Sunteți pe pagina 1din 67

FIZIOLOGIA APARATULUI

DIGESTIV
1. Functia motorie. Masticaia. Deglutiia.
Motilitatea gastro-intestinal. Defecatia
2. Functia de secretie: saliva, sucul gastric,
sucul pancreatic, sucul intestinal, bila
3. Digestia i absorbia G, L, P, apa,
minerale, vitamine

DIGESTIV CURS 1
Masticaia
Deglutiia
Motilitatea gastro-intestinal

APARATUL DIGESTIV
TUB DIGESTIV ~ 9 m lungime
ORGANE DIGESTIVE cavitate bucal
faringe
esofag
stomac
intestin subire
colon

ORGANE ACCESORII dini, limb, glande salivare


ficat
vezic biliar
pancreas

ORGANE DIGESTIVE
ORGANE ACCESORII

FUNCII
APARAT DIGESTIV
1. Ingestia aport selectiv de
alimente
2. Digestia degradarea
mecanic i chimic
alimentelor
3. Absorbia trecerea
substanelor alimentare prin
mucoasa digestiv n mediul
intern (snge)
4. Defecaia evacuarea portiunii
terminale a colonului si
eliminarea materiilor fecale
din rect

PROCESE DIGESTIVE
1. Motilitatea contracii musculare
masticatie, deglutitie
miscari peristaltice
miscari de segmentare
defecatie

2. Secreie enzime, hormoni


3. Transport membranar absorbia substanelor
nutritive

MASTICAIA
= procesul de prelucrare mecanic a alimentelor
introduse n cavitatea bucal si de nsalivare a
acestora cu formarea bolului alimentar.

MASTICAIA - COMPONENTE
COMPONENTA PASIVA
- dinti
suprafa triturant
- suprafat ocluzant

- mandibul
- articulatia temporo-mandibular

COMPONENTA ACTIVA

muschii masticatori
miscrile mandibulei
pozitia ocluzant

muschii limbii

muschii oro-faciali

MASTICAIA - REGLARE
= o succesiune de reflexe neconditionate de coborre / ridicare a
mandibulei (+ rotaie, retropulsie, lateralitate) la care se adaug un
control voluntar

Reflexul miotatic (trigeminal) de ridicare a mandibulei


- iniiat de deschiderea voluntar a gurii i introducerea
alimentelor
Reflexul miotatic inversat - de coborre a mandibulei
- iniiat de excitarea receptorilor mucoasei bucale, gingiilor,
dinilor i articulaiilor mandibulare
Reflexul linguo-maxilar = cderea mandibulei la aplicarea
unui stimul unic pe limba

MASTICAIA - REGLARE
Reflexul masticator neconditionat cuprinde:

aferente - n. V pentru stimuli tactili si proprioceptivi


- n. VII si IX pentru stimuli gustativi

centru masticator n PUNTE - nucleul de origine a n. V

eferente - n .V pentru muschiul maseter


- n. VII pentru muschii oro-faciali
- n. XII pentru muschii limbii

Coordonarea cortical:
Circuite cortico-pontine
Circuite cortico-reticulo-corticale

Leziunile ariei motorii corticale

Reflex dezordonat
Imposibilitatea formrii bolului
alimentar

MASTICAIA - VALOARE FUNCIONAL


durata masticatiei depinde de natura alimentelor si de
obisnuint
o bun masticatie asigur o bun digestie
consumul de alimente cu consistent crescut asigur
dezvoltarea masivului facial si are un rol trofic asupra
acestuia;
stimuleaz
secretia
salivar,
autocurtirea
si
integritatea cavittii bucale
intervine n receptia olfactiv si gustativ
are rol n stimularea reflex a secretiei si motilittii
digestive

DEGLUTIIA
= procesul mecanic prin care alimentele sunt
deplasate din cavitatea bucal prin faringe si
esofag n stomac.
Timpi:
Bucal
Faringian
Esofagian

DEGLUTIIA - TIMPI

TIMPUL BUCAL 0,3 sec; parial voluntar


= transportul bolului alimentar din cavitatea bucal n
faringe
I. Plasarea bolului alimentar pe baza limbii prin ridicarea
vrfului limbii .
II. Traversarea istmului buco-faringian presupune:
ridicarea limbii prin contractia muschilor milohioidian,
stiloglos, palatoglos si hioglos
deschiderea istmului buco-faringian prin relaxarea
stlpilor vlului palatin si ridicarea vlului palatin
III. Aspiratia faringian a bolului alimentar de ctre presiunea
negativ faringian (-20 cmH2O)

DEGLUTIIA - TIMPI
1. TIMPUL FARINGIAN 0,2 sec
Calea esofagului
muchii faringieni (CONTRACTIE constrictor sup. faringe deasupra
bolului)
presiunea de mpingere a bolului alimentar (70 - 100 cm H2O)

Se nchid 3 ci:
calea nazal - contractia ridictorului si tensorului vlului
palatin
calea bucal - nchiderea istmului buco-faringian (contractia
prelungit a muschiului milohioidian)
calea laringian - nchiderea orificiului laringian ca urmare a:
ridicrii laringelui sub actiunea m.suprahioidieni,
micsorrii orificiului glotic prin contractia m. aritenoizi
acoperirii orificiului glotic cu epiglota.

