TIPURI DE ROCI.

Scoarta terestra este alcatuita din minerale adica substante naturale momogene din punct de
vedere fizico chimic si care in general sunt solide. Mineralele pot fi izolate sau formeaza anumite
asociatii naturale numinte roci. Stiinta care se ocupa cu studiul rocilor se numeste
Petrologie(petros=roc).
O roca poate fii definita prin 2 proprietati:
a) compozitia minerala, care reda calitatea si proportia mineralelor din agregat(din acest punct de
vedere rocile pot fii monominerale sau poliminerale)
b) structura petrografica este ansamblul proprietatilor care desemneaza forma si dimensiunea
cristalelor din roca precum si aranjamentul in spatiu al acestora.
Dupa modul de formare exista 3 categorii de roci: magmatice, sedimentare, metamorfice.
Rocile magmatice iau nastere prin racirea magmelor ajunse din adancime in scoarta sau la
suprafata. Ele se formeaza prin solidificarea magmelor pe 2 cai:
- prin cristalizarea fazei lichide
- vitrificare ( trecerea topiturii in sticla)
Cauza solidificarii este racirea, racirea lenta favorizeaza cristalizare iar racirea rapida vitrificarea.
Mineralele principale care rezulta din cristalizarea magmelor si intra in alcatuirea rocilor magmatice
sunt: cuartul, feldspatii alcalini, feldspatii plagioplazi, olivina, piroxenii si amfibolii. Totusi intr-o
roca nu pot exista toate aceste minerale la un loc. Cuartul si olivina sunt incompatibile primul
aparand numai la magme acide iar olivina numai la magme bazice.Rocile magmatince bogate in
cuartz si feldspatii sunt de regula mai deschise la culoare si se numesc leucocrate iar cele bogate in
olivina, piroxeni si amfiboli sunt mai inchise la culoare se numesc melanocrate.
Dupa criteriul structural se impart in 2 clase:
a) clasa rocilor faneritice cuprizand roci plutonice cristalizate in adancime: granit, granodiorit,
sienit, diorit, gabrou.
b) clasa rocilor afanitice respectiv acele roci vulcanice rezulate prin consolidarea lavelor la
suprafata : riolit, decit, trahit, andezit si bazalt.
Dupa compozitia chimica rocile magmatice sunt: acide(granitu), neutre(sienitu), bazice(bazaltu).
Dupa compozitia mineralogica rocile magmatice se impart in:
1. Grupa granitului : garanit(Muntele Maciu, Banat, Apuseni-rocia acida consolidata in adancime),
riolit(folosit la pavaje in Apuseni, Oas si Guti), piatra ponce.
2. Grupa granodioritului : granodiorit(consolidata in adancime mai nchis la culoare decat granitul)
dacit.
3. Grupa sienitului : sienit( consolidat in adancime) si trahit(la suprafata).
4. Grupa dioritului cuprinde roci neutre: diorit( in adancime), si andezit( la suprafata).
5. Grupa gabroului : gabrou( consolidat in adancime) si bazalt( la suprafata).
Rocile sedimentare se formeaza prin distrugerea mecanica si chimic a rocilor preexistente
( magmatice, metamorfice chiar sedimentare) si acumularea materialului rezultat in diferite locuri si
medii subacvatic si aerian.
Procesele foarte diverse care duc la formarea sedimentelor si rocilor sedimentare explica si marea
diversitate a constituentilor lor. Astfel in compozitia mineralogica a acestor roci se disting:
1. Minerale alogene ce provin din afara bazinului de sedimentare in urma transportului si
sedimentarii: cuart, feldspabi, mice, fragmente litice.
2. Minerale antigene: (calcit, aragonit, halit, gips si opal) se formeaza prin precipitare directa in
cadrul bazinului de sedimentare sub forma de agregate, corpusculi sferici( noduli, oolite) si ciment
al clastelor detritice.
3. Bioclaste, reprezentate prin parti scheletice de natura mineral, calcit, aragonit, opal si
calcedonie.

