SUPORT DE CURS

COAFOR

CUPRINS
Tehnici de executare in domeniul coafurii ........................................................................................... 3
Noiuni de igien ................................................................................................................................ 88
Microbiologie ................................................................................................................................... 122
Norme de protecia muncii, PSI i protecia mediului ..................................................................... 148
Organizarea muncii i iniiere n afaceri .......................................................................................... 172

Tehnici de executare in
domeniul coafurii

Capitolul 1. Scurt istoric

Antichitatea. In lumea timpurie si primitiva, stilul cel mai simplu, purtat de oamenii de rand,
il constituia parul lasat lung sau taiat, purtat uneori strans intr-un fileu sau o banda. Aristocratia a
dezvoltat stiluri distinctive, mai elaborate. Nobilimea din Sumer, de exemplu, purta parul strans
intr-un coc greu, impletit in jurul capului sau lasat pe umeri. Parul era apoi pudrat cu pulbere de aur
si fixat cu un apret auriu, parfumat. Barbatii asirieni si babilonieni isi vopseau parul lung si barbile
patrate in negru si isi faceau bucle cu drotul. Unii purtau chiar peruci. Nobilii din Persia isi buclau
de asemenea parul si barba si le vopseau cu henna.
Nobilimea (barbati si femei, deopotriva) din Egiptul Antic purtau parul strans pe langa cap.
Mai tarziu, din motive de igiena intr-un climat cald, isi radeau testele cu lame din bronz. La ocazii
speciale si ceremonii, pentru a se proteja de soarele puternic, au adoptat peruci mari si grele, de
obicei negre. Ele puteau fi cu par scurt si buclat, sau lungi, incarcate de bucle si codite, ornate cu
ace de par impodobite cu fildes, ornamente de aur sau flori proaspete. Barbatii isi radeau barbile,
dar purtau barbi false impletite. In Grecia antica, barbatii purtau parul tuns scurt, iar uneori purtau si
barba. Mai tarziu, au inceput sa se poarte capetele rase. Femeile isi purtau parul lung pe spate sau
impletit intr-un coc, care mai tarziu avea forma unui cantalup. Ambele sexe purtau fileuri, iar
clasele avute foloseau drotul. Unele femei isi vopseau parul in rosu, iar la Atena, chiar si in albastru,
apoi il pudrau cu praf alb, auriu sau rosu si il impodobeau cu flori, panglici sau diademe pretioase.
In Roma antica, republicana si austera, barbatii si femeile au adoptat stilurile simple ale
grecilor, dar in timpul imperiului, clasele superioare foloseau drotul, iar barbatii isi pudrau parul cu
praf colorat sau de aur. Femeile isi vopseau parul blond sau purtau peruci in culoarea abanosului,
sau blonde, facute din parul femeilor barbare luate sclave. Parul era prins in crestet, in bucle si
cosite, uneori fiind fixate in forme inalte pe niste cosulete impletite din sarma. Peste tot in lumea
antica, coafarea si barbieritul erau efectuate de sclavii personali sau la barbierii publici.
Lumea neoccidentala, lumea islamica si Orientul. La musulmani, in mod traditional, parul
era strans modest si ascuns sub turban sau fes, iar la femei, sub val. Si femeile si barbatii mergeau,
de regula la hammam uri (bai publice), unde barbatii erau barbieriti (uneori rasi pe tot capul, cu
exceptia unei suvite din crestet), iar femeilor li se spala parul si li se clatea cu henna.
In China, dupa traditie, barbatii isi radeau parul de pe jumatatea frontala a craniului, iar
restul era impletit cu par de cal sau matase neagra. Purtata de Manciurieni si apoi impusa tuturor
supusilor acestei dinastii, coada impletita a ajuns in secolul 17 semnul supunerii, iar mai tarziu,
semnul demnitatii si al barbatiei. A trage pe cineva de coada era cea mai grava insulta. Femeia
chineza isi pieptana parul pe spate si il purta legat intr-un nod simplu, care putea fi decorat cu
piepteni pretiosi, ace de par sau flori. Fetele tinere purtau plete lungi.
In Japonia, conform traditiei, barbatii isi radeau fruntea si crestetul capului, lasand la spate o
codita subtire. Femeile japoneze din perioada medievala purtau parul revarsat pe spate. Dupa
introducerea pomadei de par, in sec. 17, femeile au adoptat parul strans si aranjat cu piepteni, ace
lungi de par si panglici, lasand libera ceafa, care era considerata foarte sexy. Coafurile lacuite ale
gheishelor, care de multe ori erau peruci, erau extrem de complicate si elaborate.
Africa. Africanii si-au dezvoltat stiluri complexe, care indicau pozitia sociala. Unele
presupuneau capul ras si pictarea scalpului cu argila si unsoare sau decolorarea parului cu amoniac
si fixarea cu balegar. La triburile Massai, barbatii care nu erau razboinici si femeile se purtau cu
capul ras, in timp ce barbatii razboinici isi legau parul de pe frunte in trei codite, iar parul de la
spate era prins intr-o coada lunga pana la omoplati. Femeile tribului Mangbetu isi aranjau pletele
peste un cosulet cilindric, in varful caruia parul era legat intr-un smoc care flutura liber. Aceste
stiluri se realizau intr-un timp indelungat si, in consecinta, parul nu era desfacut cu saptamanile.
Mult mai simplu se aranjau fetele din tribul Miango, care se pieptanau cu o coada lunga, legata cu

ramurele si isi acopereau capul cu o basma. Fetyele din tribul Ibo se radeau pe cap, iar apoi lasau
parul sa creasca numai pe unele portiuni, conform unui model complicat desenat pe pielea capului.
America pre-columbiana. In epoca pre-columbiana, capetele indienilor nord-americani de pe
Coasta de Est erau rase in intregime cu lame facute din scoica sau piatra, cu exceptia unei creste sau
coame de par lung. Iar indienii de la ses purtau parul in plete despartite printr-o carare pe mijloc,
care era de altfel si stilul obisnuit al tuturor femeilor indiene.
Mai la sud, in zone mai civilizate, au aparut stiluri mai complexe, cum ar fi de exemplu,
stilul cu spirale foarte stranse rotite in jurul urechilor fetelor de maritat din triburile Hopi. Femeile
triburilor Mixtece isi strangeau parul intr-un coc ca o chifla, sub un turban conic. Femeile Aztece isi
impleteau cosite cu snururi colorate, pe care le purtau cununa in jurul capului, asa cum unele femei
din Mexicul zilelor noastre mai poarta inca. La razboinicii Azteci creasta de par indica faptul ca
purtatorul ei a luat multi prizoniei. Nobilii Mayasi, care purtau niste palarii inalte, se pare ca isi
radeau craniile alungite in mod artificial. Capeteniile Incase purtau parul tuns relativ scurt, strans
intr-o banda pe care o infasurau de 5 ori.
Evul Mediu Occidental si Renasterea. Barbarii, care au cutreierat Europa medievala purtau
plete lungi si barba. Incepand cu secolul IX, nobilii de pe continent au inceput sa poarte parul scurt
(pana la barbie) si isi radeau barbile. Dupa cucerirea normanda a britanicilor cu parul lung, moda pe
continent s-a schimbat, revenind la parul lung, buclat si barba. In secolele XIII si XIV parul s-a
purtat rotunjit, pana la umeri, in stilul numit paj. Stilul castron de pudding, care lasa urechile
descoperite, la moda in secolul XV, a pierdut teren in favoarea aceluiasi paj, care se purta mai
simplu in nordul Europei, si aranjat cu meticulozitate in Italia. Clerul se distingea prin acea
tonsura, care era o portiune rasa din pielea capului, de obicei rotunda. Forma sa exacta a fost
subiectul unei dispute intre Biserica Celtica si Biserica Romana in secolul VII, cea din urma avand
castig de cauza.
Influenta Bisericii, preocupata intotdeauna de modestie, a incurajat femeile nobile casatorite
sa-si stranga parul cu panglici si sa-l acopere cu un val. In secolele XIII si XIV, parul era strans
deasupra urechilor in doi ciorchini de bucle sau infasurat in crestet si acoperit cu o calota din fir de
aur sau argint sau, la femeile din patura saraca, era acoperit cu o basma de in. In secolul XV,
doamnele bogate din nordul Europei isi smulgeau firele de par de pe linia fruntii pentru ca aceasta
sa para mai inalta si mai lata, iar parul era strans si ridicat la spate intr-un coc ascutit, cu un model
foarte elaborat. In insorita Italie femeile isi lasau parul sa cada liber in plete, sub un turban mic,
impodobit cu bijuterii sau o boneta. Atat femeile cat si barbatii se straduiau sa-si faca parul blond,
fie prin decolorare, fie prin vopsire cu sofran sau foi de ceapa, iar in cazul femeilor italiene, prin
expunerea timp indelungat la soare, acoperite cu o palarie cu calota decupata.
In secolul XVI, dupa ce regele Francisc I si-a ars din greseala parul cu lumanarea, barbatii
au trecut la parul scurt si mustata si barba tunse scurt. Parul femeilor era ascuns sub un fel de gluga
teapana (capison in Italia) care, cu timpul, si-a redus dimensiunile si a lasat vederii tot mai mult par,
in final ajungand o simpla toca moale. Parul era frizat in jurul fetei si ondulat cu drotul sau rulouri
de metal. Parul de la spate era impletit intr-un coc care aparea imediat deasupra marginii gulerului
inalt. Foarte popular era parul blond sau, in Anglia, cel roscat (ca al reginei Elisabeth I), iar cine
avea parul inchis la culoare si-l ascundea sub peruci in culorile la moda. Ca sa apara in nuante mai
deschise, parul era pudrat cu faina sau prafuri de diverse culori. Apoi parul era fixat cu rasina de la
arborele de cauciuc sau stejar. Bijuteriile, penele si acele de par ornamentale faceau decorul.
Secolele XVII si XVIII. In prima jumatate a sec. XVII, domnii purtau plete lungi, buclate,
care cadeau peste gulerele mari si albe. Destul de des parul era prins la spate cu o panglica, iar
mustata era tunsa ingrijit si barba era tunsa in forma de cioc (celebra Vandyke). Mai tarziu, barbatii
se purtau cu barba si mustata rase complet, iar parul si-l acopereau cu bonete (acasa) sau peruci cu
bucle lungi (in societate).

Parul femeilor era, in prima parte a sec. XVII, purtat lins, coafat cu un breton frizat pe
frunte si manunchiuri de zulufi atarnand peste urechi si un coc mic la spate, decorat cu rozete sau o
boneta din dantela fina.
In sec. XVIII, barbatii au continuat sa poarte peruci, dar mai mici si mai usoare, pudrate cu
alb. Unele peruci se terminau cu o bucla lunga la spate, prinsa cu o funda din catifea neagra sau
impletita sau invelita intr-un saculet din matase. Magistratii, militarii si marinarii aveau peruci
diferite, specifice fiecarei meserii.
In prima parte a sec. XVIII, femeile isi aranjau niste capsoare mici si zulufate, pudrate cu
praf alb si decorate cu ghirlande de flori si funde. Vaduvele, femeile din clasa mijlocie si toate
femeile, cand erau acasa, purtau o boneta mica. Pe la 1770, coafurile inaltate pe suporturi din par de
cal sau cosulete impletite din sarma, apoi fixate de cap cu o pomada si apretate, puteau ajunge pana
la aproape 1 metru inaltime. Unele peruci erau chiar prevazute cu arcuri, pentru reglarea inaltimii.
Erau impodobite in modul cel mai extravagant cu putinta, cu pene, flori si fructe, bijuterii, uneori
chiar cu corabii, gradini si menajerii. Astfel de constructii necesitau numeroase ore de munca, zile
sau chiar o saptamana intreaga. Intre doua ocazii in care se purta peruca, componentele acesteia
se puteau altera si face viermi. Astfel ca, pe la 1780, a aparut o reactie de respingere a acestor
extravagante, care a condus la stilul arici constand intr-o masa bogata de bucle.
Cam in aceasta epoca, coaforii au format o breasla distincta. Cei mai buni erau barbatii,
multi dintre ei avand o bogata experienta in producerea perucilor. Foarte vestit era Legros de
Rumigny, fost brutar, care a ajuns coaforul curtii regale a Frantei. In 1765 el a publicat Arta coafarii
doamnelor si a deschis la Paris Academia de Coafura, in 1769.
Secolul XIX. Revolutia Franceza si Imperiul napoleonian, care au adus gustul pentru
simplitate si antichitate, au avut un efect puternic asupra stilurilor. Atat barbatii, cat si femeile isi
taiau parul foarte scurt, in genul imparatilor romani, sau femeile isi innodau parul in stilul femeilor
din Grecia antica, cu bucle scurte incadrand fata. Se mai purtau in continuare perucile colorate.
Treptat, pe masura ce barbatii deveneau tot mai ocupati cu comertul, ei aveau la dispozitie
tot mai putin timp pentru a se ingriji de par. Astfel ca il purtau destul de scurt, doar uneori ondulat si
aranjat cu ulei de macassar. Majoritatea purtau mustata, favoriti si barba intr-o mare varietate de
forme.
Pe la 1830, femeile au inceput sa se coafeze cu un coc circular sau rulat drept pe crestet,
sustinut de panglici si piepteni, si cu doi ciorchini de buce scurte deasupra urechilor. Incepand cu
1840, coafurile presupuneau parul lins, cu carare pe mijloc si prins in parti in noduri din care
atarna cate un ciorchine bogat de carnaciori(bucle spirala), iar mai tarziu se purta un coc greu
din bucle la spate. Pe la 1880, parul din fata forma un fel de franjuri de zulufi frizati, iar dupa 1890,
pompadour-ul D-rei Gibson venea pieptanat peste un suport care forma o cununa ampla in jurul
fetei si prins la spate, rotit ca un melc. Buclele, zulufii si onduleurile Marcel cu un aspect foarte
natural se obtineau cu ajutorul drotului sau al fierului de ondulat inventat de coaforul francez
Marcel Grateau in 1870.
Secolul XX. Urmare schimarilor produse de Primul Razboi Mondial, femeile de pretutindeni
s-au tuns bob, ca o expresie a emanciparii politice si sociale. A urmat un lung sir de stiluri pentru
parul scurt, mulat pe cap, inspirate de stilul paj purtat de Greta Garbo sau stilul Peek-a-Boo (cucubau, cu un ochi acoperit de un breton mai lung) lansat de starul hollywoodian Veronica Lake. Parul
scurt a facut ca onduleurile permanente, inventate de germanul Karl Nessler in 1905, sa castige
repede popularitate. Dar la vremea aceea, permanentul se facea numai la cald si dura cam 12 ore, iar
rezultatul nu era totdeauna reusit, ci mai degraba zbarlit. Mai tarziu, permanentul la rece, cu
chimicale, a simplificat mult lucrurile.
Pe la 1950, inventarea bigudiurilor de ondulare a facut posibila tunsoarea italiana, scurta si
in trepte. Pe masura ce femeile active si nonconformiste renuntau la portul palariei, stilurile, bufante
sau netede, cu coafuri geometrice, se raspandeau rapid. Prin anii 60, comercializarea unor mese de

par cu aspect natural in forma completa, de peruca, sau partiala (postise, mese), de lungimi si culori
diferite au dat posibilitatea fiecarei femei sa-si schimbe cu usurinta coafura.
In secolul XX, barbatii au adoptat parul tuns scurt si, in general, simplu, mergand pana la
tuns perie. Marea lor majoritate se purtau cu fata complet rasa. Prin anii 60, tinerii
nonconformisti (hippies) au adoptat pletele si favoritii sau barba, care se potriveau de minune cu
imbracamintea lor neconventionala. Unii au exagerat spre stilul salbatic. Toate aceste stiluri au
fost adoptate si ca noutate au aparut saloane de coafura pentru barbati, care ofereau tunsori din
foarfece sau lama, lotiuni, uscatul cu fileu, vopsitul parului, etc.
Exigente profesionale. In secolul XX un coafor trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte
specifice. In Statele Unite, un coafor trebuie sa urmeze cursurile unei scoli de cosmetologie, cu
aprox. 1000 ore de practica, pentru a putea primi o licenta de libera practica. In Europa, el trebuie sa
fie mai intai ucenic, intre 1 si 5 ani, inainte de a primi licenta, in Romania se poate urma un curs de
4-6 luni si se poate obtine diploma de calificare in meseria de coafor.

Capitolul 2. SALONUL DE COAFURA

n ultimii ani, numrul saloanelor a crescu foarte mult. n construcia lor s-a cutat s se in cont de
indicii necesari pentru a asigura microclimatul ideal pentru desfurarea activitii n condiii optime.
Saloanele de coafor pot fi de dou feluri:
Independente, cnd locul este destinat numai pentru coafor. Este forma cea mai indicat de
amenajare
Comasate, atunci cnd cabinetele sunt amplasate pe lng unitile de cosmetica,
manichiura-pedichiura.
1. DOTAREA SI ASPECTUL SALII DE ASTEPTARE
Sala de ateptare trebuie s aib o suprafa ce variaz n funcie de numrul persoanelor prevzute
aproximativ s atepte. Se consider cca 2-3mp de persoan, deci o sal de ateptare a unui salon va avea cel
puin 8-10mp.
Din punct de vedere sanitar, sala de ateptare trebuie s aib pereii zugrvii sau tapetai n culori
pastel. n cazul n care sunt vopsii cu vopsea de ulei, aceasta va fi aplicat numai pe partea inferioar a
pereilor, ntruct astup porii i mpiedic buna ventilaie.
Ferestrele trebuie s asigure ptrunderea unei cantiti ct mai mari de lumin i o bun aerisire,
precum i o izolare fonic i termic. Pe perei, pentru a completa estetica slii de ateptare i pentru a crea
un cadru ct mai plcut, pot fi aplicate tablouri adecvate, n specificul unitii respective.
Mobilierul slii de ateptare se compune din:

Canapele sau fotolii mbrcate ntr-un material plastic uor lavabil, acoperite cu huse n culori
deschise sau nflorate, plcute, n armonie cu culoarea pereilor.
Una-dou msue pe care vor fi amplasate: reviste de mod i de specialitate, vase cu flori.
ntr-un col al slii de ateptare, mobilierul este completat de o garderob.

2. DOTAREA SI ASPECTUL COAFORULUI

Pereii cabinetului trebuie construii astfel nct s se realizeze o bun izolare fonic i termic, iar
acetia zugrvii, pentru confort i igien n culori pastel.
Pardoseala trebuie s fie impermeabil, cu conductibilitate termic redus, cu proprieti antifonice,
uor de curat.
Uile cabinetului s fie prevzute cu deschidere nafar, s nu produc zgomot i s asigure o bun
izolare.
Ferestrele cabinetului s fie mari, cu deschidere oblic n interior asigurnd o bun aerisire i
luminozitate cabinetului. Este de preferat ca orice cabinet s fie orientat cu geamurile spre nord; astfel se
realizez un iluminat suficient, dar, n acelai timp, sunt evitate razele solare care ar supranclzi atmosfera
i ar deranja pe cei ce lucreaz.
Iluminatul cabinetului trebuie s fie intens i uniform pentru a se putea observa toate detaliile. Acesta
poate fi realizat natural prin geamuri curate. Lumina zilei rmne cel mai bun sistem de iluminat, att pentru
efectuarea unui vopsit ct i a unui tuns. n condiiile n care iluminatul natural este insuficient sau, n
timpul serii, cabinetul trebuie s fie iluminat electric-artificial. Se folosete iluminatul incandescent, pentru
c red fidel culorile i nu obosete ochiul. Se evit folosirea iluminatului fluorescent.
nclzirea cabinetului: se impune o temperatur corespunztore necesitilor de confort termic de 1820C. Variaiile de temperatur n 24 ore nu rebuie s depeasc 2-3C.
mprosptarea aerului se poate realiza natural prin ferestre sau artificial folosindu-se ventilatoare
pentru instalaiile de aer condiionat.
Echipamentul salonului
Cantitatea de echipament achiziionat depinde de bugetul pe care-l avei la dispoziie, de suprafaa
salonului i trebuie s se fac n aa fel nct s corespund necesitilor de confort i de estetic.
Designul salonului este foarte important i trebuie gndit cu mult atenie, iar dac este posibil, apelai
la sfatul unui expert. Este foarte important s respectai standardele care sunt impuse de legislaia n vigoare.
In salon gsim:
Mobilier
Oglinzi
Scaune
Csti
Climazoane
Instrumente necesare unui coafor:

Foarfeca pentru tuns

Peipteni de diferite mrimi:
-pentru diespieptnat
- pentru pus prul pe bigudiuri
- pentru tapat

- pentru tuns
- pentru vopsit

Perii de diespieptnat
Perii de finisat
Perii plate pentru uscat prul
Perii rotative:
- Pe suport din lemn sau pr natural
- Cu din ii din plastic
- Metalice sau ceramice
Uscator de par
Instrumente necesare pentru vopsit si decolorat:
Vazoane din plastic
Pensule
Csti pentru suvite
Instrumente pentru coafat:
Bigudiuri de diferite mrimi
Clipsuri cu varf plat pentru melci
Clipsuri cu varf ascutit pentru bigudiuri
Instrumente pentru permanent:

Bigudiuri din lemn sau plastic

Gume pentru permanent
Vazoane din plastic
Inventarul moale este compus din:

Halate de protectie
Prosoape flausate din BBC 100%
Mantile lungi pentru tuns
-cauciucate sau de unic folosint pentru vopsit
- Scurte pentru coafat

Tot acest mobilier, aparate electrice, materiale, ustensile, i produsele necesare trebuie aranjate cu
gust, pstrate ntr-o curenie exemplar i o ordine perfect.
Dezordinea, murdria, dau o not neplcut salonului, inspir nencredere persoanelor care solicit
servicii de infrumusetare, iar nerespectarea regulilor de igien n timpul lucrului pot afecta sntatea pielii,
expus tratamentelor.
Igiena personal i vestimentatia sunt foarte importante. Salonul va fi judecat dupa imaginea
receptionerei si a stilistilor. In special in aceasta industrie imaginea este importanta, de aceea trebuie sa va
asigurati ca:

Se realizeaza igiena personala pentru a preveni aparitia mirosurilor, de ex. cel putin un dus/ o baie
pe zi; folosirea deodorantelor/ antiperspirantelor. Se recomand igiena dentar regulat i folosirea
unui produs pentru remprosptarea respiraiei.
Nu fumati! Mirosul nu vine doar din respiratie, ci si din par si haine.
Purtati mereu un halat curat si calcat, suficient de larg pentru a va permite sa va miscati in voie.
Parul este curat si coafat.

Pantofii sunt curati si comfortabili,

Daca purtati dresuri/ sosete, asigurati-va ca sunt curate si ca nu s-au destramat.
Purtati un machiaj discret si improspatati-l de-a lungul zilei.
Unghiile vor fi ingrijite

3. NOTIUNI DE ETICA PROFESIONALA

n zilele noastre clienii se asteapta sa fie tratati cu respect si eficienta de catre personalul saloanelor
de nfrumuseare, totodata sa beneficieze de o serie de facilitati si nu in ultimul rand ca serviciile sa merite
banii investiti.
Hairstilistul trebuie sa aiba o tinuta impecabila, sa fie atenta si grijulie cu clientii, ceea ce va da o
imagine profesionista salonului. Abilitatile de comunicare sunt foarte importante, indiferent daca se
vorbeste personal cu clientul sau la telefon. Informatiile trebuie furnizate cu claritate si siguranta.
Obligaia hairstilistului este de a-i insui temeinic cunotinele teoretice i practice necesare i s fie
la curent cu toate noutile referitoare la metodele de lucru, aparatur, produse. Aceasta se pote realiza prin
schimburi de experien, seminarii, la care trebuie s participe.
Hairstilistul trebuie s se conformeze unor norme de conduit astfel:

Trebuie s lucreze corect, s aplice toate procedeele cunoscute, innd seama de msurile de
igien. Fiecare operaie s fie executat cu mult atenie, corect, nu n grab sau superficial.
S nu fac diferenieri ntre cliente n ceea ce privete vrsta, poziia social, sau n funcie de
simpatie. Toate clientele vor fi servite prompt i contiincios.
Hairstilistul trebuie s aib o atitudine demn n relaiile cu clientele. Discuiile purtate nu
trebuie comentate cu alte persoane. Trebuie s fie discret i serioas i s nu se amestece n
problemele personale ale clientelor.
Un hairstilist trebuie s tie s-i apropie clientele, s le tempereze dac sunt nervoase, cu
cuvinte frumoase i cu mult tact.
recomandarea serviciilor trebuie s se fac cu tact, fr s se impun serviciile respective, ci
doar sugerate, convingnd-o c-i sunt necesare. Pentru aceasta ctrebuie s aib gust i
discernmnt, s fie corect n recomandri.
Rbdarea, calmul i buna dispoziie sunt obligatorii n comportamentul hairstilistului.
Bonurile trebuie ntocmite corect n funcie de tarifele n vigoare, i, dac este cazul, s se dea
explicaiile necesare pentru sumele stabilite.
Pentru ntocmirea fiei sunt necesare o serie de date personale ale clientei. Acestea se pot afla
cu mult tact i dibgie, ntr-o conversaie plcut, presrat i cu o glum, fr a se pune
ntrebri indiscrete.
n cadrul colectivului n care lucreaz, trebuie s aib o atitudine demn, colegial, sa fi modesta,
amabila, discreta,atenta si serviabila cu colegele, oferindu-si serviciile in limita timpului disponibil. Trebuie
s se respecte pe ea nsi i pe colegii de munc, pentru a fi respectat. Atmosfera n care i desfoar
activitatea depinde de comportamentul ei la locul de munc.
4. Igiena salonului
Pentru a preveni rspndirea infeciilor:

fiecare stilist ar trebui s aib cel puin dou seturi de ustensile, unul n utilizare i cellalt

sterilizat, pregtit pentru urmtorul client

pentru fiecare client se vor folosi prosoape i pelerine curate. Prosoapele trebuie splate i uscate

dup utilizare (nu doar uscate)

prul trebuie mturat i aruncat la gunoi imediat dup tuns

suprafeele unde se lucreaz trebuie curate regulat cu ap cald i detergent.

clienii care au boli ale scalpului nu trebuie tratai n salon, ci trebuie s li se recomande un

medic. Dac serviciul este nceput i se observ o boal a scalpului, lucrul trebuie oprit imediat. Prul
contaminat, de exemplu ca pduchi, trebuie mturat imediat i pus ntr-un container sigilat. Echipamentul i
hainele care au intrat n contact cu clientul acesta trebuie sterilizate i dezinfectate.

pieptenii, periile i alte instrumente nu trebuie utilizate pe piele tiat sau crpat sau pe erupii.

n caz contrat trebuiesc sterilizate imediat. Dac pielea este tiat accidental cu foarfecele acesta trebuie
imediat splat i sterilizat.

Toate ustensilele cum ar fi pieptenii, periile sau bigudiurile trebuie curate cu ap i spun

pentru a ndeprta firele de pr, praf i murdrie. Foarfecele va fi curat cu antiseptic. Acest lucru trebuie
fcut naintea sterilizrii i dezinfectrii.

Dac ustensilele sunt scpate accidental pe jos, ele trebuie splate, uscate i sterilizate nainte de

a fi utilizate din nou.

trebuie s fii ateni cu instrumentele care pot tia sau strpunge pielea i atenie la rnile sau

tieturile sngernde pentru c exist riscul infectrii cu SIDA sau hepatit B.

SIDA
Aceasta este cauzat de un virus care atac sistemul imunitar al corpului, mpiedicnd corpul s i
vindece rnile sau bolile. Se transmite prin snge sau prin esut deschis de la o persoan infectat prin contact
al pielii i poate fi fatal.
Hepatita B
Este un virus care atac ficatul. Este o boal grav i poate fi mortal. Este transmis prin snge
infectat sau esut deschis care vine n contact cu fluidele corpului unei persoane neinfectate, de obicei printro tietur.

Capitolul. 3
DIAGNOSTICUL
STRUCTURA FIRULUI DE PAR
RDCINA, sau foliculul pilos, situat n interiorul dermei, este cea care constituie partea vie a
firului de pr, locul unde acesta se formeaz. E o uzin biochimic, unde domnete o activitate intens:
celulele se nmulesc aici mai repede dect n restul organismului, cu o uimitoare capacitate de rennoire.
FIRUL, care e partea vizibila, este de fapt un esut deja mort!
Rdcina firului de pr se dezvolt din folicula prului, care are o rezerv de sange (firul de pr nu
contine vase de sange). Celulele care formeaz firul de pr migreaz de la rdcin n sus spre stratul exterior

al pielii, scalpul ntrindu-se gradat. Cand firul de pr a iesit din scalp, celula nu mai este vie si de aceea
spunem c prul nu este o materie vie, ci o materie lipsit de viat.
Fiecare fir de pr are propriul su ciclu, programat genetic: o faz de cretere anagen-care poate
dura de la cteva luni pn la apte ani, o faz de regresie-catagen-de cteva sptmani, i o faz de odihn
telogen, de la 3 la 4 luni, care precede cderea i, din nou, creterea. Aceste diferene ale speranei de viaa
sunt cele care explica faptul ca unii nu ajung niciodat s aib prul cu adevrat lung... Din fericire, dac
pierdem, in mod normal, de la 20 la 80 de fire pe zi 20.000 pe an, cele 100.000-150.000 de fire ale prului
nostru sunt complet autonome i preiau tafeta n aa fel nct lipsa nu se vede.
Firul de pr are 3 straturi importante:

Mduva sau medula este cavitatea central a firului de pr ce formeaz canalul medular: are efect
slab asupra caracteristicilor prului.

Cortexul este un strat fibros, ce contine substante colorante ale prului- pigmentii, un fel de substant
liant responsabil cu mentinerea laolalt si cu elasticitatea stratului. Stratul fibros si substanta liant se
modific odat cu schimbarea culorii si formei prului.
n componenta prului intr mai multe straturi, 90% din acestea fiind o protina numita keratina. Restul
l formeaz mineralele si alte substante (apa, lipide, pigmenti, elemente de identificare).
Keratina este alctuit din uniti de aminoacizi care se gsesc n lanuri care se numesc lanuri de
polipeptide. Aceste lanuri de polipeptide sunt legate unele de altele prin verigi. Verigile temporare se sparg
i se reunesc atunci cnd prul este uscat, fixat sau ntins, sau cnd prul este pieptnat ntr-un stil diferit. Ele
se numesc verigi temporare pentru c toate aceste procese sunt anulate prin umezirea prului. Exist i verigi
permanente care sunt foarte puternice i pot fi rupte numai prin utilizarea unor substane chimice puternice
sau prin aplicarea unei soluii de permanent.

Cuticula este nvelisul exterior al firului de pr si se compune din straturi mrunte sub form de
solzi; are rol de protector al cortexului si un rol esential n aspectul sntos si strlucitor al prului. Este mai
expus datorit periajului si a coafurii asa c este esential s se previn deteriorarea lui, mai ales pentru rolul
su de protectie a cortexului mpotriva pierderii de ap si deteriorrii mecanice

Structura scalpului (sau a pielii)

Scalpul (pielea) este mprit n dou straturi:

stratul exterior |epiderma| este stratul protector care elimin celulele moarte ale pielii. Cnd acest lucru se

ntmpl excesiv, se produce mtrea

stratul interior |derma| este cel mai gros i cel mai important strat al pielii. Acolo foliculele, terminaiile

nervoase, glandele sebacee, sngele i glandele sudoripare i gsesc adpostul.

Prul nu poate supravieui fr a fi alimentat cu snge. Inima pompeaz snge care conine oxigen (necesar
pentru keratin) nspre suprafaa pielii prin artere. Arterele devin capilare n interiorul dermei, facilitnd trecerea
sngelui pn la baza firului de pr pentru a-l hrni. Cu ct acest procedeu se realizeaz mai eficient, cu att prul va
crete mai repede. Aadar, cnd piele noastr este roie i cald n timpul verii, prul i unghiile cresc mai repede.
TIPURI DE PAR
Clasificare in functie de diametru
-par fin (diametrul sub 0,04 mm)
-parul mediu (diametrul intre 0,05-0,07mm)
-parul gros (diametrul de 0,08 mm si peste)
Clasificare in functie de cantitatea de sebum
NORMAL. Este sntos de la natur, strlucitor i se murdrete putin.
USCAT.
Fragil,
tern,
sufer
de
o
lips
marcat
a
sebumului
ce
unge solzii i care d parului aspectul sntos. Asta se ntmpl n mod deosebit cu prul cre, a crui
suprafa neregulat complic buna repartizare a acestui lubrifiant natural.
GRAS. Sebumul este cel mai bun... dar i cel mai ru lucru, atunci cnd este n exces: transpiraia, stresul,
hipersecreia de hormoni masculini, medicamentele... sunt tot atia factori declanatori. Scalpul este, de
fapt partea corpului cea mai bogat n glande sebacee. i acestea sunt gata s se activeze in orice moment:
este suficient sa atingem parul un pic mai des! Ct despre periat i masaj, acestea se recomand a fi efectuate
cu blndee.
MIXT. Rdcini grase, vrfuri uscate: o adevrat btaie de cap, n principiu legat de tratamentele prost
adaptate. n cea mai mare msur, este vorba de un fost pr gras, cruia secreia i-a fost diminuat prin
colorri i ondulri permanente repetate. Sau despre un pr cu tendin spre uscat, cruia ampoanele prea
agresive i-au decapat scalpul i i-au stimulat seboreea.
Prul si schimb tipologia n medie o dat la sase ani. n consecint, ngrijirile pe care i le acordm
trebuie adaptate la aceast evolutie.
Clasificare in functie de forma tijei capilare
Cu cat un fir este mai plat cu atat se increteste mai mult. Forma tijei capilare, al crui tipar" se formeaz la
rdcin, sub scalp, va fi cea care determin textura firului. Dac l privim n seciune, la microscop, vom

observa c are forma unei elipse, mai mult sau mai puin aplatizat, n funcie de tipul de cretere i de
implantare.
DREPT. Un pr drept este caracterizat printr-o seciune rotund: cu ct aceasta este mai simetric, cu
att se apropie mai mult de prul asiatic, care este cel mai bun exemplu, prezentnd, n acelai timp, cel mai
mare diametru, ns prul de tip european prezint i el acelai model de structura.
ONDULAT l FRIZAT. Mergnd de la cel mai rotund pn la cel mai plat, toate variaiile conturului
seciunii firului coexist (chiar pe acelai cap!), dup capriciile prului, pe a crui lungime pot fi prezente
zone de torsiune.
CRE. Cea mai plat tij capilar este cea a prului african, n consecin acesta caracterizndu-se prin
bucle extrem de stranse.

Stabilirea condiiei prului

Poziionare

Condiie bun

Condiie proast

Condiia de suprafa

Solzii cuticulei sunt plai i

Solzii cuticulei sunt ridicai i

strni

deschii, uneori deteriorai. Suprafaa

este aspr, prul fragil (vrfuri
despicate). Cuticula este deteriorat.
Acesta este aa-numitul pr poros.

Condiie intern

Suprafaa este neted i

Verigile au fost rupte de substane

strlucitoare. Verigile de

chimice puternice cum ar fi: soluie

legtur din interiorul

de permanent, peroxid de hidrogen.

cortexului sunt puternice i

Prul i-a pierdut puterea,

elastice i sunt umede n mod

elasticitatea i umiditatea natural

natural.

(prin solzii deschii ai cuticulei).

Prul poart denumirea de supraelastic (pr care se ntinde foarte
uor).

Testul de porozitate
Pentru a realiza un test de porozitate, luai cteva fire de pr i inei-le ferm ntre degete, trecndu-le
printre degete pn la rdcin. Dac prul este aspru, atunci nseamn c este poros, iar solzii cuticulei sunt
deteriorai.
Testul de elasticitate
Prul condiionat are o bun elasticitate. El se poate ntinde pn la o treime din lungimea sa cnd
este uscat, jumtate din lungimea sa cnd este ud, i apoi revine la lungimea iniial.

Prul care i-a pierdut elasticitatea pentru c verigile interne din cortex au fost deteriorate se poate
ntinde pn la dou treimi din lungimea sa sau se poate chiar rupe.
Metoda
Pentru a testa elasticitatea prului, luai o uvi subire de pr umed ntre degetul arttor i degetul
mare i tragei uor. Dac se ntinde mai mult dect jumtate din lungimea sa, atunci este supra-elastic i s-ar
putea rupe.
Teste de incompatibilitate
Unele produse pe care clienii le-au folosit pe prul lor pot reaciona ru n contact cu unele produse
chimice pe care intenionai s le utilizai i prul se poate rupe.
Cele mai comune produse sunt substanele care refac culoarea prului, cum ar fi Grecian 2000. Ele
conin sruri metalice, iar culoarea se stabilizeaz dup o perioad de timp. Prul deseori capt o culoare
verzuie i este aspru la atingere. Problema este c cei mai muli clieni nu recunosc c le-au folosit pentru c
nu consider c i-au vopsit prul folosindu-le (ei cred c i-au refcut culoarea natural a prului).
n salon, unui client care a folosit substane care refac culoarea prului nu trebuie s i se fac:

permanent

vopsire

decolorare

pentru c toate aceste produse conin peroxid de hidrogen.

Aptitudini comerciale
Salonul exist pentru un singur motiv: pentru a avea profit. Personalul trebuie s ncurajeze clienii
s revin i s viziteze salonul regulat. Saloanele de succes sunt cele care au clieni muli care frecventeaz
salonul regulat. Nu exist reclam mai bun dect un client satisfcut cu un pr impecabil i sntos. Un
stilist de succes trebuie s aib:

clientel regulat

personalitate agreabil

un puternic sim de profesionalism

bun expertiz

abilitatea de a se vinde clienilor

Ce se vinde:
Stilitii nu vnd doar:

produse: ampoane, sprayuri, spume, geluri, cear etc. care ajut clientul s-i menin coafura.

echipament sau accesorii: piepteni, perii, bijuterii, ornamente pentru pr, usctoare, plci de
ntins prul etc.

ei promovez:

salonul

pe ei ca i stiliti

serviciile i tratamentele salonului

Aadar toi stilitii trebuie s aib cunotine complete despre serviciile salonului.

Capitolul. 4 SPALATUL. MASAJUL

1. Curatarea parului si a pielii capului
1.1 Lucrari pregatitoare

Lasati clienta sa se aseze

Puneti-i pelerina

Pieptanati sau periati parul

Apreciati starea parului si a pielii capului

Consiliati clienta si conveniti impreuna asupra alegerii samponului.

1.2. Realizarea spalarii parului. Pozitia de lucru pentru spalarea pe spate.

Orientati in asa fel scaunul sau bazinul pentru spalat, incat marginea bazinului sa fie la
inaltimea cefei.

Aplecati usor capul clientei pe spate, in asa fel incat ceafa sa vina peste marginea bazinului

(v.fig.1 ).

Intrebati clienta daca sta comod.

Asezati-va in spatele bazinului.

Deschideti cu grija robinetul si reglati temperatura apei.

Aparati cu mana fata clientei de apa,

tineti dusul aproape de par, evitand
jeturile puternice (v.fig.2).

Intrebati clienta daca temperature apei

este placuta si daca este necesar,
modificati-o. In acest ultim caz, jetul
se indeparteaza de cap.

Udati temeinic parul.

Prespalarea

Repartizati uniform pe parul ud cam jumatate din cantitatea totala necesara de sampon.

Realizati un masaj scurt de curatare cu varfurile degetelor usor flexate.

Incepeti cu zona fruntii. Masati, dinspre frunte spre ceafa, cu miscari circular-frictionate si
presand mai mult sau mai putin - fara a smuci ori a trage;

incepeti din nou cu fruntea, alunecand spre tample cu miscari circuIar- frictionante, pana spre
ceafa;

intrebati clienta daca receptioneaza in mod pIacut masajul. Zona tampleIor, foarte sensibila,
masati-o apasand mai putin. Succesiunea zonelor masate poate varia.
Clatirea

Daca este necesar, potriviti din nou temperatura apei si clatiti samponul. Procedati ea Ia
umezirea parului.
Spalarea principala

Procedati ca la prespalare.
Efectuati masajul de curatare
pana cand parul este bine spumat
si continuati cu masajul de
relaxare.

Clatirea finala

In timpul clatirii ravasiti mereu parul cu

mana, pana cand se duce toata spuma.

Stergeti apa ramasa pe par (v.fig.3).

Activitati ulterioare

Asezati cu grija prosopul plusat pe conturul paruIui, in asa fel ca Ia ridicarea capului sa nu se
scurga apa pe fata clientei (v.fig.4).

Lasati clienta sa se aseze intr-o pozitie

comoda.

Presati cu prosopul apa ramasa, de la

radacina pana la varf, pana cand stergeti
complet parul.

Cand este ud, parul se va despieptana

cu o perie sau cu un pieptene cu dintii
foarte rari.

Despieptanatul se va incepe de la

ceafa, la fiecare suvita se va diespieptana varful si apoi se trece treptat pana la despieptanatul spre
radacina firului de par.

Capitolul. 5 TUNSUL
Foarfeca de tuns
Foarfeca de tuns este folosit pentru tierea prului n cadrul realizrii tunsorilor brbteti sau de dam.
Foarfeca de tuns este alctuit din:
lamele foarfecei, a cror parte interioar se numete ti
articulaia - locul unde lamele foarfecei se ncrucieaz i sunt fixate cu un urub
coada foarfecei-format din 2 componente prevzute cu lcauri pentru degete

Atenie!
Vrful i tiul foarfecei pot produce rni!

Foarfeca de filat

Foarfeca de filat este folosit pentru filarea prului.

Filare= rrirea (subierea) uniform a prului.
Avantajul folosirii foarfecei de filat este obinerea de lungimi diferite ale firelor de pr, fr a se
forma trepte vizibile.
Foarfecele de filat sunt de dou tipuri:
1. foarfeca dinat fin pe dou pri
-taie, la o nchidere, aproximativ o treime din numrul firelor de pr
- este recomandat pentru filarea prului uscat.
2. foarfeca de modelat, dinat doar pe o parte
- taie, la o nchidere, aproximativ jumtate din numarul firelor de pr
Mnuirea foarfecei de tuns

Reguli de protecie a muncii n mnuirea foarfecei de tuns

Lucrtorul trebuie s poarte echipamentul de protecie.
Se vor folosi doar instrumente tioase fabricate din oel inoxidabil.
Instrumentele tioase nu se in n buzunar.
nainte de nceperea lucrului, instrumentele trebuie verificate. Dac foarfeca prezint jocuri n
articulaii, va fi dat la reparat.
Instrumentele tioase vor fi mnuite cu grij pentru a nu produce rniri lucrtorului, colegilor sau
clientului.
Instrumentele tioase nu vor fi manipulate cu mna ud.

Reguli de mnuire a foarfecei de tuns

Aezai foarfeca cu vrful spre stnga. Capul urubului trebuie s fie orientat n jos.
Introducei degetul mare al minii drepte n lcaul de jos, iar inelarul n cellalt lca, pn la a doua
falang.
Punei degetul arttor i cel mijlociu pe partea superioar a cozii foarfecei.

Pentru a ine fix foarfeca i a o conduce sigur, apsai cu degetele arttor, mijlociu i inelar pe partea
superioar a cozii acesteia.
n timpul tunsului, se mic uniform doar lama superioar a foarfecei acionat de degetul mare. Lama
inferioar rmne nemicat.
Important!
Dac foarfeca este acionat cu toate degetele, ea nu este condus uniform. Aceasta se va reflecta negativ
n calitatea tunsorii.
Pentru a exersa mnuirea foarfecei de tuns:
Nu introducei prea mult degetul mare n lca, deoarece nu vei putea manevra foarfeca.
Spijinii foarfeca nchis, cu lama inferioar, pe arttorul minii stngi.

Cu ajutorul degetului mare, deschidei i nchidei foarfeca astfel sprijinit. Trebuie s se mite doar lama
acionat de degetul mare.
Retragei din timp n timp degetul arttor care susine lama inferioar a foarfecei i continuai s acionai
lama superioar cu degetul mare.

Mnuirea foarfecei de tuns mpreun cu pieptenul

Pe parcursul realizrii tunsorilor, foarfeca i pieptenul se folosesc concomitent. De aceea, este

foarte important deprinderea mnuirii foarfecei de tuns mpreun cu pieptenul.
Exerciiu
Analizeaz imaginile, citete instruciunile i pune-le n practic!

Introdu inelarul minii drepte n orificiul superior al foarfecei. Rsucete mna n jos i ine foarfeca cu
mna uor flexat.

mpinge foarfeca spre interiorul palmei. Ia piptenul tot cu mna dreapt i ine-l cu degetul mare i cu
arttorul.
Repet exerciiul pn cnd vei reui, fr efort, s ii ntr-o mn foarfeca i pieptenul mpreun.

PREGTIREA CLIENTEI N VEDEREA REALIZRII TUNSORII

Consilierea clientei-se face printr-o discuie politicoas pentru explicarea corelrii caracteristicilor
ei cu forma tunsorii
Consilierea are caracter individualizat, cu luarea n consideraie a dorinelor pentru:
a satisface nevoia de informare a clientei
a oferi servicii i produse care s acopere necesitile clientei
servire a clientei, care contribuie la satisfacerea ei i la formarea unei impresii pozitive
Discuiile de consiliere se pot face naintea, n timpul, la ncheierea unei tunsori.
Se mpart n:
Faza de ntmpinare i contact
salutai cu amabilitate clienta
zmbii-i
vorbii clar i rar
nsoii clienta spre locul de munc
Faza de informare
punei ntrebri clare pentru a afla dorina clientei
ateptai rspunsul; punei ntrebri pn v vei forma o imagine clar asupra dorinei clientei
explicai clientei c un rol important n alegerea tunsorii este studierea imperfeciunilor craniului i
ale figurii
s i se prezinte cu ajutorul cataloagelor, revistelor, programelor de calculator posibile tipuri de
tunsori
Faza de consiliere
evideniai avantajarea clientei i oferii-i i alte posibiliti dac este nehotrt
Faza de ncheiere i confirmare
convingei-v c clienta a neles totul corect i este de acod cu tunsoarea potrivit
ludai clienta i confirmai-i c a fcut o alegere bun
dup executarea tunsorii ntrebai clienta dac este mulumit
oferii clientei sfaturi, recomandai-i produse pentru ngrijirea prului acas

COAFORUL TREBUIE S CONVING CLIENTA C EL

MBUNTIREA ASPECTULUI GENERAL

ESTE UN EXPERT N

Protejarea mbrcmintei clientei

Scopul:acoperirea mbrcmintei clientei astfel nct aceasta s nu se pteze sau s se ude
mantaua de tunsprotejeaz mbrcmintea clientei de prul tuns

Aezarea clientei ntr-o poziie comod i n acelai timp optim pentru lucrtor se face
utiliznd scaune profesionale cu nlime reglabil

INSTRUMENTE I APARATE FOLOSITE LA REALIZAREA UNEI TUNSORI:

Foarfeca;
Brici cu lama;
Pieptene;
Foarfeca de filat;
Masina nr. 0000.
Este recomandat ca tunsoarea sa se execute pe parul ud!

