Suport Curs Penal (Anonymus) PDF

Curs de Drept
speciala -
Penal
partea
Cuprins
Cuprins........................................................................................................................ 1
Sapt 1 20 feb 2007, Marti.........................................................................................9
Infractiuni contra patrimoniului Tit III.................................................................9
Caracterizare generala..........................................................................................9
Latura obiectiva..................................................................................................10
Latura subiectiva................................................................................................ 11
Formele infractiunii.............................................................................................11
Variante ............................................................................................................. 11
Sanctiuni ............................................................................................................ 11
Aspecte procesuale.............................................................................................11
FURTUL ................................................................................................................. 12
Furtul simplu (art.208)........................................................................................12
Caracterizare generala........................................................................................12
Sanctiuni............................................................................................................. 15
Saptamana 2 27 feb 2007, Marti............................................................................15
Furtul calificat (art.209)......................................................................................15
Caracterizre generala.........................................................................................15
Sapt 3 6 mar 2007, Marti........................................................................................20
Pedepsirea unor furturi la plangere prealabila (art. 210)....................................20
1
Caracterizare genearala......................................................................................20
TALHARIA (Art.211)................................................................................................21
Forme.................................................................................................................. 24
Sanctiuni............................................................................................................. 25
Sapt. 4 - 13.mart.2007, Marti....................................................................................26
PIRATERIA (Art.212)...............................................................................................26
ABUZUL DE INCREDERE (Art.213)..........................................................................27
Latura subiectiva ............................................................................................... 28
Sanctiuni ............................................................................................................ 28
GESTIUNEA FRAUDULOASA (Art.214).....................................................................29
Sanciuni ............................................................................................................. 31
INSELACIUNE (Art.215)...........................................................................................31
2
Sanctiuni ............................................................................................................ 33
Sapt. 6 27 mart. 2007, marti..................................................................................34
INSELACIUNEA (Art.215) .......................................................................................34
DELAPIDAREA (Art.2151)........................................................................................35
Sanctiuni............................................................................................................. 37
Sapt. 7 3 apr 2007, Marti........................................................................................38
INSUSIREA BUNULUI GASIT (Art. 216)....................................................................38
Forme ale infractiunii..........................................................................................39
Sanctiuni............................................................................................................. 40
DISTRUGEREA Art.217............................................................................................41
Sanctiuni............................................................................................................. 45
DISTRUGEREA CALIFICATA (Art.218)......................................................................45
DISTRUGEREA DIN CULPA (Art.219).......................................................................46
TULBURAREA DE POSESIE (Art. 220)......................................................................47
3
Formele infractiunii ...........................................................................................50
Sanctiuni............................................................................................................. 50
TAINUIREA (Art. 221)..............................................................................................50
Sanctiuni............................................................................................................. 52
Diferentierea fata de complicitate......................................................................52
Sapt. 8 10 apr. 2007, Marti.....................................................................................53
Sanctiuni............................................................................................................. 55
OFENSA ADUSA UNOR INSEMNE (Art.236).............................................................55
Formele de infractiunii........................................................................................56
Sanctiuni............................................................................................................. 57
ULTRAJUL (Art.239)................................................................................................ 57
4
Sanctiuni............................................................................................................. 59
Sapt. 9 24 apr. 2007, Marti.....................................................................................60
Infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati
reglementate de lege tit. VI...............................................................................60
Structura................................................................................................................ 60
Latura obiectiva :................................................................................................62
Latura subiectiva :..............................................................................................62
Sanctiuni............................................................................................................. 62
ABUZUL IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANEI (Art.246).......................63
Latura obiectiva : ...............................................................................................63
Sanctiuni ............................................................................................................ 64
ABUZUL IN SERVICIU PRIN INGRADIREA UNOR DREPTURI (Art.247).......................64
Formele infractiunii :...........................................................................................65
Sanctiuni ............................................................................................................ 65
ABUZUL IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PUBLICE (Art.248)............................66
5

Sanctiuni............................................................................................................. 67
Practica ( diferenta art. 246- 248 ):.....................................................................67
NEGLIJENTA IN SERVICIU (Art. 249)........................................................................68
PURTAREA ABUZIVA (Art. 250)...............................................................................69
Sapt. 10 8 may 2007, Marti....................................................................................69
LUAREA DE MITA (Art. 254)....................................................................................69
Formele infractiunii ............................................................................................72
Sanctiuni ............................................................................................................ 72
DAREA DE MITA (Art. 255)......................................................................................73
Sanctiuni............................................................................................................. 74
PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE (Art. 256).....................................................75
Sanctiuni :........................................................................................................... 76
TRAFICUL DE INFLUENTA (Art. 257).......................................................................77
6
Sanctiuni ............................................................................................................ 78
Sapt. 11 15 may 2007, Marti..................................................................................80
Infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei cap. II.........................................80
Sanctiuni............................................................................................................. 81
DENUNTAREA CALOMNIOASA (Art.259).................................................................81
Sanctiuni............................................................................................................. 84
MARTURIA MINCINOASA (Art.260)..........................................................................84
Sanctiuni............................................................................................................. 86
ICERCAREA DE A DETERMINA MARTURIA MINCINOASA (Art.261)...........................86
7
Infractiuni de fals tit.VII.....................................................................................86
Sapt 1 20 feb 2007, Marti

INFRACTIUNI
CONTRA PATRIMONIULUI
TIT III
Structura simpla. De la art.208 la art. 222 C.pen
Caracterizare generala
Obiect juridic
Obiect juridic generic : - relatiile privind patrimoniul (este ocrotit patrimoniul in
sens civil ansamblul drepturilor si obligatiilor patrimoniale ce apartin unei
persoane fizice sau juridice);
-
Se refera la bunuri ca entitati materiale;
Nu se ocroteste numai proprietatea ci si posesia sau detentia bunurilor

(inclusiv detentia precara). Posesia de buna-credinta este ocrotita chiar
impotriva proprietatii;
Legiuitorul ocroteste si posesia de rea-credinta cand autorul furtului este

altcineva decat proprietarul.
Obiectul juridic special: - are o relatie tip parte-intreg ex: pentru savarsirea
infractiunii de furt este necesara posesiasaudetentia bunului care a facut obiectul
furtului.
-
Abuzul de incredere sau inselaciunea necesita relatii sociale care presupun

existenta increderii intre partile raporturilor de natura patrimoniala.
Obiectul juridic secundar: - ex: talharia sau pirateria au ca obiect juridic

secundar integritatea fizica, sanatatea sau viata persoanei.
Obiectul material
- bunul asupra caruia se indreapta actiunea sau inactiunea ilicita. Ex: la infractiunea
de furt obiectul material este reprezentat de un bun mobil, de regula;
- La unele infractiuni obiectul material este reprezentat atat de bunuri mobile, dar si
de bunuri imobile (ex: inselaciune, distrugere); la unele infractiuni obiectul material
este un bun imobil (ex: tulburarea de posesie).
Subiectii
Subiectul activ: necircumstantiat
Exceptii: furtul pedepsit la plangerea prealabila infractiune in care autorul este
sotul, o ruda apropiata, minor aflat sub tutela, colocatar sau gazduit; gestiunea
frauduloasa infractiune in care autorul este persoana care are in conservare averea
unei persoane; delapidare infractiune in care autorul este gestionarul; distrugerea
din culpa (alin. final) infractiune in care autorul este conducatorul unui mijloc de
transport in comun.
Participatia penala este posibila sub toate formele, iar la infractiunile cu subiect
activ calificat coautoratul presupune ca toti participantii sa aiba calitatea necesara
subiectului activ.
Subiectul pasiv: necircumstantiat

Exceptii: furtul pedepsit la plangerea prealabila are calitatea de subiect pasiv al
acestei infractiuni subiectul corelativ fata de cel activ; talharie, pirateriesubiectul
pasiv secundar fiind cel asupra caruia se exercita violentele, cand nu exista
coincidenta intre persoana pagubita si cea agresata.
Situatia premisa
Nu este identica pentru toate infractiunile (ex: furt,piraterie sa existe o detentie
sau posesie a acelui bun, abuzul de incredere sa existe un raport juridic in baza
caruia bunul este detinut de faptuitor, tainuire existenta unei fapte prevazuta de
legea penala din care sa provina bunul tainuit)
Latura obiectiva
Elementul material reprezentat dintr-o actiune (ex: inselaciune- inducerea in

eroare, furt- luarea unui bun mobil) sau o inactiune (ex: abuzul de incredere in
varianta refuzului de restituire a bunului, insusirea bunului gasit in varianta
nepredari bunului).
Urmarea imediata
atingere adusa relatiilor patrimoniale, atingere care, de

regula, ia forma unei daune, a unui prejudiciu. La infractiunile complexe apare o
urmare imediata secundara (ex: talharie- vatamarea integritatii fizice, a sanatatii,
decesul persoanei).
Legatura de cauzalitate
rezulta din materialitatea faptei, insa uneori

trebuie dovedita (la infractiunile complexe ex: talharia -in mod obligatoriu legatura
de cauzalitate trebuie stabilita).
10
Latura subiectiva
Vinovatia sub forma intentiei (exceptie: distrugerea din culpa) la infractiunile de
furt, talharie, piraterie este necesara o intentie directa calificata prin scop, scopul
insusirii pe nedrept a bunului
Formele infractiunii
Actele pregatitoare nu sunt pedepsite;
La furtul calificat in varianta sustragerii de produse petroliere actele pregatitoare
sunt pedepsite;
Tetativa este posibila,exceptie facand infractiunea de
abuz de incredere in
varianta omisiva si la infractiunea de insusire a bunului gasit in varianta omisiva;
insa desi tentativa este posibila nu intotdeauna este si sanctionata;
Infractiunile pot imbraca forma continua sau forma continuata (ex: furt, abuz de
incredere).
Momentul consumarii este diferit la fiecare infractiune in parte.
Variante
La majoritatea infractiunilor sunt prevazute si variante agravate (ex: talharie,
piraterie), dar pentru infactiunea de furt reunirea mai multor variante agravate se
face intr-o infractiune distincta furtul calificat (art. 209).
Sanctiuni
In general, pedeapsa cu inchisoarea, dar exceptie face abuzul de incredere care
este pedepsit cu amenda.
Cuantumul pedepselor este de minim o luna (pentru intractiunea de insusirea
unui bun) si ajunge la maximul de 25 de ani (pentru talharie urmata de moartea
victimei).
Tainuirea nu se pedepseste pentru fapta savarsita de sot sau o ruda
apropiata.
Aspecte procesuale
Urmarirea penala se face din oficiu.
Cercetarea este de competenta organelor de cercetare.
Pentru unele infractiuni urmarirea se face la plangerea prealabila (ex: gestiunea
frauduloasa in varianta tip) .
11
FURTUL
Furtul este incriminat in 3 articole: 208, 209 si 210
Furtul simplu (art.208)

Este incriminat intr-o varianta tip la alin. (1) si o varianta speciala tip la alin. (4).
Obiect juridic
Obiect juridic generic: relatiile patrimoniale
Obiect juridic special: ralatiile sociale referitoare la posesia sau detentia bunurilor
mobile aflate in patrimoniul unei persoane.
Obiectul protectiei penale nu vizeaza neaparat dreptul de proprietate al bunurilor
mobile, ci posesia acestora.
Protectia posesiei
1. Posesia de buna-credinta este protejata chiar impotriva proprietarului
bunului (art. 208 alin. (3) ex: proprietarul bunului sustrage bunul pe care il
imprumutase);
2. Posesia de rea-credinta NU este ocrotita contra proprietarului bunului, nici
impotriva unor detentori precari in raport cu proprietarul bunului (depozitarul,
creditorul gajist etc.). ex: nu este furt daca proprietarul sustrage bunul care ii
fusese furat;
3. Posesia de rea-credinta este protejata in toate celelalte situatii, atunci
cand faptuitorul nu este proprietar sau detentor precar. Ex: hotul care fura de
la hot, aici ceea ce se ocroteste este situatia de fapt a bunului sau aspectul
obiectiv,aparent al stapanirii unui bun mobil corporal, situatie comuna
dreptului de proprietate, cat si posesiei sau detentiei.
Obiect material
-
Un bun mobil inteles in sensul civil al termenului, adica o valoare economica

ce este utila pentru satisfacerea nevoilor materiale sau spirituale ale omului si
este susceptibila de apropriere sub forma dreptului patrimonial.
Bunurile mobile pot face parte dintr-una din cele 3 categorii:

a) Bunuri mobile prin natura lor (care se pot transporta);
12
b) Bunuri mobile
comerciale);
prin
determinarea
legii
(actiunile
unei
societati
c) Bunuri mobile prin anticipatie (recoltele neculese inca, dar instrainate

cu anticipatie printr-un act juridic)
Exceptie:
a) bunul imobil prin natura lui, bun care este scos din aceasta stare (o casa care
este sustrasa bucata cu bucata, sau recoltele care se tin inca in radacina, sau
fructele neculese care nu au fost instrainate).
b) Bunul imobil prin destinatie (animalele afectate la cultura, porumbii din
porumbarie, stupii cu albine, pestele din iaz, paiele si gunoaiele).
-
In conformitate cu alin. (2) al art. 208 se considera si bunuri mobile orice

energie (terminca, electrica, nucleara) cu valoare economica si inscrisurile (nu
numai acte scrise, ci si corespondenta, manuscrise, etc. toate constituind
entitati patrimoniale pentru cel care le detine, iar sustragerea lor poate
atrage un prejudiciu material persoanei vatamate si foloase injuste
infractorului; acestea nu trebuie sa aiba valoare economica, ci trebuie sa
reprezinte entitati utile pentru titularul patrimoniului).
Pot reprezenta obiectul material al infractiunii si parti ale corpului uman,

organe, cand ele se afla desprinse de corp si apartin unui patrimoniu (banca
de orane).
Exista infractiunea de furt si atunci cand se sustrag parti artificiale ale

corpului uman, chiar daca sunt atasate corpului uman si sunt desprinse si
ulterior sustrase (proteze).
La alin. final obiectul material este un vehicul sustras doar cu scopul utilizarii,
ulterior el fiind abandonat.
Anumite caracteristici fac ca fapta sa fie furt calificat.
Subiectii
Subiectul activ: necircumstantiat.
Subiectul pasiv: necircumstantiat
Daca intre subiecti exista vreo legatura, vom avea art.210.
Subiectul activ, de regula, nu are nici un drept asupra bunului. Participatia penala
este posibila sub forma coautoratului sau complicitatii concomitente, ceea ce duce
la furt calificat.
13
Subiectul pasiv poate fi atat persoana fizica, cat si cea juridica din a carei posesie
a fost sustras bunul. Pluralitatea de subiecti pasivi exista atunci cand prin aceeasi
fapta au fost sustrase bunuri care apartineau unor diferite persoane sau asupra
bunurilor exista un drept de coproprietate. Posesorul de rea-credinta cand sustragea
este realizata de altcineava decat proprietarul.
Situatia premisa
-
Apartenenta bunului la un patrimoniu si existenta bunului in stapanirea unei

persoane, alta decat cea care comite fapta.
Nu constituie infractiune de furt fapta aceluia care sustrage un bun, fara sa

stie ca se afla in stapanirea lui (ex: cel care mosteneste un bun fara sa stie).
Nu reprezinta furt insusirea unor extrapatrimoniale cum ar fi bunurile

abandonate, res delictae, sau bunurile care nu apartin nimanui, res nullis.
Nu reprezinta furt insusirea bunurilor pierdute

Pierderea vremelnica a contactului cu bunul nu inseamna si
pierderea posesiei bunului, iar insusirea pe nedrept a unui astfel de
bun cu care s-a pierdut contactul reprezinta furt.
Latura obiectiva
Elementul material este reprezentata de actiunea de luare a unui bun mobil din
posesia unei persoane. Exceptie: inactiunea agntul: nu preda bunul proprietarului,
desi avea aceasta obligatie.
Luarea:
a) Deposedarea-scoaterea din sfera de stapanire a posesiei bunului
b) Imposedarea trecerea bunului in sfera de stapanire a faptuitorului. In
aceasta faza este vorba de o stapanire de fapt a bunului, bunul se afla la
dispozitia faptuitorului fara a fi necesar sa il si foloseasca.
Urmarea imediata: schimbarea starii de fapt a bunului, bun care este scos din
posesia subiectului pasiv si prin aceasta se creeaza o paguba care poate consta fie
si in simpla lipsire de folosinta a bunului.
Legatura de cauzaalitate rezulta din materialitatea faptei.
Latura subiectiva
Forma de vinovatie este intentia directa calificata prin scop, scopul insusirii pe
nedrept (in varianta tip de la alin.(1)) sau al folosirii pe nedrept (in varianta speciala
tip de la alin.(4)).
14
-
Tentativa este incriminata.
Consumarea faptei si delimitarea faptului consumat de tentativa este

dificila, chiar daca se admite ca infractiunea se consuma in momentul
apropriatiunii (deposedarii si imposedarii) si nu in momentul aprehensiunii
(apucarii bunului).
Sanctiuni
Infractiunea este pedepsita cu inchisoarea.
Saptamana 2 27 feb 2007, Marti

