUL I
Operaiuni
Amenajare spaiu
X
X
X
X
X
15
X
X
Productia
Autorizatiile de functionare necesare pentru deschiderea cafenelei se obtin de la Ministerul
Alimentatiei Publice, Primarie, Sanepid si Pompieri.
Locatia
Un punct cheie in demararea acestei afaceri este gasirea locatiei potrivite, care sa asigure
vizibilitate si traficul necesar de clienti. Locatia aleasa va ajuta sau va pune piedici dezvoltarii
afacerii. In cazul unei cafenele locatia, stilul si ambianta vor crea imaginea acesteia si vor
selecta invariabil clientela.
Cafeneaua va fi localizata intr-o zona centrala a Bucurestiului, avand un spatiu de 100 mp si o
deschidere de minim 7 metri. Spatiul va fi renovat si amenajat, astfel incat sa inspire o
atmosfera primitoare. O atentie speciala va fi acordata utilitaiilor, finisajelor superioare i
elementelor de decor si iluminat indirect, instalaie de climatizare, etc.
Cafeneaua va cuprinde 15 de mese (separate in doua sau 3 saloane), un bar, 2 grupuri sanitare,
un vestiar pentru salariati, un birou si o camera care va servi drept depozit.
Cafeneaua va vinde produse pe baza de cafea, ceai, ciocolata calda, bauturi racoritoare,
bauturi alcoolice, produse de patiserie, prajituri, sandvisuri si inghetata.
Posibili furnizori:
Cafea: Julius Meinl Romania (cafea Julius Meinl), Strauss Romania (Doncafe si
Lavazza), Nordic Import Export Co SRL (Kimbo si Kose), Nestle Romania (Nescafe),
Pro Brands Distribution (Illy);
costuri reduse - aparatele sunt luate in custodie in mod gratuit, nu achizitionate sau
inchiriate, iar service-ul este gratuit; se primesc de asemenea si toate materialele
necesare servirii in mod gratuit (cesti, tave, meniuri, pahare, servetele, etc.);
16
personalul este instruit de catre furnizorul de cafea cum sa utilizeze aparatele de cafea
si cum sa serveasca preparatele.
Numarul si tipul de aparate necesare sunt detaliate in sectiunea financiara a acestui plan de
afaceri, unde este prezentata investitia initiala.
Deschiderea unei cafenele in sistem de franciza
Avantaje: renume si know-how care sa te ajute sa deschizi si sa operezi afacerea intr-un mod
cat mai profitabil.
Dezavantaje: taxa de franciza (intre 5.000 EUR si 30.000 EUR), redevente anuale din cifra de
afaceri (intre 1% si 15%), posibile taxe de marketing si publicitate, respectarea a numeroase
reguli introduse chiar intr-un manual, respectarea loistelor de furnizori de produse si
echipamente, acceptarea controlului fracizorului cu privire la tehnicicle de comercializare si
mijloacele publicitare realizate, folosirea tehnicilor standard de vanzare, prezentare si design.
4.2 Personalul
Personalul cafenelei va fi format din: un responsabil de cafenea, 4 chelneri, 2 barmani si 2
persoane responsabile cu curatenia care vor lucra in ture. Cu exceptia responsabilului de
cafenea care va avea o experienta considerabila in domeniu, recrutarea celorlalte persoane va
tine cont in primul rand de caracteristicile personale si dorinta de a invata si mai putin de
experienta acumulata in domeniu.
Acestia vor fi in subordinea responsabilului de cafenea, care va avea obligatoriu experienta in
conducerea unei cafenele. Seful de cafenea va fi responsabil de activitatea curenta a cafenelei,
de relatia cu furnizorii si clientii parteneri, dar va lucra si in mod direct cu managementul
societatii pentru a stabili si respecta metodele de promovare ale cafenelei si bonsurile de
performanta acordate salariatilor.
Chelnerii si barmanii vor fi instruiti de catre responsabilul de cafenea si de catre furnizorii de
cafea si bauturi alcoolice cu privire la modul de utilizare al aparatelor, dar si privind
modalitatea de servire a diferitelor bauturi. Trainingul privind comportamenul in relatia cu
clientii va fi realizat de catre responsabilul de cafenea.
Pe langa servirea clientilor, se doreste ca toti chelnerii sa prezinte produsele intr-o maniera
atragatoare pentru clienti, astfel incat sa genereze vanzare incrucisata (ex. produse de patiserie
pe langa ceaiul sau cafeaua comandate).