Etapele unei tunsori:

aezarea clientei n mod corespunztor pe scaun i reglarea lui n raport cu nlimea clientei;
alegerea unei tunsori n funcie de fizionomia i imperfeciunile craniene;
alegerea genului de tunsoare n funcie de calitatea, cantitatea, lungimea i starea de sntate a prului;
scurtarea prului la o lungime care s avantajeze fizionomia
Tipuri de fizionomii:
Faa oval
Este considerat formatul ideal cruia i se potrivete orice tunsoare.

Faa prelung
Mai mult lung dect lat, se preteaz prului tuns de lungime medie care adaug volum pe prile
laterale. Evitai tunsorile cu prul pn la umeri i pieptnturile care dau volum prii inferioare a feei
dumneavoastr.

Faa ptrat
Limea feei reprezint mai mult de dou treimi din lungime, dndu-i un aspect ptrat.Tunsorile
drepte i liniile orizontale nu avantajeaz. Alegei un stil ciufulit sau care s ascund o parte din fa. Mrii
volumul pe prile laterale ale frunii sau la baza capului pentru a lungi faa.
Alegei tunsori cu lungime medie, peste maxilar sau chiar mai jos.

Faa rotund
Limea feei depete dou treimi din lungime. Alegei o tunsoare cu volum pe cretet i lateral
pn deasupra urechii. Pieptnturile asimetrice i liniile n diagonal vor da impresia unei fee prelungi.

Faa lat
Echilibrai formatul feei pieptnnd prul n sus, cu linii verticale. Dai volum prului spre tmple i
n cretet. Evitai tunsorile cu volum mare pe lateralele feei.

Faa coluroas (diamant)

Alegei tunsorile care acoper fruntea i pomeii. Dai volum prului n zona maxilarelor. Nu
pieptnai prul pe spate pentru a evita dezgolirea feei.

Faa n form de inim

Lat n partea superioar i ngust la cea inferioar. Echilibrai dnd volum prului la partea
inferioar a feei.

Faa n form de par

Alegei pieptnturi bogate n cretet i la tmple pentru a echilibra maxilarele late. Optai pentru
onduleuri, lsnd fruntea liber.

13. Tehnici de tuns

- tehnica bob: in aceasta tehnica, lamele foarfecului taie perpendicular suvita de par, de la un capat la
celalalt, pana se scurteaz toate firele de par
- tehnica pivot point: in aceasta tehnica lamele foarfecului vor scurta suvita de par in unghi de aproximativ
45 de grade; se va pivota dea latul suvitei scurtand-o in acest fel, fara a intra cu varful foarfecului in
adancime. Dup taiere, marginea va avea aspectul unui fierastrau.
- Tehnica deep point: lamele vor fi paralele cu firele de par din suvita, iar scurtarea se va face in adancime,
bagand varful foarfecului in suvita si dintr-o singura miscare se va taia parul. Se scoate apoi foarfecul si
pentru o noua taiere se va proceda la fel. Aceasta tehnica se executa numai pe parul uscat.

mprirea primar i secundar

nainte de nceperea tunsului, este necesar s mprii prul n pri bine definite. Acestea poart
numele de seciuni. Urmnd acest procedeu, vei reui s ducei la bun sfrit planul cu mai mult acuratee.
Partea primar este o linie dreapt pornind din centrul liniei prului din fa i continund pn n
centrul liniei prului de la ceaf.
IMPARTIRE PRIMARA:

Partea secundar este o linie dreapt de-a curmeziul vrfului capului, pornind din spatele unei
urechi i ncheindu-se n spatele celeilalte urechi.

IMPARTIRE SECUNDARA
Distribuirea prului la designul de baz
Stilurile de baz trebuie s aib o linie bine definit, ceea ce nseamn c nu trebuie s existe lungimi
diferite.
Pentru a realiza un design de baz, prul trebuie s fie pieptnat n forma lui natural atunci cnd este
tuns. Prul este n forma lui natural atunci cnd cade natural datorit gravitaiei.
Pentru a putea pieptna prul n poziia sa natural, trebuie s nelegei cum este distribuit natural
prul pe suprafaa capului. Prul care crete n vrful capului pornete n general din vrful capului crend un
model sub forma unor linii care sunt repartizate pe tot cretetul capului. Prul trebuie s se ntind de-a
lungul curbei capului nainte s cad liber. Prul care crete sub coam va cdea n general datorit
gravitaiei, atrnnd liber. Urechea este un obstacol pentru pr deoarece prul care crete deasupra urechii
trebuie s strbat o distan mai lung peste ureche pentru a ajunge la ceaf.

Poziia capului n cazul unui design de baz

Poziionarea capului este important atunci cnd trebuie s realizai un design de baz.
Capul trebuie s fie orientat spre fa sau uor nclinat atunci cnd tundei seciunile din spate.
Cnd capul este drept, linia ajuttoare se va modifica datorit micrii muchilor gtului, de exemplu
prul de pe ceaf cade pe centru i se ridic n prile laterale.

Poziia capului

Ca urmare a acestei micri a gtului, trebuie s inei seama de acest luru cnd vrei s realizai linia
de design a prului de deasupra umerilor. Acordai o atenie deosebit urmtoarelor detalii:

pentru a obine o linie dreapt, poziia degetului trebuie s fie uor aplecat;

pentru a obine o linie convex, poziia degetului trebuie s fie dreapt;

pentru a obine o linie concav, poziia degetului trebuie s fie ntr-un unghi bine definit;

pentru lungimi mai mari, de ex. pr peste umeri, inei degetul n poziie dreapt.

Dac clienta st picior peste picior, acest lucru poate afecta poziia capului i n consecin i linia
designului. Dei efectele vor fi probabil minore, vor fi observabile la un design de baz.
Poziia minii i a foarfecelui la un design uniform

Cnd inei prul, trebuie s v asigurai c nu exercitai tensiune asupra lui, ntinzndu-l astfel.
Acest lucru va duce la o linie de design imperfect atunci cnd prul se usuc. Prul trebuie inut i tiat n
poziia lui natural, aa cum cade el natural, fr a se exercita tensiune asupra lui i fr a-l ridica.
De asemenea, putei modifica cderea natural a prului, prin ndeprtarea prului de cap atunci cnd
l tundei. Cnd realizai un design uniform, nu trebuie s ridicai prul sau s-l ndeprtai de scalp n timpul
tunsului. Dac facei acest lucru, va rezulta ntr-o tunsoare n trepte.
TEXTURA I NEREGULARITILE PRULUI

Anumite neregulariti ale prului pot cauza dificulti atunci cnd realizai un design de baz. Cnd
v consultai cu clientul, trebuie s fii foarte atent i s observai dac clientul are:

double crown / vrtej n vrful capului (dou poriuni de pr apropiate una de cealalt, pe

care prul crete n direcii opuse)

front cowlick / vrtej frontal (poriune de pr care crete brusc spre stnga sau spre dreapta)

nape cowlick / vrtej pe ceaf

widow's peak / poriuni pe care prul formeaz un V (fire de pr care se ntlnesc ntr-un

singur punct n mijlocul liniei frunii)

poriuni n care prul crete nspre exterior n partea din fa a capului sau n prile laterale

poriuni n care prul crete spre interior n partea din fa a capului sau n prile laterale

Aceste neregulariti afecteaz direcia i distana pe care prul o parcurge pentru a ajunge la linia de
design. Trebuie s inei cont de toate acestea atunci cnd tundei prul. De exemplu, este important s nu
exercitai tensiune n aceste zone pentru a evita eventualele neuniformiti ale liniei de design.
PROCEDURA DE REALIZARE A UNEI TUNSORI DE BAZ
nainte de a ncepe:
1.

amponai i aplicai balsamul pe prul manechinului.

2.

Pieptnai prul cu un pieptene cu dinii rari.

3.

Secionai prul n pri primare i secundare.

4.

Se va folosi foarfecele pentru a stabili linia ajuttoare.

Tunsul
Stabilii linia ajuttoare prin mprirea n seciuni la ceaf ntr-un anumit unghi.
Acest lucru previne rotunjirea colurilor, ncurajnd prul s fie pieptnat drept.
Verificai ca poziia capului manechinului s fie orientat nainte.
Poziionai-v chiar n spatele seciunilor. Nu v deplasai corpul spre coluri, deoarece acest lucru va
modifica unghiul cotului i va face colurile liniei de baz s fie tunse mai scurt.
Not: Concentrai-v eforturile mai mult pe pieptnarea prului dect pe tuns.
Folosii partea cu dinii mai dei a pieptenului pentru o tensiune ridicat.
Tundei linia ndrumtoare la lungimea si forma dorit, de exemplu dreapt sau ntr-un anumit unghi.
Trecei la urmtoarea seciune. Mrimea seciunii va fi dat de grosimea firului de pr, de exemplu
pentru prul subire, seciuni mari, iar pentru prul cu fir gros, seciuni mai mici.
Asigurai-v c linia ndrumtoare este vizibil.
Tundei fiecare seciune nou la aceeai lungime cu linia ndrumtoare. Acest lucru va crea o linie de
baz cu greutate.
Continuai cu seciunile din spate, lucrnd de la stnga la dreapta sau invers.
Cnd ajungei la zona coamei, folosii partea cu dini mai rari a pieptenului, pentru a repartiza prul
de-a lungul curburii capului.

Verificai din cnd n cnd pentru a v asigura c tunsoarea este simetric n ambele pri, n timp ce
v ndreptai spre linia secundar.
Cnd linia tunsorii este uniform, trecei la urmtoarea seciune.
Seciunile laterale 3 i 4 cuprind tot prul din partea secundar spre fa.
Seciunea 3 poart numele de seciune box. Reprezint limea urechii i se ntinde paralel cu linia
secundar.
Aceast seciune permite prului s cad peste ureche. Dac prul este ntins n jos peste ureche i
tiat, se va ridica, devenind mai scurt.
Luai o seciune orizontal de la linia secundar pn la linia frontal a prului.
Capul trebuie s fie drept sau aplecat ntr-o parte.
Luai puin din prul din spatele urechii pentru a v orienta n prile laterale. Continuai cu unghiul
dorit.
Cnd tundei seciunea box, inei prul astfel nct s ating doar puin vrful urechii.
Continuai apoi n fa seciunea 4 folosindu-v de seciunea box pentru a v ghida.
inei aceast seciune ntins n jos n faa urechii pentru a preveni tunsoarea n scri.
Continuai pn la linia primar.
Cnd ajungei la ultima seciune, n vrf, trecei din nou la partea cu dini mai rari a pieptenului
pentru a ajuta prul s cad natural peste cretetul capului.
Repetai micrile i pe partea cealalt a capului.
Verificai cu ajutorul unei oglinzi dac ambele pri sunt egale.
Nu uitai

inei capul orientat spre fa atunci cnd tundei seciunile din spate pentru a preveni

asimetriile.

inei prul ntins n jos, deoarece ridicarea sa va cauza gradaii ale tunsorii.

Aezai-v chiar n dreptul seciunilor din spate pentru a preveni rotunjirea colurilor.

Concentrai-v eforturile mai mult pe pieptnarea prului dect pe tuns.

Prul din spatele urechilor cade pe spate, prul din faa urechilor cade n prile laterale.

Unghiul degetelor dv. determin rezultatul dorit. Poziia braelor poate determina unghiul

degetelor, de exemplu dac ridicai cotul stng, acest lucru va face ca mna s v cad n jos.
Finisarea
Pentru a finaliza tunsoarea, trebuie aplicat un produs adecvat de styling nainte de uscarea prului,
cum ar fi spuma de pr sau un ser.
Alegei perii potrivite pentru stilul dorit, de exemplu o perie rotund, o perie Denman sau una
dreptunghiular.
Se poate aplica i un produs special pentru finisaj, de exemplu sprayul fixativ sau ceara de pr.

mprirea n seciuni la tunsoarea de baz

lungime mic
(deasupra umerilor)

linie ndrumtoare unghiular

lungime mare
(peste umeri)

linie ndrumtoare

spatele

linie de baz unghiular

lateral

spatele

linie de baz
lateral

Ai ntmpinat probleme?
Uoarea gradare a tunsorii poate fi cauzat de:

palma dv. ridicat n timp ce inei i tundei seciuni ale prului;

foarfecele inut ntr-un anumit unghi, n loc s fie inut paralel cu linia tunsorii;

exercitarea tensiunii sau a presiunii n timp ce inei prul;

ndeprtarea de scalp a prului sau ridicarea sa n timp ce tundei seciunile prului.

Lungimile inegale pot fi cauzate de:

schimbarea poziiei naturale a prului;

tensiunea inegal sau un pr prea umed;

tunsul sub linia tunsorii sau deasupra ei;

poziia incorect: atunci cnd nu stai exact n faa manechinului sau cnd v schimbai

frecvent poziia corpului.

CAP. 6. COAFATUL
Coafatul este operatia de ondulare a prului care are durat scurt de timp. Aceast operatie nu
modific structura firului de pr si se execut cu ajutorul bigudiurilor, clipsurilor si a periilor. Coafatul se va
executa numai pe pr proaspt splat sau umezit foarte bine.
Coafatul ajut si el la corectarea imperfectiunilor fetei sau ale capului iar efectuat necorespunztor va
avea un efect negativ asupra imaginii persoanei si asupra liniei tunsorii.
Stilurile de coafat pot fi mprite n trei grupe:

clasic

modern

alternativ

Stilurile clasice
Aceste stiluri au un farmec nepieritor. Prul se coafeaz n: cute franuzeti, bucle sau crlioni.
Stilurile moderne
Acestea sunt stiluri n vog acum. Prul se coafeaz n spirale sau bucle separate i definite cu cear.
Se folosesc bigudiurile clasice pentru a da volum prului scurt, mediu sau chiar lung.
Ceea ce se caut acum este un volum mediu al prului fr ca prul s se nale de la rdcin.
Cutele franuzeti se pot coafa diferit, ridicate, n jos sau peste cap pentru a crea diferite efecte.
Rezultatele difer exploatnd variaii ale aceleiai teme. Tehnicile clasice i moderne de coafare sunt foarte
solicitate n ocazii speciale cum ar fi cununiile. Stilul miresei este realizat utiliznd ornamente cum ar fi flori
naturale sau artificiale n finisaj.
Stiluri alternative
Acestea sunt cele mai noncomformiste, adesea utilizndu-se ornamente i mee adugate. Ele sunt de
obicei restrnse la diferite spectacole, competinii, edine fotografice. Stilul are la baz elemente clasice, dar
detaliile sunt exagerate pentru a crea rezultate mai dramatice.
Consultarea clientului

utilizai un catalog pentru a ajuta clientul s i aleag coafura potrivit

discutai cu clientul ocazia

discutai ce fel de haine va purta clientul, dac va avea decolteu sau guler, pentru a vedea dac
frizura se afl n armonie cu vestimentaia

discutai de ct timp vei avea nevoie pentru coafat

menionai preul final

Aspecte care trebuie luate n considerare n alegerea unui stil:

forma capului. Dac este plat la ceaf, adugai mai mult volum n spate pentru echilibru.

forma feei. O fa rotund sau ptrat va fi armonizat de cteva uvie n jurul feei.

cantitatea prului. Pentru tapat, are clientul nevoie de mee sau nu?

structura prului. Dac prul este prea ntins, va avea nevoie de ondulare. Dac este prea cre, va
trebui ntins.

textura prului. Prul rebel va avea nevoie de cear sau de crem pentru a-l netezi. Prului aspru
i se va aplica o loiune.

lungimea prului. Cu ct prul este mai lung, cu att devine mai greu i va crea probleme de
coafare.

Cnd se coafeaz un pr lung, trebuie s lum n considerare urmtoarele:

care este ocazia? Merge clientul la un eveniment special?

ce va mbrca clientul? n cazul n care vestimentaia are decolteu, lsai cteva uvie s atrne
pentru c prul prins n ntregime peste cap va da un efect de goliciune.

este vestimentaia cu model sau ntr-o culoare? ncercai s nu facei o coafur prea ncrcat n
cazul n care rochia este cu modele. Pstrai o coafur simpl, clasic. Dac rochia este ntr-o
singur culoare, ndrznii s realizai o coafur mai creativ.

va exista vreun ornament pentru pr? Dac clienta poart plrie, pstrai un stil simplu al
coafurii.

nu uitai pantofii. Pantofii cu toc vor face clienta s arate nalt, deci nu uitai s realizai un
echilibru ntre coafur i nlime.

are clienta un partener pentru eveniment? Luai n considerare nlimea pentru c un cuplu n
care femeia este mai nalt nu este plcut ochiului.

Pregtirea clientului
Punei-i clientului pelerina sau prosopul nainte de a ncepe coafatul.
Dac prul este tapat, sugerati clientului s poarte o bluz care nu trebuie scoas peste cap pentru a
nu strica frizura. O bluz cu nasturi este cea mai bun soluie.
Ustensile, echipamente i produse utilizate pentru fixarea prului
Indiferent de stilul pe care l creai, selectarea ustensilelor potrivite este esenial n obinerea unui
rezultat de succes.
Reinei
Indiferent de ocazie, alocai ntotdeauna timp suficient lucrului fr a fi nevoie s v grbii. O
edin de exersare este o idee bun pentru c v permite s ncercai o varietate de stiluri nainte de
evenimentul n sine i d ocazia clientei s se rzgndeasc dac e cazul.
Reinei

Clientul este cea mai important persoan din salon. Dac este nemulumit, nu va reveni, n timp ce
un client satisfcut va reveni mereu n salon.
Periile
Sunt utilizate pentru a desclci prul sau dup scoaterea bigudiurilor pentru a aranja prul. Periile
plate i cu dinii rari sunt folosite deseori pentru c nu se nclcesc n pr.
Pieptenii
Pieptenii cu coad au dini de plastic sau de metal i sunt utilizai pentru a separa prul nainte de a-l
pune bigudiuri.
Pieptenii pentru desclcit au dinii rari pentru a desclci prul i dini subiri pentru a pieptna prul
de la spate.
Bigudiurile tradiionale
Acestea pot fi netede sau cu epi. Bigudiurile cu epi sunt ideale pentru a ine prul, dar este dificil
meninerea lor curate i fr pr, cci ele de obicei se nclcesc n prul mai lung. Bigudiurile netede sunt
preferate pentru prul poros i cnd se fixeaz prul pentru competiii sau edine foto pentru c nu las urme
pe pr.
Bigudiurile sunt disponibile n forme cilindrice sau conice.
Bigudiurile arici
Se folosesc pentru prul uscat, ele se aga de pr cu nite mici gherue, rmnnd fixate n pr fr
s fie nevoie de agrafe.
Bigudiurile nclzite
Acestea sunt prenclzite i aplicate pe prul uscat i se ndeprteaz numai dup ce se rcesc. Sunt
ideale pentru a da o form prului nainte de a fi tapat.
Reinei
O utilizare excesiv a cldurii i a echipamentului ce funcioneaz pe baz de cldur poate cauza
deteriorri prului i n unele cazuri scalpului dac nu se lucreaz cu atenie.
Bigudiuri din spum/cauciuc
Se utilizeaz pentru a coafa prul n spirale sau pentru a crea efect de inele prului lung. Ele produc
un efect de crlion care este uniform pe toat lungimea prului.
Ca i n cazul celorlalte bigudiuri, dimensiunea este esenial pentru rezultatul final. Cele mari
produc bucle mai mari, iar cele mai mici, bucle mai strnse.
Ace i agrafe
Acele netede se utilizeaz pentru a fixa bigudiurile n timpul coafatului.
Acele fine sunt folosite n principal pentru coafuri i sunt disponibile n diverse nuane pentru a se
potrivi prului clientei.
Agrafele de pr sunt i ele disponibile ntr-o varietate de culori i se utilizeaz n principiu pentru
prul lung.
Plasele de fixare sunt utilizate pentru a fixa bigudiurile i acele ct timp prul clientei este uscat.

Plasele de pr sunt deseori fcute din pr natural i sunt ntr-o varietate de culori i nuane. Sunt
utilizate pentru edinele foto i spectacole, ele pstreaz prul neted deoarece sunt foarte fine i nu las urme
dac sunt folosite corect.
Produse de finisare i de styling
Produse de fixare
Aceste produse de fixare au dou scopuri principale: s protejeze prul de cldura usctorului de pr
i s previn absorbirea umezelii pentru a prelungi coafura. Acest lucru se realizeaz acoperind prul cu un
film de plastic care se dizolv n ap.
Loiuni de fixare/spray-uri gel
Acestea sunt lichide i pot s curg. Gelurile spray sunt o form modern de fixare i sunt
disponibile n recipiente de spray non-aerosol. Ele vor oferi o fixare ferm i se aplic pe prul ud.
Reinei
Atenie cnd tapai prul, putei deteriora cuticulele i putei cauza ruperea prului i a vrfurilor
despicate.
Umiditatea din atmosfer poate determina lsarea coafurii. Produsele de finisare vor aciona ca o
barier mpotriva umezelii din atmosfer.
Spuma
Se folosete pe prul ud i las prul mai moale dect loiunile de fixare.
Gelul/loinunile de modelare
Au consisten mai groas dect celelalte loiuni. Ele nu curg i sunt ideale pentru modelarea prului,
de exemplu cnd vrei s creai valuri.
Spray-uri termoactive
Acestea sunt utilizate pentru fixarea uscat utiliznd bigudiuri nclzite pentru a fixa coafura. Ele se
aplic pe prul curat i uscat nainte sau dup punerea bigudiurilor n funcie de lungimea prului. Cnd prul
este mai lung, este bine s se aplice nainte de punerea bigudiurilor.
Ceara
Aceasta confer fixarea cea mai puternic definind prul. Ea poate fi destul de grea i poate face
prul s arate gras dac este aplicat n exces.
Pomade/creme de fixare
Acestea au aceeai utilizare ca i ceara dar las prul mai moale i nu l ngreuneaz.
Spray-uri pentru luciu
Acestea confer strlucire prului, dar nu se aplic n exces pentru a nu da prului un aspect gras.
Loiuni hidratante
Ideale sunt serurile, utilizate pentru a netezi prul, pentru luciu i pentru a accentua stilul coafurii.
Spray-uri de pr
Acestea sunt utilizate pentru a finisa coafura i pentru a o fixa.
Tehnici de fixare

Fixare umed
Fixarea prului n timp ce este umed va determina un rezultat mai ferm i mai de lung durat, ceea
ce este ideal cnd se lucreaz cu un pr subire care se fixeaz foarte greu.
Fixare uscat
Aceast metod se aplic prului curat i uscat, avnd ca rezultat un pr mai moale, potrivit modei de
azi. Cele mai cunoscute metode sunt cele cu bigudiurile arici i cele nclzite.
Reinei
Este important s tii cum i cnd s utilizai produsele de styling i de finisare.
Metode de fixare tradiionale
Metodele tradiionale includ fixarea pe bigudiuri, ondularea cu ace i ondularea manual. Acestea
sunt tehnici eseniale, care pot fi adaptate i ncorporate n coafuri clasice, moderne sau alternative.
Metode de fixare alternative
Metodele alternative includ ondularea n spiral cu bigudiuri din spum sau cauciuc, beigae sau
textile. Aceast metod de ondulare este aceeai cu ondularea n spiral pentru un permanent.
Styling i finisri creative
Odat ce tehnicile de baz al aranjrii sunt stpnite, tehnicile pot fi adaptate aa cum se dorete
pentru a obine stiluri clasice, moderne sau alternative. Este deseori posibil s se combine mai multe tehnici
de fixare pentru a crea un look specific.
Pregtirea prului pentru coafat
Cnd coafai reinei urmtoarele:

ndeprtai cerceii, colierele pe care clientul le poart pentru a nu se nclci n pr

Dac este necesar s se pieptene prul la spate, n timpul crerii de volum, utilizai doar zona
rdcinii i nu capetele i zona de mijloc a prului. Cnd ncercai s scdei din volumul prului,
pieptnai doar zona de la cretetul capului.

Dac facei codie, utilizai bentie speciale pentru a nu deteriora prul.

Dac folosii ornamente, avei grij s armonizeze coafura i s nu o ncarce.

Utilizai spray de pr care se usuc repede, cu fixare medie n timp ce lucrai, i aplicai un spray
mai puternic pentru finisare.

Alegerea periilor pentru coafat

Stiluri netede
Utilizai o perie cu dinii mai rari pentru a ndeprta urmele de la bigudiuri. Netezii prul i
pieptnai zona cretetului dac este necesar.
Stiluri ondulate
Pentru o finisare mai casual, coafai prul utiliznd degetele sau un piaptn pentru a separa buclele.
Reinei c perierea excesiv produce un efect electrizat.
Lsai prul s se rceasc nainte de coafare. Nu ndeprtai bigudiurile ct timp prul este cald
pentru c rezultatul va fi mai slab.

Dac nu periai prul nainte de coafat, v va fi dificil s o facei dup ce ai nceput s realizai
coafura.
Exersai diferite stiluri de coafat pe capul unui manechin sau pe unii clieni doritori. Rezultatele bune
se datoreaz exersrii i experienei.
Coafarea prului lung
Coafarea prului mai lung necesit experien, dar de ndat ce v-ai familiarizat cu tehnicile de baz
ale coafrii, este posibil s le exploatai crend stiluri diferite n funcie de ocazie i cererea clientului. Prul
poate fi coafat n diverse feluri i multe stiluri se pot crea prin combinaii de tehnici.
Prul ondulat coafur casual
Pentru acest stil vei crea o form lejer, casual. Modelul de coafur este bazat pe o form
triunghiular.
mprii prul n trei pri avnd dou seciuni n fa, iar partea din spate a capului reprezint a treia
seciune.
Rsucii partea din spate a prului i fixai-o, lsnd cteva bucle s cad. Rsucii uviele care ies
pentru a crea o forme egale.
Rsucii prul din seciunile din fa la capete pentru a crea o form. Procedai n acelai fel cu toate
uviele laterale pn cnd ai obinut forma dorit. Nu utilizai cear pentru c poate ngreuna prul, fcnd
coafura s cad. Utilizai spray pentru a defini buclele.
Reinei
Dac aplicai tensiune excesiv asupra prului sau l strngei pentru o mai mare perioad de timp,
totul va determina:

disconfortul clientului

un scalp uscat

un scalp sensibil

foliculi deteriorai

alopecie (pierderi de pr)

Prul adugat
Prul fals este ideal pentru a aduga volum sau lungime prului. Acesta se poate ataa n diferite
feluri i poate fi utilizat pentru cteva ore sau pentru cteva luni.
Stylingul termic
Plcile pot fi utilizate pentru a produce o varietate de efecte, de la bucle i vlurele la inele sau pur i
simplu realizeaz o ondulare la capetele prului. Acestea se utilizeaz dup ndreptarea prului prin uscare.
Periile i bigudiurile nclzite pot fi i ele utilizate pe prul africano-caraibean.
Metod de utilizare a plcilor
Micrile principale n utilizarea plcilor sunt:
-

Deschiderea i nchiderea plcilor, prul fiind prins ntre ele n timpul micrii descendente.

Rsucirea plcilor pentru ondularea prului.

Exist o combinaie de micri care poate oferi urmtoarele efecte:

-

vlurele

bucle de la rdcin

spirale

bucle la vrfuri
Utilizai ntotdeauna un spray de styling termic nainte de a aplica plcile pentru a proteja prul de

cldura acestora.
ntindei prul apucndu-l de la rdcin i lsnd plcile s alunece de-a lungul uviei de cteva ori.
Procedeul netezete cuticulele

ASEZAREA BIGUDIURILOR DE VOLUM

Diametrul bigudiului de volum determin elasticitatea

buclelor si onduleurilor:
-

diametru mic=elasticitate mare

diametru mare=elasticitate redus.

Unghiul suvitei de pr cu pielea capului determin volumul
coafurii ulterioare:

unghi drept cu pielea capului se potriveste coafurilor la care se

doreste volum la rdcin

unghi obtuz cu pielea capului ofer un volum f mare la rdcin

unghi ascutit cu pielea capului nu ofer volum la rdcin.

Coordonarea si orientarea bigudiurilor este decisiv pentru
coafur. Trasarea unei crri poate fi evitat printr-o tehnic de
ondulare combinat cu o trasare a crrii n zig-zag.
Metoda de lucru:

Umezii abundent prul i pieptanai-l.

Pregtii bigudiurile pentru folosire

Separai o uvi de pr de lungimea i grosimea bigudiului.

inei uvia n unghi drept fa de pielea capului (v.fig.4).

Pieptnai uvia, pstrnd unghiul, de la inserie pn la vrf.

Apucai uvia ntre degetul mare i arttor, trgnd uor.

Cu cealalt mn luai un bigudiu i punei vrfurile uviei pe direcia bigudiului, pe toat limea
lui.

inei uvia cu bigudiul sub tensiune (v.fig.5).

Presai vrfurile uviei pe bigudiu, cu ajutorul degetului mare ori al arttorului.

Incepei s rsucii.

Tragei

uor

de

uvia

rsucii-o

pe

bigudiu

pn la pielea capului (v.fig.6).

inei bine bigudiul i blocai-l cu un ac aezat oblic pe piele prin bigudiu. Nu punei acul prea
vertical, pentru a nu zgria pielea capului (v.fig.7).

nfurai a doua uvi.

Fixai cu acul i al doilea bigudiu

Scoatei acul din primul bigudiu i introducei-l n direcia invers celui de-al doilea bigudiu.
Astfel evitai tensiunea pe frunte.

ONDULAREA PRULUI REALIZAT MANUAL PE ME

La ondularea umed sunt importante urmtoarele cunotine de specialitate:

Ondulri orientate spre stnga: ondulaii curbate spre stnga, privite dinspre executant.

Ondulaii orientate spre dreapta : ondulaii curbate spre dreapta, privite dinspre executant.

Canturile ondulaiei : zona ridicat prin care un onduleu trece n alt onduleu alturat.

Valea ondulaiei : partea n form de arc dintre canturile ondulaiei.

Limea onduleului : distanta dintre 2 canturi ale unui onduleu.

Linia pieptnarii : direcia de baza a cursului onduleului.

Ondulaiile umede realizate manual dau coafuri cu volume mici i imagine foarte regulata a

ondulrii. Pentru par foarte scurt i cret nu se recomanda ondulaia umed manual.
Metoda de lucru

Periai uvia i umezii-o.

Lsai uvia pe mijlocul perinei de

exercitiu.
Fixai-o cu mai multe ace de fixare p e p e r i n a .
Pieptnai parul, ca el s stea neted pe perina
Separai n partea stng o uvi de cca. 5 cm lime
i ndeprtai restul cu pieptanul.

Tineti pieptenul n mna aa cum se arat n fig.

Puneti degetul mijlociu puin n faa uviei de pr pieptnat

n jos.

Puneti pieptenul exact n faa degetului mijlociu, pe suvita

de pr.

Construiti cu pieptenul o ondulaie orientat spre dreapta

punnd arttorul n faa cantului onduleului n lucru .

Strangeti aratatorul si degetul mijlociu n aa fel incat sa apara

un cant ridicat de onduleu.

Pieptanati prul n jos-uor stnga

Punei degetul mijlociu n faa cantului onduleului n lucru.

Asezati pieptenul lng degetul mijlociu. Formai arcul

orientat spre stnga al onduleului j punei aratatoruldin nou in

faa cantului buclei n lucru.

Apropiati arttorul i degetul mijlociu, aprnd astfel al

doilea cant al buclei.

Pieptanati parul n jos-uor dreapta.

Puneti degetul mijlociu iari n faa cantului buclei noi, si

din nou formai un arc de bucl orientat spre dreapta.

Continuarea lateral a unui onduleu

Umezii tot parul i pieptanai-l pn la netezire.
Pe partea stng a uviei facei din nou un onduleu orientat
spre stnga;
Mutai degetul mijlociu spre dreapta i repetai etapele deja

expuse, la dreapta, lng prima parte a onduleului. Arcul

onduleului trebuie s se conexeze exact cu arcul anterior i sa
corespund limii onduleului. Nu trebuie s rezulte nici o
neregularitate n construcia onduleurilor, ca s nu se observe
locul lor de unire.
Succesiunea procedurilor artate trebuie continuat pn cnd ntreaga lime a uviei este
ondulat.
Continuarea fiecrui pas al procedurii
Punei degetul mijlociu n faa ultimei pri (dreapta) a cantului onduleului n lucru.

Aezai pieptenul la degetul mijlociu i formai

arcul orientat spre stnga.

Punei arttorul din nou n faa cantului

onduleului n formare.

Strngei degetul mijlociu i arttorul, astfel

apare al doilea cant al onduleului.

Pieptnai prul n jos-uor dreapta.

Mutai degetul mijlociu spre stanga si repetati paii

expui n stnga, alturi de prima parte a onduleului

(v.fig.8).

Reluai succesiunea etapelor pe intreaga latime a

uviei.

Continuati munca pana cand ajungeti la varful parului.

FORMAREA BUCLELOR PLATE INCEPAND DE LA RADACINA

Se realizeaza prin rularea parului umed pe deget, incepand de la radacina, formandu-se mai multe
bucle de acelasi diametru consolidate cu clipsuri.
Aceasta buclare nu se preteaza la parul foarte cret si foarte lung. Coafura cu onduleuri se obtine
atunci cand buclele plate sunt ordonate la rand, in directii alternative.

Diametrul buclelor determina

-elasticitatea
-latimea onduleului
-grosimea suvitelor de par separate

Buclele plate cu ncepere de la rdcin, descrise n instruciunile acestea, se potrivesc coafurilor lipite
pe cap, sau pentru poriunea de coafur respectiv. Pentru acestea merg i buclele plate ncepnd dinspre vrf
(v. urmtoarele instruciuni). Dac parul trebuie s rmn neted n zona inseriei, sunt prelucrate numai
vrfurile.

Bucle plate de la rdcin, formate spre dreapta

Umezii prul i pieptnai-l.

Separai o uvi de pr de cca. 2 pe 3 cm., pe partea stng a capului de exerciiu.

Pieptnai uvia ncepnd cu inseria, lipit de cap, spre dreapta. Formai un rotocol (v.fig.3).

Luai vrful prului n mna stng i inei arttorul minii drepte oblic, sub inseria uviei (v.fig.4).

nfurai uvia de pr pe arttorul drept, ca o band, dar nu prea strns. Atenie s nu se ncurce prul
(v.fig.5).
Punei vrful degetului sub gtul buclei.
Scoatei de pe arttorul minii drepte bucla format, cu ajutorul arttorului i al degetului mare al minii
stngi, i inei-o bine.
Luai

un

clips

consolidai

bucla

pe

gtul

cum arta fig.6. Atenie ca la fixarea cu clipsul, s nu fie deteriorat forma rotund a buclei.

buclei,

 Dup acest prim exerciiu, pieptnai din nou bine parul i facei o crare ca n fig.7.
De-a lungul liniei crrii formai un rnd de bucle orientate spre dreapta.
In cadrul exercitiului urmator veti pleca de la acest sir de
bucle pentru a executa buclele in directii alternative ale
coafurii ondulate.
Separati o suvita de par de cca 2 pe 3 cm, incepand de la
partea dreapta a capului de exercitiu, sub primul rand fig 8.
Pieptanati suvita lipit de cap, de la stanga la dreapta si formati
rotocolul buclei. Luati in mana dreapta varfurile firelor de par
si tineti aratatorul mainii stangi oblic sub insertia suvitei.

Rsucii uvia n jurul arttorului minii stngi, ca o

band, creind o bucl orientat spre stnga.
Aezai degetul i cu mna dreapt scoatei bucla.
Consolidai bucla cu un clips.
Formai alte bucle, pn ajungei din nou pe partea stng a
capului.

TEHNICI DE FOENARE
MISCARI SI VOLUME IN FOENAREA PARULUI
Uscarea i formarea prului cu foenul se realizeaza:
-

i cu peria plat de foenare pentru efectuarea de micri n pr;

i cu o perie rotund, pentru a da prului volum

Dimensiunea periei rotunde influeneaz volumul coafurii:

 perie mare, volum mare

perie mic, volum mic, mai muli carlioni.
Cu ct parul este foenat mai puternic la radcin n sens invers direciei intenionate coafrii, cu att va fi
coafura mai voluminoas.
Pentru foenare trebuie s fie separate uvie mici de pr. Astfel timpul de uscare se scurteaz i prul
dobndete o mai mare elasticitate.
Foenul poate fi folosit cu sau fr duza plat. Curentul de aer cald va fi ngustat corespunztor duzei,
dac se dorete formarea de poriuni nguste.
La reglarea temperaturii de foenare se au n vedere urmtoarele.
la foenarea din apropiere i la foenarea prului fin, degradat structural, se folosesc temperaturi mai
mici;
la prul gros i sntos se utilizeaz temperaturi mai ridicate.
Produsele de styling adecvate uureaz foenarea i protejeaz prul.
Miscarea la foenarea parului

Aezai-va lateral dreapta. n spatele capului de exerciiu.

Luai n mna dreapt peria iar n cealalt mn foenul.
Punei peria pe partea lateral a capului de exerciiu i cu o
uoar rotire ridicai prul cu peria.

Ridicati usor peria si purtati-o in directia intentionata coafarii finale.

Simultan conduceti foenul cuplat pe cald, dinspre radacina spre varful parului. Miscarile periei si
curentul de aer produs de foen trebuie sa aiba intotdeauna aceeasi directie.
Periati si foenati parul numai in sens invers coafurii ulterioare pentru a obtine volum.
Pieptanati parul din nou in directia intentionata a coafurii. El este acum mai stabil si mai plin.
Mutati-va in cealalta parte si apucati peria si foenul schimband mainile. Foenati restul parului in
modalitatea aratata.
Foenati parul din partea frontala si posterioara a capului.
Formati zona cefei miscand incet peria spre interior.
Aranjati parul cu degetul ori cu perie.
FOENAREA PARULUI IN LUNGIME SI A VARFURILOR
La acest exerciiu se ia ca model coafura din figura. Partea dreapta a coafurii i partea posterioara a capului, respectiv
ceafa, trebuie foenate spre interior, partea stng trebuie foenata spre exterior (v.fig.3).

Aplicai loiune de foenare pe parul splat i uscat cu prosopul.

Separai 7 cmpuri de aceeai dimensiune fiecare i consolidai prul cu clame.

Foenarea spre interior

Asezati-va in spatele capului de exercitiu si luati de la ceafa o portiune subtire din parul
delimitat.

Cu peria semirotunda sau rotunda plecati de la radacina parului. Trageti peria rotind-o usor
spre interior pana la varfuri.

cu foenul cuplat pe cald, actionati de deasupra suvitei. Curentul de aer al foenului trebuie sa
insoteasca miscarea periei.

Rasuciti peria cu o jumatate de rotatie spre

interior.

Repetati operatiunile descrise pana cand

parul din zona este uscat si format.

Foenati zona cefei in acest fel , suvita cu

suvita.

dupa parul de pe ceafa foenati parul din partea posterioara a capului si apoi partea din
dreapta, spre interior

Foenarea portiunii care cade spre exterior

Pentru foenare separati portiunea cea mai joasa din partea stanga a
coafurii.
Preluati pe latimea unei perii rotunde portiunea de par, incepand de
sus. Trageti peria, rotind-o spre varfuri.
Tineti foenul sub portiunea de par. Curentul de aer trebuie si aici sa
insoteasca miscarea periei.
Rulati parul cu o jumatate de rotatie a periei spre exterior si mai
foenati odata parul.
Indepartati peria rotind-o cu atentie. Foenati in acest mod, portiune
cu portiune , intregul par de pe partea stanga.

TEHNICI DE FINALIZARE A COAFURII.

PERIATUL SI PIEPTANATUL.
Prul trebuie aranjat n conformitate cu planul de coafare. Aranjarea, ca i tehnica de aranjare decid
coafura de mai trziu. Plecnd de la tehnicile de buclare (v.fig.1) descrise, trebuie realizat o coafur cu
onduleuri i o parte buclat n zona cefei (v.fig.2).

Inainte de coafare, parul trebuie s fie complet uscat i rcit, n caz contrar, la coafare se pierde prea
mult din elasticitate.
La planificarea coafurii se va avea n vedere c elasticitatea prului este dependent de:
- densitatea prului
- starea sa de ntreinere
- intensitatea unui eventual permanent existent
- diametrul bigudiurilor utilizate i al buclelor.
Nivelul de relaxare a prului la coafare este dependent de:
- calitatea i pretratamentul prului,
- felul preparatului i al tehnicii de aranjare,
- intensitatea pieptnatului i a periatului,

- distana dintre dinii pieptenului,

- densitatea perilor,
- frecvena pieptnatului i periatului.
Ca mijloace ajuttoare mpotriva "zburrii" parului (ncrcare electrostatica) i pentru strlucire se
recomand sprayuri de strlucire, creme de coafare, ceara i preparate-gel.
Coafura va fi consolidat cu fixativ.

Controlati daca parul este uscat pe toata lungimea. Daca este cazul, mai lasati-l sa se usuce
liber.

Indepartati bigudiurile cu atentie.

Afanarea si detensionarea parului

Incepeti cu ceafa, tragand cu degetele fiecare suvita buclata si pieptanand-o cu un pieptan cu dintii rari.
Procedati in acelasi mod cu toate buclele.
Luati peria plata si periati parul. Periatul puternic si repetat detensioneaza
Coafarea parului

Pe partea dreapta a partii anterioare a capului periati un onduleu.

Pieptanati onduleul

Neteziti parul in zona superioara si posterioara a capului, cu pieptenul. Veniti cu palma pe urma
pieptenului pentru a disciplina eventuale varfuri.

Controlati forma in oglinda si daca este cazul, cu coada pieptenului ridicati suvitele prea plate.

Daca este nevoie, dati pe varfuri cu spray pentru stralucire ori cu ceara.

Cu ajutorul cozii pieptenului ori cu degetele trageti onduleuriledin partea inferioara a capului.

Retrageti-va cativa pasi si controlati in oglinda conturul exterior al coafurii. Cu ajutorul cozii
pieptenului mai ridicati suvitele prea plate, sau apasati cu palma portiunile prea iesite in afara.

Comparati coafura cu modelul.

Consolidati coafura cu fixativ, pe care il pulverizati de la cca 30cm de par.

TAPAREA SI COAFAREA IN FORMA

Prin tapare, coafurei i se poate mari volumul, dar poate fi si aplatizata. Rezultatul taparii este in functie
de :
- Distanata dintre dintii pieptenului.
- Desimea periei
- Frecventa miscarilor de tapare.
Parul cu lungimi diferite ete usor de tapat. Parul cu suprafata foarte neteda si cu lungimea firelor
egala se tapeaza greu.
Instructiunile urmatoare descriu tehnicile de tapare a diferitelor segmente ale coafurii. Ca actiune
pregatitoare , aplicati tehnica de ondulare la fiecare segment (fig.1). in partea dreapta sunt prevazuti carlionti
si in aceasta situatie se utilizeaza bigudiuri mai subtiri.

Taparea prului pentru stabilitate i volum

Separai n partea frontal a capului o uvia de acoperire de 8 cm lime i cu o grosime de 3 cm. Avei

grij s nu se suprapun crarea de separare a uvielor cu cea a uvielor pentru bigudiuri trasate anterior. In
caz contrar, se vor creea n coafur crri nedorite.

Pieptnai uvia n sus, la un unghi mai mare sau mai mic

fa de pielea capului, n funcie de volumul pe care-l dorii.

inei uvia ridicat cu mna, trgnd uor de vrfuri.

Aezai pieptenul la cca. 3 cm de pielea capului, n partea

inferioar a uviei de pr, n aa fel nct dinii pieptenului s nu

strpung complet uvia.

Impingei pieptenul, rsucind uor dinii n jos, pn la pielea

capului. Firele de pr mpinse n zona rdcinii confer uviei

stabilitate i volum (v.fig.3).

Repetai procedura n funcie de volumul dorit. Pentru

aceasta, introducei pieptenul din ce n ce mai sus n uvia de par

(v.fig.4).

Separai urmtoarea uvi, de aceeai mrime, n spatele

primei uvie.

Introducei din nou pieptenul, de data aceasta dinii

ptrunznd complet n uvi.

Tapai aceast uvia

i pe celelalte n acelai
mod, pn la ceaf. Pentru
nceput

lsai

prile

laterale neprelucrate.

Exersati

taparea

cu

diferiti piepteni si diferite

perii.

"Netezirea" i coafarea

zonelor tapate
Incepei

cu

ultima

poriune de pr tapat la
ceaf.
Aezai uvia n palma ntins i netezii-o (v.fig.5).
Pieptnai uvia n forma dorit a coafurii. Nu introducei prea
adnc pieptenul n pr, pentru ca prul anterior tapat s nu fie
descalcit (fig. 6)
Prelucrai fiecare parte pentru finalizarea coafurii.
Taparea partilor invecinate coafurii

Incepei cu partea stng, deasupra urechii. Separai o

uvi de pr de 3 cm. lime, iar restul prului din zon
fixai-l sus, cu o clam (v.fig.7).

inei uvia ntins aproape de cap, n direcia coafurii.

Tapai uvia ncepnd de sus (v.fig.8).

Tapai poriunile de deasupra - cu excepia poriunii de

crare - aa cum s-a artat.

Tapai ultima poriune, pe crare, de jos. Pieptnai

poriunea laterala n forma dorit.

Taparea partii ondulate a coafurii

luati din partea dreapta o portiune mai mare de par si
tapati-o conform volumului dorit, in lungime si in varf.
Repetati procedura, in functie de necesitati. Tapati varfurile
numai usor, pentru ca taparea sa nu fie vizibila.
Retusarea
Unii prile coafate, coafnd zonele de legtur (v.fig.10).
Prul de acoperire netezit trebuie s acopere peste tot zona tapat.
Controlai n oglind forma coafurii i eventual ridicai prile prea plate, cu ajutorul cozii pieptenului.
Prile prea voluminoase i vrfurile rebele apasai-le cu palma.
Folosii produsele de finisare, pentru a conferi coafurii stabilitate.
Comparai ceea ce ai obinut, cu modelul (v.fig.11).
TEHNICI SPECIALE DE FINISARE A PARULUI
USCAT

Formarea parului scurt cu ondulatorul electric

La finalul acestui exercitiu trebuie sa obtineti coafura din fig.1

 Uscati parul cu foenul

Pieptnai prul i separai o uvi de mrimea unui bigudiu mediu de volum, n zona superioar a
capului.
Pieptnai prul vertical pe pielea capului.
inei uvia ntre degetul mare i arttorul unei mini, iar cu cealalt mn inei ondulatorul preincalzit.
Punei ondulatorul la mijlocul uviei (v.fig.2).
Tragei ondulatorul spre vrful uviei (v.fig.3).

Ondularea
Prin nchiderea ondulatorului, apucai vrful uviei de pr (v.fig.4). Avei grij ca parul s fie egal
repartizat pe ondulator.
Incepei s ondulai prul. Dup una-dou rotiri deschidei puin ondulatorul i trgndu-l uor netezii
eventualele vrfuri rebele.
Ondulai constant prul pn n apropierea pielii capului (v.fig.5).
Formarea i protejarea
Introducei dinii unui piepten sub poriunea ondulat, pentru a feri pielea capului de temperatura ridicat
(v.fig.6).
Lsai cldura s acioneze scurt asupra prului; la prul puternic timp mai ndelungat, la prul fin i la
cel deteriorat timp mai scurt.
Realizarea detaliilor coafurii

Prelucrai coafura rcit, prin ciupire, pieptnare i altele.