Furtul calificat (art.209)
Caracterizre generala
Se bazeaza pe forma simpla. Imprejurarile se refera la: obiectul material, subiecti,
situtie premisa, configuratia sau conditia atasata elementului material.
Textul initial a suferit numeroase schimbari, care au multiplicat imprejurarile in care
furtul devine calificat. In prezent, configuratia infractiunii are alin. (1) si (2) care
corespund oarecum variantei clasice (11 imprejurari), alin. (3) in care exista 8
imprejurari, alin. (4) se refera la furtul ce produce consecinte deosebit de grave.
Exista, deci, 20 de imprejurari in care furtul devine calificat.
Alin. (1) lit. a) furtul comis de doua sau mai multe

persoane impreuna
-
Circumstanta referitoare la subiectul activ;
Fapta comisa in conditii de coautorat sau complicitate concomitenta (la locul

faptei trebuie sa fie prezente doua sau mai multe persoane);
Circumstanta are caracter obiectiv, ea se aplica si in cazul in care unul dintre

participanti nu raspunde penal;
Exclude aplicarea art. 75 lit a);
Spete:
1) Simpla imprejurare ca inculpatul a fost insotit de alte persoane in locuinta
persoanei vatamate de unde a sustras bunuri, nu poate atrage aplicarea art. 209
lit. a) atat timp cat acele persoane nu au savarsit o actiune de coautorat sau
complicitate si nici nu au avut cunostinta de activitatea infractionala.
15
2) Atunci cand la savarsirea infractinii de furt autorul a fost ajutat nemijlocit de alte
persoane, dar care nu au stiut ca se comite o infractiune, este justificata
incadrarea faptei in art. 209 lit.a), desi ceilalti participanti au actionat fara
vinovatie.
In asemenea situatii este gresit a se retine in sarcina autorului ca fapta penala
distincta si instigarea altor persoane la furt pentru ca aceasta activitate a
inculpatului este absobita in infractiunea de furt.
Aparent spetele sunt asemanetoare, in principiu nu s-a realizat nicio activitate
materiala, s-ar fi retinut art. 209 lit. a).
Alin. (1) lit. b) savarsirea faptei de o persoana avand

asupra sa o arma sau substanta narcotica
Notiunea de arma este cea prevazuta de art. 151 alin (1) C.pen. si trebuie
coroborat cu art.3 din Legea nr. 17/1996.
-
Nu atrag incidenta art. 209 lit. b) obiectele de natura sa fie folosite ca arme
pentru ca acestea sunt asimilate armelor numai daca au fost folosite la atac,
ori in ipoteza furtului obiectul daca este folosit la atac atunci avem incidenta
talharia, deci armele, in sensul art. 151 alin. (1) nu trebuie folosite la atac.
Notiunea de substante narcotice este aceea de orice substanta care prin actiunea
ei asupra centrilor nervosi provoaca acestora o diminuare a capacitatilor de reactie
sau pierderea cunostintei.
-
Purtarea unei arme sau substante narcotice ii sporeste increderea, siguranta

de sine a autorului si il face mai disponibil pentru realizarea faptei;
In cazul substanelor narcotice trebuie sa avem in vedere numai substantele

care pot fi folosite la atac (gaze lacrimogene, paralizante, cloroform);
Nu intra in aceasta categorie o substanta narcotica sau paralizanta care poate

fi folosita in mod direct la atac. Ex: drog, somnifer. Simpla detinere a
substantei nu intra in sfera art. 209 alin (1) lit. b);
Nu se ia in calcul impactul asupra victimei, adica folosirea substantei

respective, ca si la arma, pentru ca ar fi vorba de talharie;
S-a considerat ca nu conteaza pentru existenta acestei variante daca

faptuitorul s-a inarmat special pentru comiterea furtului sau avea in mod
intamplator la el o arma, daca va comite infractiunea de furt se va retine art.
209 lit.b).
16
Alin. (1) lit. c) furtul savarsit de o persoana mascata,

deghizata, travestita
Mascarea se refera la transformarea infatisarii, ascunderea fetei.
Deghizarea are un sens mai larg, se refera la restul corpului, care poate fi partial sau
total transformat prin imbracamintem accesorii, purtarea unor accesorii specifice
unei meserii.
Travestirea inseamna aici prezentarea autorului sub o identitate sexuala falsa.
Alin. (1) lit. d) furtul comis asupra unei persoane aflata in

imposibilitatea de a se apara sau de a-si exprima
vointa
Starea de inconstienta, paralizie, oboseala extrema, somn; aceasta stare nu trebuie
provocata de autorul furtului , deoarece in acest caz ar fi vorba de infractiunea de
talharie.
Alin. (1) lit. e) furt savarsit in public

Notiunea de public este definita in art. 152 C.pen., insa in acest caz nu sunt
valabile toate ipotezele de la acest articol, pentru ca acesta se refera in primul rand
la fapte care ajungand la cunostinta publicului au un impact asupra acestuia si pot
duce la lezarea relatiilor de convietuire sociala.
Loc public desemneaza acele locuri la care se refera art. 152 la literele a) si b)
C.pen.
Art. 152 lit a) loc care prin natura sau destinatia sa este intotdeauna accesibil
publicului, chiar daca nu este nimeni prezent.
Art. 152 lit b) orice alt loc accesibil publicului, daca sunt de fata 2 sau mai multe
persoane in momentul comiterii faptei.
-
Pentru existenta furtului calificat, conditia prezentei a doua sau mai multe
pesoane nu este valabila, ci este necesar doar ca locul sa fie accesibil
publicului in momentul comiterii faptei.
Speta
S-a retinut ca este furt calificat in ipoteza in care se realizeaza un furt dintr-un
magazin cu auto-servire, chiar daca in momentul sustragerii, in magazin nu se mai
aflau alte persoane in afara vanzatorului.
-
Nu este vorba de furt calificat in conditiile in care in momentul savarsirii faptei

magazinul era inchis, inaccesibil publicului.
17
Nu se retine furtul calificat de la lit. e in ipoteza in care furtul este comis in

timpul noptii in curtea unui Oficiu Postal, pentru la ora savarsirii faptei
publicul nu avea acces.
Furtul unor vite de pe islazul comunal reprezinta furt calificat, islazul fiind, in
raport cu prevederile art. 152 lit. a), loc public.
Nu reprezinta furt calificat sustragerea unor obiecte de pe santier, pentru ca

acesta nu reprezinta loc public.
Alin. (1) lit. f) furtul savarsit intr-un mijloc de transport in

comun
-
Se aplica agravanta chiar daca la momentul sustragerii in mijlocul de

transport respectiv, in afara soferului sau a autorului, nu mai era nimeni;
Mijlocul de transport sa se fi aflat in serviciu;
Nu se retine agravanta daca mijlocul se afla garat in depou;
Nu se retine varianta in ipoteza in care furtul se realizeaza in taxi.
Alin. (1) lit. g) furtul comis in timpul noptii

-
Ceea ce trebuie luat in calcul este criteriul realitatii care tine cont de anotimp,
pozitie geogrfica ;
Practica a confirmat criteriul realitatii, se retine varianta agravanta chiar daca

fapta care se comite dupa lasarea intunericului are loc intr-un spatiu iluminat
artificial.
Alin. (1) lit. h) furtul comis in timpul unei calamitati

-
Este vorba de incendii, inundatii, alunecari de teren;
Nu are relevanta daca s-a declarat sau nu oficial asemenea stare.
Alin. (1) lit. i) furtul comis prin efractie, escaladare sau

prin folosirea fara drept a unei chei adevarate sau
mincinoase
Notiunea de efractie desemneaza inlaturarea violentelor, obiectelor sau
dispozitivelor care se interpun intre faptuitor si bunul pe care intentioneaza sa il
sustraga.
Violenta exercitata asupra obiectului sau dispozitivului este o conditie necesara
pentru existenta furtului calificat.
18
Nu este furt calificat prin efractie cand se smulge un casetofon din bordul unei
masini, acesta fiind legat de bord doar prin firele de contact, in ideea ca firele
de contact nu au rolul de a proteja bunul, ci doar de a-l face sa functioneze;
Pentru ca efractia implica deteriorarea, distrugerea dispozitivului de inchidere

nu va exista si o infractiune distincta de distrugere, ea va fi absorbita in furtul
calificat;
Avem concurs intre furt si violarea de domiciliu intotdeauna.
Notiunea de escaladare, intelegem prin aceasta depasirea unui obstacol in

vederea realizarii furtului.
-
Escaladarea poate fi retinuta ca o agravanta a furtului atunci cand a

reprezentat pentru inculpat un mijloc de realizare a infractiunii, nu si in cazul
in care ea a constituit un mijloc de indepartare de la locul faptei.
Notiunea de cheie adevarata desemneaza cheia care este confectionata in mod

special pentru incuietoarea respectiva (cheia adevarata).
Notiunea de cheie micinoasa desemneaza orice dispozitiv de deschidere, o cheie
falsificata.
Alin. (2) lit. a) furtul unui bun care face parte din
patriminiul cultural
-
Aici este vorba de bunurile prevazute in Legea nr. 82/2000, art. 3 patrimoniul
cultural contine 5 categorii de bunuri:
1. Bunurile arheologice si bunurile istoric-documentare;
2. Bunurile cu semnificatie artistica de valoare exceptionala;
3. Bunurile cu valoare etnografica de valoare exceptionala;
4. Bunurile de importanta stiintifica de valoare exceptionala;
5. Bunurile de importanta tehnica de valoare exceptionala.
Alin. (2) lit. b) furtul

unui act care serveste pentru
dovedirea starii civile pentru legitimare sau
identificare
Notiunea de legitimare indica apartententa persoanei la o institutie, organizatie.
Identificare prin buletin de identitate, carte de identitate, pasaport etc.
19
Pentru a se retine agravanta, faptuitorul trebuie sa urmareasca sustragerea

unor asemenea acte sau cel putin sa accepte o asemenea eventualitate,
acesta poate lucra si cu intentie indirecta;
Se incadreaza in aceasta varianta si fapta de a sustrage o poseta in care se

afla un act de identitate, fiind vorba de o intentie indirecta.
Nu s-a retinut varianta agravata cand faptuitorul a sustras o valiza, pentru ca

actul de identitate nu se afla de regul intr-o astfel de locatie.
Alin. (3) furtul privind anumite categorii de bunuri

Alin. (4) furtul care a produs consecinte deosebit de
grave
Notiunea de consecinte deosebit de grave trebuie inteleasa in sensul art. 146
C.pen., adica o paguba materiala mai mare de 20 RON sau sa fi produs o perturbare
grava.
-
Furtul de folosinta a unui autovehicul a fost gresit incadrat ca fiind furt

calificat in varianta de la alin. (4), deoarece la un asemenea furt paguba se
cumuleaza prin cumuleaza prin carburantul consumat si uzura masinii.
Alin. (5)
Aici este stabilit ca in cazul art. 209 alin. (3) lit. a) unele acte preparatorii se
pedepsesc.
Sapt 3 6 mar 2007, Marti

Pedepsirea unor furturi la plangere prealabila (art. 210)
Alin. (1) furtul savarsit intre soti sau rude apropiate, sau
de catre un minor in paguba tutorelui sau, ori de
catre cel care impreuna cu persoana vatamata sau
este gazduit de aceasta, se urmereste numai la
plangerea prealabila a persoanei vatamate
Alin. (2) impacarea partilor inlatura raspunderea penala
Caracterizare genearala
Relatia existenta intre subiectii infractiunii este o relatie care face ca de multe ori
situatia bunurilor sa fie ambigua, discutabila, pe de o parte si face posibil ca relatiile
20
de conflict sa se poata rezolva fara interventia legii penale, pe de alta parte. Se

aplica atat in raport cu furtul simplu cat si in raport cu furtul calificat.
Notiuni
Calitatea de sot exista in cazul unei casatorii valabil incheiate, chiar daca sotii sunt
despatiti in fapt , dar s-a pronuntat o hotarare definitiva de divort.
Calitatea de ruda este definita in art. 149 C.pen. ascendentii si descendentii, fratii
si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii,
astfel de rude.
In relatia minor-tutore sunt stabilite anumite conditii de catre autoritatea tutelara,
iar furtul ar fi astfel incadrat in acest art numai daca minorul sustrage de la tutore
nu si invers.
Locuirea trebuie sa indeplineasca doua conditii pentru a putea fi aplicabil acest
articol, o conditie din punct de vedere obiectiv (existenta colocatarilor la spatiul
respectiv) si una din punct de vedere subiectiv (relatia de incredere reciproca).
Pentru indeplinirea lor trebuie sa fie vorba de o folosinta comuna de o anumita
durata, nefiind necesara existenta vreunui titlu, ci fiind suficienta locuirea in fapt.
Gazduirea se refera la oferirea unui adapost temporar, vremelnic.
Diferente intre locuire impreuna si gazduire

La locuirea impreuna NU are importanta cine de la cine fura, pe cand la gazduire se
aplica art. 210 numai in cazul in care subiectul activ este cel gazduit, adica gazduitul
sustrage un bun din posesia gazduitorului nu si invers.
In practica s-a decis ca se aplica art. 210 in mai multe ipoteze, anume: concubinii
care locuiesc impreuna; muncitori, studenti, militari care locuiesc in spatii comune
(dormitoare); fostii soti care continua sa locuiasca impreuna, caz in care furtul este
comis in conditiile art.209 lit. a), iar unul dintre faptuitori locuieste cu parte
vatamata si doar fata de acesta se va retine art.210 C.pen.
Nu sunt intrunite conditiile art.210 in cazul in care autorul faptei si persoana
vatamata locuiesc in camere separate, iar faptuitorul detine o camera cu chirie in
apartamentul respectiv.
Nu se aplica art. 210 nici cand autorul sustrage unele bunuri din camera de hotel in
care era cazat, aceasta ipoteza neputand fi inclusa in ipoteza de gazduire caci
locatiunea se face in baza unui contract.
TALHARIA (Art.211)
21
Talharia este o infractiune complexa (prin vointa legiuitorului), deoarece in
continutul infractiunii sun reunite elementele unor infractiuni distincte furtul si
violente fizice sau psihice-.
Taalharia are o varianta tip si 3 variante agravate.
Art. 211 alin. (1)Futul savarsit prin savarsirea prin intrbuintarea de violente sau
amenintari ori punerea vitimei in stare de invconstientasau neputinta de a se apara,
precum si furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea
bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii ori pentru ca faptuitorul sasi asigure scaparea. Varianta tip
Obiect juridic (complex)

Obiect juridic principal: -relatiile patrimoniale pricind posesia sau detentia
bunului, in sensul de stapanire in fapt a bunului.
Obiectul juridic secundar: -libertatea persoanei sau integritatea fizica sau
sanatatea acesteia.
Obiectul material (complex)
Obiectul material principal: (preluat de la furt) bunul mobil.
Obiectul material secundar: corpul persoanei, in masura in care se

exercita violente fizice.
Subiectii
-
Nu sunt circumstantiati;
In varianta tip participatia este posibila doar sub forma instigarii si a

complicitatii anterioare, doar fapta produsa de doua sau mai multe persoane
impreuna reprezinta fapta agravata.
Latura obiectiva
Elementul material (complex): - alcatuit din doua actiuni (elemente materiale),
care se afla in stransa legatura;
Elementul material principal :coincide cu cel al infractiunii de furt - luarea

(deposedarea si imposedarea) unui bun;
specific: sunt asimilate luarii bunurilor si ipotezele in care victima remite

bunul (predare silita) si ipoteza in care bunul e abandonat de victima din
cauza amenintarii, precum si ipoteza in care victima pierde contactul cu bunul
in urma violntelor exercitate asupra sa. In ipoteza in care victima preda ea
22
insasi bunul ca urmare a amenintarii sau violentelor, nu trebuie sa confundam

infractiunea de talharie cu cea de santaj, unde predarea bunului se face intrun moment ulterior.
Elementul material secundar: - este reprezentat de exercitatrea de

violente fizice sau psihice, directe sau indirecte;
Textul indica expres 4 modalitati ale acestui element material secundar:

1. Intrbuintarea de violente;
2. Intrbuintarea de amenintari;
3. Punerea victimei in stare de inconstienta;
4. Punerea victimei in neputinta de a se apara.
Aceasta precizare are sopul de a acoperi situatiile concrete;
Nu numai in prezenta variantei in care legiuitorul a folosit expresia

intrebuintarea de violente, dar si in celelealte situatii este vorba de fapt tot de
acte violente (amenintarea reprezinta violenta psihica, iar celelalte situatii pot
fi asimilate viloentelor fizice sau psihice, directe sau indirecte);
Violentele se identifica cu elementul material de la art. 180-181;
Amenintarile se refera la cele de la art. 193;
Intre elementul material principal si cel secundar trebuie sa existe o

conditionare, o relatie mijloc-scop, astfel violentele trebuie realizate fie
anterior sau concomitent furtului, dar in scopul savarsirii acesteia, fie aceste
violente trebuie sa se realizeze ulterior furtului, dar cu scopul de a pastra
bunul furat, ori la inlaturarea urmelor infractiunii, ori ca faptuitorul sa-si
asigure scaparea;
Daca nu exista o relatie mijloc-scop duce la inexistenta infractiunii;
Urmarea imediata (complexa)
Urmarea imediata principala coincide cu cea de la furt
Urmarea imediata adiacenta poate sa fie reprezentata fie prin lezarea

libertatii, fia a integritatii fizice, fie decesul persoanei.
Raportul de cauzalitate (complex): rezulta implicit in cazul variantei tip, iar in

varianta agravata legatura de cauzalitate trebuie dovedita.
23
Latura subiectiva
Vinovatia caracterizata prin intentie directa calificata printr-un dublu scop: cel de la
furt si un scop specific, actiunea secundara (sustragerea bunului...).
Vinovatia este prezenta si sub forma praeterintentiei in cazul a doua variante
agravate:
cea de la alin. (21) provocarea unor urmari care coincid cu cele de la

vatamarea corporala grava.
La alin. (3) decesul victimei (culpa).
Forme
Consumarea se produce ca la furt odata cu cu scoaterea bunului din posesia sau
detentia persoanei.
Tentativa se pedepseste (conform art. 222), coincide cu tentativa de la infractiunea
de furt, dar si in acest caz trebuie sa se realizeze actiunea adiacenta (exercitarea
violentelor).
Tentativa este posibila si la infractiunile praeterintentionate, ceea ce prezinta o
derogare de la regula. Doar infractiunea principala este susceptibila de tentativa.
In cazul art. 211 alin. (3), daca nu avem tentativa la talharie urmata de moartea
victimei, pedeapsa este cea pentru infractiunea consumata si nu cea de la tentativa,
cand furtul nu se realizeaza, rezultatul mai grav producandu-se nu e important daca
fapta este tentata sau consumata).
Variante:
Alin. (2) talharie savarsita in urmatoarele imprejurari:

a) De o persoana mascata, deghizata sau travestita;
b) In timpul noptii;
c) Intr-un loc public sau intr-un mijloc de transport.
Alin. (2)1
Lit.a) de 2 sau mai multe persoane impreuna;
Lit.b) de o persoana avand in posesia sa o arma, o substanata narcotica
ori paralizanta;
Lit.c) intr-o locuinta sau dependinta a acesteia;
Lit.d) in timpul unei calamitati;
24
Lit.e) fapt care a avut vreuna din urmarile aratate in art.182.
Alin.(3) fapta care a produs urmari