Strat intern - longitudinal


Strat extern - circular

DEGLUTIIA - TIMPI
2. TIMPUL ESOFAGIAN 6-7 sec
Undele peristaltice primare
contractii succesive, craniocaudale, ale fibrelor musculare
circulare
Debuteaz cu relaxarea SES (4 cm)
(mpiedic ptrunderea aerului n
esofag si regurgitatia alimentelor).
Contractia fibrelor longitudinale
ajut la progresiunea bolului
alimentar prin scurtarea esofagului.

Nerv vag

SES

1/3 sup
Muschi striat
1/3 mijl
Muschi mixt
1/3 inf
Muschi neted

SEI

DEGLUTIIA - TIMPI
Undele peristaltice secundare
produse prin supradistensia esofagului, atunci cnd
unda peristaltic primar nu poate asigura deplasarea
bolului spre stomac
SEI (ultimii 7 cm) poate opri temporar progresiunea
bolului alimentar - presiune de 10 cmH2O - prevenirea
refluxului gastric.

DEGLUTIIA - REGLARE
Exclusiv nervoas
zone reflexogene - istmul buco-faringian excitat de particulele de saliv
si materialul deglutabil umed
aferente - nervii cranieni V, IX si X
centrul deglutitiei BULB
eferente - nervii cranieni XII (limb), V (mandibula),
IX (faringe) si X (esofag)

Peristaltica esofagian superioar declanat de inervaia vagal


Peristaltica esofagian mijlocie si inferioar
(muschi neted; inclusiv act. sf. cardial) - coordonat de plexul mienteric Auerbach.
Progresia undelor:
PS stim. contracia / relaxeaz sf.
S inhib contracia / contracta sf.

MOTILITATEA
TRACTULUI
GASTROINTESTINAL

Epiteliu
Vil
Lamina
propria

Seroasa

Muscularis
Mucosae

Glande
submucoase

Submucoasa

m. longitudinal
m. circular

Nod limfatic

Plex mienteric
Auerbach

Plex submucos
Meissner

Longitudinal

Circular

Inervaia tractului GI
1. Plexurile nervoase intrinseci
Localizare
n submucoasa (Meissner)
ntre straturile musculare circular i longitudinal (Auerbach)
Excitator - Ach, Substana P

Control
Motilitate plex mienteric

Inhibitor - VIP, NO

Auerbach
Secreie plex submucos

Excitator - Ach

Inervaia tractului GI
2. Inervaia extrinsec
Inervaia parasimpatic
- via fibre preganglionare vagale i ale nervilor pelvici
- de tip EXCITATOR prin acetilcolin
Inervaia simpatic
- prin fibre postganglionare din ganglionii celiac,
mezenteric superior i mezenteric inferior
- de tip INHIBITOR prin noradrenalin

SNVPS

SNVS
SNC

Nucleu vagal
Fibre preganglionare

Fibre preganglionare

Mduva
sacrat

Ggl. simpatici
Fibre postganglionare

Sistem nervos enteric


Plex
mienteric

Muchi
neted

Celule
secretorii

Plex
submucos

Celule
endocrine

Vase
sanguine

Proprietile musculaturii netede gastrointestinale

5-10m

200m

Tip sinciiu cuplarea electric a celulelor prin intermediul jonciunilor


gap contracie sincron
Raport actin:miozin 15:1 (m.scheletic 2:1)
Nu este de tip striat elementele contractile NU sunt organizate n
sarcomere
Stimuli: neurotransmitorii eliberai de la nivelul varicozitilor
Activitate electric spontan tip unde lente

Potenial de
membran (mV)
Potenial de
membran (mV)
0

-60
Tensiune

0
Acetilcolina

-60
Tensiune

Contracia musculaturii netede gastrointestinale


Calciul activeaz contracia

ext

Depinde de influxul extracel de


calciu prin canale mbr.

int

Compexul calciu- calmodulin


activeaz MLCK

Ca

2+

Contracia: glisarea miofilamentelor

(Ca2+)4. calmodulin

MLCK - inactiv

CONTRACIE

MLCK activa

Miozin -(PO4)2

Contracia musculaturii netede


gastrointestinale
Caracteristici:
Neteda
Celule mononucleate
Control involuntar
- are filamente subiri i filamente groase
Calciul declaneaz contracia
(NU are troponin)