Finisarea cu ajutorul degetelor si cu fixativul.

Ridicati parul de la radacina cu ajutorul degetelor de la o

mana si pulverizati-l cu fixativul.

Prelucrati restul parului in ordinea: crestet, partile laterale,

partea din spate.

Finisarea cu ajutorul degetelor i cu gel

Luai pe vrful degetelor o mic cantitate de gel.
Prin ciupiri formai vrfurile i lateral n faa urechilor (v.fig.8).
Prelucrai n acelai fel o parte ori tot prul de la ceaf
Creati diferite forme de franjuri

Finisarea cu degetele prin fricionare

Punei n podul palmelor o cantitate mic de gel.
Introducei minile sub poriunile de pr i fricionai prul la rdcin
n sens invers celui al coafurii (v.fig.9).
Prelucrai n acelai mod parul din partea superioara a capului, din
lateral i din spatele capului.
n final ciupii uviele n direcia dorit.

IMPLETITURI.COZI

Impletitura este un gen special de formare a coafurii, pentru care trebuie sa existe o suficienta
lungime a parului.
Impletiturile sau cozile pot fi realizate din trei sau mai multe suvite.
Formele de baza ale impletiturilor sunt:
coada-spic. Din ambele parti se impleteste o noua suvita cu doua cozi medii.(fig. 1).
coada n trei uvie. Din ambele pri se pleac cu cte o uvi nou, pus i mpletit pe una din cele trei
uvie existente (v.fig.2).

coada in trei suvite, varianta. De ambele parti se mai ia cate o suvita noua, dar de sub una din cele 3
suvite

existente

si

impletita

cu

ea.

Coada spic

Aezai-v napoia capului de exerciiu ori a clientei-model.

In partea superioar a capului separai o poriune de pr de cca.10 cm. lime i 3 cm. grosime i formai
din ea dou uvie egale (v.fig.4).
Aezai
uvia B din
dreapta
peste uvia
A

din
stnga

(v.fig.5).
In josul
uviei

separai o alta uvi. n acest scop utilizai un pieptene pe care l inei cu mna stng, ori arttorul minii
stngi (v.fig.6).
uvia separat aezai-o la dreapta, pe uvia A, n
cruci peste uvia B (v.fig.7).
Luai n mna stng ntreaga mpletitur. Cele dou
uvie nu trebuie s se amestece i trebuie s fie egal
tensionate.
n josul uviei B separai o nou uvi. n acest scop
folosii un pieptene cu coad inut n mna dreapt, ori
arttorul minii drepte.

uvia separata punei-o spre stnga, pe uvia B, venind n cruci peste uvia A (v.fig.8).
Luai din nou mpletitura cu mna dreapt.
Repetai aceiai pai pn cnd ajungei la ceaf i n lateral nu mai exist pr de mpletit.
mpletii coada pn la capt, lund alternativ de la stnga i de la dreapta uvie, pe care, aa cum s-a
artat mai sus, le vei aeza cruci (v.fig.9).
Strngei finalul cozii cu un elastic.

Coada in trei suvite

Aezai-v napoia capului de exerciiu, ori al clientei-model.

Separai o poriune de pr de cca. 10 cm. lime i 3 cm. grosime din cretet i din ea alctuii 3 uvie de
grosimi egale (v.fig.10).
Punei uvia A din stnga peste uvia B din centru (v.fig.11).
Luati portiunea de impletit in palma stanga si puneti suvita C pe suvita A (v.fig.12).
Puneti suvita B, spre dreapta, peste suvita C si mutati portiunea de impletit in mana cealalta
(v.fig.13).

Sub suvita A, spre stanga, separati o alta suvita.

Folositi in acest scop un pieptene cu coada manevrat cu mana stanga, ori aratatorul stang
(v.fig.14).

Ultima suvita separata asezati-o peste suvita B,

spre dreapta (v.fig.15).

 Luati portiunea de impletit in mana stanga, puneti suvita A spre dreapta, peste suvita B tocmai prelucrata.
Acum suvita A este in poziie centrala (fig. 16)
Separati la dreapta o noua suvita. In acest scop folositi mana dreapta si un pieptan cu coada, ori aratatorul
mainii drepte.
Suvita proaspat separata puneti-o spre dreapta peste suvita centrala (fig 17).
Luati portiunea de impletit in mana dreapta.
Repetati etapele pana cand ajungeti la ceafa si nu mai exista par disponibil pentru impletit. (fig.18).
Impletiti restul parului ca la o coada obisnuita cu trei segmente. (fig.19).
Fixate capatul cozii cu un elastic.
Variatii.
Folositi tehnicile invatate spre a va dezvolta creative propria experienta. Urmatoarele imagini (fig.
20,21) sunt destinate sa va stimuleze in acest sens.

Capitolul. 7. ONDULATII PERMANENTE

1. ONDULAREA PERMANENTA A PARULUI

Montarea unei zone de par pentru ondularea permanenta se face astfel incat:

Varfurile sa stea paralel cu lungimea firelor pe bigudiu;

Parul sa se aseze pe bigudiu uniform, fara incalceli.

Separarea zonei pentru ondulare:

Latimea este corespunzatoare lungimii bigudiului

Grosimea este corespunzatoare diametrului lateral al bigudiului(fig. 1).

Impartirea parului

Trasati doua carari paralele, de la frunte la ceafa. Distanta dintre carari trebuie sa corespunda lungimii

bigudiurilor.

Campul creat impartiti-l printr-o carare transversala si prindeti cu clame parul portiunii din fata si din
laterale. (fig.2)

Separarea zonelor de ondulat

Trasai transversal o crare, astfel ca s apar o poriune de

pr corespunztoare bigudiului (v.fig.3).

Ridicai poriunea separat cu ajutorul cozii pieptenului i

luai-o n mna liber. Apoi alunecai cu coada pieptenului inut

orizontal sub poriunea separat, de sus n jos, peste prul rmas. In acest fel acesta va fi separat de zona de
ondulare.

Rsucii pieptenul cu coad n mn. Pieptnai poriunea n unghi drept cu capul (v.fig.4).

Pieptnai poriunea pn cnd ea este ntins uniform (v.fig.5). Cu degetul mare i cu arttorul netezii
poriunea, pe care acum o luai n mna dreapt

Aezarea hrtiilor speciale pentru permanent

Cu mna stng luai o foi (v.fig.6).
Punei foia pe zona centrala a poriunii de pr inut ntins
(v.fig.7).
Alunecai cu hrtia ctre vrful prului, astfel ca vrfurile s
se gseasc complet n hrtie.

Montarea bigudiurilor i ondularea

Punei un bigudiu sub arttorul, paralel cu pielea capului
(v.fig.8).
Punei apoi degetul mare pe bigudiu i tragei-l pn la
vrful firelor de pr.
Infurai cu degetul mare vrfurile pe bigudiu (v.fig.9).
Rsucii prul pe bigudiu, trgnd uor, pn la rdcina
prului. Degetele mari apas permanent, pentru ca vrfurile
s se ruleze pe bigudiu.
Consolidarea bigudiului
Luai cu degetul mare i cu arttorul elasticul de cauciuc i
agai-l.
Atenie ca elasticul s nu exercite nicieri vreo presiune
deosebit asupra prului, iar bigudiul s nu stea prea lejer (v.fig.10).

2. ASEZAREA BIGUDIURILOR PE CAMPURI SAU AMESTECAT

La asezarea pe campuri a bigudiurilor pentru ondulatii permanente nu se are in vedere directia de
crestere a parului si coafura ulterioara.
La asezarea amestecata a bigudiurilor pentru ondulari permanente:
-

Este posibila optarea pentru felul de coafura ulterioara si luarea in considerare a particularitatilor
individuale.
-

Se evita cararile nedorite.

Metoda de lucru:

trasati doua carari paralele intre frunte si ceafa. Distanta

dintre carari trebuie sa corespunda lungimii bigudiului.

Impartiti campul obtinut printr-o carare transversala.

Impartiti campurile laterale printr-o carare verticala care se

termina in spatele urechii

Prindeti cu clame parul din campurile respective (fig.1).

Incepeti

asezarea

bigudiurilor

urmand

instructiunile

anterioare. Continuati lucrul camp cu camp, pana cand tot

parul este infasurat pe bigudiuri (fig.2).

Asezarea bigudiurilor amestecat se realizeaza astfel:

Se separa o zona de ondulare in procedeul zig-zag incepand cu mijlocul fruntii si se monteaza in mod
obisnuit bigudiul.

Urmatoarele bigudiuri se pun amestecat, pana la ceafa. La portiunile inguste se folosesc bigudiuri mici,
pentru a le plasa corect si pentru a nu se stanjeni reciproc.

3. UTILIZAREA TEHNICILOR SPECIALE DE ONDULARE PERMANENTA

Prin alegerea si ordonarea de bigudiuri cu marimi diferite, in unele cazuri i in alternanta cu portiuni
ce nu se onduleaza, se pot valorifica multe posibilitati de creatie de coafuri.
Ordonarea bigudiurilor contribuie la formarea coafurii viitoare. Utilizarea bigudiurilor de volum mai
mari, conduce la o diversitate creatoare deosebit de generoasa.
Folosirea bigudiurilor de marimi diferite.

Ondulati portiunile separate, mai intai cu bigudiuri subtiri de ondulari permanente, apoi prodresiv cu
bigudiuri mai mari. Plecand din crestet, luati bigudiuri de volum din ce in ce mai mari. Daca parul cefei
trebuie sa ramana neted, nu va fi pus pe bigudiuri.
Ondulri cu distane mai mari fa de pielea capului

 Pieptnai spre napoi prul umed i aplecai capul de

exerciiu uor n fa.
Separai mai nti n zona din spate a capului, cmpul
mediu i restul prului ndeprtai-l prin fixare cu clame
(v.fig.3).
Pieptnai prul cmpului mediu orizontal pe cap, astfel
nct poriunea inferioar de ondulat s poat fi mprit
uor. Prindei n clame parul rmas, ca s nu deranjeze
ondularea poriunii (v.fig.4).
Ondulai poriunea separat ca de obicei.

Separai poriunea de deasupra. Punei-o pe bigudiuri,

fiecare sprijinindu-se pe cel de dedesubt.

Procedai la fel cu alte poriuni, partea neondulat

rmnnd tot mai lung (v.fig.5)

Ondularea cu bigudiuri moi ("looper")

Pregtii o poriune de pr pentru ondulare, pe frunte.
Ca de obicei, nfurai parul cu foia de hartie pe un "looper".
Dup ce ai rulat prul pn la rdcina, indoiti captul liber al "looper"-ului, ca s in onduleul.
Continuai
Rularea in spirala
Aplecati capul de exercitiu usor in fata si pieptanati parul umed din spatele capului, orizontal spre lateral.
Impartiti parul cu o carare de la o ureche la alta si prindeti cu clame parul de sus.(fig.7)
Pieptanati in jos parul de la ceafa. Separati prima portiune vertical, in spatele urechii.
Puneti bigudiul de-asemenea vertical pe varfurile parului si rotiti pe bigudiu suvita elicoidal, pana la
radacina parului (fig.8).

 Consolidati bigudiul cu elasticul (fig.9).

Continuati asa cum s-a aratat.(fig.10)

4.

APLICAREA PREPARATULUI PENTRU ONDULARE

I SUPRAVEGHEREA

PROCESULUI DE ONDULARE
Preparatul va fi astfel aplicat, incat toate bigudiurile sa beneficieze de el uniform si suficient si sa nu
stropeasca pielea capului. Un preparat ajuns pe pielea capului poate sa produca iritatii. O perioada prea
scurta de actiune a preparatului are ca urmare o ondulare deficitara si o durabilitate redusa a ondularii
pemanente.
Aplicarea preparatului:
a)

Incepei cu ceafa. Mai nti umezii fiecare bigudiu cu puin preparat, ca s nu se desfac. Cu cealalt
mn inei un erveel absorbant sub bigudiu, pentru ca s nu se scurg nici o pictur de preparat.

b)

Aplicai din nou preparatul pe bigudiu. Repetai procedura de doua-trei ori, astfel ca toate bigudiurile

c)

s fie umezite (v.fig.1). Atenie s nu se scurg nimic pe pielea capului !

Stabilirea perioadei de aciune a preparatului

a) Citii n instruciunile de utilizare a preparatului ce durat de aciune se recomand.
b) Sprijinii procesul de ondulare cu ajutorul unei cti de uscare cnd:
- perioada de aciune trebuie scurtat;
- prul este greu de ondulat;
- este recomandat de productor prin instruciunile de utilizare.
c) In perioada de aciune controlai:
-

dac toate bigudiurile sunt bine acoperite de casca pentru permanente, fr a le presa;
-dac sursa de cldur eventual folosit genereaz temperatura dorit.

Aprecierea stadiului ondulrii pe bigudiului de proba

La ncheierea perioadei de aciune, verificai stadiul
formrii.
a) n diverse zone ale capului desfacei cte un bigudiu i
rsucii-l cu atenie pn la jumtatea lungimii firelor de
pr.
b) Printr-o uoar mpingere napoi verificai gradul
ondulrii (v.fig.3 i 4).
c) Rsucii bigudiul la loc.
Stabilirea perioadei ramase de actiune:
a) Daca formarea corespunde cerintei, treceti imediat la
clatire si fixare.
b) Daca ondularea este vizibila, dar inca insuficienta
(v.fig.4), rulati la loc cu atentie si prelungiti perioada de
actiune cu cateva minute. Faceti un nou control la
expirarea noii perioade.

c) Daca ondularea realizata este prea slaba (v.fig.3), rulati cu atentie bigudiul la loc si stabiliti o noua
perioada de actiune cu sprijin termic.
d) Daca veti constata ca parul ramane aproape neted la impingerea inapoi, rulati-l cu atentie la loc si dati
inca o data cu preparat pe toate bigudiurile.
La incheierea noii perioade de actionare, controlati iarasi nivelul formarii.

5. FIXAREA ONDULARII PERMANENTE

Bigudiurile trebuie clatite bine, pentru a se asigura efectul optimal fixarii ulterioare.
Fixarea finalizeaza procesul de ondulare si stabilizeaza ondularea. In afara de asta, ea trebuie:
- Sa neutralizeze substantele de reductie existente in par;
- Sa neutralizeze resturile alcaline;
- Sa improspateze parul.
Printr-un tratament final parul devine mai usor de pieptanat si mai consolidat.
Clatirea preparatului de ondulare:
a) Orientati bazinul pentru spalare in asa fel ca marginea sa fie la inaltimea portiunii de pe ceafa.
b) Aplecati capul clientei usor pe spate, in asa fel ca ceafa sa depaseasca marginea bazinului. Dati clientei un
servetel si asigurati-va ca sta comod.
c) Incepeti clatirea zonei delimitata de mana dv. si indreptati dusul spre partea posterioara a capului(v.
Fig.1).

d) Splai temeinic toate bigudiurile (v. instruciunile de utilizare a preparatului de ondulare).

e) Lsai s se scurg apa de pe pr.
f) Punei erveelele absorbante sau un prosop pluat peste bigudiuri i stoarcei apa rmas.
Dozarea si pregatirea substantei de fixare
a) Dozai preparatul pentru fixare corespunztor substanei de ondulare aplicate, conform instruciunilor de
folosire.
b) Turnai preparatul de fixare n recipientul corespunztor.

Aplicarea preparatului de fixare

Aplicarea cu buretele
a) Luai pe burete, n mod repetat, preparat de fixare din vas i umezii bigudiurile (v.fig.2).
b) Tamponai apoi uor, de mai multe ori, bigudiurile, ca s apar spuma (v.fig.3). Atenie la poziia corect
a buretelui, pentru ca prin zimii si s ajung ct mai mult preparat i n spaiile dintre bigudiuri. Consumai
cca. 2/3 din preparat.

Fig2

fig.3

Stabilirea perioadei de acionare

Luai ca punct de plecare timpul prevzut n indicaiile de utilizare. Timpul indicat nu trebuie n nici
un caz s fie depit. Verificai dac bigudiurile mai stau corect i dac este necesar tamponai cu erveele
picturile de preparat scurse.
Scoaterea bigudiurilor, fixarea intermediar i fixarea final
a)

Scoatei bigudiurile de pe o parte din pr, cu atenie i uor. Ondularea prului trebuie s fie pstrat.
Pe fiecare poriune eliberat de bigudiuri, punei puin din preparatul de fixare rmas. Indeprtai

totodat, simultan cu bigudiurile i foia de hrtie.

b) Lsai ca preparatul s-i fac din nou efectul, conform instruciunilor de utilizare.
c) Dac este cazul, tergei picturile de preparat scurse pe faa ori pe gtul clientei.
Cltirea preparatuiui de fixare i tratamentul final
a)

Incepei cltirea cu zona delimitat de mn dv., ndreptnd duul spre zona din spate a capului.

b)

Clatiti temeinic tot parul. Actionati cu mana libera de-a lungul firelor de par pentru ca preparatul de

fixare sa fie bine indepartat.

c)

Eliminati apa ramasa, prin apasarea cu un prosop plusat.

d)

Pentru tratamentul final folositi un preparat adecvat, conform instructiunilor de utilizare.

CAP. 8 VOPSITUL
Exist foarte multe motive pentru care un client alege s i coloreze prul pentru a-i
acoperi firele albe, pentru a pune n valoare o coafur existent sau pur i simplu pentru c dorete o
schimbare a imaginii
Echiparea clientului
Cel mai indicat este s acoperii clientul cu o rob cauciucat sau din plastic pentru a proteja
hainele clientului de substanele folosite. Majoritatea saloanelor folosesc de asemenea prosoape,
pelerine i erveele amplasate n jurul gtului clientului.
Dac folosii culori foarte nchise sau clientul are pielea sensibil, se poate s avei nevoie
de o crem de protecie n jurul liniei prului.
Pregtirea proprie
Purtai tot timpul mnui i or cnd folosii produse de colorare sau decolorare pentru a v
proteja minile de rni i iritaii i pentru a v proteja hainele de pete.
Pregtirea ustensilelor i echipamentului
nainte s ncepei colorarea, verificai s avei suficiente produse i materiale necesare s
terminai tehnica pe care ai ales-o. Plasai-v pe crucior sau n zona dvs. de lucru ustensilele,
echipamentul i produsele necesare pentru a termina serviciul de colorare asigurai-v c totul este
la ndemn i vei putea lucra eficient. Curai zona de lucru i aruncai resturile pe msur ce
lucrai pentru a preveni accidentele, a reduce riscul infeciilor i a promova o imagine profesionist
a salonului. De ndat ce v-ai terminat lucrul, verificai fiele de nmagazinare pentru a preveni
pierderile i nenelegerile n cadrul salonului.
Msuri de siguran de reinut

nainte de a ncepe serviciul de colorare, verificai instruciunile i politica salonului cu

privire la utilizarea i depozitare produselor de colorare.

Facei testele de piele i de pr necesare. Dac produsul vine n contact cu pielea

clientului, verificai dac exist instruciuni n legtur cu recomandarea testrii pielii n prealabil.

Verificai pielea clientului, e important ca aceasta s nu aib inflamaii sau tieturi. Dac

nu suntei siguri cum s procedai, cerei prerea unui alt stilist.

Curai orice soluie care se vars n timpul procedurii. Asigurai-v c toate ustensilele

i echipamentul sunt sterilizate utiliznd chimicale, dezinfectani, cldur sau UV.

Dac alegei s utilizai o surs de cldur adiional pentru a grbi procesul de colorare,

asigurai-v c aceasta se poate folosi cu produsele de colorare respective. Verificai echipamentul

electric nainte de utilizare.

Asigurai-v c clientul se simte confortabil n timpul procedurii.

Cnd cltii prul asigurai-v c temperatura apei este potrivit. Reinei c scalpul

poate fi sensibil la temperatura apei dup colorare.

Asigurai-v c nu exist riscul unor accidente pe parcursul vizitei clientului n salon.

Textura i porozitatea prului

Verificai textura i porozitatea prului. Reinei c prul cu o textur aspr se va colora mai
greu, iar prul care este poros neuniform va absorbi culoarea inegal. Facei un test prin tierea unei
uvie de pr dac nu suntei siguri de rezultat.
Fiele de date
Mai multe informaii sunt necesare pentru colorarea sau decolorarea prului unui client, aa
c nu uitai s completai fia imediat, notnd toate detaliile. Cum multe saloane au computere n
care sunt trecute informaii despre clieni, se poate utiliza i aceast form de nregistrare a datelor.
Prin colorarea parului se intelege schimbarea culorii naturale a firului de par prin agatarea
de pigmenti chimici de pigmentii naturali ai firului de par. Aceasta operatie se realizeaza prin
combinarea oxidantilor cu pigmentii chimici din tubul de vopsea si aplicarea acestui amestec pe
suvitele de par.
Culori temporare
Culorile temporare sunt foarte cunoscute pentru c ele creeaz o schimbare instant, se
aplic rapid i sunt uor de ndeprtat dac clientul nu este satisfcut de rezultat.
Acestea sunt utile pentru a aduga nuane mai puternice culorii naturale, de ex: auriu,
cenuiu etc.
Cteodat, prul alb natural sau prul decolorat arat glbui i poate fi neutralizat prin
nuane argintii.

Totui, adugarea unor nuane gri poate fi dificil, reinei c prul gri este alctuit dintr-un
amestec de pr alb i culoare natural. Unele culori produc nuane calde, cum ar fi portocaliu sau
rou, ceea ce nu este de dorit.
Culorile temporare pot fi utilizate pentru a nchide la nuan prul natural sau colorat
artificial.
Aspecte chimice ale culorilor temporare
Moleculele de pigment ale culorilor temporare sunt prea mari pentru a putea penetra
suprafaa prului, astfel nct ele mbrac firul de pr doar la exterior. De aceea se ndeprteaz att
de uor.
Totui, prul care este poros neuniform va cpta ntotdeauna o culoare inegal. Solzii
cuticulelor sunt umflai i deschii n cazul prului poros, astfel nct moleculele de culoare se vor
menine ntre solzi i nu se vor ndeprta la splare.
Culori semi-permanente
Culorile semi-permanente au un avantaj pentru c acioneaz ca un colorant i un balsam n
acelai timp. Ele nu se amestec cu peroxid de hidrogen, iar cnd prul crete, nu las diferene de
culoare la rdcin.
Sunt utile n a acoperi mici suprafee de pr alb sau gri, dar nu sunt destul de puternice
pentru a acoperi suprafee prea mari de pr alb.
Aspecte chimice ale culorilor semi-permanente
Moleculele de pigmeni ale acestor culori semi-permanente sunt mai mici dect cele ale
culorilor temporare, astfel nct pot penetra n cortexul prului. Totui, se ndeprteaz mai greu la
splat i dureaz mai mult dect culorile temporare.
Prul care este poros neuniform va primi culoare semi-permanent inegal. Solzii cuticulelor
sunt umflai i deschii, iar moleculele ajung mai adnc n cortex n partea poroas a prului, dar n
timpul cltirii, prile netede ale prului i pierd culoarea, iar rezultatul este un pr ptat.
Culori cvasi-permanente
Unele dintre cele mai noi culori semi-permanente dureaz pn la 15 splri pentru c
acestea conin un ingredient numit para. Pentru acestea, clientul trebuie s i fac un test al

pielii. Aceste culori sunt diferite pentru c sunt amestecate cu un peroxid de hidrogen slab i sunt
cunoscute sub denumirea de culori cvasi-permanente. Ele acoper mai bine prul alb i ofer un
luciu excelent, ns vor aprea diferene de culoare la creterea prului.
Culori permanente
Exist trei tipuri de culori permanente:
Vopsele naturale, pe baz de vegetale
Cea mai cunoscut este henna, care ofer nuane de cupru i rou prului care acioneaz
mbrcnd firul de pr pe exterior.
Vopsele metalice
Acestea se gsesc de vnzare n magazine sub denumirea de restauratoare de culoare
(Grecian 2000). Niciodat nu aplicai permanent, nuanator sau decolorant peste prul care a fost
vopsit cu acest produs pentru c prul se poate rupe datorit faptului c neutralizatorii reacioneaz
cu srurile metalice existente n pr n urma aplicrii vopselelor metalice.
Vopsele sintetice
Aceste vopsele permanente sunt cunoscute sub numele de vopsele de oxidare pentru c sunt
amestecate ntotdeauna cu peroxid de hidrogen.

Pentru a realiza colorarea parului trebuie sa cunoastem culoarea naturala a parului clientei.
Aceasta o putem determina prin compararea bazei naturale a clientei cu mostrele de suvite.
Inaltimea tonului (Loreal Professionnel):
1-negru
2-saten foarte inchis

baze inchise

3-saten inchis
4-saten
5-saten deschis

baze medii

6-blond inchis
7-blond
8-blond deschis
9-blond foarte deschis

Reflexe (Loreal Professionnel)

1. cendre (albastru)

2. irise

3.auriu

4. aramiu

5. acajou

6. rosu

baze deschise

7.verde

Nuante reci: 1, 2,7

Nuante calde: 3, 4, 5, 6
Pentru deschiderea parului se amesteca crema Majirel 50ml cu oxidant crema 75ml.
Oxidant 6% - deschide 2 tonuri
Oxidant 9% - deschide 3 tonuri
Ex. baza naturala 5, folosim oxidant 6%, obtinem baza 7.
baza naturala 5, folosim oxidant 9%, obtinem baza 8
Alegerea nuantei din catalog la vopseaua Majirel:
-prima cifra reprezinta inaltimea tonului nuantei, iar dupa punct se afla reflexele. Prima cifra
dupa punct este reflex principal iar a doua cifra este reflex secundar.
Ex. 8.42 blond deschis aramiu irizat
Produse pentru colorare si decolorare din gama LOreal Professionnel
Colorare oxidativa: majirel
Luo color
Colorare fara amoniac: Richesse de Diacolor
Hi.Richesse
Decolorare: Platinium
Platifiz Precision

Platine SOB3 Precision

De retinut: daca clienta are parul vopsit si doreste o nuanta mai deschisa, aceasta o putem
obtine doar prin decolorare +colorare.
Instructiuni inainte de a aplica crema coloranta:

Realizarea testului de alergie cutanata:

se face cu 48 de ore inainte de fiecare aplicare a colorantului.

Scoateti cerceii si aplicati in spatele urechii o cantitate de produs neamestecat de

marimea unei monede. Reaplicati de 2 sau 3 ori si lasati sa se usuce.

-

Indepartati cu grija produsul colorant.

Asteptati 48 de ore fara sa spalati, sa acoperiti sau sa atingeti zona respectia.

Daca in aceasta perioada constatati reactii anormale, cum ar fi mancarime, inrosire sau

umflaturi in zonele testate sau in jurul lor, nu aplicati vopseaua.

Tatuaj cu hena neagra: daca clienta a facut, chiar si o singura data, un asemenea tatuaj,

exista riscul de a fi devenit alergica fara sa o stie. Nu aplicati acest produs inainte de a efectua un
test de alergie cutanata, cu 48 ore inaintea aplicarii.

Nu utilizati daca: - clienta dvs. a reactionat deja la un produs se colorare.

-clienta dvs are pielea capului iritata sau deteriorata.

in caz de reactii adverse in timpul aplicarii, cum ar fi: senzatie de intepaturi intense,

iritatii, pete, senzatii de arsura la nivelul pielii capului, clatiti imediat si incetati procedura. In cazul
in care apar tulburari respiratorii, solicitati imediat asistenta medicala. Inainte de a face o revopsire, recomandati clientei sa consulte medicul.

Utilizati manusi de unica folosinta in timpul prepararii, aplicarii si clatirii produsului.

Utilizati numai oxidantii si cremele recomandate

Respectati proportiile indicate

Respectati timpii de pauza

Clatiti bine parul dupa aplicare

Evitati contactul produsului cu pielea si ochii, nu folositi vopseaua pentru gene si

sprancene. Nerespectarea acestor sfaturi poate duce la orbire.

Daca produsul a intrat in contact cu ochii, clatiti imediat. In cazul lentilelor de contact,

indepartati-le inainte de a clati din abundenta.

Este de preferat sa preparati si sa aplicati amestecul intr-un loc foarte bine aerisit.

Pentru toate intrebarile legate de sensibilitatea clientelor dvs, recomandati-le sa consulte

un medic.

Nu folositi in apropierea copiilor. Nu folositi produsele pe copii.

Nu folositi daca parul a fost colorat cu hena sau cu vopsea progresiva

Nu utilizati pe barba sau mustata, folositi exclusiv pentru par

Nu inhalati sau ingerati

Asteptati 15 zile dupa permanent sau alte procedee de coafare cu caracter permanent,

pentru a aplica produsul de colorare.

Pasii de stabilire a culorii:

Zambiti si fiti prietenosi, prezentati-va

Folositi intrebari de inceput pentru a porni o conversatie:

Ce culori ati vrea sa vedeti in parul dumneavoastra?

Ce culori nu ati vrea sa vedeti in parul dumneavoastra?

Sunteti multumita de culoarea dumneavoastra sau pot sa va sugerez o schimbare?

Cat a trecut de la ultima vopsire?

Ti se pare ca culoarea s-a schimbat mult de la ultima vopsire?

Sunteti multumita de gradul de acoperire a parului alb?

A-ti fi de acord cu schimbarea tehnicii de vopsire care ar de tunsorii dumneavoastra un

nou aspect?

Ascultati cu atentie ce spune clienta. Raspunsurile la aceste intrebari vor duce la

nasterea altor intrebari cu scop de cercetare care dau indicatii clare in luarea deciziei.

Intotdeauna repetati clientei ce credeti ca ati auzit-o pe ea spunand, aceasta va confirma

faptul ca ambii vorbiti despre acelasi lucru si va asigura ca veti da clientei ceea ce-si doreste.
COLORIMETRIE
O nuanta fundamentala se neutralizeaza cu o nuanta sa complementara.

Neutralizare:

+
+

patru reguli de baza

Regula #1 Determinarea nivelului bazei naturale
1 Negru albastrui

6 Blond inchis

2 Negru

7 Blon mediu

3 Saten inchis

8 Blond deschis

4 Saten mediu

9 Blond foarte deschis

5 Saten deschis

10 Extra blond

HAPPY HOUR

patru reguli de baza

Regula #2 Determinarea nivelului pe care doresti sa-l optii
Vrei sa
Deschizi?
Inchizi?
Pastrezi nivelul existent?

HAPPY HOUR

5N

patru reguli de baza

Regula #3 Determinarea tonului dorit
Vrei sa
neutralizezi sau sa evidentiezi fondul
de decolorare?

HAPPY HOUR

patru reguli de baza

Rule #4 Determinarea Oxidantului crema Matrix
3% -- pentru un ton mai deschis
6% -- pentru 2 tonuri mai deschise
9% -- pentru 3 tonuri mai deschise
12% -- pentru 4 tonuri mai deschise
(si pentru blondurile speciale)

HAPPY HOUR

amestec si timp de actionare

Amestecati SOCOLOR.beauty 1:1

cu oxidant-crema Matrix
Timp de actionare: 35 pana la 45 minute
(45 minute pentru par alb rezistent.)

HAPPY HOUR

model workshop 2: colorarea parului alb

cele 4 reguli de baza ale colorarii parului alb

Regula 1: Determinarea Nivelului Bazei Naturale si procentajului de par alb.
Regula 2: Determinarea Nivelului pe care Doresti sa-l Obtii.
alegeti nivelul natural pentru acoperire.
Regula 3: Determinarea Tonului Dorit.
Colectia Blended Natural ori Reflect Collection.
Regula 4: Determinarea % de Matrix Oxidant
folosirea de 6% pentru o depozitare maxima pe parul alb.

HAPPY HOUR

Wysokoci tonu, podkady rozjaniajce i ich neutralizacja

Fond de
decolorare

Nivelul bazei
naturale

Very pale Pale yellow

yellow

Yellow

Gold

11 10

Light Orange Orange Dark Orange Red Orange

Descrierea
nivelului bazeiExtra lightest Lightest light Very light Light Blond Medium
blond
blond
Blond
naturale light blond

Pentru a
neutraliza
folositi

Dark blond Light brown Medium

Brown

Red

Red brown Dark red

brown

Dark brown

Black

Blue black

Noiuni de igien

Cuprins

Capitolul I

Notiuni generale

Capitolul II

Terminologii curente

Capitolul III

Normele de igiena pentru spatiile in care se desfasoara serviciile

Capitolul IV

Norme tehnice privind intretinerea, curatarea si dezinfectarea incintelor,

suprafetelor si echipamentelor de lucru

Capitolul V

Norme tehnice privind sterilizarea

Capitolul VI

Regimul deseurilor specifice serviciilor

Capitolul VII Norme de igiena privind personalul care efectueaza serviciile

Capitolul VIII

Norme specifice de igiena referitoare la coafura, frizerie si barbierit

Capitolul IX Norme de igiena pentru protectia clientilor

Bibliografie

Capitolul I Notiuni generale

In domeniul serviciilor de infrumusetare corporala, au fost promovate norme de igiena care

vizeaza cabinetele in care se desfasoara aceasta categorie de servicii, personalul lucrator implicat, in
calitate de angajat, angajatorul, precum si procedurile de lucru specifice.
Actul normativ care aproba Normele de igiena pentru cabinetele de infrumusetare corporala este
Ordinul nr. 1136/27 iunie 2007 al ministrului sanatatii publice, publicat in Monitorul Oficial, partea I, nr.
484/19 iulie 2007, cu intrare in vigoare la 60 de zile de la publicare.
Ghidul reprezinta un instrument concret de acces facil la normele de igiena reglementate,
sistematizat pe urmatoarele destinatii:
1. spatii in care se organizeaza si se desfasoara serviciile;
2. personalul care efectueaza serviciile;
3. procedurile de lucru aferente fiecarei categorii de servicii: tratament si machiaj cosmetic, epilare,
manichiura si pedichiura, coafura, frizerie, barbierit.

Capitolul II Terminologii curente

1. procedura sau operatiune - activitate de tratament si machiaj cosmetic, manichiura, pedichiura,
epilare, frizerie, coafura si barbierit;
2. estetician - persoana calificata sa execute operatiunile de ingrijire si infrumusetare;
3. client - persoana care solicita servicii de tratament si machiaj cosmetic, manichiura, pedichiura si
epilare, de frizerie, coafura, barbierit;
4. cabinet - locul in care se desfasoara activitatile de tratament si machiaj cosmetic, manichiura,
pedichiura si epilare, de frizerie, coafura si barbierit (echivalentul notiunii de unitate de prestari servicii
folosita in cooperatia mestesugareasca, pentru acest domeniu);
5. barbierit - procedeu de indepartare a parului de pe fata si gat cu ajutorul unui instrument sau
obiect taios;
6. frizat, coafat - procedura de scurtare, aranjare si ingrijire a parului;

7. produs cosmetic - orice substanta sau preparat care urmeaza sa fie pus in contact cu diverse
parti externe ale corpului uman, precum piele, par, unghii, buze, cu scopul exclusiv sau principal de a le
curata, a le parfuma, a le modifica aspectul si/sau a le proteja ori a le mentine in buna stare;
8. data de minima durabilitate - data pana la care un produs cosmetic, depozitat in conditii
corespunzatoare, continua sa isi indeplineasca functiunile initiale fara sa pericliteze sanatatea umana,
atunci cand este folosit in conditii normale sau rational previzibile de folosire;
9. eticheta - orice material scris care contine elemente de identificare a produsului si, dupa caz,
instructiuni de utilizare pentru consumator;
10. ambalaj primar - material care vine in contact direct cu produsul cosmetic, folosit la
mentinerea caracteristicilor prescrise ale produsului pe toata perioada de valabilitate;
11. ambalaj secundar material folosit la protejarea ambalajului primar;
12. perioada dupa deschidere - perioada de timp in care un produs cosmetic finit poate fi folosit in
siguranta, calculata din momentul primei deschideri a ambalajului primar si inceperii utilizarii produsului.
13. curatare etapa preliminara obligatorie, permanenta si sistematica in cadrul oricarei activitati
sau proceduri de indepartare a murdariei (materie organica si anorganica) de pe suprafete (inclusiv
tegumente) sau obiecte, prin operatiuni mecanice sau manuale, utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici,
care se efectueaza in cabinetele (unitatile) de infrumusetare corporala de orice tip, astfel incat activitatea
sa se desfasoare in conditii optime de securitate;
14. dezinfectie procedura de distrugere a microorganismelor patogene sau nepatogene de pe
orice suprafete (inclusiv tegumente), utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici;
15. substanta activa o substanta sau un microorganism, inclusiv un virus sau o ciuperca (fung), ce
are o actiune generala sau specifica asupra ori impotriva organismelor daunatoare;
16. produs detergent-dezinfectant produsul ce include in compozitia sa substante care curata si
substante care dezinfecteaza. Produsul are actiune dubla: curata si dezinfecteaza;
17. antiseptic produsul care previne sau impiedica multiplicarea ori inhiba activitatea
microorganismelor; aceasta activitate se realizeaza fie prin inhibarea dezvoltarii, fie prin distrugerea lor,
pentru prevenirea sau limitarea infectiei la nivelul tesuturilor;
18. sterilizare operatiunea prin care sunt eliminate sau omorate microorganismele, inclusiv cele
aflate in stare vegetativa, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei operatiuni fiind starea de
sterilitate.

Capitolul III Normele de igiena pentru

spatiile in care se desfasoara serviciile
Destinatia spatiilor
I.

Cabinetul trebuie sa aiba incinte separate pentru fiecare dintre urmatoarele activitati:

5. accesul, inregistrarea si asteptarea clientilor;

6. desfasurarea procedurilor;
7. pastrarea echipamentului, instrumentarului si a articolelor curate, dezinfectate si sterile, in dulapuri
separate si inchise, in spatii lipsite de praf si umiditate, la care au acces numai persoanele
autorizate;
8. depozitarea echipamentelor si materialelor utilizate pentru curatenie.

II. Pentru urmatoarele activitati trebuie sa existe incinte separate prin usi:
a) epilare, tratament si machiaj cosmetic;
b) pedichiura, manichiura;
c) coafura, manichiura;
d) frizerie, barbierit, manichiura.

Amenajarea si intretinerea spatiilor/suprafetelor

2.1. Se accepta amenajarea cel putin a unui spatiu sau al unei incaperi pentru curatarea,
dezinfectia, sterilizarea instrumentarului si a materialelor refolosibile, in camera de desfasurare a
procedurilor.
2.2. Peretii, podelele si tavanele din fiecare camera trebuie sa fie bine intretinute, netede, lavabile,
confectionate din materiale neabsorbante, care sa poata fi usor spalate si curatate, iar culorile acestor
suprafete trebuie sa fie deschise; in cazul finisajelor nelavabile, curatarea se face prin aspirare.
2.3. Incintele trebuie sa fie adecvat luminate cu lumina artificiala si naturala, sa fie bine ventilate,
pentru a se elimina fumul, praful sau vaporii.
2.4. Cabinetul trebuie sa fie dotat cu grup sanitar, intretinut corespunzator din punct de vedere
igienico-sanitar si bine ventilat.

2.5. Este obligatoriu sa existe chiuveta pentru spalarea materialelor rezultate ca urmare a
efectuarii procedurilor, precum si chiuveta separata pentru spalarea si dezinfectia mainilor, situata in
camera de desfasurare a procedurii. Se asigura obligatoriu apa potabila curenta rece si calda, in cantitati
suficiente, sapun antibacterian, periuta de unghii si prosop de hartie de unica folosinta sau dispozitive
pentru uscarea mainilor.
2.6. Numarul optim de dotari sanitare se va stabili conform normelor de proiectare, in functie de
numarul de operatori si clienti ai unitatii.
2.7. Toate suprafetele trebuie mentinute in perfecta stare de curatenie si intretinere. Suprafetele
pe care se desfasoara tratamentele sau cele aflate in zona de sterilizare trebuie sa fie confectionate din
materiale neporoase, neabsorbante.
2.8. Este obligatorie afisarea la loc vizibil a interdictiilor privind fumatul, consumul de bauturi
alcoolice, de substante stupefiante, precum si accesul animalelor in cabinet;
2.9. La amenajarea cabinetului este obligatoriu sa se ia masuri de protectie a locatiei impotriva
insectelor si rozatoarelor.
2.10. Cabinetul trebuie sa fie dotat cu trusa sanitara de prim ajutor, usor accesibila, conform
prevederilor legale in vigoare.
2.11. Temperatura de lucru trebuie sa fie confortabila si sa nu se situeze sub 20C.

Capitolul IV Norme tehnice privind

intretinerea, curatarea si dezinfectarea
incintelor, suprafetelor si echipamentelor de
lucru
1. Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui program de curatare.
2. Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat.
3. In utilizarea produselor folosite in activitatea de curatare trebuie respectate urmatoarele reguli:
respectarea tuturor recomandarilor producatorului;
respectarea normelor generale de securitate si sanatate in munca;
este interzis amestecul produselor;
este interzisa pastrarea produselor de curatare in ambalaje alimentare;

produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul cabinetelor/incintelor, in ambalajul

original primar sau in recipiente special destinate, etichetate cu identificarea produsului.
4. Urmarirea si controlul implementarii programului de curatare, parte integranta a planului
propriu al cabinetului (unitatii), revin personalului, care, conform legislatiei in vigoare, este responsabil cu
supravegherea si controlul indeplinirii normelor de igiena.
5. Depozitarea produselor si a ustensilelor folosite la efectuarea curatarii se face respectandu-se
urmatoarele:
a) in cabinet trebuie sa existe spatii special destinate depozitarii produselor si ustensilelor aflate in
stoc precum si aflate in rulaj, pentru pregatirea activitatii propriu-zise sau folosite in procesul de efectuare
a curatarii;
b) spatiile trebuie sa asigure mentinerea calitatii initiale a produselor pana la utilizare;
c) spatiile de depozitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de curatat;
zona de depozitare trebuie sa permita aranjarea in ordine a materialelor
de curatare si accesul usor la acestea;
trebuie sa existe aerisire naturala;
trebuie sa existe iluminat corespunzator;
gradul de umiditate sa fie optim pastrarii calitatii produselor;
trebuie sa existe chiuveta cu apa potabila rece si calda, dotata pentru igiena personalului
care efectueaza curatarea, conform prevederilor legislatiei in vigoare;
trebuie sa existe chiuveta sau bazin cu apa potabila, pentru dezinfectia si spalarea
ustensilelor folosite la efectuarea curatarii;
dezinfectia, spalarea si uscarea materialului moale folosit la curatare se pot face utilizanduse masini de spalat cu uscator sau masini de spalat si uscatoare (functie de caz);
trebuie sa existe suport uscator pentru manusile de menaj, mopurile, periile si alte
ustensile;
trebuie sa existe pubela si saci colectori de unica folosinta pentru deseuri, conform
legislatiei in vigoare.
6. Intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curatarii se face zilnic, dupa fiecare
operatiune de curatare si la sfarsitul zilei de lucru; ustensilele utilizate se spala, se curata, se dezinfecteaza
si se usuca. Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe se efectueaza in functie de recomandarile
producatorului.
7. Personalul care executa operatiunile de curatare si dezinfectie a materialului de curatare trebuie
sa poarte manusi de menaj sau manusi de latex nesterile.

8. Curatenia trebuie efectuata la sfarsitul sau la inceputul programului de lucru, precum si ori de
cate ori este necesar, de catre personal calificat.
9. Dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare si se realizeaza cu produse si
substante chimice autorizate/inregistrate, conform prevederilor legale in vigoare.
10. Criteriile de utilizare si pastrare corecta a produselor antiseptice sunt urmatoarele:
un produs antiseptic se utilizeaza numai in scopul pentru care a fost autorizat/inregistrat;
se respecta intocmai indicatiile de utilizare de pe eticheta produsului;
se respecta intocmai concentratia si timpul de contact precizate in autorizatia/inregistrarea
produsului;
pe flacon se noteaza data deschiderii si data limita pana la care produsul poate fi utilizat;
la fiecare utilizare, flaconul trebuie deschis si inchis corect;
flaconul se manipuleaza cu atentie; este interzisa atingerea gurii flaconului, pentru a nu se
contamina;
este interzisa transvazarea in alt flacon;
este interzisa reconditionarea flaconului;
este interzisa completarea unui flacon pe jumatate golit in alt flacon;
este interzisa amestecarea, precum si utilizarea succesiva a doua produse antiseptice diferite;
se recomanda alegerea produselor antiseptice care se utilizeaza ca atare si nu necesita dilutie;
sunt de preferat produsele conditionate in flacoane cu cantitate mica;
dupa aplicare, antisepticul nu se indeparteaza prin clatire, deoarece se pierde efectul remanent;
se pastreaza numai in flacoanele originale, pentru a se evita contaminarea lor si pentru a nu se
pierde informatiile de pe eticheta flaconului;
flacoanele trebuie pastrate la adapost de lumina si departe de surse de caldura.
11. Dezinsectia periodica se va face la 3 luni, iar deratizarea periodica se va face la intervale de
maximum 6 luni sau ori de cate ori este nevoie; intre operatiunile periodice se vor aplica proceduri de
dezinsectie si deratizare curente, de intretinere, in functie de prezenta vectorilor.
12. Suprafetele si echipamentele trebuie curatate, dezinfectate, conform prevederilor legale in
vigoare, respectandu-se recomandarile producatorului.
13. Pentru curatare si dezinfectare se utilizeaza doar produse biocide, autorizate conform
prevederilor Hotararii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, cu
modificarile ulterioare.
14. Solutiile de lucru ale produselor biocide, utilizate pentru dezinfectie, se prepara, se pastreaza si
se utilizeaza conform instructiunilor producatorului.
15. Toate recipientele si containerele, altele decat ambalajul original al producatorului, folosite
pentru dezinfectie, trebuie etichetate adecvat in privinta continutului, concentratiei si datei la care solutiile
de lucru au fost preparate.

16. Echipamentul electric, care nu poate fi imersat in lichid, trebuie curatat prin stergere si
pulverizat cu un produs biocid.
17. Utilizarea metodelor, a tipului de produs biocid pentru curatare, dezinfectie si sterilizare se face
dupa cum urmeaza:
Suport de tratat

Metoda de aplicare

Suprafete inerte, cum ar fi:

pavimente pereti, mobilier
etc.

Curatare

Suprafete inerte, cum ar fi:

chiuveta, W.C. suprafetele
de lucru, pat de lucru etc.

Dezinfectie de nivel
scazut sau cu un
produs detergent
dezinfectant
Dezinfectie de nivel
scazut

Observatii

Materiale necritice

Material moale, cum ar fi:

prosoape, cearceafuri etc.

Spatule din plastic sau

metal, tavitele, ustensilele
care intra in contact cu
pielea intacta, par sau unghii
ori cu substante de lucru.