urmare moartea victimei.
deosebit de grave sau a avut ca
Varianta agravata de la alin. al 2 si 2 1 cu exceptia literelor c) si e) daca la alin.(2) 1 se

refera la ipotezele pe care le reglementeaza la furtul calificat art.209 lit.a).
Prima ipoteza de la alin.(3) coincide cu art.209 alin.(4).
Lit.e) consecintele de la art.182; este una din variantele praeterintentionate
art.211 alin.(3).
Sanctiuni
Pedepse cu inchisoarea in limitele foarte mari.
Exista mai multe decizii conform carora smulgerea violenta a unor obiecte de la
victima reprezinta infractiunea de talharie si nu furt.
In principiu solutia este corecta, dar ea trebuie nuantata in sus, caci (prof) daca
sustragerea se face prin surprinderea fara ca victima sa poata reactiona (riposta) sasi dea seama de ce se intampla reprezinta furt calificat.
Daca deposedarea violenta se face in asa fel incat victima observa si cel putin
indirect se realizeaza o violent asupra ei trebuie retinuta talharia.
Arma Lovirea victimei cu o piesa metalica in scopul de a pastra bunul sustras
reprezinta talharia in varianta agravata al.21 lit.b) deoarece piesa metalica folosita
la atac este considerata arma (conform art.152 alin.(2)).
Folosirea unui pistol de jucarie pentru a ameninta victima nu se incadreaza
ipoteza agravata deoarece aceasta nu e nici arma nici obiect care poate fi utilizat
atac. Ratiunea agravantei nu e indeplinita deoarece aceasta ratiune se refera
ipoteza in care faptuitorul are mai mare incredere in sine de a actiona (nu e cazul
aceasta ipoteza).
in
in
la
in
Se retine doar art.211 alin.(2)1 lit.c) (talharie in locuinta) nu si art.192 (violarea de

domiciliu) deoarece aceasta imprejurare este absorbita in talharie varianta agravata
care este o infractiune complexa.
Tribunalul Bucuresti considera ca trebuie sa se retina in concurs si violare de
domiciliu deoarece varianta agravata nu presupune neaparat si violarea de
25
domiciliu ci se poate realiza si cand faptuitorul se afla pe drept in locuinta

respectiva (+prof nu e ipoteza unei complexitati ca varianta agravanta).
In principiu cea mai controversata situatie se refere la pluraritatea sau dualitatea de
infractiuni in cazul in care exista pluralitate de acte specifice furtului sau pluralitate
de victime ale violentelor.
Intalnim 3 ipoteze :
1. Pluralitatea de acte specific furtului si o singura victima a actelor de
violenta;
2. Pluralitatea de victime ale actelor de violenta si o singura actiune specifica
furtului;
3. Pluralitatea de acte specifice furtului combinata cu o pluralitate de victime
ale actelor de violenta.
Variaza elementele materiale fie cel principal fie cel secundar este admis ca
unitatea sau pluralitatea de infractiuni tine de unitatea sau pluralitatea de elemente
materiale principale (furt).
1. o singura infractiune de talharie
2.
o singura infractiune de talharie - ceea ce conteaza este cate furturi sunt si

nu cate victime. Nu sunt rezolutii diferite ci doar una.
3.
doua sau mai multe infractiuni de talharie se protejeaza posesia sau

detentia bunurilor (pluralitate de elemente materiale).
Sapt. 4 - 13.mart.2007, Marti

PIRATERIA (Art.212)
-
Talharie comisa in conditii speciale
Faptele pentru a fi pedepsite nu trebuie sa se produca in apele teritoriale sau

spatiul aerian al Romaniei.
26
ABUZUL DE INCREDERE (Art.213)

-
Legiuitorul a intentionat sa protejeze o caracteristica fundamentala a relatiilor

patrimoniale relatie de incredere care trebuie sa carcterizeze circuitul civil al
bunurilor,
Autorul manifesta un dispret fata de increderea celui care ii transmite un bun.
Obiect juridic
Obiectul juridic special este reprezentat de relatia patimoniala care presupune
un minim de incredere pe care trebuie sa o aiba partenerii unei relatii juridice
patrimoniale.
Obiect material
Obiectul material este reprezentat de un bun mobil detinut cu orice titlu de catre
faptuitor.
Expresia: detinut cu orice titlu se referea la faptuitor
Greseala bunurile se afla la subiectul pasiv
- In legatura cu bunurile mobile sunt valabile precizarile de la furt
- Cand bunurile au fost incredintate spre a fi vandute si a se achizitiona un alte
bunuri, acele bunuri vor constitui obiectul material al infractiuni daca se refuza
restituirea.
Subiectii
Subiectul activ circumstantiat celui caruia i se incredinteaza un bun cu orice
titlu
Subiectul pasiv proprietarul sau persoana ce a avut stapanirea de fapt a bunuli
(obiectul material) pana in momentul incredintarii lui faptuitorului.
Situatia premisa
Existenta unui titlu in baza caruia faptuitorul detine bunuri cu orice titlu (un contract
de depozit, mandat, act al unei autoritati, orice situatie de fapt in baza careia se
transmite detentia bunului, cu obligatia restituirii sau a unei anume folosiri.
-
La momentul comiterii faptei bunul trebuie sa fie la faptuitor
27
Latura obiectiva
Elementul material este reprezentat de o actiune sau inactiune, intr-una din cele 3
variante:
a) Insusire;
b) Dispunere pe nedrept;
c) Refuzul restituirii.
a) Insusirea reprezinta luarea in stapanire a bunului, faptuitorul se comporta ca un
adevarat proprietar, are si corpus si animus.
b) Dispunerea pe nedrept reprezinta efectuarea unor acte de dispozitii: vanzare,
donatii, aceste acte sunt altele decat cele la care era indreptatit faptutorul prin
contract.
c) Refuzul restituirii reprezinta impotrivire manifestata de a inapoia bunul mobil.
- refuzul trebuie sa reprezinte un raspuns sau o reactie la o cerere ferma,
neechivoca de restituire din partea celui care a incredintat bunul faptuitorului;
- simpla nerestituire a bunului la termenul prevazut nu reprezinta infractiune.
Urmarea imediata: - coincide cu cea de la furt.
Latura subiectiva
Latura subiectiva caracterizata prin intentie directa sau intentie indirecta.
-
Se consuma in momentul realizarii elementului material intr-una din cele 3

variante;
Tentativa nu se pedepseste, in modalitatea refuzului restituirii nu este

posibila.
Sanctiuni
Se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 4 ani sau amenda.
Aspecte procesuale
-
Actiune penala se pune in miscare la plangerea prealabila, iar impacarea

partilor inlatura raspunderea penala;
Exista o dispozitie declarata ca fiind neconstitutionala bunurile ce apartin

statului sunt exceptate de la procedura plangerii prealabile;
28
Spete
1. Impumutul unei sume de bani si refuzul restituirii acesteia reprezinta un litigiu
civil si nu abuz de incredere, cand banii nu au fost dati cu titlu de imprumut.
2. Daca o suma de bani e predata faptuitorului cu o anumita destinatie (sa
achizitioneze un bun, sa ii depuna la banca) fapta reprezinta abuz de
incredere.
3. Dispunerea de bani dintr-un cont de cel care fusese mandatat printr-o clauza
de imputernicire, de a ridica bani din cont, dupa decesul titularului contului,
nu reprezinta abuz de incredere ci un litigiu civil cu succesorii titularului de
cont.
4. Predarea unui obiect spre verificare, spre contemplare urmata de insusirea
bunului respectiv, nu rerezinta abuz de incredere ci furt, pentru ca in aceasta
ipoteza nu se pierde stapanirea bunului ci doar contactul vremelnic cu acesta,
iar faptuitorul in acest caz nu intra in stapanirea bunului ci are un contact
vremelnic cu acesta.
5. Se considera furt si nua buz de increderesi in ipoteza in care femeia de
serviciu, lucratorul (zugravul, care are acces intr-o locuinta) sustrage de acolo
un bun. Este furt pentru ca faptuitorii au un contact vremelnic cu bunul si nu-l
stapanesc in baza vreunui act.
6. Este furt si nu abuz de incredere fapta muncitorului care-si insuseste un bun
pe care-l primeste pentru a-l folosii in procesul muncii.
7. Nu se retine abuz de incredere ci este un litigiu civil cand se efectueaza
convorbiri telefonice de o suma mare de la un post telefonic dobandit odata
cu cumpararea apartamentului, dar ramas pe numele vanzatorului.
GESTIUNEA FRAUDULOASA (Art.214)

-
Este o fapta care aduce atingere patrimoniului;
Este vorba de protejarea increderii in relatiile patrimoniale;
Are o varianta tip si o varianta agravata.
Varianta tip
Se refera la pricinuirea de pagube unei persoane cu rea-credinta cu ocazia
administrarii sau conservarii bunurilor de catre cel care are sau trebuie sa aiba grija
administrarii sau conservarii bunurilor.
29
Varianta agravata
Savarsita in scopul de a dobandi un folos material, cu conditia ca fapta sa nu fie o
infractiune mai grava.
Obiect juridic
Obiectul juridic reprezentat de relatile patrimoniale si increderea intre participantii la
circuitul civil.
Obiect material
Bunuri mobile, imobile, mobile si imobile, cel mai adesea fiind vorba de o
universalitate de bunuri.
Subiectii
Subiectul activ (circumstantiat) persoana careia i s-au incredintat bunuri spre
administrare sau conservare.
Subiectul pasiv titularul patrimoniului.
Situatia premisa
-
Existenta unui raport juridic de conservare sau administrare a unor bunuri;
De regula, este vorba de un mandat, insa nu conteaza daca exista un act

expres sau tacit, formal sau informal.
Latura obiectiva
Element material reprezentat de actiunea sau misiunea care lezeaza patrimoniul
persoanei provocand o paguba.
-
Modalitatile faptice sunt diverse.
Urmarea imediata: - producerea unei pagube, fiind vorba de o paguba concreta,

evaluabila.
Legatura de cauzalitate: - nu rezulta neaparat din materialitatea faptei, ci ea
trebuie dovedita, mai ales cand este vorba de o misiune.
Latura subiectiva
Varianta tip gasim intentia directa si indirecta.
-
Expresia rea-credinta se refera la excluderea eplicita a culpei, iar nu la

necesitatea existentei intentiei directe.
Varianta agravata, gasim intentia directa calificata prin scop, scopul fiind
dobandirea folosului material.
30
-
Se consuma in momentul producerii pagubei;
Tentativa nu se pedepseste;
Poate avea forma continuata;
Varianta agravata se deosebeste prin intentie.
Sanciuni
Inchisoarea
Aspecte procesuale
-
Actiune penala se pune in miscare la plangerea prealabila, iar impacarea

partilor inlatura raspunderea penala;
Spete
1. Se retine gestiunea frauduloasa cand tutorele unui minor sustrage o parte din
pensia de urmas sau alocatia de stat cuvenita minorului.
2. Se retine furt si nu gestiune frauduloasa atunci cand paznicul sustrage sau
ajuta la sustragerea unor bunuri pe care le avea in paza.
3. In cazul constituirii unui depozit oneros, refuzul restituiri unei parti din bunuri
pastrate ca echivalent al remuneratiei neachitate, reprezinta un litigiu civil,
iar nu gestiune frauduloasa.
INSELACIUNE (Art.215)
Se refera la fapte care aduc atingere patrimoniului si care sunt comise cu viclenie.
Este o particularitate a infractiunii de inselaciune care rezulta din aceea ca de regula
infractorul actioneaza cu abilitate si el profita de neatentia sau de naivitatea partii
vatamate.
Aceasta particularitate face ca uneori faptele sa fie greu de incadrat, de multe ori
aflandu-ne la granita intre penal si ilicitul civil, mai ales la alin.(3)) varianta
asimilata.
Alin.(1) varianta tip;
Alin.(3) varianta speciala in contract;
Alin.(2),(4),(5) varianta agravata.
31
Obiect juridic
Relatiile sociale de ordin patrimonial si buna-credinta si incredere reciproca intre
persoanele care intra in raporturi de natura patrimoniala.
Obiect material
De regula, infractiunile presupun un obiect material care poate fi un bun mobil in
conditiile de la furt, dar poate fi si un bun imobil. Exista posibilitatea comiterii
infractiunii si fara a avea un obiect material cand se induce in eroare o persoana
care presteaza o activitate ce ar trebui rasplatita.
Subiectii
Subiectul activ si subiectul pasiv sunt necircumstantiati.
Situatia premisa
Lipseste la varianta tip de la alin.(1), exista la alin.(3), cand este vorba de
executarea unui contract, preexistenta contractului.
Latura obiectiva
Element material inducerea in eroare a unei persoane. De regula, elementul
material se prezinta sub forma unei actiuni, dar si prin inactiuni. Inducerea in eroare
presupune crearea unei imagini deformate asupra realitatii.
Exista doua situatii:
a) Prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase;
b) Prezentarea ca mincinoasa a unei fapte adevarate.
In varianta tip este vorba de o simpla viclenie din partea autorului, el nu va recurge
la mijloace frauduloase. In varianta tip este cazul tipic de pacalire, in care autorul se
bazeaza atat pe aptitudinile personale cat si pe naivitatea victimei.
In varianta speciala, alin.(1) elementul material se realizeaza prin inducerea in
eroare sau mentinerea in eroare cu prilejul incheierii sau sau executarii contractului.
Elementul material se realizeaza prin actiune sau inactiune.
Conditiile stabilite de legiuitor pentru alin.(3), eroarea in care este indus sau
mentinut cocontractantul sa fie de asa natura incat cel inselat sa nu fi incheiat sau
executat contractul in conditiile respective.
Urmarea imediata:
-
producerea unei pagube, in lipsa prejudiciului, actiunea de inducere in eroare

nu reprezinta infractiune.
32
Legatura de cauzalitate trebuie stabilita in concret in fiecare caz.
Latura subiectiva
Vinovatia, intentia directa calificata prin scop, de a obtine pentru sine sau pentru
altul un folos material injust.
Varianta agravata de la alin.(2), inselaciune prin folosire de nume sau alte calitati
mincinoase, daca mijlocul fraudulos reprezinta prin el insusi infractiune se retine
concurs.
Legiuitorul ataseaza elementului material conditia de a se realiza prin mijloace
frauduloase exemplificative.
Mijloace frauduloase sunt mijloacele care prin forta lor sunt apte sa creeze o
deformare a realitatii dincolo de abilitatile faptuitorului sau naivitatea victimei.
Nume mincinoase sunt cele ce pot asigura succesul inducerii in eroare, la fel
calitatile mincinoase.
Orice fel de fals vine in concurs cu art.215. Furt nelegal de decoratii in concurs cu
art.215. Se raporteaza la alineatele 1 si 3.
Alin.(4) emiterea de cecuri fara acoperire.
Exista trei modalitati
a) emiterea unui CEC
b) fapta de a retrage dupa emitere provizia
c) fapta de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de
prezentare.
Trebuie sa produca o paguba; intentie directa calificata prin scop.
Alin.(5) ne raportam la art.146; actioneaza in raport cu toate celelalte alineate.
-
Se consuma cand se produce paguba
Tentativa este posibila si se pedepseste.
Sanctiuni
Inchisoarea; pentru alin.(5), inchisoarea de la 10 la 20 de ani.
33
Sapt. 6 27 mart. 2007, marti

INSELACIUNEA (Art.215)
Exista doua decizii ale Curtii Constitutionale care confirma constitutionalitatea
art.215 alin.(3) si 4(Decizia 173/1999 cu privire la alin.(4) si Decizia 58/2000 cu
privire la alin.(3)).
Speta legata de momentul consumarii:
1) Dupa incercarea de inducere in eroare a persoanei vatamate cu prilejul incheierii
unui contract comercial, aceasta isi da seama de faptul ca a fost indusa in eroare (in
sensul ca i s-au prezentat fapte mincinoase ca fiind reale) si sesizeaza organele de
politie inainte de livrarea marfii. = aceasta este calificata ca fiind tentativa la
inselaciune.
- Faptul ca organele de urmarire penala participa sub acoperire la livrarea
marfii nu constitue acte de executare
- Fapta unei persoane de a vinde apartamentul pe care il detine in calitate de
chrias, mentionand in contractul de vanzare-cumparare ca e proprietar
intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune art.215 alin.
(2) si 3.
- Imprejurarea ca faptuitorul avea vocatia sa devina prorietar e ste irelevant
sub aspectul intentiei de a induce in eroare persoana vatamata cata vreme nu
aduce la cunostinta acesteia situatia juridical reala.
2) Obtinerea unui imprumut de la banca garantat cu un apartament pe care
debitorul nu il detine la data incheierii contractului, dar pe care il cumpara ulterior,
cand se instituie ipoteca in favoarea bancii prin neplata pretului, consimte dupa o
luna de la anularea contractului de vanzare-cumparare , lipsind banca de garantie >
inselaciune alin.(3) si nu o fapta civila de nerespectare a clauzelor contractului.
3) Obtinerea de catre administrator a unui credit de la banca declarand ca scopul
este de a fi folosit pentru finantarea activitatii societatii si folosirea banilor in alt
scop in lipsa activitatii comerciale creditate, garantare imprumutului prin ipotecarea
unui imobil gravat de sarcini cu ascunderea acestei situatii si nerestituirea in termen
a creditului reprezinta inselaciune in conventii (art.215 alin.(3)).
4) Cand in cadrul unei tranzactii comerciale o persoana emite un cec fara acoperire
bancara necesara, iar situatia e cunoscuta si acceptata de beneficiar avem in vedere
ca nu sunt intrunite celementele constitutive ale infractiunii de inselaciune prevazut
de art.215 alin.(4), dar fapta in sine de a emite un cec fara a avea tras disponibil
suficient constitue infractiunea prevazuta in art. 84 alin.(1) pct.2 din Legea cecului
34
59/1934 solutia a fost confirmata in recursul in interesul legii prin Decizia IX /2005
a ICCJ.
Distinctia intre furt, abuz de incredere si inselaciune in cauze din practica
judiciara gasiti in Curierul Judiciar nr.3/2005 pagina 32.
DELAPIDAREA (Art.2151)
Singura infractiune preluata din Titlul IV.
In noul Cod Penal aceasta infractiune se regaseste in titlul destinat protejarii
intereselor publice.
Avem: - o varianta tip
-
o varianta agravata .
Varianta tip presupune insusire, folosire, traficare ,de catre un functionar in

interesul sau sau pentru altul, bani , valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza
sau administreaza
Obiectul juridic
Obiectul juridic special : relatiile de natura patrimoniala privind corecta
gestionare si/sau administrare a bunurilor aflate in patrimonial unei persoane
juridice (!! persoane juridice- deosebire de art.214 )
Obiectul juridic adiacent : normala desfasurare a relatiilor de serviciu.
Obiectul material
Obiectul
material - bunurile mobile aflate in gestiunea sau administrarea
functionarilor
Legiuitorul se refera in mod expres la bani si valori pentru ca astfel de bunuri
reprezinta de regula obiectul material al infractiunii; expresia alte bunuri acopera
toate ipotezele posibile. Poate fi vorba de bunuri destinate vanzarii sau bunuri
necesare in procesul de munca.
Bunul trebuie sa fie intrat in sfara de gestionare sau administrare a functionarului,
dar nu este obligatoriu ca situatia de fapt sa se reflecte in evidentele gestiunii.
Exemplu: - Daca gestionarul isi insuseste un bun inainte de a intocmi formele de
intrare in gestiune el va raspunde pentru delapidare;
35
Bunurile datorate unui tert reprezinta obiectul material al delapidarii daca

sunt insusite, folosite sau traficate inainte de a fi predate persoanelor
indreptatite ;
Plusurile in gestiune reprezinta si ele obiectul material al infractiunii de

delapidare, chiar daca au fost obtinute in mod fraudulos ( spre exemplu
inselaciunea la masuratoare);
Cand mijlocul fraudulos este prin el insusi infractiune avem concurs de

infractiuni;
Bunurile ajunse din eroare in gestiune pot constitui obiect material al

delapidarii;
Obiectul material nu trebuie sa faca parte din patrimonial persoanei juridice pentru
care lucreaza gestionarul, ele trebuie sa se afle in gestiunea sau administrarea
societatii, indiferent de apartenenta la un patrimoniu.
Subiectii
Subiectul activ este dublu circumstantiat
-
calitate de functionar (conform art.147 alin1 si 2) o are orice salariat al unei

persoane juridice;
calitate de gestionar( Legea 22/1969 modificata prin Legea 54/1994 ):