Crete [Ca]i

legare calmodulin

Corpi deni
(ancoreaz actina)

activare MLCK

fosforilare miozin

formare puni A-M

CONTRACTIE

Filamente
groase i
subiri

varicoziti

Jonciuni gap

Celula
pacemaker
varicoziti

Jonciuni gap

Celula
pacemaker
varicoziti

Jonciuni gap

MOTILITATEA GASTRIC
Tunica externa
Fibre long.
Tunica medie
Fibre circulare
Tunica interna
Fibre oblice

ACTIVITATEA ELECTRIC A
MUCHIULUI NETED GASTRIC
- act. electric spontan a unor grupe musc. longitudinale
-= pacemakeri gastrici (portiune sup. curbur gastric)

CONTRACII TONICE
I PERISTALTICE

depol

PA fibra musculara gastric


platou
repol

act. electric ritmic bazal


unde lente ~ -50 mV
propagare datorita jonciunilor
intercelulare spre pilor

Distensia mecanic, Ach, stimularea PS ampl., durata PA


stim. motilitii G
NA, stimularea S ampl. PA
inhibarea motilitii G
Raspuns contractil

Poteniale de aciune spike

Activitate electric

Inhibat

stimulat

ACTIVITATEA CONTRACTIL
A STOMACULUI

De foame
Asociat funciei de depozitare
Asociat funciei de amestec
Asociat funciei de evacuare

ACTIVITATEA CONTRACTIL DE FOAME

tip I - slabe si izolate, pe fond tonic redus


tip II - pe un fond tonic ridicat, apar
contractii cu caracter peristaltic care se
succed neregulat, la intervale scurte, avnd
fiecare o durat de 12-25 sec.
tip III - contractii tetaniforme, cu durata
1-5 min, dureroase

ACTIVITATEA CONTRACTIL ASOCIAT


FUNCTIEI DE DEPOZITARE A ALIMENTELOR
INTERDIGESTIV 50 ml
DUP INGESTIA DE ALIMENTE
Relaxare receptiv
Pn la 1500 ml coninut
Stagnare minim 1h stratificare
adaptarea tonusului muscular la continutul
gastric
- distensia gastric plex Auerbach -VIP si NO
efect relaxant muscular

ACTIVITATEA CONTRACTIL ASOCIAT


FUNCTIEI DE AMESTEC A ALIMENTELOR
Micri tonice
Contracii ale fibrelor longitudinale (3cicli/min)
(cardia pilor)
presiune 6 - 10 cm H2O: amestecarea alimentelor cu
sucul gastric
Micri peristaltice
Contracii fibre circulare (3cicli/min); durat1 min.
2-3 unde peristaltice simultan
Debut n distal a stomacului pilor
De amestec retropulsiv
De evacuare propulsiv

ACTIVITATEA CONTRACTIL ASOCIAT


FUNCTIEI DE EVACUARE GASTRIC
n perioada digestiv undele peristaltice evacuatorii
exercit la nivelul regiunii antrale o presiune care
relaxeaz sfincterul piloric si asigur un gradient antrobulbar de 20 - 30 cm H2O.
Dup evacuarea a 1-3 ml din chimul gastric, pilorul se
nchide, iar peristaltica bulbar mpinge mai departe
continutul n intestinul subtire si mpiedic refluxul
duodeno-gastric.
Evacuarea gastric este complet dup 6 -7 ore de la
ingestia alimentelor.

REGLAREA MOTILITII GASTRICE


INERVATIA VEGETATIV EXTRINSEC PS (vag) stimuleaz peristaltica gastric si scade tonusul
sfincterului piloric favoriznd evacuarea
S (plex celiac) are efecte opuse, favoriznd retentia
alimentelor n stomac.
INERVATIA VEGETATIV INTRINSEC
- este reprezentat de plexurile nervoase intramurale
STIMULI: distensia mecanic, excitatia chimic si dureroas
Excitator: Ach
Inhibitor: VIP, NO

REGLAREA MOTILITII GASTRICE

MECANISM ENDOCRIN h. inhibitori

DISTENSIA

gastrina

secretina

efect inhibitor
prin mec. nervos

colecistokinina

GIP

enterogastron

CHIMIC
aciditate

(pH<3,5) secretin

produsi de digestie lipidic CCK si GIP


produsi de digestie proteic (AA) gastrin
hipertonia chimului gastric - hormon
neindentificat

VOMA
= reflex de evacuare a coninutului gastric prin cavitatea bucal
- Precedat de grea, hipersalivaie, transpiraie, hTA
- Cauze:
excese alimentare (grsimi), exces de alcool, alimente alterate
af. abdominale (apendice, colecist, intestin, ci urinare)
af. toracice (miocard)
+
iritare filete senzitive faringe
Iritaia meningeal
Iritaia labirintic
Mirosuri dezagreabile (mec. cortical)
Substane toxice endogene/exogene (iritare rec. gastrici/ mec. central)
Medicamente (ex. Apomorfina stim centrul vomei)

VOMA
BULB

MOTILITATEA
INTESTINULUI SUBIRE

MISCARI
1.
2.
3.
4.
5.