Dezinfectie de nivel
scazut cu un produs
detergent dezinfectant

Spalare cu solutie de
detergent pentru
indepartarea prafului si murdariei, urmata de
clatire cu apa calda
Stergere, respectandu-se timpul si
concentratia conform instructiunilor
producatorului, apoi clatire
Spalare la masini automate cu ciclu termic de
dezinfectie
si
fierbere sau la o firma specializata, in baza
unui contract
Uscarea se face in camere special amenajate
sau in
uscatoarele masinilor de spalat
Spalare, urmata de imersie completa in
produsul biocid, apoi clatire cu apa

Materiale semicritice
Orice suprafata inerta sau
material moale care a fost
stropit cu sange sau alte
fluide corporale
Pilele de unghii refolosibile,
pensetele, vasele pentru
manichiura, caditele pentru
pedichiura, perii de unghii
lavoare pentru spalat parul
etc.
Orice articol care vine in
contact cu mucoasele
intacte sau cu pielea lezata
ori care sustine un articol
steril

Dezinfectie de nivel
intermediar

Articolele taioase si
intepatoare care patrund
adanc in piele, refolosibile

Sterilizare prin
metode fizice sau
chimice

Stergere sau imersie completa in produsul

biocid, urmata de spalare, apoi clatire cu apa

Dezinfectie de nivel
intermediar

Stergere sau imersie completa in produsul

biocid, apoi clatire

Dezinfectie de nivel
inalt

Spalare urmata de imersie in produsul biocid,

apoi clatire

Materiale critice
Conform prevederilor legale in vigoare si ale
art. 5 din anexa nr. 1 la ordin

Capitolul V Norme tehnice privind

sterilizarea
1.

Obtinerea starii de sterilitate, precum si mentinerea ei pana la momentul utilizarii reprezinta o

obligatie permanenta in cadrul cabinetului de infrumusetare corporala.

2.

Toate dispozitivele si materialele care urmeaza a fi sterilizate trebuie curatate si dezinfectate,

inainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat.

3.

Serviciul de sterilizare din cabinete trebuie sa fie amenajat intr-un spatiu special destinat.

4.

Organizarea activitatii serviciilor de sterilizare cuprinde:

circuitul de colectare, recipientele si mijloacele de transport pentru instrumentele murdare,
nesterile;
asigurarea ariei de curatare in vederea diminuarii incarcaturii microbiene;
verificarea starii de functionare a aparaturii;
spatiul curat pentru inventarierea si impachetarea instrumentelor;
sterilizarea propriu-zisa si sistemul de control al procesului;
procedurile de control si marcare a produselor finite;
tratarea neconformitatilor;
inregistrarea si arhivarea datelor privind parcursul procesului, in vederea asigurarii trasabilitatii (ISO
8402), care este un element de sistem de calitate si este parte componenta a materiovigilentei;
circuitul de stocare, distributie, transport la utilizatori;
instruirea personalului;
echipamentul de protectie al personalului.

5. Instrumentarul care necesita sterilizare trebuie sa fie impachetat individual in ambalaje aprobate
pentru sterilizare sau in seturi care sunt folosite pentru o singura procedura. Ambalajele trebuie
inscriptionate cu data sterilizarii si numele persoanei care a efectuat sterilizarea. Ambalajele cu
instrumentele sterilizate trebuie mentinute in conditii corespunzatoare de asigurare a sterilizarii si
depozitate intr-un loc inchis, lipsit de umiditate si praf, la care exista acces controlat. Este
obligatorie afisarea interdictiei de acces al persoanelor straine in locul/camera de pastrare a
obiectelor si echipamentelor curate, sterile sau dezinfectate.
6. Se admite posibilitatea sterilizarii instrumentarului intr-o unitate sanitara specializata. Daca
sterilizarea se efectueaza in alta parte decat locatia cabinetului, trebuie sa se faca dovada sterilizarii
prin urmatoarele documente:
contractul incheiat intre cele doua parti;
data sterilizarii si numele persoanei care a executat sterilizarea;

cantitatea si tipul de instrumentar sterilizat;

tipul de sterilizare folosit, parametrii de sterilizare, tipul de aparat folosit;
conditiile de transport al instrumentarului sterilizat.
7. Fiecare pachet cu instrumentar sterilizat trebuie monitorizat in privinta sterilizarii, utilizandu-se
indicatorii chimici sau biologici.
8. Procedurile de sterilizare efectuate conform recomandarilor producatorului aparatului se
inregistreaza si trebuie sa fie disponibile in cursul actiunilor de inspectie.
9. Inregistrarile scrise cu privire la procedurile zilnice de sterilizare si dezinfectare, efectuate conform
prevederilor Ordinului ministrului sanatatii publice nr. 261/2007, cu modificarile ulterioare, se
pastreaza de catre persoana responsabila.
10. Persoana responsabila cu sterilizarea instrumentarului trebuie sa demonstreze in cadrul inspectiei
ca procedurile de sterilizare au fost executate corect si optim.
11. Inregistrarile procedurii sterilizarii trebuie sa cuprinda urmatoarele:
metoda si parametrii de sterilizare;
data sterilizarii;
cantitatea si tipul de instrumentar sterilizat;
numele sau initiala persoanei care a sterilizat instrumentarul;
monitorizarea sterilizarii prin indicatorii chimici sau biologici.
12. Instrumentarul sterilizat si depozitat conform prevederilor legale in vigoare, care nu a fost folosit in
decurs de 24 de ore de la data sterilizarii, trebuie resterilizat inainte de folosire, exceptie facanduse pentru instrumentarul nou presterilizat.
13. Daca se folosesc instrumente presterilizate, trebuie sa existe documentatia furnizata de
producator in care sa fie descrisa metoda de sterilizare si precizate recomandarile de depozitare si
mentinere a sterilitatii. Aceasta documentatie trebuie furnizata in cursul actiunilor de inspectie.
Persoanele responsabile cu depozitarea si manipularea instrumentarului sterilizat trebuie sa
respecte instructiunile producatorului de mentinere a sterilitatii.
14. Fiecare cabinet sau locatie temporara trebuie sa mentina inregistrarile privind dezinfectia si
sterilizarea disponibile in timpul actiunilor de inspectie si acestea trebuie sa cuprinda urmatoarele:

date despre produsul biocid folosit (denumire comerciala, aviz sanitar, fisa de securitate);

domeniul pentru care produsul biocid este folosit;

data, frecventa dezinfectiei;

numele persoanelor care sunt responsabile cu dezinfectia.

15. Sterilizarea se realizeaza, numai cu aparate de sterilizare autorizate si avizate conform prevederilor
legale in vigoare, prin metode fizice, abur sub presiune sau abur la temperatura si presiune
ridicate/scazute, caldura uscata, precum si prin metode combinate fizico-chimice. Trebuie
respectate instructiunile de utilizare din cartea tehnica a instrumentelor cu privire la temperatura,
presiunea si timpul de sterilizare recomandate de producator, in functie de tipurile de materiale de
sterilizat ambalate.
16. Se elaboreaza instructiuni tehnice specifice privind exploatarea aparatelor, precum si masurile ce
trebuie luate in caz de avarii, intreruperi sau dereglari si se afiseaza la fiecare loc de munca.
17. Se efectueaza controlul mediului, monitorizand si controland:
calitatea aerului, apei si a fluidelor utilizate;
starea de igiena a suprafetelor;
modul de functionare a echipamentelor de sterilizare;
modul de functionare a echipamentelor de control, masura si testare;
tinuta si formarea profesionala ale personalului.

Capitolul VI Regimul deseurilor specifice

serviciilor
1. Cabinetul trebuie sa fie dotat cu mijloace pentru precolectarea si colectarea deseurilor periculoase,
precum si a celor menajere: recipient cu capac, pubela, containere si saci colectori de unica
folosinta; colectarea, depozitarea, transportul si neutralizarea deseurilor se fac conform
prevederilor legale in vigoare.
2. Spatiul de depozitare trebuie sa existe in fiecare cabinet (unitate). In situatia in care nu a fost
prevazut in proiect un spatiu pentru depozitare temporara, se va construi sau se va amenaja
ulterior.
3. Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente, si anume:
un compartiment pentru deseurile periculoase (daca este cazul), prevazut cu dispozitiv de
inchidere care sa permita numai accesul persoanelor autorizate;
un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de
igiena privind mediul de viata al populatiei.
4. Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta
normele de igiena in vigoare.
5. Pentru deseurile periculoase (daca este cazul) durata depozitarii temporare nu trebuie sa
depaseasca 72 de ore, din care 48 de ore in incinta cabinetului si 24 de ore pentru transport si
eliminare finala.

6. Transportul deseurilor in incinta cabinetului (unitatii) se face pe un circuit separat de cel al

clientilor, containerele de depozitare dezinfectandu-se dupa fiecare descarcare.
7. Deseurile produse in cabinet (unitate) trebuie eliminate prin procedee autorizate specifice fiecarei
categorii de deseuri, respectiv:
incinerarea;
depozitarea in depozitul de deseuri;
includerea in ciclul de eliminare a deseurilor municipale.
8. Angajatorul este obligat sa nominalizeze persoana responsabila cu activitatea de eliminare a
deseurilor.
9. Incaperile sau platformele impermeabilizate amenajate pentru depozitarea recipientelor de
colectare a reziduurilor solide trebuie sa fie racordate la un hidrant si la reteaua de canalizare,
pentru a fi curatate cand este necesar, cat si pentru spalarea si dezinfectia recipientelor.

Capitolul VII Norme de igiena privind

personalul care efectueaza serviciile
1. Personalul trebuie sa poarte halate sau echipamente de lucru lavabile, curate, de culoare deschisa,
confectionate special pentru a fi purtate in timpul executarii procedurilor.
2. Asigurarea igienei mainilor operatorului/esteticianului se face respectandu-se urmatoarele reguli:

spalarea mainilor se face cu sapun antibacterian si apa curenta potabila;

uscarea se face cu prosoape sau servete de unica folosinta sau prin folosirea unui aparat de uscare
a mainilor; este interzisa folosirea prosoapelor textile de multifolosinta;

dezinfectia mainilor se face prin spalare sau frecare, utilizandu-se un produs biocid, destinat
dezinfectiei mainilor.

3. Procedeele de spalare si de frecare a mainilor se efectueaza conform informatiilor furnizate de

producator pe eticheta produsului; produsul trebuie sa fie recomandat pentru uz sanitar si trebuie
sa contina indicatii despre:
necesitatea umectarii prealabile a mainilor;
volumul de produs utilizat;
timpul de spalare/frecare;
frecventa aplicarii produsului;
instructiunile speciale pentru utilizarea apei.
4. Dezinfectia igienica a mainilor se face utilizandu-se un produs antiseptic.
5. Procedurile recomandate, in functie de nivelul de risc:
Nivelul de risc

Proceduri

Indicatii

Minim

Intermediar

- spalarea mainilor

- cand mainile sunt vizibil murdare

- dezinfectia igienica a mainilor

prin frecare

- la inceputul si la sfarsitul programului de lucru

- dezinfectia igienica a mainilor

prin frecare

- dupa orice contact accidental cu sangele sau cu alte

lichide biologice

- dezinfectia igienica a mainilor

prin spalare

- dupa toate manevrele potential contaminante

- inainte si dupa scoaterea manusilor (sterile sau

nesterile)
- inainte si dupa activitatile de curatare
- inainte si dupa contactul cu pacientii
- dupa utilizarea grupului sanitar (WC)

6. Igiena mainilor este obligatorie in urmatoarele situatii, respectandu-se conditiile prevazute la pct. 2
de mai sus:
inainte si dupa efectuarea procedurii;
cand se contamineaza accidental cu sange, fluide corporale sau secretii;
dupa indepartarea manusilor de protectie;
dupa folosirea toaletei;
inainte si dupa servirea mesei;
dupa efectuarea unor operatiuni care duc la contaminarea mainilor.
7. Unghiile operatorului vor fi taiate scurt si curate.
8. In situatia in care operatorul/esteticianul prezinta la nivelul mainilor leziuni, iritatii sau orice alta
afectiune dermatologica, se interzice practicarea procedurii pana la vindecarea acestora.
9. Angajatorul trebuie sa asigure angajatilor sai cursuri periodice de instruire, conform
reglementarilor Ministerului Sanatatii Publice si Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului,
astfel incat prin activitatile desfasurate de acestia sa nu fie afectata sanatatea lor si a clientilor.
10. Personalul angajat are obligatia de a efectua controale medicale la angajare si controale periodice,
conform prevederilor legislatiei in vigoare; documentele care dovedesc efectuarea acestor
controale medicale se pun la dispozitia inspectorilor sanitari, in timpul actiunilor de inspectie.
11. Personalul angajat trebuie sa cunoasca toate reglementarile domeniului sau de activitate si sa
demonstreze competenta in folosirea materialelor si a procedurilor, in conformitate cu
responsabilitatile atribuite, astfel incat sa previna orice pericol pentru sanatate.
12. Pentru acordarea primului ajutor in caz de accidente, angajatii trebuie sa aiba la dispozitie trusa de
prim ajutor, facilitati si personal instruit pentru acordarea primului ajutor.

Capitolul VIII Norme specifice referitoare

la coafura, frizerie si barbierit
1. Toate echipamentele si instrumentele folosite trebuie mentinute in buna stare de functionare, iar
modul de utilizare trebuie sa respecte instructiunile producatorului.
2. Partile din echipament care se pot contamina trebuie curatate si/sau dezinfectate zilnic, dupa
necesitate, si acoperite cu hartie, care se va schimba periodic.
3. Pensulele si casoletele pentru prepararea spumei de ras se curata si se dezinfecteaza dupa
utilizarea acestora la un singur client.
4. Colectarea parului se va face in saci de polietilena, separat de alte deseuri.
5.

Echipamentul, instrumentarul si materialele folosite pentru deservirea clientului fac parte din
urmatoarele categorii:

a) articole taioase si intepatoare care patrund sau pot leza pielea, cum sunt aparate si lame de ras
refolosibile, bricege, foarfeci de tuns si de filat etc.; dupa folosirea la un singur client, articolele de
unica folosinta se arunca, iar cele de multifolosinta se sterilizeaza fizic sau chimic, conform
prevederilor legale in vigoare;
b) articole care vin in contact cu mucoasele, cu pielea lezata sau cu obiectele care sustin articolele
sterile, precum si pensulele de ras, casoletele; dupa folosirea la un singur client, articolele de unica
folosinta se arunca, iar cele refolosibile se curata si se dezinfecteaza prin dezinfectie de nivel inalt
sau se sterilizeaza conform prevederilor capitolului IV, pct.17 si capitolului V ;
c) articole care vin in contact cu pielea intacta si parul, fara sa aiba contact cu mucoasele, cum sunt
bigudiuri, piepteni, clame, agrafe, perii, alte articole similare; dupa folosirea la un singur client,
articolele de unica folosinta se arunca, iar cele refolosibile se curata si se dezinfecteaza prin
dezinfectie de nivel scazut sau cu un produs detergent - dezinfectant.

CAPITOLUL IX Norme de igiena pentru

protectia clientilor
1. Instrumentele, echipamentele si accesoriile utilizate trebuie curatate, dezinfectate si/sau
sterilizate, conform prevederilor legale in vigoare, respectandu-se recomandarile producatorului.
2. Materialele, instrumentele, accesoriile si echipamentele de unica folosinta se folosesc pentru un
singur client.

3. Toate echipamentele, instrumentele si materialele de unica folosinta trebuie indepartate imediat

dupa ce au fost folosite la un client.
4. Este interzisa reprocesarea in vederea reutilizarii a dispozitivelor si materialelor de unica folosinta.
5. Este interzisa folosirea creioanelor hemostatice sau a alaunului pentru a opri sangerarea.
6. Inainte de inceperea
urmatoarelor conditii:

tratamentului

se efectueaza evaluarea starii pielii, cu respectarea

inainte de inceperea tratamentului de infrumusetare, zona respectiva de piele sau unghie trebuie
evaluata;

daca clientul prezinta in zona care urmeaza a fi tratata leziuni deschise, infectii, inflamatii sau boli
dermatologice, tratamentul trebuie amanat.

PRECIZARE :

Ghidul nu este parte a cadrului legislativ, ci reprezinta un instrument de asistenta concreta si

sistematizata a celor implicati in procesul de organizare, conducere si executie a activitatilor din
domeniu, in vederea identificarii si indeplinirii obligatiilor privind normele de igiena pentru
cabinetele de infrumusetare corporala ;
Se recomanda completarea informatiilor cuprinse in ghid prin studierea reglementarilor
mentionate in Bibliografia anexata acestuia.

Bibliografie
Ordin nr. 1136/27/06/2007 privind aprobarea Normelor de igiena pentru cabinetele de infrumusetare
corporala - publicat in M.O. nr.484/19.07.2007
Ordin nr. 261/06.02.2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curatarea, dezinfectia si
sterilizarea in unitatile sanitare - publicat in M.O. nr.128/21.02.2007
Ordin nr. 840/14.05.2007 pentru modificarea si completarea Normelor tehnice privind curatarea,
dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii publice nr.
261/2007 - publicat in M.O. nr. 350/23.05.2007
Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, republicata in M.O. nr. 91/27.01.2005
Ordin nr. 219/01.04.2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate
din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind
deseurile rezultate din activitatile medicale - publicat in M.O. nr.386/06.06.2002

Ordin privind aprobarea Normelor de igiena pentru cabinetele de

infrumusetare corporala nr. 1136/2007
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 626 din 12/09/2007

Avand in vedere prevederile titlului I din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu
modificarile si completarile ulterioare, in temeiul Hotararii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si
functionarea Ministerului Sanatatii Publice, vazand Referatul de aprobare al Inspectiei sanitare de stat nr.
E.N. 6.848/2007, ministrul sanatatii publice emite urmatorul ordin:
Art. 1 Se aproba Normele de igiena pentru cabinetele de infrumusetare corporala, prevazute in anexele nr.
1-3 care fac parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2 Autoritatea de sanatate publica din Ministerul Sanatatii Publice si Inspectia sanitara de stat din cadrul
Ministerului Sanatatii Publice, autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti,
inspectiile sanitare de stat judetene si a municipiului Bucuresti, ministerele si institutiile cu retea sanitara
proprie, unitatile publice si private din domeniu vor duce la indeplinire dispozitiile prezentului ordin.
Art. 3 La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga art. 78-83 din Ordinul ministrului sanatatii nr.
536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei,
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997, cu modificarile si completarile
ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.
Art. 4 Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare in termen de
60 de zile de la publicare.

ANEXA Nr. 1 - DISPOZITII GENERALE

Art. 1 In sensul prezentului ordin, termenii de mai jos au urmatoarele intelesuri:
a) procedura sau operatiune = activitate de piercing, tatuaj, micropigmentare, tratament si machiaj
cosmetic, manichiura, pedichiura, epilare, frizerie, coafura si barbierit
b) operator = persoana care este instruita si executa operatiunile de piercing, tatuaj, in conditiile legii
c) estetician = persoana calificata sa execute operatiunile de ingrijire si infrumusetare
d) client = persoana care solicita servicii de piercing, tatuaj, micropigmentare, de tratament si machiaj
cosmetic, manichiura, pedichiura si epilare, de frizerie, coafura, barbierit
e) cabinet = locul in care se desfasoara activitatile de piercing, tatuaj, micropigmentare, de tratament si
machiaj cosmetic, manichiura, pedichiura si epilare, de frizerie, coafura si barbierit

f) piercing = inteparea pielii si a straturilor sale in scopul de a crea o bresa pentru a insera o bijuterie sau un
alt ornament
g) piercingul urechii = piercingul lobului si/sau al zonei superioare cartilaginoase a urechii
h) micropigmentare = procedura asemanatoare din punct de vedere tehnic cu cea folosita in aplicarea
tatuajului, de introducere a unui pigment sau colorant in stratul dermic al pielii, folosita pentru machiaj
semipermanent, cum ar fi conturul buzelor si al ochilor. Micropigmentarea dureaza mai multi ani, dar nu
este permanenta
i) tatuare = practica de imprimare a unui insemn sau a unei figuri pe pielea umana prin impunsaturi si de
introducere a unui pigment, cu carater permanent
j) epilare = proces prin care se indeparteaza temporar sau definitiv parul nedorit din diferite zone ale
corpului
k) machiaj = aplicare temporara a unui produs cosmetic care are aceasta functie, pe zona fetei, gatului si
bustului
l) tratament cosmetic = procedura de curatare, masaj si ingrijire a pielii de un anumit tip al tenului sau
avand o anumita afectiune
m) manichiura = proceduri de ingrijire si infrumusetare a mainilor si a unghiilor de la maini
n) pedichiura = proceduri de ingrijire si infrumusetare a picioarelor si a unghiilor de la picioare
o) aplicarea unghiilor artificiale = modalitate de extensie a unghiilor naturale cu ajutorul diferitelor produse
si tehnici
p) barbierit = procedeu de indepartare a parului de pe fata si gat cu ajutorul unui instrument sau obiect
taios
q) frizat, coafat = procedura de scurtare, aranjare si ingrijire a parului
r) anestezice = medicamente prin administrarea carora este diminuata sau suprimata sensibilitatea la
durere
s) timp de vindecare = timpul necesar vindecarii canalului in care a fost inserata bijuteria sau a zonei in care
s-a efectuat tatuajul, dupa lezarea tesutului.

Art. 2

(1) Cabinetul trebuie sa aiba incinte separate pentru fiecare dintre urmatoarele activitati:
a) accesul, inregistrarea si asteptarea clientilor;
b) desfasurarea procedurilor;
c) pastrarea echipamentului, instrumentarului si a articolelor curate, dezinfectate si sterile, in dulapuri
separate si inchise, in spatii lipsite de praf si umiditate, la care au acces numai persoanele autorizate;
d) depozitarea echipamentelor si materialelor utilizate pentru curatenie.
(2) Se accepta amenajarea cel putin a unui spatiu pentru curatarea, dezinfectia, sterilizarea
instrumentarului si a materialelor refolosibile, in camera de desfasurare a procedurilor.
(3) Peretii, podelele si tavanele din fiecare camera trebuie sa fie bine intretinute, netede, lavabile,
confectionate din materiale neabsorbante, care sa poata fi usor spalate si curatate, iar culorile acestor
suprafete trebuie sa fie deschise; in cazul finisajelor nelavabile, curatarea se face prin aspirare.
(4) Incintele trebuie sa fie adecvat luminate cu lumina artificiala si naturala.
(5) Incintele trebuie sa fie bine ventilate, pentru a se elimina fumul, praful sau vaporii.
(6) Cabinetul trebuie sa fie dotat cu grup sanitar, intretinut corespunzator din punct de vedere igienicosanitar si bine ventilat.
(7) Este obligatoriu sa existe chiuveta pentru spalarea materialelor rezultate ca urmare a efectuarii
procedurilor, precum si chiuveta separata pentru spalarea si dezinfectia mainilor, situata in camera de
desfasurare a procedurii. Se asigura obligatoriu apa potabila curenta rece si calda, in cantitati suficiente,
sapun antibacterian, periuta de unghii si prosop de hartie de unica folosinta sau dispozitive pentru uscarea
mainilor.
(8) Numarul optim de dotari sanitare se va stabili conform normelor de proiectare, in functie de numarul de
operatori si clienti ai unitatii.
(9) Toate suprafetele trebuie mentinute in perfecta stare de curatenie si intretinere. Suprafetele pe care se
desfasoara tratamentele sau cele aflate in zona de sterilizare trebuie sa fie confectionate din materiale
neporoase, neabsorbante.
(10) Cabinetul trebuie sa fie dotat cu mijloace pentru precolectarea si colectarea deseurilor periculoase,
precum si a celor menajere: recipient cu capac, pubela, containere si saci colectori de unica folosinta;
colectarea, depozitarea, transportul si neutralizarea deseurilor se fac conform prevederilor legale in
vigoare.
(11) Incaperile sau platformele impermeabilizate amenajate pentru depozitarea recipientelor de colectare a
reziduurilor solide sunt racordate la un hidrant si la reteaua de canalizare, pentru a fi curatate cand este
necesar, cat si pentru spalarea si dezinfectia recipientelor.
(12) Dezinsectia periodica se va face la 3 luni, iar deratizarea periodica se va face la intervale de maximum 6
luni sau ori de cate ori este nevoie; intre operatiunile periodice se vor aplica proceduri de dezinsectie si
deratizare curente, de intretinere, in functie de prezenta vectorilor.

(13) Se interzic fumatul, consumul de bauturi alcoolice, de substante stupefiante, precum si accesul
animalelor in cabinet; este obligatorie afisarea acestor interdictii la loc vizibil.
(14) La amenajarea cabinetului este obligatoriu sa se ia masuri de protectie a locatiei impotriva insectelor si
rozatoarelor.
(15) Cabinetul trebuie sa fie dotat cu trusa sanitara de prim ajutor, usor accesibila, conform prevederilor
legale in vigoare.

Art. 3
Asigurarea igienei mainilor operatorului/esteticianului se face respectandu-se urmatoarele reguli:
a) spalarea mainilor se face cu sapun antibacterian si apa curenta potabila;
b) uscarea se face cu prosoape sau servete de unica folosinta sau prin folosirea unui aparat de uscare a
mainilor; este interzisa folosirea prosoapelor textile de multifolosinta;
c) dezinfectia mainilor se face cu un produs biocid, destinat dezinfectiei mainilor.

Art. 4
(1) Igiena mainilor este obligatorie in urmatoarele situatii, respectandu-se conditiile prevazute la art. 3:
a) inainte si dupa efectuarea procedurii;
b) cand se contamineaza accidental cu sange, fluide corporale sau secretii;
c) dupa indepartarea manusilor de protectie;
d) dupa folosirea toaletei;
e) inainte si dupa servirea mesei;
f) dupa efectuarea unor operatiuni care duc la contaminarea mainilor.
(2) Unghiile operatorului vor fi taiate scurt si curate.
(3) In situatia in care operatorul/esteticianul prezinta la nivelul mainilor leziuni, iritatii sau orice alta
afectiune dermatologica, se interzice practicarea procedurii pana la vindecarea acestora.

Art. 5
(1) Cabinetelor in care se desfasoara activitati de infrumusetare li se aplica dispozitiile Ordinului ministrului
sanatatii publice nr. 261/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curatarea, dezinfectia si
sterilizarea in unitatile sanitare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 128 din 21 februarie
2007, cu modificarile ulterioare.
(2) Suprafetele, instrumentele, echipamentele si accesoriile utilizate trebuie curatate, dezinfectate si/sau
sterilizate, conform prevederilor legale in vigoare, respectandu-se recomandarile producatorului.
(3) Materialele, instrumentele, accesoriile si echipamentele de unica folosinta se folosesc pentru un singur
client.

(4) Toate echipamentele, instrumentele si materialele de unica folosinta trebuie indepartate imediat dupa
ce au fost folosite la un client.
(5) Procedurile pentru operatiile de sterilizare, recomandate de catre producatorul aparatului utilizat in
acest scop, trebuie sa fie disponibile in cursul actiunilor de inspectie.
(6) Se admite posibilitatea sterilizarii instrumentarului intr-o unitate sanitara specializata. Daca sterilizarea
se efectueaza in alta parte decat locatia cabinetului, trebuie sa se faca dovada sterilizarii prin urmatoarele
documente:
a) contractul incheiat intre cele doua parti;
b) data sterilizarii si numele persoanei care a executat sterilizarea;
c) cantitatea si tipul de instrumentar sterilizat;
d) tipul de sterilizare folosit, parametrii de sterilizare, tipul de aparat folosit;
e) conditiile de transport al instrumentarului sterilizat.
(7) Se utilizeaza doar produse biocide, autorizate conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 956/2005
privind plasarea pe piata a produselor biocide, cu modificarile ulterioare.
(8) Solutiile de lucru din produse biocide, utilizate pentru dezinfectie, se prepara, se pastreaza si se
utilizeaza conform instructiunilor producatorului.
(9) Toate recipientele si containerele, altele decat ambalajul original al producatorului, folosite pentru
dezinfectie, trebuie etichetate adecvat in privinta continutului, concentratiei si datei la care solutiile de
lucru au fost preparate.
(10) Echipamentul electric, care nu poate fi imersat in lichid, trebuie curatat prin stergere si pulverizat cu un
produs biocid.
(11) Instrumentarul care necesita sterilizare trebuie sa fie impachetat individual in ambalaje aprobate
pentru sterilizare sau in seturi care sunt folosite pentru o singura procedura. Ambalajele trebuie
inscriptionate cu data sterilizarii si numele persoanei care a efectuat sterilizarea. Ambalajele cu
instrumentele sterilizate trebuie mentinute in conditii corespunzatoare de asigurare a sterilizarii si
depozitate intr-un loc inchis, lipsit de umiditate si praf, la care exista acces controlat. Este obligatorie
afisarea interdictiei de acces al persoanelor straine in locul/camera de pastrare a obiectelor si
echipamentelor curate, sterile sau dezinfectate.
(12) Fiecare pachet cu instrumentar sterilizat trebuie monitorizat in privinta sterilizarii, utilizandu-se
indicatorii chimici sau biologici.
(13) Procedurile de sterilizare efectuate conform recomandarilor producatorului aparatului se inregistreaza
si trebuie sa fie disponibile in cursul actiunilor de inspectie.
(14) Inregistrarile scrise cu privire la procedurile zilnice de sterilizare si dezinfectare, efectuate conform
prevederilor Ordinului ministrului sanatatii publice nr. 261/2007, cu modificarile ulterioare, se pastreaza de
catre persoana responsabila.

(15) Inregistrarile procedurii sterilizarii trebuie sa cuprinda urmatoarele:

a) metoda si parametrii de sterilizare;
b) data sterilizarii;
c) cantitatea si tipul de instrumentar sterilizat;
d) numele sau initiala persoanei care a sterilizat instrumentarul;
e) monitorizarea sterilizarii prin indicatorii chimici sau biologici.
(16) Instrumentarul sterilizat si depozitat conform prevederilor legale in vigoare, care nu a fost folosit in
decurs de 24 de ore de la data sterilizarii, trebuie resterilizat inainte de folosire, exceptie facandu-se pentru
instrumentarul presterilizat.
(17) Persoana responsabila cu sterilizarea instrumentarului trebuie sa demonstreze in cadrul inspectiei ca
procedurile de sterilizare au fost executate corect si optim.
(18) Daca se folosesc instrumente presterilizate, trebuie sa existe documentatia furnizata de producator in
care sa fie descrisa metoda de sterilizare si precizate recomandarile de depozitare si mentinere a sterilitatii.
Aceasta documentatie trebuie furnizata in cursul actiunilor de inspectie. Persoanele responsabile cu
depozitarea si manipularea instrumentarului sterilizat trebuie sa respecte instructiunile producatorului de
mentinere a sterilitatii.
(19) Fiecare cabinet sau locatie temporara trebuie sa mentina inregistrarile privind dezinfectia si sterilizarea
disponibile in timpul actiunilor de inspectie si acestea trebuie sa cuprinda urmatoarele:
a) date despre produsul biocid folosit (denumire comerciala, aviz sanitar, fisa de securitate);
b) domeniul pentru care produsul biocid este folosit;
c) data, frecventa dezinfectiei;
d) numele persoanelor care sunt responsabile cu dezinfectia.
(20) Curatenia trebuie efectuata la sfarsitul sau la inceputul programului de lucru, precum si ori de cate ori
este necesar, de catre personal calificat.
(21) Deseurile periculoase rezultate in urma activitatilor se colecteaza separat, se depoziteaza, se
transporta si se neutralizeaza, in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sanatatii si familiei nr.
219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile
medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate
din activitatile medicale, cu modificarile ulterioare.

Art. 6
Controlul substantelor si al preparatelor chimice periculoase se face cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) anumite substante si preparate chimice periculoase folosite in practica curenta trebuie sa fie insotite de
fisa de siguranta a produsului, eliberata de catre producator, in conformitate cu prevederile Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si

preparatelor chimice periculoase, aprobata cu modificari prin Legea nr. 451/2001, cu modificarile si
completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si
ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, cu modificarile ulterioare; fisa de siguranta
trebuie inmanata beneficiarului inainte sau odata cu prima livrare a substantei sau preparatului chimic
respectiv;
b) personalul care manipuleaza astfel de substante sau preparate chimice periculoase trebuie sa fie instruit
si sa semneze fisa de instruire pentru protectia muncii, in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
c) substantele si preparatele chimice si cosmetice trebuie sa fie folosite in conformitate cu instructiunile
producatorului, in conditiile legii.

Art. 7
Este interzisa folosirea creioanelor hemostatice sau a alaunului pentru a opri sangerarea.

Art. 8
Inainte de inceperea tratamentului se efectueaza evaluarea starii pielii, cu respectarea urmatoarelor
conditii:
a) inainte de inceperea tratamentului de infrumusetare, zona respectiva de piele sau unghie trebuie
evaluata;
b) daca clientul prezinta in zona care urmeaza a fi tratata leziuni deschise, infectii, inflamatii sau boli
dermatologice, tratamentul trebuie amanat.

Art. 9
(1) Angajatorul trebuie sa asigure angajatilor sai cursuri periodice de instruire, conform reglementarilor
Ministerului Sanatatii Publice si Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, astfel incat prin activitatile
desfasurate de acestia sa nu fie afectata sanatatea lor si a clientilor.
(2) Personalul angajat are obligatia de a efectua controale medicale la angajare si controale periodice,
conform prevederilor legislatiei in vigoare; documentele care dovedesc efectuarea acestor controale
medicale se pun la dispozitia inspectorilor sanitari, in timpul actiunilor de inspectie.
(3) Personalul angajat trebuie sa cunoasca toate reglementarile domeniului sau de activitate.
(4) Personalul angajat trebuie sa demonstreze competenta in folosirea materialelor si a procedurilor, in
conformitate cu responsabilitatile atribuite, astfel incat sa previna orice pericol pentru sanatate.
(5) Pentru acordarea primului ajutor in caz de accidente, angajatii trebuie sa aiba la dispozitie trusa de prim
ajutor, facilitati si personal instruit pentru acordarea primului ajutor.

ANEXA Nr. 3 - NORME DE IGIENA pentru serviciile din cabinetele de

tratament si machiaj cosmetic, epilare, manichiura, pedichiura,
coafura, frizerie si barbierit

Art. 1
(1) Spatiile de desfasurare a activitatii trebuie sa respecte prevederile art. 2 din anexa nr. 1 la ordin.
(2) Pentru urmatoarele activitati trebuie sa existe incinte separate prin usi:
a) epilare, tratament si machiaj cosmetic;
b) pedichiura, manichiura;
c) coafura, manichiura;
d) frizerie, barbierit, manichiura.
(3) Daca in cabinet se desfasoara doar activitati de coafura si/sau frizerie, inclusiv barbierit si manichiura,
incinta pentru accesul, receptia si asteptarea publicului este optionala.
(4) Temperatura de lucru trebuie sa fie confortabila si sa nu se situeze sub 20C.

Art. 2
(1) Utilizarea metodelor, a tipului de produs biocid pentru curatare, dezinfectie si sterilizare se face dupa
cum urmeaza:

Suport de tratat

Metoda de aplicare

Observatii

Suprafete inerte, cum ar fi:

pavimente pereti, mobilier etc.

Curatare

Spalare cu solutie de
detergent pentru
indepartarea prafului si murdariei,
urmata de clatire cu apa calda

Suprafete inerte, cum ar fi:

chiuveta, W.C. suprafetele de
lucru, pat de lucru etc.

Dezinfectie de nivel
scazut sau cu un produs
detergent dezinfectant

Stergere, respectandu-se timpul si

concentratia conform instructiunilor
producatorului, apoi clatire

Material moale, cum ar fi:

prosoape, cearceafuri etc.

Dezinfectie de nivel
scazut

Spalare la masini automate cu ciclu

termic de dezinfectie
si fierbere sau la o firma specializata, in
baza unui contract
Uscarea se face in camere special

Materiale necritice

amenajate sau in
uscatoarele masinilor de spalat
Spatule din plastic sau metal,
tavitele, ustensilele care intra in
contact cu pielea intacta, par sau
unghii ori cu substante de lucru.

Dezinfectie de nivel
scazut cu un produs
detergent - dezinfectant

Spalare, urmata de imersie completa in

produsul biocid, apoi clatire cu apa

Orice suprafata inerta sau

material moale care a fost stropit
cu sange sau alte fluide corporale

Dezinfectie de nivel
intermediar

Stergere sau imersie completa in

produsul biocid, urmata de spalare,
apoi clatire cu apa

Pilele de unghii refolosibile,

pensetele, vasele pentru
manichiura, caditele pentru
pedichiura, perii de unghii lavoare
pentru spalat parul etc.

Dezinfectie de nivel
intermediar

Stergere sau imersie completa in

produsul biocid, apoi clatire

Materiale semicritice

Orice articol care vine in contact

Dezinfectie de nivel
cu mucoasele intacte sau cu pielea inalt
lezata ori care sustine un articol
steril

Spalare urmata de imersie in produsul

biocid, apoi clatire

Materiale critice
Articolele taioase si intepatoare
care patrund adanc in piele,
refolosibile

Sterilizare prin metode

fizice sau chimice

Conform prevederilor legale in vigoare

si ale art. 5 din anexa nr. 1 la ordin

(2) Canapeaua pentru tratamente cosmetice va fi acoperita cu o husa de unica folosinta, care se va schimba
dupa fiecare client, sau din material impermeabil, care se curata si se dezinfecteaza dupa fiecare sedinta cu
un produs detergent-dezinfectant.

Art. 3
(1) Toate produsele cosmetice utilizate trebuie sa respecte prevederile Legii nr. 178/2000 privind produsele
cosmetice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Toate produsele cosmetice trebuie pastrate in containere inchise si curate, etichetate corespunzator si
utilizate conform prevederilor legale in vigoare.
(3) Utilizarea unui preparat cosmetic pentru un client se face prin extragerea unei portiuni din containerul
preparatului respectiv pentru evitarea contaminarii produsului, iar repartitia acestuia se face folosindu-se

una dintre urmatoarele metode:

a) folosirea unei spatule curate pentru scoaterea unei portiuni de substanta din container;
b) folosirea unui tub din metal sau plastic care poate fi rasturnat;
c) folosirea portiunilor individualizate pentru o singura utilizare pentru a preveni contaminarea materialelor
in vrac.
(4) Produsele cosmetice se utilizeaza respectand termenul de valabilitate precizat pe ambalaj.

Art. 4
Personalul trebuie sa poarte halate sau echipamente de lucru lavabile, curate, de culoare deschisa,
confectionate special pentru a fi purtate in timpul executarii procedurilor.

Art. 14
Operatiunile de coafura, frizerie, barbierit se efectueaza respectandu-se urmatoarele:
1. Toate echipamentele si instrumentele folosite trebuie mentinute in buna stare de functionare, iar modul
de utilizare trebuie sa respecte instructiunile producatorului.
2. Partile din echipament care se pot contamina trebuie curatate si/sau dezinfectate zilnic, dupa necesitate,
si acoperite cu hartie, care se va schimba periodic.
3. Pensulele si casoletele pentru prepararea spumei de ras se curata si se dezinfecteaza dupa utilizarea
acestora la un singur client.
4. Colectarea parului se va face in saci de polietilena, separat de alte deseuri.
5. Echipamentul, instrumentarul si materialele folosite pentru deservirea clientului fac parte din
urmatoarele categorii:
a) articole taioase si intepatoare care patrund sau pot leza pielea, cum sunt aparate si lame de ras
refolosibile, bricege, foarfeci de tuns si de filat etc.; dupa folosirea la un singur client, articolele de unica
folosinta se arunca, iar cele de multifolosinta se sterilizeaza fizic sau chimic, conform prevederilor legale in
vigoare;
b) articole care vin in contact cu mucoasele, cu pielea lezata sau cu obiectele care sustin articolele sterile,
precum si pensulele de ras, casoletele; dupa folosirea la un singur client, articolele de unica folosinta se
arunca, iar cele refolosibile se curata si se dezinfecteaza prin dezinfectie de nivel inalt sau se sterilizeaza
conform art. 2 alin. (1);
c) articole care vin in contact cu pielea intacta si parul, fara sa aiba contact cu mucoasele, cum sunt
bigudiuri, piepteni, clame, agrafe, perii, alte articole similare; dupa folosirea la un singur client, articolele de
unica folosinta se arunca, iar cele refolosibile se curata si se dezinfecteaza prin dezinfectie de nivel scazut
sau cu un produs detergent-dezinfectant.

Legea nr 178/2000 privind produsele cosmetice, republicata in 2005

Modificari si completari
Lege nr. 469/2006

Capitolul I - Dispozitii generale

Art. 1
Prezenta lege reglementeaza conditiile care trebuie sa fie respectate la fabricarea si punerea pe piata a
produselor cosmetice de uz uman.
Art. 2
Pentru aplicarea prezentei legi termenii si sintagmele de mai jos semnifica dupa cum urmeaza:
a) produs cosmetic - orice substanta sau preparat care urmeaza sa fie pus in contact cu diverse parti
externe ale corpului uman, precum piele, par, unghii, buze, organe genitale externe sau cu dintii si mucoasa
bucala, cu scopul exclusiv sau principal de a le curata, a le parfuma, a le modifica aspectul si/sau a le
corecta mirosurile corporale si/sau a le proteja ori a le mentine in buna stare;
b) ingredient cosmetic - orice substanta sau preparat de origine sintetica ori naturala folosit in compozitia
unui produs cosmetic, cu exceptia impuritatilor din materiile prime folosite, materialelor tehnice auxiliare
folosite in prepararea produsului final, dar care nu sunt prezente in acesta, si a materialelor folosite in
cantitati strict necesare ca solventi sau purtatori de parfum ori compozitii aromatice;
c) coloranti cosmetici - substante care se adauga in produse cosmetice in scopul colorarii produsului si/sau
a unor parti ale corpului uman;
d) conservanti - substante care se adauga in produsele cosmetice, in scopul principal de a inhiba
dezvoltarea microorganismelor in aceste produse;
e) filtre ultraviolete - substante care se adauga in produsele cosmetice pentru a filtra anumite radiatii
ultraviolete, in scopul protejarii pielii de efectele nedorite ale acestor radiatii;
f) lot de fabricatie - o cantitate definita in materie prima, material de ambalare sau produs finit, fabricata in
conditii identice printr-un proces sau o serie de procese, astfel incat sa poata fi considerata omogena;
g) numar de lot de fabricatie - o combinatie distinctiva de numere si/sau de litere, care in mod specific
identifica un lot;
h) data de minima durabilitate - data pana la care un produs, depozitat in conditii corespunzatoare,
continua sa isi indeplineasca functiunile initiale si respecta prevederile art. 5;
i) notificare - demersul administrativ care consta in transmiterea in forma scrisa catre Ministerul Sanatatii a
intentiei de punere pe piata a unui produs cosmetic;
j) principii de buna practica de fabricatie a produselor cosmetice - ansamblul de reguli care grupeaza
principii generale, proceduri, actiuni si verificari ce se exercita asupra procesului de fabricatie a produselor
cosmetice;
k) eticheta - orice material scris care contine elemente de identificare a produsului si, dupa caz, instructiuni
de utilizare pentru consumator;
l) ambalaj primar - material care vine in contact direct cu produsul cosmetic, folosit la mentinerea
caracteristicilor prescrise ale produsului pe toata perioada de valabilitate;
m) ambalaj secundar - material folosit la protejarea ambalajului primar;
n) produs cosmetic finit - produsul cosmetic in formula sa finala, asa cum este introdus pe piata si oferit
consumatorului final, sau prototipul acestuia;
o) prototip - primul model sau design al unui produs cosmetic care nu a fost fabricat in loturi si de la care
produsul cosmetic finit este copiat sau dezvoltat;

p) perioada dupa deschidere - perioada de timp in care un produs cosmetic finit poate fi folosit in siguranta,
calculata din momentul primei deschideri a ambalajului primar si inceperii utilizarii produsului.
Art. 3
Lista cuprinzand categoriile de produse cosmetice, asa cum sunt definite in cuprinsul art. 2 lit. a), este
prevazuta in anexa nr. 1.
Art. 4
Ministerul Sanatatii reprezinta autoritatea nationala competenta pentru reglementarea comercializarii
produselor cosmetice, notificarea acestora in intocmirea si administrarea bazei de date, inspectia si
controlul pe piata, informarea populatiei, inregistrarea cazurilor semnalate privind efectele adverse asupra
populatiei, cauzate de produsele cosmetice, raportarea catre Comisia Europeana.