Dupa factorii care au contribuit la formarea lor ca si dupa structura si textura se disting 4
familii de roci sedimentare:
a) rocile detritice se formeaza in medii sedimentare marine si continentale.Ele se formeaza prin
dezagregarea altor roci de obicei dure si care ulterior au fost sau nu cimentate de un material
calcaros, argilor, silicios. Aceste roci sunt : grohotisurile(fragmente colturoase de roca, prin
cimentarea lor se formeaza breciile), pietrisurile(apar in albiile rurilor si in zonele de plaj cu trm
nalt, prin cimentare dau conglomeratele), nisipurile( fragmente de 0,1 si 2 mm frecvente in zonele
desertice, in albiile rurilor si in zonele de plaj, prin cimentare dau gresiile), loessul( un praf
format din nisip fin, calcar si argil, transportat si depus de vnt in zone joase), mlurile(particule
mai mici de 0,01 mm prin cimentare dau argilele), marnele(argile calcaroase).
Rocile detritice formeaza cuverturi sedimentaresi intr in alcatuirea formatiunilor cutate din
zonele de orogen.In tara noastra ele sunt raspandite in Carpatii Orientali (gresia de Kaliwa), Carpatii
Meridionali (conglomeratele de Bucegi) in Muntii Apuseni in bazinele intramontane(Borsec,
Cormanesti, Petrosani) si in Dobrogea
b) rocile chimice se formeaza mai ales in golfurile, lagunele, si lacurile din regiunilearide. Aici,
evaporarea fiin ridicata apar solutii supra saturate din care precipita saruri minerale sub forma de
rocvi monominerale sau poliminerale. Roci monominerale sunt evaporitele(formete din sare),
gipsul, anhidritul, travertinul. Dintre cele poliminerale, mentionam calcarele oolitice( cu sfere mici
formate in jurul grauntilor de nisip) si dolomitele( carbonat dublu de calciu si magneziu).
Tara noastra este una dintre cele mai bogate din Europa in depozite de sare si gips.
c) rocile organogene iau nastere prin depunerea partilor scheletice ale organismelor vegetale si
animale, dupa moartea acestora. Se subdivid in 2 grupe: acaustobilotile( care nu ard), si
caustobiolite. Dintre acaustobiloite fac parte calcarele organogene, diatomitele, fosforitele.
Rocile caustobilite cuprind la randul lor 2 grupe: crbunii si bitumenele naturale(hidrocarburile).
Crbunii dupa gradul lor de incarbonizare, se clasifica in carbuni superiori( antracit si huila) si
inferiori (turba, lignit si carbunele brun).
Dintre rocile butuminoase mentionam petrolul, gazele naturale, asfaltul(rezulta din oxidarea si
degradarea petrolului in contact cu aerul), chihlimbarul, rsina de pin fosilizat), sisturile
bituminoase, ozocherita(rezulata din polimerizarea hidrocarburilor cand ies de sub presiune).
d) rocile reziduale rezulta prin alterarea rocilor preexistenta si acumularea rezidului insolubil.
Acestea sunt : bauxita(formata din hidroxidi de aluminiu, oxizi de fer, etc.), lateritul(o roca brunroscat cu minerale argiloase si hidroxizi de aluminiu si fer), terra rossa(o argila bogata in oxizi de
aluminiu si hidroxizi de fer ce rmn dupa dizolvarea calcarului).
Rocile metamorfice rezulta prin transformarea rocilor sedimentare si chiar magmatice ajunse la
temperaturi si presiuni ridicate. Se produce recristalizarea acestor roci(nu topire), si concomintent
au loc schimbari de structura, textura, compozitie mineralogica si uneori chimic(fenomenul de
metamorfism).
Exista urmatoarele roci metamorfice principale:
-marmure(calcar recristalizat)
-cuartile(roci slab sistoase formate predominant din cuart)
-filite(roci sistoase formate in principal din foite minuscule de muscovit si cuart la care se mai
adauga cel putin un mineral in proportie mare: grafit, clorit, talc).
-micasisturi(roci cu textura sistuas alcatuite predominant din cuart si mica)
-guaise(roci sistuase formate din feldspatii, mice si cuart.Se despica mai greu in placi groase sau in
baghete.
Sisturile cristaline sunt raspandite in zona cristalino-mezozoic din Carpatii Orientali (filite si
guaise) in Carpatii Meridionali (guaise de Cozia, guaise de Cmpina, micosisturi cu graniti in
Fgras si Lofru) in Muntii Apuseni( guase si micasisturi in Muntii Gilu, filite in Muntii Poiana
Rusc). Rocile de contact formeaza o "aureola" in jurul corpurilor intruzive din Banat si Muntii
Apusenii de Sud.