- gestionarul este persoana care are ca atributii principale de serviciu
primirea, pastrarea si elibererarea de bani, valori sau alte bunuri
- doctrina si practica au admis ca poate fi subiect active gestionarul de
fapt, persoana care nu are acele atributii principale de serviciu
primirea, pastrarea si elibererarea de bani, valori sau alte bunuri,
exercitata in fapt aceste atributii;
Administratorul-functionar care desi de regula nu are contact cu bunurile, are

atributii de serviciu printre altele si efectuarea unor acte de dispozitie cu privire la
bunurile aflate in patrimoniul persoanei juridice pe care o administreaza.
Participatia penala este posibila; pentru coautorat este necesar ca toate persoanele
sa aiba calitatea de gestionar sau administrator.
Subiectul pasiv este persoana juridica ale carei bunuri sunt gestionate sau
administrate.
Situatia premisa
Existenta in raporturile de gestionaresau administrare.
36
Latura obiectiva
Elementul material: actiunea concretizata in una din cele 3 modalitati (insusire,
folosire,traficare);
1. insusirea consta intr-un act initial de scoatere a bunurilor din patrimonial
gestionat si ulterior de trecere a bunului in stapanire proprie ( scoaterea
bunului e definitiva spre deosebire de folosire);
2. folosirea presupune scoaterea temporara a bunului
intrebuintarea lui de catre gestionar sau alta persoana;
din
gestiune
si
3. traficarea implica scoaterea bunului din gestiune dupa care urmeaza darea
bunului in schimbul unui castig (profit).
Ca si in cazul folosirii, scoaterea bunului e temporara si in cazul traficarii
Urmarea imediata : deposedarea persoanei juridice de un anumit bun sau
diminuarea patrimoniului gestionat fie chiar vremelnica si de regula crearea unei
pagube ; consta fie in valoarea bunului in cazul insusirii, fie in uzura bunului in cazul
folosirii si traficarii.
Legatura de cauzalitate: trebuie dovedita intre elementul material si
deposedarea bunului, pentru ca de posedarea bunului are alte cauze (exemplu:
pierderea bunului, furtul de catre un tert, degradarea bunului atunci nu vom avea
delapidare).
Latura subiectiva
Vinovatia se prezinta sub forma intentiei directe si indirecte;
Tentativa e pedepsita
Consumarea infractiunii are loc diferit in functie de modalitatile elementului
material; coincide cu deposedarea si producerea pagubei in varianta agravata (art.
210 indice 1 alin.(2)), cand delapidarea a avut consecinte deosebit de grave (art.146
Cp.);
Decizia 14/2006 a ICCJ prin recursul in interesul legii s-a stabilit ca in cazul
infractiunii continuate caracterul consecintelor deosebit de grave se determina prin
totalizarea pagubelor materiale cauzate
Sanctiuni
-
varianta tip: 1-15 ani inchisoare;

varianta agravata : 10-20 ani si interzicerea unor drepturi.
37
Sapt. 7 3 apr 2007, Marti

Speta:
1. Comite infractiunea de delapidare faptuitorul care in calitate de agent
de vanzari al unei societati comerciale, a lansat comenzi fictive pentru
marfuri aflate in stoc, pe baza carora ulterior a ridicat masurile si si-a
insusit contravaloarea. Faptul ca nu era incadrat cu contract de munca nu
are relevanta , fiind suficient faptul ca acesta exercita o insarcinare in
serviciul societatii respective.
Decizia nr.III /decembrie 2002 a Curtii Supreme - recurs in interesul legii in
care se stabileste:
a) administratorul asociatilor de locatari are calitatea de functionar;
b) fapta acestuia de insusire,folosire si traficare in interesul sau sau pentru
altul de bani sau valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau
administreaza reprezinta delapidare.
INSUSIREA BUNULUI GASIT (Art. 216)

Fapta este incriminata in doua variante
Alin. (1) Fapta de a nu preda in termen de 10 zile un bun

gasit autoritatilor sau celui care l-a pierdut, sau de a
dispune de acel bun ca de al sau, se pedepseste cu
inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.
Se refera la fapta de a nu preda in 10 zile un bun gasit autoritatilor sau celui care l-a
pierdut sau de a dispune de acel bun; - varianta tip.
Alin.(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si insusirea

pe nedrept a unui bun mobil ce apartine altuia, ajuns
din eroare in posesia faptuitorului.
Insusirea pe nedrept a unui bun ce apartine altuia ajuns din eroare in posesia
faptuitorului. varianta asimilata.
38
Obiectul juridic
Obiectul juridic reprezentat de relatiile patrimoniale care implica buna-credinta si
onestitatea celor care gasesc un bun ori ajung din eroare in posesia unui bun ce
apartine altuia.
Obiectul material
Obiectul material este un bun mobil fie gasit, fie ajuns din eroare in posesia
faptuitorului.
Situatia premisa :
La alin.(1) trebuie sa existe un bun iesit din posesia unei persoane fara voia acesteia
si fara ca faptuitorul sa fie present in acel moment;
La alin.(2) trebuie ca ajungerea unui bun din eroare in posesia faptuitorului sa se
faca dintr-o dubla eroare:
a) cel care remite bunul se afla in eroare cu privire la destinatar;
b) faptuitorul primeste bunul socotind ca respectivul bun ii este destinat.
Latura obiectiva
Elementul material
-
alin.(1) actiunea (dispunerea de bun) sau inactiunea (nepredarea);
In cazul nepredarii, elementul material se realizeaza l expirarea termenului de 10

zile, fiind un termen de gandire pe care il acorda legiuitorul.
Dispunerea este un act de dispozitie, incat insusirea bunului NU se realizeaza in
ipoteza in care remite bunul unei persoane pe care o credea proprietar.
-
alin. (2) : actiunea de insusire a bunului.
Latura subiectiva
Vinovatia se prezinta sub forma intentiei. Este necesar ca faptuitorul sa cunoasca
faptul ca bunul e pierdut, nu abandonat sau sa realizeze ca a ajuns din eroare in
posesia unui bun.
Forme ale infractiunii

Tentativa desi este posibila nu e pedepsita;
Consumarea se realizeaza fie in momentul expirarii termenului de 10 zile fie in
momentul insusirii bunului.
39
Sanctiuni
Inchisoarea de la 1-3 luni sau amenda.
Spete:
1. Bunul uitat de posesorsaudetonator intr-un loc, unde acesta stie ca l-a lasat si
unde se poate intoarce oricand sa-l recupereze, nu este un bun pierdut
deoarece persoana vatamata nu a piardut in realitate posesia
bunului.Insusirea unui asemenea bun de catre cel care si-a dat seama ca
bunul a fost uitat, nu pierdut reprezinta infractiune de furt.
2. Un bun uitat de posesorul sau intr-un anumit loc in prezenta aceluia care si-l
insuseste ulterior nu poate constitui obiectul material al art.216, nefiind bun
gasit.Insusirea unui aseamenea bun este considerat furt.
3. Bunul uitat deposesor intr-un taxi in ipoteza in care soferul taxi-ului observa
acest lucru si ulterior si-l insuseste => infractiunea de furt.
4. Reprezinta furt, fapta celui care isi insuseste un bun, pe care anterior il
sustrage o alta persoana lasandu-l in incinta unei societati comerciale.
E furt, deoarece in cauza nu avem o pierdere a posesiei de catre persoana
vatamata, bunul ramanand in incinta societatii si inculpatul vazand de unde a fost
luat bunul si-a dat seama cui apartin si deci nu este bun pierdut. Solutia este
corecta, insa primul element al motivarii e gresit, bunul iesise din sfera detinatorului
initial. Bunul se afla in posesia celui care-l sustrage.
5. Reprezinta furt si nu insusire a bunului gasit sustragerea unui fierastrau
mecanic pe care muncitorii il ascunsesera sub niste frunze in scopul de a-l
folosi a doua zi.
S-a decis ca daca inainte de implinirea termenului de 10 zile, persoana care a
pierdut bunul il cere de la care l-a gasit, iar aceasta contesta gasirea si detinerea
bunului, prin aceasta dovedind intentia sa de insusire astfel incat nu mai poate
beneficia de termenul mentionat.
6. Nu in toate cazurile intentia de insusire a bunului poate fi dedusa din
contestarea de a gasi bunul. Dupa contestarea gasirii, dar inainte de
expirarea termenului, gasitorul preda bunul proprietarului ar fi exagerat sa
apreciem ca fapta a fost consumate.
S-a pus intrebarea daca functioneaza si in cazul art.216 alin.(2) Cp. Sau in acest
caz elementul material consta doar din insusirea pe nedrept a bunului mobil.
Opinia majoritara in doctrina considera ca termenul de 10 zile se aplica si alin.(2)
si acest termen se aplica de la data la care eroarea a fost inlaturata.
Cei care sustin aceasta opinie apreciaza ca daca am accepta inexistenta
termenului de predare ar insemna sa consideram ca faptuitorul s-ar afla in mod
perpetuuintr-o situatie legala dup ace a retinut definitiv bunul.
Intr-o opinie mai veche se considera ca pentru varianta asimilata nu exista un
termen de predare, iar posesorul din eroare il poate preda oricand sau il poate
tine la dispozitia celui in drept.In accord cu aceasta opinie, dar in completarea ei,
40
unii autori considera ca de lege ferenda se impune modificarea aspectelor de la

alin.(2) si stabilirea aceluiasi termen de 10 zile si in acest caz.
D-nul prof.Cioclei considera a doua parere corecta deoarece in conditiile actuale
nu exista un termen de predare.
DISTRUGEREA Art.217
Alin.(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de

neintrebuintare a unui bun apartinand altuia sau
impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de
salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea
masurilor luate, se pedepsesc cu inchisoare de la o
luna la 3 ani sau cu amenda.
Alin.(2) In cazul in care bunul are deosebita valoare
artistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau o alta
asemenea valoare, pedeapsa este inchisoarea de la
unu la 10 ani.
Alin.(3) Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare
de neintrebuintare a unei conducte petroliere sau de
gaze,
a
unui
cablu
de
inalta
tensiune,
a
echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau
pentru difuzarea programelor de radio si televiziune
ori a sistemelor de alimentare cu apa si a conductelor
magistrale de alimentare cu apa, se pedepsesc cu
inchisoare de la unu la 10 ani.
Alin.(4) Daca distrugerea, degradarea sau aducerea in
stare
de
neintrebuintare
se
savarseste
prin
incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea
mijloc si daca rezulta pericol public, pedeapsa este
inchisoarea de la 3 la 15 ani.
41
Alin.(5) Dispozitiile prevazute in alin.(2), 3 si 4 se aplica

chiar daca bunul apartine faptuitorului.
Alin.(6) Daca bunul este proprietate privata, cu exceptia
cazului cand acesta este in intregime sau in parte al
statului, actiunea penala pentru fapta prevazuta in
alin.(1) se pune in miscare la plangerea prealabila a
persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura
raspunderea penala.
Este o fapta contra patrimoniului oarecum atipica in sensul ca in principiu in acest
caz faptuitorul nu obtine in urma comiterii infractiunii niciun folos material.
Singura infractiune cu care se aseamana este art.214 alin.(1) Cp (gestiunea
frauduloasa in varianta tip).
Infractiunea este incriminate intr-o varianta tip(alin.(1)) si 3 variante agravate.
Obiect juridic
Obiectul juridic special: relatiile patrimoniale privind integritatea materiala si
functionala a bunurilor.
Obiectul material: bunuri mobile sau imobile inclusiv bunuri care apartin
faptuitorului in cazul variantei agravate.
-
nu are relevanta daca bunul era in stare perfecta sau prezinta un anumit grad
de uzura, conditia este sa fie utilizabil.
bunurile abandonate sau cele care nu mai pot fi utilizate conform destinatiei
sale initiale nu pot constitui obiectul material al infractiunii
Subiectii
Subiectul activ (necircumstantiat); mai putin proprietarul bunului distrus in
varianta simpla, iar inclusiv proprietarul bunului distrus la variantele agravate. Poate
fi si o persoana juridica, care va raspunde pentru fapta savarsita in numele si
interesul persoanei juridice, de catre organele sau reprezentantii acesteia.
Participatia penala este posibila in oricare din formele acesteia (coautorat, instigare,
complicitate)
42
Subiectul pasiv (necircumstantiat) - orice persoana fizica sau juridica al carei

bun a fost distrus , precum si cea care avea drept asupra lui; exista o pluralitate de
subiecti pasivi in cazul in care distrugerea poarta asupra unuor bunuri apartinand
mai multor persoane aflate in indiviziune.
Situatia premisa
Starea materiala a bunului in sensul ca acesta trebuie sa fie inca util sau sa aiba
inca o anumita valabilitate.
-
daca bunul este degradat material si functional nu putem vorbi despre

distrugere (ex: carcasa unei masini care a luat foc)
Latura obiectiva
Elementul material: actiunea sau inactiunea.
Textul prevede 5 modalitati de realizare a elementului material :
1. distrugerea bunului ;
2. degradarea bunului ;
3. aducerea in stare de neintrebuintare a bunului ;
4. impiedicarea luarii masurilor de conservare sau salvare abunului ;
5. inlaturarea masurilor luate pentru conservarea sau salvarea bunului.
Primele 3 modalitati pot fi socotite principale, incat aduc o lezare a substantei sau
functionalitatii bunului.
Ultimele 2 sunt accesorii deoarece ele conduc in mod indirect la celeasi efecte.
Urmarea imediata : reprezentata de primele 3 modalitati
elementului material.
de realizare a
Legatura de cauzalitate : rezulta din materialitatea faptei cu atat mai mult cu cat
exista acesta coincidenta intre primele 3 modalitati ale elementului matrial si a
urmarii imediate.
Latura subiectiva
Pentru existenta vinovatiei nu se cere un mobil sau un scop anume, dar e adevarat
ca in cazul distrugerii mobilul si scopul sunt atipice.
Forma de vinovatie: intentia directa si indirecta; daca fapta este comisa din culpa,
vom avea alta infractiune (distrugerea din culpa).
Consumarea are loc cand se realizeza vreuna din modalitatile elementului material.
Exista infractiunea si in forma continuata, caz in care epuizarea are loc in momentul
comiterii ultimului act din componenta activitatii de distrugere.
43
Tentativa conform art.222 Cp se pedepseste.
Variante agravate
Alin.(2), 3
Au in vedere natura bunului distrus, si anume un bun de o deosebita valoare
artistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau o alta asemenea valoare;
-
Obiectul material coincide cu cel al furtului calificat (art. 209 lit. a Cp);
intre texte exista o diferenta in sensul ca la art.209 legiutorul se refere in

mod expres la un bun care face parte din patrimonial cultural;
- legiutorul a vrut ca obiectul material sa aiba o sfera mai larga, nereferindu-se
expres la bunuri care fac parte din patrimonial cultural;
- avand in vedere si dispozitiile alin.(5) art.217 distrugerea bunului propriu
sanctionabila si in conditiile alin.(2), este vorba de bunuri ce apartin
patrimoniului cultural, pentru ca in cazul bunurilor proprii nu e valabila ??
legiuitorului
de a pregati astfel de bunuri.
-
Actiunea in varianta agravata de raporteaza la elementul material, in sensul

ca sunt avute in vedere o serie de bunuri care au o valoare economico-sociala
deosebita; aceste bunuri coincid cu cele de la art.209 alin.(3) pentru ca e vb
de conducte de gaze, cabluri de inalta tensiune etc.
- actiunile de distrugere sunt aratate limitativ in dispozitiile incriminatoare.
Alin.(4)
-
Are in vedere unele mijloace mai periculoase; distrugerea se comite in acest caz
prin incendiere,explozie ori orice alt asemenea mijloc si daca prezinta pericol public.
- elementul material consta in oricare dintre actiunile ce pot fi intalnite la
primele 2 variante, cu deosebirea ca se folosesc mijloace deosebit de
primejdioase;
nu orice distrugere prin incendiere va reprezenta agravata de la alin.
(4), folosirea acestor mijloace atrage agravarea numai daca prin acestea se
ajunge la punerea in pericol a vietii sau integritatii ori sanatatii persoanelor
( deci reprezinta un pericol public );
Pericolul public este pericolul ce ameninta o colectivitate de persoane sau bunuri.
- pentru existenta infractiunii este suficienta o singura actiune din cele
alternative enumerate de lege ( incendiere, explozie ori prin orice alt
asemenea mijloc ); daca se comit mai multe actiuni asupra aceluiasi bun, dar
succesiv ori simultan, asupra mai multor bunuri, exista o singura infractiune.
Alin.(5)
Dispozitiile alin.(2), 3, 4 se aplica chiar daca bunul apartine faptuitorului, rezultand
in acest caz o particularitate a subiectului activ.
44
Sanctiuni
-
alin.(1): inchisoare de la 1 luna- 3 ani, alternative cu amenda ;

alin.(2),3 : inchisoare 1-10 ani ;
alin.(5) : inchisoare 3 15 ani .
Aspecte procedurale
Pentru fapta prevazuta de alin.(1), actiunea penala este pusa in miscare la
plangerea prealabila a persoanei vatamate ( totusi bunul san nu apartina statului in
intregime sau in parte), iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
DISTRUGEREA CALIFICATA (Art.218)