Capitolul II - Conditii impuse produselor cosmetice pentru securitatea

consumatorilor
Art. 5
Produsele cosmetice puse pe piata nu trebuie sa pericliteze sanatatea umana atunci cand sunt folosite in
conditii normale sau rational previzibile de folosire, tinandu-se seama, in special, de prezentarea
produsului, etichetarea, instructiunile privind utilizarea si indepartarea acestuia, precum si de orice alta
indicatie prevazuta de producator, de reprezentantul sau autorizat sau de orice alta persoana responsabila
pentru introducerea pe piata a produsului. Aceste indicatii nu vor scuti nici o persoana, in nici o
circumstanta, de a se conforma cu alte dispozitii ale prezentei legi.
Art. 6
(1) Se interzice punerea pe piata a produselor cosmetice in a caror compozitie se gasesc:
a) substante interzise de Ministerul Sanatatii pentru a fi utilizate in compozitia produselor cosmetice;
b) substante in afara limitelor de admisibilitate si a conditiilor impuse de Ministerul Sanatatii;
c) agenti de colorare, altii decat cei stabiliti de Ministerul Sanatatii, cu exceptia produselor cosmetice
destinate a fi folosite numai la colorarea parului;
d) agenti de colorare folositi in afara limitelor de admisibilitate si a conditiilor impuse de Ministerul
Sanatatii, cu exceptia produselor cosmetice destinate a fi folosite numai la colorarea parului;
e) conservanti, altii decat cei stabiliti de Ministerul Sanatatii;
f) conservanti, in afara limitelor de admisibilitate si a conditiilor impuse de Ministerul Sanatatii, cu exceptia
cazului in care sunt folosite alte concentratii, pentru scopuri specifice, care reies din prezentarea
produsului;
g) filtre UV, altele decat cele stabilite de Ministerul Sanatatii;
h) filtre UV, folosite in afara limitelor de admisibilitate si a conditiilor impuse de Ministerul Sanatatii.
(2) Prezenta urmelor unor substante dintre cele prevazute la alin. (1) lit. a) este permisa numai daca, din
punct de vedere tehnic, nu poate fi evitata in conditiile unei bune practici de fabricatie si se respecta
prevederile art. 5.
Art. 7
(1) Fara a se prejudicia indeplinirea obligatiilor ce deriva din art. 5, se interzice:
a) introducerea pe piata a produselor cosmetice in legatura cu formula finala, cat si a celor continand
ingrediente sau combinatii de ingrediente care, pentru a indeplini cerintele prezentei legi, au fost testate pe
animale, folosindu-se o metoda, alta decat cea alternativa, dupa data la care aceasta din urma a fost
validata si adoptata la nivelul Uniunii Europene, tinandu-se seama de evolutia procesului de validare din
cadrul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica;
b) testarea pe animale a produselor cosmetice finite, pentru a indeplini cerintele prezentei legi;

c) testarea pe animale a ingredientelor sau combinatiilor de ingrediente, pentru a indeplini cerintele

prezentei legi, incepand cu data la care aceste teste trebuie sa fie inlocuite de metodele alternative validate
sau stabilite de Comisia Europeana. Metodele alternative sunt prevazute in anexa nr. 3 la Normele
metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea,
etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotararea
Guvernului nr. 490/2002.
(2) Ministerul Sanatatii asigura, prin ordin al ministrului, preluarea noilor metode alternative, in acord cu
progresul realizat in validarea si adoptarea acestora de catre Comisia Europeana, in conformitate cu
urmatoarele termene-limita: 11 martie 2009, pentru testarea ingredientelor sau combinatiilor de
ingrediente, si 11 martie 2013, pentru testele de toxicitate cu doza repetata, toxicitate reproductiva si
toxicocinetica.
(3) In situatii exceptionale, atunci cand exista un motiv intemeiat in ceea ce priveste siguranta unui
ingredient cosmetic existent, Ministerul Sanatatii poate solicita Comisiei Europene sa acorde o derogare de
la prevederile alin. (1). Cererea de derogare trebuie sa contina o evaluare a situatiei si sa indice masurile
necesare. Pe baza cererii si dupa consultarea Comitetului Stiintific pentru Cosmetice si Produse
Nealimentare, Comisia Europeana poate autoriza derogarea prin decizie motivata. Aceasta autorizare
trebuie sa contina conditiile in care s-a acordat derogarea, obiectivul specific, durata si raportarea
rezultatelor.
(4) Derogarea poate fi acordata numai daca:
a) ingredientul se foloseste in mod frecvent si nu poate fi inlocuit de un alt ingredient cu functie similara;
b) problema de sanatate umana specifica este fundamentata si nevoia de a recurge la testari pe animale
este justificata si sustinuta de un protocol de cercetare detaliat, propus ca baza de evaluare.
Art. 8
(1) Este interzisa folosirea in produsele cosmetice a substantelor clasificate ca fiind cancerigene,
mutagenice sau toxice pentru reproducere, din categoriile 1, 2 si 3, asa cum sunt prevazute in anexa nr. 2 la
Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea,
etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase.
(2) O substanta clasificata in categoria 3 poate fi folosita in produsele cosmetice numai daca a fost evaluata
de Comitetul Stiintific pentru Cosmetice si Produse Nealimentare al Comisiei Europene si a fost acceptata
pentru a fi folosita in produse cosmetice.
Art. 9
(1) Listele cuprinzand substantele ce pot fi utilizate in compozitia produselor cosmetice sunt stabilite prin
ordin al ministrului sanatatii si cuprind:
a) substantele utilizate in limite de admisibilitate si in conditiile impuse de Ministerul Sanatatii;
b) agentii de colorare, cu exceptia celor care urmeaza sa fie folositi numai la colorarea parului, conservantii
care pot fi folositi numai in anumite conditii si limite admisibile, filtrele UV care pot fi folosite numai in
anumite conditii si limite admisibile;
c) conservantii;
d) filtrele UV.
(2) Listele cuprinzand substantele interzise, precum si substantele care nu fac obiectul prezentei legi vor fi
stabilite prin ordin al ministrului sanatatii.
(3) Listele prevazute la alin. (1) si (2) vor fi actualizate in functie de progresul tehnic, prin ordin al ministrului
sanatatii.
Art. 10
(1) Prin derogare de la prevederile art. 6 si fara a aduce atingere prevederilor Ordinului ministrului

industriei si resurselor si al ministrului sanatatii si familiei nr. 309/729/2001 privind inventarul pentru
ingredientele folosite in produsele cosmetice, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 756 din
28 noiembrie 2001, Ministerul Sanatatii poate autoriza folosirea pe teritoriul Romaniei a substantelor care
nu sunt prevazute in lista de substante permise pentru anumite produse cosmetice, in urmatoarele conditii:
a) autorizarea trebuie sa se limiteze la o perioada maxima de 3 ani;
b) sa se efectueze o verificare oficiala a produselor cosmetice care contin substanta sau preparatul a carui
utilizare a fost autorizata;
c) produsul cosmetic astfel fabricat trebuie sa poarte o indicatie distincta, care va fi precizata in autorizatie.
(2) Ministerul Sanatatii trebuie sa informeze Comisia Europeana si statele membre despre decizia de
autorizare luata conform alin. (1), in decurs de doua luni de la data intrarii in vigoare a autorizatiei.
(3) Inainte de expirarea termenului de 3 ani, prevazut la alin. (1) lit. a), Ministerul Sanatatii poate inainta
Comisiei Europene o cerere pentru includerea pe lista substantelor permise a substantei care a primit
autorizarea nationala, conform alin. (1). Concomitent va comunica documentatia pe care se intemeiaza
aceasta cerere si va indica utilizarile carora le este destinata substanta.
Art. 11
Produsele cosmetice pot fi puse pe piata pe teritoriul Romaniei numai daca producatorul, reprezentantul
sau autorizat, beneficiarul fabricarii produsului cosmetic sau persoana responsabila pentru punerea pe
piata a produsului cosmetic importat este inregistrata legal in Romania si a notificat Ministerului Sanatatii
intentia de punere in circulatie a produselor cosmetice.
Art. 12
Notificarea consta in transmiterea, in forma scrisa si/sau electronica, a urmatoarelor date:
a) numele/denumirea producatorului, a reprezentantului sau autorizat, a beneficiarului fabricarii
produsului cosmetic si numarul de inregistrare la registrul comertului a producatorului, respectiv a
reprezentantului sau autorizat;
b) sediul in Romania al producatorului sau al reprezentantului sau autorizat;
c) tara de origine pentru produsul cosmetic fabricat in afara teritoriului Romaniei;
d) denumirea comerciala a produsului cosmetic;
e) functia de produs cosmetic;
f) declaratia de conformitate prin care producatorul, reprezentantul sau autorizat, beneficiarul fabricarii
produsului cosmetic sau persoana responsabila pentru punerea pe piata a produsului cosmetic importat isi
asuma responsabilitatea conformarii produselor cosmetice fabricate/importate cu prevederile prezentei
legi.
Art. 13
(1) Notificarea unui produs cosmetic care se introduce pe piata pe teritoriul Romaniei se face la Ministerul
Sanatatii, prin transmiterea in forma scrisa si/sau electronica a formularului de notificare. Ministerul
Sanatatii inregistreaza notificarea, comunica celui care a transmis-o numarul notificarii si face publica lista
produselor cosmetice notificate.
(2) Notificarea devine efectiva din momentul transmiterii datelor prevazute la art. 12.
(3) Orice modificare a informatiilor transmise Ministerului Sanatatii, conform prevederilor art. 12, va fi
adusa la cunostinta acestuia in termen de 30 de zile de la data aparitiei modificarii.
Art. 14
(1) In scopul exercitarii controlului de catre autoritatile competente producatorul, reprezentantul sau
autorizat, beneficiarul fabricarii produsului cosmetic sau persoana responsabila pentru punerea pe piata a
unui produs cosmetic importat trebuie sa detina la adresa specificata pe eticheta urmatoarele date:
a) compozitia calitativa si cantitativa a produsului; informatiile privind compozitia parfumata si parfumurile

sunt limitate la numele si la numarul de cod ale compozitiei, precum si la identitatea furnizorului;
b) specificatiile fizico-chimice si microbiologice pentru materiile prime si produsul finit si criteriile de control
de puritate si microbiologie pentru produsul cosmetic;
c) metoda de fabricare conform normelor de buna practica de fabricatie a produselor cosmetice in vigoare;
d) numele persoanei responsabile cu fabricarea sau importul pentru prima data al unui produs cosmetic in
Uniunea Europeana; persoana responsabila trebuie sa posede un nivel adecvat de calificare profesionala
sau experienta, in conformitate cu legislatia si practica statului membru al Uniunii Europene unde sunt
fabricate sau unde sunt prima data importate produsele cosmetice;
e) evaluarea riscului pentru sanatatea umana al produsului cosmetic. Pentru aceasta fabricantul va tine
seama de profilul toxicologic general al ingredientelor folosite, de structura lor chimica si de nivelul de
expunere, in special de caracteristicile de expunere specifice zonei in care produsul va fi aplicat sau de
populatia careia ii este destinat; pentru produsele destinate copiilor sub 3 ani, precum si pentru cele
destinate exclusiv igienei intime externe trebuie sa existe o evaluare specifica a securitatii pentru sanatatea
umana. In cazul in care produsul se fabrica in diferite localitati pe teritoriul Romaniei sau al statelor
membre ale Uniunii Europene, producatorul poate sa aleaga o singura locatie/loc, unde informatiile privind
produsul sunt disponibile. In acest sens, la solicitarea autoritatilor competente pentru monitorizarea
produsului sau a altor autoritati cu competente de control, producatorul este obligat sa precizeze adresa la
care informatiile sunt rapid accesibile;
f) numele si adresa persoanelor calificate responsabile care au evaluat produsul din punctul de vedere al
sigurantei pentru sanatatea umana; persoanele responsabile pentru evaluare trebuie sa aiba diploma de
studii superioare in specialitatile: farmacie, toxicologie, dermatologie, medicina sau o specialitate similara,
asa cum este definita in cuprinsul Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor
profesionale pentru profesiile reglementate din Romania;
g) datele existente cu privire la efectele nedorite pentru sanatatea umana, provocate de produsele
cosmetice ca urmare a utilizarii;
h) dovada privind efectul declarat al produsului cosmetic, in cazul in care natura acestuia o justifica;
i) informatii privind orice testari pe animale, efectuate de producator, agentii sau furnizorii sai, legate de
dezvoltarea produsului sau de evaluarea sigurantei produsului cosmetic ori a ingredientelor sale, inclusiv
orice testare pe animale, efectuata in scopul respectarii unor reglementari nationale din tarile care nu sunt
membre ale Uniunii Europene.
(2) In cazul in care pe eticheta sunt indicate mai multe adrese ale fabricantului, respectiv importatorului, se
va sublinia adresa la care se afla dosarul privind produsul cosmetic.
(3) Fara a se aduce prejudicii protejarii secretului comercial si proprietatii intelectuale, producatorul,
reprezentantul sau autorizat, beneficiarul fabricarii produsului cosmetic sau persoana responsabila cu
introducerea pe piata a unui produs cosmetic importat va asigura ca informatia prevazuta la alin. (1) lit. a) si
g) sa fie accesibila publicului in orice format, inclusiv electronic; informatiile prevazute la alin. (1) lit. a), care
vor fi accesibile publicului, vor fi limitate la informatiile cantitative ale substantelor periculoase
reglementate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si
ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 451/2001.
(4) Evaluarea sigurantei pentru sanatatea umana, asa cum este prevazuta la art. 14 alin. (1) lit. e), va fi
efectuata in conformitate cu principiile de buna practica de laborator prevazute de Hotararea Guvernului
nr. 63/2002 privind aprobarea Principiilor de buna practica de laborator, precum si inspectia si verificarea
respectarii acestora in cazul testarilor efectuate asupra substantelor chimice.
Art. 15

Datele prevazute la art. 14 vor fi prezentate in limba romana sau intr-o limba de circulatie internationala.
Art. 16
In urma efectuarii actiunii de verificare intreprinse de reprezentantii imputerniciti ai organelor de control
abilitate, producatorul, reprezentantul sau autorizat, beneficiarul fabricarii produsului cosmetic sau
persoana responsabila pentru punerea pe piata a unui produs cosmetic importat, dupa caz, este obligat sa
asigure accesul acestora la datele prevazute la art. 14, in cel mult 72 de ore de la solicitare.
Art. 17
(1) Produsele cosmetice pot fi puse pe piata numai daca pe recipient si pe ambalaj informatiile urmatoare
sunt inscriptionate vizibil, lizibil si cu caractere care nu se sterg usor; in ceea ce priveste informatiile
prevazute la lit. i), acestea pot fi inscriptionate doar pe ambalaj. Se vor indica urmatoarele date:
a) numele sau denumirea producatorului ori a persoanei responsabile cu introducerea pe piata stabilite in
Uniunea Europeana sau abrevierea, daca aceasta permite identificarea persoanelor respective;
b) sediul sau adresa din statul membru al Uniunii Europene a producatorului sau a persoanei responsabile
pentru introducerea pe piata in Uniunea Europeana a unui produs cosmetic importat sau abrevierea sa,
atat timp cat aceasta este posibil de identificat;
c) tara de origine pentru produsele fabricate in afara statelor membre ale Uniunii Europene;
d) continutul nominal in momentul ambalarii produsului, indicat in greutate sau in volum, exceptand
ambalajele ce contin mai putin de 5 grame sau mai putin de 5 mililitri, esantioanele gratuite si dozele unice.
In ceea ce priveste ambalajele in care se comercializeaza produse intr-un ansamblu de bucati si pentru care
indicarea greutatii sau a volumului nu este semnificativa, continutul poate sa nu fie indicat, dar se va
mentiona pe ambalaj numarul de bucati; aceasta mentiune nu este necesara atunci cand numarul de piese
este usor de determinat din exterior sau daca produsul este comercializat in mod uzual ca unitate;
e) data de minima durabilitate indicata prin sintagma "A se folosi preferabil inainte de ...", urmata de data
sau de indicarea locului de pe ambalaj unde se afla inscriptionata aceasta data. Data trebuie clar
mentionata, indicandu-se, in ordine si cu cifre arabe, fie luna si anul, fie ziua, luna si anul. Daca este
necesar, aceasta informatie va fi suplimentata de o indicare a conditiilor care trebuie indeplinite pentru a se
garanta durabilitatea afirmata. Indicarea datei de durabilitate nu este obligatorie pentru produsele
cosmetice a caror durabilitate minima depaseste 30 de luni. Pentru acestea mentiunile se completeaza cu
indicarea perioadei, dupa deschiderea produsului cosmetic, in care poate fi folosit in siguranta de catre
consumatori. Aceasta informatie va fi redata prin simbolul prevazut in anexa nr. 2, urmat de perioada de
utilizare exprimata in luni si/sau ani;
f) precautiunile speciale la utilizare, in special cele referitoare la ingredientele mentionate in listele
prevazute la art. 9 alin. (1) si aprobate prin ordin al ministrului sanatatii si care trebuie inscriptionate pe
ambalaj, precum si informatiile speciale de avertizare pentru produsele cosmetice de uz profesional, in
special cele pentru coafura. In situatia in care acest lucru nu este posibil din motive practice, va fi alaturat
un prospect, o banderola ori un cartonas care va contine informatiile necesare consumatorilor, fie abreviat,
fie prin utilizarea simbolului prevazut in anexa nr. 3, care trebuie sa figureze pe recipient si pe ambalaj;
g) functia produsului cosmetic, exceptand cazul in care aceasta rezulta din prezentarea produsului;
h) numarul lotului de fabricatie, marcat pe recipient sau pe ambalaj, dupa caz, ori o indicatie care sa
permita identificarea produsului;
i) lista cuprinzand ingredientele care fac parte din compozitia produsului cosmetic, in ordinea
descrescatoare a greutatii in momentul incorporarii lor; aceasta lista este precedata de cuvantul
"ingrediente". In cazul in care, din motive practice legate de spatiu, acest lucru nu este posibil, va fi alaturat
un prospect, o banderola ori un cartonas ce trebuie sa contina informatia necesara consumatorului si va fi
inscriptionata pe recipient ori pe ambalaj informatia abreviata ori simbolul prevazut prin ordin al ministrului

sanatatii. Se vor mentiona ingredientele in concentratie mai mica de 1%, fara o ordine anume, dupa cele a
caror concentratie este mai mare de 1%. Colorantii se pot mentiona dupa celelalte ingrediente. Pentru
produsele cosmetice decorative comercializate in mai multe culori/nuante se mentioneaza toti agentii de
colorare folositi, precedati de sintagma "poate contine" sau de simbolul "+/-". Compozitiile de parfumare
sau de aromatizare si materiile lor prime vor fi mentionate prin cuvantul "parfum", respectiv "aroma".
Substantele cuprinse in listele prezentate la art. 9 alin. (1) lit. a) si aprobate prin ordin al ministrului
sanatatii, pentru care exista mentiunea de a fi inscriptionate pe amabalaj, vor fi incluse pe lista
ingredientelor, indiferent de functiunea pe care o au in produsul cosmetic.
(2) Acolo unde, din motive practice legate de dimensiunea sau de forma recipientelor ori a ambalajelor, nu
este realizabila inscriptionarea informatiilor prevazute la alin. (1) lit. f) si i), acestea se inscriu pe o eticheta,
o banderola, un prospect sau un pliant care este alaturat produsului. In cazul sapunului, al bilelor pentru
baie sau al altor produse de dimensiuni mici, unde este practic imposibil, din motive de dimensiune sau
forma, sa fie scrise informatiile prevazute la alin. (1) lit. i) pe un prospect, o eticheta, o banderola, un pliant
sau un cartonas atasat, aceste informatii vor fi scrise pe un pliant pus in imediata vecinatate a recipientului
in care produsul cosmetic este expus spre vanzare.
(3) Pentru produsele cosmetice care nu sunt preambalate si care sunt ambalate la punctul de vanzare la
cererea cumparatorului ori care sunt preambalate pentru imediata vanzare, regulile detaliate pentru modul
de indicare a informatiilor prevazute la alin. (1) se aproba prin ordin al ministrului sanatatii, care se publica
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 18
Informatiile prevazute la art. 17 alin. (1) lit. d)-f) si h) trebuie sa fie scrise in limba romana, cu exceptia listei
cuprinzand ingredientele, unde se vor folosi denumirile din Nomenclatorul international pentru produse
cosmetice - INCI, iar colorantii vor fi scrisi conform numarului din Indexul culorilor - Colour Index.
Art. 19
(1) Ministerul Sanatatii nu poate interzice, restrange sau impiedica introducerea pe piata a produselor
cosmetice care indeplinesc cerintele prevazute de prezenta lege.
(2) In vederea asigurarii unui tratament medical prompt si adecvat in cazul unor situatii cu risc pentru
sanatate, la solicitarea Ministerului Sanatatii, producatorul, importatorul sau persoana responsabila cu
introducerea pe piata trebuie sa asigure furnizarea informatiilor necesare si adecvate privind substantele
folosite in produsele cosmetice.
(3) Ministerul Sanatatii este autoritatea nationala competenta care asigura transmiterea informatiilor
prevazute la alin. (2) catre oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene, la solicitarea acestora, luand
masurile necesare pentru ca informatia sa fie transmisa doar in scopul aplicarii unui tratament medical
adecvat.
Art. 20
(1) In etichetare, prezentarea spre vanzare sau promovarea produsului se interzice intrebuintarea textelor,
denumirilor, marcilor, imaginilor sau a altor insemne care atribuie produselor caracteristici pe care acestea
nu le au.
(2) Producatorul ori persoana responsabila cu introducerea pe piata a produsului poate mentiona, pe
ambalaj sau pe orice alt document, nota, eticheta, banderola ce insoteste ori care se refera la produs, ca
produsul nu a fost testat pe animale, numai daca producatorul sau furnizorul sau de materii prime nu a
efectuat testari pe animale pentru produsul final ori pentru prototip sau nu a folosit nici un ingredient
testat pe animale de catre terte persoane, in scopul formularii de produse cosmetice noi.

ANEXA Nr. 1 - Lista cuprinzand categoriile de produse cosmetice

Creme, emulsii, lotiuni, geluri si uleiuri pentru piele (maini, fata, picioare etc.)
Masti pentru fata (cu exceptia produselor care actioneaza ca abrazive superficiale ale pielii pe cale
chimica)
Baze nuantatoare (lichide, paste, pudre etc.)
Pudre de machiaj, pudre dupa baie, pudre igienice etc.
Sapunuri de toaleta, sapunuri deodorante etc.
Parfumuri, ape de toaleta, ape de colonie etc.
Preparate pentru baie si dus (saruri, spume, uleiuri, geluri etc.)
Depilatoare
Deodorante si antiperspirante

Produse pentru ingrijirea parului:

-

nuantatoare si decolorante;

produse pentru ondulare, indreptare si fixare;

produse pentru aranjare (decorare);

produse pentru curatare (lotiuni, pudre, sampoane etc.);

produse de conditionare (lotiuni, creme, uleiuri etc.);

produse de coafare (lotiuni, lacuri, briantine etc.)

Produse pentru ras (creme, spume, lotiuni etc.)

Produse pentru machiaj si indepartarea acestuia de pe fata si ochi
Produse destinate aplicarii pe buze
Produse pentru ingrijirea dintilor si a gurii
Produse pentru ingrijirea unghiilor si decorarea lor
Produse pentru igiena intima externa
Produse pentru bai de soare (plaja)
Produse pentru bronzare fara soare
Produse de albire a pielii
Produse antirid.

Microbiologie

ANATOMIA CAPULUI SI A GATULUI

Problema care ne-a framantat dintotdeauna este insa urmatoarea: este frumusetea ceva superficial? Ei
bine, in ceea ce priveste aspectul fetei umane, stim cu certitudine urmatoarele lucruri: la suprafata, epidermul
este cel care inveleste si evidentiaza trasaturile fetei, dar in profunzime exista elementele osoase ale
masivului facial, sau viscerocraniul, care da forma generala a fetei, iar intre oase si tegument exista stratul
musculaturii faciale sau muschii mimicii. Fata umana este cea mai expresiva din regnul animal, iar
musculatura faciala este direct responsabila de manifestarea expresivitatii statice sau dinamice, fizionomia,
respectiv mimica.
Terminologie medicala:
medial = intern
lateral = extern
cranial = superior
caudal = inferior
ventral = anterior
dorsal = posterior
proximal

spre

radacina

membrului
distal
membrului

spre

extremitatea

Corpul uman este format din: cap, gat, trunchi si membre. Capul si gatul alcatuiesc impreuna
extremitatea cefalica a corpului.
Capul este alcatuit din doua parti:
una craniana, situata superior si posterior, corespunzatoare neurocraniului sau cutiei craniene
alta, reprezentata de fata, asezata anterior si inferior viscerocraniul.
Gatul este partea corpului care leaga capul de trunchi. El are:
e) regiune posterioara sau nucala, alcatuita din vertebre, articulatii si muschi
f) regiune cervicala anterioara care contine muschii, fascii, osul hioid, dar si organe ale gatului:
laringe, trahee, esofag, tiroida, etc.
OASELE CAPULUI

Craniul este cadrul osos al capului care contine si protejeaza creierul si organele de simt. El da forma
capului si fetei, adaposteste dintii si ofera puncte de atasare muschilor. Are doua parti principale craniul si
fata (neurocraniul si viscerocraniul).
Oasele craniului

Craniul este format din 8 oase: Occipital, frontal, etmoid, sfenoid, temporale (2), parietale (2). Oasele
centrale sunt nepereche, iar oasele laterale sunt pereche.

Denumire

Nr

Descriere

Occipital

Este situat in partea posterioara si inferioara a craniului. Inferior

prezinta o gaura mare (foramen magnum) prin care trece maduva
spinarii, si in lateral prezinta fete articulare pentru atlas (prima vertebra a
coloanei vertebrale)

Frontal

Formeaza fruntea si partea superioara a orbitelor.

Etmoid

Se afla in partea inferioara a frontalului si anterior sfenoidului,

intre cele doua orbite. Formeaza cavitatile nazale si partea interna a
orbitelor. Are forma cubica si are aspectul unui burete, prezentand multe
gauri.

Sfenoid

Este un os situat in interiorul craniului si are aspectul unui liliac cu

aripile intinse, avand un corp, si 4 aripi, 2 mari si 2 mici. Aripile mari se
unesc cu: frontalul, parietalele, occipitalul si etmoidul. Acest os contine
sinusuri pline cu aer, care comunica cu cavitatile nazale si adapostesc
epifiza.

Temporale

Formeaza partile laterale si ale craniului si partial partea

inferioara. Formeaza urechea medie si interna.

Parietale

Formeaza partile laterale ale craniului si prin unire, partea

superioara.

Oasele fetei

Oasele fetei sunt in numar de 14 si in general sunt perechi, cate unul de fiecare parte a fetei.
Denumire

Nr

Descriere

Maxilare

Se unesc in mijlocul fetei pentru a forma maxila. Formeaza

partea inferioara a orbitei, lateralele si peretii inferiori ai cavitatilor
nazale, si si adapostesc dintii superiori

Palatine

Se unesc la mijloc ca doua L-uri pentru a forma cerul gurii,

si o portiune din orbita

Lacrimale

Sunt situate pe peretele intern al orbitelor. Contin canalul

lacrimal.

Nazale

Formeaza partea osoasa a nasului.

Zigomatice

Cele doua oase care formeaza pometii. Arcurile zigomatice

sunt formate de oasele zigomatice si cele temporale.

Cornetele

nazale inferioare

Sunt doua oase curbate ca niste cornete situate pe pereti

externi ai cavitatilor nazale. Aerul inhalat este rotit prin aceste
cornete, dandu-i astfel timp sa se incalzeasca inainte de a patrunde
in plamani.

Vomerul

Este un os situat in partea posterioara a septului nazal.

Mandibula

Este singurul os mobil al fetei. Are forma de potcoava si se

articuleaza

cu

oasele

temporale

prin

articulatia

temporo-

mandibulara. Partea centrala formeaza barbia si adaposteste dintii

inferiori.

Parul

Este
cornoasa,

formatie

filiforma,

epiteliala

cilindrica

si

flexibila. Se gaseste in toate zonele

corpului cu exceptia palmelor, talpilor
picioarelor si mucoaselor.
La fiecare fir de par se distinge:
d)

portiune

libera

numita tulpina sau tija. Forma tijei

parului determina aspectul drept sau
ondulat al parului. O tija cilindrica este
asociata cu un fir de par drept, iar o tija
ovala cu parul ondulat. Tija aplatizata
cu un par carliontat.
e) o

portiune

implantata

in

tegumente numita radacina a carei

extremitate de forma ovoida poarta
numele de bulbul parului.
f) polul

inferior

al

bulbului

prezinta o depresiune in forma de cupa

in

care

patrunde

prelungire

conjunctivo-vasculara a dermului numita papila parului.

g)

radacina parului este cuprinsa intr-un fel de sac dermo-epidermic numit folicul pilos, la care

se anexeaza o glanda sebacee si muschiul erector al parului.

Straturile firului de par:

Cuticula - stratul exterior

Cortexul - stratul mijlociu
Maduva

stratul

interior

Cuticula protejeaza interiorul fiecarui fir de par. La

un par normal, sanatos, aceste invelisuri ale
cuticulei sunt alaturate astfel incat parul este
uniform, matasos, stralucitor si usor de pieptanat.
Parul deteriorat este rar, aspru, lipsit de stralucire,

dificil de pieptanat si nu mai are rezistenta impotriva factorilor nocivi.

Cortexul reprezinta partea cea mai mare a firului de par (70 %-90 %). Pigmentii naturali se gasesc in
cortex (maro-negru si rosu), dand parului culoarea sa naturala.
Maduva contine granule de grasimi si bule de aer. Parul subtire nu are maduva.
Firul de par este un organism viu : el se naste, se hraneste, respira, creste permanent pana la maturitate
si cade. Acesta reprezinta un ciclu de viata, sau de regenerare, dupa care un alt fir nou generat ii ia locul.
Durata unui ciclu sanatos de regenerare este cuprinsa intre 4-8 ani, adica o radacina poate genera intre 10 25 de fire noi pe parcursul vietii.
Daca dintr-o cauza firul de par cade, in locul sau creste imediat un alt fir, dar nu mai mult de 10-25 de
ori. Evident, daca un ciclu de regenerare se scurteaza de la cativa ani la cateva luni sau chiar saptamani,
atunci, intr-un interval relativ scurt, daca nu se intervine eficient, parul se va rari sau poate aparea chelia.
Foliculii firelor de par cresc n cicluri repetitive. ntr-un ciclu, pot fi observate 3 faze.
1) Anagen sau Faza de crestere. Aproximativ 85% din toate firele de par sunt n aceasta faza, n orice
moment am cauta. Faza denumita Anagen sau faza de crestere, poate dura ntre 2 si 6 ani. Parul creste cu
aproximativ 10 cm pe an si orice fir de par nu e probabil sa atinga mai mult de un metru.
2) Catagen Faza de tranzitie. La finele fazei Anagen, firele de par intra ntr-o faza de Catagen, care
dureaza 1-2 saptamni; n timpul fazei de Catagen, foliculul se reduce la aproximativ 1/6 din lungimea
normala. Partea inferioara este distrusa si papila dermala erupe, apoi ramne latenta sub acesta.
3) Telogen Faza latenta. Faza latenta urmeaza dupa catagen si dureaza de obicei n jur de 5-6
saptamni. n acest timp, firul de par nu creste, ci ramne atasat foliculului, n timp ce papila dermala ramne
n stare latenta, mai jos. Aproximativ 10-15% din toate firele de par sunt n aceasta faza n acelasi timp. La
sfrsitul fazei de Telogen, foliculul reintra n faza de Anagen. Papila dermala si baza foliculului se reunesc si
un nou fir de par nce pe sa se formeze. Daca firul vechi nu a cazut nca, atunci cel nou l mpinge pe cel
vechi afara, si ciclul de crestere ncepe din nou.
Fiecare fir trece prin aceste faze independent de fazele prin care trec firele vecine.

Factorii care cauzeaza absenta, rarirea

sau degradarea firului de par sunt:
- boli congenitale, unii oameni se nasc fara
par pe anumite portiuni ale scalpului.
- boli dobandite pe parcursul vietii, cicatrici
lipsite de par in urma unor arsuri, traumatisme,
infectii, operatii, inflamatii.
- intoxicatii cu diverse substante, de exemplu
medicamente ce induc efecte secundare
- poluare chimica si atmosferica

- deficiente de alimentatie, destul de frecvente la noi in tara

- stres psihic, profesional, social
- dezechilibre hormonale
- influiente negative ale mediului, de exemplu radioactivitatea.
Indiferent de factorii cauzatori, mecanismul declansarii afectiunii se centreaza in jurul unui produs al
metabolismului testosteronului, hormon sexual masculin, secretat in cantitati mici si la femei. Predispozitia
metabolizarii excesive a DHT este de cele mai multe ori transmisa genetic.
Acest produs este metabolizat din testosteronul din sange de catre o enzima ce se gaseste in radacina
firului de par. Atunci cand cantitatea de DHT devine in exces actioneaza distructiv asupra procesului de
crestere a celulei radacinii , producand doua efecte negative :
1. stimuleaza secretia de sebum la nivelul radacinii firului de par
2. blocheaza cresterea parului cu scurtarea ciclului de regenerare
Dezechilibrul ce intervine in metabolismul testosteronului afecteaza cu precadere firele de par de pe
suprafata frontala si de deasupra scalpului. Suprafetele de par laterale si ceafa nu sunt afectate deoarece
beneficiaza de un metabolism independent de prezenta in exces a DHT.
Compozitia chimica a parului
Compozitia chimica a parului este complexa si difera in functie de zona foliculului pilos fiind
constituit din substante organie, anorganice si apa.
Dintre substantele organice amintim:
Glicogenul, cel mai raspandit dintre hidratii de carbon din par. Se gaseste in treimea mijlocie a
foliculului pilos la nivelul zonei exterioare a radacinii. De asemenea in papila dermica se depoziteaza
cantitati insemnate in timpul catagenului si telogenului, fiind sursa majora de energie pentru sinteza
proteinelor.
Polizaharidele acide sunt gasite in celulele zonei exterioare a radacinii, unde se gaseste si glicogenul si
in celulele bulbului, la limita cu papila dermica. Polizaharidele acide reprezinta sursa de sulfhidril pentru
sinteza keratinei.
Lipidele se gasesc in zonele interne ale radacinei si in portiunea superioara a bulbului. Sunt prezente la
pubertate si scad odata cu varsta, mai mult la femei decat la barbati.
Proteinele constitue componeneta principala a parului. Aminoacizii izolati sunt: lizina, histidina,
arginina, acidul aspartic, treonina, prolina, glicina, alanina, cistina, valina, metionina, izoleucina,
fenilalanina. Cistina se gaseste in cea mai mare proportie, iar metionina in cea mai mica. La nivelul
foliculului pilos proteinele sunt distribuite diferit si anume Matricea contine proteine sarace in sulf, pentru ca
in corticala sa predomine proteinele bogate in sulf. Maduva contine cantitati mici de cistina si cantitati mai
mari din ceilalti aminoacizi.
Componenta principala a tijei firului de par este o proteina, sclerokeratina, ce reprezinta o forma
intermediara intre keratina moale epidermica si keratina dura din unghii. In compozitia sa se gaseste un
aminoacid bogat in sulf, L-cisteina, care asigura coeziunea moleculelor de cheratina prin puntile disulfidice

care leaga catenele polipeptidice si imprima rezistenta mecanica firului de par. Prezenta acestor legaturi face
keratina insolubila in apa precum si in solutii saline si inerta fata de multi agenti chimici cat si fata de
enzime. Este partial solubila in solutii apoase alcaline de acid tioglicolic, prin ruperea unor legaturi
disulfidice.
Elementele minerale pe care le putem gasi in firul de par sunt Fe, Cu, Ca, Mg, P, S, Zn, K, Hg, Pb,
majoritatea

dintre

ele

au

provenienta

externa.

Componentele chimice ale parului ii confera acestuia proprietati fizice importante: elasticitatea, rezistenta la
tractiune si torsiune, deformabilitate, ondulatia naturala, volum, culoare, higroscopicitate. Decolorarea si
permanentul repetat, la fel si lumina solara si expunerile la UV duc la alterarea proprietatilor elastice ale
parului, prin degradarea chimica si fotochimica a cistinei in acid cisteic.

Boli neinfecioase

Nume

Descriere

Cauz

Tratament

Recomandare

Mtreaa

Scoar

Apare

ampoane

Tratament n

uscat mrunt datorit scalpului antimtrea,

de culoare alb uscat
sau gri
Seboree

a uleiuri i creme

stresului

pr

aplicate pe scalp

Gland

excesiv de gras

sebacee

Loiuni

(cteodat

numit dermatit)

Piele
roie

Tratament n

supra- ampoane pentru salon

activ
Eczem

salon

pr gras
Iritaie sau

i reacie alergic

Tratament
medical

Dac clientul
nu face actualmente

inflamat,

un

uneori iritat i

recomandai-i

dureroas

medic

Psoriazis

Scoar

Tratament

groas, uscat producie

medical

i argintie, de excesiv

a ampon

obicei aflat n celulelor

pe

spatele

epidermice.

crbune

urechilor

Posibil

genetic

sau

datorit

tratament,
un

Dac clientul

sau nu face actualmente

special un

baz

tratament,

de recomandai-i

un

medic

stresului
Alopecia aerata

Zone cu
chelie

oc
stres. Ereditar

sau

Tratament
medical.

Dac clientul
nu face actualmente

Tratament

cu un

frecvene nalte

tratament,

recomandai-i

un

medic
Chelie (subiere a
prului)

Frunte

Genetic

Tratament

nalt, subiere sau ereditar

a

medical

prului,

chelie
Alopecie cicatrizant

Zone de

O cicatrice

chelie

cauzat

de

permanent

chimicale,

unde prul a cldur

fost distrus
Chist sebaceic

tieturi

Blocaj

umfltur
deasupra

sau

al

glandei sebacee

Tratament
medical

Recomandai
un medic

sau

dedesubtul
scalpului
Vrfuri despicate

Capete
uscate

Deteriorare
i fizic

despicate
Cuticule deteriorate
i

lipsit

Deteriorare

de fizic

strlucire
Trichorrhexisnodosa

sau tratamente

chimic a prului

Pr aspru

recondiionare
Tratamente

sau de recondiionare

Utilizare

Tunsoare i

este aspru i se abuziv

a tratamente

de

cu chimicalelor (Ex. recondiionare

uurin

bigudiuri strnse
prea

tare

timpul
permanentului).
Deteriorri fizice
(Ex. prin aplicare
elasticelor de pr
strnse)
Monilethrix

Umfltur

i de-a lungul producie

Tratament n

de salon

chimic a prului

Prul

rupe

Tunsoare i

Tratai
prul delicat n

Tratament n
salon

firului de pr

neuniform

a cadrul salonului

keratinei

folicul
Keloid

Distrugeri

esut
cicatrizat

fr permanente

foliculi de pr

Aceast

ale zon este foarte

pielii

sensibil, lucrai
cu delicatee

Pr crescut sub piele

Pr care
crete sub piele

Pr

care

Recomandai

face o bucl n

un medic sau un

timpul creterii i

specialist

se infecteaz

Boli infecioase
Dac l suspectai una dintre urmtoarele boli ale scalpului, recomandai clientului s consulte un
medic.
Boal

Descriere

Cauz

Pduchi

Contagios. Des ntlnit la

Infestarea cu pduchi, care

copii. Parazii mici, gri, cu 6 depun ou i se hrnesc cu snge

picioare, de 2mm, care neap
scalpul i se hrnesc cu snge.
Femelele depun ou care se
fixeaz pe firul de pr.
Scabie (rie)

O erupie care produce

Un parazit al riei care

mncrimi. Apare ca nite pete ptrunde n piele i depune ou

roii i se ngroap n piele
Tinea capitis (vierme
inelar)

Foarte infecioas. Pete

Ciuperc. Se ia prin contact

rozalii de pe suprafaa scalpului direct

cu

perii,

piepteni

sau

se transform n zone cu o prosoape.

scoar gri de unde prul se rupe
Impetigo

(pustule

purulente)

Foarte infecioas. Beici

Bacterii

care

ptrund

pe suprafaa pielii care crap i pielea tiat sau crpat.

formeaz o crust uscat i
galben.

Sucosis barbae

Pete

mici

galbene.

Iritaii i inflamaii ale pielii.

infecie

bacterian

zonelor cu pr ale feei.

Herpes simplex

Beici umplute cu lichid

O infecie viral a pielii.

care apar pe i n jurul buzelor.

Beicile sunt iritate i se umfl.
Foliculit

Pustule mici i galbene,

cu un fir de pr n mijloc.

Bacterii datorit scrpinatului

sau contactului cu o alt persoan
infectat.

Negi

Umflturi

de

culoarea

pielii

Virus. Prin contact direct.

Sunt infecioi doar dac le-a fost
afectat integritatea.

Boal

TRIMITERE

LA

MEDICUL DE FAMILIE
Eczem

Psoriazis

Alopecia acreata

Impetigo

Furunculi

Alopecie tractil

TRIMITERE

LA

MEDIC SPECIALIST

Foliculit

Viermi inelari

Alopecie difuz

Negi

Alopecia-caderea parului

Caz de calviie

Piele sntoas

Alopeciile reprezinta afectiuni ale parului si scalpului caracterizate prin caderea difuza sau localizata a
parului.
Alopeciile difuze sunt definite in raport cu o cadere normala de cca.50 de fire de par pe zi.Unele
caderi ale parului sunt fiziologice (caderea parlui lanugo la nou nascut si cea zisa seboreica la sexul
masculin).
Alopecia androgenica este foarte frecventa la barbati, responsabila de calvitia comuna, cu
predispozitie ereditara-dominanta. Ea incepe dupa adolescenta, mai ales in regiunea temporala si este
dependenta de atitudinea afectiva a subiectului vis-avis de podoaba sa capilara.Acest tip de calvitie la o
femeie trebuie sa duca la cautarea unui sindrom de virilizare.Tratamentul acestui tip de alopecie este
deceptionant si reprezinta o sursa importanta de profit pentru comertul cu produse medicale si para-medicale.
Efluvium telogen (alopecia difuza de stress) ,este datorat sincronizarii a numeroase fire de par in faza
telogena, dupa un episod febril, o nasere dificila, o interventie chirurgicala sau un episod negativ psihoafectiv.Refacerea completa dupa un astfel de episod se realizeaza in 4 pana la 6 luni.
Alopeciile toxice sunt datorate in special chimioterapiei anti-canceroase, antitiroidienelor de sinteza,
anticoagulantelor, anticonvulsivantelor sau derivatilor de vitamina A..
Pelada este o boala frecventa de cauza inca neprecizata, asociata cu vitiligo, cu auto-anticorpi antistomac, anti-tiroida, ereditate, diabet, atopie, traume psihice.Limita zonei fara par este neta,pielea este
stralucitoare, punctata de orificiile foliculilor pilo-sebacei, inconjurata de fire rupte la 1 cm, deformate in
forma de semnul exclamarii.Evolutia poate fi spre crestere spontana sau capricioasa, spre generalizare.
Alte alopecii in placi sunt fie traumatice: tricotilomania sau alopecii create de diverse tipuri de
coafura.
Alopeciile cicatriciale urmeaza orice proces care distruge foliculul pilos :traumatism, arsura, afectiuni
congenitale ,lupus, foliculite, modificari date de tratamente radioterapice, cancere epiteliale primitive,
metastaze, etc.
Alopecia mucinoasa sau follicular mucinosis reprezinta o eruptie dermatologica constand din papule
foliculare si/sau placi indurate care demonstreaza modificari histologice distinct in foliculii pilosi care
conduc la pierderea parului. Acumularea de material mucinos in foliculii de par alterati si in glandele sebacee
creaza o conditie inflamatorie cu procese degenerative secundare. Fata, gitul si scalpul sunt zonele cele mai
afectate, desi leziunile pot apare in orice parte a corpului. Mortalitatea este relationata cu coexistenta
micozei fungice in alopecia mucinoasa secundara. 15-40% dintre pacientii cu alopecie mucinoasa vor
dezvolta limfom. Potentialul malign pentru alopecia mucinosa nu poate fi cuantificat datorita naturii sale
enigmatic si a altor anomalii cutanate ale celulelor T. Morbiditatea alopeciei mucinoase este in general
limitata la cosmetica.
Alopecia areata reprezinta o forma de pierdere a parului recurenta, necicatriciala care poate afecta
orice zona piloasa. Este o conditie benigna si asimptomatica la majoritatea pacientilor. Poate determina stress
psihosocial la persoanele afectate. Aceasta poate fi localizata, extinsa sau asociata cu conditii autoimmune
precum dermatita atopica, vitiligo, afectiuni tiroidiene, boli vasculare colagenoase, diabet zaharat, anomalii

ale

persoanalitatii.

Alopecia areata este impredictibila. Nici un tratament nu este efficient in oprirea progresiei conditiei. Cei mai
multi pacienti prezinta citeva localizari, iar cresterea spontana a parului apare intrun an. Sub 10% din
pacienti sufera de alopecie extensive. Factorii de prognostic negative cuprind anomaliile unghiilor, atopia,
debut la virsta frageda si formele severe de alopecie areata. Alopecia areata poate apare la orice varsta de la
nastere pana la decadele indepartate ale vietii. Au fost raportate si cazuri congenitale. Incidenta maxima
apare intre 15-29 de ani. Peste 44% dintre persoanele cu alopecie areata au un debut inainte de 20 de ani.
Alopecia areata localizata. Episoadele de alopecie localizata sunt autolimitante, regenerarea spontana a
parului aparand la majoritatea pacientilor intr-o luna, cu sau fara tratament.
Alopecia areata extensiva. Reprezinta afectarea a peste 50% din suprafata scalpului. Este mai rara. La
30% dintre pacienti intervine caderea totala a parului in 6 luni de la debut. Evolutia este impredictibila dar
recunoaste recaderi.
Alopecia areata universalis. Caracterizeaza pierderea totala a parului de pe toate zonele corpului.

Matreata

Matreata este o afectiune a pielii capului foarte comuna, pe care o experimenteaza aproape toti oamenii

la un moment dat din viata indiferent de sex sau etnie. Aceasta afecteaza nu doar scalpul dar si urechile,
sprincenele, interiorul narilor si pieptul. Matreata poate afecta zonele paroase ale corpului sau cele cu foarte
putin par. Alte denumiri ale matretii sunt dermatita seboreica sau seborea si istoric Pityriasis capitis.
Reprezinta descuamarea excesiva a pielii moarte de pe zonele paroase. Poate fi cauzata de expunerea
excesiva la caldura si frig. Descuamarea excesiva poate fi cauzata de dermatita seboreica, la persoanele cu
ten gras, de psoriazis, infectiile fungice sau excoriatii asociate cu infestarea cu paduchi. Este normal ca
celulele pielii sa moara si sa se descuameze. O cantitate mica de matreata este normala si comuna. Totusi
unele persoane experimenteaza o descuamare abundenta care poate fi acompaniata de roseata si iritatie. Cele
mai multe cazuri de matreata pot fi tratate simplu cu sampoane.
Seborea este o cauza frecventa de matreata excesiva la persoanele cu ten gras sau mixt. Cauza seboreei
este necunoscuta, desi o ciuperca care traieste frecvent pe scalp, Malassezia furfur poate juca un rol.
Seboreea afecteaza si fata, zona interscapulara si pieptul-zone cu multiple glande sebacee. Pe fata se prezinta
ca pete rosii si comedoame pe o zona grasa situata pe aripile nazale, frunte, barbie, jumatatea mediana a
obrajilor.
Sampoanele folosesc o combinatie de ingrediente pentru a controla matreata. Acidul salicilic inlatura
celulele pielii moarte de pe scalp si scad rata la care acestea sunt create. Zinc pyrithione omoara pityospora.
Doar cresterea folosirii de sampon va inlatura matreata. Samponarea regulata cu un antifungic poate reduce
recurenta.
Pentru matreata cauzata de seboree este indicata crema cu cortizon pentru fata si lotiunile pentru scalp cu
utilizare de doua ori pe zi. Cremele antifungice sunt frecvent eficiente deoarece reduc numarul de ciuperci
care traisc pe piele. Cremele contin clotrimazole si miconazole in concentratii de 1% si 2%. Acestea sunt
aplicate de doua ori pe zi.
Patogenia matretii
Pe masura ce stratul epidermic se innoieste continuu, celulele sunt impinse in afara si mor
descuamindu-se. La cei mai multi oameni acesti fulgi de piele sunt prea mici pentru a fi vizibili. Totusi
anumite conditii determina cresterea ratei de reinoire celulara mai ales pe scalp. Pentru persoanele cu
matreata celulele pielii se pot matura si elimina in 2-7 zile fata de durata de o luna la persoanele sanatoase.
Cauze si factori de risc pentru matreata
Cauza exacta a matretii este necunoscuta. Se includ in diferite combinatii producerea crescuta de
sebum a pielii, cresterea numarului de ciuperci ale pielii, transpiratia, expunerea la caldura sau frig, sistem
imunitar slab, afectiuni cronice, stress emotional sau mental.
Factorii de risc pentru matreata cuprind: afectiuni cronice, varsta tanara si cea mijlocie, pe masura ce
oamenii imbatranesc nu mai prezinta matreata, totusi pentru unele persoane problema poate dura toata viata,
barbatii prezinta mai frecvent matreata deoarece acestia au glande care produc sebum mai mari si datorita
influentei hormonale, tenul seboreic, dieta saraca in zinc, vitamina B sau unele tipuri de grasimi, o
componenta ereditara.