TONICE
PENDULARE
SEGMENTARE
PERISTALTICE
ALE MUSCHIULUI VILOZITAR

Micri

Fibre musculare

Rol

TONICE

longitudinale

- oscilaii intermitente ale tonusului


bazal n tot intestinul (chim).
- favorizeaz contact chim supr. abs.

PENDULARE

longitudinale

-contracii segm scurt nainte-napoi


- asigur alunecarea anselor intestinale
una peste cealalt; amestec coninut

SEGMENTARE

circulare

-contractii stationare, izolate, inelare


- cele mai importante miscari de amestec
- fragm. chim, amestec cu secretiile

PERISTALTICE

circulare

Asigur progresia bolului alimentar cu


v = 1-2 cm/min pe segmente scurte
v = 10cm/sec pe distane mari

VILOZITI
INTESTINALE

musc.mucoasei
muchi vilozitar

Misc. oscilatorii (contact chim-supr.abs)


Misc. muschi vilozitar - pomp

REGLAREA MOTILITATII INTESTINALE


Inervatia extrinsec
nervul vag: creste frecventa si amplitudinea contractiilor musculare
fibre simpatice (plexul mezenteric superior): inhib tonusul si motilitatea intestinal.
Inervatia intrinsec
plexul mienteric intestinal prezint o autonomie functional
stimuli mecanici sau chimici
Reflexele intestinale (mecanism vago-vagal + plexurile intramurale)
Reflexul entero-enteric - distensia unui segment al intestinului subtire inhib
motilitatea n restul intestinului
Reflexul
terminal

gastro-ileal - distensia gastric determin cresterea motilittii ileonului

Reflexul ileo-gastric inhibitor - distensia ileonului inhib motilitatea stomacului.

MOTILITATEA
INTESTINULUI GROS

Miscrile segmentare - de tip I - contractie local,


nepropagat, de amestec
Miscrile segmentare - de tip II - sunt contractii circulare mai
desfsurate - numite si haustratii (favorizeaz absorbtia apei)
Miscrile de tip III - sunt variatii lente ale tonusului bazal, pe
care se grefeaz miscrile de tip I si II, precum si miscrile
peristaltice, asemntoare celor din intestinul subtire, dar cu
frecvent mai redus. Asigur progresiunea continutului
intestinal spre rect.
Miscrile de tip IV sau miscrile de tip transport n mas
au efect de evacuare a continutului intestinal, caracteristice
intestinului gros.
apar de 3-4 ori pe zi
sunt declansate prin reflexe lungi vago - vagale (gastro-colice si
duodeno-colice), prin reflexe locale (colono-colonic) si sunt puternic
influentate de emotii si excitanti conditionati.

HAUSTRAII

Reziduri
alimentare
Haustre

MICRI N MAS

Reziduri
alimentare

Rect

Micri de amestec

Haustraii

Micri n mas

REGLAREA MOTILITII INTESTINULUI GROS


Inervatia extrinsec
PS + (nervul vag - colonul proximal; nervii pelvici sacrati (S2-S4) colonul distal)
S (fibre din mezenteric superior pentru jumtatea dreapt a colonului;
fibre din plexul mezenteric inferior pentru jumtatea stng a colonului)

Inervatia intrinsec
reprezentat de plexului mienteric

Factorii endocrini
gastrina
serotonina
colecistokinina.

DEFECAIA
- realizeaz evacuarea portiunii terminale a colonului si eliminarea
materiilor fecale din rect.
- dou faze:
colic - de expresie
rectal - de evacuare.
- excitarea mecanoreceptorilor locali = apelul pentru defecatie
- impulsuri aferente: nervi pelvici si rusinosi interni.
- centrul ano-spinal al mduvei sacrate (S2-S4)
- eferene: nervi pelvici
contractia peristaltic a rectului
relaxarea concomitent a sfincterului anal intern.
- control cortical (l15): sfincterul anal extern este relaxat prin
intermediul nervilor rusinosi (somatici)

REFLEX
DEFECAIE
Fibre PS

Fibre somatice

aferene

Receptori
distensie

Rect
Sfinctere
anale

micri n mas
umplere
Rect

receptori
distensie

Relaxare sfincter anal intern

Relaxare sfincter
anal extern
(voluntar)

nchidere sfincter
anal extern
(voluntar)
DEFECAIE