Clientii nemultumiti vor avea la dispozitie atat o cutie de reclamatii (care va putea fi deschisa
doar de catre responsabilul de cafenea), cat si un numar de telefon mobil (de asemenea al
responsabilului de cafenea). Toate reclamatiile vor fi solutionate de catre responsabilul de
cafenea, care va lua masuri pentru a minimiza nemultumirea clientilor (schimbarea
produsului, oferirea unor produse din partea casei, etc.).
Aparitia unor noi concurenti in zona cafenelei ar putea diminua traficul de clienti.
Managementul doreste sa se pregateasca pentru aceasta posibilitate prin fidelizarea clientilor,
prin programe speciale (carduri de fidelitate, consumatii ocazionale gratuite, calitatea servirii
si a produselor, seri tematice).
Managementul nu doreste o rotatie mare a personalului. Pe langa salariile fixe, salariatii vor
beneficia si de bonusuri in functie de performanta sau evenimente speciale. Responsabilul de
cafenea va crea programe de motivare (implicarea tuturor salariatilor in activitatea firmei,
responsabilizarea lor, bonusarea lor). Responsabilul de cafenea va beneficia trimestrial de un
bonus format dintr-un procentaj din vanzarile realizate peste un anumit target.
In cazul in care cafeneaua nu prezinta rentabilitatea previzionata in primele 6 luni,
managementul va obtine autorizatiile necesare pentru transformarea locatiei in bar cu program
prelungit.
Directorii
Seful de cafenea va fi responsabil de activitatea curenta a cafenelei. El va avea in subordine
toti angajatii, va mentine legatura cu furnizorii si partenerii cafenelei. Responsabilul de
cafenea va raspunde direct in fata actionarilor.
Corpul consilierilor
Actionarii societatii vor mentine legatura cu un avocat care sa le ofere sfaturi juridice atunci
cand au nevoie. De asemenea vor incheia un contract de prestari servicii cu un contabil.
Intreprinzatorii
Partenerii vor fi activi / pasivi in conducerea societatii, tinand legatura direct cu Responsabilul
de cafenea.
6. Planul financiar
Pentru toate cheltuielile s-a folosit un curs mediu de 4.3 Lei / EUR
18
instalatiile sanitare, care cuprind alimentarea cu apa calda, rece si canalizarea pentru
evacuarea apei menajere : 2000 EUR ;
amenajari interioare :
o plafon si pereti rigips : 2000 EUR ;
o indreptat pereti si zugravit cu vopsea lavabila : 2000 EUR ;
o parchet 80 mp: 2800 EUR ( 25 /mp parchet+ 10/mp manopera);
o gresie 20mp : 600 EUR (20 /mp gresie + 10 /mp manopera) ;
Cheltuieli lunare
Cheltuieli cu personalul
Poziie
Numar
3000
5504
Barman
1500
2719
Chelner
1000
1775
Personal de curaenie
700
1213
Total
11.400
15.143
Cheltuieli cu chiria
Chiria reprezinta in general costul lunar cel mai mare. Chiriile cele mai mari se regasesc in
special in spatiile comerciale de tip mall. In situatia economica actuala, in conditiile in care
mall-urile au inregistrat o scadere drastica a numarului de vizitatori, este probabil ca si chiriile
sa mai scada, insa nu considerabil. S-a luat in calcul o chirie de 40 EUR / mp.
40 eur / mp * 100 mp = 4000 EUR / lunar
Cheltuieli cu utilitatile (medie / luna): 260 EUR
Electricitate si apa: 250 EUR
Abonament RDS: 10 EUR
Cheltuielile cu aprovizionarea
Consumul dintr-o cafenea se imparte in medie astfel:
Bere 25%;
Cifra de afaceri
Nota de plata pentru o persoana intr-o cafenea contine 2 sau 3 produse.
Flux de clienti: in primul an se estimeaza un flux de 100 de clienti zilnic, afacerea urmand sa
creasca cu 25% pe an si sa ajunga in al doilea an la 125 de clienti zilnic, iar in al III-lea la 150
de clienti zilnic
In primul an 100 de clienti zilnic 3000 de clienti lunar
Cifra de afaceri lunara in eur (4.3 lei / eur) = 68.500 RON = 15.930 EUR lunar in primul
an = 191.160 EUR ANUAL
21
Produse de cafea si ceai (40%) = 3000 produse, dintre care 1000 ceaiuri = 28.000 RON
-
Profit lunar
Cheltuieli lunare = 11610 EUR
Salarii: 3600 eur
Chiria: 4000 eur
Utilitati: 260 eur
Aprovizionare: 3500
Promovare: 250
Incasari lunare = aprox. 16.000 EUR
Profit lunar: 4400 EUR
Investitia initiala de 40.000 eur se amortizeaza in 10 luni 1 an.
Profit mediu pe cafea simpla: 4 RON
23