Sistemul imun deficitar poate determina matreata. Bacteriile nu determina matreata. Matreata nu este o
infectie fungica si nu este aceeasi entitate patologica cu tineea capitis. Matreata nu este contagioasa. Matreata
poate fi determinata sau agravata de igiena deficitara si samponarea rara. Sistemul imun poate juca un rol in
aparitia matretii. Desi matreata usoara este o conditie foarte comuna la majoritatea persoanelor cu un sistem
imun normal, matreata severa este mai intilnita in afectiunile cronice cum este Parkinson sau SIDA.
Matreata determinata de dermatita seboreica

Dermatita seboreica este o eczema care apare in anumite parti ale corpului cu sebum excesiv. Zonele
afectate cuprind scalpul, urechile, fata, pieptul si faldurile pielii, cum sunt zona inghinala, zona de sub sani,
zona axilara. Cauza seboreei este necunoscuta desi se considera a juca un rol important o ciuperca care
traieste pe piele-Malassezia furfur.
O manifestare comuna a seboreei care afecteaza capul este matreata. Pe fata aceasta se manifesta ca
pete rosii, inflamate, cu aspect uleios, dure pe aripile nazale, frunte, barbie, obraji si in spatele urechilor.
Seboreea scalpului nu determina pierderea permanenta a parului. Frecvent aceasta nu este foarte
pruriginoasa. Seboreea poate apare din copilarie, imediat dupa nastere si tine citeva luni. Poate afecta scalpul
sau sa produca pete rosii pe corp. Adultii de toate varstele pot dezvolta seboree mai ales pe scalp si fata.
Matreata prin dermatita de contact si psoriasis
Dermatita de contact sau sensibilitatea la produse de ingrijire a parului sau la fixative poate determina
un scalp eritematos, pruriginos si care se descuameaza. Samponarea prea frecventa sau folosirea a multor
produse de aranjare a parului poate irita scalpul determinind matreata.
Psoriazisul este o afectiune a pielii care determina acumularea de celule ale pielii moarte care formeaza
lambouri albe. Apare frecvent la genunchi, trunchi, dar poate afecta si scalpul.

Pentru cei mai multi tineri si adulti simptomele matretii sunt usor de remarcat: fulgi albi, uscati sau
grasi de piele moarta alba care cad pe umeri si git, sau persista in aglomerari pe scalp. Frecvent determina
prurit

si

eritemul

zonelor

afectate.

Exista un alt tip de matreata care afecteaza copii mici. Aceasta determina un scalp cu cruste, care se
descuameaza, comun nou-nascutilor, dar si in orice perioada a copilariei. Desi poate alarma parintii nu este
periculoasa si de obicei se vindeca singura cind copilul implineste 1 an.
Cele mai multe cazuri de matreata nu necesita control medical. Dar daca pruritul persista pentru cateva
saptamani, exista eritem, secretii dupa eliminarea crustelor este indicata o vizita la medic..

Leziuni dermatologice elementare

Clasificarea leziunilor dermatologice elementare:
-

leziuni prin modificri de coloraie: pata pigmentar i pata vascular;

leziuni cu coninut solid: plac urticarian, papula, tuberculul, goma, lichenificarea, vegetaia,
tumoarea;

leziuni cu coninut lichid: vezicula, bula, pustula;

leziuni prin soluii de continuitate: excoriaia, eroziunea, ulceraia, fisura;

deeuri cutanate: scuama, crusta, escara; sechele cutanate: cicatricea, atrofia;

Descrierea leziunilor dermatologice:

-

pata pigmentar - modificare de coloraie hipo sau hiperpigmentar;

pata vascular - pata aprut prin dilatarea vaselor sau prin extravazarea sngelui;

plac urticarian - ridictur a tegumentului, roie, cu diametrul 1 -2 cm pn la 7-8 cm;

papula - ridictur a tegumentului dur, circumscris;

tuberculul - nodul circumscris, dur, cu mrime variabil;

goma - nodul circumscris, dur la nceput, care pe parcursul evoluiei se ramolete, apoi coninutul se
elimin, se formeaz o ulceraie i apoi se cicatrizeaz;

lichenificarea - ngroarea pielii ntr-un teritoriu limitat, cu adncirea anurilor cutanate;

vegetaia - excrescen filiforma sau globular, cu aspect de conopid sau creast de coco; tumoarea
- formaiune circumscris, neinflamatorie;

vezicula ridictur a tegumentului cu coninut lichid, de dimensiuni mici;

bula - ridictur a tegumentului cu coninut lichid, de dimensiuni mari;

pustula - colecie de lichid purulent, de dimensiuni mici;

excoriaia - este o soluie de continuitate superficial, la nivelul epidermului, aprut dup un

traumatism;

eroziunea - pierdere de substan superficial ce intereseaz epidennul;

ulceraia - pierdere de substan mai profund, rotund, oval sau neregulat;

fisura - pierdere de substan liniar, dureroas;

scuama - mic fragment de strat cornos;

crusta - se formeaz prin acumularea i uscarea secreiilor de la nivelul ulceraiilor, veziculelor,

bulelor i pustulelor;

escara - rezultatul unui proces de neeroz cutanat limitat cu tendina de eliminare i formare de
cicatrice;

cicatricea - nlocuiete pierderile de substan aprute n urm proceselor patologice distructive;

atrofia - alterare n urm creia tegumentul devine flasc, neted, uscat, subire;

clavus(bttur) - plac hiperkeratozic, plan sau uor bombat, bine delimitat, neted sau
scuamoas, glbuie, dureroas la presiune, prezent mai ales pe tlpile piciarelor;

calus: plac de esut cornos, uor bombat, cu contururi estompate, rotund sau oval, ivorie sau
galben, prezent la nivelul tlpilor.
Bolile pielii

Cauzele bolilor de piele

Pielea este organul cel mai expus al corpului omenesc deoarece vine n contact direct cu mediul
ambiant
a)

Factorii fizici: microtraumatisme (zgrietura, neptur, arsur) care deschid calea de ptrundere a
factorilor biologici n organism.

b)

Factorii chimici:
-

sunt substane care produc microtraumatizarea pielii prin distrugerea stratului cornos al
epidermei i astfel produc fenomene inflamatorii i deschid poarta pentru intrarea factorilor
biologici n organismul uman;

unele substane din compoziia produselor utilizate repetat chiar n cantiti mici, au aciune
alergizant i produc inflamaii, iritaii, mncrimi, etc.

c)

Factorii biologici: virusuri, bacterii, fungi, parazii care produc infecii. Rezistena (imunitatea)
organismului are un rol important n dezvoltarea acestor infecii, un corp imunitate sczut face
infecii mult mai uor i mai greu de vindecat.

d)

Msuri de contracarare a aciunii factorilor nocivi pentru piele, specifice salonului de estetic:
-

Respectarea cu strictee a normelor de igien;

Respectarea cu strictee a normelor de curire, dezinfecie i sterilizare a instrumentelor,

materialelor i lenjerie;

Respectarea cu strictee a normelor de curenie i dezinfecie a suprafeelor din salon;

Efectuarea corect a procedurilor specifice, eliminnd posibilitatea de a traumatiza clientul

n orice fel;

Realizarea examinrii i consilierii clientului cu atenie, pentru a afla dac sufer de

afeciuni ale pielii, sau este alergic la anumite produse.

Utilizarea unor produse de calitate nalt, care sunt testate dermatologic i cu respectarea
termenelor de valabilitate.

Purtarea echipamentului de protecie n timpul activitii (mnui, halat, etc)

Clientul cu boli de piele trebuie ndrumat spre un consult medical.

Principalele afectiuni ale pielii

1) Dermatomicozele:
-

Sunt provocate de organisme microscopice denumite ciuperci dermatofite;

Sunt deosebit de contagioase, bolnavul trebuind s fie scos din colectivitate pn la vindecare;

Sursa infeciei este omul bolnav, animalele bolnave, solul;

Transmiterea se face prin contact direct sau prin obiecte care au venit n contact cu omul bolnav:
pieptene, perie, brici, lama de ras, pmtuf, cciul, batic, ciorapi, papuci, nclminte,
instrumente de manichiur - pedichiur;

Principalele dermatomicoze:
a)

Tricofiia uscat i microsporia

La nivelul pielii proase a capului are aspectul unor plci rotunde mai mari sau mai mici, acoperite

cu scuame(cojie) uscate, cu firele de pr rupte. Uneori singurul semn vizibil al bolii este elementul
scuamos(mtreaa) persistent pe o anumit zon. Se poate vindeca spontan.
Poate apare i pe alte zone ale corpului sau pe unghii unde se manifest prin zone ngroate ale
unghiilor alternnd cu suprafee subiri friabile.
La nivelul picioarelor se localizeaz interdigital prezentnd o descuamare accentuat a epidermei
nsoit de un miros neplcut i mncrime. Se poate ntinde pe toat talpa unde pot apare i vezicule care se
pot infecta devenind dureroase.
La mini se manifest la fel ca la picioare, dar predomin leziunile nsoite de descuamare care
evolueaz ani de zile fiind o surs de infecie periculos pentru colectivitate.
b)

Tricofiia supurat
Se localizeaz n special n barba adulilor. Se manifest sub forma unor plci roii cu scuame, apoi

apare puroiul i se formeaz cruste(coji), iar firele de pr se rresc. Se poate vindeca spontan.
c)

Favusul
Leziunile au aspectul unor godeuri de mrimea unui bob de linte sau ceva mai mari, crustoase, de

culoare galben, fiind colonii de ciuperci ce au nconjurat firul de pr. Se distruge rdcina firului de pr. Nu
se vindec spontan i las cicatrici cu alopecii definitive.
d)

Candidozele

Se localizeaz la nivelul membrelor i unghiilor i seamn cu tricofitiile. Pot da si leziuni purulente

ale perionix-ului unghial.
Prevenirea dermatomicozelor
-

Dup examinarea clientului, acesta este ntiinat discret despre pericolul pe care-1 reprezint pentru
cei din jur i este ndrumat la medic.

Daca prezena dermatomicozei s-a observat

dup executarea lucrrii respective, se iau

urmtoarele msuri: se arde pieptenul, pensula, etc, lenjeria se va dezinfecta i steriliza prin fierbere
i clcare, restul instrumentelor se sterilizeaz.
-

Locul unde a czut prul, bazinele de pedichiur i vazonaul de manichiur se dezinfecteaz cu

cloramin 5% sau cu soluii mai performante.

Se vor lua msuri pentru pstrarea cureniei i igienei la locul de munc.

Lucrtorii frizerii i coaforii, vor face controale periodice pentru descoperirea purttorilor de mcoze.

2) Inflamaiile pielii (piodermite)

-

Sunt afeciunile pielii nsoite de puroi.

Pe suprafaa pielii i pe toate obiectele din jur se gsesc n mod obinuit doi microbi saprofii:
streptococul i stafilococul. Cu ct starea de igien e mai bun cu att sunt mai puini microbi.

In anumite condiii aceti microbi ptrund n piele (zgrietur, tietur, neptur, etc) i produc
infecii, dar ei ptrund uneori i n orificiul pilosebaceu.

Principalele afeciuni inflamatorii ale pielii sunt:

Foliculita
Este o colecie de puroi punctiform n jurul firului de pr, datorat streptococului. Atunci cnd apare
pe prul de pe cap produce alopecii.
Furunculul
Apare dac inflamaia cuprinde glandele sebacee i esuturile din jur i se datoreaz tot
streptococului. Daca sunt muli furunculi afeciunea se numete furunculoz i apare la un organism cu
imunitate slbit.
Acneea
Apare pe o piele seboreic n prezena stafilococului. Se manifest prin apariia unui dop de sebum
(comedon) oxidat, n orificiul foliculului pilosebaceu, ca un punct negru la suprafaa pielii. Uneori n jurul
comedonului apare o roea i un punct de puroi (pustul) cu un nodul dureros la baz(co). Coninutul se
elimin i rmne o cicatrice pe piele. Acneea poate evolua mult timp.
Impetigo contagios

Este dat de streptococul de la nivelul pielii care apare sub forma unor zone nroite urmate de apariia
unor bule pline cu coninut lichid. Dup spargerea bulelor se formeaz cruste. Apare mai des pe fa sau pe
cap i poate acoperi pielea ca o carapece crustoas.
Panariiul
Este dat de stafilococ i este colecie de puroi de la nivelul pulpei degetului datorat unei nepturi
cu un instrument infectat. Netrat infecia devine profund i se agraveaz.
Perionixisul
Este determinat att de streptococ ct i de stafilococ. Se caracterizeaz prin roea periunghiular,
tumefacie(umfltur) colecie de puroi i uneori ulceraii. Poate fi prins i lama unghial cnd unghia se
ngroa, devine galben i se observ puncte galbene sub unghie.
Impetigoul palmar
Este determinat de streptococ i se manifest prin apariia unei pete roii nconjurat de o lam
uscat de epiderm, aceasta reprezentnd resturile unei bule.
Prevenirea inflamaiilor pielii proase i unghiilor:
-

Asigurarea unei igiene individuale permanente;

Pstrarea unei igiene corecte la locul de munc;

Curarea, dezinfecia i sterilizarea conform normelor n vigoare a lenjeriei, materialelor,

instrumentelor i aparatelor;

Dezinfecia corect i imediat a micro traumatismelor (zgrietur, tietur, neptur, etc);

Splarea imediat a minilor dup realizarea procedurilor n care minile intr n contact cu
substane chimice iritante care se gsesc n soluiile pentru permanent, ampoane, loiuni pentru pr,
etc. Mnuirea corect i cu atenie a instrumentelor tioase i respectarea tehnicii de lucru.

3) Seboreea
Este determinat de o tulburare funcional a glandelor sebacee, ce determin o cretere exagerat a
secreiei de sebum. Pielea seboreic este acoperit cu un strat grsos, uleios, uneori prezentnd o descuamare
fin. Este necesar un tratament medical de specialitate.
4) Cderea prului
Are cauze variate, unele produc distrugerea foliculului pilos, cderea fiind ireversibil, alte cauze nu
distrug foliculul pilos i cderea este reversibil.
Cauzele cderii prului: microbi, micoze, boli infectocontagioase (ex. tifos), anumite tulburri
endocrine, tratamente cu Roentgen, tratamente incorect aplicate cu substane chimice (ampon neadecvat,
loiune de pr neadecvat, etc), cauze genetice i cauze necunoscute.

Prevenirea cderii prului se face printr-o alimentaie sntoas, respectarea igienei prului,
utilizarea ampoanelor i a altor produse de ngrijire corespunztoare. In salon este obligatoriu s se respecte
normele de igien, curenie, dezinfectare i sterilizare pentru spaii, lenjerie, materiale, instrumente i
aparate. Prezentarea la medic atunci cnd se observ cderea accentuat a prului.
5) Verucile (epidermovirozele)
Sunt proeminene ale pielii, excrescene papilare hiperkeratozice, determinate de inframicrobi sau
ultramicrobi cu un anumit potenial contagios.
Apar de obicei pe partea dorsal a minilor dar i pe tlpi sau alte zone ale corpului. Verucile de pe
tlpi trebuiesc difereniate de btturi, astfel prin apsare se produce o durere vie, spre deosebire de btturi
unde la apsare apare o durere uniform.
6) Nevii
Sunt tumori benigne necanceroase, plane sau proeminente, circumscrise ale pielii, cu forme i
dimensiuni diferite, care pot apare pe orice parte a corpului. Nevii acoperii de pr se numesc nevi piloi.
Prin iritarea lor se pot transforma n tumori maligne (canceroase).
7) Cheratodermia palmoplantar simetric a adulilor.
Se caracterizeaz prin ngroarea stratului cornos al pielii n regiunea palmar sau plantar, simetric.
Pe pielea ngroat apar crpturi (fisuri) care trebuiesc tratate la un serviciu medical. Se trateaz
prin rzuirea treptat a maselor ngroate, dup nmuierea stratului ngroat cu soluii speciale sau cu pomezi
speciale. Pentru eliminarea acestor ngroari se recomand consult medical.
8) Clavusurile
Sunt ngroari ale epidermei care apar n locuri n care se produce o apsare sau o frecare mai
accentuat ntre piele i nclminte. Se trateaz prin rzuirea treptat, dup nmuierea stratului ngroat sau
cu pomezi speciale.
9) Dermatozele alergice (eczemele)
Sunt afeciuni care apar datorit contactului prelungit cu substane alergene
Se manifest prin apariia de edem i roea urmat de apariia unor vezicule, ce se sparg i
formeaz cruste(coji). Deseori apare i o mncrime puternic. Uneori apare doar edemul. Aceste fenomene
apar i pe pielea clienilor, de aceea se face obligatoriu testul de sensibilitate nainte de operaiile de vopsire.

Prevenirea apariiei eczemelor se face prin utilizarea mnuilor de protecie, splarea minilor dup
fiecare lucrare i ungerea minilor cu un unguent de protecie.
Clienii vor fi ntrebai dac sufer de alergie sau dac au avut manifestri alergice cu ocazia altor
tratamente.
10) Parazitoze
a) Scabia
-

Scabia este cauzat de acarianul Sarcoptul scabiei. Acarienii ce produc scabia sunt atrai de cldura
i mirosul corpului uman. Femelele de acarieni ptrund n piele, spnd mici tunele ca nite firicele,
care uneori sunt vizibile. Paraziii depun oule n aceste tuneluri. Scabia este transmis n mod
obinuit prin atingerea unei persoane cu scabie. Bolnavul prezint o piele pruriginoas i iritat i are
des tendina de a se scrpina. Scabia se localizeaz ntre degetele minilor i pe faa palmar a
ncheieturii minii, i de aici se mprtie pe tot corpul. Leziunile secundare, se dezvolt mai trziu
n evoluia bolii i includ:
leziuni de grataj (scrpinat), cteodat acoperite de ctre o crust, zone de piele roie, uscat,
solzoas, iritat
scabia nodular reprezentat de mici zone roiatice maronii (noduli) pruriginoase.

b) Pediculoza
-

Pediculoza este dat de insecte mici (pduchi - popular) care triesc la nivelul pielii i se hrnesc cu
snge.

Pruritul este cel mai frecvent simptom al pediculozei i este cauzat de o reacie alergic. Insectele
muc pielea pentru a se hrni, saliva acestora determin reacii alergice i pruritul.

Pediculoza capului poate fi vzut pe firele de pr, la ceaf sau dup urechi, sau n orice alt zon.
Oule sunt albe, rotunde sau ovalare i sunt ataate de firul de pr aproape de rdcin i nu alunec
singure de-a lungul firului de pr.

Gratajul frecvent poate determina apariia unor infecii la nivelul pielii. In cazurile severe, poate sa
apar cderea parului. La unii pacieni pielea din zonele afectate se ngroa i se nchide la culoare
pentru perioade lungi de timp.

Prevenirea transmiterii parazitozelor n cadrul salonului.

-

Examinarea clientului se va face meticulos.

Atunci cnd se observ ou de parazii pe firele de pr clientul va fi ntiinat discret de prezena

paraziilor i va fi ndrumat spre un consult medical dermatologic, explicnd pericolul pe care l
prezint pentru comunitate.

Lenjeria, materialele, instrumentele i aparatura utilizat la lucrrile din salonul vor fi curate,
dezinfectate i sterilizate respectnd procedurile.

ntreinerea cureniei n salonul se va face corect respectnd procedurile.

Tipuri de sampoane
Sampoanele sunt agenti de curatire pentru par si pielea capului, ingredientul principal fiind un
detergent.
In compozitia lor intra surfactantul principal pentru efectul de detergent si spumare; surfactantul
secundar

pentru

conditionare;

aditivii

care

dau

efecte

speciale.

Sampoanele pot fi gasite sub diferite forme de prezentare: lichide, creme sau paste, aerosoli sau sub forma de
pulbere. Marea lor majoritate sunt lichide, transparente sau opace (perlate).
Calitatile samponului nu se limiteaza la o simpla curatare: parul trebuie sa fie frumos, stralucitor,
moale la atingere, suplu, usor de coafat, fara sa se electrizeze, tonic, cu volum etc. De asemenea exista mai
multe situatii in functie de natura parului (uscat, gras, decolorat, permanent), de maladiile pielii capului
(matreata, dermatita seboreica, psoriazis), de obiceiurile de igiena, varsta, sezon, mod de viata in care se cere
un sampon special.
Sampoanele cosmetice (sau de conditionare) sunt destinate sa aiba calitati de ingrijire si de
infrumusetare particulare, in functie de nevoile firului de par, stralucire si pieptanare usoara pentru parul
uscat, volum si lejeritate pentru parul gras, imbunatatirea aspectului pentru parul fin, suplete si disciplina
pentru parul vopsit sau decolorat. Formularea acestor sampoane este foarte elaborata: baza de spalare este cel
mai adesea o asociere intre produsi tensio-activi anionici si amfoteri, cu aditivi: polimeri cationici (avand
afinitate pentru cheratina favorizeaza descurcarea parului), polimeri anionici sau amfoteri (pentru de
revigorare a parului).
Diferenta dintre sampoanele cosmetice si cele dermatologice consta in special in concentratiile
principiilor active, de regula mai mari la sampoanele dermatologice, acceptate si autorizate pe piata ca
medicament.De exemplu in sampoanele cosmetice sulfura de seleniu este in concentratie de maxim
1%(Dercos) , iar in cele dermatologice poate fi 2%(Selsun).Toate aceste situatii sunt speculate de industria
cosmetica pentru a pune pe piata nenumarate produse de spalare a parului cu indicatii diferite.
Sampoanele clasice, sunt cele mai des utilizate, au putere de spumare mare, curata bine si au in
compozitia lor agenti tensio-activi anionici. In functie de concentratia bazei de spalare si a catorva aditivi pot
sa fie destinate in functie de tipul de par: uscat sau gras. Sampoanele pentru copii, sunt sampoane blande,
care au ca imperativ primordial calitatea de a fi perfect tolerate de pielea fragila a scalpului si de mucoasa
oculara a copilului. Baza de spalare este mai putin detergenta si are in compozitie cel mai adesea agenti
tensioactivi anionici foarte slabi, amfoterici sau nonionici.
Sampoanele colorante reinvie culoarea naturala a parului sau dau anumite reflexe. Musetelulul,
datorita compozitiei de flavonoide intareste blondul natural, extractul de nuc intareste culoarea bruna iar
Henna confera reflexe rosii sau acajou. Deasemenea aceste sampoane au efecte antiseptice si antiparazitare.

Sampoanele tratament au in compozitia lor pe langa baza de spalare diversi constituienti care le
confera pe langa rolul de curatare si proprietati terapeutice:
Sampoanele antiparazitare sunt pentru tratarea pediculozei scalpului, iesind din cadrul cosmeticelor.
Considerate medicamente, pot contine insecticide ca: hexaclorciclohexan, malation, piperonilbutoxid,
derivati de mercur.
Sampoanele pentru par gras (ex Sabal,Argeal) au proprietati detergente foarte bune si o actiune de
conditionare mica. Substantele active care pot intra in compozitia lor sunt foarte multe: lemnul de Panama
(limiteaza seboreea reactionala), taninul (rol astringent, cysteina, metionina, uleiul de cade (actiune
antibacteriana si antifungica), argila (absorbant al sebumului).
Sampoanele pentru parul uscat, fragil sau deteriorat datorita decolorarii, vopsirii, permanentului (ex
Lactocerat) produc o curatare blanda si o conditionare buna, putand contine ulei de ricin, ulei de avocado,
ulei de vizon, acizi grasi esentiali. Prin continutul de agenti tensioactivi cationici fac ca parul sa poata fi
pieptanat mult mai usor.
Sampoanele antipeliculare (ex Selegel, Kertyol S, Triazol, Nizoral, Dercos, Stiprox, Node DS, Node
K, Tgel) contin pe langa baza de spalare agenti antimicrobieni si antifungici asociati cu un agent keratolitic.
Agentii keratolitici au ca obiectiv eliminarea scuamelor de la suprafata pielii si sunt reprezentati de unii alfa
hidroxi acizii, acid salicilic etc.Gudroanele, desi foarte eficace au fost retrase din formulari datorita efectelor
lor potential mutagene. Dintre agentii antifungici cel mai frecvent intilnim pirocton-olamina,piritionzincul,ketoconazolul,clotrimayilul, climbazolul, seleniumul-sulfid.
Sampoanele pentru spalare frecventa, pot fi folosite zilnic, au in compozitia lor concentratii reduse de
agenti tensioactivi anionici sau prezenta unor tensioactivi amfoteri sau neionogeni, mai putin agresivi
(Node,Extra-Doux).Aceste sampoane nu determina seboree reactionala si au un efect cosmetic bun fara sa
incarce parul , asa cum se poate intampla daca se folosesc repetat anumite produse cosmetice:balsamuri,
fixative, geluri.
Produse de conditionare

Pentru imbunatatirea aspectului parului avem la dispozitie produsele de conditionare folosite dupa
spalare. Acestea contin acizi grasi si acooli: trigliceride naturale (ulei de masline, ulei de avocado), ceara,
ulei de jojoba, lanolina, fosfolipide, vitamina A, B, E, colagen, keratina, gelatina si polimeri cationici.
Produsele de conditionare sunt prezentate sub diferite forme:
1. Balsamurile, sunt destinate parului normal, uscat sau foarte uscat si sunt folosite dupa fiecare
spalare.
2. Mastile capilare sunt creme destinate parului foarte uscat, se folosesc dupa indicatiile
producatorului.
3. Uleiurile capilare sunt utilizate de foarte mult timp, ele protejeaza lubrefiaza si dau parului un aspect
placut. Se pot aplica inainte sau dupa samponaj.

Alte produse de conditionare care nu necesita clatire sunt destinate a ajuta la coafarea parului si a
mentine coafura: lotiunile hidroalcoolice, gelurile non grase, spumele in aerosoli, brillantinele etc.
Avnd la dispozitie o gama larga de sampoane si produse de conditionare ingrijirea parului poate fi
facuta cu usurinta. Frecventa cu care se spala parul depinde de tipul acestuia,si de starea de sanatate .
Dermatologul poate ajuta la alegerea samponului in functie de starea scalpului sau a parului (sanatosa sau
patologica) si poate pescrie medicamente specifice , sampoane dermatologice sau cosmetice .

Norme de protecia muncii, PSI

i protecia mediului

Cap.1 Obligatiile lucratorilor privind securitatea si sanatatea in munca, cf legii nr.319 din 14 iulie
2006
Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 ,,Legea securitatii si sanatatii in munca,, are ca scop instituirea de
msuri privind promovarea mbuntirii securitii i sntii n munc a lucrtorilor. Aceasta stabilete
principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecia sntii i securitatea
lucrtorilor, eliminarea factorilor de risc i accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrat
potrivit legii, instruirea lucrtorilor i a reprezentanilor lor, precum i direciile generale pentru
implementarea acestor principii.
Termeni i expresii:

lucrtor - persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii, inclusiv studenii, elevii n perioada
efecturii stagiului de practic, precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc, cu excepia
persoanelor care presteaz activiti casnice;

angajator - persoan fizic sau juridic ce se afl n raporturi de munc ori de serviciu cu lucrtorul
respectiv i care are responsabilitatea ntreprinderii i/sau unitii;

ali participani la procesul de munc - persoane aflate n ntreprindere i/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului, n perioada de verificare prealabil a aptitudinilor profesionale n vederea angajrii,
persoane care presteaz activiti n folosul comunitii sau activiti n regim de voluntariat, precum i
omeri pe durata participrii la o form de pregtire profesional i persoane care nu au contract
individual de munc ncheiat n form scris i pentru care se poate face dovada prevederilor
contractuale i a prestaiilor efectuate prin orice alt mijloc de prob;

reprezentant al lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii lucrtorilor

- persoan aleas, selectat sau desemnat de lucrtori, n conformitate cu prevederile legale, s i
reprezinte pe acetia n ceea ce privete problemele referitoare la protecia securitii i sntii
lucrtorilor n munc;

prevenire - ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute n toate etapele procesului de munc,
n scopul evitrii sau diminurii riscurilor profesionale;

eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vtmri ale organismului, produs n timpul
procesului de munc ori n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, situaia de persoan dat disprut sau
accidentul de traseu ori de circulaie, n condiiile n care au fost implicate persoane angajate, incidentul
periculos, precum i cazul susceptibil de boal profesional sau legat de profesiune;

accident de munc - vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional, care
au loc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac
incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;

boal profesional - afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat
de ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea
diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munc;

echipament de munc - orice main, aparat, unealt sau instalaie folosit n munc;

echipament individual de protecie - orice echipament destinat a fi purtat sau mnuit de un lucrtor
pentru a-l proteja mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s i pun n pericol securitatea i
sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a ndeplini acest
obiectiv;

loc de munc - locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat n cldirile ntreprinderii i/sau unitii,
inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii i/sau unitii la care lucrtorul are acces n cadrul desfurrii
activitii;

pericol grav i iminent de accidentare - situaia concret, real i actual creia i lipsete doar prilejul
declanator pentru a produce un accident n orice moment;

stagiu de practic - instruirea cu caracter aplicativ, specific meseriei sau specialitii n care se
pregtesc elevii, studenii, ucenicii, precum i omerii n perioada de reconversie profesional;

securitate i sntate n munc - ansamblul de activiti instituionalizate avnd ca scop asigurarea

celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii fizice i psihice,
sntii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de munc;

incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic,
emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncionalitatea unei activiti sau a unui echipament de munc
sau/i din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrtorii, dar ar fi fost posibil
s aib asemenea urmri i/sau a cauzat ori ar fi fost posibil s produc pagube materiale;

servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara ntreprinderii/unitii, abilitate s presteze servicii
de protecie i prevenire n domeniul securitii i sntii n munc, conform legii;

accident uor - eveniment care are drept consecin leziuni superficiale care necesit numai acordarea
primelor ngrijiri medicale i a antrenat incapacitate de munc cu o durat mai mic de 3 zile;

boal legat de profesiune - boala cu determinare multifactorial, la care unii factori determinani sunt
de natur profesional.
Obligaiile lucrtorilor
Fiecare lucrtor trebuie s i desfoare activitatea, n conformitate cu pregtirea i instruirea sa,

precum i cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct s nu expun la pericol de
accidentare sau mbolnvire profesional att propria persoan, ct i alte persoane care pot fi afectate de
aciunile sau omisiunile sale n timpul procesului de munc.
Lucrtorii au urmtoarele obligaii:
a) s utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele de transport i alte
mijloace de producie;
b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i, dup utilizare, s l napoieze sau s l
pun la locul destinat pentru pstrare;

c) s nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea arbitrar a

dispozitivelor de securitate proprii, n special ale mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice i
cldirilor, i s utilizeze corect aceste dispozitive;
d) s comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munc despre care au
motive ntemeiate s o considere un pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, precum i orice
deficien a sistemelor de protecie;
e) s aduc la cunotin conductorului locului de munc i/sau angajatorului accidentele suferite de propria
persoan;
f) s coopereze cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, att timp ct este necesar, pentru a face posibil
realizarea oricror msuri sau cerine dispuse de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari, pentru
protecia sntii i securitii lucrtorilor;
g) s coopereze, att timp ct este necesar, cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, pentru a permite
angajatorului s se asigure c mediul de munc i condiiile de lucru sunt sigure i fr riscuri pentru
securitate i sntate, n domeniul su de activitate;
h) s i nsueasc i s respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii i sntii n munc i
msurile de aplicare a acestora;
i) s dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari.
Obligaiile prevzute se aplic, dup caz, i celorlali participani la procesul de munc, potrivit
activitilor pe care acetia le desfoar.
Accidente de munc
Numim accident de munc:
a) accidentul suferit de persoane aflate n vizit n ntreprindere i/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care ndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv n cadrul
unor activiti culturale, sportive, n ar sau n afara granielor rii, n timpul i din cauza ndeplinirii
acestor sarcini;
c) accidentul survenit n cadrul activitilor culturalsportive organizate, n timpul i din cauza ndeplinirii
acestor activiti;
d) accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativ pentru
salvarea de viei omeneti;
e) accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie iniiativ pentru
prevenirea ori nlturarea unui pericol care amenin avutul public i privat;
f) accidentul cauzat de activiti care nu au legtur cu procesul muncii, dac se produce la sediul
persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, n calitate de angajator, ori n alt loc de munc organizat
de acetia, n timpul programului de munc, i nu se datoreaz culpei exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, dac deplasarea s-a fcut n timpul i pe traseul normal de la domiciliul
lucrtorului la locul de munc organizat de angajator i invers;

h) accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la
locul de munc sau de la un loc de munc la altul, pentru ndeplinirea unei sarcini de munc;
i) accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la
care este ncadrat victima, ori de la orice alt loc de munc organizat de acestea, la o alt persoan
juridic sau fizic, pentru ndeplinirea sarcinilor de munc, pe durata normal de deplasare;
j) accidentul suferit nainte sau dup ncetarea lucrului, dac victima prelua sau preda uneltele de lucru,
locul de munc, utilajul ori materialele, dac schimba mbrcmintea personal, echipamentul individual
de protecie sau orice alt echipament pus la dispoziie de angajator, dac se afla n baie ori n spltor sau
dac se deplasa de la locul de munc la ieirea din ntreprindere sau unitate i invers;
k) accidentul suferit n timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a avut loc n locuri organizate de
angajator, precum i n timpul i pe traseul normal spre i de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucrtori ai angajatorilor romni sau de persoane fizice romne, delegai pentru
ndeplinirea ndatoririlor de serviciu n afara granielor rii, pe durata i traseul prevzute n documentul
de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul romn care efectueaz lucrri i servicii pe teritoriul altor ri, n baza
unor contracte, convenii sau n alte condiii prevzute de lege, ncheiate de persoane juridice romne cu
parteneri strini, n timpul i din cauza ndeplinirii ndatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare sau perfecionare a pregtirii
profesionale, n timpul i din cauza efecturii activitilor aferente stagiului de practic;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamiti naturale, cum ar fi furtun, viscol, cutremur,
inundaie, alunecri de teren, trsnet (electrocutare), dac victima se afla n timpul procesului de munc
sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu;
p) dispariia unei persoane, n condiiile unui accident de munc i n mprejurri care ndreptesc
presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoan aflat n ndeplinirea atribuiilor de serviciu, ca urmare a unei
agresiuni.
n situaiile menionate la lit. g), h), i) i l), deplasarea trebuie s se fac fr abateri nejustificate de
la traseul normal i, de asemenea, transportul s se fac n condiiile prevzute de reglementrile de
securitate i sntate n munc sau de circulaie n vigoare.
Accidentele de munc se clasific, n raport cu urmrile produse i cu numrul persoanelor
accidentate, n:
a) accidente care produc incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, cnd sunt accidentate cel puin 3 persoane n acelai timp i din aceeai cauz.

nregistrarea accidentului de munc se face pe baza procesului-verbal de cercetare. Accidentul de

munc nregistrat de angajator se raporteaz de ctre acesta la inspectoratul teritorial de munc, precum i
la asigurtor, potrivit legii.
Bolile profesionale
Boala profesionala este afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici sau biologici carcateristici locului de munca, precum si
de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca.
Declararea bolilor profesionale este obligatorie i se face de ctre medicii din cadrul autoritilor
de sntate public teritoriale i a municipiului Bucureti.
Cercetarea cauzelor mbolnvirilor profesionale, n vederea confirmrii sau infirmrii lor, precum
i stabilirea de msuri pentru prevenirea altor mbolnviri se fac de ctre specialitii autoritilor de
sntate public teritoriale, n colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munc.
Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
Bolile profesionale nou-declarate se raporteaz lunar de ctre autoritatea de sntate public
teritorial i a municipiului Bucureti la Centrul naional de coordonare metodologic i informare
privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sntate Public Bucureti, la Centrul de Calcul i
Statistic Sanitar Bucureti, precum i la structurile teritoriale ale asigurtorului stabilit conform legii.
Intoxicaia acut profesional se declar, se cerceteaz i se nregistreaz att ca boal
profesional, ct i ca accident de munc.
MASURILE DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE. PRIMUL AJUTOR LA
LOCUL ACCIDENTULUI - PRINCIPII GENERALE

Obligaia care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea strii victimei.

Cel care acord primul ajutor nu nlocuiete medicul dar prin msurile pe care le aplic el

trebuie s reueasc s evite: nrutirea strii accidentatului, apariia altor complicaii, producerea
morii victimei.

Salvatorul de la locul de munc este important si de nenlocuit, deoarece el se gsete la locul i

n momentul producerii accidentului, el este colegul de munc al victimei,

La acordarea primului ajutor particip:

martorul accidentului, salvatorul,

medicul

ntreprinderii (unde este cazul), serviciul de protecie a muncii, pompierii unitii (unde este cazul),
conducerea unitii.

n cazul producerii unui accident se intervine prin: oprire de urgen utilaj instalaie, ntrerupere

curent electric, ndeprtare, telefon, apel verbal, semnal de alarm, vehiculele unitii, trusa de prim
ajutor, targa, fie de intervenie.
La producerea unui accident,

intervenia imediat a salvatorului are n vedere: protejarea

victimei, examinarea victimei, anunarea accidentului, acordarea primului ajutor, supravegherea victimei
pn la sosirea echipei de specialitate, asigurarea securitii victimei.

Avnd grij s nu-i pericliteze propria sntate, salvatorul trebuie s cunoasc regulile de aplicare
a primului ajutor, s-i pstreze calmul, s acioneze energic, eficace i rapid la luarea msurilor.
Inainte de orice intervenie asupra victimei salvatorul trebuie s-i pun ntrebrile: ce s-a petrecut?
{interognd martorii sau victima, dac este posibil),

mai exist vreun pericol? (de electrocutare, de

incendiu sau explozie, de intoxicaie), dac NU s intervin, daca DA s interzic accesul n zon i s dea
ALARMA, S CEAR AJUTOR.
Pentru a proteja victima i a preveni extinderea accidentrii, salvatorul trebuie s observe dac
persist un risc de strivire, incendiu sau explozie, electrocutare, asfixie, etc.
Intr-o situaie de accident nainte de a efectua intervenia de prim ajutor, salvatorul trebuie s
examineze victima dac sngereaz abundent, rspunde la ntrebri, respir, i bate inima.
Intervenia de prim ajutor trebuie fcuta cu snge rece de ctre salvatori, astfel:
a) Dac victima nu vorbete, dar respira i i bate inima sunt necesare aezarea n poziia de
siguran, acoperirea victimei, alarma, supravegherea ei.
b) Dac victima nu rspunde, nu respir, dar inima i bate sunt necesare : degajarea cilor
respiratorii, respiraie "gur la gur" sau "gur la nas".
c) Dac victima nu respir, nu i bate inima este necesar: masaj cardiac extern asociat cu respiraie
"gur la gur" sau "gur la nas".
d) Dac victima sngereaz abundent se aplic compresie manual local, pansament
compresiv.
e) Dac victima prezint arsuri provocate de foc, cldur sau substane chimice se va face splare
cu apa.
f) Dac victima vorbete dar nu poate efectua anumite micri, va aciona ca i cum victima ar
avea o fractur, evitnd s o deplaseze.
g) Dac victima poate s prezinte plgi grave,

aezarea ntr-o poziie adecvat, ngrijirea

segmentului amputat, compresie pentru oprirea sngerrii, etc.

h) Dac victima prezint plgi uoare se face curirea i pansarea plgii.
MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE
1. Scoaterea accidentatului de sub influena curentului electric (tensiuni < 1000V). Acest lucru se
efectueaz astfel: Acionai pentru ntreruperea tensiunii.
Dac

scoaterea de sub tensiune a

instalaiei

necesit timp,

defavoriznd operativitatea

interveniei, scoatei accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricror materiale sau echipamente

electroizolante care sunt la ndemn, astfel nct s se reueasc ndeprtarea accidentatului de zona de
pericol.
2. Determinarea strii accidentatului.
2.1 .Dac accidentatul este contient:
Are loc un contact verbal realizat sub forma ntrebrilor, concomitent cu aciunea de calmare:
Aeaz-te i stai linitit, respir adnc i regulat. Cum s-a ntmplat accidentul ?

Te supr ceva ? Ai

ameeli ? Ai grea ? Ai dificulti de respiraie ? Te supr inima ?

In timpul ntrebrilor se analizeaz vizual starea accidentatului, culoarea pielii (a feei), transpiraia
feei i a palmelor, caracteristicile respiraiei i a pulsului, n cazul unui ru se solicit salvarea.
2.2.Dac accidentatul este incontient procedai dup cum urmeaz:
Dac accidentatul nu prezint vtmri corporale datorate unor lovituri prin cdere aezai
accidentatul ntr-o poziie care s permit examinarea lui, adic culcat pe spate pe o suprafa plan.
Desfacei hainele de la gt, piept i zona abdominal. Verificai starea respiraiei i existena pulsului. In
cazul lipsei funciilor vitale, acestuia i se va face respiraie artificial sau reanimare cardio-respiratorie.
Modalitatea de acordare a primului ajutor i n general orice intervenie se stabilete n funcie de
starea concret a accidentatului.
Chiar dac n urma electrocutrii, accidentatul nu acuz stri de ru, el trebuie inut n repaos timp
de 0,5-1 or, dup care trebuie supus unei consultaii medicale.
Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medical, deoarece ulterior pot
surveni tulburri de ritm cardiac.
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR N CAZUL ARSURILOR TERMICE l CHIMICE
Arsurile sunt rni ale pielii sau ale altor esuturi produse de ageni termici, chimici, electrici sau de
radiaii. Durerea extrem, suferina intens produs de arsuri precum i evoluia acestora trebuie s
determine luarea tuturor msurilor de precauie pentru a mpiedica producerea accidental a arsurilor.
Arsura este o leziune local, reprezentnd elementul declanator al unor perturbri cu amploare
variabil asupra ntregului organism. Amploarea perturbrilor este legat direct de ntinderea i profunzimea
leziunilor produse de arsur dar i de capacitatea nativ a organismului de a lupta contra arsurii i durerii
provocat de ea. Aceast capacitate compensatorie este strns legat de vrsta accidentatului i de starea
fiziologic a persoanei (de exemplu diferite boli cum ar fi hepatita acut viral, diabetul, afeciunile renale)
agraveaz starea accidentatului. Arsura reprezint de fapt distrugerea unor celule vii din anumite regiuni.

Deoarece sunt afectate terminaii nervoase din piele, orice arsur provoac dureri puternice. Durerea nsi
este o cauza a ocului. ocul arilor este extrem de grav i pielea nu-i mai poate ndeplini funciile. Prin
esuturile lezate se pierde o mare cantitate de lichide bogate n proteine. Sngele i pierde masa circulant
i devine vscos. El se ncarc cu substane provenite din degradarea esuturilor, la care se mai adaug i
produii toxici provenii din infecii, ntr-un cuvnt, orice arsur poate deveni extrem de grav. Ea constituie
o urgen i necesit prim ajutor.
Clasificare:
In funcie de agentul care le-a provocat, exist patru tipuri majore de arsuri:

termice - produse de foc, contactul cu obiecte fierbini, abur;

corozive - cauzate de substane chimice foarte active cum ar fi acizii sau bazele;

electrice - produse de curentul electric;

prin radiaie - determinate de expunerea excesiv la soare, raze X sau materiale

radioactive;
Dup profunzimea lor, arsurile (este vorba despre arsurile termice), se clasific astfel:

arsuri de gradul l - limitate la stratul superficial al pielii; pielea este roie i ustur (un exemplu tipic este
arsura solar provocat de expunerea prelungit la soare a pielii neantrenate). Aceste arsuri sunt mai
puin grave.

arsurile de gradul II - cuprind toat grosimea pielii; pe pielea roie, congestionat apar bici, cu
coninut seros (glbui) sau amestecat cu snge. Pe lng durerea mare pe care o resimte victima,
pericolul principal const n infectarea coninutului veziculelor.