Alin. (1) Daca faptele prevazute in art. 217 au avut

consecinte deosebit de grave, pedeapsa este
inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor
drepturi, iar daca au avut ca urmare un dezastru,
pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea
de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Se raporteaza la art. 217 Cp, cu adaugarea unor elemente circumstantiale, cu
urmari deosebit de grave; elementele circumstantiale se refera la producerea unor
rezultate grave (consecinte deosebit de grave art. 146 C.pen.).
Alin. (2) Dezastrul consta in distrugerea sau degradarea

unor mijloace de transport in comun, de marfuri sau
persoane, ori a unor instalatii sau lucrari si care a avut ca
urmare moartea sau vatamarea grava a integritatii
corporale ori sanatatii mai multor persoane.
Se raporteaza la art. 217 Cp, cu adaugarea unor elemente circumstantiale, cu
urmari deosebit de grave; elementele circumstantiale se refera la producerea unor
rezultate grave (prin notiunea de dezastru).
Obiectul juridic
Obiectul juridic special devine complex, astfel avand in vedere sensul dat de
art.146 Cp, notiunii de consecinte deosebit de grave, rezulta ca se ocrotesc in
subsidiar relatiile privind unele activitati de interes public pe de o parte, iar pe de
alta parte sunt ocrotite in subsidiar viata ,integritatea corporala ori sanatatea
persoanei ( sensul notiunii de dezastru ).
45
DISTRUGEREA DIN CULPA (Art.219)

Prevede 2 variante tip si 2 variante agravate
Alin.(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de

neintrebuintare, din culpa, a unui bun, chiar daca
acesta apartine faptuitorului, in cazul in care fapta
este savarsita prin incendiere, explozie sau prin orice
alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public, se
pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu
amenda.
Se raporteaza
primejdioase )
la art.217
alin.(4)
Cp (
folosirea de mijloace
deosebit de
Alin.(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza distrugerea

ori degradarea din culpa a unei conducte petroliere
sau de gaze, a unui cablu de inalta tensiune, a
echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau
pentru difuzarea programelor de radio si televiziune
ori a sistemelor de alimentare cu apa si a conductelor
magistrale de alimentare cu apa, daca a avut ca
urmare aducerea in stare de neintrebuintare a
acestora.
Se refera la art. 217 alin.(3) , cu diferenta ca in cazil art. 219 alin.(2) emementul
material consta doar in primele modalitati ( distrugere si degradare ), iar cea de-a 3
modalitate a art.217 alin.(3) ( aducerea in stare de neintrebuintare ) devine urmare
imediata. Deci in acest caz se sanctioneaza doar faptele care afecteaza in mod
functional bunul respectiv.
46
Alin.(3) Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de

neintrebuintare, din culpa, a unui bun, chiar daca
acesta apartine faptuitorului, in cazul in care a avut
consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu
inchisoare de la unu la 6 ani, iar daca a avut ca
urmare un dezastru, pedeapsa este inchisoarea de la
3 la 12 ani.
Se raporteaza la varianta prevazuta de art. 218 alin.(1) (distrugerea produce
consecinte deosebit de grave);
Alin.(4) Cand dezastrul ori consecintele deosebit de grave

s-au produs ca urmare a parasirii postului sau a
savarsirii oricarei alte fapte de catre personalul de
conducere al unui mijloc de transport in comun ori de
catre personalul care asigura direct securitatea unor
asemenea transporturi, pedeapsa este inchisoarea
de la 5 la 15 ani.
Se refera la producerea de consecinte deosebit de grave, dar ca urmare a parasirii
postului ori ca urmare a savarsirii oricarei fapte de catre personalul de conducere al
unui mijloc de transport in comun ori de catre personalul care asigura direct
securitatea unor asemenea transporturi;
- in aceasta ipoteza subiectul activ este calificat.
Spete:
1. Pentru existenta art.217 alin.(4) Cp nu este sufficient ca distrugerea sa se fi
realizat prin incendieri, ci este necesar sa fie indeplinite conditiile de a rezulta
un percicol public.Daca nu rezulta pericol public, distrugerea prin incendiere
va fi incadrata la art.217 alin.(1).
2. Impiedicarea producerii unui incendiu cauzat de o persoana in propria
gospodarie din neglijenta repreznta infractiunea de distrugere prevazut de
art.217 alin.(1) si 4 daca incendiul s-a extins asupra altor bunuri, distrugandule nefiind vorba de distrugere din culpa.
TULBURAREA DE POSESIE (Art. 220)

( ultima modificare L 247 / 2005)
infractiunea este incriminata intr-o varianta tip si 2 agravate.
47
Alin.(1) Ocuparea, in intregime sau in parte, fara drept, a

unui
imobil
aflat
in
posesia
altuia,
fara
consimtamantul
acestuia
sau
fara
aprobare
prealabila primita in conditiile legii, ori refuzul de a
elibera imobilul astfel ocupat se pedepseste cu
inchisoare de la 1 la 5 ani.
Alin.(2) Daca fapta prevazuta in alin.(1) se savarseste
prin violenta sau amenintare ori prin desfiintarea
semnelor de hotar, a reperelor de marcare, pedeapsa
este inchisoarea de la 2 la 7 ani.
Alin.(3) Daca fapta prevazuta in alin.(2) se savarseste de
doua sau mai multe persoane impreuna, pedeapsa
este inchisoarea de la 3 la 15 ani.
Alin.(4) Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
Obiect juridic
Obiectul juridic special :
1. varianta tip (complex) :
a) relatiile patrimoniale privind pasnica posesie a imobilului;
b) libertatea persoanei de a folosi de aceste bunurei in mod netulburat.
2. variantele agravate (complex), incat pe langa cele de la varianta tip
intalnim si libertatea psihica sau integritatea corporala.
Obiect material
Obiectul material - complex
Obiect material principal = bunul imobil;
Obiect material secundar(valabil pentru variantele agravate) = corpul persoanei
(fapta se savarseste prin violenta sau amenintare), precum si bunurile care
marcheaza teritoriul(in cazul desfiintarii sau stramutarii semnelor de hotar) .
48
Subiectii
Subiectul activ necircumstantiat - (poate fi inclusiv proprietarul, daca in
momentul infractiunii, imobilul se afla in posesia legitima unei alte persoanecoproprietar,locatar,uzufructuar); in cazul alin.(2) participatia penala este posibila
sub forma coautoratului;
Subiectul pasiv - necircumstantiat - in unele situatii cand exista chiar doi
subiecti pasivi , cand imobilul se afla in posesia legitima a altei persoane decat
proprietarul, unul in persoana posesorului imobilului, iar celalalt in persoana
proprietarului, incat activitatea ilicita adduce atingere si dreptului de proprietate,
ocuparea implicand si o uzurpare a acestui drept.
Situatia premisa
Existenta posesiei asupra bunului imobil.
Latura obiectiva
Elementul material : actiunea de ocupare totala sau partiala a imobilului
Ocuparea presupune patrunderea in imobil, cu intentia de a ramane acolo si trebuie
sa se faca fara drept pentru ca infractiunea sa existe
Exemple:
1) nu comite infractiunea prev de acest articol, persoana care ocupa un spatiu
locativ in baza unui contract, a unei hotarari judecatoresti etc. fara sa tulbure
posesia legala a locatarului al carui drept are prioritate si precadere in
momentul comiterii faptei.
2) daca la data dobandirii terenului,aceasta facandu-se in baza unor acte legale,
iar ulterior acestea sunt anulate, dreptul de proprietate fiind constituit in
favoarea altei persoane, necedarea terenului de catre posesorul de fapt nu
constituie infractiune.
3) la variantele agravate se adauga conditia exercitarii unor violente sau
amenintari ori desfiintarea sau tulburarea.
4) daca luarea in stapanire a imobilului nu este efectiva, fiind vorba de o simpla
patrundere, fara o durata mare, atunci fapta va constitui eventual
infractiunea de violare de domiciliu.
Urmarea imediata : consta in schimbarea ilicita a starii de fapt pe care imobilul o
avea anterior sub raportul posesiei
Legatura de cauzalitate : rezulta din materialitatea faptei.
49
Latura subiectiva
forma de vinovatie: intentia directa (majoritatea cazurilor, incat caracterul illegal
al ocuparii este cunoscut de faptuitor) sau indirecta.
Actele pregatitoare, cat si tentativa sunt posibile dar nu se pedepsesc
Infractiunea se consuma in momentul ocuparii (larea in stapanire a imobilului),
devenind continua daca faptuitorul reuseste sa ramana;
Infractiunea continua se consuma fie cand faptuitorul a incercat din proprie initiative
actiunea ilicita de ocupare a imobilului, fie la dat pronuntarii hotararii de
condamnare;
Daca actiunea de ocupare a inceput, dar s-a interrupt, actele folosite pana atunci
constituie incalcari ale legii penale (loviri, alte violente, amenintare,distrugere)
Sanctiuni
> pedepse - alin.(1): inchisoare de la 1 la 5 ani.
- alin.(2) : inchisoarea de la 2 la 7 ani.
- alin.(3): inchisoarea de la 3 la 15 ani.
> impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
TAINUIREA (Art. 221)

Alin.(1) Primirea, dobandirea sau transformarea unui bun

ori inlesnirea valorificarii acestuia, cunoscand ca
bunul provine din savarsirea unei fapte prevazute de
legea penala, daca prin aceasta s-a urmarit
obtinerea, pentru sine ori pentru altul, a unui folos
material, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 7
ani, fara ca sanctiunea aplicata sa poata depasi
pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea din
care provine bunul tainuit.
50
Alin.(2)
Tainuirea savarsita de sot sau de o ruda
apropiata nu se pedepseste.
Este o infractiune contra patrimoniului deoarece prin aceasta fapta se asigura
clandestinitatea bunurilor obtinue prin alte fapte penale;
Aduce atingere si relatiilor privind infaptuirea justitiei deoarece fac sa se piarda
urma bunurilor provenite din fapte penale, impiedicand identificarea si sanctionarea
faptuitorilor
Obiect juridic
Obiectul juridic principal: relatiile patrimoniale a caror normala desfasurare
presupune impiedicarea introducerii in circuitul civil a bunurilor de provenienta
infractionala.
Obiectul juridic secundar: relatiile privind infaptuirea justitiei.
Obiectul material
Obiectul material : bunurile provenite din savarsirea unei fapte penale.
Subiectii
Subiectul activ
proprietarul )
necircumstantiat
(insa
in
unele
cazuri,
este
chiar
Infractiunea se poate comite in toate formele participatiei penale;

Se exclude din acesta sfera sotul si ruda apropiata (art. 221 alin.(2) Cp).
Subiectul pasiv necircumstantiat; poate fi intalnita si o pluralitate de subiecti
pasivi cand bunurile tainuite apartin mai multor persoane.
Situatia premisa
existenta unui bun provenit din savarsirea unei infractiunisi asupra caruia are loc
actiunea specifica tainuirii.
Latura obiectiva
Elementul material : actiunea se poate realiza in 4 modalitati :
1.
2.
3.
4.
primirea bunului = acceptarea cu orice titlu a bunului;

dobandirea = a deveni proprietar al bunului;
transformarea = a modifica substanta sau forma bunului
inlesnirea valorificarii bunului = a ajuta in orice mod la instrainarea
bunului.
51
Urmarea imediata : schimbarea situatiei de fapt a bunului, fie prin trecerea lui in
alta sfera patrimoniala ori modificarea substantei sau formei bunului; astfel se
reduce posibilitatea de recuperare, fapt ce duce la mentinerea consecintelor
pagubitoare ale faptei principale.
Legatura de cauzalitate : rezulta in mod direct din materialitatea faptei.
Latura subiectiva
forma de vinovatie : intentia directa, calificata prin scopul obtinerii unui folos
material pentru sine sau pentru altul
- se cere indeplinirea conditiei ca autorul sa cunoasca faptul ca bunul
provine din comiterea unei infractiuni
- daca prin savarsirea acestor acte, faptuitorul nu urmareste obtinerea
unui folos material, fapta va fi incadrata in dispozitiile referitoare la
favorizarea infractorului
formele infractiunii :
- actele de pregatire, cat si tentative sunt posibile, desi nu sunt
incriminate;
- infractiunea se consuma in momentul realizarii elementului material;
- caracter continuat poate avea in cazul dobandirii, transformarii sau
inlesnirii valorificarii unui bun, cand actele repective sunt savarsite la
diferite intervale de timp, in baza aceleiasi rezolutiuni infractionale.
Sanctiuni
Inchisoare de la 3 luni la 7 ani, fara ca sanctiunea aplicata sa poata depasi pedeapsa
prevazuta de lege pentru infractiunea din care provine bunul tainuit.
Diferentierea fata de complicitate

-
in cazul tainuirii, intelegerea trebuie sa fie ulterioara comiterii primei

infractiuni;
daca intelegerea este pralabila atunci avem complicitate, nu tainuire
diferenta fata de favorizarea infractorului (art. 264 Cp) in varianta care
se asigura infractorului folosul infractiunii, consta in faptul ca in art.
264 Cp ajutorul este dezinteresat;
fapta incriminate de a transporta ,dupa o prealabila intelegere, pe
autorii infractiunii de furt la locul savarsirii infractiunii cu autoturismul
lor, de a-i astepta si a-i duce la locuinta proprie pentru a imparti
bunurile este complicitate, nu tainuire.
Infractiunea de delapidare: intelegerea prealabila de a transporta
diferite bunuri sustrase dintr-o gestiune si apoi de a imparti foloasele
este complicitate la delapidare, nu tainuire.
primirea unui bun, cunoscand faptul ca provine din savarsirea unei
infractiuni de furt urmata la cateva luni de inlesnirea valorificarii unui
bun avand aceeeasi provenienta pentru a obtine aceleasi foloase este
tainuire, daca faptuitorul nu a promis ca va tainui bunurile provenind
din infractiune.
tainuirea de profesie =complicitate.
52
fapta inculpatului de a se intelege cu autorul unui furt dupa savarsirea

de catre acesta a furtului, de a incerca sa vandal bunurile furate si de a
imparti foloasele constituie tainuire, si nu favorizare ( la favorizare
exista o actiune dezinteresata, incat nu se urmareste un anumit folos);
Decizia 14/ 2006 a ICCJ cu privire la infractiunile patrimoniale continuate, unde

caracterul de consecinte deosebit de grave se determina prin totalizarea pagubelor
cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate actiunile sau inactiunile
prin care se realizeaza elementul material al laturii obiective al infractiunii > 3
variante :
1.
daca sunt patrimonii diferite, paguba se anuleaza pe fiecare

patrimoniu si in raport de paguba pe tarimoniu spunem care e
paguba.
2.
cumularea tuturor pagubelor fie ca sunt mai multe persoane fizicesau
juridice (corecta).
paguba sa fie raportata la fiecare actiune sau inactiune ce intra in infractiunea
continuata.
Sapt. 8 10 apr. 2007, Marti

INFRACTIUNI
CONTRA AUTORITA TII
- TITLUL V
Obiectul juridic
Obiectul juridic generic : relatiile privind autoritatea;
Autoritatea are doua sensuri :
a) complexa;
b) ambigua :
- putere si autoritate sunt echivalente;
- putere publica, putere de stat, autoritate de stat, autoritati publice sunt
echivalente;
Prin autoritate se desemneaza :
a) sistemul de organe, institutii ale puterii;
b) organul ca atare;
53
c) reprezentantul organului
d) dreptul organului de a-si impune vointa in raport cu destinatarii activitatii lor
e) prestigiul de care trebuie sa se bucure institutiile publice si reprezentantii
acestora.
Obiectul juridic special : relatiile privind necesitatea pastrarii in conditii
corespunzatoare a inscrisurilor aflate la una din institutiile prevazute la art. 145 se
aseamana cu cel al art. 242 sustragerea sau distrugerea de inscrisuri.
Obiectul juridic secundar : relatiile privind integritatea, libertatea fizica si
sanatatea persoanei la ultraj.
Obiect matrial
Obiectul material : exista la infractiunea la care lezarea autoritatii se realizaeza, fie
prin intermediul unei persoane ce reprezinta autoritatea, fie prin intermediul unui
bun care o reprezinta;
exemplu : corpul persoanei la ultraj.
Art. 242 inscrisuri, dosare, registre
Exista infractiuni care nu au obiect material : art. 240 uzurparea de calitati oficiale
Subiectii
Subiectul activ : necircumstantiat
Participatia penala este posibila in toate formele (inclusiv coautorat);
exceptie : art.242 alin.(3) functionarul public; art. 243 alin.(2) si art. 244 alin.(2)
custodele
In art. 2391, subiectul activ adiacent este reprezentat de sotul, copiii sau parintii
unui judecator, procuror, politest, jandarm sau alt militar
Subiectul pasiv principal : institutia publica a carei autoritate a fost periclitata
prin comiterea faptei;
Subiectul pasiv secundar : persoana care are calitatea de a reprezenta
autoritatea (art.239 Cp).
Latura obiectiva
Elementul material : toate infractiunile sunt comisive, si de regula elementul
material se realizeaza prin actiune; se poate realize si prin inactiune, in cazul art.
236 si chiar al ultrajului (art. 239 Cp) cand se exercita violente in mod indirect printro stare de pasivitate.
Urmarea imediata : starea de pericol pentru autoritate; la ultraj existand si o
urmare secundara.
Legatura de cauzalitate : rezulta din materialitatea faptei.
54
Latura subiectiva
Forma de vinovatie : intentia directa si indirecta;
exceptie: art. 242 alin.(2) (sustragerea sau distrugerea de inscrisuri) care se refera
la distrugerea din culpa a unui inscris.
- tentativa se pedepseste doar la art. 242 alin.(1);
-
toate infractiunile pot avea forma continuata;
art. 241 are forma continua.
Sanctiuni
-
pedeapsa inchisorii minim 3 ani maxim 5 ani;

pentru art. 236 alin.(2), art.241 alin.(1), art.242 alin.(2), art.243, art.244
pedeapsa inchisorii este alternative cu amenda.
OFENSA ADUSA UNOR INSEMNE (Art.236)

Infractiunea se prezinta sub 2 variante:
- alin.(1) varianta tip
- alin.(2) varianta atenuata = manifestarea prin care se exprima dispret pentru
emblemele sau semnele de care se folosesc autoritatile
Alin.(1) Orice manifestare prin care se exprima dispret

pentru insemnele Romaniei se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Alin.(2) Manifestarea prin care se exprima dispret pentru
emblemele sau semnele de care se folosesc
autoritatile se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni
la 1 an sau cu amenda.
Obiect juridic
Obiectul juridic : relatiile sociale privind apararea prestigiului autoritatii de stat,
relatiile ce implica respect fata de semnele, insemnele, emblemele.
55
Obiect material
Obiectul material :
-
alin.(1) insemnele Romaniei (drapel,stema,sigiliu)
alin.(2)
emblemele
(pentru
diferite
judete
semnele(insigne,decoratii) folosite de autoritati.
spre
exemplu)
si
Subiectii
- participatia penala e posibila;
Subiectul pasiv general sau principal este statul;
Subiectul pasiv secundar: organizatia, institutia, organul autoritatii de stat.
Situatia premisa
Existenta unor insemne declarate ca insemnand simbolul autoritatii de stat.
Latura obiectiva
Elementul material : actiunea, prin care se exprima dispretul fie fata de insemne,
fie fata de semnele emblemei; dispretul se poate realiza :
-
verbal prin lozinci sau discursuri.
in scris prin desene sau fie prin acte materialede distrugere, fie prin diferite
fapte sau gesturi.
- exceptia : poate fi reprezentat si prin inactiune atunci cand e capabila sa
exprime dispretul (exemplu:fapta persoanei de a nu se ridica cand se recita
imnul).
Urmarea imediata: starea de pericol pentru prestigiul autoritatii.

legatura de cauzalitate : rezulta din materialitatea faptei.
Latura subiectiva
Forma de vinovatie : intentia directa si indirecta.
Formele de infractiunii
- tentativa desi posibila nu este incriminate;
- consumarea se realizeaza in momentul realizeaza elementul material.
56
Sanctiuni
-
pentru alin.(1) inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
pentru alin.(2) inchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda.
ULTRAJUL (Art.239)
Este o infractiune complexa, pentru ca in afara autoritatilor se protejeaza si
atributele persoanei;
- dupa ultima modificare L278/2006 avem o varianta tip si 3 variante agravate:
* varianta tip = amenintarea savarsita nemijlocit sau prin mijloace de
comunicare directa contra unui functionar public care indeplineste o functie ce
implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte
indeplinite in exercitiul functiunii;
* variantele agravate :
-
alin.(2) = loviri si alte violente;
alin.(3) = vatamare corporala ;
alin.(4) = vatamare corporala grava.
57
Alin.(1)
Amenintarea savarsita nemijlocit sau prin
mijloace
de
comunicare
directa
contra
unui
functionar public care indeplineste o functie ce
implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul
functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul
functiunii, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la
2 ani.
Alin.(2)
Lovirea sau orice acte de violenta, savarsite
impotriva unui functionar public care indeplineste o
functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat
in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in
exercitiul functiunii, se pedepseste cu inchisoare de
la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
Alin.(3) Vatamarea corporala, savarsita impotriva unui
functionar public care indeplineste o functie ce
functiunii, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la
6 ani.
Alin.(4) Vatamarea corporala grava, savarsita impotriva
unui functionar public care indeplineste o functie ce
functiunii, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12
ani.
Obiectul juridic
Obiectul juridic special (complex):
-
principal = relatiile privind autoritatea si respectful datorat functionarului public;

secundar = libertatea psihica sau integritatea fizica si sanatatea persoanei.
58
Obiectul material
Exista doar la variantele agravate.
Subiectii
- participatia penala e posibila in toate formele.
Subiectul pasiv : special
- principal =institutia careia ii apartine functionarul;
- secundar = functionarul public;
Pluralitatea de subiecti pasivi duce la pluralitate de infractiuni chiar si in ipoteza in
care avem o singura actiune de amenintare, lovire.
Latura obiectiva
Elementul material : se confunda cu elementul material al infractiunilor prevazute
de art. 193, 180, 181, 182;
- conditia atasata elementului material este ca fapta sa fie comisa in timpul
indeplinirii atributiilor functiei, fie pentru faptele indeplinite in legatura cu
aceasta
Urmarea imediata :
- principala = starea de pericol cu privire la autoritate;
- secundara =lezarea libertatii psihice sau lezarea integritatii corporale sau
sanatatea.
Legatura de cauzalitate : rezulta direct din materialitatea faptei.
Latura subiectiva
Forma de vinovatie : intentia directa si indirecta;
- tentativa nu se pedepseste;
- consumarea are loc in functie de realizarea elementului material ;
- infractiunea este susceptibila de forme continuate.
Sanctiuni
Se pedepseste cu inchisoarea (minim 6 luni maxim 12 ani).
! Curierul Judiciar 10/2006 Despre unele simetrii imperfecte create de modificarea
Cp prin L 278/2006
Spete:
59
1. ultragierea unui lucrator de politie, cand el nu se afla intr-o misiune din cele
prevazute de art.1 din Decretul 41/1950 (faptul ca nu a avizat favorabil
cerereainculpatului de a fi angajat ca paznic nu se incadreaza in faptele
prevazute de art.1 si ca atare trebuie aplicate numai dispozitiile art. 235 Cp);
2. reprezinta subiect pasiv al infractiunii de ultraj politistul care isi da concursul
la activitatea executorului judecatoresc de punere in executare a unei
hotarari( prin participarea sa la executarea hotararii nu-si pierde calitatea de
organ al odinii publice nefiind asimilat cu organul de executie a hotararii
judecatoresti, prevazut de art. 271).
3. paznicul angajat al unei S.C. nu indeplineste o functie ce implica exercitiul
autoritatii de stat, decat daca numirea ca paznic este avizata de politie;
4. personalul de paza al regiiilor autonome si al S.C. e asimilat potivit L 18/1996
persoanelor cu activitati ce implica exercitiul autoritatii de stat, ca atare
paznicul poate fi subiect pasiv al ultrajului;
5. padurarul este subiect pasiv al infractiunii de ultraj, partea vatamata =
padurarul, care e functionar ce indeplineste o functie ce implica exercitiul
autoritatii de stat pentru ca exercita functiuni legate de constatarea
contraventiilor si inspectiilor silvice potrivit art.114 din Codul Silvic;
6. depasirea atributiiilor de serviciu de catre functionarul public sau compotarea
abuziva a acestuia il fac sa iasa din sfera de protectie oferita de art. 239 Cp.
Sapt. 9 24 apr. 2007, Marti

INFRACTIUNI
CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVITATI DE INTERES PUBLIC SAU ALTOR
ACTIVITATI REGLEMENTATE DE LEGE TIT.
VI
Structura
Capitolul I Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul
Capitolul II Infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei
Capitolul III Infractiuni contra sigurantei circulatiei pe caile ferate
Capitolul IV Infractiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activitati
reglementate de lege
INFRACTIUNI
DE SERVICIU SAU IN LEGATURA CU SERVICIUL
CAP.
II
Obiectul juridic
Obiectul juridic generic : relatiile de serviciu (in mare); acele relatii sociale
referitoare la buna desfasurare a atributiilor de serviciu.
Obiectul juridic adiacent : la unele infractiuni aveam valori protejate in subsidiar :
60
Exemplu:
-
art. 246 (Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor) : interesele legale

ale persoanei, relatiile sociale privind capacitatea juridica a persoanei fizice si
egalitatea in drepturi, drepturile patrimoniale.
art. 250 (Purtarea abuziva) : demnitatea persoanei, integritatea corporala si

sanatatea (varianta calificata).
Obiectul material
Obiectul material principal: aceste infractiuni nu au obiect material (exceptii :
art.250 alin.(2), 3, 4, 5 in varianta agravata );
Obiectul material secundar :
-
corpul persoanei (art. 252 neglijenta in pastrarea secretului de stat)
documentul distrus, alterat, pierdut etc.
Subiectii
Subiectul activ:
- la majoritatea infractiunilor, subiectul activ este calificat (functionar sau
functionar public);
- aceste infractiuni sunt infractiuni de serviciu, celelalte sunt infractiuni in
legatura cu serviciul
- desi infractiunile prevazute la art. 246-250 se refera la functiile publice,
acestea putand fi comise si de simplul functionar
exceptii: la art. 255 si 257 ,unde subiectul activ poate fi orice
persoana (infractiuni in legatura cu serviciul)
- participatia posibila este posibila in tote formele (instigarea,
complicitatea, coautorat aici daca avem subiecti activi calificati putem
avea coautorat numai daca fiecare participant are in atributie de serviciu
elemente care sa fie necunoscute pentru valabilitatea actului ce i se cere,
pe care il intocmeste sau nu il intocmeste; daca nu are calitatea de
functionar, devine complice).
Subiect pasiv :
- principal = institutia pe care o reprezinta functionarul si
rasfrange actiunea;
- adiacent = persoana fizica lezata.
61
asupra caruia se
Situatia premisa
La majoritateainfractiunilor consta in existenta unor atributii foarte clare ale
faptuitorului, atributii de care e legata savarsirea faptei .
Latura obiectiva :
elementul material : se poate realiza atat prin actiune, cat si inactiune,
ambele fiind legate de indatoririle de serviciu;
- exemplu : infractiuni de abuz (art. 246, 247, 248), unde functionarul fie
indeplineste in mod defectuos un act, fie nu indeplineste un act;
: art. 254 (luarea de mita) = 4 modalitati de realizare (3 actiuni
si o inactiune)
urmarea imediata : sunt de regula infractiuni de pericol ( nu sunt conditionate
de existenta unui rezultat), insa exista si alte infractiuni (abuzurile si
neglijenta in serviciu), unde urmarea imediata consta in producerea unei
tulburari a bunului mers al unei unitati sau o pagube.
legatura de cauzalitate : rezulta din materialitatea faptei; daca avem
infractiune de rezultat trebuie dovedita.
Latura subiectiva :
forma de vinovatie : de regula se cere sub forma intentie;
Exista 2 exceptii : sub forma culpei ( art. 249 neglijenta in serviciu, art. 252
neglijenta in pastrarea secretelor de stat).
La art. 247, latura subiectiva este conditionata de existenta unui mobil
- tentativa nu se pedepseste la nici o infractiune (pentru ca la infractiunile
din culpa tentativa nu e posibila );
- consumarea infractiunii are loc in momentul realizarii elementului
material (specific infractiunilor de pericol); la infractiunile pentru care se
cere existenta unui rezultat, consumarea are loc in momentul producerii
rezultatului respectiv.
- toate aceste infractiuni pot fi savarsite in forma continuata.
Sanctiuni
- de regula e prevazuta pedeapsa cu inchisoarea de maxim 15 de ani
(exemplu :varianta calificata de la luarea de mita )
- exceptii : art. 249 alin.(1)- pedeapsa inchisorii alternative cu amenda, si
art. 258 e redusa cu o treime din pedeapsa maxima.
62
ABUZUL IN SERVICIU
(Art.246)
CONTRA
INTERESELOR
PERSOANEI
Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor

sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori
il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta
cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei
persoane se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la
3 ani.
Obiectul juridic
Obiectul juridic : relatiile de serviciu care presupun exercitiul atributiilor de catre
functionarul public de o asa maniera incat sa nu lezeze interesele persoanei;
Obiectul juridic secundar : relatiile privind interesele persoanei.
Obiectul material
Obiectul material : nu exista.
Subiectii
subiectul activ : calificat (functionarul simplu, cat si functionarul public
art.258);
subiectul pasiv :
- principal = institutia la care lucreaza functionarul;
- secundar = persoanele al carui interes a fost lezat.
Situatia premisa
Existenta unor atributii precise ale functionarului public sau functionarului, atributii
ce au legatura cu interesele unor persoane.
Latura obiectiva :
elementul material : actiunea inactiunea de a indeplini, respectiv de a
neindeplini un act;
- conditia atasata elementului material al laturii obiective este aceea ca
actiunea sau inactiunea sa se realizeze in exercitarea atributiilor se
serviciu ale functionarului;
urmarea imediata :
63
principala = existenta unei stari de pericol;

adiacenta = vatamarea intereselor legale ale unei persoane
patrimoniale sau nepatrimoniale)
( interese
legatura de cauzalitate :
Latura subiectiva
Forma de vinovatie : intentia.
- tentativa nu se pedepseste ;
- consumarea infractiunii are loc in momentul vatamarii intereselor unui
persoane;
- poate fi savarsita si in forma continuata.
Sanctiuni
Inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
ABUZUL IN SERVICIU
(Art.247)
PRIN
INGRADIREA
UNOR
DREPTURI
Ingradirea, de catre un functionar public, a folosintei sau

a exercitiului drepturilor unei persoane ori crearea
pentru aceasta a unei situatii de inferioritate pe
temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie,
gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica,
convingeri,
avere,
origine
sociala,
vrsta,
dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie
HIV/SIDA, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la
5 ani.
Obiectul juridic
Obiectul juridic generic : relatiile de serviciu, care impun nediscriminarea pe
temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie,
apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, vrsta, dizabilitate, boala
cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA.
64
Obiectul juridic adiacent : relatiile sociale referitoare la capacitatea juridical a

persoanei fizice si relatiile privitoare la egalitatea in drepturi a cetatenilor.
Obiectul material
Obiectul material :nu exista;
Subiectii
subiectul activ : functionarul simplu sau functionarul public;
subiectul pasiv : persoana fizica lezata.
Situatia premisa
Existenta unor atributii clare ale functionarului legate de unele drepturi ale
persoanei;
Latura obiectiva
elementul material : reprezentata de actiuneasau inactiunea in 2 modalitati:
1) prin ingradirea capacitatii de exercitiu sa de folosire;
2) prin crearea unei stari de inferioritate.
urmarea imediata : - principala = starea de pericol;
- secundara = lezarea drepturilor unei persoane.
legatura de cauzalitate: rezulta in mod direct ;
Latura subiectiva :
forma de vinovatie : intentia directa sau indirecta;
- conditia pentru realizarea laturii obiective este ca un mobil
sa existe, mobil care sa constea in sentimental de ura sau
desconsiderabil al persoanei;
- in doctrina se considera, ca la aceasta infractiune numai
intentia directa este calificata prin scop incorect !!
Formele infractiunii :
-
tentativa nu este incriminata;

consumarea infractiunii are loc in momentul in care are loc
o vatamare a intereselor legale ale unei persoane
poate fi realizata si in forma continuata
Sanctiuni
65
ABUZUL IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PUBLICE (Art.248)

Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor

sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori
il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta
cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui
organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte
unitati din cele la care se refera art. 145 sau o
paguba patrimoniului acesteia se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
aminteste in mare la fapta prevazuta de art. 246 Cp , dar se refera la
interesele publice.
Obiectul juridic
Obiectul juridic principal : relatiile sociale privitoare la realizarea sarcinilor de
serviciu in institutii, prevazute la art.145.
Obiectul juridic adiacent : relatiile patrimoniale privind institutiile prevazute la
art.145.
Obiectul material
Obiectul material : poate avea daca indeplineste sau nu indeplineste atributiile
sale de serviciu.
Subiectii
subiectul activ : functionarul simplu sau functionarul public;
subiectul pasiv : organul, institutia de stat, o unitate din cele prevazute de
art.145;
Situatia premisa
Existenta unor atributii de serviciu;
Latura obiectiva :
elementul material :actiunea sau omisiunea legata de atributiile de serviciu;
urmarea imediata : tulburarea insemnata a unui bun , paguba in patrimonial
instituiei respective;
legatura de cauzalitate: trebuie stabilita, dovedita;
66
Latura subiectiva :
forma de vinovatie : intentia;
-
tentativa nu e incriminata;
consumarea are loc la momentul producerii rezultatului
(tuburarea sau paguba);
poate avea character continuu sau continuat
Sanctiuni
Practica ( diferenta art. 246- 248 ):