Aceste arsuri

sunt mai grave,

gravitatea fiind n raport cu mrimea suprafeei arse. Prin spargerea bicilor rezult o ran, care se
poate infecta foarte uor.

arsurile de gradul III - leziunile depesc grosimea pielii, distrugnd i straturile mai profunde: grsime,
muchi, vase de snge, nervi, ajungnd pn la os.

arsurile de grad IV - sunt foarte severe, incluznd distrugerea tuturor structurilor de esut, inclusiv a
osului (prin carbonizare).
Efectele arsurilor sunt determinate de :

- ntinderea suprafeei arse a corpului -- viaa accidentatului este ameninat dac arsurile depesc 10 % din
suprafaa total a pielii;
- localizarea arsurii - de exemplu arsurile din zona feei pot afecta respiraia;
- gradul arsurii - determinat de profunzimea leziunii;

- vrsta i starea fizic i fiziologic a victimei (chiar i arsurile mici pot fi critice pentru persoanele mai
vrstnice).
Complicaii:
- ocul - produs de durerea intens i de pierderea masei sanguine sau a plasmei;
- infecia - deoarece pielea ars expune la infecii i esuturile mai profunde, cu care are continuitate;
- probleme respiratorii - de exemplu la victimele cu arsuri faciale severe sau care au inhalat fum sau vapori
fierbini se produc leziuni ale cilor respiratorii sau chiar ale plmnilor;
- inflamarea (producerea edemelor) - se produce mai ales dac zona este presat de mbrcminte strns
sau bijuterii.
Ce trebuie sa facem:
1. Prima grij este s fie scos accidentatul de sub aciunea cauzei ce a produs arsura;
2. Dac este ap curat la ndemn, n primele secunde dup ce s-a produs arsura este indicat s
fie turnat ap rece curat peste locurile arse, pentru a ntrerupe aciunea cldurii asupra esuturilor; mai
trziu apa devine inutil;
3. Dac hainele ard, se arunc peste victim o ptur, o hain groas sau se folosete extinctorul
sau se rostogolete victima n zpad, dup mprejurri;
4. n cazul arsurilor ntinse se nvelete accidentatul ntr-un cearaf curat i se transport de
urgen la spital;
5. Pentru calmarea durerilor, un medicament calmant, administrat oral este totdeauna binevenit;
6. Dac victima cere de but i se administreaz apa ndulcit cu zahr, limonada sau ceai;
7. Ca regul general, arsurile de gradul II sau III, chiar dac ocup o suprafa mic a corpului,
necesit ngrijire de specialitate ntr-o unitate medical;
8. n cazul unei arsuri mici (de exemplu de mrimea unei palme), se aplic tratament ca n cazul
unei rni i apoi un pansament steril;
9. Arsurile de gradul l nu necesit, n general, ngrijiri medicale dac nu este afectat starea
general a bolnavului. Tratamentul acestor arsuri este simplu : se spal imediat pielea nroit cu ap rece i
se aplic comprese calmante;
10.n cazul arsurilor de natur chimic, se impune n primul rnd splarea imediat a suprafeei arse
cu mult ap curat, de preferin cldu, pentru a dilua ct mai mult substana chimic care a venit n
contact cu pielea. Nu este recomandat utilizarea n primul rnd a substanelor neutralizante fr ca arsura
s fie mai nti splat din abunden cu ap deoarece soluiile folosite direct pentru neutralizarea substanei
pot genera reacii de agravare a leziunii. Este contraindicat aplicarea alifiilor sau grsimilor pe arsur.
Splarea cu ap din abunden nu trebuie s fie aplicat mai puin de 10 minute pentru acizii obinuii, cu o

concentraie mic. Dac arsura este ntins, n situaii de extrem urgen, splarea se face direct sub du. i
n cazul arsurilor produse de baze (sub form solid sau soluii concentrate), care au aciune caustic asupra
pielii, tratamentul aplicat este acelai ca i n cazul arsurilor cu acizi. In cazul arsurilor cu fenol, tratamentul
se instituie urgent, din cauza pericolului de intoxicare general a accidentatului.
Acordarea primului ajutor n cazul arsurilor termice
Acordarea primului ajutor presupune degajarea victimei din focarul generator al arsurii (incendiu,
explozie, sursa de abur). Este contraindicat s se ncerce la locul accidentului ndeprtarea vestimentaiei
combustionate sau a veziculelor cu lichid formate n zona ars. Singurul indicator al calitii primului ajutor
este asigurarea unui timp ct mai scurt de la producerea accidentului i pn la aplicarea tratamentului
specific, n cazul asocierii arsurilor cu fracturi (ca urmare a unor explozii), se vor imobiliza focarele de
fractur cu mijloace improvizate.
Deoarece profunzimea leziunilor este strns legat i de durat de aciune a agentului termic,
primul ajutor include n unele cazuri ca salvatorii s acioneze cu rapiditate pentru stingerea hainelor
incendiate, pentru ndeprtarea hainelor mbibate cu lichide fierbini, scoaterea mnuilor sau a cizmelor n
care au ptruns lichidele fierbini, n arsurile mici, imediat dup producerea leziunii, zona afectat se
badijoneaz cu pansament steril.
Este interzis aplicarea pe arsur a unguentelor deoarece acestea favorizeaz infectarea si agravarea
leziunii, in arsurile limitate, foarte important este aplicarea local imediat a apei reci sub jet sau imersarea
prii arse n ap rece. Se uureaz astfel i durerea i se reduce inflamarea i bicarea, prevenindu-se
lezarea ulterioar a esuturilor.
Dac imersarea nu este posibil, se aplic pe zona arsurii mbrcminte curat sau comprese sterile
mbibate n ap rece. Se ndeprteaz imediat orice surs de presiune a zonei arse (inele, brri,
mbrcminte), nainte de apariia inflamrii. Se acoper arsura cu pansament curat, lipsit de scame,
preferabil steril. Nu se aplic lotiuni. alifii sau pansamente murdare si n nici un caz nu se folosesc uleiuri,
cerneal, albastru de metil. Este interzis spargerea bicilor. Nu se respir si nu se tuete peste arsuri si nu
se palpeaz zona.
Dac mbrcmintea este lipit de zona ars, nu se va dezlipi, n cazul arsurilor grave, se
controleaz respiraia victimei, i dac este necesar se aplic respiraie artificial. Concomitent cu aplicarea
primului ajutor se anun medicul unitii pentru asigurarea transportului urgent cu salvarea i acordarea
asistenei medicale de specialitate.
Acordarea primului ajutor n cazul arsurilor chimice
Arsurile produse de substanele chimice corozive sau caustice precum acizii tari sau bazele sunt
ntotdeauna serioase deoarece aceste substane continu s "ard" att timp ct rmn pe piele. Primul ajutor

eficient n aceste cazuri trebuie s se bazeze pe dezactivarea rapid i eficient a agentului chimic lezant
urmat de transportul rapid la spital. In cazul arsurilor produse de acizi i baze se spal din abunden zona
ars cu jet de ap curat, rece, timp de cel puin 60 minute (cu ct mai mult cu att mai bine).
Nu se recomand neutralizarea direct (fr a se spla mai nti rana cu multa ap) a acizilor tari cu
soluii de baze slabe sau a bazelor tari cu soluii acide slabe, deoarece folosirea excesiv a acestor
neutralizani poate genera leziuni grave.
Substanele neutralizante, sub form de soluii diluate, se aplic abia dup splarea abundent a
suprafeei arse. Cel mai indicat este aplicarea acestora cu avizul medicului. Arsura se trateaz apoi ca o
arsur termic. Se acoper cu pansament steril i se solicit ajutorul medicului.
Procedurile de prim ajutor n cazul arsurilor chimice cu anumite substane (n afara acizilor sau
bazelor frecvent folosite), pot diferi de procedurile uzuale (cum ar fi de exemplu arsura generat de varul
nestins la care prima operaie efectuat este ndeprtarea prafului de var uscat prin scuturarea cu o bucat
textil curat i abia apoi splarea cu jet de ap, pentru a mpiedica degajarea rapid de cldur la suprafaa
pielii; arsurile produse de anhidride, fosfor sau fenol au o gravitate extrem datorit efectului toxic al
substanelor i necesit n primul rnd ndeprtarea lor rapid de pe suprafaa pielii). Salvatorii (i
muncitorii) trebuie s cunoasc substanele chimice utilizate la locul lor de munc i s tie cum se acord
primul ajutor.
Arsurile chimice oculare trebuie tratate cu deosebit atenie datorit gravitii lor i sensibilitii
zonei afectate, n acest caz, asistena medical specializat este urgent necesar. Scopul primului ajutor este
s dilueze i treptat s elimine substanele chimice prin inundarea ochiului cu ap curat i splarea s
dureze minim 20 minute.
PIERDEREA CUNOTINEI, LEINUL
-

Se verific dac victima are cile respiratorii deschise i dac respir;

Se slbesc hainele la gt, piept i talie;

Se aeaz victima n poziie de siguran (de recuperare), pe o parte, dac leziunile permit, pentru a evita

inundarea cilor respiratorii i necarea;

-

Se asigur aer proaspt i se protejeaz victima de temperaturi extreme;

Se menine victima ntins confortabil nc 10-15 min. Dup ce i-a recptat cunotina.
ATENIE! Pierderea temporar a cunotinei poate fi unul din simptomele care nsoesc o criza

ischemic sau o comoie cerebral. Trebuie avut n vedere o astfel de posibilitate, mai ales cnd leinul se
produce la persoane mai n vrsta i cauza nu este evident. Dac revenirea din lein nu este rapid i
complet este necesar ajutorul medical.
PLGI, HEMORAGII

a) contuzii, vnti - se aplic comprese reci sau punga cu ghea n reprize de 10-15 min., se culc
persoana accidentat i se ridic membrul rnit. Nu se aplica punga cu ghea direct pe piele.
b) plgi minore (cu sngerri mici, tieturi si zgrieturi minore) - se spal cu ap i spun, se terg cu tifon
steril i se acoper cu pansament special preparat sau improvizat.
c) plgi grave (cu snqerri abundente) - se aplic o apsare continu i direct pe plag (pansament
compresiv sau compresie manual). Dac rana are marginile desfcute, acestea se apropie nainte de
apsare, n cazul corpurilor strine nfipte, nu se aplic pansamentul compresiv. Corpurile strine nfipte nu
trebuiesc scoase. Rana

se bandajeaz n jurul corpului strin nfipt i se urmrete blocarea micrii

acestuia n ran, prin bandajare.

FRACTURI
Nu trebuie fcut - victima nu trebuie ridicat n picioare sau transportat nainte de imobilizarea
fracturii, pentru c toate acestea pot provoca complicaii (accentuarea durerii, deplasarea fragmentelor
osoase, distrugerea muchilor, a vaselor de snge sau nervilor, hemoragii sau paralizii, transformarea
fracturilor nchise n fracturi deschise).
Trebuie fcut - acordarea primului ajutor la locul accidentului, exceptnd cazul n care persist un
pericol pentru salvator sau pentru victim, n acest caz, victima trebuie aezat n cel mai apropiat i sigur
loc n care rnile sale pot fi temporar asistate i stabilizate.
In caz de fractur deschis trebuie procedat mai nti la oprirea hemoragiei i la pansarea rnii.
Orice

os

exteriorizat

trebuie

protejat

cu

fei

de

jur

mprejur,

dar

nu

trebuie forat s intre napoi n ran.

Se va administra un calmant (antinevralgic, algocalmin, etc.), pentru calmarea durerii.
Primul ajutor la locul accidentului privind leziuni ale ochiului
CORPI STRINI N OCHI
Nu se ndeprteaz : cnd particula este pe cornee; cnd particula este ncastrat sau s-a lipit de
globul ocular; cnd particula nu poate fi vzut dei ochiul este umflat i doare.
Primul ajutor const n:
-avertizarea persoanei s nu-i frece ochiul. Cel care ajut i va spla minile nainte de a acorda primul
ajutor.
- nchiderea pleoapei i acoperirea ochiului afectat cu un tampon pentru ochi sau cu un tifon (se poate fixa
bandajul cu banda adeziv astfel nct s se evite presiunea asupra ochiului).
-solicitarea asistenei medicale de specialitate.

Cap.2. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII LA S.C.ESTHETIQUE

BEAUTY CENTER BACAU
INSTRUCIUNILE PROPRII au caracter juridic, de obligativitate numai n cadrul acestei societi.
Ele cuprind sub form de prevederi, msurile de securitate i sntate n munc prin a cror respectare se
urmrete eliminarea comportamentului accidentogen al executantului, detaliind i adaptnd din acest punct
de vedere reglementrile legale de securitate i sntate n munc la condiiile concrete date. Ele se
revizuiesc periodic, n concordan cu modificrile de natur legislativ, tehnic etc., survenite la nivel
naional sau microeconomic, n particular se elaboreaz i instruciuni proprii de securitate a muncii, pentru
un proces de producie, un subproces, loc de munc, operaie etc.
Angajatorul are obligaia s elaboreze instruciuni proprii, n spiritul prezentei legi, pentru
completarea i/sau aplicarea reglementrilor de securitate i sntate n munc, innd seama de
particularitile activitilor i ale locurilor de munc aflate n responsabilitatea lor."(Legea 319/2006, art.13
lit. e).
I.

PREVEDERI COMUNE ACTIVITII SPECIFICE l CONEXE

Art. 1. nainte de nceperea lucrului fiecare lucrtor al societii este obligat s verifice:
-

dac echipamentele de munc pe care le vor utiliza sunt n stare tehnic corespunztoare;

starea prizelor, a ntreruptoarelor i a techerelor;

starea izolaiei cablurilor electrice;

starea dispozitivelor i a aprtorilor de protecie;

Art. 2. nainte de utilizarea echipamentelor de munc electrice sau acionate electric, lucrtorii sunt obligai
s verifice vizual imposibilitatea atingerii pieselor care se afl normal sub tensiune (sigurane fuzibile, relee
etc.).
Art. 3. Este interzis efectuarea de improvizaii la echipamentele de munc electrice sau acionate electric
sau la dispozitivele de alimentare cu energie electric.
Art. 4. Se interzice orice intervenie la partea mecanic sau la instalaia electric a persoanelor necalificate i
neautorizate. Orice operaie de revizie sau reparaie va fi executat numai de ctre personal calificat i
autorizat.
Art. 5. Se interzice intrarea in unitate a persoanelor n stare de ebrietate, precum i introducerea sau
consumarea buturilor alcoolice n unitate.
Art. 6. Personalul este obligat s execute dispoziiile efilor ierarhici n condiiile prezentelor instruciuni i
trebuie s previn sau s opreasc orice aciune care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor
persoane.

Art. 7. Personalul este obligat s i nsueasc, s respecte prevederile legislaiei n domeniul securitii i
sntii n munc i msurile de aplicare a acestora.
Art. 8. Personalul este obligat s respecte disciplina la locul de munc.
Art. 9. Personalul este obligat s nu fumeze dect n locurile special amenajate.
Art. 10. Este interzis salariailor care deservesc echipamentul de munc s efectueze remedieri n timpul
funcionrii acestuia. Pentru remedieri se va solicita personal calificat i desemnat n acest scop.
Art. 11. Se interzice utilizarea echipamentelor de munc dac acestea nu au montai toi protectorii i dac
dispozitivele de protecie lipsesc i/sau de avertizare nu funcioneaz sau funcioneaz defectuos.
Art. 12. Zonele din jurul echipamentelor de munc trebuie pstrate n stare de curenie, eliberate de
materiale, obiecte etc. care ar putea mpiedica desfurarea n condiii de securitate a activitii.
Art. 13. Cnd se constat o funcionare defectuoas a unui echipament de munc, lucrtorii sunt obligai s-l
opreasc i s anune imediat conductorul locului de munc, care are obligaia de a lua msuri de remediere.
Art. 14. Se interzice ca lucrtorii s intervin pentru remedierea defeciunilor, curare sau revizii la
echipamentele de munc aflate n funciune.
Art. 15. Este interzis utilizarea echipamentelor de munc pentru alte operaii dect cele pentru care au fost
proiectate.
Art. 16. Materialele, echipamentele i, n general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta
securitatea i sntatea lucrtorilor, trebuie fixate intr-un mod
adecvat i sigur.
Art. 17. In cazul producerii unui accident de munc s se ia msuri de acordare a primului ajutor i de
anunare a conducerii.
Art. 18. Este interzis scoaterea i folosirea n afara societii a echipamentului individual de protecie.
Art. 19. Lucrtorii sunt obligai s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i, dup
utilizare, s l napoieze sau s l pun la locul destinat pentru pstrare.
Art. 20. In caz de incendiu se va anuna cel mai apropiat post de pompieri.
II.

INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII PENTRU

ACTIVITATEA DIN SALON

Art. 21. Depozitarea materialelor n dulapuri, pe rafturi se va face n aa fel nct s nu fie depit sarcina
maxim admis pentru mobilierul respectiv.
Art. 22. La depozitarea produselor pe rafturi se va avea in vedere ca acestea s nu se rstoarne i s cad
chiar i n condiii puin deosebite (mici cutremure, lovirea involuntar ale rafturilor).
Art. 23. In activitatea propriu-zis, lucratorii vor aborda un aer calm, o tonalitate joas, fr a ridica tonul la
clieni n nici o situaie
Art. 24. Se interzice accesul cu flacr deschis n spaiile de lucru n care se depoziteaz i se manipuleaz
lichide inflamabile i volatile.
Art. 25. Pardoselile vor fi pstrate curate pentru a mpiedica pericolul alunecrii; n cazul n care, accidental,
se vars pe pardoseli substane inflamabile, toxice sau corozive, acestea vor fi evacuate la reeaua de
canalizare prin splare cu ap.
Art. 26. Se interzice pstrarea

i uscarea pe calorifere, a mbrcmintei i a altor materiale mbibate cu

produse inflamabile sau care prezint pericol de autoaprindere.

Art. 27. Colectarea reziduurilor se va face n recipiente nchise, care vor fi evacuate ori de cte ori este
nevoie.
Art. 28. Se interzice efectuarea oricrei intervenii cu minile umede la echipamentele de munc electrice.
III.

INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII PENTRU CASCA DE USCAT

PRUL
Art. 29. Montarea ctii trebuie efectuat doar de personal tehnic.
Art. 30. Casca trebuie utilizat doar pentru uscarea prului doar n poziia prevzut i anume deasupra
capului.
Art. 31. Este interzis utilizarea ctii pentru uscarea altor pri ale corpului, la tratamente faciale, la uscarea
animalelor precum i a altor obiecte.
Art. 32. Este interzis utilizarea aparatului cu minile ude. Pericol de electrocutare!
Art. 33. n cazul n care aparatul sau cablul de alimentare este deteriorat, este interzis punerea aparatului n
funciune.
Art. 34. Este interzis punerea n funciune a aparatului dac acesta a czut pe pardoseal i prezint
defeciuni vizibile.

Art. 35. Se interzice ndeprtarea prafului sau a corpurilor strine din interiorul aparatului cu obiecte
ascuite. Pericol de electrocutare!
Art. 36. Cablul de alimentare trebuie s fie poziionat astfel nct s se evite trecerea
peste cablul de alimentare ct i mpiedicarea de acesta.
Art. 37. Nu tragei niciodat de cablul de alimentare, pentru a scoate aparatul din priz, inei de priz i
tragei de techer.
Art. 38. techerul se scoate din priz doar atunci cnd aparatul nu se utilizeaz un timp mai ndelungat.
Art. 39. Casca de uscat prul se cur doar cu o crpa umed n ap, n care a fost
dizolvat detergent i bine stoars, n prealabil, aparatul se scoate de sub tensiune.
Art. 40. Aparatul este proiectat doar pentru uz intern! Este interzis utilizarea aparatului n aer liber!
Art. 41. Casca de uscat prul trebuie s fie poziionat sub capul clientei astfel:
- distanele laterale s fie egale;
- toate bigudiurile trebuie s fie sub casc.

Art. 42. Este interzis utilizarea ctii fr filtre de aer.

Art. 43. Filtrele de aer trebuie nlocuite cu regularitate.
Art. 44. Este interzis conectarea aparatului la prize cu tensiuni mai mari de 220 V.
Art. 45. Este interzis utilizarea ctii de uscat prul n mod continuu o perioad mai mare de 2 (dou) ore.
Art. 46. n cazul funcionrii necorespunztoare n timp ce acesta este utilizat, oprii aparatul i scoatei-l din
priz.
Art. 47. Reparaiile pot fi efectuate doar de persoane sau firme autorizate.
IV.

INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII PENTRU

CLIMAZON MILLENIUM

Art. 48. Este interzis punerea n funciune a aparatului dac acesta sau cablul acestuia de alimentare
prezint defeciuni.
Art. 49. Este interzis punerea n funciune a aparatului dac acesta a czut pe pardoseala i are
defeciuni vizibile sau buna sa funcionare a fost afectat.
Art. 50. Este interzis utilizarea aparatului cu minile ude. Pericol de electrocutare!

Art. 51. Este interzis utilizarea aparatului n alte scopuri dect n acela pentru care a fost proiectat ( de ex.
uscarea prosoapelor, pericol de supranclzire posibil provocator de incendiu);
Art. 52. Este interzis utilizarea substanelor inflamabile sau a spray-urilor n apropierea aparatului aflat n
funciune.
Art. 53. Este interzis atingerea rezistenelor n timpul funcionrii aparatului.
Art. 54. Aparatul Climazon Millenium trebuie utilizat doar pentru tratamentul prului fixat deasupra capului.
Art. 55. Este interzis efectuarea de tratamente pentru alte pri ale corpului, efectuarea de tratamente faciale
sau uscarea altor obiecte cu Climazon Millenium .
Art. 56. Aparatul trebuie s fie poziionat exact n spatele clientului, capul acestuia trebuind s se gseasc
exact n centrul aparatului.
Art. 57. Nu tragei niciodat de cablul de alimentare, pentru a scoate aparatul din priz, inei de priz i
tragei de techer.
Art. 58. techerul se scoate din priz doar atunci cnd aparatul nu se utilizeaz un timp mai ndelungat.
Art. 59. Cablul de alimentare trebuie s fie poziionat astfel nct s se evite trecerea
peste cablul de alimentare ct i mpiedicarea de acesta.
Art. 60. Reparaiile pot fi efectuate doar de persoane sau firme autorizate.
V.

INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII PENTRU PLACA

PROFESIONAL DE NTINS PRUL

Art. 61. Placa trebuie utilizat doar pentru ntinderea prului.

Art. 62. Aparatul este proiectat doar pentru utilizarea n spaii nchise. Este interzisa
utilizarea aparatului n aer liber.
Art. 63. Este interzis utilizarea plcii pentru ntinderea meelor sau a prului la animale.
Art. 64. Este interzis uscare diferitelor obiecte cu placa.
Art. 65. Este interzis folosirea plcii cu minile ude.
Art. 66. Este interzis introducerea plcii n ap.
Art. 67. Este interzis utilizarea plcii pe prul umed.

Art. 68. Nu sprijinii placa n timp ce aceasta este n funciune pe erveele de hrtie ci doar pe un suport
solid rezistent la cldur.
Art. 69. Dac aparatul sau cablul de alimentare prezint defeciuni este interzis punerea n funciune a
acestuia.
Art. 70. Este interzis punerea n funciune a aparatului dac acesta a czut n ap sau n alte lichide.
Art. 71. Pentru curirea plcii este interzis folosirea detergenilor abrazivi sau inflamabili.
Art. 72. nainte de curire, placa trebuie scoas din priz i lsat la rcit.
Art. 73. Placa trebuie curat din cnd n cnd cu o crp umed urmat de o curire cu o crp uscat.
Art. 74. Reparaiile pot fi efectuate doar de persoane sau firme autorizate.
VI.

INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII PENTRU

USCTORUL DE PR

Art. 75. Filtrul pentru reinerea firelor de pr i a impuritilor trebuie curat cu regularitate.
Art. 76. Este interzis introducerea usctorului de pr n ap sau n alte lichide.
Art. 77. Usctorul de pr trebuie scos din priz dup utilizare i nainte de curire.
Art. 78. Este interzis lucrul cu usctorul de pr dac firul acestuia prezint defeciuni, n acest caz cablul
trebuie nlocuit de o persoan sau o firm autorizat.
Art. 79. Nu tragei niciodat de cablul de alimentare, pentru a scoate aparatul din priz, inei de priz i
tragei de techer.
Art. 105. Reparaiile pot fi efectuate doar de persoane sau firme autorizate.
Cap. 3. PLAN DE ACTIUNE IN CAZ DE PERICOL GRAV SI IMINENT. MASURI DE
EVACUARE A LUCRATORILOR SI STINGEREA INCENDIILOR
(cf. Legii nr. 307/2006
privind aprarea mpotriva incendiilor)
A.

MSURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR

Cunoaterea locurilor n care sunt amplasate stingtoarele de incendiu, ieirile de urgen i punctele
de declanare manual a alarmei de incendiu din zona de care rspund;

Asigurarea zonei de care rspund, mpotriva izbucnirii unui eventual incendiu, precum i controlul
practicabilitaii i neobstructionrii cilor de evacuare;
Respectarea, n cadrul unitii, a regulilor stabilite privind fumatul i introducerea de igri,
chibrituri, brichete, etc., n locurile n care sunt interzise, precum i a regulilor referitoare la executarea unor
operaiuni sau lucrri sau la folosirea unor mijloace care pot provoca apariia de/sau incendii (sudur, foc
deschis, modificri neautorizate sau improvizaii la instalaiile i aparatele electrice i de nclzire, scule
necorespunztoare, etc.):
Indeplinirea sarcinilor stabilite, att n ceea ce privete supravegherea permanent a locului de munc
unde funcioneaz instalaii care pot produce incendii, explozii, avarii, ori alte accidente tehnice, ct i
controlul periodic al funcionrii acestora;
Verificarea obligatorie a locurilor de munc la nceperea i la terminarea programului de lucru, n
vederea depistrii i nlturrii unor eventuale pericole i cauze de incendiu.
Intreinerea, meninerea n bun stare de utilizare, a mijloacelor tehnice de aprare mpotriva
incendiilor de la locul de munc i neutilizarea acestora n alte scopuri;
Respectarea regulilor de ordine interioar i de disciplin a muncii;
Cooperarea cu salariaii desemnai cu atribuii in domeniul aprrii mpotriva incendiilor,
att ct i permit cunotinele i sarcinile sale, n vederea

realizrii msurilor de aprare mpotriva

incendiilor:
Respectarea normelor de aprare mpotriva incendiilor (generale, pentru unitate i specifice, pentru
locul de munc) i a regulilor de aprare mpotriva incendiilor prevzute n atribuiile de serviciu i n
instruciunile de funcionare i utilizare a instalaiilor, aparatelor, dispozitivelor i a altor mijloace de aprare
mpotriva incendiilor din dotarea locurilor de munc, precum i ndeplinirea msurilor i sarcinilor ce fe-au
fost ncredinate;
Locul pentru fumat, stabilit pentru personal i va fi amenajat cu scrumiere sau vase cu ap, nisip sau
pmnt, instruciuni afiate, cuprinznd msuri de prevenire a incendiilor i reguli de comportare n caz de
incendiu i mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor. Amplasarea scrumierelor, va fi la cel puin 5 m
distan, fa de orice material combustibil.

B.

REGULI DE COMPORTARE N CAZ DE INCENDIU

- Anunarea IMEDIATA a incendiului;

Anunarea telefonic a Inspectoratului Judeean pentru Situaii de Urgen, se face la numrul de

telefon: 112, sau instruirea altei persoane n acest sens, care s apeleze, n caz de urgen. Dispecerul de
serviciu al l.J.S.U. apelat v va pune ntrebri cu privire la eveniment. Nu ncheiai convorbirea pn cnd nu
rspundei la aceste ntrebri. Nu prsii locul de unde ai apelat telefonic dispeceratul pentru situaii de
urgen, deoarece acetia vor suna imediat, pentru confirmarea apelului de urgen efectuat; ncercarea de
stingere a focului, dac nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult de 1 stingtor; dac focul nu s-a stins,
evacuai imediat zona); Comunicarea, ctre conducerea unitii, a detaliilor referitoare la locaia exact i la
amploarea incendiului; ncetarea activitilor;
-Personalul salariat al unitii va opri instalaia sau aparatul la care lucreaz, prin acionarea butonului de
oprire;
- Abandoneaz obiectele personale;
- Las uile descuiate, dac nu exist alte reglementri contrare (de ex. la casierii); Prsesc imediat cldirea
prin ieirile de urgen, sau prin locurile indicate de membrii echipei de intervenie; Merg ctre locul de
adunare stabilit; Menin libere cile de acces ctre cldire;
- Urmeaz toate indicaiile primite de la membrii echipei de intervenie;

- Asist, dac este posibil la evacuarea n siguran a persoanelor din afara unitii;
- Rmn n afara cldirii pn la ncheierea definitiv a evenimentului;
- acordarea ajutorului, att ct este raional posibil, oricrui salariat, aflat ntr-o situaie de pericol.
C.

INSTRUCIUNI DE INTERVENIE SI DE EVACUARE PERSONALULUI

LUCRTOR IN CAZ DE INCENDIU LA S.C. ESTHETIQUE BEAUTY CENTER BACAU

1.

OBIECTUL INSTRUCIUNII

Scopul acestui document este de a stabili procedura i planul care trebuie pus n aplicare n cazul
unui eventual incendiu. Procedunie de evacuare, n caz de incendiu, sunt elaborate pentru asigurarea
siguranei utilizatorilor de la S.C. ESTHETIQUE BEAUTY CENTER S.R.L. BACU, pe timpul izbucnirii
unui incendiu, prin coordonarea i controlul evacurii persoanelor din cldire, pn la sosirea Inspectoratului
Judeean pentru Situaii de Urgent (pompierii militari) i a celorlalte forte de ajutor extrem calificat (Poliie,
Jandarmi, Serviciul de Ambulan, etc.).
2. PROCEDURA DE URGEN
2.1. La descoperirea unui incendiu, orice persoan are urmtoarele obligaii:

Anunarea IMEDIAT a incendiului;

Incercarea de stingere a focului, dac nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult de 1 stingtor; dac

focul nu s-a stins, evacuai imediat zona);

Anunarea telefonic a U.S.U., la numrul 112, din cea mai apropiat zon neafectat;

Comunicarea, ctre conducerea unitii, a detaliilor referitoare la locaia exact i la amploarea

incendiului.
2.2. La

declanarea

alarmei

de

incendiu,

lucrtorii

sunt

obligai

acioneze

astfel:

Inceteaz orice activitate;

Personalul salariat al unitii va opri instalaia sau aparatul la care lucreaz, prin acionarea butonului de

oprire;

Abandoneaz obiectele personale;

Las uile descuiate, dac nu exist alte reglementri contrare (de ex. la casierii);

Prsesc imediat cldirea prin ieirile de urgen, sau prin locurile indicate de membrii echipei de

intervenie:

Merg ctre locul de adunare stabilit;

Menin libere cile de acces ctre cldire;

Urmeaz toate indicaiile primite de ta membrii echipei de intervenie;

Asist, dac este posibil la evacuarea n siguran a persoanelor din afara unitii;

Rmn n afara cldirii pn la ncheierea definitiv a evenimentului.

2.3.

La

declanarea

alarmei

de

incendiu,

membrii

echipei

de

prim intervenie sunt

obligai:

S intre n toate ncperile accesibile din zona de responsabilitate alocat i s dirijeze personalul pentru

evacuarea cldirii;

S ndrume personalul ctre cea mai apropiat cale/ieire de urgen;

S menin calmul personalului pe timpul evacurii;

S mearg la punctul de adunare dup evacuarea zonei;

S preia controlul asupra locului de adunare i s se asigure c nici o persoan nu intr napoi n cldire

pn

la

primirea

dispoziiei,

acest

sens

de

la

conducerea

unitii;

S participe la o analiz, dup terminarea evenimentului i s raporteze orice dificulti ntlnite n

procesul de evacuare;
3.

PROCEDURA DE CONTABILIZARE A PERSOANELOR

Odat ce salariaii unitii i persoanele din afara acesteia, care se aflau n cldire, s-au adunat ia
locul stabilit, membrii echipei de intervenie vor ncepe numrarea persoanelor.

Contabilizarea persoanelor se va face consultnd:

Condica de prezen a personalului salariat;

Registrul de poart;

Informaiile primite de la personalul salariat al unitii, dup asigurarea validitii informaiei.

Se va ine cont de starea emotiv a persoanelor ntr-o astfel de situaie i se va ncerca validarea
informaiilor primite prin consultarea a cel puin 2 surse de informare.
4.

ACCESUL I.J.S.U.

Accesul echipajelor specializate ale Inspectoratului pentru Situaii de Urgen, se va face pe poarta
de acces principal. Directorul unitii i eful echipei de prim intervenie vor comunica detaliile
incendiului (locaie, amploare, etc.), i vor informa cu privire la eventualele persoane lips la apel (mpreun
cu locaia presupus a acestora) i vor rmne la dispoziia acestora pe durata operaiunii de stingere a
incendiului.
D.

OBLIGAIILE GENERALE ALE SALARIAILOR PRIVIND APRAREA

MPOTRIVA INCENDIILOR
Toi salariaii, din cadrul S.C. ESTHETIQUE BEAUTY CENTER S.R.L., rspund de respectarea
msurilor de aprare mpotriva incendiilor i de ndeplinirea obligaiilor ce le revin, potrivit art. 22 din Legea
nr. 307 din 12 iulie 2006 privind aprarea mpotriva incendiilor i prezentelor instruciuni, stabilite n
conformitate cu art. 19 lit. g din actul normativ menionat anterior, avnd, n acest scop, urmtoarele
obligaii generale:

Cunoaterea i respectarea normelor de aprare mpotriva incendiilor (generale, pentru unitate i

specifice,

pentru

mpotriva

incendiilor

funcionare
de

aprare

locul
prevzute

utilizare
mpotriva

de

munc)
atribuiile

instalaiilor,

incendiilor

din

i
de

aparatelor,
dotarea

a
serviciu

regulilor
i

dispozitivelor
locurilor

de

de

n
i

aprare

instruciunile
a

munc,

altor

de

mijloace

precum

ndeplinirea msurilor i sarcinilor ce le-au fost ncredinate;

Participarea la instructajele i aciunile instructiv-educative organizate n vederea aprrii

mpotriva incendiilor i la exerciiile i aplicaiile de stingere a incendiilor, precum i de evacuare a

persoanelor i a bunurilor materiale;

Anunarea imediat a efilor ierarhici despre existena unor mprejurri de natur s provoace

incendii;

Respectarea, n cadrul unitii, a regulilor stabilite privind fumatul i introducerea de igri,

chibrituri, brichete, etc., n locurile n care sunt interzise, precum i a regulilor referitoare la executarea unor
operaiuni sau lucrri sau la folosirea unor mijloace care pot provoca apariia de/sau incendii (sudur, foc
deschis, modificri neautorizate sau improvizaii la instalaiile i aparatele electrice i de nclzire, scule

necorespunztoare, etc.);

ndeplinirea sarcinilor stabilite, att n ceea ce privete supravegherea permanent a

locului de munc unde funcioneaz instalaii care pot produce incendii, explozii, avarii, ori alte accidente
tehnice,

ct

controlul

periodic

al

funcionrii acestora;

Verificarea obligatorie a

programului

de

lucru,

locurilor de

vederea

depistrii

munc
i

la nceperea i Ia terminarea

nlturrii

unor

eventuale

pericole

mijloacelor

tehnice

de

cauze de incendiu;

aprare

Intreinerea,
mpotriva

meninerea

incendiilor

de

bun

la

locul

stare
de

de

utilizare,

munc

neutilizarea

acestora

alte

scopuri;

Respectarea regulilor de ordine interioar i de disciplin a muncii;

Anunarea imediat a efilor ierarhici i a serviciului de urgenta asupra: incendiilor

izbucnite, pagubelor produse in urma calamitilor naturale i a catastrofelor cat si participarea (potrivit
organizrii
incendiilor

activitii
la

locul

de

munc)

de
la

localizarea

aprare
si

stingerea

incendiilor,

mpotriva
la

evacuarea

persoanelor i bunurilor materiale.

Cooperarea cu salariaii desemnai cu atribuii in domeniul aprrii mpotriva incendiilor, att

ct i permit cunotinele i sarcinile sale, n vederea realizrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor;

pericol.

Acordarea ajutorului, att ct este raional posibil, oricrui salariat, aflat ntr-o situaie de

Organizarea muncii i iniiere n

afaceri

mbuntirea afacerii
Dac suntei proprietarul unui salon, un angajat sau un stilist trebuie s inelegei cum se obine
profitul si cum se menine clientela. Reclama, relaiile bune cu clientul i o bun utilizare a resurselor
afecteaz succesul financiar al afacerii.
Succesul financiar al salonului este responsabilitatea angajailor, de la recepionist pn la manager.
Patronii de salon nu folosesc veniturile doar pentru a plti angajaii pstrnd restul pentru ei. Veniturile
implic achitarea unor costuri. Salonul trebuie s aib suficiente venituri pentru a acoperi urmtoarele
cheltuieli:

chirie

lumin i cldur

electricitate

telefon

asigurri

reclame

contabilitate

servicii de curenie

reparaii
Cel mai mare procentaj din venit revine cheltuielilor cum ar fi salariile, chiria i utilitile. Apa i
electricitatea reprezint un procent mai mic.
Valoarea financiar i prosperitatea salonului sunt afectate de mai muli factori. Variaiile de sezon
vor afecta numrul de clieni i profitul.
Acest capitol se refer la modaliti de a asigura o utilizare eficient a resurselor salonului i la
meninerea productivitii.
Resurse
Exist multe tipuri de resurse in salon inclusiv resursele umane(angajai si clieni), depozit,
instrumente, echipamente, utiliti, sisteme informaionale, timp, spaiu i bani.

resursele trebuie utilizate numai in scopuri aprobate. De exemplu, telefonul salonului trebuie
utilizat numai pentru apeluri telefonice care implic afacerea, angajaii nu-i pot suna prietenii.

resursele trebuie eficientizate.

pierderea produselor i a resurselor trebuie s fie minim.

utilizarea resurselor este n strnsa legtur cu cererile legale i organizaionale.

Echipamentul trebuie depozitat, utilizat si mnuit n funcie de instruciunile productorilor i politicile de
sntate i siguran ale salonului. Angajaii au drepturi egale cu privire la orele de lucru , pauze si salarii.

utilizarea incorect a resurselor duce la pierderi, deteriorarea instrumentelor i a

echipamentului, nemulumiri ale clientului i ale angajailor.

Angajaii trebuie s fie pregtii corect.

Angajaii trebuie s tie cnd s utilizeze resursele corect, s se conformeze cu

regulamentele de sntate i siguran referitoare la folosirea acestor resurse i pot, de asemenea, instrui
membrii mai noi ai personalului n legtur cu acest aspect sau pot oferi sfaturi clienilor despre produsele
pe care s le utilizeze acas.
Controlul stocului
Pentru ca salonul s funcioneze eficient depozitarea produselor trebuie controlat. Cu ct salonul
este mai mare, cu att depozitul este mai mare. Supravegherea stocrii este important i responsabilitatea
este alocat unei singure persoane din salon pentru a evita pierderile si problemele.
Obinerea de informaii
Informaiile se obin din diferite surse:
- productori de echipamente si produse
- cursuri i seminarii de pregtire
- manuale de instruire

- manageri ai salonului
- colegii
Pregtirea angajailor
Angajaii trebuie s fie bine pregatii cu privire la aspectele de sntate si siguran. Angajaii au
responsabiliti diferite i toi trebuie s stie cum s abordeze clienii i cum s foloseasca produsele i
echipamentele.
Este important ca toi angajaii s fie la curent cu legile actuale i s aplice regulile de sntate i
siguran. n plus fa de legislaia legat de sntate i siguran, majoritatea saloanelor au regulamente
interioare referitoare la folosirea resurselor.
Organizarea personalului
De obicei structura personalului const n proprietar sau manager, stiliti, stagiari i n unele cazuri
recepionist. Fiecare angajat are responsabiliti specifice n cadrul salonului.
Aceste responsabiliti trebuie s fie clar nelese de fiecare. Este ideal ca responsabilitile fiecruia
s fie afiate n salon. Cineva va fi responsabil cu ndrumarea clienilor i cu nregistrarea programrilor?
Se face aceasta de ctre recepionist sau rezervrile pot fi realizate i de membrii personalului?
Eventuale probleme
Salonul trebuie sa aib diverse proceduri pentru a se ocupa de eventualele probleme, iar angajaii
trebuie s fie contieni de limitele autoritii lor. Ei trebuie s tie cui s se adreseze atunci cand nu pot sa
rezolve singuri problema.

Definirea i clasificarea cheltuielior i veniturilor agenilor economici

Cheltuielile desemneaz n expresie bneasc raporturile patrimoniale cu privire la angajarea
i utilizarea resurselor economice n cadrul activitilor desfurate de unitatea patrimonial.
Ocazionarea cheltuielilor se deruleaz n urmtoarele etape succesive sau simultan n timp:
angajarea, consumul i plata.
In funcie de natura lor, cheltuielile sunt grupate pe feluri de activiti dup cum urmeaz:
1. cheltuielile
exploatare

2. cheltuieli
financiare

3. cheltuieli
extraordinare

de

cheltuieli privind stocurile (cu materii prime i materiale

consumabile, mrfuri, energie i ap, ambalaje, materiale nestocate
etc.);
cheltuieli cu lucrrile i serviciile executate de teri;
cheltuieli cu impozite, taxe i vrsminte asimilate;
cheltuieli cu personalul (cheltuieli cu personalul, cu contribuiile la
asigurrile i protcia social);
alte cheltuieli de exploatare.
pierderi din creane legate de participaii;
cheltuieli privind investiiile financiare cedate;
cheltuieli din diferene nefavorabile de curs valutar;
cheltuieli privind dobnzile acordate;
sconturile de decontare acordate clienilor;
alte cheltuieli financiare.
cheltuieli privind calamitile i alte evenimente extraordinare.

Veniturile desemneaz n expresie bneasc raporturile patrimoniale cu privire la obinerea i

realizarea rezultatelor. Crearea lor se realizeaz urmtoarele etape succesive sau simultan n timp:
producia, vnzarea, ncasarea.

Veniturile sunt grupate pe feluri de actviti dup cum urmeaz:

1. venituri
din
venituri din vnzri de produse sau mrfuri, din prestri servicii,
exploatare
executare de lucrri;
venituri din producia stocat;
venituri din producia de imobilizri;
venituri din subvenii de exploatare;
alte venituri din activitatea de exploatare.
2. venituri
venituri din imobilizri financiare;
financiare
venituri din investiii financiare pe termen scurt;
venituri din cteane imobilizate;
diferenele favorabile de curs valutar;
sconturile obinute de ntreprindere de la furnizorii si;
alte venituri financiare.
3. venituri
venituri din subvenii pentru evenimente extraordinare i altele
extraordinare
asimilate.

Importana i rolul preului

Ca instrument al pieii i indicator esenial al realitii economico-sociale preul pieii
reprezint o cantitate de moned pe care cumprtorul este dispus i poate s o ofere
productorului n schimbul bunului pe care acesta l poate oferi1
n mod normal, preul se stabilete prin negocierea dintre productor i consumator,
negociere n care productorul propune un pre consumatorului, dar n final conteaz valoarea pe
care consumatorul o atribuie produsului. Deci preul se poate defini, ca expresie de cele mai multe
ori financiar, a valorii atribuite de consumator n cadrul schimbului.
Sub aspect economic preul reprezint reflectarea bneasc a valorii bunurilor sau
serviciilor, comparate i corelate prin prisma cantitii, calitii i a altor criterii.
n practica economic se ntlnesc dou mari categorii de preuri: preuri de aprovizionare
(pre de achiziie, pre negociat, pre cu ridicata, pre de import, pre de livrare al importatorului,
pre de vnzare al firmei de comer cu ridicata, preul bursei) i preuri de vnzare (preul de vnzare
al productorilor, al importatorilor, al firmelor de comer cu ridicata i cu amnuntul).
Nivelul preului depinde de raportul dintre cerere i ofert, de gradul de utilitate, de calitatea
i accesibilitatea sau raritatea produselor.
Funciile preurilor
Principalele funcii ale preurilor sunt:
1) funcia de corelare a ofertei cu cererea;
2) funcia de calcul sau de msurare a cheltuielilor i rezultatelor;
3) funcia de recuperare a costurilor i de restituire a veniturilor;
4) funcia de stimulare a agenilor economici.
Obiectivele stabilirii preului:
preurile trebuie s acopere n ntregime costurile;
preurile nu le vor depi pe acelea cerute de concurenii apropiai;
preurile vor fi stabilite astfel nct s descurajeze ptrunderea de noi firme pe pia;
preurile trebuie s asigure o recuperare a investiiei, nu mai mic de x la sut.
Calculul pretul de cost din activitatea de prestri servicii (preul la care se vnd produsele i
serviciile ctre populaie) se stabilete dup cum urmeaz:
1

M.Platis Preul i formarea lui Ed.Economic, Bucureti, 1997, pag.27.

Preul cu amnuntul
(en detail)

Costul de achiziie

Adaosul comercial

Unde:
Costul
de =
achiziie
Adaosul comercial

Preul de cumprare +
(pre de livrare)
=

Cheltuieli de transport +
aprovizionare

Costul de achiziie

Alte
cheltuieli
accesorii

% Adaos comercial

Influena preului asupra profitului

Preul influeneaz direct proporional marimea profitului. Modul de calcul al profitului este:
Pr = CA - CT, unde Pr = profit, CA = cifra de afaceri, CT = Cost total.
CA = P*Q, unde P = pre si Q = volumul produciei.
Pretul unui produs este influentat si influenteaza la rndul sau numeroase variabile de marketing pe
parcursul planificarii de marketing. Factorii ce afecteaza deciziile de pret au fost grupati de Kotler
n factori interni si externi ntreprinderii :

Fig.nr.1 Factorii ce afecteaza decizia de pret

Stabilirea obiectivelor de pret.
nainte de a determina pretul potrivit pentru un produs, o ntreprindere trebuie sa determine
rolul pe care pretul l joaca n strategia sa de marketing.
Obiectivul de pret este scopul pe care ntreprinderea urmareste sa l atinga prin strategia sa de pret,
obiectiv care trebuie sa armonizeze cu obiectivele globale ale ntreprinderii. De exemplu, daca
obiectivul principal al ntreprinderii este sa devina lider pe o anumita piata, strategia de pret si va
desemna acele obiective necesare pentru realizarea obiectivului global.
Obiectivele vizate de strategia de pret pot fi numeroase, cele mai importante fiind prezentate
schematic astfel:

Fig.nr.2 Principalele obiective de prt

Documente de eviden contabil

Documentele sunt acte scrise intocmite pentru operatiile economice in momentul efectuarii
lor, cu scopul de a dovedi infaptuirea acestor operatii, precum si actele ocazionale de constatarea
existentelor patrimoniale si pentru exercitarea functiilor organizatorice si administrative ale
unitatilor patrimoniale.
Contabilitatea respecta doua principii de baza :
o nici o operatie economico-financiara fara document;
o nici o inregistrare contabila fara document.
Importanta, ntocmirea si prelucrarea documentelor
Importanta documentelor poate fi apreciata dupa urmtoarele caracteristici :
documentele fac dovada infaptuirii operatiilor economico-finaincare;
documentele furnizeaza informatii utilizatorilor interni si externi;
documentele constituie proba in justitie.
Continutul si clasificarea documentelor
Pentru reflectarea clara si precisa a continutului operatiilor economice, documentele trebuie sa
cuprinda anumite date cu caracter obligatoriu. Indiferent de natura operatiei pentru care se
intocmesc, exista o serie de elemente comune pe care trebuie sa le contina toate felurile de
documente, si anume:
a. denumirea documentului; (factura, chitanta, bon de consum);
b. numarul si data documentului;
c. denumirea i adresa emitentului;
d. datele de identificare fiscala ale emitentului: numrul de nmatriculare la Oficiul
Registrului Comerului, codul unic de inregistrare CUI, atributul fiscal AF,
capitalul subscris si varsat;
e. agentii economici care au participat la operatia economica nsemnata n document
f. date cantitative si valorice

g. semnaturile celor care au intocmit, verificat sau aprobat documentul

Tinand seama de anumite caracteristici ale documentelor, acestea se pot grupa dupa mai multe
criterii, si anume:
Dupa natura operatiilor economice pe care le consemneaza, documentele se impart in :
documente privind imobilizarile corporale, imobilizarile necorporale si financiare; valorile
materiale; munca efectuata si salarizarea ei; calculatia costurilor; vanzarile; trezorerie;
corespondenta; registratura, arhiva si documente contabile.
Dupa circuitul lor, se divid in:
o documente interne, care se intocmesc in cadrul intreprinderii si circula numai in interiorul ei
(note contabile, bonuri de materiale folosite pentru eliberari de materiale sectiilor de
productie)
o documente externe, care justifica raporturile economice cu alte intreprinderi sau persoane
(facturile furnizorilor pentru materiale cumparate, extrasele de cont de banca).
Clasarea si pastrarea documentelor
Dupa rezolvarea completa si definitiva a documentelor, acestea parcurg ultima faza a
circuitului lor-clasarea la dosar.
Prin clasare se intelege aranjarea documentelor intr-o anumita ordine strict determinata, care
sa asigure o buna pastrare a lor si o gasire usoara pentru obtinerea informatiilor necesare. De
precizia si corectitudinea ei depinde identificarea cu usurinta a oricarui act existent in arhiva
intreprinderii..
Criteriul nominal consta in gruparea intr-un dosar a documentelor care au aceeasi destinatie:
facturi, procese- verbale etc.
Indiferent de clasarea folosita, in fiecare dosar, documentele se aranjeaza in ordine cronologica.
Pastrarea documentelor trebuie sa asigure o integritate deplina a lor, deoarece acestea
servesc pentru controlul operatiilor economice efectuate, a exactitatii acestora si pentru scopuri de
informare asupra activitatii intreprinderii.
Termenele de pastrare a documentelor in arhiva intreprinderii sunt fixate prin dispozitii
legale si difera dupa natura si importanta documentului. Astfel, registrele de contabilitate si
documentele justificative ce stau la baza inregistrarilor in contabilitate se pastreaza 10 ani de la data
incheierii exercitiului, statele de salarii si bilantul contabil 50 de ani.

Reconstituirea documentelor
Reconstituirea documentelor se face in cazul pierderii, distrugerii sau sustragerii, in termen
de 30 de zile, pe baza unui dosar de reconstituire, intocmit pentru fiecare caz n parte.
Daca documentul provine de la o alta unitate, reconstituirea se va face de catre unitatea
emitenta la cererea scrisa a conducatorului unitatii solicitante.
Documentele si evidentele reconstituite poarta obligatoriu si vizibil mentiunea reconstituit
aratandu-se numarul si data dispozitiei pe baza careia s-a facut reconstituirea.
Gasirea ulterioara a documentului original care s fost reconstituit nu anuleaza sanctiunile
disciplinare sau penale. In acest caz actul reconstituit se anuleaza pe baza de proces -verbal.
Vinovatii raspund material de pagubele provocate din cauza disparitiei, sustragerii sau
distrugerii temporare a documentelor si pentru cheltuielile facute cu reconstituirea si gasirea lor.
Conducatorii unitatilor raspund de evidenta tuturor reconstituirilor de documente si de
pastrarea dosarelor de reconstituire.

Exemple de documente de eviden

Factura este un document contabil emis de firma furnizoare si are drept destinatar alta
companie sau persoana, mai precis - clientul. Acest document contine lista cu produsele vandute sau
serviciile prestate clientului de catre furnizor. O factura mai contine datele de identificare fiscala a
emitentului, datele furnizorului persoana fizica sau juridica, cota de taxa pe valoare adaugata,
pretul, cantitatea si valoarea fiecarui produs vandut.
Exceptii: Persoana impozabila este scutita de obligatia emiterii facturii pentru urmatoarele
operatiuni, cu exceptia cazului in care beneficiarul solicita factura:
transportul persoanelor cu taximetre, precum si transportul persoanelor pe baza biletelor de
calatorie sau a abonamentelor;
livrarile de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestarile de servicii catre
populatie, consemnate in documente, fara nominalizarea cumparatorului;
livrarile de bunuri si prestarile de servicii consemnate in documente specifice, care contin
anumite informatii speciale.
Greseli frecvente. Cele mai multe omisiuni sau greseli se fac prin faptul ca nu se completeaza
adresa beneficiarului, contul si banca, la rubrica din partea de sus a facturii, unde apar denumirea si
Codul Fiscal. In partea de jos a facturii, unde este rubrica date privind expeditia, foarte des nu se
completeaza numele delegatului, cu toate datele. Consecinta este ca in cazul unui control, firma
primeste amenzi de la Administratia Financiara sau de la Garda Financiara.
Furnizor: Peugeot
(den, forma juritica)
Nr. Ord. Registru com
Nr. De inreg Fiscala
RO01203214
Localitate Bacau
Judetul Bacau
Contul 20316798
Banca BRD
Cota TVA 19%

Seria
Cumparator SC SALORA
SOFT SRL
FACTURA FISCALA
0477549
(den, forma juritica) SA
Nr. De inreg Fiscala RO972351
Localitate BACAU
Nr Factura 1977
Judetul BACAU
Data
(ziua,
anul,
luna)
Cont
08.03.2009
RO07BPOS04002955854RON
Nr. Aviz insotire a marfii; 56
Banca BCR

Nr
Crt

Denumirea produselor sau

serviciilor

UM

Cantitat
ea

1
Autoturism Peugeot
Cheltuieli de transport

2
buc

3
1

Pret
unitary
(fara
TVA)
4
39000
1000

Valoarea
- lei -

5
39000
1000

Semnatura
Data privind expeditia
Total
Si
stampula Numele delegatului: Popescu
40000
furnizorului
Mijlocul de transport: TIR
Semnatur
Expedierea s-a realizat in prezenta noastra la data a
de:
De
08.03.2009
primire
Semnaturile

Valoar
ea
TVA
- lei l6
7410
190

7600
Total
de
plata
47600

Chitana servete ca:

document justificativ pentru depunerea unei sume n numerar la casieria unitii;
document justificativ de nregistrare n registrul de cas i n contabilitate.
n condiiile n care sumele nscrise pe chitan sunt aferente livrrilor de bunuri sau
prestrilor de servicii scutite fr drept de deducere conform prevederilor legale formularul de
chitan este documentul justificativ care st la baza nregistrrii veniturilor n contabilitate.
Se ntocmete n dou exemplare, pentru fiecare sum ncasat, de ctre casierul unitii i se
semneaz de acesta pentru primirea sumei.
Circul la depuntor, rmne n carnet, fiind folosit ca document de verificare a
operaiunilor efectuate n registrul de cas.
Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil, dup utilizarea complet a carnetului.

Ordin de plat
Titlu de credit emis de posesorul unui cont bancar (ordinator), adresat bancii care
gestioneaza depozitul bancar respectiv, prin care titularul contului solicita bancii sa plateasca o
anumita suma de bani unei alte persoane, denumita beneficiar. ordinul de plata este revocabil, plata
putand fi sistata de catre ordinator, in orice moment. in functie de documentele date de beneficiar,
ordinul de plata poate fi simplu, cand suma este incasata de la banca pe baza unei chitante eliberate
de beneficiar, si documentar, cand beneficiarul trebuie sa prezinte bancii si documentele care atesta
livrarea marfurilor sau prestarea de servicii. o plata dintr-un cont la banca se face in baza unui ordin
de plata.
Dispozitia data bancii de un titular de cont bancar de a i se plati neconditionat detinatorului
acestui titlu suma de bani inscrisa pe ordin.

Bonul de consum. Serveste ca:

document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor;
document justificativ de scadere din gestiune;
document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.

Se intocmeste in doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor din magazie
pentru consum, de compartimentul care efectueaza lansarea, pe baza programului de productie si a
consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unitatii, care solicita materiale pentru a fi
consumate.
Bonul de consum se poate intocmi intr-un exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de calcul.
Bonul de consum (colectiv), in principiu, se intocmeste pe formulare separate pentru materialele din
cadrul aceluiasi cont de materiale, loc de depozitare si loc de consum.
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
UNITATEA SALORA SOFT
U OP.
Numar
Data
PAD documen Z L
.
t
1
2
3
4
5
4927707 1
0
8
3
Nr. Denumirea
Cont
Crt materialelor
(inclusiv
sort, Debito
marca,
profil, r
dimensiune)
1
15
4
1. Kit distributie
607
2.

Pompa apa airtex

Data si semnatura:

607

A
6
09

Produs, lucrare (comanda)

Cod
Cod
Nr. Comanda
predator
primitor Cod produs
7

Credito
r
16

Cantitate
a
necesara

1
0

Cod
17

1
8

Nr. Poz.

11

12

U/
M

Cantitate
eliberata
Intreg Z
i
21

1
9

371

Buc

371

Buc

Sef compartiment:

Gestionar:

BON
DE
CONSUM
(colectiv)

13

Pret unitar

Valoarea

Lei

Lei

22
200.0
6
75.06

200.0
6
75.06
275.1
2

Primitor:

Lista de inventariere. Serveste ca:

document pentru inventarierea bunurilor aflate in gestiunile unitatii;
document pentru stabilirea lipsurilor si plusurilor de bunuri (imobilizari, stocuri materiale) si
a altor valori (elemente de trezorerie etc.);
document justificativ de inregistrare in evidenta magaziilor (depozitelor) si in contabilitate a
plusurilor si minusurilor constatate;
document pentru intocmirea registrului-inventar;
document centralizator al operatiunilor de inventariere.
Se intocmeste intr-un exemplar, la locurile de depozitare, anual sau in situatiile prevazute de
dispozitiile legale, de comisia de inventariere, pe gestiuni, conturi de valori materiale, eventual
grupe sau subgrupe, separat pentru bunurile unitatii si separat pentru cele apartinand altor unitati,
aflate asupra personalului unitatii la data inventarierii, primite pentru prelucrare etc. si se semneaza
de catre membrii comisiei de inventariere si de catre gestionar.
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

Unitatea
SC
SAOLRA
SOFT SRL
Magazia
N Denum
r. irea
C bunuril
rt. or
inventa
riate
1.

6.

Bara
fata
Bando
u bara
fata
Kit
distrib
utie
Pompa
apa
aiertex
Cataliz
ator
Bujii

7.

Filtru

8.

Debit
metru
Rulme
nt
Antige
l
Saboti
frana
Ulei

2.

3.

4.

5.

9.
1
0.
1
1.
1
2.
1
3.

Stergat
oare

Gestiunea

Lista de iventariere
Data: 31.03.2009

Cod
ul
Sau
num
arul
de
inve
ntar

Cantitati
Stocuri
U/
M

Fapt Scrip
ice
tice

Pagina
1

Loc de depozitare

Diferent
e
Pl Mi
us nus

Pret
unit
ar

Valoare contabila
Valo Diferente
area
Plu Mi
s
nus

203
.43
32.
24

2034,
3
548,0
8

Valo
are
de
inve
ntar

Bu 10
c
Bu 15
c

10

17

Bu 7
c

200
.06

1400,
42

1400
.42

Bu 6
c

75.
06

375,3 75.
06

450.
36

Bu
c
Bu
c
Bu
c
Bu
c
Bu
c
Bu
c
Bu
c
Bu
c
Bu
c

235

2115

2115

29

30

10

300

10

290

25

27

958,5

71

35.
5
750

1500

887.
5
1500

18

18

150

2700

2700

15

15

21

315

315

50

250

250

28

32

10

320

40

280

10

11

23

253

23

230

Nume
si Comisia de inventariere
prenume

64.
48

Deprecierea
Valo Moti
area
vul
(cod
)

2034
.3
483.
6

Gestionar
(responsabil
mijl. fixe)

Contabilitate
e

Motto: Mergi, lucreaz, nu te opri, nu te mulumi cu att, ai totul de nvat,

totul de fcut, totul de cucerit pentru a-i mplini viaa aa cum trebuie.

Oportunitatile existente pe piata muncii

Consideri c ai atins maximul de performan la locul de munc?
Crezi ca invatarea s-a incheiat odata cu diplomele scolare, de absolvire (cele liceale sau de
calificare)?
i se solicit tot mai multe sarcini ce implic s tii mereu lucruri noi?
Simi c e necesar s urmezi o serie de cursuri noi, ns nu tii cum s o faci?
Vrei s schimbi ceva n viaa ta profesionala i nu tii de unde s ncepi?
Eti preocupat s-i valorifici cunotinele dintr-un domeniu anume din care ai facut deja o
pasiune?
Ce cursuri ar trebui sa (mai) urmezi pentru a-ti mari sansele de stabilitate profesional?
Crezi c eti prea n vrst pentru a mai nva?
Iat cteva ntrebri ce apar tot mai des ntr-o societate concurenial, unde angajatorii selecteaz
personal nu doar dup experien, ct i dup nivelul de instruire. Acest fapt ntrete ideea nevoii de
nvare pe toat durata vieii profesionale, chiar dac acest proces are loc n contexte variate. nvarea
permanent presupune acele aciuni de actualizare, aprofundare i valorizare a diferitelor abiliti i
competene, cunotine i calificri necesare oricrui cetean pentru a se adapta mai bine la o societate
bazat pe cunoatere i pentru a fi capabil s se implice activ n toate sferele economice, sociale, oferindu-i
n acest fel o ans suplimentar pentru a fi activ pe piaa muncii. E TIMPUL S TE PUI N VALOARE!

1.1. Programele de formare profesionala si instruire continua

O solutie pentru cresterea sanselor de angajare si stabilitate

a locului de munca o reprezinta

informarea permanenta realizata prin programele de formare profesionala si instruire continua (sau cursuri
pentru adulti).
Formarea profesional continua a adulilor (F.P.C.) - cuprinde formarea profesional iniial i
formarea profesional continu organizate prin alte forme dect cele specifice sistemului naional de
nvmnt. Aceasta este ulterioar formrii iniiale i asigur adulilor fie dezvoltarea competenelor
profesionale deja dobndite, fie dobndirea de noi competene;
Programe de formare continua (P.F.C.) sesiuni

de instruire profesionala organizate si

structurate pe baza unor standarde ocupationale;

Standardul ocupaional - documentul care precizeaz unitile de competen i nivelul calitativ
asociat rezultatelor activitilor cuprinse ntr-o ocupaie, reperele calitative asociate indeplinirii cu succes a
acesteia in concordanta cu cerintele pietei muncii. Un standard este format din unitati de competenta ce

definesc o activitate care conduce la un rezultat concret ( produs sau serviciu) ce poate fi evaluat. Functia
majora identificata in analiza ocupationala, care necesita pentru indeplinire importante cunostinte, abilitati si
atitudini, poate deveni unitate de competenta.
Competena profesional - reprezint capacitatea de a realiza activitile cerute la locul de munc la
nivelul calitativ specificat n standardul ocupaional;
Meseria - este complexul de cunotine dobndit prin colarizare sau prin practica, necesare pentru
executarea anumitor operaii de transformare i prelucrare a obiectelor muncii sau pentru prestsrea anumitor
servicii;
Ocupaia - activitatea util, aductoare de venit (n bani sau n natur) pe care o desfoar o
persoan n mod obinuit ntr-o unitate economico-social i care constituie pentru aceast surs de existen.
Ocupaia poate fi exprimat prin funcie sau meserie;
Profesia - este specialitatea (calificarea) obinut prin studii, iar ocupaia este specialitatea
(calificarea) exercitat efectiv la locul de munc,

Orice forma de instruire profesionala tine seama de o serie de standarde ocupationale ce conduc la
un anumit nivel de calitate si profesionalism, conform legislatiei actuale. Asadar, Ordonana Guvernului. nr
129/2000 este cea care fundamenteaza conditiile, structura si modul de desfasurare a diferitelor programe de
formare profesionala, dupa cum urmeaza:
1. initierea - reprezinta dobandirea unor cunostinte, priceperi si deprinderi minime necesare pentru
desfasurarea unei activitati,
2. calificarea reprezinta ansamblul de competente profesionale care permite unei persoane sa
desfasoare activitati specifice unei ocupatiis au profesii,
3. perfectionarea consta in dezvoltarea competentelor profesionale in cadrul aceleasi calificari,
4. specializarea este o forma specifica de formare profesionala care urmareste obtinerea unor
cunostinte si deprinderi intr-o arie restransa din sfera de cunostinte a unei ocupatii,
5. recalificarea consta in obtinerea de competente specifice unei alte ocupatii sau profesii, de cele
dobandite anterior,
Pentru a veni in intampinarea cerintelor angajatorilor, va puteti schimba pregatirea de baza sau o
puteti completa cu competente noi si cautate prin accesarea programelor autorizate de initiere, calificare,
specializare sau perfectionare oferite de furnizorii de formare profesionala.

1.2 Nomenclatorul calificarilor

Nomenclatorul calificrilor reprezinta ansamblul ocupatiilor pentru care se pot organiza programe
finalizate cu certificate de calificare. n acest fel putem gsi diferite cursuri de calificare pentru meseriile n
care dorim sa activm.
Aceste sesiuni de instruire sunt impartite pe trei niveluri, in functie de complexitatea domeniului
abordat:

nivel 1- 360 de ore,

nivel 2- 720 de ore,
nivel 3 1080 de ore.
Fiecare dintre aceste trei niveluri cuprinde grupe majore de activitati profesionale, conform grupei de
baza din Clasificarea Ocupatiilor din Romania (C.O.R.)

Tehnici de cautare si mentinere a unui loc de munca

Ce tip de munca ti se potriveste?
Cum trebuie sa procedezi pentru a-ti gasi un loc de munca pe care sa-l consideri o sursa de
satisfactii materiale si spirituale si nu un sacrificiu necesar supravietuirii?
Cum se realizeaza un CV si o scrisoare de intentie care sa-ti aduca postul dorit?
Cum trebuie sa te prezinti la un interviu?
Ce rol au abilitatile transferabile in cautarea si mentinerea unui loc de munca?
Sunt doar cateva din intrebarile la care-si propune sa va raspunda cursul de fata, folosind informatii
adaptate la situatia actuala de pe piata muncii si la posibilitatea de a lucra in strainatate.

2.1 Cariera si aspecte indispensabile dezvoltarii ei

Cariera profesiune, ocupatie; domeniu de activitate; timp cat cineva lucreaza intr-un anumit
domeniu (DEX). Termenul de cariera este asociat si cu ideea de miscare ascendenta sau avansare a unei
persoane intr-un domeniu de activitate, in scopul de a obtine mai multi bani, mai multa responsabilitate, de a
dobandi mai mult prestigiu si mai multa putere.
Etapele carierei
Stadiile varstelor constituie un element generator pentru descrierea etapelor carierei.
Stadiul carierei

Varsta

Aspecte ale carierei

Explorarea

15-22 ani

identificarea intereselor si alegerea carierei; obtinerea educatiei care sa

permita exercitarea acesteia

Cariera timpurie

22-30 ani

(incercarea)
Cariera timpurie

supervizorilor
30-38 ani

(stabilizarea)
Cariera medie

38-45 ani

stabilirea identitatii profesionale; alegerea intre caile de cariera diferite

tehnic versus managerial etc.

45-55 ani

(mentinerea)
Cariera tarzie

transferari si promovari; alegerea nivelului implicarii; adancirea

perspectivei asupra ocupatiei si organizatiei

(dezvoltarea)
Cariera medie

obtinerea primului post si adaptarea la cerintele acestuia si ale

oferirea de contributii independente organizatiei; atragerea mai multor

responsabilitati

55-62 ani

dezvoltarea subordonatilor; contributii active la directia de dezvoltare a

(platoul)

organizatiei; confruntari cu amenintarea pozitiei de catre cei tineri, mai

agresivi

Cariera tarzie

62-77 ani

(declinul)

planificarea retragerii (pensionarii); confruntarea cu reducerea

responsabilitatilor si diminuarea puterii; dezvoltarea unui succesor.

Planul de cariera
In primele stadii ale carierei, in agitatia absolvirii, este foarte tentant sa acceptam prima oferta de loc
de munca, fara a avea in vedere implicatiile pe ternen lung. Un asemenea gest, fara o analiza atenta (plan de
cariera) poate avea ca efect blocajul intr-o cariera nepotrivita. De aceea este esentiala crearea unui astfel de
plan cat mai timpuriu. Trecerea de la scoala la locul de munca prin conceperea unui plan face diferenta intre
a obtine ceea ce ne dorim si speranta de a obtine ceea ce ne-am propus. Specializarea aleasa presupune deja
existenta unui plan de cariera. Dar, in realitate, majoritatea oamenilor ajung sa lucreze in alte domenii decat
cele pentru care au o diploma. Multe studii arata ca in medie, fiecare om schimba in decursul vietii cateva
job-uri sau, uneori, chiar cateva domenii de activitate. Schimbarea este catalizatorul evolutiei si dezvoltarii
proprii, dar ea se poate produce si din cauza ca majoritatea oamenilor nu petrec timp la inceput pentru a-si
crea un plan de cariera si, daca insa cariera este proiectata din timp, se poate evita aparitia insatisfactiei si a
unor ani pierduti.
Un plan inteligent de cariera urmareste stabilirea unei tinte, a unui scop, a unei destinatii. Etape ale
unui asemenea plan ar fi:
-

auto-cunoasterea;

analiza SWOT;

stabilirea principiilor directoare, a obiectivelor si a misiunii personale;

stabilirea unor planuri de actiune.

a. Primul job
Fiecare dintre noi a trait experienta varstei la care ce ma fac cand voi fi mare era doar un joc, poate
unul dintre putinele in care noi eram singurii in masura a gasi raspunsuri pe cat de ingenioase, pe atat de
pertinente pentru a ne sustine alegerile. Timpul este singurul care care poate sa ofere noi solutii si
perspective de abordare a acestei probleme. In unele situatii insa ne putem simti coplesiti de multitudinea de
variante la care reusim sa ajungem, astfel incat iau nastere adevarate dileme si controverse, mai ales in cazul
in care ne aflam in fata unei prime asemenea decizii. Poate fi vorba de momentul terminarii liceului, a
facultatii sau a altor tipuri de studii superioare sau de momentul in care suntem interesati pentru prima oara
de sensul pe care dorim sa-l dam devenirii noastre profesionale. Constientizarea importantei acestui moment
constituie baza solida pe care putem construi in timp, cu pasi mai mari sau mai mici, cariera la care am visat
inca din copilarie, sau care am descoperit in timp ca ni s-ar potrivi cel mai bine.
Nu de putine ori insa, primului job nu i se acorda o astfel de semnificatie. Parem parca a uita
hotararea si curajul cu care raspundeam oricaror obiectii atunci cand eram copii. Avem tendinta de a privi
alegerea facuta ca pe ceva necesar, uneori oportun si din pacate de prea putine ori ca reprezentand un motiv

de satisfactie. Am putea totusi mari considerabil ponderea situatiilor in care suntem multumiti de acest prim
pas facut daca am reusi sa gasim raspunsuri la intrebari care cu siguranta ne-ar motiva intr-o maniera mult
mai realista deciziile. Iata doua dintre ele:
Primul meu job este necesar-oportun-satisfacator in raport cu cine si cu ce anume? Peste un an cat de
necesara-oportuna-satisfacatoare va mai fi munca pe care o desfasor? Dar peste cinci ani?

b. Schimbarea carierei
Poate ca pur si simplu incepeti sa va pierdeti interesul. Poate ca va atrage o alta activitate. Poate ca in
organizatia dvs. se fac restructurari. Poate a venit momentul sa lucrati pentru dvs. Acestea sunt numai cateva
motive care-i determina pe oameni sa se gandeasca la schimbari in cariera. Daca sunteti pusi intr-o asemenea
situatie, ganditi bine circumstantele si realizati care sunt dorintele si nevoile dvs. Schimbarea este
catalizatorul evolutiei si dezvoltarii proprii.

Ce este de facut?
-

Evaluare si motivatie Majoritatea oamenilor isi schimba cariera pentru ca nu le mai place munca
pe care o desfasoara, seful sau compania in care lucreaza. Pentru a descoperi ce va inspira si va
motiveaza, este nevoie sa acordati suficient timp analizei activitatilor pe care le faceti cu placere sau
nu la serviciu, dar si in timpul liber. Indreptati-va atentia catre domeniile profesionale legate de
aceste activitati. Folositi instrumentul de evaluare a motivatiilor si intereselor dvs. pentru a va
(re)descoperi obiectivele ce va pot aduce satisfactie si pentru a alege un traseu profesional potrivit.

Examinarea potentialelor domenii profesionale Dupa ce ati (re)descoperit dorintele dvs.,

analizati domeniile profesionale in care va puteti dezvolta. Nu va temeti de nesiguranta pe care o
simtiti aceasta e o parte naturala a procesului schimbarii. Profunzimea analizei depinde de
schimbarea pe care doriti sa o faceti.

Studii si calificare Poate sa fie nevoie sa va dezvoltati abilitatile practice si sa va largiti

cunostintele. Examinati posibilitatile de formari profesionale si training-uri si in ce masura
angajatorul va propune aceste lucruri. Daca ati decis sa obtineti un nivel mai inalt al studiilor dvs.,
cercetati care ar fi posibilitatile ulterioare de evolutie in cariera pe baza acestor noi certificari.

Reteaua proprie de contacte Prin reteaua de contacte puteti fi directionati, sfatuiti. Vi se pot oferi
informatii concrete privind o companie sau un domeniu profesional de care sunteti interesat
sau puteti fi prezentat unor persoane care lucreaza deja acolo.

Experienta Daca va implicati intr-o profesie noua, fiti pregatiti sa incepeti de la zero. Daca
incepeti sa lucrati part-time sau chiar sa faceti munca voluntara in sfera noii profesii, nu numai ca va
veti putea confirma hotararea luata, dar va va asigura si experienta profesionala in noul domeniu.

Incercati diverse posibilitati in cadrul organizatiei in care lucrati in prezent Unii oameni isi
schimba jobul sau departamentul in care lucreaza, insa nu-si schimba angajatorul. O persoana poate
fi mai productiva si motivata lucrand intr-o o alta functie, intr-un alt departament. Atunci cand doriti

sa faceti o schimbare in cariera, trebuie sa fiti sigur ca aveti pregatirea si cunostintele potrivite pentru
a face fata noilor provocari.
-

Fiti flexibili Urmariti-va obiectivele cu perseverenta, insa asteptati-va si la obstacole. Nu permiteti

ca acestea sa va descurajeze. Analizati posibilele decizii. Reorientati-va spre activitati si
responsabilitati care pot duce progresiv catre o alta cariera.

Iata si un set de intrebari pe care nu este rau sa vi le puneti in pragul schimbarii carierei:
Este momentul adecvat pentru a face o schimbare in cariera?
Care sunt motivele care ma determina sa fac o asemenea schimbare?
M-am asigurat ca toate aceste motive sunt reale? Le-am comunicat managerului meu actual? Am
incercat sa le schimb in actuala companie?
Ce m-a determinat sa accept job-ul pe care-l am acum? A fost o decizie rationala sau emotionala?
Pe ce competente m-am bazat?
Ce motivatii, interese si valori m-au determinat sau m-au condus catre aceasta decizie?
Acestea sunt cu adevarat motivatiile, interesele si valorile mele?
Stiu exact ce presupune noul job?
Am indeajuns de multe informatii despre echipa, subordonati, superiori, companie?
Cunosc politica, strategia si planurile de viitor ale companiei?
Cunosc valorile ce definesc aceasta companie?
Exista compatibilitate intre aceste valori si motivatiile, interesele si valorile mele personale?
Se inscrie noul job in planul meu de cariera?
2.2 Ce valoare imi acord? (autocunoasterea)
Freud considera ca a te autocunoaste, a fi complet onest cu tine insuti constituie un efort uman
deosebit deoarece aceasta onestitate cu sine necesita cautarea, descoperirea si acceptarea unor informatii
despre sine, precum si dorinta de autoperfectionare. Aprecierea corecta a capacitatilor individuale permite un
pronostic favorabil sau nu referitor la reusita profesionala si la succesul initiativelor profesionale. Specialistii
recomanda ca evaluarea obiectiva a abilitatilor si potentialitatilor sa se realizeze si cu ajutorul testelor
psihologice.
Autocunoasterea si asteptarile se dezvolta odata cu varsta si experientele prin care trece individul.
Asteptarile pe care tinerii le au fata de primul loc de munca variaza in functie de motivatiile profesionale ale
acestora, care devin in prezent din ce in ce mai concentrate in jurul nevoii de statut si de securitate financiara.
Inainte de a incepe redactarea planului de cariera, trebuie sa stim cine suntem si unde vrem sa
ajungem. Trebuie sa ne analizam experienta profesionala, studiile, inteligenta emotionala, inteligenta
generala sau specifica, aptitudinile pe care le-am dezvoltat, cunostintele tehnice si caracteristicile personale.

Trebuie sa ne gandim la personalitatea noastra: suntem o fire introvertita sau extravertita? ne place rutina sau
schimbarea? vrem sa lucram la birou sau pe teren? preferam sa muncim singuri sau in echipa?
Cel mai important lucru pe care cineva il poate face in vederea cautarii unui job este sa realizeze si
sa descopere in cat mai mare masura cine este si ce anume vrea sa faca. Daca nu poti identifica optiunile
relevante ale carierei tale, atunci ceilalti pasi (cautarea unei slujbe, realizarea CV-ului si a scrisorii de
intentie, interviul) pot deveni din ce in ce mai dificili si se pot reflecta in insatisfactia pe care o vei avea cu
privire la job-uri. O data ce ai descoperit ce-ti place cel mai mult sa faci, restul vine de la sine.

Tipul de personalitate si alegerea profesiei

Tipologizarea personalitatii este o metoda cu multe aplicatii, indeosebi in sfera consilierii
profesionale. Teoria alegerii profesionale a lui John Holland este una dintre cele mai cunoscute astfel de
teorii. Acesta vorbeste de 6 tipuri de structuri personale cu inclinatii diferite catre varii profesii:
Tipul realist prefera activitati ce implica lucrul cu echipamente si masini de orice fel
Tipul cercetator prefera activitati care se bazeaza pe observatie, cercetare, analiza, evaluare si
rezolvare de probleme
Tipul artistic prefera activitati bazate pe nonconformism, creativitate, imaginatie si medii de lucru
nestructurate
Tipul social inclinat catre activitati de lucru cu oameni, de suport si consiliere, evitand activitatile
care includ masini si echipamente
Tipul intreprinzator inclinat catre activitati de influentare, persuasiune si conducere a celorlalti
Tipul conventional inclinat spre activitati de lucru cu cifre si documente, spre un mediu de
munca ingrijit, detaliat, bazat pe instructiuni clare.
Majoritatea oamenilor reprezinta o combinatie a mai multor tipologii, de aceea este foarte probabil
sa-si manifeste interesul fata de mai multe categorii profesionale. In schimb, numai preferinta pentru un
domeniu de activitate sau altul nu este suficienta trebuie luata in calcul si capacitatea de dezvoltare
a abilitatilor practice pentru executarea respectivelor activitati.
In varianta ideala, cea mai potrivita profesie ar fi cea in care activitatile de baza sunt cele care va
plac cel mai mult, catre care sunteti in mod natural inclinat, in care continutul muncii va trezeste interesul si
pentru care dispuneti de cunostintele si abilitatile profesionale necesare. Daca, din varii motive, nu va puteti
orienta catre acest tip de cariera, ar fi bine sa acceptati o munca pentru care detineti aptitudinile necesare si
ulterior este posibil sa apara si interesul pentru continutul muncii respective.

Piata locurilor de munca

Piata publica a locurilor de munca (anunturile din mica publicitate, bazele de date ale organizatiilor
de ocupare, website-urile de profil) ofera doar o mica parte din locurile de munca disponibile. La piata
ascunsa a locurilor de munca vei obtine acces in primul rand prin intermediul retelei tale de relatii.

Persoanele tale de contact precum si cele pe care le intalnesti prin intermediul acestora te vor ajuta sa afli
mai multe despre locurile de munca sau proiectele care nu vor fi facute publice. Prin piata ascunsa
angajatorii sunt intr-o cautare continua de candidati potriviti care sa-i inlocuiasca pe cei care pleaca, ies la
pensie sau pe cei ineficienti sau care sa lucreze in noi proiecte ori sa aduca un plus de valoare intr-un anumit
domeniu.

Internetul - devine un instrument tot mai important in procesul de cautare a unui job. Cei care-l
utilizeaza vor avea un avantaj semnificativ in fata celor care nu apeleaza la aceasta sursa de informatii. Cu
ajutorul internetului poti distribui CV-uri, poti intra in contact direct cu angajatorii potentiali si poti urmari
indeaproape oportunitatile de angajare.
Pe internet aveti acces la:
-

anunturi de angajare;

website-uri de prezentare ale companiilor la sectiunea Cariere sau, foarte important, in vederea
obtinerii mai multor informatii despre potentialul angajator inainte de primul interviu

website-uri de recrutare si plasare a fortei de munca: www.ejobs.ro, www.myjob.ro,

www.bestjobs.ro, www.jobs.bizoo.ro

retelele sociale retelele sociale de business au fost create ca si portaluri online de promovare,
networking si socializare intre diversi specialisti din varii medii de business.

2.3 Realizarea CV-ului si a scrisorii de intentie

a. Curriculum Vitae
CV-ul si scrisoarea de intentie reprezinta instrumente fundamentale in procesul de cautare a unui loc
de munca. Prim contact intre angajator si candidat, CV-ul capata un rol strategic, avand puterea de a
influenta in mod decisiv contactele viitoare.
Exista putine reguli absolute la realizarea unui CV. Ele sunt:
-

NU faceti greseli de dactilografiere sau ortografie!

NU scrieti minciuni!

NU scrieti aspecte negative!

Tipuri de CV:

Cronologic cea mai frecventa forma de CV, preferata de majoritatea angajatorilor

Functional forma neconventionala, neagreata de o parte din angajatori; cu eliminarea datelor si

accent pe cunostintele individuale care au legatura cu locul de munca vizat; util pentru absolventi sau
pentru persoanele care doresc sa ascunda discontinuitati in activitate

Orientat forma orientata spre un anumit loc de munca; poate fi o combinatie a primelor doua
tipuri.

Sfaturi pentru persoanele care nu si-au scris niciodata CV-ul:

-

ganditi-va la realizarile voastre majore si cuantificati-le acolo unde este posibil

ganditi-va la trei puncte tari ale voastre si la cate un exemplu pentru fiecare

faceti-va un inventar al experientei de viata

ganditi-va la lucrurile pentru care sunteti cautati de altii pentru ajutor sau sfaturi

realizati-va o eticheta personala care sa reflecte ceea ce ati dori ca un angajator sa stie despre voi.

Ce trebuie sa cuprinda un CV:

categoria obligatoriu: nume, adresa, numar de telefon, educatie, experienta.

categoria optional:

obiectivul carierei

profilul (cu cuvinte cheie) - utilizarea cuvintelor cheie de catre angajatori si crearea unei dependente
fata de acestea in gasirea candidatilor pe care doresc sa-i intervieveze a aparut in ultimii ani ca
urmare a dezvoltarii tehnologiei. Supra-aglomerati de CV-uri primite de la cei care-si cauta loc de
munca, angajatorii se bazeaza tot mai mult pe digitizarea CV-urilor primite, plasand acele CV-uri in
baze de date cu cuvinte cheie si utiliznd programe software pentru a cauta in bazele de date cuvinte
cheie care au legatura cu locul de munca scos la concurs

Reguli pentru un CV reusit:

-

simplitate,

sinceritate,

realizarile trebuie sa ocupe un loc important,

cronologia inversa,

aptitudini IT,

educatia este importanta.,

CV-ul nu este concentrat una din modalitatile de a concentra CV-ul este adaugarea obiectivului de
cariera,

CV-ul se axeaza pe indatoriri si nu pe realizari,

CV-ul nu este scris cu liste cu puncte,

CV-ul lasa la urma abilitati importante (cum ar fi operarea pe computer),

CV-ului ii lipsesc cuvintele cheie,

referintele apar direct in CV

forma CV-ului este afectata la trimiterea acestuia prin e-mail.

Exemplu de CV: formatul european Europass (pentru mai multe informatii despre utilizarea acestui CV
intrati pe website-ul www.europass.cedefop.europa.eu):

b. Scrisoarea de intentie
Scopul unei scrisori de intentie (de angajare sau de prezentare) este acela de a-l determina pe
angajator sa-ti citeasca CV-ul si sa te invite la interviu, de a furniza un continut relevant in care angajatorului
i se demonstreaza ca abilitatile tale se pliaza pe cerintele lui si se scoate in evidenta aportul suplimentar de
valoare la companie, lucruri pentru care meriti un interviu. O scrisoare bine redactata, care abordeaza
criteriile stabilite de angajator, este un document de marketing de o importanta capitala. Ea poate face
diferenta pentru obtinerea unui interviu.
Reguli la realizarea scrisorii de intentie:
-

elaboreaza-ti un plan de autopromovare in cautarea unui job.

planifica continutul scrisorii.

personalizeaza scrisoarea.

bordeaza nevoile angajatorului si nu pe ale tale.

dovedeste ca te-ai informat cu privire la compania angajatoare.

tot ce apare in scrisoare trebuie sa apara si in CV.

capteaza atentia cititorului inca din formularea introductiva.

foloseste un limbaj elevat si un ton care sa denote siguranta.

nu folosi scrisori standardizate.

nu formula cereri.

nu-ti scoate in evidenta puncte slabe.

verifica dactilografierea, exprimarea si ortografia.

preferabil ca scrisoarea sa nu aiba mai mult de o pagina.

incepe scrisoarea cu numele companiei.

O scrisoare de angajare trebuie sa contina:

-

numele si date de contact,

interesul pentru un anumit post/domeniu si modul in care ai aflat ca este disponibil,

argumentarea intentiei de a candida pentru postul respectiv,

motivarea interesului fata de post/domeniu,

declararea disponibilitatii in vederea unui interviu,

data si semnatura.

Exemplu de cuprins al unei scrisori de intentie:

Va contactez in urma anuntului de angajare aparut in Ghidul Carierei Tale, pentru postul de Agent
Turism Incoming. Sunt convinsa ca profilul meu corespunde asteptarilor dumneavoastra.
Absolventa a unui master in Afaceri Internationale, in cadrul Academiei de Studii Economice, lucrez
in domeniul turismului ca agent de turism. Ma ocup de derularea contractelor cu agentiile de turism din tara
si din strainatate, ceea ce imi permite sa cunosc in aprofunzime acest sector. Vorbesc fluent limba franceza si

engleza si sunt atrasa de perspectiva unui post care ma poate ajuta sa demonstrez capacitatile mele de
adaptare, experienta in relatiile cu clientii si dinamismul meu.
In momentul de fata, sectorul turismului cunoaste o crestere importanta. X-tur, care este o firma
foarte activa in acest sector, va cunoaste noi perspective si doresc sa contribui si eu la derularea viitoarelor
proiecte ale acesteia.
As fi incantata sa va intalnesc personal pentru a analiza posibilitatea de a lucra in cadrul firmei
dumneavoastra.

c. Formularul de solicitare a unui loc de munca

Formularele de solicitare ii ajuta pe angajatori sa faca o verificare mai echilibrata a candidatilor si sa
extraga informatia specifica care este adesea inclusa in CV.
Sfaturi pentru completarea formularelor de solicitare:
-

nu ratati nicio intrebare

atentie la exprimare si ortografie

nu scrieti nimic din ce nu puteti sustine la un interviu

de cate ori aveti ocazia, subliniati-va abilitatile, punctele forte si realizarile

cititi formularul in intregime inainte de a trece la completarea lui.

2.4. Interviul
Interviul de angajare reprezinta un moment cheie al procesului de recrutare, atat pentru candidat, cat
si pentru angajator. Succesul la acest interviu este esential pentru angajare.

a. Pregatirea interviului
Partea cea mai cuprinzatoare este reprezentata de pregatirea interviului. In primul rand, angajatorii se
asteapta sa stiti cate ceva despre organizatia si domeniul lor de activitate. Puteti afla usor asemenea
informatii, de exemplu, de la cunoscuti care lucreaza in domeniu sau de pe internet. De asemenea, cautati
informatii despre postul vizat si, pe cat posibil, despre intervievator. In al doilea rand, pregatiti-va portofoliul
de cariera.
Tipuri de interviu:

interviul prin telefon sfaturi: faceti o simulare inainte cu un cunoscut; asigurati-va ca sunteti
pregatiti in momentul in care suna telefonul; purtati convorbirea intr-un loc linistit, unde sa nu vi se
distraga atentia; imbracati-va frumos chiar daca sunteti acasa (va veti prezenta mai increzator si mai
profesionist); zambiti cat mai mult (angajatorul nu va vedea zambetul, dar il va simti); nu cititi
raspunsuri de pe notite

interviul clasic (fata in fata) sfaturi: fiti punctuali (ajungeti la locul interviului macar cu 10 minute
inainte); fiti relaxati; faceti repetitii; imbracati-va corespunzator (clasic, elegant, adecvat si
organizatiei unde aspirati sa lucrati) si fiti atenti la detalii gen pantofi lustruiti, unghii curate,

respiratie proaspata, bijuterii la un nivel minim, fara piercing-uri vizibile sau guma de mestecat;
atentie la ziua dinainte (faceti un drum pana la locul faptei; verificati-va vestimentatia; recapitulati
ce stiti despre angajator, profilul de activitate si locul de munca; simulati interviul cu ajutorul unui
cunoscut; relaxati-va; incercati sa va odihniti peste noapte).

Exemple de intrebari tipice de interviu:

Spune-ne despre dumneavoastra raspundeti cu un sumar al informatiilor relevante pentru pozitia

dorita

Care va sunt defectele? o solutie de raspuns este referirea la un aspect care in trecut a reprezentat
un punct slab, dar pe care ati facut eforturi sa-l depasiti

De ce v-am angaja pe dvs.? folositi o fraza de auto-promovare prin care sa va deosebiti de ceilalti
candidati

Care sunt calitatile dvs. cele mai de seama?

Ati avut vreodata un conflict cu un superior sau cu un profesor? daca ati avut asemenea conflicte,
nu vorbiti de rau persoanele respective

Descrieti job-ul ideal ar fi preferabil ca acesta sa semene cu postul vizat

Ce calitati ar trebui sa aiba un manager de succes?

Lucrati bine in echipa?

Reactionati bine in situatii de conflict?

Faceti fata cu brio in conditii de stres?

Ce teluri aveti pe plan profesional?

Ce va motiveaza?

De ce ati ales aceasta cariera?

Care este salariul pe care-l doriti? incercati pe cat posibil sa evitati sa raspundeti la aceasta
intrebare pana in momentul in care angajatorul va face o oferta

Care sunt motivele pentru care ati fost concediat la un loc de munca trecut nu mintiti, dar nici nu
intrati prea mult in amanunte; precizati eventual ca nu va mai potriveati cu viziunea angajatorului
respectiv si evidentiati ce ati invatat (pozitiv) din experienta cu pricina

Care sunt motivele pentru care doriti sa va parasiti actualul loc de munca?

Unde va vedeti in urmatorii cinci ani? este bine sa dati un raspuns care sa fie o combinatie de
ambitie, onestitate si dorinta de a ocupa pe termen lung postul vizat.

b. Desfasurarea interviului
Ajungeti la timp la locul interviului, inchideti telefoanele mobile si purtati-va atent cu asistentele sau
secretarele care va primesc deja sunteti urmariti. Prima impresie la contactul cu angajatorul este cruciala:

salutati-l cu entuziasm, ridicati-va in cazul in care stati jos, strangeti-i mana ferm, priviti-l drept in ochi si
zambiti.
Reguli de respectat in timpul interviului:
-

zambiti si fiti relaxati

aveti la indemana o copie a CV-ului

incercati sa va folositi de primele momente pentru a stabili o relatie cu angajatorul

mentineti permanent contactul vizual; nu feriti si nu coborati privirea

stati drepti pe scaun pentru a da impresia de incredere

nu gesticulati

daca va pierdeti, luati o scurta pauza

adoptati un comportament elegant

aveti rabdare cu angajatorul; nu-l intrerupeti

puneti intrebari de exemplu: Puteti descrie o zi obisnuita pentru cineva care ocupa aceasta pozitie?
Care este prioritatea persoanei care accepta aceasta functie? Organizatia sprijina formarea si
educarea continua a angajatilor? De ce ati ales sa lucrati aici?

c. Dupa interviu
Trimiteti angajatorului o scrisoare de multumire. Sunt rare cazurile in care angajatorilor nu le face
placere sa primeasca scrisori de multumire. Cei mai multi dintre ei considera ca e un gest de curtoazie, o
modalitate de a va diferentia de ceilalti, dovada ca sunteti cu adevarat interesati de locul de munca si o
metoda de a va evidentia.
Nu puneti prea mare importanta intr-un singur loc de munca sau interviu; in asteptarea raspunsului,
continuati sa va cautati job si sa mergeti la interviuri.

PENTAGONUL SUCCESULUI!

Cum fac unii oameni de au succes?

Pot avea si eu succes la fel ca si ei?
Care sunt acei pasi pe care ar trebui sa-i urmam pentru a atinge succesul sau ce trebuie sa facem
pentru a atinge succesul?

Harta succesului!
Pentru inceput este necesar sa intelegem ce reprezinta pentru noi succesul. In timp ce unii apreciaza

succesul prin sumele de bani pe care le manuiesc, altii usurinta cu care pot relationa cu cei din jur sau
aprecierile ce vin din partea celorlalti, este necesar sa stabilim care sunt elementele ce definesc succesul in
viata noastra, iar apoi sa hotaram pasii neceasri pentru a ajunge la nivelul dorit. Acest demers este esential

pentru a afla unde ne gasim si unde vrem sa ajungem! Este punct esential atunci cand de exemplu folosim o
harta: prima data stabilim care este punctul de pornire, apoi pentru a pleca la drum, trebuie sa stabilim
destinatia! Nici un drum nu va fi potrivit pentru dumneavoastra, niciodata nu veti ajunge la destinatie, daca
nu ati stabilit care este aceasta destinatie!

Implicare si Daruire
Ambitia de a ne implini obiectivele ne permit in mod real sa atingem succesul dorit. Mai mult decat

atat, credinta in propriile resurse, in propriile idealuri, dorinte si idei reprezinta un element motivator
semnificativ: Cred in aceasta idee! va zice un om de succes. In acest fel, vedem cum, dincolo de teoretizare
si de viziune, trebuie sa avem si un sentiment de apartenenta la ideea pe care o detinem, trebuie sa simtim
acea idee! Este posibil, ca ideea dumneavoastra, pe masura ce ati inceput sa lucreati la ea, sa se modifice, sa
o ajustati, sa o imbunatatiti, insa forta de a merge mai departe si dorinta de a atinge obiectivele stabilite sunt
date de credinta in ideea respectiva! Niciodata nu veti reusi sa obtineti succesul mult dorit, nu veti face
performanta daca va veti indoi de ideile proprii! Implicati-va si daruiti-va ideii pe care o vizati pentru cariera
dumneavoastra!

Munca!
Succes fara munca este aproape imposibil de obtinut! Este drept ca sunt cazuri in care succesul a

aparut ca rezultat al unui hazard, al unei intamplari! Sunt si asemenea cazuri! Insa este necesar sa intelegem
faptul ca un succes real si de durata este construit printr-o munca asidua, prin amprenta personala pusa prin
orele de munca depuse.

Cine sunt eu de fapt?

Sunt o persoana care isi doreste indeajuns succesul? Sunt genul de om care invata din greseli sau din

succes? Am suficienta abilitate sa lucrez cu oamenii? Sunt o persoana credibila? Respect nevoile si dorintele
celuilalt sau sunt orientat predominant catre propriile interese? Sunt o persoana dispusa sa-mi asum unele
riscuri? Am vointa de a merge mai departe, chiar si atunci cand lucrurile merg greu? Sunt dispus sa fac unele
sacrificii, sa platesc pretul pentru a atinge succesul? Cat de mult ma adaptez mediului in care lucrez? Ce
talent pot folosi pentru a-mi da plus valoare muncii mele? Sunt dispus sa-mi recunosc necunoasterile si
limitele proprii?
Un raspuns sincer si ferm la fiecare intrebare reprezinta o asumare a curajului de a ne privi in
oglinda si a recunoaste ceea ce vedem. Doar i acest fel putem progresa si putem atinge acel succes dorit.

Norocul.
Norocul, dincolo de perceptia personala a fiecaruia dintre noi, reprezinta rezultatul unei actiuni,

care in majoritatea cazurilor este initiata sau mentinuta de cel care are noroc! Ajungem astfel la vechea
zicala, anume: Norocul si-l face omul cu mana lui! Acest dram de noroc, depinde de fiecare dintre noi,
depinde de lucrurile bune pe care tu le atragem in viata. O crescuta sensibilitate la oportunitatile vietii, o
crescuta capacitate de analiza a fiecarei sanse oferite va permite sa ne valorizam potentialul, sa ne
fructificam cunosctintele, abilitatile si competentele, fapt ce se va materializa in forme de succes in munca pe
care o depunem.

Succesul in cariera, mentinerea locului de munca si atingerea unui nivel crescut de performanta la
serviciu reprezinta atat o informare permanenta asupra noutatilor din domeniul in care activam, o cunoastere
a elementelor de management in organizatia unde muncim, cum de altfel un echilibru real intre planul
profesional si viata privata a fiecaruia dintre noi. Toate acestea permit o analiza detaliata a situatiilor cu care
ne confruntam, mentinerea profesionalismului si a obiectivitatii in deciziile luate, precum si o
responsabilitate pentru munca depusa. Un lucru nu este ceea ce este, ci ceea ce vad eu in el reprezinta o
dovada vie ca specificul fiecarui reprezinta un indice de pornire in dezvoltarea unei cariere de succes, iar
micile sugestii reprezinta indicatoare cu rol de coordonare si poate de redresare a unor actuni pe care le
intreprindem in lunga noastra cariera.
O incredere in propriile visuri, in resursele pe care le avem, o sensibilitate la oportunitatile aparute in
campul muncii, precum si o gestionare sanatoasa a timpului si a reactiilor si implicarilor in diferite actiuni
(managementul stresului), urmat de o prioritizare a dorintelor, nevoilor si planurilor noastre, o atitudine proactiva reprezinta indici clari catre atingerea succesului!