Acord de creditare cu incalcarea normelor de creditare de catre un functionar
al unei banci privind constituirea infractiunii prevazute de art. 246, iar nu art.
248 deoarece banca fiind o persoana juridica de ordin privat, activitatea
abuziva a faptuitorului a cauzat o vatamare intereselor legitime ale
actionarilor bancii, iar nu unei institutiilor publice.
Pentru existenta infractiunii de abuz in serviciu in forma calificata prevazuta
la art. 248 indice 1 nu se cere un dol special, adica nu se cere ca fapta sa fie
savarsita cu intentie directa.
Refuzul nejustificat al organului de politie de a restitui permis de conducere
asa cum s-a dispus prin hotarare judecatoreasca , constituie infractiunea de
abuzz in serviciu contra interesului persoanei.
67
NEGLIJENTA IN SERVICIU (Art. 249)
Alin.(1) Incalcarea din culpa, de catre un functionar

public,
a
unei
indatoriri
de
serviciu,
prin
neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei
defectuoasa, daca s-a cauzat o tulburare insemnata
bunului mers al unui organ sau al unei institutii de
stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera
art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia ori o
vatamare importanta intereselor legale ale unei
persoane, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la
2 ani sau cu amenda.
Alin.
(2) Fapta prevazuta in alin.(1), daca a avut

consecinte deosebit de grave, se pedepseste cu
inchisoare de la 2 la 10 ani.
68
PURTAREA ABUZIVA (Art. 250)
Alin.(1) Intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o

persoana, de catre un functionar public in exercitiul
atributiilor de serviciu, se pedepseste cu inchisoare
de la o luna la un an sau cu amenda.
Alin.(2) Amenintarea savrsita de catre un functionar
public, in conditiile alin.(1), se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
Alin.(3) Lovirea sau alte acte de violenta savrsite de
catre un functionar public, in conditiile alin.(1), se
pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amenda.
Alin.(4) Vatamarea corporala savrsita de catre un
functionar public, in conditiile alin.(1), se pedepseste
cu inchisoare de la 6 luni la 6 ani.
Alin.(5) Vatamarea corporala grava savrsita de catre un
functionar public, in conditiile alin.(1), se pedepseste
cu inchisoare de la 3 la 12 ani.
Sapt. 10 8 may 2007, Marti
LUAREA DE MITA (Art. 254)
69
Alin.(1) Fapta functionarului care, direct sau indirect,

pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i
se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de
foloase sau nu o respinge, n scopul de a ndeplini, a
nu ndeplini ori a ntrzia ndeplinirea unui act
privitor la ndatoririle sale de serviciu sau n scopul
de a face un act contrar acestor ndatoriri, se
pedepseste cu nchisoare de la 3 la 12 ani si
interzicerea unor drepturi.
Alin.(2) Fapta prevazuta n alin.(1), daca a fost savrsita
de un functionar cu atributii de control, se
pedepseste cu nchisoare de la 3 la 15 ani si
interzicerea unor drepturi.
Alin.(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut
obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea
nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata
echivalentului lor n bani.
Obiectul juridic
Obiectul juridic : totalul relatiilor sociale care presupun exercitarea cu probitate a
atributiilor de serviciu.
Obiectul material
Obiectul material : in general nu au (prof. Cioclei), insa exista autori in doctrina care
considera ca in situatia in care actul efectuat de functionar privind un obiect
material,iar pentru acel act a primit mita, obiectul respectiv devine si el obiect
material al infractiunii.
Subiectii
subiectul activ : calificat = un functionar
infractiunea poate fi savarsita de mai multi autori care au contribuit
nemijlocit, simultan sau succesiv la luarea de mita
exista posibilitatea participatiei penala sub forma complicitatii sau
instigarii, nefiind necunoscuta calitatea de functionar.
Subiect pasiv: unitatea in al carui serviciu isi desfasoara activitatea
functionarul
70
daca obtinerea mitei este rezultatul unei constrangeri ac persoana va

dobandi si ea calitatea de subiect special al infractiunii de luare de
mita
locul si timpul nu au relevanta.
Situatia premisa
Existenta serviciului in care isi exercita atributiile functionarul.
Latura obiectiva
elementul material : modalitatile norm.?? alternat?? ce pot consta in
actiunesau inactiune;
actiunea consta in primirea sau pretinderea sau acceptarea de bani
sau de foloase necuvenite;
inactiunea consta in modalitatea de nerespingere a unor promisiuni
de dare de mita;
acceptarea si nerespingerea de promisiuni nu realizeaza elementul
material al infractiunii daca functionarul denunta deindata celor in
drept ca i s-au promisiuni de dare de mita;
elementul material al faptei se savarseste totdeauna inaintea
efectuarii neefectuarii actului de serviciu, daca elementul material se
savarseste dupa, avand eventualitatea infractiunii de primire de
foloase necuvenite;
cerintele esentiale pentru elemtul material sunt ca fapta sa se comita
in legatura cu foloase necuvenite si ca aceasta sa constitue un folos
material ce ar constitui o imbogatire fara justa cauza sau retributie;
caracterul de retributie este dat de existenta unei anumite
proportionalitati intre actul determinat si rasplata ??? pentru aceasta
care trebuie indeplinita si conditia ca functionarul sa aiba constiinta
ca este vorba de o retributie;
banii sau folosul material pot fi primite sau pretinse direct sau
indirect (exemplu : sotiei functionarului i se face un cadou fara un
prilej anume);
nu e nevoie ca pretinderea banilor sau intelegerea privind banii sau
foloasele sa fie urmate de executare.
Orice neindeplinire a atributiilor de serviciu = infractiune prin ea
insasi, luarea de mita va intra in concurs cu aceasta infractiune, cand
functionarul pretinde bani pentru indeplinirea actului illicit.
urmarea imediata : starea de pericol create unitatii in care in care-si
desfasoara activitatea functionarul
legatura de cauzalitate:rezulta ex re (din materialitatea faptei)
Latura subiectiva
forma de vinovatie : intentia directa sauindirecta;
nu e obligatoriu ca subiectul actiunii sa urmeze prin fapta sa punerea
in pericol a prestigiului unitatii la care lucreaza;
cand fapta se savarseste intermediary este necesar ca functionarul
sa urmareasca faptul ca aceasta intermediere actioneaza in numele
sau.
71
consumarea are loc la momentul producerii elementului material;
nu este necesar ca sa se realizeze scopul urmarit ?? sa se fi realizat sau
intarziat indeplinirea actului;
o infractiunea poate fi in forma continuata cand banii saufoloasele sunt
remise in rate
o variante: > varianta tip = alin.1;
varianta agravata = cand fapta a fost comisa de un functionar cu atributii de
control.
o
o
Sanctiuni
-
alin.(1) : cu nchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi;

alin.(2) : cu nchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
In alin.(3) se prevede ca valorile sau orice alte bunuri care au facut
obiectul luarii de mita se confisca, iar daca nu se gasesc condamnatul
va fi obligat la plata echivalentului in bani.
natura juridica a confiscarii speciale apartine masurilor de siguranta.
72
DAREA DE MITA (Art. 255)

Alin.(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte

foloase, n modurile si scopurile aratate n art. 254,
se pedepsesc cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Alin.(2) Fapta prevazuta n alineatul precedent nu
constituie infractiune atunci cnd mituitorul a fost
constrns prin orice mijloace de catre cel care a luat
mita.
Alin.(3) Mituitorul nu se pedepseste daca denunta
autoritatii fapta mai nainte ca organul de urmarire
sa fi fost sesizat pentru acea infractiune.
Alin.(4) Dispozitiile art. 254 alin.(3) se aplica n mod
corespunzator, chiar daca oferta nu a fost urmata de
acceptare.
Alin.(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie
persoanei care le-a dat n cazurile aratate n alin.(2)
si (3).
Obiectul juridic
Totalul relatiilor sociale care presupun exercitarea cu probitate a atributiilor de
serviciu.
Obiectul material
Obiectul material : in general nu au (prof. Cioclei), insa exista autori in doctrina care
considera ca in situatia in care actul efectuat de functionar privind un obiect
material,iar pentru acel act a primit mita, obiectul respectiv devine si el obiect
material al infractiunii.
Subiectii
subiectul activ : necircumstantiat (poate fi orice persoana);
- participatia penala : mai multi autori care au contribuit simultan sau
succesuv la savarsirea darii de mita = instigatori si complici.
73
subiectul pasiv : autoritatea publica, institutiile sau alte persoane juridice

publice ori private din care face parte functionarul public sau simplu caruia I
se da mita.
Situatia premisa
Existenta in prealabil a unui serviciu in cadrul unei unitati avand competenta de a
efectua acte de felul aceluia ce ocazioneaza darea de mita.
Latura obiectiva :
elementul material : promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte
foloase unui functionar;
cerinta esentiala este ca banii ori alte foloase sa fie necerute, san u
aibe caracterul de retributie sau sa constitue plata in vederea
efectuarii unui act determinat;
banii ori alte foloase sunt date direct sau indirect;
promisiunea, oferirea sau darea trebuie sa fie anterior indeplinite sau
neindeplinite sau intarziate in indeplinirea a acestui act determinat;
pentru existenta infractiunii nu este necesar ca promisiunea sau
oferirea sau darea sa fie urmate de acceptarea plus ca primirea sa fie
urmata de executare.
urmarea imediata : crearea situatiei de pericol pentru buna desfasurare a
activitatii in unitatea respectiva
legatura de cauzalitate: rezulta ex re.
Latura subiectiva :
forma de vinovatie : sub forma intentiei directe sau indirecte;
- scopul nu exclude existenta intentiei indirecte pentru ca e posibil ca
subiectul active sa nu urmareasca crearea starii de pericol pentru
unitatea respective.
-
tentativa(incercarea neizbutita) costa in oferirea sau promisiunea sau

darea , care e incriminata sub forma consumata a infractiunii;
infractiunea se consuma cand se produce elementul material,
instantaneu cand se produc actiunile de promisiune sau oferire sau
dare.
Sanctiuni
-
nchisoare de la 6 luni la 5 ani.

banii sau valorile sau alte bunuri ce au facut obiectul darii de mita se
confisca chiar daca oferta nu a fost urmata de accceptare;
exista cazuri speciale de inlaturare a caracterului penal al faptei ,
incat nu mai avem de-a face cu o infractiune daca se promite sau
ofera sau da bani sau alte foloase necuvenite unui functionar daca
mituitorul a fost constrans de cel ce ia mita
74
in plus nu va opera confiscarea speciala , iar bunurile ce au facut

obiectul darii de mita vor fi restituite persoanei care a dat bunul
in alin.(3) avem o cauza de impunitate : nu se sanctioneaza mituitorul
daca denunta autoritatile fapta mai inainte ca organul de urmarire sa
fi fost sesizat pentru acea infractiune
in practica o asemenea cauza de impunitate actioneaza atunci cand
faptuitorul se autodenunta, nu cand denunta existenta ca alte
persoane au dat sau urmeaza sa dea mita unui functionar.
PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE (Art. 256)

Alin.(1) Primirea de catre un functionar, direct sau

indirect, de bani ori de alte foloase, dupa ce a
ndeplinit un act n virtutea functiei sale si la care era
obligat n temeiul acesteia, se pedepseste cu
nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Alin.(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se
confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul
este obligat la plata echivalentului lor n bani.
Obiectul juridic
Obiectul juridic :
relatiile sociale care asigura probitatea functionarului si
comportarea corecta chiar si dupa indeplinirea atributiilor de serviciu.
Obiectul material
Nu exista.
Subiectii
subiectul activ : functionarul (calificat);
fapta poate fi comisa de mai multi autori ce au contruibuit simultan
sau succesiv la savarsirea faptei
pot contribui la savarsirea faptei si alti subiecti (instigatori sau
complici) , nefiind necesara calitatea de functionar a acestora.
subiectul pasiv : autoritatea publica, institutiile sau alte persoane juridice
publice ori private din care face parte functionarul public sau simplu caruia i
se da mita.
Latura obiectiva
elementul material : actiunea de primire a functionarului a unei sume de
bani sau alte foloase dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale, actul
75
la care era obligat => actul trebuia sa fie tot licit, spre deosebire de art. 254
(poate fi si ilicit);
acest act trebuie sa fie obligatia de indeplinit de catre functionar;
cerinta esentiala : banii sau alte foloase sa fie necuvenite sis a aibe
calitatea de retributie;
este indeplinita conditia sic and se primeste pentru un act care nu e
gratuit peste ceea ce legalmente se dotoreaza;
banii sau alte foloase pot fi primiti direct sau indirect;
primirea banilor trebuie sa fie ulterior indeplinirii actului si sa nu fi
existat anterior o intelegere sau acceptarea unei premisiuni de bani
sau alte foloase;
nu e incriminata fapta de pretindere a banilor sau altor foloase.
urmarea imediata : starea de pericol creata unitatii.
legatura de cauzalitate : rezulta ex re.
Latura subiectiva :
-
tentativa este posibila, dar nu se pedepseste.

avem o singura varianta tip, fixa.
Sanctiuni :
Se prevede asemenea art. 254 ca valorile sau orice alte bunuri care au facut
obiectul luarii de mita se confisca, iar daca nu se gasesc condamnatul va fi obligat la
plata echivalentului in bani.
76
TRAFICUL DE INFLUENTA (Art. 257)

Alin.(1) Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase

ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau
indirect, pentru sine ori pentru altul, savrsita de
catre o persoana care are influenta sau lasa sa se
creada ca are influenta asupra unui functionar pentru
a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra n
atributiile sale de serviciu, se pedepseste cu
nchisoare de la 2 la 10 ani.
Alin.(2) Dispozitiile art. 256 alin.(2) se aplica n mod
corespunzator.
Obiectul juridic
Obiectul juridic : totalitatea relatiilor sociale pentru a caror normala existenta in
desfasurarea si dezvoltarea trebuie sa asigure bunul mers al unitatii impotriva
suspiciunilor de incorectitudine a functionarilor.
Obiectul material
Obiectul material lipseste.
Subiectii
subiectul activ : orice persoana, chiar si un functionar;
faptuitorul trebuie sa aibe influenta sau sa lase impresia ca are
influenta asupra unui functionar ;
faptul ca acea persoana se lauda cu influent ape care o are asupra
functionarului sau oricarei persoane nu dezminte af??? altora privind
existenta acestei influente.
subiectul pasiv : unitatea la care isi desfasoara activitatea functionarul.
Situatia premisa
Existenta unui serviciu in cadrul unitatii avand in competenta sa efectuarea unui act
de felul aceluia pentru care se savarseste traficul de influenta;
-
nu e necesar ca peroana functionarului sa fie anume determinat;

este suficient precizarea actului in vederea caruia se va interveni ???
si o referire in general la o functie implicita sau simpla aluzie??
77
Latura obiectiva
elementul material : actiunea de trafic de influenta ce se poate realize prin
primirea sau pretinderea de bani sau foloase sau acceptarea promisiunilor
de a foloase sau acceptarea de daruri;
pentru existenta infractiunii nu ne intereseaza daca interventia pe
langa functionar s-a produs sau nu , nici daca prin interventie se
urmareste determinarea unei actiunilicite sau ilicite (exemplu:
abtinerea de la efectuarea actului abuziv);
foloasele pot si pretense sau primate direct
sauindirect prin
persoana interpusa care va avea calitatea de complice sau instigator;
pentru existenta infractiunii nu e necesar ca pretinderea
sau
acceptarea promisiunii sa fie urmata de executare;
este indiferent daca initiativa apartine traficantului sau persoanei
interesate de influenta exercitata;
daca traficantul intervine pe langa un functionar pentru a-l determina
la o actiune ilicita, comite pe langa infractiunea de trafic de influenta
si instigarea la abuz in serviciu ;
daca subiectul activ cumpara favoare functionarului savarseste pe
langa infractiunea de trafic de influenta cat si darea de mita;
functionarul va raspunde in aceata situatie pentru luarea de mita.
urmarea imediata : starea de pericol provoaca o atingere adusa reputatiei
unitatii.
legatura de cauzalitate: rezulta ex re.
Latura subiectiva
scopul
exista un scop = interesul real in obtinerea favorului.
-
tentativa si actele pregatitoare desi posibile, nu sunt incriminate;

infractiunea de primire de foloase necuvenite se consuma in
momentul primirii banilor sau altor foloase, dupa indeplinirea actului
de catre functionar (= infractiune instantanee)
Sanctiuni
Se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 10 ani.
Confiscarea speciala a obiectului infractiunii de trafic de influenta.
Infractiunile din art. 254 257 sunt considerate infractiuni de coruptie, potrivit Legii
78/2000 privind prevenirea, sanctionarea faptelor de coruptie. In art. 1 din lege se
preved persoanele carora li se aplica dispozitiile legii (subiectii calificati). Nu este
foarte clar daca faptele sectiunii IV (infractiuni contra intereselor financiare) ale legii
78
pot fi retinute doar daca se constata si savarsirea vreunei fapte (din sectiunea I
+II ), sau daca majoritatea de pedeapsa prevazuta de text este aplicabila oricarui
subiect activ e unul calificat prevazut in art.1 din lege.
Fapta profesorului, membru de comisie bacalaureat si examinator, de a fi

primit de la 2 persoane ce s-au prezentat la examen diverse sume pentru a le
asigura reusita = luare de mita, nu trafic de influenta, pentru ca in calitate de
profesor examinator , inculpatul avand si obligatia de a se pronunta asupra
pregatirea candidatului astfel incat a savarsi fapta pentru a-si indeplini
datoria serviciuluifavorabil mituitorilor.
Pentru existenta infractiunii de luare de mita este sufficient ca inculpatul sa
accepte promisiunea unor foloase in scop de a face sau nu un act ce tine de
functia sa, chiar daca foloasele promise nu au fost determinate => nu s-a
precizat corect in ce va consta.
Daca dupa ce a facut actul privind la functia sa, inculpatul a primit mai mari
foloase diferit de cel ce-i facuse a asemenea promisiune nedeterminata- obiectul
material al infractiunii de luare de mita.
Luarea de mita= fapta functionarului de a primi bani sau alte foloase, chiar
daca nu indeplineste actul legal sau ilegal la care s-a obligat, fiind suficient ca
acest act sa intre in atributiile sale.
Cand actul nu intra in atributiile sale, dar functionarul a facut sa se creada ca are
obligatia legala de a-l efectua = inselaciune.
Pomisiunea sau oferirea sau darea de bani nu este infractiune cand mituitorul
a fost constrans prin orice mijloace de cel ce a luat mita aceste dispozitii se
aplica cand initiative darii apartine mituitorului chiar daca ulterior functionarul
ce a luat mita a staruit pe langa primul sa-i aduca bunuri.
Nu e trafic de influenta cand inculpatul a pretins bani sau alte foloase dup ace
functionarul de langa carea a facut interventia a indeplinit actul ce apartine
atributiilor sale.
Cat timp pretinderea nu a avut loc anterior sau concomitentcu interventia
elementului infractiunii nu sunt indeplinte.
Pentru existenta traficului de influenta este necesar ca influenta reala sau
presupunerea de care se prevaleaza o persoana sa intre in atributiile
serviciului ale functionarului, iar persoana caruia i se promite interventia sa
aiba un interes real, legitim sau nelegitim in legatura cu acest act;
Daca aceasta interventie nu exista sau e imaginabila lipseste elementul
interventional si fapta = inselaciune sau santaj in functie de manoperele folosite
sau de autoritatea in scopul obtinerii foloaselor materiale injuste.
79
Sapt. 11 15 may 2007, Marti

INFRACTIUNI
CARE IMPIEDICA INFAPTUIREA JUSTITIEI CAP.
II
Obiect juridic
Obiect juridic general relatiile sociale privind infaptuirea justitiei.
Obiect juridic secundar relatiile sociale care protejeaza alte valori (art.271
integritatea fizica si psihica a persoanei si libertatile; art.259,260,266 libertatea
persoanei).
Obiect material
In general aceste infractiuni nu au obiect material. Cand sunt aparate alte valori,
obiectul material poate consta in corpul persoanei: art.267, 2671, iar la art.272
intotdeauna obiectul material este reprezentat de inscrisul emis de organul judiciar.
Subiectii
Subiectul activ (necircumstantial), la unele infractiuni obiectul trebuie sa fie
calificat.
Exemplu: art.260, trebuie sa aiba calitatea de martor, expert, interpret; art.263
functie publica; art.269 persoanele aflate in stare de retinere sau de tinere.
Participatia este posibila la majoritatea infractiunilor.
Subiect pasiv principal, statul reprezentat de organele judiciare a carui activitate
a fost prejudiciata.
Subiect pasiv adiacent, persoana fizica ce suporta consecintele neinfaptuirii
justitiei.
Locul si timpul infractiunii nu prezinta relevanta.
Situatia premisa
La majoritatea trebuie sa existe cauze civile, penale, disciplinare (art.260, 261);
exista situatii de retinere sau de tinere (art.269, 270).
Latura obiectiva
Elementul material reprezentat de o actiune, dar poate consta si intr-o inactiune
(art.262, 263, 265).
80
Urmarea imediata principala: - punerea in primejdie a bunei functionari a

justitiei;
Urmarea imediata adiacenta: - vatamarea adusa unui subiect pasiv secundar
(art.267, 2671).
Legatura de cauzalitate trebuie dovedita in cazul infractiunilor de rezultat si
rezulta ex re la infractiunile de pericol.
Latura subiectiva
Vinovatia o regasim sub forma intentiei sau intentie si culpa (art.262, 263, 265).
Mobilul si scopul nu au relevanta.
Tentativa este posibila, de cele mai multe ori, este pedepsita in cazul infractiunilor
prevazute la art.2611, 2671, 270 alin.(1),(2),(3). Infractiunile cu forma de vinovatie
culpa, nu sunt susceptibile in forma tentativei, cele mai multe infractiuni se pot
savarsi in forma continuata, deci vom lua in considerare momentul epuizarii.
(art.266 are o forma continua).
Sanctiuni
Pedeapsa inchisorii, ori pedeapsa inchisorii alternativ cu amenda.
Exista si cauze de nepedepsire, la art.260 alin.(1), 262 alin.(2) si (3). Pot exista
cauze de reducere a pedepsei (art.259 alin.(3) si art.260 alin.(3)).
DENUNTAREA CALOMNIOASA (Art.259)

Obiect juridic
Obiectul juridic principal totalitatea relatiilor sociale a caror existenta este
ocrotita prin apararea activitatilor de urmarire si judecata a organelor penale, astfel
incat sa nu fie deviata de la normala infaptuire a justitiei prin plangere sau denunt
mincinos si prin ticluirea de probe contrare adevarate.
Obiect juridic secundar relatiile sociale ce ocrotesc demnitatea si libertatile
persoanei invinuite pe nedrept.
Obiect material
Nu are obiect material; probele mincinoase sau ticluite nu reprezinta obiect material
ci produse sau mijloace desavarsire a infractiunii.
81
Subiectii
Subiectul activ (necircumstantiat), orice persoana poate comite astfel de
infractiuni. Persoana ce se autoinvinuieste sau ticluieste probe impotriva sa, nu
savarseste aceasta infractiune daca plangerea este facuta de o alta persoana
(copilul major pentru parinti, un sot pentru celalalt sot), dupa caz vom retine ca
amandoua sau una din ele este autorul, dupa cum una sau ambele cunosteau ca
invinuirea e mincinoasa.
Este susceptibil a fi comisa in participatie (exista coautori, instigatori, complici).
Subiectul pasiv principal statul, reprezentant al societatii amenintat in normala
desfasurare a activitatii judiciare.
Subiectul pasiv secundar persoana vatamata care face obiectul denuntului
calomnios.
Invinuirea mincinoasa trebuie sa se refere la savarsirea infractiunii de catre o
anumita persoana suficient de bine individualizata incat plangerea sau denuntul sa
duca fara dubiu la ea, chiar daca nu este dat numele.
Cand sunt invinuite mai multe persoane prin aceeasi plangere sau denuntare vom
avea concurs de infractiuni.
Este prevazut in doua variante: - varianta tip, denuntarea calomnioasa propriu-zisa
sau explicita este invinuire mincinoasa facuta prin denunt sau plangere.
-
Varianta agravata este producerea sau ticluirea de probe mincinoase cu

prilejul unei invinuiri nedrepte.
Situatia premisa
Varianta tip nu este conditionata de existenta ei.
La varianta agravata trebuie sa fie preexistenta unei invinuiri nedrepte. Cel ce
produce sau ticluieste probe, trebuie sa stie ca invinuirea este nedreapta. Cazul
producerii sau ticluirii de probe mincinoase pentru a sustine o invinuire nedreapta
nu este indeplinita situatia premisa si deci nu exista infractiuni.
Latura obiectiva
Elementul material la varianta tip este reprezentat de actiunea de invinuire
mincinoasa.
-
La varianta asimilata producerea sau ticluirea de probe mincinoase.
Savarsirea am belor fapte sau variante in baza aceleiasi rezolutiuni infractionale

reprezinta o infractiune unica si nu concurs.
82
Prin invinuire intelegem fapta de a afirma ca o persoana a savarsit sau a participat

la savarsirea unei infractiuni.
Invinuirea trebuie facuta prin plangere sau denunt chiar daca aceastea nu
indeplinesc conditiile de forma prevazute de lege. In practica, atunci cand folosim
termenul plangere, avand in vedere si plangerea prealabila, deci unei autoritati,
plangerea prealabila este tot o plangere si trebuie indeplinite conditiile elementului
material; altii, in cadrul art.259 mentioneaza expres doar cele doua moduri de
sesizare, deci nu am putea fi in ipoteza acestei infractiuni cand sesizarea s-a facut
prin plangere prealabila.
Producere de probe aducerea sau depunerea la organele de urmarire penala sau
instanta de judecata a unor probe in care adevarul este alterat.
Ticluirea de probe reprezinta crearea prin aranjament abil a unei aparente care sa
fie luata ca proba, pentru existenta acestei modalitati trebuie ca probele sa existe in
materialitatea lor, sa nu fie doar descrise.
Pentru existenta infractiunii trebuie sa constatam indeplinirea anumitor cerinte
esentiale:
Alin.(1)
a) actiune de invinuire trebuie sa fie mincinoasa altfel fapta este inexistenta sau
reala care nu este infractiune, dar este prezentata ca si cum ar fi; sau sa se
constate ca s-a savarsit o infractiune de alta persoana decat cea invinuita,
chiar daca organele judiciare nu stiau de acea fapta.
Nu exista infractiune cand faptuitorul a denuntat o persoana pe care o credea
nevinovata , dar care in final s-a dovedit a fi vinovata.
Nu exista infractiune cand s-a gresit numele persoanei.
b) Invinuirea sa fie facuta prin denunt sau plangere;
c) Denuntul sau plangerea sa priveasca savarsirea unei infractiuni;
d) Invinuirea mincinoasa trebuie sa priveasca savarsirea unei infractiuni de catre
o anumita persoana.
Alin.(2) probele ticluite sau mincinoase trebuie sa fie facute in sprijinul unei
invinuiri nedrepte.
Urmarea imediata stabilita de principiu pentru normala desfasurare a activitatii
de infaptuire a justitiei.
Legatura de cauzalitate rezulta ex re.
83
Latura subiectiva
Vinovatia in forma intentiei.
Actele preparatorii nu sunt incriminate, daca sunt savarsite de o alta persoana
echivaland cu valoarea actelor de complicitate.
Este posibila tentativa in cazul plangerii sau denuntului verbal, dar nu se
pedepseste.
La consumare, in momentul producerii elementului material este vorba si de
consumarea infractiunii.
Este posibila si forma continuata.
Sanctiuni
Pentru varianta tip, inchisoarea; pentru varianta agravata (alin.(2)) pedeapsa este
inchisoarea; pentru alin.(3) este prevazuta o clauza de neagravare sau reducere.
MARTURIA MINCINOASA (Art.260)

Obiect juridic
Obiect juridic general totalitatea relatiilor sociale a caror existenta este ocrotita
prin apararea activitatilor de urmarire si judecata a organelor penale, astfel incat sa
nu fie deviata de la normala infaptuire a justitiei prin plangere sau denunt mincinos
si prin ticluirea de probe contrare adevarate.
Obiect juridic specific relatiile sociale a caror existenta este asigurata prin
activitatea de aparare a justitiei.
Obiect material
Nu are un obieccct material.
Subiectii
Subiectul activ (calificat) martorul, expertul, interpretul.
Martorul reprezinta persoana care a avut cunostinta despre o fapta sau imprejurare
de natura sa serveasca la aflarea adevarului intr-o cauza civila, penala, disciplinara,
de alta natura, este ascultata in aceste cauze.
Expertul reprezinta persoana ale carei cunostinte sunt necesare pentru lamurirea
unor aspecte intr-o cauza si care este insarcinata cu efectuarea expertizei. In
84
doctrina, doar expertul ce este cemat intr-o cauza spre a intocmi o expertiza poate fi
subiect activ al marturiei mincinoase, incat nu pot fi subiecti activi si persoanele ce
efectueaza expertize in cadrul unui institut medico-legal, labor criminalistic, etc,
pentru aceste putand fi retinut abuz in serviciu.
Interpretul reprezinta persoana chemata sau numita de organul judiciar intr-o cauza
pentru a servi ca traducator. Nu poate avea decat un singur subiect activ si deci nu
poate fi savarsita decat de un autor.
Subiectul pasiv general statul.
Subiectul pasiv adiacent persoana vatamata ce poate fi afectata in demnitatea,
libertatea sa prin savarsirea unei astfel de infractiuni.
Situatia premisa
Preexistenta unei cauze civile, penale, administrative, etc., in care pot fi ascultati
martori sau pot fi folositi experti sau interpreti.
Latura obiectiva
Elementul material actiunea de a denunta sau ascunde adevarul (in varianta
tip); savarsirea de un martor si actiunea de a face afirmatii mincinoase sau
omisiunea acestuia de a spune tot ce stie privitor la imprejurarea esentiala de care a
fost intrebata.
A face afirmatii mincinoase, a spune altceva decat cele stiute, deci nepotrivirea
trebuie sa existe intre cele stiute si cele declarate de martor. Daca el declara
altceva decat este real.
A nu spune tot ce stie, a crea o reticenta in legatura cu cele declarate, a trece sub
tacere tot sau o parte din ceea ce martorul cunoaste.
-
Varianta asimilata expert; acelasi continut ca la martori, dar adaptat

specificului activitatii desfasurate de expert, de a intocmi o expertiza
mincinoasa; la interpret actiunea de a face o interpretare mincinoasa prin
afirmatii mincinoase sau omisiunea de a reda tot ce a inteles cand a actionat
ca translator.
Cerinte esentiale:
-
Imprejurarea mincinoasa expusa privind o imprejurare esentiala;
Martorul, expretul sau interpretul sa fi fost intrebat asupra acestor probleme

esentiale fara sa conteze daca intrebarile au fost adresate de organul judiciar
sau de una din parti.
Urmarea imediata: - starea de pericol pentru infaptuirea justitiei.

85
Legatura de cauzalitate: - rezulta ex re.
Latura subiectiva
Vinovatia reprezentata prin intentie directa sau indirecta.
Actele preparatorii nu sunt incriminate; tentativa este uneori posibila, dar nu se
sanctioneaza.
Consumarea se produce in momentul in care s-a executat actiunea (elementul
material), incat nu se cere existenta unei vatamari efective, nici pentru infaptuirea
justitiei, nici pentru o persoana fizica sau juridica din aceasta cauza.
Cand faptuitorul face in temeiul aceleiasi rezolutiuni infractionale, declaratiile
mincinoase in aceasta cauza si cu privire la aceeasi persoana, infractiunea va fi in
forma continuata si consumarea se produce in momentul epuizarii (momentul
semnarii declaratiei).
Sanctiuni
Alin.(2) si (3) exista o cauza de nepedepsire si cauza de reducerea pedepsei.
Pentru incidenta acestei cauza nu intereseaza daca retractul a fost sincer sau
dezinteresat sau nu.
ICERCAREA DE A DETERMINA MARTURIA MINCINOASA (Art.261)

Fapta de a incerca determinarea marturiei mincinoase nu trebuie confundata cu
determinarea sau instigarea la aceasta infractiune.
Determinarea unei persoane sa savarseasca infractiunea de marturie mincinoasa
reprezinta instigarea la infractiunea de marturie mincinoasa conform dispozitiilor
art.27 sau art.29.
Incercarea de a determina (instigarea cu caracter negativ) nu s-a reusit
determinarea, reprezinta tentativa la instigare, care fara o incriminare specifica in
art.261 nu ar fi infractiune.
INFRACTIUNI
DE FALS TIT.VII
Art.259 (coautorat) o parte procedeaza conform alin.(1) celalalt pe alin.(2) (se

inteleg dinainte cum sa actioneze). Printr-un singur denunt vatama mai multe
persoane, deci vom avea concurs.
Daca infractiunea a existat si denuntatorul arata alta persoana ca fiind faptuitor vom
avea denuntare calomnioasa.
86
Daca denuntul e anonim sau semnat sub pseudonim vom avea tot denuntare
calomnioasa. Avem de a face cu o cauza penala cand martorul face afirmatii
mincinoase sau nu spune tot ce stie.
Art.260 (subiect calificat, forma continuata)
Art.261 e o instigare la infractiunea de marturie mincinoasa (incriminare
automata).
Subiect activ (orice persoana)
Latura obiectiva
Element material
87

Suport Curs Penal (Anonymus) PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Penal (Anonymus) PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de Drept

Latura subiectiva :..............................................................................................67

Infractiuni de fals tit.VII.....................................................................................86

Sapt 1 20 feb 2007, Marti

Structura simpla. De la art.208 la art. 222 C.pen

Se refera la bunuri ca entitati materiale;

Nu se ocroteste numai proprietatea ci si posesia sau detentia bunurilor

Legiuitorul ocroteste si posesia de rea-credinta cand autorul furtului este

Abuzul de incredere sau inselaciunea necesita relatii sociale care presupun

Obiectul juridic secundar: - ex: talharia sau pirateria au ca obiect juridic

Subiectul pasiv: necircumstantiat

Elementul material reprezentat dintr-o actiune (ex: inselaciune- inducerea in

atingere adusa relatiilor patrimoniale, atingere care, de

rezulta din materialitatea faptei, insa uneori

Furtul simplu (art.208)

Un bun mobil inteles in sensul civil al termenului, adica o valoare economica

Bunurile mobile pot face parte dintr-una din cele 3 categorii:

c) Bunuri mobile prin anticipatie (recoltele neculese inca, dar instrainate

In conformitate cu alin. (2) al art. 208 se considera si bunuri mobile orice

Pot reprezenta obiectul material al infractiunii si parti ale corpului uman,

Exista infractiunea de furt si atunci cand se sustrag parti artificiale ale

Anumite caracteristici fac ca fapta sa fie furt calificat.

Apartenenta bunului la un patrimoniu si existenta bunului in stapanirea unei

Nu constituie infractiune de furt fapta aceluia care sustrage un bun, fara sa

Nu reprezinta furt insusirea unor extrapatrimoniale cum ar fi bunurile

Nu reprezinta furt insusirea bunurilor pierdute

Tentativa este incriminata.

Consumarea faptei si delimitarea faptului consumat de tentativa este

Saptamana 2 27 feb 2007, Marti

Alin. (1) lit. a) furtul comis de doua sau mai multe

Circumstanta referitoare la subiectul activ;

Fapta comisa in conditii de coautorat sau complicitate concomitenta (la locul

Circumstanta are caracter obiectiv, ea se aplica si in cazul in care unul dintre

Exclude aplicarea art. 75 lit a);

Alin. (1) lit. b) savarsirea faptei de o persoana avand

Purtarea unei arme sau substante narcotice ii sporeste increderea, siguranta

In cazul substanelor narcotice trebuie sa avem in vedere numai substantele

Nu intra in aceasta categorie o substanta narcotica sau paralizanta care poate

Nu se ia in calcul impactul asupra victimei, adica folosirea substantei

S-a considerat ca nu conteaza pentru existenta acestei variante daca

Alin. (1) lit. c) furtul savarsit de o persoana mascata,

Alin. (1) lit. d) furtul comis asupra unei persoane aflata in

Alin. (1) lit. e) furt savarsit in public

Nu este vorba de furt calificat in conditiile in care in momentul savarsirii faptei

Nu se retine furtul calificat de la lit. e in ipoteza in care furtul este comis in

Nu reprezinta furt calificat sustragerea unor obiecte de pe santier, pentru ca

Alin. (1) lit. f) furtul savarsit intr-un mijloc de transport in

Se aplica agravanta chiar daca la momentul sustragerii in mijlocul de

Mijlocul de transport sa se fi aflat in serviciu;

Nu se retine agravanta daca mijlocul se afla garat in depou;

Nu se retine varianta in ipoteza in care furtul se realizeaza in taxi.

Alin. (1) lit. g) furtul comis in timpul noptii

Practica a confirmat criteriul realitatii, se retine varianta agravanta chiar daca

Alin. (1) lit. h) furtul comis in timpul unei calamitati

Este vorba de incendii, inundatii, alunecari de teren;

Nu are relevanta daca s-a declarat sau nu oficial asemenea stare.

Alin. (1) lit. i) furtul comis prin efractie, escaladare sau

Pentru ca efractia implica deteriorarea, distrugerea dispozitivului de inchidere

Avem concurs intre furt si violarea de domiciliu intotdeauna.

Notiunea de escaladare, intelegem prin aceasta depasirea unui obstacol in

Escaladarea poate fi retinuta ca o agravanta a furtului atunci cand a

Notiunea de cheie adevarata desemneaza cheia care este confectionata in mod

Alin. (2) lit. b) furtul